Documentele Profesorului - Clasa Pregatitoare

CUPRINS
Prefaţă .....................................................................................................................................................................5
Programe şcolare pentru clasa pregătitoare ............................................................................................................7
• Comunicare în limba română .......................................................................................................................7
• Matematică şi explorarea mediului ............................................................................................................15
• Arte vizuale şi abilităţi practice .................................................................................................................23
• Muzică şi mişcare ......................................................................................................................................30
• Dezvoltare personală ..................................................................................................................................34
Planificare anuală .................................................................................................................................................40
Proiectări ale unităţilor tematice ...........................................................................................................................45
• Povestea celor zece picături ......................................................................................................................45
• Întâmplări cu furnici ..................................................................................................................................59
• Opt Roţi ......................................................................................................................................................73
• Degeţica .....................................................................................................................................................84
• Jocuri şi jucării ..........................................................................................................................................97
• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 117
• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 131
• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 146
• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 160
Cum folosim caietele de lucru ............................................................................................................................177
• Povestea celor zece picături ....................................................................................................................177
• Întâmplări cu furnici ................................................................................................................................182
• Opt Roţi ....................................................................................................................................................186
• Degeţica ...................................................................................................................................................188
• Jocuri şi jucării ........................................................................................................................................192
• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 196
• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 199
• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 202
• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 205
Câteva repere metodice de folosire a cărţilor uriaşe ...........................................................................................210
Date de contact ale elevilor ................................................................................................................................213
Dragi colegi,
În toamnă deschideţi o nouă uşă în învăţământul românesc, uşă pe care vor intra cu emoţie elevii clasei
pregătitoare. Şi poate că emoţiile nu sunt numai în micile ghiozdane...
Ştim că la orice început de drum, când lucrurile par mai grele decât sunt, orice ajutor e binevenit. Iată de
ce ne-am strâns gândurile bune şi experienţa de mulţi, mulţi ani la catedră şi le trimitem către dumneavoastră.
În acest sens am creat un set pentru întregul an şcolar, set format din:
– caiete de lucru pentru elevi, în care activităţile sunt abordate integrat şi au ca punct de pornire poveşti
din „cărţile uriaşe“ propuse;
– „cărţi uriaşe“ cu poveşti atractive, potrivite nivelului de vârstă 5-7 ani, pentru fiecare semestru;
– planificare anuală integrată;
– proiectare integrată a unităţilor tematice.
• Toate resursele sunt concepute într-un demers firesc, coerent, ţinând seama de interesele copiilor.
Povestea celor zece picături, Întâmplări cu furnici, Opt Roţi, Degeţica, Jocuri şi jucării, Cum se fabrică, De la
Pământ la Soare, Aventurile familiei Cangur, Carnavalul diversităţii sunt unităţi tematice în cadrul cărora am
construit exemple variate de antrenamente prin care se pot dezvolta competenţele specifice formulate în
programele pentru clasa pregătitoare.
• Caietul de lucru are 32 de pagini (incluzând 8 pagini cartonate). Fiecare pagină reprezintă o resursă
bogată pentru activităţi variate. Copertele (paginile cartonate) pot fi utilizate pentru intuirea evenimentelor
poveştii, în activitatea de comunicare, la matematică şi explorarea mediului, pentru dezvoltarea personală, la
arte vizuale şi abilităţi practice. În plus, copertele sunt gândite a fi decupate şi astfel pot fi utilizate sub forma
unor cărţi de joc. Cărţile de joc pot fi valorificate în repovestire, la identificarea acţiunilor sau personajelor, la
numărarea de elemente, pentru observarea unor elemente din natură etc.
• Pe spatele fiecărei ilustraţii din poveste sunt alte imagini ce pot fi folosite pentru formularea unor
mesaje şi povestiri, pentru conversaţii prin care se realizează o paralelă între acţiunile din poveste şi activitatea
oamenilor, la construcţia de mulţimi de elemente şi compararea lor etc.
• Ultimele coperte se decupează ca jetoane care se utilizează la numărare (cifre), la identificarea literelor,
la recunoaşterea unor elemente din natură, la completarea Calendarului naturii (semne meteo). Tot aici sunt
planşe care se folosesc la orele de Arte vizuale şi abilităţi practice pentru crearea unor compoziţii.
Atenţie! Paginile cartonate se decupează având grijă să rămână marginea de sus şi cea dinspre
cotor, pentru ca paginile cu exerciţii să nu se desprindă.
Dacă analizaţi cu atenţie modalitatea de realizare a proiectării unităţilor tematice, veţi observa că am
evidenţiat prin marcaj bold acele elemente pe care se focalizează demersul didactic al fiecărei ore (în coloanele
intitulate Competenţe specifice şi Conţinuturi vizate/ activate). Conţinuturile nemarcate/ nesubliniate sunt mij-
loace care se vehiculează pe parcursul orelor pentru formarea/ exersarea altor competenţe. Evaluarea va avea în
vedere cu preponderenţă acele elemente pe care se focalizează fiecare lecţie.
Prin tot ce am creat am dorit să aducem în faţa dumneavoastră credinţa noastră că experienţele de învăţare
în context şcolar pentru toţi copiii, în special pentru copiii de şase ani, ar trebui să fie semnificative, motivante
şi pline de bucurie.
Vă dorim succes!
Daniela Stoicescu, Daniela Beşliu, Otilia Brebenel,

Gheorghiţa Dorobanţu, Aniela Mancaş, Nicoleta Stănică,
Magdalena Tâlvan, Cătălina Zagaradniuc
5
6
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA PREGĂTITOARE
APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI
NR. 3418/19.03.2013
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
A. Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvol-
tarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demer-
sului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii
acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
– Notă de prezentare
– Competenţe generale
– Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
– Conţinuturi
– Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte
particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile
elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora
şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse
exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
– Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
– Citire/ lectură
– Scriere/ redactare
– Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei
clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca
domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare
orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev.
Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să
participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa
a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor
şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
7
B. Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de
comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Identificarea semnificaţiei - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
unui mesaj scurt, pe teme - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
familiare, rostit clar şi rar - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de
poveste)?“
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt
audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii
atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor
corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii - numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat
variate dintr-un mesaj scurt, rostit - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde?
clar şi rar Cum?“
- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse
informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care
se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat
anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta
detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial - indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din
şi/sau final dintr-un cuvânt, a palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. –
silabelor şi a cuvintelor din Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit“
propoziţii rostite clar şi rar - numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite
criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)
8
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine
(în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget,
receptarea de mesaje orale, în pe mână, marionete, măşti etc.
contexte de comunicare - audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei“, în care copiii ascultă întâmplări/
evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile
sunt oferite verbal)
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Pronunţarea clară a sunetelor - jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe
şi a cuvintelor în enunţuri simple pronunţia corectă
- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
- formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi
enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de
comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
- simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite
- jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei
interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie,
urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente
etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi,
referitoare la sine şi la universul animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
apropiat, prin mesaje scurte - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes
pentru copii
- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de
comportament
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între
obiecte familiare
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi
evenimente familiare
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri
cunoscute
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/
benzi desenate/ poveşti cunoscute
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri
preferate
2.3. Participarea cu interes la - exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate
dialoguri scurte, în situaţii de contextului
comunicare uzuală - dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai
departe“, „Repetă şi continuă“, „Statuile vorbitoare“ etc.
9
- jocuri de rol: „La doctor“, „La telefon“, „În parc“, „La cumpărături“, „O zi în
familie“, „Aniversări“ etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm“; „Ce s-ar întâmpla dacă …“
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau
a unora imaginare
2.4. Exprimarea propriilor idei în - combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură
contexte cunoscute, manifestând - folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere
interes pentru comunicare - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile
acestuia – joc de tipul „Cutiuţa fermecată“
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor,
modificarea finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de
copii
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

3.1. Recunoaşterea unor cuvinte - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi
uzuale, din universul apropiat, (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
scrise cu litere mari şi mici de tipar - asocierea unor litere şi sunete
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor,
pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri)
etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de
prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi“ etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto“, „Domino“, „Bingo“
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini
potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi „citirea“ acestora în grup/ cu
ajutorul cadrului didactic
3.2. Identificarea semnificaţiei - formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În
unei/ unor imagini care prezintă prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?“
întâmplări, fenomene, evenimente - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate
familiare - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini
- „citirea“/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini)
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare
fiecărei discipline)
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare
acesteia
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea
cadrului didactic sau al colegilor
3.3. Identificarea semnificaţiei - identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene:
unor simboluri care transmit M - metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni,
mesaje de necesitate imediată, din semafor etc.
universul familiar - sortarea unor semne, simboluri grafice identice
- „citirea“ simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a
jurnalului ilustrat
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor
panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale
copiilor sau ale cadrului didactic etc.
10
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii - observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau
a mesajelor redate pe suport vizual fără imagini etc.
sau auditiv, manifestând interes - răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii
pentru lucrul cu cartea etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură
variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine
doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport cu textul
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi
observarea imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie“; „Toneta cu reviste“ etc.
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

4.1. Trasarea elementelor grafice şi - exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare,
a contururilor literelor, folosind haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele
resurse variate - coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respecta-
rea liniaturii
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris
- jocuri de tip labirint
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe
diferite suporturi
- construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau
hârtie reciclată răsucită etc.
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite
etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind
seminţe, hârtie, fire etc.
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/
subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând
instrumente diferite
- realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din
simple, în contexte uzuale de reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris –
comunicare Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie“)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice
- „scrierea“ unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea“
mesajului
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri - „scrierea“ unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate
personale şi informaţii prin spontan sau stabilite anterior)
intermediul limbajelor - exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin
neconvenţionale simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris“ ce frumoasă e primăvara?“
- etichetarea originală a unor obiecte personale
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje
neconvenţionale
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat „Peretele vorbitor“, în care copiii
să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect
(prin desene, cuvinte şi simboluri)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant
colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?“
- crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
11
D. Conţinuturi
• Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)

– Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a
formula o rugăminte
– Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
– Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale,
reguli de igienă alimentară şi personală
– Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
• Citire/ lectură
– Cartea
Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
– Literele mici şi mari de tipar
Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
– Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
• Scriere/ redactare
– Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle,
semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
– Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
– Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
Felicitarea
Biletul
• Elemente de construcţie a comunicării
– Vocabular
Cuvântul
Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
– Fonetică
Sunete specifice limbii române
Despărţirea cuvintelor în silabe
Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în
scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei
discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă
la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa
reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
12
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se
întâmplă la „ora“ de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau
antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu
trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi
nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se
corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe
măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii
de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi senti-
mente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e
vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor
de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru
elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt
stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în
contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să
recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă
mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate
metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze
în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recoman-
dabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adec-
vare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în
contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În
întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost
structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei
teme accesibile şcolarului mic.
Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Jucării
Ce urmărim?
- competenţe Cum procedăm?
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe
parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română + matematică şi
explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1. selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat –
Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil“
realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de răspunsuri scurte la
întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?“
aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală
formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu: „Ce jucării
avea Petrişor?“ „Ce au făcut ele?“ „Din ce motiv au plecat?“
repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
13
1.2. numirea personajelor din poveste
oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau jucăriile lui
Petrişor?“, „Care sunt jucăriile tale preferate?“, „Cum le îngrijeşti?“
1.3. indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane puse pe bancă –
Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.“
numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: minge, ursuleţ,
jucării, maşină etc.
despărţirea cuvintelor în silabe
indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării, minge)
indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi sunetul j – jucărie,
jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: „Încep cu sunetul j“
(se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc etc.)
colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe cu sunetul j (jucării,
jder, jardinieră)
1.4. audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje formulate de adult
sau copii)
2.1. jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la început“ (jumătate,
jucărie, jumulit, japonez etc.)
reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu: „Ridică jetonul roşu
atunci când auzi o întrebare.“
2.2. prezentarea jucăriei preferate
1.1. repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2. participarea la jocuri de grup
3.1. punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite – Exemplu:
minge, urs, copil, robot
3.2. lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3. punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4. observarea unor pliante despre jucării
observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta
participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1. decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau hârtie reciclată
răsucită etc.
trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente
diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)
colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3. etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
realizarea unor „prezentări“ ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor
fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor“)
completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul săptămânii)
2.4. crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea va fi scrisă de către
profesor şi ilustrată de copii
Matematică şi explorarea mediului
1.1. numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
construirea unor mulţimi din jucării
1.2. compararea mulţimilor de jucării
2.2. construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
jocuri de construcţii cu cuburi
2.1. jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
14
1.6. jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două jucării mai mult decât are
colegul tău.“
3.1. crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/ lansarea mingii; lansarea/
împingerea maşinuţelor etc.)
utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2. jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...“
5.1. organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2. jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31
6.1. ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea rezultatului
6.3. joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării“
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3. vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea jucăriilor“ şi discutarea
mesajului transmis
2.1. enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3. realizarea unor construcţii libere, spontane
realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2. însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării“ –www.gradinitaonline.wordpress.com
sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/ cutia-cujucarii-melodii-gradinita)
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie
la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
– Conţinuturi
– Sugestii metodologice
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare
diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
– Numere
– Figuri şi corpuri geometrice
– Măsurări
15
– Date
– Ştiinţele vieţii
– Ştiinţele Pământului
– Ştiinţe fizice
evaluare continuă.
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al
fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate
până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ, disciplina
Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o
abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii, pentru care sunt alocate,
la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale
naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
• O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaştere.
• Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
• Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului
didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă până în
clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de
elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale
şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa
pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor
competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate
ulterioare.
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte
localizate în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din
mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente
de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea
unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
16
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

1.1. Recunoaşterea şi scrierea - numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de
numerelor în concentrul 0-31 elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde
x ≤ 31
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai
mici decât 10
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale
- reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane,
mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.)
- citirea numerelor de la 0 la 31
- scrierea numerelor de la 0 la 31
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din
1 în 1, cu/ fără manipularea obiectelor
- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după
numărul unor elemente specifice
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere
- joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine“
1.2. Compararea numerelor în - compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor
concentrul 0-31 unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea
care are cele mai multe/cele mai puţine ...“; „Construieşte/ desenează o mulţime
cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...“ etc.)
- identificarea „vecinilor“ unui număr
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele
mai mari decât 3 şi mai mici decât 15“)
1.3. Ordonarea numerelor în - ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător
concentrul 0-31, folosind - completarea unor serii numerice
poziţionarea pe axa numerelor - identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două
numere
1.4. Efectuarea de adunări şi - numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv (ex.: pietre/
scăderi în concentrul 0-31, prin frunze pe care sare o broscuţă, flori din care culege albina polen)
adăugarea /extragerea a 1-5 - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un
elemente dintr-o mulţime dată număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie
fiind însoţită de numărarea obiectelor
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi
„cu tot atâtea elemente“
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi
verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/ prin desene
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea
rezultatelor cu ajutorul obiectelor
1.5. Efectuarea de adunări - jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime
repetate/ scăderi repetate prin dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 baloane?“
numărare şi reprezentări obiectuale „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 colegi ai săi. Câte a dat în total?“)
în concentrul 0-31 - numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător
1.6. Utilizarea unor denumiri şi - aflarea sumei/ diferenţei a două numere mai mici decât 31
simboluri matematice (sumă, total, - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei
diferenţă, =, +, –) în rezolvarea şi/ - jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte
sau compunerea de probleme (ex.: „La ora de sport“, „La bibliotecă“ etc.)
- crearea unor probleme simple după imagini date
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin
schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată
17
- schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără
ca tipul de problemă să se schimbe
- transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers
- transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

2.1. Orientarea şi mişcarea în - jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate
spaţiu în raport cu repere/ direcţii - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte
precizate, folosind sintagme de obiecte precizate
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în
lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper
stânga, dreapta, orizontal, vertical, - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la
oblic ceilalţi colegi
- utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în
plan
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în
combinaţii
- reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii
orizontale, verticale, oblice
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit
reper într-un desen
2.2. Identificarea unor forme - descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat
geometrice plane (pătrat, triunghi, - recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,
dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite
geometrice (cub, cuboid, sferă) în - reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi,
obiecte manipulate de copii şi în dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu
mediul înconjurător pătrăţele
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în realizarea
unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub
(ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri)
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic
3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat

3.1. Descrierea unor fenomene/ - continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;
procese/ structuri repetitive simple - descoperirea „intrusului“ în cadrul unui model repetitiv
din mediul apropiat, în scopul - găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi
identificării unor regularităţi regula de corespondenţă dintre acestea
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior,
maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.)
- identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care
presupun intrare – ieşire)
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?“ pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în
situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.)
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile
specifice observate
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/
desenarea unor simboluri – nori, soare, vânt etc.
- observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în
funcţie de anotimp
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru
identificarea structurii lor comune
18
- numărarea florilor/ frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în
scopul evidenţierii creşterii acesteia
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie
colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care
întreţin viaţa
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător;
- observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc.
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc,
pentru evidenţierea rolului acestora
- compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul
identificării caracteristicilor comune oamenilor
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării
asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie)
- enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul
electricităţii
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea
- identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură
funcţionarea unor obiecte
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei
vibraţie – sunet)
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei
3.2. Manifestarea grijii pentru - realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie
comportarea corectă în relaţie cu - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei
mediul familiar - identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului
apropiat
- realizarea unor desene/ afişe/ colaje care să prezinte norme de comportare
civilizată
- realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

4.1. Formularea unor observaţii - jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“ (ex.: „Copiii care
asupra mediului apropiat folosind au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.“)
limbajul comun, reprezentări prin - executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu
desene şi operatorii logici „şi“, au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.“)
„nu“ - transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor
jocuri în perechi/ de grup
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu
dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici
dimensiuni ale unei plante etc.
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp
„dacă... atunci…“ între două - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/
evenimente succesive ruperea/ spargerea
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?“
- vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/ negative
ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

5.1. Sortarea/ clasificarea unor - gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime,
obiecte/ materiale etc., pe baza grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.)
unui criteriu dat - gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate,
flexibilitate, utilizare etc.
19
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc.
- identificarea unor elemente/ prototipuri din diverse categorii (plante, animale,
figuri geometrice, mulţimi etc.)
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de
modul de hrănire etc.
5.2. Rezolvarea de probleme în - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în
care intervin operaţii de adunare concentrul 0-31 (ex.: „La cumpărături“, „În parc“ etc.)
sau scădere cu 1-5 unităţi în - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin
concentrul 0-31, cu ajutorul semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
obiectelor - identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin
adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă,
zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare
- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului
unei probleme
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

6.1. Utilizarea unor măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru
neconvenţionale pentru măsurarea lungimii
determinarea şi compararea - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură
lungimilor neconvenţionale
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea
rezultatelor („mai lung“, „mai înalt“, „cel mai lung“ etc.)
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.:
cel mai scurt/ lung)
- completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar
mai lung/ mai scurt; mai înalt/ mai scund
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date
6.2. Utilizarea unor unităţi de - marcarea unei săptămâni pe calendar
măsură pentru determinarea/ - ordonarea cronologică a anotimpurilor/ zilelor săptămânii
estimarea duratelor unor - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor
evenimente familiare - aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi
- plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine)
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?“ „A cui
activitate a durat mai mult?“
6.3. Realizarea unor schimburi - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
echivalente valoric folosind - confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc
reprezentări neconvenţionale în - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin“, „În parcul de distracţii“ etc.)
probleme-joc simple de tip - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare
venituri-cheltuieli, cu numere din în parc, vizionarea unui film etc.
concentrul 0-31
D. Conţinuturi
• Numere
– Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare:
- de la 0 la 10
- de la 10 la 20
- de la 20 la 31
– Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/ cu suport
intuitiv
20
– Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
• Figuri şi corpuri geometrice
– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta,
orizontal, vertical, oblic
– Figuri plane/ 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare
– Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire
• Măsurări
– Lungime
Unităţi nonstandard
– Timp
Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
Anotimpurile: denumire, ordonare
– Bani
Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31
• Date
– Colectarea şi gruparea datelor
• Ştiinţele vieţii
– Corpul omenesc
Părţi componente şi rolul lor
Simţurile
Igiena corpului
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei
– Plante şi animale
Părţi componente
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
• Ştiinţele Pământului
Elemente intuitive privind:
– Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.)
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
– Universul
Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
• Ştiinţele fizicii
– Forţe şi mişcare
Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere
– Forme şi transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor
electrice
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei
discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la
această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
21
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa
reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea,
accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile
devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se
poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având
în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura
de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi
sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate
metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze
în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile
între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate,
comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi
valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare au fost
structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată
circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul
de învăţământ.

TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe
Ce urmărim?
specifice -
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de maşini (Ordinea
realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1. realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele participante la
curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...
împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii participante la
concursuri
numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.1. stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe
jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1. crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în contextul
parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe
completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare
22
observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea în concurs
pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor“) – maşinuţele intră în contact
cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)
recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi identificarea
câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă,
mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele
maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie – folosite în limbajul comun şi cu aceeaşi
semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are „viteză“ mai mare, este trasă cu o
„forţă“ mai mare)
4.1. identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea“?
Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu: podeaua şi o coală mare de
hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în
vederea comparării acestora.
1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă
din concurs.
realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză: Exemplu:
De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc.,
acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
compararea distanţelor: „mai departe/ mai aproape“ sau „distanţă mai mare parcursă/ distanţă mai
mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/ viteză mai mică“
formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi“, „nu“ în concursul de
maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2. organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…“- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele ar
concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.
5.1. gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2. numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor probleme cu
maşinuţe în contextul concursurilor/ jocului la care au participat
realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în contextul
concursurilor organizate
6.1. măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte rigle a
parcurs maşinuţa X?
compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.
6.3. vânzarea de bilete la cursa de maşini
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe
pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine,
folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ
primar.
– Conţinuturi
– Sugestii metodologice.
diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
23
şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare
care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare
variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice, profesorul
este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile
de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate
acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: Desen,
Pictură, Modelaj, Textile şi hârtie, Construcţii, Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a
curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe
stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate
până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte
şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe
săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice în
cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
• Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură,
artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se
raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul
pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale
vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului
vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.
• Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe formarea
caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o
adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea
armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
• Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora
cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos,
sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru
valori, tradiţii şi semeni.
• Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la
dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi de
executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
• Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru dezvoltarea
la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor
specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o

diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale
şi tehnici elementare diverse
24
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare

1.1. Sesizarea semnificaţiei unui - formularea de răspunsuri la întrebări simple
mesaj vizual simplu, exprimat prin - formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este
desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ căţelul tău sau pisica ta?“
film/ desen animat, care reflectă un - povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu
context familiar ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc.
- identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini
corespunzătoare
- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu
mesaje orale indicate
1.2. Identificarea liniei, a - precizarea culorilor obiectelor personale
punctului, a culorii şi a formei în - realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să
ipostaze familiare, în spaţiul surprindă: „Culoarea preferată“, „Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi,
înconjurător surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)“
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar
- jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc.- Exemple: joc de
tipul „Săculeţul fermecat“ (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le
pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul „Obiectul surpriză“
(ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce
pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe
teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.;
jocuri de jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc.
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc. –
Exemple: „Marchează obiectele roşii“, „Marchează fotografiile clare“, „Alege
materialele netede“, „Marchează obiectele rotunde“ ;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate –
Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto
- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă - explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale,
de explorarea de mesaje artistice obiecte artistice – Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted,
simple, exprimate vizual frumos etc.)“
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti,
pentru a stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum,
în ce scop?)
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător
(mediul natural, social, construit, cultural, religios)
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti
tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe suport
electronic sau în albume
- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare
- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că…
- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau
extraşcolar
- observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu:
„Autoportret“ – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc.
- vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi
formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează
îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor,
aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.
25
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

2.1. Observarea unor caracteristici - exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma,
simple ale materialelor întâlnite în grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă
mediul familiar amenajat special în clasă
- gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa“: „Ajut-o
pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; Grupează
materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează materialele roşii; Grupează
materialele care se pot rupe, care sunt transparente“ etc.
- enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor
întâlnite în mediul familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva“
despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc.
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări
etc.; depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu:
„Borcanul cu pietricele“, „Găletuşa cu scoici“, „Coşuleţul cu fire“, „Cutia cu
ghinde“ etc.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor - realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la
personale, în aplicaţii simple, dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala
specifice artelor vizuale de clasă sau în Colţul de Artă
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la
alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi
zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin
presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ compoziţii
liber alese
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele
artei vizuale şi ale tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis, Desenez
ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez
pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala,
modelez supărarea etc.
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute
(exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/ - realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie
compoziţii/ obiecte/ construcţii materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau
simple, pe baza interesului direct în Colţul de Artă
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere,
tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca“, „Bărcuţa“,
„Cubul“, „Puzzle“, „Cărţi de joc“, „Loto cu imagini“
2.4. Transformarea unui material - utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula,
prin tehnici simple aparatul foto etc.–Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie, pictură,
modelaj etc.“ (fiecare copil e „profesor“ într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe
rând, unii de la alţii)
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare,
împletire etc.
- exersarea modului de îngrijire/ păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru
- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări
simple şi răspunsuri despre cele observate
- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate
- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate
- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate
- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi
răspunsuri despre cele observate
- identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare
cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi“ (hârtie – hârtie
26
ruptă, hârtie – hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire
lungi – fire scurte etc.)
- jocuri de rol: „La croitorie“, „La cizmărie“, „La brutărie“
- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii“, „Pălăria“,
„Cizmuliţa“, „Batista“ etc.
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul
realizate prin efort propriu obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă
de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De
ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?“ etc.
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu
- participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri
organizate în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele
oraşului/ comunei/ satului“, „Mărţişor“, „Paşti“, „Crăciun“
2.6. Participarea la activităţi - realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu
integrate adaptate nivelului de alte forme de exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute
vârstă, în care se asociază elemente prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc.
de exprimare vizuală, muzicală, - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe
verbală, kinestezică băţ, pe deget sau pe mână
- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii
- punerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor
D. Conţinuturi
• Desen
– Materiale şi instrumente
hârtie, diverse obiecte
creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă)
– Tehnici de lucru
Linie modulată, repetiţie
– Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma (fără terminologie)
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
desen liber, decoraţii simple
• Pictură
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC,
tabletă
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare
pata
compoziţii
• Confecţii şi jucării
hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură
(frunze/petale uscate, ghinde)
origami, tangram, croit, cusut
punct, linie, nod, formă
Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi
27
• Modelaj
plastilină
presare, modelare liberă
formă
obiecte decorative, figurine etc.
• Colaj
foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire
formă, volum
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.
• Foto-film
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă)
filme, fotografii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema
orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele
vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici
ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura etaminei. Această
disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte;
poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea
în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul
apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi
individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se
încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important
accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul
educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii
şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi la
această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe didactice
în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce
priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă, în care materialele şi instrumentele sunt
la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor
28
proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în
contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor
de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului
va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit,
încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie
Ce urmărim?
specifice -
1.3. vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată“
discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la
imaginile din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste
imagini?
realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale
locurilor, ale lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care
au legătură cu imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii,
cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)
Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme variate:
Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale
întâlnire cu părinţi/ bunici/ reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor obiecte confecţionate
manual şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)
observarea ornamentelor/ motivelor populare desenate pe vase/ linguri
discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea
acestor obiecte, despre meşteşuguri populare
2.2. modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină,
2.3. pastă de modelaj sau lut
formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele
observate
decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici
simple: amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix,
riglă, furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)
pictura pe vase din lut
2.6. desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de
starea fiecărui copil)
scurtă dramatizare – interpretarea unor imagini din film prin redarea
mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)
2.1. sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în

funcţie de proprietăţi – mărime, formă, culoare –
Exemplu: „Ajut-o pe mama/ bunica să facă ordine pe raft!“
depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul
de artă); etichetarea lor – „Castronul cu boabe de grâu“, „Strachina
cu boabe de porumb“, „Săculeţul cu boabe de orez“ etc.
persoana invitată la activitate (mama/ bunica unui elev/ o persoană
resursă din comunitate) le va explica/ demonstra copiilor cum se
frământă aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)
discuţii despre caracteristicile/ proprietăţile făinii
2.4. realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu sare?... cu apă?...
cu tempera?
identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi sare), prin
comparare cu starea iniţială a acesteia
29
copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente alese de ei –
sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.
observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi aproximativ egale de
aluat
MUZICĂ ŞI MIŞCARE
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în
categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi
sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore
/săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele III-IV.
– Conţinuturi
diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere
ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu
elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă.
Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la
realizarea acestora.
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei
clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
30
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent
în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a
acestei discipline sunt următoarele:
– învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaştere;
– contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii
conceptelor şi a procedurilor utilizate;
– abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea
interacţiunilor;
– asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar pe
de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării
motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ
specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării la
nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
• Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală
a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe
deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al
activităţii şcolarului mic.
• Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe
prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
• Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a,
urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin
accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de

limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul
muzicii şi mişcării, individual sau în grup
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical

1.1. Receptarea unor sunete din - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte
mediul înconjurător, cu durate şi cunoscute, cu sonorităţi distincte
intensităţi contrastante - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte
cunoscute
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite - jocuri de audiere alternativă şi comparată a sunetelor vorbite şi cântate –
sau cântate Exemplu: ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte din copii prezintă poezia sau
cântecul, iar ceilalţi recunosc auditiv
1.3. Receptarea sunetelor emise de - observarea/ familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale
jucăriile muzicale şi percuţia - mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei corporale,
corporală detaşat de cântec, în colectiv şi individual
31
- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia Jucăriilor“
1.4. Receptarea cântecelor cu un - audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor
ambitus cuprins între Do1-La, cu o tehnice
structură ritmico-melodică - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea
asemănătoare cântecelor din - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor
folclorul copiilor
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

2.1. Cântarea în colectiv, asociind - exersarea asimilării integrale a cântecului – Exemplu: „Căldăruşă plină“ (din
mişcarea sugerată de text folclorul copiilor), „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), sau pe strofe; indiferent
de procedeul abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot unitar – text şi melodie, care
nu se despart
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect
cuvintele
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al
textului (acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară“ (din folclorul copiilor),
„Moş Cioc-Boc“ de L. Comes etc.
2.2. Cântarea în colectiv, asociind - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.)
acompaniamentul liber - acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul
în bancă etc.)
2.3. Emiterea unor onomatopee - jocuri de recunoaştere auditivă a unor sonorităţi din mediul înconjurător şi
asemănătoare cu sunetele din imitarea lor folosind onomatopee
mediul înconjurător, cu durate şi
intensităţi diferite
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,

individual sau în grup

3.1. Manifestarea liberă, adecvată, - exersarea mişcării spontane pe cântec – Exemplu: „Fluturaş, fluturaş“ (din
pe muzică, apelând la diverse folclorul copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa“ (din folclorul
forme de exprimare copiilor), cu balansul braţelor, „Căldăruşă plină“, „Umblă ursul“, „Ariciul“ (din
folclorul copiilor)
- desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană –
Exemplu: J. Haydn – Simfonia „Ceasornicul“ Partea a II-a (fragment incipient),
Partea a IV-a (fragment)
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată – Exemple de audiţii: W. A.
Mozart – „Mica serenadă“, Partea I; George Enescu – „Impresii din copilărie“
(fragment)
3.2. Executarea unui dans cu - jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu o mişcare simplă (paşi,
mişcare repetată, pe un cântec ridicări pe vârfuri etc.)
simplu, din folclorul copiilor
3.3. Descoperirea şi selectarea - acompanierea liberă a cântecelor, cu sonorităţi emise de obiecte din clasă
unor sonorităţi din mediul (creioane, beţişoare, masă, podea, dulap etc.)
înconjurător, pentru acompanierea
cântecelor
3.4. Improvizarea unei combinaţii - crearea spontană a unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de
ritmice asemănătoare celor din mişcare
folclorul copiilor şi - asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii, cântece
asocierea acesteia cu mişcări - discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor
adecvate
32
D. Conţinuturi
• Cântare vocală
– Cântarea vocală în grup şi individual
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea
• Cântare instrumentală
– Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.)
– Jucării muzicale improvizate
Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne)
– Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
• Elemente de limbaj muzical
– Timbrul
Sunete din mediul înconjurător
Sunete vocale (vorbite sau cântate)
Sunete muzicale instrumentale
– Ritmul
Sunete lungi/ scurte
– Melodia
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
– Interpretarea
Nuanţe: Tare/ încet/ mediu
Cântec vesel/ trist
• Mişcare pe muzică
Mişcări libere pe muzică
Mişcări sugerate de textul cântecului
Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii

Repertoriu de cântece: Moş Cioc-Boc – Liviu Comes; Soldaţii – G. Breazul, N. Sacsu; Degeţelele – D. D.
Stancu; Trenuleţul – D. Voiculescu; Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner; Voinicii – N. Ionescu; Moara –
C.Mereş; Cântece din folclorul copiilor: Numărători; Huţa, huţa; Melc, melc; Mama; Căldăruşă plină;
Fluturaş, fluturaş; La moară; Fluture roşu; Umblă ursul; Ariciul; Trompeta; Ninge, ninge; Baba Oarba.
Audiţii: Jocuri populare din zonă; A. Vivaldi: Anotimpurile; Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor; W. A.
Mozart: Mica serenadă; J. Haydn: Simfonia „Ceasornicul“; R. Schumann: Scene pentru copii (pian); F.
Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura la Visul unei nopţi de vară; G. Enescu: Suita Impresii din copilărie.
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei
discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă
la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic
realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura persona-
lizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale,
competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la
următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
– Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
– Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
– Cu ce voi face? (analiza resurselor)
– Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
33
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi
a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această
disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru parti-
ciparea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea,
accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale
de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
- mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia
melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi
particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc
interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria
unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru
muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este aceea a
utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa,
creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia
întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee noi,
atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre
dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj muzical.
Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi
transferate într-o varietate de contexte educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor
proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în
contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la
standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea
strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite
de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu
părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară
centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului
de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la
competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
34
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi
orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.
– Conţinuturi
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul
interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale
şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de
învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul
realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de
învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are
libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le
completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în
acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare
adaptate nevoilor clasei şi elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe
următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- Dezvoltare emoţională şi socială
- Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
evaluare continuă.
Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea
capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile
personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei, se
formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de
bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi
asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor,
existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor inter-
naţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008)1 care subliniază rolul important al
consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale
individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii

pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi
cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context
şcolar
1
http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu
35
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

1.1. Identificarea unor trăsături - jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea
personale elementare părului, înălţimea, greutatea)
- desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel
încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.),
decuparea şi afişarea produselor
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora
- realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite
- discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de
fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice
relevante
1.2. Identificarea unor obiecte şi - jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de
activităţi simple de igienă folosire a acestora
personală - ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală
- vizionarea unor filme scurte despre igiena personală
- activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea
şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei,
ordonarea hainelor, aranjarea/ împachetarea hainelor, închiderea fermoarului,
nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult
- exerciţii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de
igienă personală
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi

2.1. Recunoaşterea emoţiilor de - vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor
bază în situaţii simple, familiare poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale
personajelor (Exemplu: cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina
curajoasă etc.)
- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? „Băieţelul a
terminat de colorat un desen frumos şi este ...(bucuros).“, „Fetiţa a spart o cană şi
este …(supărată)“, „Bunica a plecat astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)“ etc.
- jocuri de tipul „Roata emoţiilor“, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii
(Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii
colegi, când este încurajat/ certat de părinţi, sărbătorirea zilei de naştere, apariţia
unui nou membru în familie etc.)
- jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau în afara şcolii, vizând
exprimarea emoţiilor
2.2. Identificarea regulilor de - exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: anunţarea
comunicare în activitatea şcolară răspunsului; aşteptarea rândului; completarea răspunsurilor colegilor după ce
aceştia au încheiat; exprimarea opiniei personale; criticarea ideii, nu a colegului
- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora
pentru a fi vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ,
respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm
întrebări etc.
- jocuri de tipul „Continuă propoziţia“, „Continuă povestea“
- jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/ negative de interacţiune
verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog,
mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing etc.
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/ Nu
(comunicare ineficientă)
36
2.3. Explorarea caracteristicilor - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?“ în care
fiinţelor şi obiectelor preferate şi a fiecare copil îşi prezintă colegul/ colega, jucăria preferată, animalul preferat,
interacţiunii simple cu activităţi preferate
acestea - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei“, în care copilul
desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună,
obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre“, „Expoziţie de lucrări
plastice dedicate prietenilor“
- activităţi şi jocuri de tipul „Prietenul secret“
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

3.1. Identificarea unor rutine în - discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămâ-
activitatea şcolară nal, pauze, vacanţe etc.)
- discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar
- discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la
începutul fiecărei zile/ teme/ săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă“, în
cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare)
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de
prezentare personală afişate pe mese/ bănci, construirea în echipă a simbolului,
expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi vizualizate
- interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea
să sune clopoţelul în şcoala mea?“
- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare“
3.2. Aplicarea unor tehnici simple - exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea jocului,
care sprijină învăţarea şi succesul pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării sarcinilor, eliminarea
şcolar surselor de perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi săptămânale
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice artistice
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?“
- desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală
- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor,
distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei,
ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de
consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet
stomatologic etc.)
- sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri interesante
învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite realizate împreună
cu părinţii
3.3. Identificarea hobby-urilor, - prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine
jocurilor şi activităţilor preferate ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil,
indiferent de domeniu
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?“
- „Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a
obiectului/ jucăriei/ activităţii preferate
- realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care cuprind date personale
despre activităţi preferate, aptitudini, realizări etc.
- jocuri/ activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor
native/ talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, mate-
matică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat,
decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a
răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.)
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ lucrările tuturor
elevilor clasei
- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii, pictură, lectură,
ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de interese pe
diferite teme
37
D. Conţinuturi
• Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos

– Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi
– Igiena personală
• Dezvoltare emoţională şi socială
– Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine
– Comunicare şcolară eficientă
– Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
• Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic
– Rutine şi sarcini de lucru
– Abilităţi şi atitudini de învăţare
– Explorarea meseriilor
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională,
socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării.
Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii.
Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine
sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe
cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare
opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi
atitudinile „învăţate“ la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii
succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.
Strategii didactice
Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a
creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă
intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei
originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în
mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi
creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de
reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în
sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor
şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării
experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la
ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru
valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii
elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună“ asupra produselor individuale sau create în echipă
contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv
fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea
unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în
principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării
unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate,
spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse
suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat.
38
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri,
excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de
muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează asupra
propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei tradiţional de
„transmitere de cunoştinţe“. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care
să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi
facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum
şi de resursele materiale disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activparticipative.
Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor.
Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili
pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute
pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi
realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.
O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele
uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale reciclabile,
elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este
recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea
elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă
şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează
strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă
oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală
elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia
euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa
personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei,
ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează
premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti
reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare personală,
sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/ firme, fabrici,
magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a
unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri“ cu
personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu
neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de
muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să
organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să
valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli,
acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare
personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi
(autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare
precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important
feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale,
expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe
parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a
ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile
de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.),
precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o
modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi
de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale,
comportamentale şi atitudinale.
39
Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed. fizică şi sport + 1 Limbă modernă); CDŞ – 1 oră
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr. Unitatea Competenţe Nr.

Conţinuturi vizate/activate Săpt. Obs.
crt. tematică specifice ore
SEMESTRUL I
Evaluare iniţială – probe care vizează: evidenţierea achiziţiilor dobândite anterior; determinarea raportului percepţie-reprezentare; verificarea
1 săptămână S1
acuităţii vizuale şi auditive; determinarea volumului vocabularului; calitatea pronunţiei, abilităţi de lucru cu diferite instrumente şi materiale etc.
1. Povestea CLR: 1.1; 2.1; CLR: Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a S2-S4 60
celor zece 2.2; 2.3; 2.4; formula o rugăminte; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Enunţul; Dialogul – formularea de
picături 3.4; 4.3 întrebări şi răspunsuri despre membrii familiei; Povestirea după imagini; Sunete specifice limbii
MEM: 1.1; române; Literele mici şi mari de tipar: P, I, C, A, Ă; Elemente grafice din componenţa literelor de
1.3; 2.1; 2.2; mână; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
3.1; 3.2; 4.1; MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
4.2; 5.1 – orientare spaţială şi localizări în spaţiu - repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în
DP: 1.1; 2.1; faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
2.2; – sortarea şi clasificarea obiectelor/ simbolurilor/ conceptelor simple după criterii variate
MM: 1.1;1.3; – aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedee variate, inclusiv
2.1; 2.2; 2.3; punere în corespondenţă; Numărare. Compararea numărului de elemente a două mulţimi; Modele
40
3.1 repetitive; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare,
AVAP: 1.1; vânt, fulger, tunet)
1.2; 2.2; 2.3; DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire si manifestare
2.4 emoţională, starea de bine; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare în
activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii
MM: Sunete de intensităţi diferite; Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală;
Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Desen liber; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Compoziţii; Transformarea unui
material prin tehnici simple: conturare, decupare după contur, mototolire, rupere, tăiere
2. Întâmplări CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre petrecerea timpului liber; A prezenta un obiect/fiinţă; S5-S7 60
cu furnici 1.3; 2.3; 2.4; Povestirea după imagini; Dialog despre roluri şi activităţi zilnice în familie; Sunetele şi literele mari şi
3.2; 4.3 mici de tipar: F, U, R, N; Silaba. Cuvântul; Despărţirea cuvintelor în silabe
MEM: 1.1; MEM: Numere naturale de la 1 la 5: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Categorii de insecte;
1.3; 1.4; 2.1; Medii de viață ale insectelor; Alcătuirea corpului unei insecte; Vremea în anotimpul toamna; Ciclul de
3.1; 5.1; 6.1 viaţă al fluturelui; Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; Igiena
DP: 1.1; 2.1; alimentaţiei
2.2; 2.3; 3.1; DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine;
3.3 Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice; Reguli de comunicare în activitatea şcolară; Fiinţe
MM: 1.1; 2.1; preferate; Reguli elementare ale rutinelor din clasa pregătitoare; Emoţii de bază denumite prin cuvinte
2.2; 3.1 (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/ contexte familiare
AVAP: 1.1;
1.2; 2.2; 2.3; MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Sunetul din mediul înconjurător: lung-scurt, tare-încet;
2.4; 2.5 Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile
AVAP: Rolul constructiv al punctului; Linia cu scop de contur; Rolul decorativ al punctului şi al liniei
Dactilopictura; Tehnica obţinerii formelor spontane; Pictură pe suporturi variate; Transformarea unui
material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur, modelaj; Prezentarea unui
produs realizat în grup
Vacanţă intrasemestrială
3. Opt Roţi CLR: 1.2; 1.3 CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupuri de apartenenţă: grupul de învăţare (relaţii, S8-S10 60
1.4; 2.1; 2.2; reguli); grupul de prieteni (relaţii, reguli); norme de conduită în societate; Dialogul – formulare de
2.3; 2.4; 3.1; întrebări şi răspunsuri despre mesajul poveştii; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: S, Ş, O, M;
3.2; 4.2; 4.3 Elemente grafice din componenţa literelor de mână;
MEM: 1.1; MEM: Relaţii de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive; Numere naturale: 0, 6, 7
1.2; 1.3; 1.5; recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Forţe: efecte observabile ale forţelor (împingere, tragere) –
2.2; 3.1; 4.1; mişcarea corpurilor şi schimbarea formei corpurilor (deformare, rupere, întindere)
4.2; 5.1 DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;
DP: 1.1; 1.2; Trăire şi manifestare emoţională; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
2.1; 2.2; 2.3; MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
3.1 AVAP: Linia cu scop de contur şi cu scop decorativ; Pata de culoare; Tehnici simple – rupere, tăiere,
MM: 1.1; 1.2; decupare după contur, lipire, modelaj etc.
1.4; 2.2
AVAP: 1.2;
41
2.1; 2.2; 2.3;
2.4; 2.5
4. Degeţica CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupul despre o poveste audiată; Sunetele şi literele mari S11-S13 60
1.3; 1.4; 2.2; şi mici de tipar: T, Ţ, D, Z; Desenarea literelor T, Ţ, D, Z; Cuvântul. Propoziţia. Enunţul; Elemente
2.3; 2.4; 3.1; grafice din componenţa literelor de mână; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre
3.2; 4.1; 4.2; anotimpuri, despre anumite preferinţe şi despre sărbătorile de iarnă; Simboluri neconvenţionale folosite
4.3 în exprimarea scrisă; Povestire după imagini; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Biletul
MEM: 1.1; MEM: Numere şi cifre: 8, 9, 10 recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Adunare şi scădere cu 1-5
1.3; 1.4; 1.6; unităţi; Unităţi de măsură a timpului: ziua, săptămâna, luna, anotimpurile; Sortare după criterii date;
3.1; 3.2; 4.1; Organizarea datelor; Figuri geometrice; Corpul omenesc – părţile componente şi rolul lor; Simţurile
4.2; 5.1; 5.2; (auz, miros, văz); Igiena corpului
6.2; DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;
DP: 2.1; 2.2; Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Preferinţe personale; Rutine şcolare; Abilităţi şi
2.3; 3.1; 3.2 atitudini în învăţare; Autoservire, îngrijirea sănătăţii
MM: 1.1; 1.2; MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii
1.4; 2.1; 2.2; muzicale accesibile
2.3; 3.1 AVAP: Culorile spectrului solar; Pata de culoare; Linia cu scop de contur şi decorativ; Punctul;
AVAP: 1.1, Compoziţii; Tehnici simple: amprentare cu frunze, fructe, legume etc.; Caracterisitice ale obiectelor şi
1.2; 1.3; 2.2; materialelor; Tehnici simple: decupare după contur, colaj;
2.3
Vacanţă de iarnă
5. Jocuri şi CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula o solicitare; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre S14-S17 80
jucării 1.3; 1.4; 2.1; jocuri şi jucării; Povestire după imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: B, E, V, L; Elemente
2.2; 2.3; 2.4; de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Elemente
3.1; 3.2; 4.1 grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri
MEM: 1.1; neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
1.4; 2.1; 2.2; MEM: Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare; Denumiri şi simboluri matematice;
3.1; 3.2; 3.3; Probleme simple de adunare sau scădere în concentrul 0-10 cu suport intuitiv; Figuri geometrice;
4.2; 5.2; 6.1; Măsurări cu unităţi nonstandard pentru lungime; Măsurări. Banii; Electricitate: aparate care utilizează
6.2; 6.3 electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice; Ştiinţele vieţii – plante, părţi
DP: 2.2; 2.3; componente. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare. Condiţii de
3.1; 3.2; 3.3; viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
MM: 1.1; 1.4; DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare
2.1; 2.2; 3.1 emoţională, starea de bine; Igiena sălii de clasă (aranjarea jucăriilor/ cărţilor, utilizarea coşului de
AVAP: 1.1; gunoi, ştergerea prafului, aerisire); Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru;
2.2; 2.3; 2.6 Comunicare cu colegii şi cu cadrul didactic
MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Pata de culoare: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere etc.; Tehnici simple de tăiere,
decupare după contur, lipire
Vacanţă intersemestrială
Cum se CLR: 1.1; 1.2; CLR: Cartea: coperte, foaie, pagina, text, ilustraţii; Povestirea după imagini; Sunetele şi literele mari şi S18-S21 80
42
6.
fabrică? 2.1; 2.2; 3.1; mici de tipar: J, G, K, H; Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte; Elemente
3.2; 4.1; 4.2; grafice din componenţa literelor de mână; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Felicitarea;
4.3 MEM: Numărare de la 10 la 20; Denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă); Probleme
MEM: 1.1.; simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul 0-20 cu suport intuitiv; Figuri plane/2D;
1.2.; 1.3; 1.4; Corpuri/3D; Unde şi vibraţii: producerea sunetelor; Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi
1.6; 2.2; 3.1; reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
3.2; 4.2; 5.2 DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-
DP:1.2; 3.3 nală, starea de bine; Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru; Comunicare cu colegii
MM: 1.2; 2.1; şi cu cadrul didactic; Abilităţi şi atitudini de învăţare
2.2; 2.3; 3.1; MM: cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile
3.2; 3.3 AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; decupare după contur, înnodare;
AVAP:1.1; Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare;
1.2;1.3;2.1;2.2 Tehnici simple – mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, înşirare, răsucire, lipire etc.
2.3; 2.6
7. De la CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula o rugăminte; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Â, Î; S22-S25 80
Pământ la 2.1; 2.2; 3.1; Povestire după imagini; Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi;
Soare 3.2; 4.1; 4.2; Formularea de propoziţii cu suport intuitiv; Elemente grafice din componenţa literelor de mână;
4.3 Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
MEM: 1.1.; MEM: Numărare de la 20 la 31; probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul
1.2.; 1.3; 1.4; 0-31 cu suport intuitiv; Figuri plane/ 2D, Corpuri/ 3D; Pământul: observarea prezenţei apei în natură
1.6; 2.2; 3.1; sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.); Universul – Pământul, Soarele şi Luna:
3.2; 4.2; 5.2 recunoaştere în modele simple
DP:1.2; 3.3 DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; hobby-uri şi activităţi preferate
MM: 1.2; 2.1; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
2.2; 2.3; 3.1; AVAP: Transformarea unui material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur,
3.2; 3.3 modelaj; Cusut
AVAP:1.1;
1.2;1.3;2.1;2.2
2.3; 2.6
Să ştii mai multe, să fii mai bun!
Vacanţa de primăvară
8. Aventurile CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre norme de conduită în contexte familiare: la şcoală, în S26-S30 80
familiei 1.3 1.4.; 2.2; familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu, în
Cangur 2.3; 2.4; 3.1; raport cu mediul înconjurător/natural etc.; Dialogul; Povestirea după imagini; Ordonarea propoziţiilor
3.2; 3.3; 4.2; pe baza unui suport intuitiv; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: X, Y, W; Elemente grafice din
4.3; 4.4 componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri neconvenţionale
MEM: 1.1;1.4; folosite în exprimarea scrisă; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
2.2; 3.1; 3.2; MEM: Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport
5.1; 5.2; 6.1 intuitiv; Figuri plane /2D; Corpuri/ 3D; Măsurări cu unităţi non-standard (palmă, creion, beţişor etc.)
DP: 1.2; 2.2; pentru lungime; Plante şi animale (părţi componente); Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei
2.3; 3.1 pentru creştere şi dezvoltare; Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
43
MM: 1.4; 2.1; DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-
2.2 ; 3.1 nală; Rutine şi sarcini de lucru; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare
AVAP: 1.2; în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii; Abilităţi şi atitudini de învăţare
1.3; 2.2; 2.3; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile
2.6 AVAP: Desen liber, linia şi forma, pata de culoare, obţinerea formelor spontane prin amprentare,
dactilopictură, modelaj, pulverizare; Tehnici de lucru – mototolire, rupere, tăiere, decupare după
contur, îndoire, răsucire, lipire, modelare liberă
9. Carnavalul CLR: 1.1; 1.2; CLR: Acte de vorbire – a prezenta pe cineva; Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă dată; S31-S34 80
diversităţii 1.4; 2.3; 2.4; Sensul cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înţelesuri diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după
3.1; 3.2; 3.3; imagini; Scrierea elementelor grafice după contur şi liber; Recapitulare finală – sunetele şi literele mari
4.1; 4.3 şi mici de tipar; Simboluri uzuale din universul apropiat
MEM: 1.1; MEM: Numerele de la 0 la 31; Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
1.2; 1.4; 2.2; elemente dintr-o mulţime dată; Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/
4.2; 5.1; 5.2; scădere; Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, prin numărare; Figuri geometrice; Sortare după
6.1; 6.2 un criteriu dat, clasificare; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Relaţii de tipul „dacă...,
DP: 2.1; 2.2; atunci...”; Estimări şi verificare prin numărare; Plante şi animale – condiţii de viaţă; Efecte ale acţiunii
2.3; 3.2; 3.3 omului asupra mediului înconjurător
MM: 1.4; 2.1; DP: Hobby-uri şi activităţi preferate; Fiinţe preferate; Manifestarea emoţională; Emoţii de bază denu-
2.2; 3.3 mite prin cuvinte; Caracteristici ale fiinţelor/ obiectelor preferate din mediul înconjurător; Respectarea
AVAP:1.1; regulilor – în comunicare şi în timpul jocului; Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii
1.2; 2.2; 2.3; clasei pregătitoare
2.6 MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale
accesibile
AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare după contur; Înnodare;
Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare
10.
Recapitulare finală S35 20
Vacanţă de vară
Legendă:
CLR – Comunicare în limba română
MEM – Matematică şi explorarea mediului
DP – Dezvoltare personală
MM – Muzică şi mişcare
AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice
44
Proiectarea unităţii tematice: „Povestea celor zece picături“
Perioada: 3 săptămâni
Săptămâna I
Competenţe Conţinut vizat/
Ziua Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
specifice activat
Activităţi integrate
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei Comunicarea cu Observarea modului
Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs colegii şi cadrele de a se prezenta
Reactualizarea normelor de conduită la şcoală/ activitate frontală didactice
Observarea reacţiilor
CLR 2.3 Joc: Cine sunt eu – Fiecare copil îşi spune prenumele şi ceva despre el: Acte de vorbire – copiilor pe parcursul
ce este – elev, băiat/ fată etc., culoarea preferată, jocul preferat, animalul a saluta persoane activităţii
preferat, sportul preferat, activitatea care nu-i place etc. Mascota clasei cunoscute, a se Observarea modului
trece pe la fiecare copil, atunci când acesta se prezintă/ activitate frontală prezenta de formulare a
AVAP 2.2 Desenarea mascotei clasei/ activitate individuală şi prezentarea desenului • mascota clasei mesajelor
realizat/ activitate frontală
CLR 2.1 Jocul cuvintelor – Copiii denumesc obiectele reprezentate în imaginile de Utilizarea • paginile 2 şi 4 din Observarea
pe paginile 2 şi 4 din caiet, apoi formulează enunţuri cu acestea/ cuvintelor noi in caietul de lucru comportamentului
45
activitate frontală enunturi participativ
adecvate Observarea
AVAP 2.2 Desenarea jucăriei preferate/ activitate individuală disponibilităţii de a
Luni
CLR 2.2 Prezentarea jucăriei preferate – Joc Mima: După ce copilul prezintă Linia cu scop de • coli A5 vorbi despre sine,
desenul, mimează un joc/ o acţiune cu respectiva jucărie. Colegii trebuie contur despre jucăria
să ghicească ce se joacă/ activitate frontală preferată
Observarea calităţii
CLR 2.1 Joc Tu eşti ecoul meu – reproducerea unor mesaje formulate de adult sau Enunţul pronunţiei şi a
copii/ (cu intensităţi diferite) activitate frontală corectitudinii
mesajelor formulate
MEM 2.1 Descrierea colţurilor specifice şi a obiectelor din clasă – precizarea Achiziţii • obiectele din clasă Observarea reacţiilor
poziţiei acestora/ activitate frontală anterioare copiilor la prezentarea
fiecărui colţ
CLR 2.3 Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la Dialog despre
activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) interesele de Observarea
MEM 2.1 Joc: Ghici, ce este? (recunoaşterea elementelor din spaţiul clasei după studiu comportamentului
descrierea lor)/ activitate frontală participativ în cadrul
discuţiei
AVAP 2.2 „Autoportret“ – Realizarea unui desen al propriei persoane (numai Achiziţii • coli albe, creioane Aprecieri individuale
capul). Copiii apreciază mărimea elementelor desenate, comparând di- anterioare – colorate, carioci
mensiunea capului cu cea a colii de desen/ activitate individuală folosirea
Prezentarea desenului realizat/ activitate frontală instrumentelor Observarea
comportamentului
DP 1.1 Joc de cunoaştere cu mişcare: Mingea călătoare – mingea trece de la un Autocunoaştere şi participativ şi a
copil la altul; cine are mingea trebuie să spună la alegere: o impresie atitudine pozitivă modului de formulare
despre ziua de şcoală care se încheie, o dorinţă, ceva despre sine etc. / faţă de sine şi faţă a enunţurilor despre
activitate frontală de ceilalţi sine
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea Comunicarea cu Observarea
datei; orarul zilei colegii şi cadrele comportamentului
didactice participativ
CLR 2.3 Joc: Salutul – copiii se deplasează prin clasă şi îşi salută colegii, folosind Acte de vorbire –
formule de salut preferate/ activitate frontală a saluta persoane • o jucărie/ mascota Observarea modului
Joc de prezentare „Eu sunt... şi-mi place...“/ activitate frontală cunoscute, a se clasei în care salută colegii
prezenta
Activităţi pe discipline: Religie
Marţi
MEM 4.1 Jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“/ acti- Elemente Observarea reacţiilor
46
vitate frontală pregătitoare pentru la comenzile primite
Compararea şi descrierea obiectelor din desenele de pe pagina 5, folosind înţelegerea unor • pagina 5 din caietul Observarea modului
termenii „mai mare/ mai mic“, „mai înalt/mai scund“, „mai mult/ mai concepte de lucru de rezolvare a
puţin“, „mai lung/ mai scurt“ / activitate frontală matematice sarcinilor de lucru
Colorarea obiectului mai scurt/ mai mic/ mai lung etc. în cadrul fiecărei Culorile spectrului
AVLM 2.3 perechi de obiecte desenate pe pagina 5 din caiet/ activitate independentă solar
Numărarea elementelor din fiecare mulţime şi colorarea elementelor • pagina 5 din caiet Observarea
mulţimii cu mai multe elemente/ activitate frontală comportamentului
Conturarea picăturilor/ activitate independentă Măsurarea • obiecte şi jucării participativ la
MEM 6.1 Măsurarea lungimii obiectelor din clasă cu unităţi neconvenţionale (cu lungimii folosind din clasă activitatea practică
palma, cu sfoara etc) şi compararea lor/ activitate frontală unităţi • sfoară
nonstandard
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, impresii, orarul zilei Comunicarea cu • Cartea uriaşă Observarea
CLR 1.2 Audierea Poveştii celor zece picături – efectuarea de predicţii pornind de colegii Povestea celor zece sistematică a
la titlul poveştii, apoi pe parcursul lecturii picături comportamentului de
Miercuri
CLR 3.2 Prezentarea imaginilor din cartea uriaşă/ activitate frontală Dialogul ascultător
AVAP 1.2 Observarea cărţilor de joc cu imagini din poveste – recunoaşterea • pag cartonate 1 şi 3 Aprecierea
momentelor reprezentate; / activitate individuală. din caietul de lucru răspunsurilor date
Identificarea culorilor împrumutate de picături în imaginile cărţilor de Culorile spectrului
joc, desenate pe paginile 1 şi 3 din caietul de lucru. solar Observarea modului
CLR 2.2 Jocuri de activizare a vocabularului (utilizarea unor cuvinte noi/ sugerate Utilizarea de folosire a
de imagini în enunţuri proprii)/ activitate frontală. cuvintelor noi în cuvintelor în
enunţuri enunţurile proprii
adecvate
AVAP 1.2 Colorarea elementelor din povestea audiată, reprezentate pe pagina 6 din Culoarea • pagina 6 din caietul Observarea
caietul de lucru, folosind culori calde;/ activitate inde pendentă Sortarea şi de lucru sistematică a modului
MEM 5.1 Clasificarea elementelor reprezentate pe pagina 6 (obiecte – fiinţe), nu- clasificarea • creioane colorate de implicare în sarcină
mărarea lor, identificarea mulţimilor cu cele mai multe/ cele mai puţine/ obiectelor pe • jucării şi de rezolvare
tot atâtea elemente; / activitate frontală baza unui • rechizite
MEM 4.2 Joc: Dacă... atunci (pornind de la evenimente din poveste) criteriu
Sortarea jucăriilor şi obiectelor/ rechizitelor din sala de clasă pe baza Observarea modului
unor criterii specificate • coli colorate de realizare a
AVAP 2.3 Joc: Semnătura personală – Conturarea propriei mâini, decuparea pe Tehnici de lucru: • carioci „semnăturii“
contur, şi lipirea „mâinii“ lângă regulile clasei, ca acceptare a acestora/ conturare, decupare • foarfece Aprecieri individuale
activitate independentă
Activităţi pe discipline: Disciplina opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
47
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, agenda zilei Comunicarea cu Observare sistematică
Reactualizarea regulilor clasei colegii si cadrele
didactice Observarea acuităţii
MM 2.3 Jocuri de receptare a sunetelor de intensităţi diferite – Ghiceşte ce sau auditive
MM 3.1 cine sunt; / activitate frontală Sunete de Autoevaluare
AVAP 2.2 Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee; /activitate frontală intensitati diferite • CD-uri cu muzică
Realizarea unui desen inspirat de cântecele audiate;/ activitate pentru copii
independentă Compozitii
MEM 2.1 Alegerea traseului corect prin labirintul de pe pagina 7 din caiet;/ activi- Orientare • pagina 7 din caietul Interevaluare:
Joi
tate individuală spaţială şi de lucru compararea traseului,
Descrierea traseului, menţionând elementele întâlnite, direcţia aleasă / localizări în descrierea lui
activitate în perechi spaţiu Observarea modului
CLR 1.3 Joc: Labirintul silabelor – Despărţirea în silabe a cuvintelor care denu- Despărţirea de rezolvare a sarcinii:
mesc elementele de pe traseul corect; /activitate frontală cuvintelor în ridicarea numărului de
silabe degete egal cu
AVAP 2.4 Decuparea cărţilor de joc de pe paginile 1 şi 3 din caiet/ activitate Tehnici simple – • paginile 1 şi 3 din numărul silabelor unui
individuală decupare caietul de lucru cuvânt
MEM 2.1 Recunoaşterea unor elemente din imagini după cerinţe referitoare la Poziţia elementelor • foarfece
culoare şi poziţionare în spaţiu;/ activitate frontală în spaţiul paginii
Activităţi pe discipline: Limba modernă
AVAP 1.1 Intuirea elementelor de limbaj plastic de pe pagina 8 – linie, pată de Linia, culoarea, • Cartea uriaşă Observarea
culoare, forme /activitate frontală punctul Povestea celor zece comportamentului
AVAP 2.3 Completarea desenului cu linii şi puncte şi realizarea unei compoziţii; / picături participativ – ridicarea
activitate independentă cărţii de joc ce conţine
• pagina 8 din caietul elementul descris
CLR 2.3 Prezentarea desenului obţinut; / activitate în perechi Acte de vorbire: de lucru
a prezenta un • creioane colorate, Observarea modului
obiect carioci, acuarele de implicare şi de
realizare a sarcinii
Întâlnirea de dimineaţă – salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea • Cartea uriaşă
datei, reactualizarea regulilor clasei, orarul zilei • cărţile de joc cu Constatarea calităţii
CLR 3.4 Repovestirea textului „Povestea celor zece picături“ cu ajutorul cărţilor Povestirea după imagini din poveste pronunţiei
de joc (aranjarea lor în ordine, povestirea unui anumit moment, selectarea imagini
unui moment preferat etc.)/ activitate frontală
Orientare în spaţiu • pagina 9, caietul de Interevaluare în
MEM 2.1 Identificarea traseului corect în labirintul de pe pagina 9 din caiet lucru perechi
(drumul picăturilor spre ibric)/ activitate individuală
CLR 2.2 Realizarea de predicţii: la ce se gândeşte/ cum se simte una dintre Acte de vorbire Observarea modului
48
picături. Formularea unui mesaj simplu prin care să-şi exprime ideea./ de formulare a
activitate frontală mesajelor
AVAP 2.2 Conturarea şi colorarea picăturilor a căror stare este pe placul copiilor;/ Culorile spectrului Observarea comporta-
activitate independentă mentului participativ
DP 2.1 Discuţii referitoare la valoarea şi calităţile fiecărei persoane (a fiecărui Autocunoaştere şi Observarea
Vineri
copil) atitudine pozitivă comportamentului
faţă de sine şi participativ
faţă de ceilalţi Observarea modului
CLR 2.2 Joc de continuare a frazei „Îmi place de mine pentru că...“ Acte de vorbire: a de formulare a
se prezenta • pagina 10 din mesajelor despre sine
AVAP 2.2 Realizarea blazonului personal de pe pagina 10 din caiet Trăsături caietul de lucru
Prezentarea blazonului realizat personale • creioane colorate Aprecieri individuale
Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport
MM 1.1 Audierea a trei cântece pentru copii Mişcare pe • CD cu cântece Observarea
MM 3.1 Jocuri de mişcare propuse de profesor şi de copii sugerate de un cântec muzică (sugerată) pentru copii comportamentului
ales împreună;/ activitate frontală participativ
CLR 2.2 Descrierea modului de desfăşurare a jocului gândit de copii;/ activitate Dialog despre joc Aprecierea
frontală creativităţii
Săptămâna a II-a

specifice activat
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, noutăţi; distribui- Comunicarea cu Observarea
rea responsabilităţilor pentru săptămâna care începe, reactualizarea colegii şi cu sistematică a
regulilor clasei cadrele didactice colectivului de elevi
Expunerea mesajelor
CLR 4.3 Realizarea unui mesaj către colegi cu ajutorul desenelor, simbolurilor şi, Simboluri • coli albe A5 scrise
dacă este cazul, al literelor şi cuvintelor cunoscute;/ activitate individuală neconvenţionale
Prezentarea mesajelor realizate Observarea modului şi
Acte de vorbire: frecvenţei de
CLR 2.3 Crearea unei poveşti în grup „Povestea unei picături de ploaie“ (povestea va a prezenta o • foaie de flipchart intervenţie în
fi scrisă de către profesor pentru realizarea unei culegeri de poveşti a clasei) întâmplare activitate
CLR 2.3 Dramatizarea poveştii create;/ activitate în grupuri mici Dialogul Observarea
comportamentului
AVAP 2.2 Realizarea unui desen după ghicitoare/ activitate individuală Linie, punct, • coli A5, creioane participativ în cadrul
Memorarea unei ghicitori despre ploaie culoare colorate, carioci grupului mic
„Cad din nori mărgele,/ Lacrimi mari şi grele. Aprecieri individuale
49
Pământul le primeşte/ Căci se răcoreşte/ Grâul bine creşte.“
Luni
MEM 3.1 Discuţii despre vreme şi fenomenele meteo Fenomene ale • planşe – imagini Observarea
Identificarea fenomenelor meteo specifice fiecărui anotimp pe baza naturii (ploaie, fenomene meteo comportamentului
imaginilor de pe pagina 29 din caiet/ activitate frontală ninsoare, fulger, diferite; pagina 29 participativ
lapoviţă)
AVAP 2.4 Decuparea jetoanelor cu fenomene ale naturii din caietul de lucru, pagina Tehnici simple de • pagina 29 carto- Observarea modului
29/ activitate independentă lucru: decuparea nată, din caietul de de realizare a sarcinii
MEM 3.1 Prezentarea şi completarea Calendarului naturii, folosind jetoanele lucru, foarfece Prezentarea
obţinute/ activitate frontală cartonaşului necesar
MEM 3.1 Asocierea fiecărui element reprezentat prin desen (obiect, acţiune) cu Fenomene ale • pagina 11 din completării
fenomenul meteo potrivit, din desenele de pe pagina 11 din caiet/ naturii caietul de lucru Calendarului
activitate independentă • jetoanele decupate
Joc LOTO cu fenomene ale naturii/ activitate în perechi Interevaluare
AVAP 2.4 Decorarea umbrelei de pe pagina 12 din caiet, folosind hârtie glasată, Tehnici simple: • pagina 12 caiet Observarea modului
creponată sau de mătase ori creioane colorate;/ activitate independentă mototolire, • hârtie glasată, de folosire a tehnicii
rupere, tăiere creponată sau de de lucru alese
DP 1.1 Joc: Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită;/ activitate frontală Trăiri emoţionale, mătase
stare de bine • foarfece, lipici
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa; identificarea zilei şi precizarea Comunicarea cu Observarea
datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei colegii si cu sistematică a
Prezentare „Familia mea“; conversaţie de grup – membrii familiei, profesorul participării la discuţie
rolurile pe care le avem în familie;/ activitate frontală
CLR 1.3 Separarea, din mesajele formulate, a cuvintelor care denumesc membrii Sunete şi litere Aprecierea modului
unei familii; familiarizarea cu noţiunile de sunet şi literă de răspuns la sarcini:
Indicarea prin bătaie din palme a recunoaşterii prezenţei unui sunet din indicarea prin bătaie
cuvinte rostite de profesor/ activitate frontală din palme a prezenţei
CLR 4.3 Realizarea de către fiecare copil, a unui mesaj adresat familiei sale, Simboluri • coli albe A5 (sau unui sunet într-un
folosind desene, cuvinte şi simboluri/activitate independentă neconvenţionale mai mici) cuvânt auzit
Prezentarea/ „citirea“ mesajelor (dacă copiii doresc acest lucru)/ activitate utilizate în
frontală mesajele scrise
MEM 4.1 Discuţii despre picăturile de ploaie: de unde vin, ce se întâmplă cu ele, Apreciere • pagina 13 din Observarea
Marţi
când plouă/ activitate frontală. globală şi caietul de lucru comportamentului
MEM 3.1 Formularea de predicţii: Câte picături de ploaie acoperă o frunză mică, compararea participativ la discuţie
mâna unui copil, o furnică etc./ activitate frontală. numărului de
Formularea de predicţii şi completarea primei coloane a tabelului de la elemente a două Observarea modului
50
pagina 13 cu tot atâtea semne (X, ☼) câte picături de apă cred copiii că mulţimi de rezolvare a sarcinii
umplu o linguriţă şi un capac de plastic/ activitate independentă.
MEM 4.1 Observarea experimentului – verificarea predicţiilor şi consemnarea Aprecieri asupra
rezultatelor în a doua coloană a tabelului – desenează tot atâtea buline comportamentului de
câte picături au încăput în linguriţă şi în dop/ activitate frontală. • pahar cu apă, observator şi raportor
CLR 2.2 Compararea răspunsurilor din fiecare etapă a experimentului şi formula- Dialogul pipetă, linguriţă,
rea unor concluzii: ce estimare a fost mai aproape de adevăr, ce i-a făcut capac de sticlă Verificarea
să spună un număr mai mare sau mai mic; Continuarea predicţiilor: cu completării fişei
câte linguriţe umplu un capac, câte capace umplu un pahar etc./ activitate experimentului
frontală.
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea Comunicarea cu
datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei. colegii si cu
CLR 3.2 Lectură după imaginile de la pagina 14 din caietul de lucru/ activitate cadrele didactice • pagina 14 din Observarea
frontală. caietul de lucru sistematică a
MEM 5.1 Numărarea fiinţelor şi a obiectelor desenate pe pagina 14/ activitate comportamentului
Miercuri
frontală. participativ
CLR 1.3 Identificarea sunetului a în cuvintele folosite la formularea mesajului pe Sunetul a.
baza imaginii. Literele A şi a
Intuirea literelor A şi a scrise cu diferite fonturi/ activităţi frontale. Sortare şi Observarea modului
Încercuirea literei A în cuvintele scrise pe fişă/ activitate individuală. clasificare de realizare a sarcinii:
Numărarea literelor din cuvintele scrise. Ridică tot atâtea degete câte • jetoane cu indicarea prin
litere are cuvântul FATĂ etc./ a literelor A din cuvinte etc. denumirile ridicarea degetelor a
Recunoaşterea şi colorarea cuvintelor care se referă la familie (MAMA, membrilor unei numărului de litere
TATA, FAMILIE, FRATE)/ activităţi frontale. familii
AVAP 2.2 Realizarea literei A din fire, sârmă/ activitate individuală. • sârmă Aprecieri individuale
CLR 4.1 Desenarea literelor A şi a;/ activităţi individuale – acordare de
recompense ☺
MEM 4.2 Joc de mişcare: Poştaşul (Copiii stau în cerc. Conducătorul jocului spune: Operatori logici Observarea
DP 3.1 „Poştaşul a adus scrisori pentru copiii blonzi şi cu vestuţe roşii... pentru Reguli elementare participării la jocurile
copiii care preferă fructele nu cartofii prăjiţi etc.“ . Cei care consideră că ale rutinelor din de mişcare
li se potrivesc descrierile schimbă locurile între ei, în ritm alert.)/ clasa pregatitoare • cărţile de joc
activitate frontală. (jucării şi elemente
MEM 1.3 Jocul mulţimilor – descrierea jetoanelor pe care sunt desenate jucării; Compararea din natură) decupate
gruparea lor: au acelaşi număr de jucării, au un număr mai mare de jucării numărului de din paginile Observarea modului
decât numărul...; ordonarea lor de la cele mai puţine la cele mai multe şi elemente a două cartonate ale de ordonare a cărţilor
invers/ activitate frontală. mulţimi caietului de lucru de joc
MEM 3.2 Observarea primului şir de desene de pe pagina 15 din caietul de lucru şi
identificarea numărului de elemente componente, felul lor, compararea Modele repetitive • pagina 15 din Aprecierea
numărului de elemente, identificarea regulii de formare a şirului;/ caietul de lucru răspunsurilor
51
activitate frontală.
Observarea şi continuarea următoarelor 3 şiruri/ activitate independentă • creioane colorate Aprecieri privind
AVAP 2.3 Realizarea unui şir cu elemente la alegere, pe spaţiul avut la dispoziţie pe Linia şi punctul rezolvarea sarcinilor
pagina 15;/ activitate independentă. independente
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii; Comunicarea cu Observarea
agenda zilei. colegii şi cu comportamentului
CLR 2.4 Discuţie despre activităţile desfăşurate în familie, toamna;/ activitate cadrul didactic • planşă (activităţi de participativ la discuţie
frontală. Anotimpul toamna toamnă) Aprecierea
MM 1.1 Audierea cântecului „Bate vântul frunzele“. comportamentului de
Joi
MM 2.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului. Creaţii muzicale ascultător
MM 3.1 Executarea unor mişcări potrivite conţinutului, pe muzică;/ activitate accesibile Observarea modului
frontală. • CD cu cântecul de în care copiii execută
MM 1.3 Joc-concurs de recunoaştere şi imitare a sunetelor din natură (după CD Sunete din învăţat şi cu sunete mişcările
sau în natură/ în curtea şcolii)/ activitate frontală. natură din natură Acumulare de puncte
AVAP 2.2 Desenarea unor elemente sugerate de conţinutul cântecului învăţat;/ Compoziţii • coli albe A5 Expunerea desenelor
activitate independentă.
MEM 5.1 Gruparea desenelor după elemente comune, care se repetă;/ activitate pe Sortarea şi
grupe clasificarea Observarea modului
Asocierea fiecărei forme colorate de pe pagina 16 cu imaginea simbol din obiectelor • pagina 16 din de rezolvare a
AVAP 1.2 partea de sus a paginii şi cu pata de culoare din josul paginii;/ activitate caietul de lucru sarcinilor de lucru
independentă Culorile spectrului
MEM 2.2 Compararea numărului de figuri geometrice de pe pagina 16 grupate după solar
diferite criterii;/ activitate frontală • jetoanele cu figuri Interevaluare, în
MEM 1.3 Ordonarea jetoanelor cu figuri geometrice după modelul primului rând şi geometrice şi culori, cadrul jocului în
descrierea figurilor şi a şirului obţinut;/ activitate frontală decupate din paginile perechi
Joc LOTO cu figuri geometrice şi culori;/ activitate în perechi cartonate (pagina 30)
AVAP 1.2 Discuţie despre culoarea picăturilor de apă (De ce picăturile din poveste Culorile • Cartea uriaşă/ Observarea
au culori diferite?) Precizarea culorilor pe care picăturile de apă le-au spectrului solar cărţile de joc cu comportamentului
împrumutat de la obiectele pe care au căzut./ activitate frontală imagini din poveste participativ şi a
AVAP 1.2 Identificarea culorii unor obiecte din clasă – Joc: Ghici ce culoare am!/ corectitudinii
activitate frontală • jetoane-culori răspunsurilor
AVAP 2.4 Decorarea ramei de la pagina 17 (pictură)/ activitate independentă Trăiri emoţionale, • pagina 17 din ridicarea jetonului
DP 1.1 Realizarea unui tablou intitulat Familia mea;/ activitate independentă stare de bine caietul de lucru, colorat ca răspuns la
hârtie, lipici întrebare
52
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii, Observarea
agenda zilei sistematică a
CLR 2.4 Crearea unei poveşti de grup: Povestea norului de ploaie, pe baza Povestire dupa • pagina18 din participării la
imaginii de la pagina 18 din caietul de lucru;/ activitate frontală imagini caietul elevului activitate şi a
CLR 1.3 Identificarea cuvintelor care încep cu sunetul p, folosite pe parcursul Sunetul p integrării enunţurilor
dramatizării (Profesorul pronunţă un şir de cuvinte în care se află şi cele Literele P şi p de proprii în povestea
avute în vedere; copiii bat din palme sau fac un alt semn convenit, la tipar grupului
recunoaşterea cuvintelor)/ activitate frontală Observarea realizării
Intuirea şi descrierea literelor P şi p, urmărirea conturului cu degetul, cu sarcinilor de lucru
vârful creionului, trasarea conturului în aer, pe palmă etc./ activitate
Vineri
frontală
AVAP 2.2 Colorarea literelor P şi p (titlu);/ activitate individuală
Identificarea poziţiei literei P în cuvintele scrise pe pagina 18 şi Aprecieri individuale
încercuirea sa, apoi numărarea literelor P de pe pagină;/ activităţi frontale şi globale
CLR 4.1 Desenarea literelor P şi p/ activitate independentă
Joc Dacă aş fi ... (o picătură de apă/ de cerneală/ de lapte..., mi-ar plăcea Autocunoaştere
să...)/ activitate frontală
DP 1.1; 2.1 Discuţii despre trăirile şi manifestările emoţionale (Ce crezi că simte Trăire şi • pagina18 din Aprecierea verbală a
norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când?)/ manifestare caietul de lucru răspunsurilor
activitate frontală emoţională
Colorarea picăturii preferate. Argumentarea alegerii picăturii şi a culorii Culoarea • creioane colorate
AVAP 2.2 folosite;/ activitate individuală + frontală Acte de vorbire: a Observarea
Discuţie: Ce fac atunci când sunt.../ activitate frontală formula o idee participării la dialog
Mesaj la sfârşit de săptămână: reprezentarea prin desen a propriei stări despre sine • postit-uri Postarea mesajelor la
sufleteşti (pe postit-uri)/ activitate individuală Starea de bine Panoul vorbitor
Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport
MM 2.1 Reproducerea în colectiv a cântecului „Bate vântul frunzele“ Cântare vocală şi • CD cu cântece Observarea modului de
MM 2.2 Acompanierea cântecului cu jucării muzicale sau/şi cu percuţie instrumentală pentru copii interpretare a cântecului
corporală;/ activităţi frontale Creaţii muzicale • jucării muzicale şi a comportamentului
MM 3.1 Audierea unor cântece de toamnă pentru copii;/ activitate frontală accesibile • coli A4, creioane participativ
AVAP 2.2 Realizarea unor desene sugerate de textul cântecelor audiate/ activitate Culorile toamnei colorate, carioci Expunerea desenelor
individuală şi acordarea de
recompense ☺
Săptămâna a III-a

Ziua Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale Evaluare/Feed-back
specifice activat
53
Întâlnirea de dimineaţă:
DP 2.2 Salutul şi prezenţa – Joc: Ghemul magic – Ghemul este ţinut de profesor, Comunicarea cu Observarea reacţiilor
care îl transmite unui copil, numindu-l şi salutându-l (Bună dimineaţa, colegii şi cu • ghem de sfoară copiilor în timpul
Maria!). Copilul care primeşte ghemul îl transmite mai departe, salutând cadrele didactice jocului
un alt copil, ţinând de o parte a firului. Ghemul trebuie să ajungă la
fiecare copil, formând o reţea. Copiii sunt întrebaţi cum s-au simţit pe
parcursul jocului şi se discută despre faptul că reţeaua formată reprezintă
clasa lor.
- Ziua şi data, reactualizarea regulilor clasei, distribuirea responsabili-
tăţilor pentru săptămâna care începe, Calendarul naturii
Luni
CLR 1.3 Exerciţiu cu cărţile de joc reprezentând imagini din Povestea celor zece Sunetul i • cărţile de joc cu Observarea
picături: identificarea unor obiecte a căror denumire începe cu sunetul i;/ Literele I şi i de imagini din Povestea sistematică a modului
activitate frontală tipar celor zece picături în care se răspunde la
Joc: Spune cuvinte care încep cu sunetul i;/ activitate frontală sarcinile de lucru:
Prezentarea şi intuirea literelor I şi i;/ activitate frontală ridicarea cărţii de joc
AVAP 2.2 Colorarea literelor I şi i (titlu)/ activitate independentă • pagina 19 din pe care este desenat
CLR 4.1 Reprezentarea prin cerculeţe a literelor care formează cuvântul-nume al caietul de lucru obiectul
obiectelor reprezentate pe pagina 19 din caietul de lucru. Colorarea cu
roşu a cerculeţelor corespunzătoare literei I./ activitate independentă
MEM 2.1 Trasarea drumului prin labirintul de pe pagina 19./ activitate indepen- Orientarea în Autoevaluare
dentă, suplimentară (recompensă) spaţiu
CLR 4.1 Desenarea literelor I şi i pe spaţiul din josul paginii./ activitate indepen- Literele I şi i • pagina 19 din Observarea modului
dentă caietul de lucru de realizare a sarcinii
CLR 2.4 Povestirea unei întâmplări prin care ar fi putut trece copilul şi pisica Povestire după de lucru
(găsirea unor nume potrivite care să înceapă cu sunetul i)/ activitate imagini Aprecierea povestirii
frontală create şi a participării
Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător (dialog copil – pisică singură/ tristă/ Dialogul la jocul de rol
bolnavă etc)/ activitate frontală • jucării/ marionete
MEM 2.1 Ghiceşte unde este – joc de orientare spaţială şi localizare în spaţiul Orientare
clasei. Un copil se întoarce cu spatele sau iese din clasă. Profesorul spaţială şi Observarea activităţii
ascunde un obiect. Când copilul este chemat în clasă, colegii îi descriu localizare în copiilor
unde a fost ascuns obiectul folosind sintagmele în, pe, deasupra, spaţiu • pagina 20 din
dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos/ activitate frontală caietul de lucru Aprecieri globale şi
AVAP 2.3 Desenarea unei gărgăriţe pe stupul galben/ un melc lângă furnică/ pe Elemente de • creioane colorate, individuale
ciupercă un fluture/ sus un nor etc. Colorarea gărgăriţei de pe frunză etc. limbaj plastic carioci
Completarea desenului cu elemente indicate de profesor şi/sau de copii/
CLR 2.3 activitate frontală Acumulare de puncte
Joc Ghici cine sunt! – identificarea obiectelor din clasă după indicii pentru răspunsurile
referitoare la localizarea, forma, culoarea şi mărimea lor./ activitate corecte
frontală Observarea modului
54
Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţionarea în clasă/ A se prezenta de formulare a
activitate frontală mesajelor
AVAP 1.2 Observarea elementelor desenate pe pag. 31-32 şi precizarea culorii Culorile • paginile cartonate Observarea modului
fiecăruia;/ activitate frontală spectrului solar 31-32 de aplicare a tehnicii
AVAP 2.4 Decuparea pe contur a elementelor de pe pag. 31-32 (nor, picături/ petale, Tehnici simple – • foarfece, lipici, fire de lucru (tăiere)
soare)/ activitate independentă decupare dupa de aţă albă, subţire
Realizarea unei lucrări, la alegere: „Norul picăturilor de culoare“ sau contur (pentru nor) sau pai
„Floarea curcubeului“/ activitate independentă de suc (pentru floare)
CLR 2.2 Formularea unui mesaj simplu, prin care să-şi exprime opinia, referindu- A formula o idee Turul galeriei
se la lucrările colegilor./ activitate frontală apreciativă (interevaluare)
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendar, agenda
DP 3.1 zilei Observarea
Discuţii despre programul zilnic şi despre activităţile preferate;/ act. Reguli elementare sistematică a
CLR 2.3 frontală ale noilor rutine • pagina 21 din comportamentului
Marţi
Lectură după imaginea de la pagina 21. Colorarea jucăriilor din camera caietul de lucru participativ
copiilor ;/ activitate frontală A prezenta un Observarea modului
Formularea de mesaje simple despre sine, cu referire la camera obiect personal de formulare a
CLR 1.3 personală/ colţul personal / activitate frontală Sunetul c mesajului
AVAP 2.2 Identificarea dintr-un şir de cuvinte (folosite în mesajele formulate) a Literele C şi c
celor care încep cu sunetul c;/ activitate frontală Acordarea de semne
Observarea literelor C/c şi asocierea cu sunetul c; colorarea literelor titlu/ Tehnici de lucru • plastilină recompensă ☺
CLR 4.1 activitate frontală; Încercuirea literei C în cuvintele scrise pe pagina 21/ simple - modelare
activitate frontală; Modelarea literei C din plastilină;/ act. independentă
Desenarea literelor C şi c pe spaţiul de pe pag. 21/ activitate independentă
CLR 2.3 Discuţie despre locuinţele oamenilor şi condiţiile de viaţă necesare;/ A formula o idee
activitate frontală despre fapte Observarea
cunoscute comportamentului
MM 2.3 Joc: Casa animalelor – numirea adăpostului unor animale indicate şi Condiţii de viaţă participativ
imitarea sunetelor produse de acestea (onomatopee)/ activitate frontală
MEM 4.1 Asocierea fiecărei fiinţe cu locul unde trăieşte;/ activitate frontală Sortare şi
AVAP 1.2 Colorarea animalelor întâlnite doar într-unul dintre mediile de viaţă clasificare • pagina 22 din Observarea modului
prezentate, la alegere;/ activităţi independente A formula idei caietul elevului de rezolvare a
Precizarea cât mai multor lucruri despre... (se indică, pe rând, câteva despre animale sarcinilor de lucru
MEM 4.1 dintre animalele reprezentate pe pagina 22) cunoscute
Numirea doar a fiinţelor cu două picioare reprezentate pe pagina caietului Aprecierea
Identificarea de asemănări şi deosebiri între două fiinţe/ medii de viaţă răspunsurilor
55
precizate;/ activităţi frontale
MM 2.3 Jocul sunetelor – Copiii se împart în cinci grupe (de exemplu, grupa Sunete din natura
răţuştelor, a pisicilor, a câinilor, a urşilor şi a puilor de găină). Se va Observarea
interpreta melodia „Melc, melc codobelc“, dar nu pronunţând cuvintele participării la joc şi a
cântecului, ci cu onomatopeele specifice grupei din care fac parte copiii reacţiilor avute pe
(mac, mac, mac/ miau, miau, miau ş.a.m.d.)/ activitate frontală parcursul acestuia
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua, data, Calendarul naturii, Comunicarea cu
agenda zilei colegii si cu
Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe deget şi cadrele didactice • păpuşi pe deget, Observarea
marionete, pe teme sugerate de copii/ activitate pe grupe mici marionete, jucării de participării la jocul de
CLR 1.3 Joc Ghiceşte diferenţa – prezentarea literelor A şi Ă şi observarea Sunetul ă pluş rol
diferenţei; asocierea fiecărei litere cu sunetul corespunzător;/ activitate Literele Ă şi ă de
frontală tipar • jetoane/ planşe cu
Miercuri
Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă;/ activitate frontală literele A şi Ă, a şi ă Observarea
Asocierea imaginilor de pe pagina 23 cu litera iniţială a cuvântului şi cu sau paginile 14 şi 23 comportamentului
cuvântul corespunzător; / activitate frontală din caiet participativ
AVAP 2.2 Colorarea literei Ă - titlu şi încercuirea acesteia în cuvinte. Observarea efectuării
CLR 4.1 Transcrierea prin fotografiere vizuală a cuvintelor indicate pe pagină • pagina 23 din sarcinilor de lucru.
(CAP şi AC)/ activitate individuală caietul de lucru
Desenarea şi colorarea imaginilor corespunzătoare acestor cuvinte/ Linia de contur Aprecierea rezolvării
activitate individuală sarcinii
AVAP 2.2 Observarea literelor scrise pe pagina 24 din caietul de lucru. • pagina 24 din
Colorarea literelor respectând codul: A - albastru închis, Ă - albastru Culorile spectrului caietul de lucru Observarea implicării
MEM 1.1 deschis, I - indigo, C - violet, P - verde;/ activitate independentă solar în sarcină
Numărarea literelor colorate şi necolorate şi completarea unui grafic (pe • foaie de flip-chart
axa x – culori, pe axa y valori; spaţiul cuprins între axe, împărţit în Apreciere Observarea
pătrăţele; fiecare literă de o anumită culoare va fi marcată cu un semn, de globală, comportamentului
exemplu ■ , sau se haşurează pătrăţelele)/ activitate frontală compararea participativ
Compararea coloanelor obţinute şi formularea de concluzii: Ce culoare a numărului de
fost folosită mai des? Câte litere sunt necolorate? Care sunt mai multe, elemente a două Observarea modului
MEM 1.2 cele colorate sau cele necolorate?/ activitate frontală mulţimi de formulare a
Desenarea unei mulţimi cu tot atâtea elemente (cerculeţe) câte litere sunt A formula o idee observaţiilor
colorate cu albastru (o mulţime) şi a unei a doua mulţimi cu tot atâtea pe baza unor • coli albe A5,
elemente câte litere au fost colorate cu verde (Se oferă model). observaţii creioane colorate Expunerea fişelor cu
Compararea numărului de elemente ale celor două mulţimi realizând mulţimi
MEM 5.1 corespondenţa între elemente/ activitate frontală + independentă • pagina 24 din
Identificarea şi haşurarea elementului care nu este literă – pagina 24;/ caietul de lucru
activitate independentă
56
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, agenda zilei, Calendarul naturii
AVAP 1.1 Vizionarea unui film documentar/PPT despre toamnă - fenomene ale Mesaje vizuale • prezentare PPT sau Observarea
naturii, activităţile oamenilor, viaţa animalelor simple despre film documentar comportamentului de
fenomene ale observator/ receptor al
MM 1.1 Audierea cântecului „Acum e toamnă da“ naturii mesajului vizual
MM 2.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului Cântare vocală şi • CD cu cântecul Observarea
MM 2.3 Reproducerea cântecului cu acompaniament – percuţie corporală (bătăi instrumentală „Acum e toamnă, da“ comportamentului
MM 3.1 din palme, bătăi cu degetul în măsuţă etc.) • hârtie glasată, participativ
AVAP 2.4 Realizarea unor marionete sugerate de textul cântecului Tehnici simple de foarfece, paie Observarea produselor
Joi
lucru: tăiere
MEM 1.1 Jocuri cu mişcare – Formarea unor mulţimi cu ajutorul marionetelor Compararea • CD cu cântecul Observarea respectării
MM 3.1 realizate (mulţimi de copii cu marionete)/ activitate frontală numărului a învăţat instrucţiunilor şi a
Compararea elementelor a două mulţimi prin realizarea corespondenţei două mulţimi • marionetele lucrate rezolvării sarcinilor
element cu element (formarea de perechi între copiii din două mulţimi • pagina 25 din Interevaluare în
distincte);/ activitate frontală caietul de lucru perechi
MEM 3.2 Observarea exerciţiilor de pe pagina 25 din caietul de lucru.
Încercuirea cu roşu a celor două litere „rătăcite“ în fiecare dreptunghi/
grup de litere./ activitate independentă
MEM 5.1 Selectarea şi colorarea din şir numai a literelor care formează cuvântul Sortare Observarea modului
scris lângă fiecare imagine./ activitate independentă Litere cunoscute de formulare a
MEM 1.2 Desenarea a tot atâtea bile câte litere are fiecare cuvânt. Compararea şi cuvinte răspunsurilor
mulţimilor de bile obţinute/ activitate frontală
CLR 3.4 Descifrarea cuvântului ascuns în mesajul cu simboluri de pe pagina 27 / Mesaje cu • pagina 27 din Observarea
activitate frontală simboluri caietul de lucru sistematică a
MEM 4.1 Discuţii despre curcubeu: când apare, ce culori are, unde şi când au mai Fenomene din comportamentului
observat grupul de culori din curcubeu;/ activitate frontală natură participativ
AVAP 1.2; Observarea şi discutarea imaginii de pe pagina 27 • creioane colorate/ Expunerea planșelor
AVAP 2.3 Realizarea unei compoziţii în care apare un curcubeu;/ activitate independentă Culorile acuarele; coli de bloc
Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat, iar spectrului solar mic de desen Observarea
ceilalţi, până se numără la trei, trebuie să numească un obiect care are comportamentului
acea culoare/ activitate frontală partcipativ
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, meteo, agenda zilei • cartea uriaşă Observarea sistema-
CLR 3.2 Repovestire „Povestea celor zece picături“/ activitate frontală Povestire dupa Povestea celor zece tică a comportamen-
Asocierea unor enunţuri verbale cu cărţile de joc ce prezintă momente din imagini picături tului participativ
poveste; / activitate frontală • cărţile de joc cu
57
Discuţii despre formula de încheiere a poveştii – pagina 27 din caiet: Dialogul imagini din poveste Observarea corectitu-
AM ÎNCĂLECAT PE-O ŞA • pagina 27 din dinii pronunţiei şi a
CA SĂ-ŢI ZIC POVESTEA AŞA. caietul de lucru vitezei de memorare
ŞI-AM ÎNCĂLECAT PE ... UN ZMEU
AVAP 2.2 CA SĂ-ŢI ZIC DE CURCUBEU. Expunerea desenelor
AVAP 2.3 Colorarea literelor învăţate care apar în textul de pe pagina 27 Sunete şi litere
Desenarea şi colorarea unui zmeu folosind toate culorile din spectrul Culorile spectrului
solar / activitate independentă solar
Vineri
DP 2.1 Completarea unui tabel privind starea sufletească a copiilor; argumen- Trăire şi Observarea
MEM 3.2 tarea stării (Sunt bucuros pentru că.../ Sunt trist pentru că...)/ activitate manifestare comportamentului
frontală. emoţională. participativ
Observarea datelor obţinute şi interpretarea lor / activitate frontală. Starea de bine
DP 2.1 Joc Şi mie îmi place – Copiii stau în cerc, pe scaune. Profesorul face o
afirmaţie (Îmi place să mă uit la desene animate). Cei cărora le place
această activitate se ridică spunând „Şi mie îmi place“, însoţind formula
de un gest care să exprime bucuria, la alegerea copiilor sau stabilit de
comun acord./ activitate frontală. Observarea modului
CLR 4.3 Realizarea unui mesaj către un membru al familiei, în care să-şi exprime Simboluri • coli A5 albe sau de realizare a
sentimentele, gândurile, folosind simboluri, desene, cuvinte. Se dau neconvenţionale colorate, creioane, mesajului şi de
cuvintele MAMA, TATA, FRATE etc, pentru a putea fi transcrise prin utilizate în carioci participare la discuţie
fotografiere vizuală/ activitate individuală mesajele scrise
MM 2.1 Interpretarea cântecelor învăţate pe parcursul unităţii tematice/ activitate Cântare vocală şi • CD cu cântece Observarea
MM 2.2 frontală. instrumentală pentru copii comportamentului
Acompanierea cu jucării muzicale şi cu percuţie corporală/ activitate participativ
frontală.
Joc Ghiceşte melodia – Audierea liniei melodice şi identificarea
cântecului/ activitate frontală.
CLR 2.4 Jocul rimelor – Crearea de rime pornind de la cuvinte selectate din textul Cuvântul Aprecierea
cântecelor/ activitate frontală. A formula o idee, răspunsurilor date
Discuţii privind activitatea din săptămâna care se încheie; recomandări o preferinţă
privind petrecerea timpului liber.
*Paginile 26 şi 28 sunt la dispoziţia profesorului.
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Comunicare în limba romănă Comunicare în limba română Comunicare în limba română Muzică şi mişcare Comunicare în limba română
Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Dezvoltare personală
58
mediului mediului
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Disciplină opţională Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
mediului mediului
Arte vizuale şi abilităţi Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Arte vizuale şi abilităţi Muzică şi mişcare
practice practice
Proiectarea unității tematice: „ÎNTÂMPLĂRI CU FURNICI“
Săptămâna I
Competenţe Activități integrate/pe discipline; organizarea colectivului de
Ziua Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
specifice elevi
Activități integrate
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Comunicarea cu colegii Calendarul naturii Observarea modului
Joc în aer liber: „Salutăm natura!” (Bună dimineaţa, fir de iarbă! şi cadrele didactice în care sunt utilizate
Salut, soare vesel! Bună, furnicuţo! Bună dimineaţa, Ionuţ! Bună formulele de salut
dimineaţa, doamna învăţătoare! ...)
CLR 2.3 Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut Dialog despre petrecerea Cartea uriaşă Observarea
timpul liber la sfârşitul săptămânii anterioare /activitate frontală timpului liber „Întâmplări cu furnici” sistematică a
CLR 1.2 Formularea de predicţii pe baza titlului și pe parcursul audierii comportamentului de
poveştii „Întâmplări cu furnici”/activitate frontală ascultător
DP 2.2 Recunoaşterea unor comportamente bazate pe grijă/ neglijenţă faţă
de sine şi faţă de ceilalţi prin raportare la comportamentul Reguli de comunicare în Observarea
personajelor din poveste; formulare de răspunsuri la întrebări care activitatea şcolară comportamentului
participativ în cadrul
59
dezvoltă gândirea critică despre reguli ale conviețuirii în grup/
activitate frontală discuţiei
Luni
MEM 5.1 Identificarea în diferite ilustrații a insectelor cunoscute; Categorii de insecte Cartea uriaşă Interevaluare
gruparea/sortarea acestora în funcție de mediul de viață în care „Întâmplări cu furnici”,
trăiesc/activitate în grup reviste, atlas zoologic
MEM 3.1 Formulare de predicții „Ce insecte credeți că veți întâlni în curtea Medii de viață ale Tabel 1/pagina 5, Autoevaluare
şcolii?” – tabel 1, pagina 5 din caietul elevului/ activitate insectelor creioane
individuală Observarea
Observarea directă, în mediul natural din apropierea școlii, a unor comportamentului
insecte și identificarea acestora pe imaginile din tabelul cu participativ în cadrul
predicții /activitate individuală discuţiei
Discuții despre mediul de viață al furnicilor pe baza ilustrațiilor
din cartea uriaşă/activitate frontală
Exersarea mişcărilor sugerate de textul cântecelor intonate de Mişcarea pe muzică Cântece adecvate temei Observarea
MM 3.1
sugerată de textul comportamentului de
învățător (mersul în șir al furnicilor, zborul fluturilor, saltul
cântecului ascultător
greierilor etc.) /activitate frontală
AVAP 1.2 Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 1) Observarea
Observarea aspectului unui mușuroi de furnici pe baza imaginilor Rolul constructiv al Cartea uriaşă sistematică a
din cartea uriașă/activitate frontală punctului „Întâmplări cu furnici” comportamentului de
Recunoașterea diferitelor tipuri de puncte întâlnite în mediul observator
familiar/activitate frontală
AVAP 2.4 Ruperea și mototolirea hârtiei/activitate individuală Ruperea, mototolirea şi Hârtie (de mătase, Proiect: În lumea
Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având formă de mușuroi lipirea hârtiei creponată etc.), castron furnicilor – machetă
(castron, ghiveci etc.)/activitate în grup de plastic, lipici Analiza produselor
activităţii de grup
CLR 2.3 Joc de rol „O zi în mușuroiul de furnici” (activitate în grup) sau Dialogul Cărţile de joc din
AVAP 2.4 decuparea după contur a cărților de joc din caietul de lucru. Decupare după contur caietul de lucru Interevaluare
DP 1.1 Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Caracteristici personale Cartea uriaşă
Joc: „Dacă aş fi o insectă, aş vrea să fiu... deoarece...” „Întâmplări cu furnici”,
CLR 2.4 Povestire „Întâmplări cu furnici”, pe baza cărţilor de joc /activitate Povestirea după imagini cărţile de joc din Interevaluare
în perechi sau în grupuri mici poveste
Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/conţine/ Sunetul f Pagina 6 din caiet Aprecieri globale și
CLR 1.3 se termină cu sunetul f/activitate frontală individuale
Observarea literelor f și F și identificarea lor în șirul de litere
scrise cu diferite fonturi –pagina 6 din caietul elevului/ activitate Rolul constructiv al liniei
60
individuală Autoevaluare
AVAP 1.2 Realizarea literei F din fire, sârmă/activitate individuală Sârmă, fire, plastilină
CLR 4.1 Desenarea literelor f și F în diferite contexte (pagina 6 din caiet)/ Literele f și F Pagina 6 din caiet Observarea
activitate individuală sistematică
Activități pe discipline: Religie
Marți
CLR 3.2 Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele f și F/ Literele f și F Cărţile de joc, jetoane Interevaluare
activitate individuală cu litere
Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe
jetonul mare cu litera F/activitate frontală
MEM 3.1 Observarea și identificarea părților componente ale corpului unei Alcătuirea corpului unei Pagina 7 din caietul Autoevaluare
insecte – imaginea 1, pagina 7 din caiet insecte elevului
Completarea părților componente care lipsesc în imaginile 2, 3, 4
și 5 – pagina 7 din caiet /activitate individuală
MEM 5.1 Observarea diferențelor existente între părțile componente ale
diferitelor insecte, în funcţie de mediul în care trăiesc; gruparea/ Observarea modului
clasificarea insectelor în funcție de mediul de viaţă/activitate în în care copiii
grup utilizează formulele
de adresare
DP 2.2 Joc de rol: „Invitaţie la masă” (simularea unei conversaţii pe baza Comunicarea cu colegii Carte de joc cu litera F
imaginii din cartea de joc cu litera F)/ activitate în perechi
MEM 6.1 Aproximarea mărimii unei furnici pe baza unor unităţi de măsură Corpul insectelor Caietul elevului –
neconvenţionale /activitate individuală pagina 8; diferite Autoevaluare
Compararea mărimii unei furnici în raport cu obiecte din mediul obiecte de dimensiuni
apropiat (pagina 8 din caiet)/ activitate în perechi mici
AVAP 1.2 Observarea pe diferite imagini a rolului constructiv al liniei în Linia cu scop de contur Reviste, atlas zoologic, Proiect: În lumea
realizarea unor părți ale corpului furnicilor /activitate frontală manuale vechi, insectelor - machetă
videoproiector, CD
AVAP 2.3 Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 2) Dactilopictura
Realizarea unei compoziții „Drumul către mușuroi”, pe o coală de „Turul galeriei”
flip-chart pe care se află aşezat muşuroiul confecționat anterior - Acuarele, carioci, coli
utilizarea dactilopicturii pentru a reprezenta capul, abdomenul și flip-chart
toracele furnicilor.
Utilizarea diferitelor tipuri de linii pentru a reda antenele și
picioarele furnicilor/activitate în grup
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Cartea uriașă Observarea
Lectură după imagini (pagina 2 din cartea uriașă) pentru Comunicarea cu colegii „Întâmplări cu furnici” participării copiilor la
61
identificarea rolului/responsabilităţilor membrilor unei familii/ (pagina 2) formularea de
activitate frontală răspunsuri
CLR 1.2 Identificarea într-o suită de imagini (pagina 9 din caietul elevului)
a celei corespunzătoare personajului principal din poezia audiată Caietul elevului – Autoevaluare
(„O furnică” de T. Arghezi) /activitate individuală pagina 9
CLR 1.3 Despărțirea în silabe a cuvintelor (pagina 9 din caiet) Despărţirea cuvintelor
Selectarea dintr-o suită de imagini (pagina 9) a cuvintelor care în silabe
conţin sunetul f şi identificarea poziţiei acestuia în silabă/ Autoevaluare
activitate individuală
CLR 1.1 Joc de mimă pe versurile poeziei „O furnică” de T. Arghezi rostită Dialog despre roluri în Interevaluare
Miercuri
de elevi împreună cu învăţătorul/ activitate individuală familie
DP 2.3 Ilustrarea prin desen (pagina 9 din caiet) a rolului membrilor Dialog despre activităţi Caietul elevului – Aprecieri globale şi
propriei familii / activitate individuală zilnice in familie pagina 9, creioane individuale
colorate, carioci
CLR 1.1 Selectarea din setul de jetoane mari a celui corespunzător Înţelegerea mesajului Cărţi de joc Autoevaluare
mesajului emis de învățător: Un arici cară un măr / activitate audiat
individuală
MEM 2.1 Identificarea pozițiilor spațiale ale unor obiecte din imaginea de pe Poziţii spaţiale Carte de joc – coş cu Observarea
cartea de joc selectată, prin exerciții orale de tipul Adevărat/Fals fructe răspunsurilor oferite la
(pentru enunțurile adevărate emise de învățător, elevii ridică Jeton – emoticon vesel sarcină
jetonul – emoticon vesel) / activitate frontală
MEM 1.1 Identificarea în ilustrația de pe cartea de joc selectată a obiectelor/ Numărul și cifra 1 Pagina 10 din caietul Aprecieri globale și
ființelor care apar o singură dată. elevului individuale
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente ale unei
mulțimi cu un element; construirea unor mulțimi având drept
cardinal numărul 1 (pagina 10 din caietul elevului)/ act. în perechi
Recunoașterea cifrei 1 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/ activitate individuală
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 1/ act. individuală Evaluarea prin sondaj
MM 1.1 Joc: ascultarea înregistrărilor unor sunete lungi sau scurte emise Sunetul din mediul CD-player Observarea reacţiilor
tare/încet de insecte diferite și asocierea acestora cu mișcări înconjurător: lung- copiilor
corporale corespunzătoare /activitate frontală scurt, tare-încet
CLR 2.4 Recunoașterea unui instrument muzical prin formularea de între- Formularea de intrebari si Pagina 10 din caietul Interevaluare
bări despre caracteristicile acestuia (joc: „Ghicește instrumentul la raspunsuri despre un elevului
care m-am gândit!” – pagina 10 din caietul elevului) / act. frontală obiect
AVAP 2.3 Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală
Acompanierea cu jucării muzicale a cântecului „Greieraşul” de Jucării muzicale Borcane, doze metalice, Observarea reacţiilor
MM 2.2 D.D. Stancu /activitate frontală sticle de plastic, pietre copiilor
Activităţi pe discipline: Educație fizică
62
DP 1.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Caracteristici personale Cartea uriaşă – pagina 3 Observarea
Discuții pe baza imaginii de la pagina 3 din cartea uriașă participării copiilor la
/activitate frontală formularea de
Joc de intercunoaștere: „Găsește-ți perechea!” (elevii se grupează răspunsuri
câte 2 în funcție de activitatea preferată)
Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele u și U / Sunetul și literele u/U, Pagina 11 din caietul Interevaluare
CLR 3.2
activitate individuală de tipar elevului, creioane, fire,
Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe sârmă
Joi
jetonul mare cu litera U /activitate frontală
CLR 1.3 Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține
sunetul u/ activitate frontală
Observarea literelor u și U și identificarea lor în șirul de litere Pagina 11 din caietul Aprecieri globale şi
CLR 3.1
scrise cu diferite fonturi – pagina 11 din caietul elevului /activitate elevului individuale
individuală
AVAP 1.2 Realizarea literei U din fire, sârmă /activitate individuală
CLR 4.1 Desenarea literelor u și U în diferite contexte (pagina 11 din caiet)/
activitate individuală Autoevaluare
CLR 2.4; 4.3 Crearea unei povestiri pe baza imaginii din Cartea uriaşă - pagina Povestire dupa imagini Cartea uriaşă – pagina 3 Observarea implicării
3/ activitate în grup elevilor în dialog
AVAP 2.6 Realizarea unui poster ce reprezintă povestea creată, prin tehnici Tehnici variate
variate de lucru/activitate în grup Coală flip-chart „Turul galeriei”
MEM 1.1 Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 12 din caietul Pagina 12 din caietul Interevaluare
elevului/activitate individuală Numărul 2 elevului
Completarea desenului de la pagina 12 din caietul elevului cu câte
două elemente corespunzătoare/ activitate individuală
CLR 3.2 Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc
câte două elemente de același fel; formulare de enunțuri („Doi Dialog despre elemente Cărţi de joc, Interevaluare
copii cară un coș.”, „Două insecte se joacă.” etc.) / act. în perechi de acelaşi fel jetoane mici şi mari cu (în perechi)
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi litere şi imagini
MEM 1.1 cu unul/două elemente; construirea unor mulțimi având drept Numărul și cifra 2
cardinal numărul 2 (pagina 12 din caietul elevului); Pagina 12 din caietul Aprecieri globale şi
Recunoașterea cifrei 2 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite elevului, jetoane cu individuale
fonturi/activitate în perechi cifrele 1, 2
Scrierea pe contur și/sau scrierea liberă a cifrei 2 /activitate
individuală Autoevaluare
Activități pe discipline: Limbă modernă
63
DP 1.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Grafic pe coală flip- Observarea modului
Completarea graficului „Mâncarea preferată”/ activitate frontală Hrana – sursă de energie chart în care copiii
MEM 4.2 Vizionare fragment din desenul animat „Andi în lumea animalelor. completează tabelul
Furnici” – discuţii libere referitoare la hrana insectelor/activitate Videoproiector, CD
frontală Caietul elevului –
Realizarea de corespondenţe între diverse tipuri de hrană şi pagina 13 Autoevaluare
vieţuitoare (pagina 13 din caietul elevului) /activitate individuală
Realizarea unui desen reprezentând alimentele preferate (pagina
13) /activitate individuală Interevaluare
DP 1.2 Discuţii pe baza imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului Caietul elevului –
Vineri
privind beneficiile respectării regulilor de igienă personală Obiecte şi activităţi paginile 13 şi 14
/activitate frontală zilnice de igienă
Desenarea unor obiecte de igienă personală (pagina 14) /activitate personală
individuală Aprecieri globale şi
individuale
CLR 2.4 Predicţii folosind cartea de joc care ilustrează un frigider: „Ce Sunetul u – consolidare Cartea de joc care Observarea modului
credeţi că se află în borcan/ în castron? etc” /activitate frontală ilustrează frigiderul cu în care copiii fac
CLR 1.3 Marcarea prin bătaie din palme a acelor cuvinte care conţin alimente predicţii
sunetul u /activitate frontală
MEM 4.2 Predicții „Hrana preferată a furnicilor” (completare tabel 2 – Caietul elevului –
pagina 5 din caietul elevului) /activitate individuală Igiena alimentaţiei pagina 5, tabelul 2 Observarea
Discuții igiena alimentației/activitate frontală participării copiilor la
CLR 4.1 Realizarea literei U pe diferite suporturi (asfalt, nisip, iarbă) cu Litera U - consolidare Frunze, beţişoare, formularea de
materiale diferite (frunze, beţişoare, pietre, cretă colorată etc.)/ pietre, cretă colorată răspunsuri
activitate în grup Interevaluare
MM 2.1 Receptarea şi însuşirea cântecului „Câte unul pe cărare” sau unui Cântarea vocală în grup Observarea reacţiilor
alt cântec la alegerea învăţătorului în concordanţă cu tema şi individual copiilor
actuală/activitate frontală
AVAP 2.6. Realizarea unor decoruri/trasee inspirate de textul cântecului/ Materiale şi instrumente Frunze, petale, Interevaluare
activitate în grup de lucru beţişoare, pietre, flori Observarea reacţiilor
MM 3.1 Mişcare liberă pe muzică Mişcări sugerate de copiilor
textul cântecului
Activități pe discipline: Educație fizică
Săptămâna a II-a
Competențe Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
specifice elevi
64
CLR 2.4 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Calendarul naturii Observarea
Conversații despre importanța respectării regulilor din grupul de Reguli elementare ale Videoproiector, CD participării copiilor la
apartenență pe baza imaginilor din secvența de început a desenului rutinelor din clasa formularea de
animat „A bug's life”/activitate frontală pregătitoare răspunsuri
Selectarea din setul cărți de joc a celor în care se regăsesc diferite Autoevaluare
DP 3.1 contexte/situații ce presupun respectarea unor reguli de grup (la Cărți de joc decupate
școală, în grupul de prieteni, în familie) /activitate individuală din caietul elevului
Joc: „Ghicește regula încălcată!” (simularea unor situații
Luni
imaginare/ sugerate de învățător sau de imaginile din poveste în
Interevaluare
care sunt încălcate reguli din grupuri variate de apartenență – ex:
Emoţii de bază denumite
Trei copii vorbesc concomitent, tare, gesticulând pentru a simula
prin cuvinte (bucurie,
încălcarea regulii: „Vorbim pe rând”) /activitate în grup
tristeţe, frică,
furie) în activităţi /
Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane și asupra
DP 2.1 contexte Cartea uriașă Aprecieri globale și
celorlalți, ale încălcării unor reguli de grup, pe baza imaginilor din familiare „Întâmplări cu furnici” individuale
cartea uriaşă (paginile 3-4) / activitate frontală
– pagina 3 și pagina 4
CLR 3.2 Selectarea din setul de cărţi de joc a acelora în care se regăsesc Numărul și cifra 3 Cărți de joc decupate Evaluare în perechi
câte trei elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: „Trei din caietul elevului
flori sunt roșii”, „Trei furnicuțe sunt ascultătoare” etc) /activitate
în perechi
MEM 1.1 Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 15 din caietul Aprecieri globale și
elevului/activitate individuală Caietul elevului – individuale
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi pagina 15, creioane
cu unul/două/trei elemente /activitate individuală
fonturi/activitate în perechi
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 3/ activitate individuală Autoevaluare
MEM 1.2 Desenarea pe aripile fluturelui (pagina 16) a unor elemente grafice Numerele naturale din Caietul elevului –
după criterii date de învățător (ex: Desenează 3 inimioare! Tot concentrul 1-3 pagina 16, creioane
atâtea cercuri! Triunghiuri mai puțin cu 1 etc.) /activitate individuală colorate, carioci, Interevaluare
AVAP 1.2 Observarea rolului decorativ al punctului și al liniei pe diferite acuarele
imagini /activitate frontală Rolul decorativ al
AVAP 2.2 Decorarea fluturelui cu puncte/linii de diferite culori /activitate punctului și al liniei Reviste, reproduceri de Aprecieri globale și
individuală artă individuale
MEM 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Vremea în anotimpul
65
Discuții despre vremea în anotimpul toamna, pornind de la toamna Cartea uriașă – pagina 4 Observarea implicării
imaginea din cartea uriașă – pagina 4/ frontal elevilor în dialog
Selectarea din setul de cărți de joc a acelora care evidențiază
fenomene meteo (nori, soare, vânt etc.) /activitate individuală
CLR 1.3 Selectarea cuvântului „nor” din propoziții formulate de copii pe Interevaluare
baza imaginii din cartea de joc cu litera N /activitate individuală Cărți de joc decupate
Identificarea altor cuvinte care încep cu sunetul n utilizând același Sunetul și literele n și N din caietul elevului
jeton /activitate în perechi
Familiarizarea cu literele n și N; Identificarea lor din șirul de litere Pagina 17 din caietul Aprecieri globale și
CLR 1.3 scrise cu diferite fonturi – pagina 17 din caietul elevului/activitate elevului, creioane individuale
Marți
individuală
AVAP 1.2 Realizarea literei N din fire, sârmă/activitate individuală Fire, sârmă Autoevaluare
CLR 4.1 Scrierea după contur și liberă a literelor n și N în diferite contexte
(pagina 17 din caiet)/ activitate individuală
MEM 1.1 Jocuri folosind jetoanele cu numere, făcându-se raportare la cartea Compararea numerelor Jetoane cu numere Observarea
de joc cu litera n (Ex: Ridicați jetonul care arată câte nuci sunt în în concentrul 1-3 decupate din caietul participării copiilor la
copac!, Găsiți în imagine trei elemente de același fel!) /activitate elevului formularea de
frontală răspunsuri
MEM 1.3 Construirea unor mulțimi cu tot atâtea/cu mai multe/cu mai puține
elemente decât cele indicate de învățător /activitate individuală
Joc de mișcare: Elevii își aleg de pe mese câte un jeton reprezen- Observarea reacțiilor
MM 3.1 tând insecta preferată (categoriile de insecte au un număr diferit de Mișcarea pe muzică Jetoane cu diferite copiilor în timpul
elemente – 1 fluture, 2 gărgărițe, 3 albine, 1 greier, 2 lăcuste, 3 insecte jocului
furnici etc.). În ritmul muzicii, imită zborul/mersul insectei alese și
își caută partenerii (grupare după categoria de insecte).
Învățătorul desenează pe tablă două flori, iar grupele formate din 2
copii se deplasează pe muzică către o grădină imaginară.
Învățătorul adaugă/ șterge câte o floare, iar grupele de copii CD cu creații muzicale
Compararea numerelor accesibile,
corespunzătoare numărului se deplasează în locul celorlalți
în concentrul 1-3 casetofon
/activitate în grup
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 3)
AVAP 2.4 Realizarea de către fiecare elev a câte 3 flori de culori diferite pe Transformarea unui Paie din plastic, hârtie Observarea sistematică
pai prin decupare după contur sau rupere /activitate individuală material prin tehnici colorată, hârtie
MEM 1.3 Gruparea florilor în mulțimi de câte 3 și scrierea numerelor de la 1 simple creponată – trei culori Interevaluare
la 3, câte un număr pe fiecare floare /activitate în grup Foarfece
AVAP 2.4 Realizarea unor bile din plastilină în număr identic cu cel al Numerele și cifrele de la Plastilină Interevaluare
florilor realizate anterior și înfigerea paielor fiecărei flori în bila de 1 la 3 Scotch
aceeași culoare/activitate în grup Tehnici simple - modelaj Autoevaluare
MEM 1.3
66
Așezarea florilor pe coala de flip-chart în preajma mușuroiului de
furnici în ordinea crescătoare a numerelor, pentru a întregi cu Numerele și cifrele de la Aprecieri globale și
detalii macheta/ activitate în grup 1 la 3 individuale
CLR 1.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Dialog despre conținutul Suport text însoțit de
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul poeziei unei poezii imagini pentru poezia Observarea modului
audiate „Greierele și furnica”/ activitate frontală „Greierele și furnica” în care copiii participă
Formulare de enunțuri pe baza imaginilor de la pagina 18 din Pagina 18 din caietul la dialog
CLR 2.4
caietul elevului despre pregătirile pe care le fac oamenii/animalele elevului, creioane
în anotimpul toamna /activitate frontală colorate
Realizarea în spațiul liber de la pagina 18 a unui desen
reprezentând cămara cu provizii, pornind de la un enunț dat de Punctul și linia cu scop de Interevaluare
AVAP 2.2
învăţător contur
Miercuri
MEM 1.1 Numărarea insectelor/plantelor din imaginea de la pagina 5 din Numărul și cifra 4 Cartea uriașă - pagina 5 Interevaluare
cartea uriașă / activitate individuală Pagina 19 din caietul
MEM 1.2 Gruparea a câte 4 elemente de acelaşi fel – pagina 19 din caietul elevului
elevului / activitate individuală
Compararea numărului de elemente din mulțimi cu unul/ două/ Interevaluare
trei/ patru elemente prin punerea în corespondenţă 1 la 1 /activitate (în perechi)
în perechi
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 4) Pictura pe suporturi Pietre, coji de nucă,
AVAP 2.2 Realizarea unei aplicații „Buburuza” din materiale și instrumente variate scoici rotunde, Aprecieri globale și
diverse puse la dispoziție (coji de nuci, pietre, scoici rotunde etc). acuarele, carioci individuale
Aplicarea a patru buline negre pe o aripă și cu una mai puțin pe
cealaltă aripă a buburuzei /activitate în grup
Produsele vor fi așezate pe macheta fiecărei grupe. Interevaluare
Recunoașterea cifrei 4 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite Numărul și cifra 4 Pagina 19 din caietul Autoevaluare
fonturi/activitate individuală elevului
MEM 1.1 Scrierea pe contur/liberă a cifrei 4/ activitate individuală
MM 1.4 Audierea unui cântec despre buburuze. Mișcarea pe muzică CD cu creații muzicale Observarea
Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează accesibile, casetofon comportamentului de
receptarea /activitate frontală ascultător
AVAP 2.4. Confecționarea prin rupere, din hârtie creponată roșie a unor aripi Tehnici simple: ruperea și Hârtie creponată, lipici
de buburuză pe care se vor aplica buline negre (4 pe o aripă și cu lipirea hârtiei
una mai puțin pe cealaltă) /activitate individuală
Exersarea mişcării spontane pe jocul-cântec din folclorul copiilor Mișcarea pe muzică Observarea partici-
MM 3.1. „Gărgăriţă-riţă” /activitate frontală pării copiilor la joc
67
MEM 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea
Joc de activare „Pânza de păianjen”: copilul care începe jocul Insecte Ghem de sfoară participării copiilor la
spune numele unei insecte și aruncă ghemul altui copil fără a da joc
drumul capătului de ață. Cel care prinde, numește o altă insectă și
aruncă ghemul altui copil, păstrând şi el firul de aţă. Jocul se Interevaluare
încheie când ghemul a fost prins de fiecare copil. Se formează o
reţea asemănătoare pânzei de păianjen care se aşază pe covor/
activitate frontală
CLR 1.3 Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține
Jeton mare cu litera R
Joi
sunetul r pe baza imaginii din jetonul mare al literei r /activitate Sunetul și literele r și R Aprecieri globale și
frontală decupat din caietul individuale
Selectarea unor jetoane cu insecte a căror denumire începe/ elevului
conţine/ se termină cu sunetul r. Aşezarea acestora pe reţea/ activi- Jetoane cu variate
tate în grup insecte
Identificarea prin colorare a literelor care intră în componenţa
CLR 3.1 cuvântului RĂDAŞCĂ – pagina 20 din caietul elevului /activitate Pagina 20 din caietul
individuală elevului Autoevaluare
Observarea literelor r şi R şi identificarea lor din şirul de litere
scrise cu diferite fonturi – pagina 20 din caietul elevului/ activitate
individuală
CLR 4.1 Scrierea după contur și liberă a literelor r și R în diferite contexte Aprecieri globale și
(pagina 20 din caiet)/ activitate individuală individuale
CLR 2.4; 4.3 Joc didactic: Ce ştii despre…(insecte)?/activitate frontală Formularea de întrebări Autoevaluare
şi răspunsuri despre
DP 3.3 Realizarea unui desen care să reprezinte insecta preferată/activitate insecte Coli A4 „Turul galeriei”
individuală Fiinţe preferate
Joc: Pe podea se trasează cu cretă/scotch colorat o rețea de pătrate Compararea, ordonarea Rețea de pătrate
cu 5 rânduri și 5 coloane. În celule sunt scrise aleatoriu numerele numerelor în concentrul realizată pe podea cu
de la 1 la 5. 1-4 cretă/scotch colorat
Elevii sunt așezați câte 2 pe o latură, iar restul sunt așezați în rând
alături.
Elevii de pe marginea rețelei vor sări în pătratele ce conțin Interevaluare
MEM 1.1 numărul spus de învățător. Primul care ocupă pătratul rămâne în
joc. Ceilalți merg în rândul alăturat fiind înlocuiți de următorii
colegi.
Numărul indicat de învățător poate fi rostit direct sau prin expresii
MEM 1.2; 1.3 de tipul „numărul mai mare/mai mic decât...”, „vecinul mai mare
al lui...” Cântarea în colectiv
MM 2.1. Intonarea cântecului „Una este Luna” indicându-se numerele din Aprecieri globale și
text cu ajutorul degetelor /activitate frontală individuale
68
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Emoții de bază Pagina 6 din cartea Observarea modului
Conversație despre reacțiile omului în raport cu diferite insecte uriașă în care copiii participă
având ca suport al discuțiilor imaginea de la pagina 6 din cartea la dialog
uriașă /activitate frontală
DP 2.1 Joc: „Roata amintirilor” – descrierea de către fiecare copil a unui
moment/întâmplare din viața sa care are legătură cu o anumită
insectă /activitate frontală
MEM 3.1 Dezbatere în urma vizionării unui documentar/PPT despre insecte Insecte folositoare/ Videoproiector, PPT
Vineri
folositoare/dăunătoare și relația omului cu acestea /activitate frontală dăunătoare
CLR 1.1 Audierea poeziei „Tâlharul pedepsit” – Tudor Arghezi Formulare de enunțuri Suport text însoțit de Observarea
Recitarea versurilor preferate împreună cu învățătorul /activitate pe o temă dată imagini pentru poezia comportamentului de
frontală „Tâlharul pedepsit” ascultător
CLR 2.4 Discutarea mesajului global şi a detaliilor de conţinut /activitate
frontală Observarea modului
DP 2.2 Formularea de opinii cu privire la comportamentul personajelor în care copiii participă
„Ce-ai fi făcut dacă erai şoarecele/albina?” /activitate frontală la dialog
MM 2.1 Joc muzical: „Albina și florile” /activitate frontală Cântarea în colectiv
MM 2.1 Receptarea şi însuşirea unui cântec de toamnă la alegerea Cântarea vocală în grup CD cu melodia de Observarea partici-
învăţătorului/activitate frontală şi individual învăţat pării copiilor la
AVAP 2.4 Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală Jucării muzicale Pietre mici, pahare de activitate
MM 3.3 Acompanierea liberă a cântecului cu jucăria muzicală/activitate Acompaniament cu unică folosinţă, scotch
frontală jucării muzicale
specifice elevi
CLR 2.3 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Calendarul naturii Observarea modului
Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut în care copiii participă
timpul liber la sfârșitul săptămânii anterioare /activitate frontală la dialog
DP 3.1 Lectură după imagini (pagina 21 din caietul elevului) pentru Reguli elementare Pagina 21 din caietul Aprecieri globale și
identificarea unor norme de comportament moral-civic adecvate elevului individuale
situațiilor date – la picnic /activitate în perechi
Promovarea unor comportamente moral-civice pozitive și Observarea atitudinii/
69
DP 2.1 discutarea urmărilor pozitive/negative asupra propriei persoane, comportamentului
asupra celorlalți și asupra viețuitoarelor – servirea gustării în aer Emoţii de bază elevilor în relația cu
liber /activitate frontală mediul
CLR 3.2 Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc Cărți de joc Evaluare în perechi
câte cinci elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: Dialog despre elemente de
„Cinci furnici cară merinde”)/ activitate în perechi același fel
Luni
Numărarea și gruparea câte 5 a insectelor din imaginea de la
MEM 1.1 pagina 22 - caietul elevului/activitate individuală Caietul elevului – Aprecieri globale și
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din Numărul și cifra 5 pagina 22, creioane individuale
mulțimi cu 1-5 elemente /activitate individuală
fonturi/ activitate în perechi
Scrierea pe contur/liberă a cifrei 5/activitate individuală Autoevaluarea
AVAP 2.4 Realizarea unei omide din 5 discuri obținute prin tăiere/ activitate Hârtie colorată, lipici,
individuală foarfece, creioane
Numerotarea discurilor și lipirea acestora pentru a forma șirul Decuparea după contur Aprecieri globale și
numerelor de la 1 la 5 /activitate individuală individuale
AVAP 1.1 Joc cu litere: „Ajută fluturașul să culeagă polen!” – colorarea Culorile spectrului solar Caietul elevului – Interevaluare
imaginii de la pagina 23 din caietul elevului, folosind un cod dat pagina 23, creioane
de litere /activitate individuală colorate
AVAP 2.3 Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 5) Tehnica obținerii
Realizarea unei compoziții individuale „Fluturașul” folosind formelor spontane Contur fluture pe coală Aprecieri globale și
culori la alegere și tehnica obținerii formelor spontane /activitate albă A4, foarfece, individuale
individuală acuarele, lipici
Lipirea fluturașilor pe florile de pe machetă
MM 3.1 Executarea unor mișcări spontane pe cântecul „Fluturaș, fluturaș” Aprecieri globale și
(din folclorul copiilor), însoțit de imitarea zborului/activitate Mișcarea pe muzică individuale
frontală
CLR 1.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Receptarea mesajului
Formularea de răspunsuri la ghicitori despre insecte, rostite de audiat Interevaluare
învățător /activitate frontală
CLR 3.1 Citirea globală a cuvântului soluție (pagina 24 din caietul Citirea globală a Pagina 24 din caietul
elevului)/activitate frontală cuvintelor elevului Autoevaluarea
Citirea globală a unor cuvinte însoțite de imagini și recunoașterea
acestora în grila de cuvinte date (pagina 24) /activitate în perechi Cartea uriașă
MEM 3.1 Observarea ciclului de viață al unui fluture folosind cartea de joc Ciclul de viață al Carte de joc cu ciclul
de la pagina 4, detalii ale imaginilor din cartea uriașă (paginile 1, fluturelui de viață al fluturelui Aprecieri globale și
3, 8) și film documentar/ activitate frontală decupat din caietul individuale
CLR 2.4 Crearea în grup a unei povești „Aventurile unui fluturaș” Formularea de enunțuri elevului
70
Dramatizarea poveștii create /activitate în grup pe o temă dată Documentar video Interevaluare

Marți
MEM 1.3 Identificarea „vecinilor” unor numere date în concentrul 1-5 Recapitulare: Numerele Pagina 25 din caietul Autoevaluarea
(pagina 25 din caietul elevului) de la 1 la 5: recunoaş- elevului
Identificarea șirului crescător al numerelor în concentrul 1-5 – tere, comparare, ordo-
Labirint „Ajută albina să ajungă la floare!”/activitate individuală nare, scriere
MEM 1.1; 1.2, Joc de mișcare - „Rețeaua cu numere” (explicat la ora de MEM de Rețea de pătrate
1.3 joi, 18 octombrie, formularea unor sarcini diferite – Ex: sărituri în realizată pe podea Interevaluare
căsuțe în ordinea crescătoare/ descrescătoare a numerelor din
concentrul 1-5)/ activitate frontală
MM 1.3 Realizarea unor secvențe sonore ritmice prin percuție corporală Mișcarea pe muzică Aprecieri globale și
realizând diferite tipuri de bătăi (una din palme, două pe genunchi, individuale
3 pe bancă ...) /activitate frontală Hrana ca sursă de
Joc didactic – „La fabrica de bomboane cu miere” energie: importanţa
MEM 1.4 (compunerea/descompunerea unor mulțimi având cardinal un hranei pentru creştere şi Pagina 25 din caietul
număr de elemente mai mic decât 6)/ activitate frontală dezvoltare; igiena elevului Interevaluare
alimentaţiei
AVAP 2.5 Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 6) Prezentarea unui produs Machetele realizate de Interevaluare
Realizarea pe holul școlii a unei expoziții „În lumea furnicilor” cu realizat în grup fiecare grup Aprecieri globale și
produse realizate în cadrul proiectului /activitate în grup individuale
CLR 2.4 Prezentarea verbală a activităților și a produselor proiectului, altor
colegi din școală, părinților /activitate în grup
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Interevaluare
CLR 1.2; 1.3; „Teatrul furnicilor talentate” – găsirea cât mai multor rime pentru Recapitulare: Sunetele și
3.1; 4.1 cuvinte date; crearea de versuri rimate /activitate frontală literele F/f, U/u, R/r, N/n;
Silaba. Cuvântul
Realizarea de corespondențe între cuvinte care rimează (pagina 26 Despărţirea cuvântului în Pagina 26 din caietul
din caietul elevului) / activitate individuală silabe elevului Autoevaluarea
Joc-concurs între echipe: „Roiul cel mai harnic”
Câte silabe are cuvântul? Caută cuvinte cu un număr de .... silabe!
Lipeşte cifra corespunzătoare numărului de silabe! /activitate în Interevaluare
grupuri mici
Miercuri
MEM 1.1; Evaluare sumativă: Numerele de la 1 la 5: recunoaştere, Fișă de lucru Probă scrisă
1.2; 1.3; 1.4; comparare, ordonare, scriere Conținuturi matematică
3.1 Animale (părţi componente); și științe
71
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi
dezvoltare; igiena alimentaţiei
MM 2.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului „Greierașul (Spune-mi Mișcarea pe muzică CD-player Observarea
iubite copilaș)” /activitate frontală comportamentului de
Exersarea mișcării spontane pe cântec, organizarea unor jocuri ascultător
inspirate de cântecele intonate/ frontal
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Sunetele și literele F/f, Fișă de lucru Probă scrisă
CLR 1.2; 1.3; U/u, R/r, N/n;
3.1; 4.1 Evaluare sumativă Silaba. Cuvântul
Dialogul
CLR 1.2; 1.3; Oră de ameliorare/aprofundare/dezvoltare Sunetele și literele F/f, Observarea
Joi
3.1; 4.1 U/u, R/r, N/n; Fișă de lucru sistematică
Silaba. Cuvântul
Dialogul
AVAP 1.1 Observarea diferențelor între două imagini relativ asemănătoare - Semnificația mesajului Pagina 27 din caietul Interevaluare
Joc de atenție: „Găsește diferențele!” (pagina 27- caietul elevului) vizual elevului
/activitate individuală
MEM 1.1; 1.2, Numărare, comparare, ordonare cu numere în concentrul 1-5 în con- Numerele naturale în Aprecieri globale și
1.3 texte variate pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului concentrul 1-5 individuale
MM 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea
Intonarea cântecului „Dacă vesel se trăiește” asociat cu mișcări Mișcarea pe cântec comportamentului de
corporale spontane /activitate frontală ascultător
DP 2.1 Conversație despre emoțiile trăite de personajele din cartea uriașă Emoţii de bază denumite Pagina 28 din caietul Observarea modului
în diferite momente – pagina 28 din caietul elevului /activitate prin cuvinte (bucurie, elevului în care copiii participă
frontală tristeţe, frică, furie) în Coli A4, creioane la dialog
DP 2.1 Redarea prin desen a unor situații de viață care au provocat activităţi / contexte colorate
anumite stări emoționale echivalente cu ceea ce a simțit furnica în familiare Aprecieri globale și
momente diferite ale poveștii –pagina 28 din caietul elevului/ individuale
Vineri
activitate individuală
CLR 2.4 Formularea de enunțuri prin care sunt prezentate însușiri ale A prezenta un Interevaluare
insectei preferate în vederea ghicirii acesteia de către colegi - Joc: obiect/ființă
„Ghicește insecta mea preferată!” /activitate frontală
Redarea prin desen a trăirilor personale ale copilului față de
AVAP 2.2 insecta preferată sau față de lumea insectelor/ activitate Compoziții libere Coli A4, creioane Aprecieri globale și
colorate, carioci individuale
72
individuală
Scrierea/transcrierea de către fiecare copil a prenumelui pe
CLR 4.1 lucrarea plastică realizată /activitate individuală Autoevaluarea
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Albina” (sau alt cântec Cântarea vocală în grup CD- player Observarea
3.1 la alegerea învăţătorului)/activitate frontală comportamentului
elevilor
AVAP 2.2 Desenarea pe asfalt a unor momente reprezentative din textul Desen liber Cretă colorată Aprecieri globale și
cântecului individuale
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea Religie Matematică şi explorarea Comunicare în limba română Comunicare în limba română
mediului mediului
Arte vizuale şi abilităţi Matematică şi explorarea Muzică şi mişcare Matematică şi explorarea Muzică şi mişcare
practice mediului mediului
Disciplină opţională Arte vizuale şi abilităţi Educaţie fizică Limbă modernă Educaţie fizică
practice
Proiectarea unităţii tematice „OPT ROŢI“
Săptămâna I
Competenţe Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Evaluare/
Ziua Conţinut vizat / activat Resurse materiale
specifice elevi Feed-back
DP 2.1; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Interacţiuni simple cu Calendarul naturii Observarea
3.1 Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat la sfârşit de fiinţe şi obiecte participării la dialog
săptămână, împreună cu prietenii familiare
Joc: Cerinţă - elevii se organizează în două cercuri concentrice
MM 2.1; 3.1; aşezate faţă în faţă. Toţi se rotesc spre dreapta atât cât se aude Mişcare pe muzică
3.2; linia melodică. Învăţătorul opreşte de câteva ori melodia. Pe loc
elevii au ca sarcină să-şi facă urări pentru ziua/săptămâna care
începe; să facă aprecieri unii la adresa celorlalţi; să se salute altfel.
CLR 1.2; 3.2 Audierea poveştii OPT ROŢI - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe Dialogul – formulare de Cartea uriaşă OPT Observarea
parcurs (activitate frontală) întrebări şi răspunsuri ROŢI participării la dialog
DP 2.1; 2.2; Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care despre mesajul poveştii Observarea reacţiilor
73
3.1 dezvoltă gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi în timpul audierii
şi în grupul de prieteni (act. frontală) poveştii
MEM 5.1 Graficul prietenilor (activitate individuală) - Cerinţa: fiecare elev Sortare şi clasificare Pagina 5 din caietul Observarea modului
Luni
trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă dacă prietenul după criterii date elevului; creion în care copiii
preferat este un vecin, un coleg, fratele sau sora, un animal sau o completează tabelul
jucărie; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele corespunzătoare despre prieteni
din tabel sau scriu iniţiala prenumelui; se numără rezultatele
obţinute pagina 5 din caietul elevului (activitate individuală)
Desenează în casete şi numără: 2 colegi cu care se joacă la şcoală, Pagina 5; creioane
AVAP 2.2
un joc preferat, 3 jucării preferate – pagina 5 (activitate individuală) Forma
AVAP 2.2 Desen: fiecare elev îşi va desena/picta prietenul sau jocul preferat Linia cu scop de contur Bloc de desen, acuarele Observarea reacţiilor
împreună cu acesta (individual) Simfonia jucăriilor – copiilor în timpul
MM 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în Creaţii muzicale Leopold Mozart activităţilor
grupuri mici). accesibile
Decuparea cărţilor de joc din povestea OPT ROŢI şi pregătirea
AVAP 2.4 pentru activitatea de a doua zi (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi? (grupuri mici)
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
CLR 3.2;1.3 Repovestire OPT ROŢI, pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în A formula idei despre o Cartea uriaşă OPT ROŢI, Observarea modului
1.4; 3.1 grupuri mici) Care este numele personajului principal din poveste audiată cărţile de joc din poveste în care copiii
poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Opt (Roţi)? (activitate repovestesc cu
frontală) - intuirea literei O Sunetul o ajutorul cărţilor de joc
Realizarea literei O din sârmă, fire, plastilină (act. individuală) Litera mică şi litera Sârmă, fire, plastilină
Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera mare de tipar o/O
iniţială a numelui acestuia (activitate individuală)
Conturarea literelor mici din casetă Observarea
Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/a răspunsurilor la
AVAP 1.2 căror denumire conţine litera (o) cerinţe, prin sondaj
Încercuirea literei o în fiecare cuvânt (activitate frontală şi
individuală)
CLR 4.2 Desenarea literelor o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente Pagina 6 din caietul
(activitate individuală) - pagina 6 din caiet elevului
Marti
MEM 4.1; 4.2 Complicarea poveştii OPT ROŢI după formula „Ce s-ar întâmpla Relaţii de tipul „dacă... Observarea modului
dacă...” (activitate frontală) atunci…” între două Pagina 7 din caietul în care copiii
74
Rezolvarea labirintului cu cerinţa: Ajută personajul principal din evenimente succesive elevului realizează relaţii de
poveste să ajungă la unul dintre prietenii săi. (activitate individu- tipul
ală) „dacă... atunci…”
Realizarea corespondenţei dintre imaginile din stânga paginii, Pagina 7 din caietul
reprezentând detalii mărite, şi imaginile din dreapta, din care au elevului
fost decupate aceste imagini
DP 2.1; 2.3 Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Povestea jucăriilor” Interacţiuni simple cu
sau „Maşinuţe” (activitate frontală) fiinţe şi obiecte familiare Videoproiector, dvd cu Observarea
Formularea de întrebări/răspunsuri referitoare la conţinutul sec- desene animate comportamentului
venţei vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (acti- „Povestea jucăriilor” participativ la film şi
vitate frontală) sau „Maşinuţe” în cadrul discuţiei
Activităţi pe discipline: Limbă străină
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. A cere şi a da informaţii; Cărţile de joc din Observarea
2.4; 3.1 Joc didactic: Știm să circulăm? – folosirea cărţilor de joc, pe a formula idei despre povestea „Opt Roţi“ răspunsurilor la
partea cu indicatoarele de circulaţie (frontal) circulaţie cerinţe, prin sondaj
Miercuri
Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, în Simboluri uzuale din Pagina 8 din caietul
puzzle-ul de pe pagina 8 din caiet universul apropiat elevului
Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui
AVAP 2.3 deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate Pata de culoare
frontală) Pagina 8, creioane
Colorarea desenelor reprezentând mijloacele de transport colorate
(activitate individuală)
MEM 1.1 Numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare numărului de Numărul şi cifra 0 Pagina 9, creioane şi Observarea
elemente ale unei mulţimi (cardinalul mulţimii)/ (activitate indivi- alte instrumente de răspunsurilor la
duală) scris cerinţe, prin sondaj
Recunoaşterea cifrei 0 dintr-un şir de cifre scrise cu diferite
fonturi (activitate individuală)
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 0 folosind instru-
mente variate (activitate individuală)
Educaţie fizică Joc de mişcare„Bucheţelele”: copiii formează un cerc şi merg pe
şi sport circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi
date - mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un
moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii
trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi
penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul
continuă şi se strigă alte numere - din cele învăţate.
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Prietenii mei” – (acti- Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 vitate frontală) mişcare pe muzică copiilor în timpul
75
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei
CLR 1.4; 2.2 Discuţii despre imaginea de pe pagina 10 Pagina 10 din caietul Observarea
2.4; 3.1 Cu ce sunet începe cuvântul maşini? intuirea literei m/M (activi- elevului răspunsurilor la
tate frontală) cerinţe, prin sondaj
Realizarea literelor m, M din sârmă, fire, plastilină (activitate Sunetul m
individuală) Literele m/ M de tipar Observarea modului
AVAP 2.3 Colorarea tuturor literelor care formează cuvântul maşini (activi- Pagina 10, creioane de rezolvare a
tate individuală); Colorarea obiectelor al căror nume începe sau colorate sau alte cerinţelor, prin sondaj
Joi
conţine literele m, M (activitate individuală) instrumente: pix,
Încercuirea literelor m, M în fiecare cuvânt de sub casete (activi- creion, carioca, stilou
tate frontală şi individuală)
CLR 4.2 Desenarea literelor m şi M, cu diferite instrumente (activitate
individuală)
CLR 1.4 Introducerea în activitate se face prin reactualizarea concluziilor A formula idei Pagina 10 din caietul Observarea reacţiilor
formulate pe imaginea de la pagina 10; se continuă cu discuţii Mişcare şi schimbarea elevului copiilor în timpul
despre cele patru imagini de pe pagina 11: A - deformare; formei corpurilor activităţilor
MEM 3.1; B - rupere; C - spargere; D - întindere; Care ar putea fi cauzele (deformare, rupere, Pagina 11 din caietul
4.1; 4.2; 5.1; care au dus la efectele observate? (activitate frontală) întindere) elevului
Completarea seriilor conform unei succesiuni logice (activitate

individuală)
AVAP 2.3 Decorarea ramei tabloului desenat în ora anterioară folosind teh- Ruperea, tăierea şi Hârtie de mătase, hârtie Interevaluare „Turul
nici la alegere (linii cu pixuri colorate; rupere sau tăiere şi lipire lipirea hârtiei; decupare creponată, foarfece, galeriei”
etc.) după contur lipici
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Trenuleţul” – Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 D. Voiculescu (activitate frontală) mişcare pe muzică copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? (activitate frontală) Pentru Decupare după contur Pagina 29 Observarea relaţiilor
AVAP 2.3 jocul de rol copiii decupează personajele de pe pag. 29 şi le lipesc foarfece, scotch, paie dintre copii în timpul
pe paie sau pe creioane. Cu ajutorul lor vor adresa colegilor Reguli în grupul de sau creioane jocurilor
CLR 2.4 întrebarea Vrei să fii prietenul meu? pentru că eu sunt o persoană prieteni Figurine pe băţ
care respectă următoarele reguli..... confecţionate de copii,
DP 2.3 Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate CD cu melodii din
Vineri
76
MM 2.1 Jocuri de mişcare pe muzică (activitate frontală şi pe grupe) folclorul copiilor
DP 2.1 Discuţii despre sentimentele faţă de prieteni Trăire şi manifestare
(activitate frontală) emoţională Expunerea produselor
CLR 4.2; 4.3; Realizarea unui colaj/puzzle/desen/poster din desene/ cuvinte/alte Simboluri Creioane colorate, la panoul intitulat
simboluri la alegere pentru a fi oferit unui prieten (activităţi neconvenţionale folosite pixuri, foarfece, lipici Prietenul meu
individuale) în exprimarea scrisă etc.
Săptămâna a II-a
Competenţe Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
Ziua Conţinut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
specifice elevi
DP1.1; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, calendar, meteo etc. Comunicare eficientă Calendarul naturii Observarea modului în
3.1 Exerciţii de identificare a unor norme elementare de conduită în Norme de conduită în care copiii participă la
contexte familiare copiilor (pe stradă, în mijloacele de transport în societate dialog
comun, în raport cu mediul înconjurător/natural)
Colorarea cu carioca a tabloului paginile 31 şi 32 Pata de culoare; tăiere pe Pagina 31 din caietul
Decuparea sub fomă de puzzle şi reconstituirea imaginii; contur elevului; carioca,
AVAP 2.3 formulare de observaţii foarfece
MEM 1.1 Numărare şi scrierea cardinalului unei mulţimi date; realizarea unei Numerele naturale de la Pagina 12 din caietul Observarea
mulţimi cu tot atâtea elemente, prin corespondenţă; realizarea unei 0 la 5 elevului, creioane răspunsurilor la
mulţimi care are cu un element mai mult decât o mulţime dată cerinţele de pe pag. nr.
Discuţii referitoare la poziţionarea maşinilor în parcare şi la 12, prin sondaj
culorile acestora.
Completarea primei casete din josul paginii, cu cifra corespunză-
toare numărului total de locuri de parcare.
Completarea celei de-a doua casete cu cifra corespunzătoare
77
numărului de locuri ocupate.
Completarea celei de-a treia casete cu cifra corespunzătoare Cărţile de joc cu indi-
numărului de locuri rămase libere. catoare de circulaţie.
Luni
Joc de rol : În parcare - Copiii sunt maşinuţe care circulă pe un Norme de conduită în Cartoane colorate: roşu
DP 1.2; 2.2 traseu stabilit printre bănci; se opresc la semafor; parchează respec- societate şi verde
tând reguli. Folosesc indicatoarele de circulaţie de pe cărţile de joc
CLR 2.2; 2.3; Observarea fotografiei de pe pagina 13 cu covoraşul de maşini. Se A formula idei despre Pagina 13 din caietul
3.2 poartă discuţii despre utilitatea acestuia. Se observă tipurile utilitatea obiectelor elevului, creioane, Interevaluare
variate de linii. (activitate. frontală) creioane colorate, „Turul galeriei”
AVAP 1.2; 2.3 Desen: fiecare elev va decora cu ajutorul liniei şi punctului un Punctul şi linia cu scop carioca, pixuri etc.
covoraş de maşină - pagina 13 (activitate individuală) de contur şi decorativ
DP 1.2; 2.2 Ieşire în faţa şcolii, în curtea şcolii, în apropiere (oriunde sunt Numerele de la 0-5 Maşinile parcate în Observarea
CLR 2.2; 2.4 câteva maşini). apropierea şcolii comportamentului
MEM 1.1 Exerciţii de numărare a maşinilor, de identificare a culorilor şi elevilor în momentul
mărcilor. Observarea felului în care este scris numărul (ce repre- ieşirii în afara şcolii
AVAP 1.2 zintă literele şi cifrele). Copiii memorează un număr şi la intrarea Linia cu scop de contur Creioane, creioane
în clasă desenează o plăcuţă de maşină şi scriu numărul memorat, colorate, carioca,
apoi îl transcriu pe spaţiul de scriere (activitate individuală) pixuri, o coală A4 etc.
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Comunicare şcolară Cartea uriaşă Observarea
Reactualizarea poveştii OPT ROŢI pornind de la cerinţa: Ce eficientă participării copiilor la
personaj v-a plăcut? De ce? dialog
Pornind de la cuvintele stradă/semafor: copiii intuiesc litera s/S;
remarcă asemănări cu elemente din experienţa proprie/ experienţe
din clasă etc.
CLR 1.2; 2.2; Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală). Plastilină, sârmă, fire
2.4; 4.1; 4.3 Identificarea şi încercuirea literei S; încercuirea cu o altă culoare Sunetul s Pagina 14 din caietul Observarea
a literelor cunoscute; trasarea literelor s/ S pe spaţiile date (cu Literele s/S de tipar elevului răspunsurilor la
creion, stilou, carioca); desenarea literelor în cuvintele scrise cerinţele de la pag. 14,
lacunar; transcrierea cuvintelor formate prin sondaj
Marţi
CLR 2.3; 2.4 Exerciţiu joc: pe cartonaşe sunt scrise cifrele de la 1-5 A formula idei despre Cărţile de joc cu
Elevii se joacă în perechi; extrag o carte şi spun colegului la ce se gân- semnificaţia personală a cifrele de la 1 la 5
desc atunci când văd cifra respectivă (ex. doi fraţi, cinci degete etc.) numerelor
Numărarea copiilor din desenul de la pagina 15 caietul elevului
MEM 1.1; Rezolvarea sarcinilor de la pagina 15: Numărul şi cifra 6 Pagina 15 din caietul Observarea
1.2; 1.3 - desenează tot atâtea mingi elevului, răspunsurilor la
- desenează în fiecare mulţime tot atâtea elemente câte indică creion cerinţele de la pagina
numărul dat (cardinalul mulţimii). 15, prin sondaj
Exerciţiu în perechi: pe rând, copiii arată unul altuia un număr de
78
obiecte/rechizite pe care le au la îndemână: 2 creioane, 1 gumă, 4 Rechizite Interevaluare
carioca etc. Fiecare are sarcina să spună cardinalul mulţimii de
obiecte.
Activităţi pe discipline: Limba străină
DP 2.1; 2.3 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo A formula idei despre
CLR 2.2; 2.3; Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce vezi în drumul către drumul către şcoală
4.3; 4.1 şcoală?
Trasarea drumului pe care cred ei că îl parcurge OPT ROŢI până
la şcoală; prezentarea elementelor întâlnite pe drum, până la Pagina 16 din caietul Observarea
şcoală; indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt, prin Elemente grafice din elevului, răspunsurilor la
ridicarea unui număr corespunzător de creioane componenţa literelor de creion, creioane cerinţele de la pagina
Completarea spaţiilor cu elementele grafice indicate mână colorate, carioca 16, prin sondaj
Miercuri
MEM 1.1; Formarea de mulţimi cu 1, 3, 5, 6, 7 obiecte, prin adăugare Numărul şi cifra 7 Pagina 17 din caietul Observarea modului în
1.2; 1.3 consecutivă elevului care copiii rezolvă
Numărarea maşinilor din desenul de la pagina 17; colorarea în sarcinile de la pagina
tabel a tot atâtea elemente cât indică cifra din dreptul fiecărei 17
coloane; scrierea cifrei 7
Discuţii despre locul în care preferă să meargă în călătorie A formula idei despre
CLR 2.2; 3.2 împreună cu părinţii; motivarea alegerii locuri preferate
MM 1.1; 1.4; Exersarea asimilării integrale a cântecului Semaforul (activitate Cântarea vocală şi Cântecul Semaforul
2.2 frontală) mişcarea pe muzică Hârtie colorată, lipici,
AVAP 1.2; Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Tăierea şi lipirea hârtiei, foarfece, creioane, coli Interevaluare
2.2; 2.1; 2.3 Realizarea unui colaj – Semaforul (activitate în grup) decupare A4 „Turul galeriei”
DP 2.2; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Observarea participării
CLR 1.2; 2.2, Discuţii despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le A formula idei Cartea uriaşă la dialog
4.2; 4.3 desfăşoară OPT ROŢI - imaginile de la fermă care indică activităţile
specifice anotimpului toamna, din cartea uriaşă (activitate frontală)
Pornind de la cuvântul ŞERPUIT (drumul de la pagina 16 din
caietul elevului) se intuieşte litera Ş
Stabilirea de asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S;
Identificarea drumului pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI Sunetul ş Pagina 18 din caietul Evaluare prin sondaj
pentru a ajunge în livadă (labirint) Literele ş/Ş de tipar elevului,
Identificarea şi colorarea literelor Ş /ş; Desenarea literelor ş şi Ş, creioane colorate
AVAP 1.2 cu diferite instrumente (activitate individuală)
DP 1.3; 3.1 Jocul cu tematică - Fructe Respectarea diversităţii Pagina 19 din caietul Observarea modului în
Cerinţă: fiecare copil trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă elevului, creion care relaţionează
Joi
ce fructe preferă; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele cores- copiii
79
punzătoare sau scrie iniţiala prenumelui; se numără rezultatele – A formula o solicitare Pagina 20 din caietul
CLR 2.3; 3.2 pagina 19 din caiet Numerele de la 0-7 elevului
MEM 1.1; Scrierea pe etichetele de sub coş a cifrei corespunzătoare creioane colorate Evaluare prin sondaj
1.2; 1.5 numărului de mere din coş; desenarea în coş a tot atâtea fructe (la
alegere) cât arată cardinalul; ordonare crescătoare, conform
cantităţii, a cifrelor corespunzătoare; completarea axei
AVAP 1.2; Completare contur maşină (1-7) Tehnici simple: modelaj Plastilină Expunerea produselor
2.2; 2.3 Modelarea din plastilină a unor fructe (maxim 7); expunerea în realizate; aprecieri
cadrul Muzeului fructelor frontale
MM 1.1; 1.4; Exersarea asimilării integrale a cântecului Fructele (activitate Cântarea vocală şi Cântecul Fructele
2.2 frontală) mişcarea pe muzică Hârtie colorată, lipici,
AVAP 1.2; Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Tăierea şi lipirea hârtiei, foarfece, creioane, coli Interevaluare
2.2; 2.1; 2.3 Realizarea unui colaj – Coşul cu fructe (activitate în grup) decupare A4 „Turul galeriei”
DP 2.1; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar Autocunoaştere şi Calendarul naturii
3.1 Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Trenul calităţilor atitudine pozitivă faţă
Desfăşurare: copiii formează un cerc cu faţa spre interior. Un de sine si fata de ceilalţi CD cu fond muzical Observarea participării
copil este locomotiva şi cu sunete specifice se învârte de jur- adecvat, casetofon la joc a copiilor
Vineri
împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi spune
numele şi o calitate. Copilul în faţa căruia s-a oprit se prinde de
locomotivă, devenind vagon. Pe rând, fiecare vagon nou prin
oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate, până ce
toţi participanţii formează o garnitură de tren.
Treptat sunt numărate vagoanele pe care le are trenul.
MEM1.1 Se va observa că de fiecare dată numărul lor creşte.
CLR 2.2; 3.2; Discuţii despre tren ca mijloc de transport. Din joc se observă Dialogul – formulare de Imagini cu trenuri Evaluare prin sondaj
4.3 componenţa lui, sunetul specific. Se analizează imagini cu diferite întrebări şi răspunsuri Pagina 23 din caietul
feluri de trenuri. despre tren, ca mijloc de elevului
Descoperirea diferenţelor care apar la „Opt Roţi“ transport Creioane colorate
Trasarea conturului celor trei mijloace de transport
AVAP 1.2; 2.1 Colorarea mijlocului de transport preferat
Scrierea numelui mijlocului de transport preferat, desenand Culoarea
literele; corespondenţă între imaginea cu mijlocul de transport şi
imaginea mediului pe unde circulă (aer, apă, sol) Reguli de conduită în Observarea participării
DP 1.1; 1.2 Reguli de comportare în mijloacele de transport. mijloace de transport la dialog
80
Competenţe Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Evaluare/
Ziua Conţinut vizat/activat Resurse materiale
DP 2.1; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc. Autocunoaştere şi Calendarul naturii Observarea modului
2.3; 3.1 Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Grupurile atitudine pozitivă faţă Sfoară în care copiii participă
Cerinţă: grupul de elevi se aşază în două şiruri faţă în faţă de-a de sine la joc şi la dialog
lungul unei sfori, la distanţă de 2-3 paşi în spate. Profesorul spune
pe rând enunţuri de tipul:
Să calce pe sfoară toţi cei care iubesc anotimpul toamna! (sunt
MEM 1.1; 1.4 număraţi copiii care formează grupul, scurtă motivare a alegerii
făcute). Copiii se retrag la locurile lor.
Să calce pe sfoară toţi cei care, asemenea lui Opt Roţi, şi-au găsit
Luni
la şcoală noi prieteni! (sunt număraţi copiii care formează grupul,
se face comparaţie cu grupul anterior ca mărime, sunt întrebaţi
care sunt noii prieteni, de ce îi consideră prieteni).
Să calce pe sfoară toţi cei care îşi ajută părinţii în treburile de
acasă! (se face comparaţie ca mărime cu grupurile anterioare, sunt
întrebaţi care sunt activităţile şi cum se simt când ajută etc.)
CLR 2.3; 2.4 Jocul poate continua cu alte enunţuri care favorizează
recunoaşterea comportamentelor moral-civice.
CLR 2.3 Discuţii despre mijloace de transport A formula idei Ppt - mijloace de Observarea respectării
MEM 3.2 Joc didactic: crearea unor modele repetitive cu mijloace de Modele repetitive transport desenului dat
transport pe liniatură de matematică
AVAP 2.3 Decuparea maşinuţelor de pe pagina 21 din caietul elevului. Tehnici simple: Pagina 21 din caietul Evaluarea produselor
Organizarea de jocuri în care copiii folosesc/răspund unor decuparea după contur elevului, prin sondaj
MEM 4.1 comenzi în care sunt folosiţi operatorii logici „şi”, „nu” – cu foarfece, lipici, o coală
ajutorul jetoanelor decupate (Exemplu: „Aşază pe coală 3 Operatorii logici albă A4
maşinuţe verzi şi 3 albastre.”; „Pune pe mijlocul mesei maşinuţe „şi”, „nu” Observarea modului
de orice culoare, dar nu albe.”; „Lipeşte în josul paginii două în care copiii înţeleg
autoturisme şi o betonieră.”; „Lipeşte pe latura stângă a foii de operatorii logici
hârtie un camion.” etc.) (activitate individuală) „şi”, „nu”
AVAP 1.2 Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind Tehnici simple: Acuarele, coală de bloc
culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, stropire, suflare, de desen, pensule etc.
suflare, tragere şi zgâriere, amprentare, obţinerea formelor amprentare etc.
spontane prin presarea hârtiei etc. (activitate individuală) Interevaluare
Audierea unor creaţii muzicale accesibile; exersarea mişcării CD cu creaţii muzicale „Turul galeriei”
MM 3.1 spontane pe muzică Creaţia muzicală accesibile
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum accesibilă
m-am simţit azi?
81
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Comunicarea eficientă Cartea uriaşă Observarea
CLR 1.2; 2.2; Repovestire prin ordonarea imaginilor prezente pe cărţile de joc - A formula idei despre o OPT ROŢI participării copiilor la
2.4; 4.1; 4.3 povestea OPT ROŢI (activitate în perechi) poveste repovestire
CLR 2.3; 2.4 Exerciţiu joc: copiii privesc imaginea de la pagina 24 şi A formula idei despre o Pagina 24 din caietul Observarea
formulează enunţuri respectând următorul algoritm: imagine dată elevului, răspunsurilor elevilor
Marţi
Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb creion
MEM 1.1; Numărare de elemente de pe pagina 24: case, poduri, treceri de Recapitulare: Interevaluare
1.2; 1.3 pietoni, copii, semafoare, clădiri (individual) Numerele de la 0-7 Coală de flip-chart,
Completarea unui tabel pe coală de flip-chart cu cifre markere
corespunzătoare elementelor numărate în imagine
Activităţi pe discipline: Limba străină
DP 2.1; 2.3 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. A formula idei despre ce Pagina 25 din caietul Observarea modului
CLR 2.2; 2.3; Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce a învăţat OPT ROŢI în se învaţă la şcoală elevului, în care copiii
4.3; 4.1; Școala Maşinuţelor? Oare a învăţat şi să scrie? Se face legătura creion, creioane realizează elementele
cu elementele grafice care intră în componenţa literelor de mână Elemente grafice din colorate, carioca grafice
Miercuri
Completarea spaţiilor de la pagina 25 cu elementele grafice componenţa literelor de
indicate (activitate individuală) mână
AVAP 2.4 Decuparea formelor geometrice de la pagina 27 Tehnici simple-decuparea Paginile 26 şi 27 din Observarea modului
Reconstituirea maşinii de la pagina 26 prin lipirea formelor după contur caietul elevului în care copiii rezolvă
MEM 1.1; geometrice în conturul dat Recapitulare: sarcinile
1.2; 1.3 Numărarea figurilor geometrice de fiecare fel şi completarea cu Numerele de la 0-7
cifra corespunzătoare în tabelul dat
MM 1.1; 1.2; Exersarea de numărători din folclorul copiilor (frontal) Cântarea vocală şi CD cu cântece din
2.2 Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) mişcarea pe muzică folclorul copiilor Interevaluare
AVAP 1.2 Desen liber inspirat de melodiile audiate (individual) Linie şi punct Coli A4, culori „Turul galeriei”
DP 2.2; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. A formula idei despre Cartea uriaşă Observarea
CLR 1.2; 2.2 Discuţii despre meserii care au legătură cu mijloacele de transport: meserii care au legătură participării la dialog
mecanic, şofer, spălător de maşini, vopsitor, electrician etc. cu mijloacele de
(activitate frontală) transport
AVAP 1.1 Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente Tehnici de lucru Creioane colorate,
personale legate de un mijloc de transport, cu ajutorul desenului, acuarele, foarfece, lipici
picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală)
MEM 2.2 Jocuri cu maşinuţe în parcări create de copii; deplasarea Forţe: efecte Maşinuţe numerotate cu Observarea modului
maşinuţelor în funcţie de anumite cerinţe formulate de către elevi: observabile ale forţelor cifrele de la 0 la 7; în care relaţionează
(Exemplu: Împinge maşina numărul 2 către locul de parcare!) (împingere, tragere) materiale şi instrumente copiii în timpul
82
Joi
Discuţii despre efectele observabile ale forţelor diverse jocului
AVAP 2.2; 2.3 Realizarea de construcţii libere, spontane, pe care le pot folosi în Tehnici simple: modelaj,
jocul cu maşinile (activitate frontală) tăierea hârtiei, lipire etc.
AVAP 2.2; 2.3 Realizarea unei machete Parcarea din faţa blocului Tehnici simple: modelaj, plastilină, hârtie, Turul galeriei
tăierea hârtiei, lipire etc. creioane colorate, lipici,
carton,
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Fuga jucăriilor Cântarea vocală şi Cântecul Fuga jucăriilor Observarea
2.2; (activitate frontală) mişcarea pe muzică jucării muzicale participării copiilor la
Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Creioane colorate, coli activitate
AVAP 1.2; 2.2 Realizarea unei compoziţii inspirate de melodie Compozitia A4
DP 2.1; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo etc. Autocunoaştere şi Calendarul naturii
3.1 Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Dacă aş fi... atitudine pozitivă faţă Observarea
Desfăşurare: copiii îşi prezintă opţiunile, motivând alegerea făcută de sine participării la jocuri a
– Dacă aş fi maşină, aş fi... .pentru că ... copiilor
MEM1.1 În funcţie de opţiunile pe care le fac se pot grupa apoi şi se pot Numere naturale
Vineri
număra în fiecare grup.
MM: 1.1; 1.2 Joc de recunoaştere a sunetelor din natură/ zgomotelor, printre Sunete din natură CD cu fond muzical
care sunt şi cele făcute de mijloace de transport (activitate adecvat, casetofon, CD
frontală) cu sunete din natură
CLR 1.1; 1.2; Verificarea poveştii OPT ROŢI Dialogul – formulare de Cartea uriaşă Observarea
2.1; 2.3; 2.4 Sarcini: - învăţătorul face diverse afirmaţii pe baza textului. Elevii întrebări şi răspunsuri participării la dialog
trebuie să răspundă cu ADEVĂRAT sau FALS. despre conţinutul
- elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări pentru colegi poveştii
pe baza textului.
-pe grupuri elevii îşi aleg momentul care le-a plăcut cel
mai mult şi explică alegerea făcută.
Joc de rol: OPT ROŢI este colegul meu/ Îi adresez o întrebare/ Îi
dau un sfat

Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Comunicare în limba română
mediului mediului
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională
mediului mediului
83
Arte vizuale şi abilităţi Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
practice
Proiectarea unității tematice „DEGEŢICA“
Săptămâna I
specifice elevi
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Comunicarea în Calendarul naturii Observarea
Discuții despre semnificația lunii decembrie; observarea activitatea şcolară participării la dialog
calendarului de la pagina 5 din caietul elevului; discuții despre Autocunoaştere şi Pagina 5 din caietul
membrii familiei și prieteni născuți în această lună/ sărbători în atitudine pozitivă faţă de elevului
familie sine şi faţă de ceilalţi
AVAP 2.2 Desen (act. individuală): fiecare elev va desena cu creion sau
direct cu acuarele, în ferestrele de la pagina 5 din caietul elevului Pata de culoare Observarea realizării
elementele preferate specifice fiecărui anotimp desenelor
DP 2.3 Anotimpul preferat – Fiecare copil va numi anotimpul preferat Preferinţe personale Observarea reacțiilor
şi va preciza un lucru/ motiv pentru care îndrăgeşte anotimpul copiilor în timpul
respectiv. activităților
CLR 1.2; 1.4; Audierea poveștii „Degețica“ – predicții cu termeni dați și Dialogul Cartea uriașă Observarea reacțiilor
84
3.2 predicție pe parcurs (activitate frontală) „Degețica“ în timpul audierii
Discuții despre mesajul poveștii; formulare de întrebări care Comunicarea în cadrul poveștii
dezvoltă gândirea critică despre relații și reguli în familie și în grupului
grupul de prieteni (activitate frontală)
Luni
DP 2.2; 2.3 Copiii formează grupuri mici, după anotimpul preferat şi enunţă Sortare – grupare
caracteristicile anotimpului, povestesc întâmplări ce au avut loc în
MEM 3.1; 5.1 anotimpul preferat (activitate în grupuri mici)
MEM 5.1 Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie (activi- Sortare după criterii Pagina 5 din caietul Observarea modului
tate frontală) - Cerința: se identifică evenimentele lunii decembrie date elevului; creion în care copiii
- Sf. Nicolae, Crăciunul, sf. anului etc. și fiecare elev își încer- completează
cuiește pe calendarul de pe pagina 5 din caiet zilele respective; calendarul cu
individual, marchează și alte zile importante pentru ei, pe care le evenimente
MEM 1.1; 6.2 cunosc; numără zilele încercuite - pagina 5 (activitate individuală)
Marcarea săptămânii curente în calendar (activitate frontală) Desenarea literelor de Coala A4, creion
CLR 4.1. Transcrierea liberă a numelui evenimentului/ evenimentelor prefe- tipar
rate din decembrie pe o coală A4 (ex: Moş Nicolae, Crăciun, Anul
Nou)
AVAP 2.3 Decuparea cărților de joc din povestea „Degețica“ și pregătirea Decupare după contur Paginile 1 și 3, foarfece Aprecieri individuale
pentru activitățile următoare (act. individuală) Receptarea creaţiilor Anotimpurile de A. și frontale
MM 1.4 Audiţie muzicală muzicale Vivaldi
DP 2.3; 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat Rutine şcolare
azi? Cum m-am simțit azi?
DP 2.2.; 3.1 Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
CLR 1.3; Repovestire „Degețica“, pe baza cărților de joc (în perechi sau în Povestire dupa imagini Cartea uriașă Observarea modului
1.4.; 3.1; 3.2 grupuri mici) „Degețica“, cărțile de în care copiii
Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet Sunetul d joc din poveste repovestesc cu
începe cuvântul Degețica? (activitate frontală) - intuirea literei D Litera mică și litera ajutorul cărților de joc
Realizarea literei D din sârmă, fire, plastilină (individual) mare de tipar d/D
AVAP 1.2 Colorarea literelor D și d de la titlu Sârmă, fire, plastilină
Conturarea literelor de pe carte pentru a obține numele poveștii Pagina 6 din caietul
Recunoașterea literelor d, D în șirul literelor scrise cu fonturi elevului Observarea
diferite răspunsurilor la
Completarea literei D în fiecare cuvânt (frontal și individual) cerințe, prin sondaj
CLR 4.1
Desenarea literelor d și D pe spațiile date cu diferite instrumente
(activitate individuală) - pagina 6 din caiet
Activități pe discipline: Religie
Marți
MEM 3.1; Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul Unități de măsură a Cărţile de joc Observarea modului
85
4.1; 4.2; 6.2 cărţilor de joc (activitate frontală) timpului: anotimpurile în care copiii
Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra pro- Pagina 7 din caietul realizează
priului corp (activitate frontală) elevului corespondența între
Observarea imaginilor de la pagina 7 și realizarea de corespondenţe anotimpuri, numele
între numele anotimpurilor și imaginea corespunzătoare, apoi numele lor și îmbrăcămintea
anotimpului și hainele corespunzătoare (activitate individuală) necesară
Se observă pagina din cartea uriașă în care Degețica și-a luat o
frunză pentru a se feri de frig. Se poartă discuţii despre utilitatea Dialogul-Formulare de
îmbrăcămintei. întrebări şi răspunsuri
CLR 2.2 Colorarea hainelor pe care le poartă în anotimpul preferat.
AVAP 1.2 (individual) Culorile spectrului solar
Joc în perechi: De ce? – Întreabă colegul de ce ar alege să poarte Pagina 7 din caietul
DP 1.2 un anumit obiect de îmbrăcăminte într-un anumit anotimp. De ce elevului Observarea reacţiilor
porţi iarna căciulă/ vara şapcă etc.? De ce nu porţi iarna Autoservire, îngrijirea copiilor şi a gradului
sandale? etc. (activitate în perechi) sănătăţii de implicare în sarcină
Activități pe discipline: Limba modernă
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineață – noutăți, impresii, meteo etc. Dialogul – a formula Cărțile de joc din Observarea reacției
CLR 1.4; 2.2 Joc didactic: Recunoaște anotimpul! – folosirea cărților de joc, pe întrebări şi răspunsuri povestea „Degețica“ copiilor în timpul
Miercuri
2.4; 3.1; partea cu imaginile specifice anotimpurilor (activitate în perechi) despre anotimpuri jocului
Joc didactic: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând
folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să ghicească despre ce
anotimp este vorba. Observarea modului
Indicarea silabelor percepute în diferite cuvinte rostite, prin Elemente grafice din Pagina 8, creioane de marcare a silabelor
diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau componența literelor de colorate din cuvinte
prin semne grafice (activitate frontală) mână
CLR 4.1 Completarea spaţiilor de la pagina 8 cu elementele grafice indicate Linia şi punctul Analiza individuală a
(activitate individuală) realizării semnelor
AVAP 2.3 Colorarea căciulilor și a fularelor (activitate independentă) grafice
MEM 1.1 Numărarea și scrierea cifrei corespunzătoare numărului de ele- Numărul și cifra 8 Pagina 9, creioane și Observarea
mente ale unei mulțimi (activitate individuală) alte instrumente de scris răspunsurilor la
Recunoașterea cifrei 8 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi cerințe, prin sondaj
Scrierea pe contur şi/ sau scrierea liberă a cifrei 8 (activitate
individuală)
Joc didactic în perechi: Spune-mi despre...! În perechi, copiii își A formula o solicitare Obiecte din sala de Interevaluare
CLR 2.3 indică pe rând, unul celuilalt, obiecte din clasă pe care trebuie să le clasă
numere, apoi să le descrie. Câștigă cine nu greșește numărătoarea.
(activitate în perechi)
AVAP 2.3 Crearea unui desen amuzant pornind de la cifra 8 (activitate Compoziţii
individuală)
86
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Ninge, ninge “ Cântare vocală și CD, casetofon Observarea reacțiilor
2.2 (activitate frontală) mișcare pe muzică copiilor în timpul
Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale asimilării cântecului
(activitate pe grupe) Pata de culoare Acuarele, tempera sau
AVAP 2.3 Desen inspirat de melodie (activitate individuală) creioane colorate şi Expunerea desenelor
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat Rutine şcolare carioci realizate
DP 3.1 azi? Cum m-am simțit azi?
Activități pe discipline: Educație fizică și sport
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Pagina 11 din caietul Observarea
Discuții despre imaginea de pe pagina 11 Dialog despre anotimpuri elevului participării la dialog
CLR 1.4; 2.2 Cu ce sunet începe cuvântul toamnă? intuirea literelor t/T
2.4; 3.1 (activitate frontală) Ce s-a întâmplat în anotimpul toamna, în
Sunetul t Creioane colorate sau
Joi
povestea Degețica?
Realizarea literelor t, T din sârmă, fire, plastilină (act. individuală) Literele t și T de tipar alte instrumente: pix, Observarea formulării
AVAP 2.3 Colorarea literelor t/T (activitate individuală) creion, carioca, stilou răspunsurilor la
Identificarea în imagine a elementelor a căror denumire conţine Sunetul. Cuvântul cerințe, prin sondaj
sunetul t şi specificarea poziţiei acestuia. (activitate frontală)
Încercuirea cuvintelor în componența cărora se întâlnesc literele t, Observarea modului
T (activitate individuală) Povestire dupa imagini de rezolvare a
CLR 2.3; 4.1 Completarea literelor t, T în fiecare cuvânt scris sub desene cerințelor, prin sondaj
(activitate frontală și individuală)
Crearea unei poveşti în lanţ în care să apară toate cele patru
elemente (activitate frontală)
Trasarea pe contur sau scrierea liberă a literelor t și T, cu diferite
instrumente (activitate individuală)
CLR 1.4 Realizarea corespondenței dintre anotimpuri și lunile care îl Unități de măsură a Cărțile de joc Observarea modului
alcătuiesc (verso cărți de joc) timpului – lunile anului de rezolvare a
MEM 3.1; 6.2 Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul cerințelor
cărţilor de joc (activitate frontală)
Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme (nori,
zăpadă, marea) în imaginile de pe cărţile de joc. Identificarea unor Coli albe sau liniate cu
fenomene ale naturii (ninsoarea) (activitate frontală) spaţii de 1-2 cm
CLR 4.2 Transcriere – numele lunii în care s-a născut fiecare sau numele Literele mari şi mici de Interevaluare
lunii preferate (activitate individuală) tipar
MEM 5.2 Crearea si rezolvarea de probleme de aflare a sumei sau a Jetoane cu numere Verificarea
diferenţei cu numere de la 0 la 8, pe baza imaginilor de pe cărţile Adunarea şi scăderea cu răspunsurilor în urma
de joc (activitate frontală) 1-5 unităţi ridicării jetoanelor cu
numerele care
87
reprezintă rezultatele
operaţiilor
CLR 1.1; 1.2 Discuţii despre sărbătorile de iarnă, despre semnificaţia lor Dialogul – formulare de Ciorapul lui Moş
(activitate frontală) întrebări şi răspunsuri Nicolae, paginile 31-32
AVAP 2.2; 2.3 Decuparea după contur a ciorapului de pe paginile 31-32, decorare despre sărbătorile de iarnă din caiet
folosind liber linia și punctul cu scop de decor (activitate Decupare după contur, Creioane colorate sau Expunerea produselor
individuală sau în perechi) colaj alte instrumente: pix, elevilor
creion, carioca, stilou
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Săniuţa fuge“ Cântare vocală și CD, casetofon Observarea reacțiilor
2.2 (activitate frontală) mișcare pe muzică copiilor în timpul
Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale (acti- asimilării cântecului
vitate pe grupe) Pata de culoare Acuarele, tempera sau
AVAP 2.3 Desen inspirat de melodie (activitate individuală) creioane colorate şi Expunerea desenelor
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat Rutine şcolare carioci realizate
DP 2.2; 3.2 Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc. Abilități și atitudini în Observarea
Pagina 10 din caietul participării la dialog
Vineri
Discuții despre reguli elementare ale noilor rutine specifice activi- învățare
MEM 3.2 tăţii şcolare: pauze, orar zilnic, orar săptămânal (activitate frontală) Durata activităţilor elevului
Joc de rol: Cum îmi pregătesc ghiozdanul; (activitate în perechi)
Jocuri libere
CLR 1.4; 2.2 Discuţii despre semnificaţia zilei de 6 decembrie (activitate Scriere funcţională Observarea
2.4; frontală) Biletul participării copiilor la
Joc de rol: Întâlnire cu Moş Nicolae (activitate în grupuri mici) Coli albe, creioane activitate
CLR 3.1; 4.1 Realizarea unui bilet de mulţumire adresat lui Moş Nicolae Elemente de limbaj colorate, carioci, stilou, Aprecieri individuale
AVAP 2.3 folosind desene şi simboluri (activitate individuală). Prezentarea plastic pix şi colective
biletului realizat (activitate frontală)
Disciplină opţională
Activități pe discipline: Educație fizică și sport
Săptămâna a II-a
specifice elevi
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, calendar, meteo etc. Calendarul naturii
DP 2.1; 2.3 Joc de rol: Prietene, ajută-mă! Simularea unor situații problemă în Emoţii de bază în Scaunul meteorologului
care se cere și se oferă ajutor contexte familiare de serviciu Observarea
88
Formulare de idei despre urmările pozitive şi negative ale participării la dialog
diferitelor acte de comportament asupra propriei persoane şi Imagini suport
AVAP 2.3 asupra grupului de prieteni (activitate frontală)
Realizarea unui desen care prezintă o situaţie în care cineva are Compoziţii libere Expunerea desenelor
nevoie de ajutor (activitate individuală)
CLR 2.2; 2.3; Repovestire „Degeţica“, pe baza cărţilor de joc şi a cărţii uriaşe Povestire dupa imagini Cartea uriaşă Observarea modului
3.2 Alegerea unui moment din poveste preferat şi prezentarea „Degeţica“, de implicare în sarcină
acestuia. Motivarea alegerii (activitate frontală) cărţile de joc Aprecierea selectivă a
Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul imagi- răspunsurilor/ întrebă-
Luni
nilor de pe cărţile de joc sau pornind de la conţinutul poveştii rilor formulate din
(activitate frontală) – Ce întrebări aş pune dacă vreau să primesc punct de vedere al
răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era corectitudinii şi logicii
harnică şi bună.“? (se dă răspunsul şi se solicită întrebarea) lor
MM 2.3; 3.1 Joc Mima -Mimarea unei secvenţe din poveste, pe muzică, fără a Mişcare pe muzică Observarea reacţiilor
folosi cuvinte ci doar onomatopee (activitate în perechi sau în copiilor din fiecare
grupuri mici) grup
MEM 1.1 Numărarea elementelor unor mulţimi date (individual) Numărul și cifra 9 Pagina 12 din caietul Observarea modului
Numărarea elementelor unor mulţimi date şi încercuirea cifrei elevului, creion de rezolvare a
corespunzătoare + completarea căsuțelor libere cu tot atâtea ele- cerințelor, prin sondaj
mente câte are mulţimea vecină (individual)
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 9 (activitate
individuală) Interevaluare
CLR 2.3 Joc didactic în perechi: Numește nouă obiecte de același fel! În Cuvântul Obiecte din sala de
perechi, copiii își indică pe rând, unul, celuilalt obiecte din clasă clasă, ce pot fi Observarea şi
care sunt cel puțin câte nouă (nouă creioane etc.) numărate verificarea
MEM 1.4; Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare şi răspunsurilor la
1.6; 5.2 scădere cu 1-5 unităţi, cu suport intuitiv Adunarea şi scăderea cu Planşe cu imagini probleme indicate cu
1-5 unitati Jetoanele cu numere ajutorul jetoanelor cu
numere
AVAP 1.2; 2.3 Se creează haine de iarnă pentru silueta de la pagina 13, pe coli de Tehnici simple: tăiere și Pagina 13 din caietul Observarea modului
AVAP 1.2 bloc de desen, cu acuarele (activitate individuală). Se decupează lipire elevului, foarfece, lipici de rezolvare a
hainele de iarnă create și se lipesc pe silueta de la pagina 13 din Cartea uriașă cerințelor
CLR 2.2 caietul elevului Bloc de desen, acuarele Interevaluare
Se formulează idei despre utilitatea elementelor (hainelor) create Dialogul „Turul galeriei“
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat Rutine şcolare
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Pagina 14 din caietul
CLR 1.2; 2.2; Se formulează răspunsuri la întrebări despre imaginea de pe Sunetul ţ elevului
2.4; 4.1; pagina 14 din caietul elevului Litera mică și litera
89
Ce sunet se aude la începutul cuvântului țânțar? Intuirea literelor mare de tipar ţ/Ţ
ț/ Ț Observarea modului
Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală) Sârmă, fire, plastilină, de rezolvare a
Identificarea și prin încercuire a literei ț în șirul literelor date; creioane, creioane cerințelor, prin sondaj
încercuirea cu o altă culoare a literelor cunoscute; trasarea colorate
literelor ț/ Ț pe spaţiile date (cu creion , stilou, carioca); scrierea
literelor în cuvintele scrise lacunar; transcrierea liberă a cuvintelor
formate pe un alt caiet; despărţirea cuvintelor în silabe şi indicarea Afişarea planşelor
CLR 4.3 numărului de silabe (activitate individuală+frontală) Coli A4, creioane realizate pentru
AVAP 2.3 Realizarea unei „planşe“ pentru alfabetarul clasei pentru o literă colorate, carioci, hârtie alfabetar
Marți
preferată (activitate individuală) glasată
CLR 2.3; 2.4 Joc didactic: Ghici ce e? Copiii sunt legați la ochi pe rând și li se A identifica un obiect
dă să miroasă diferite legume şi fructe. Trebuie să recunoască Eșarfe, fructe diverse, Observarea
obiectul după miros. Formulează răspunsuri la întrebări despre flori etc. comportamentului
simțuri și despre părțile corpului omenesc. copiilor în timpul
MEM 3.1; 3.2 Realizarea corespondenței între desene și cuvintele care Corpul omenesc. jocului
denumesc părțile corpului (activitate frontală) Simțurile Pagina 15 din caietul
Identificarea simţurilor şi a utilității acestora în explorarea elevului, creion
mediului înconjurător (activitate frontală)
Joc didactic: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru Caracteristici ale
AVAP 1.2 pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu ajutorul obiectelor şi materialelor
simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a
gândit copilul care a făcut descrierea (Ex: Am un obiect rotund,
roşu, parfumat, dulce, cu coaja fină. Ghici, ce este?)
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo Mesaje vizuale Cartea uriașă Observarea
AVAP 1.1;1.3 Vizionarea unui fragment din desenul animat Degețica; „Degețica“, cărțile de comportamentului
recunoașterea momentului poveștii joc din poveste copiilor în timpul
CLR 2.2; 2.3; Repovestire în perechi cu ajutorul cărților de joc Povestire dupa imagini vizionării desenului
1.3 Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt indicat de animat
învățătoare, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane Aprecierea
răspunsurilor
MEM 1.1; Realizare de predicții: copiii au pe mese pahare mate cu capac, în Corpul omenesc. Boabe porumb, fasole, Observarea
1.2; 1.3; 3.1; care sunt puse boabe/ semințe amestecate. Ce credeți că este în Simțurile seminţe floarea-soarelui comportamentului
4.1 pahare? (copiii spun – fără să atingă și fără să se uite în pahare, Apreciere globală. Sortare Pahare plastic copiilor în timpul
apoi după ce încearcă să miroasă) Folie aluminiu realizării sarcinilor
Ce credeți că este în pahare? (copiii spun – după ce agită paharul,
orientându-se după zgomot, dar nu se uită) Pagina 16 din caietul
90
După ce au făcut predicții, se uită în pahare și descoperă dacă au Acte de vorbire – a elevului Observarea modului
Miercuri
CLR 2.2; 3.2 făcut corect aceste predicții. Când a fost mai uşor să formulaţi o exprima o ideee de rezolvare a
părere despre conţinutul paharului? De ce? cerințelor, prin sondaj
Realizare de estimări și numărări: elevii apreciază din ochi
numărul de boabe și estimează câte sunt de fiecare fel.
Completează tabelul de la pagina 16 înainte de numărare. Numără
și completează în tabel după numărare. Compară numărul estimat
cu cel găsit (activitate frontală)
MM 1.1; 1.2; Exersarea asimilării integrale a cântecului Deschide urechea bine Cântarea vocală şi Cântecul Deschide Observarea reacţiei
2.2 (activitate frontală) mişcarea pe muzică urechea bine copiilor în timpul
DP 2.1 Joc pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) jocului
Repetarea unor cântece de iarnă
Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport
DP 2.2; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Observarea modului
CLR 1.2; 2.1; Discuţii despre desenul de la pagina 17 din caietul elevului, despre Sunetul z. Litera mică și Pagina 17 din caietul de rezolvare a
2.2 alternanța zi și noapte, despre zilele și nopțile de iarnă. elevului cerințelor, prin sondaj
Joi
litera mare de tipar z/Z
Pornind de la cuvântul Zi se pronunță sunetul z și se intuieşte
litera Z (activitate frontală)
CLR 4.1 Identificarea şi încercuirea literei Z în cuvintele date
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a literelor z și Z, cu diferite Aprecieri frontale și
instrumente (activitate individuală) Creioane colorate, individuale
AVAP 1.2; 2.3 Desenarea unui om de zăpadă în caseta dată şi trasarea pe conturul Linia cu scop de contur carioci
dat a numelui acestuia (activitate independentă)
MEM 1.1; Numărarea elementelor unor mulțimi date (individual) Numărul 10 Pagina 18 din caietul Observarea modului
1.2; 1.3; Completarea unei mulțimi cu numărul de elemente indicat de elevului de rezolvare a
cardinalul acesteia. cerințelor, prin sondaj
Numărare în ordine crescătoare şi descrescătoare (activitate frontală)
Numărarea elementelor unor mulțimi date și indicarea cardinalului
Joc didactic: Desenează tot atâtea! Elevii numără pe rând
elementele date în mulțimile de la pagina 18 din caietul elevului și Coli A4 și creioane
AVAP 1.2; desenează mulțimi cu tot atâtea elemente Linia cu scop de contur colorate
Compararea numărului de elemente. (Ex: Mulţimea cu cel mai
MEM 4.1 mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor.
In mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente cât în mulţimea
elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult
decât mulţimea maşinuţelor etc.)
AVAP 1.1; Discuţii pe baza tabloului „Pădure iarna“ de Ion Andreescu şi a Pata de culoare. Reproducere după Observarea reacţiei
91
1.2; 1.3 unor fotografii care prezintă natura iarna – sesizarea elementelor Tehnica amprentării cu tabloul „Pădure iarna“ copiilor la prezentarea
constructive, diferenţe şi asemănări etc. (activitate frontală) degetul (dactilopictură) de I. Andreescu suportului vizual
AVAP 2.3 Compoziţie liberă folosind tehnica amprentării cu vârful Fotografii cu peisaje de
degetelor: A venit iarna Elemente de limbaj iarnă Expunerea planşelor
MM 1.4 Audiţie muzicală – cântece de iarnă muzical Acuarele, coli de bloc realizate -
de desen interevaluare
CD/casetofon
MM 1.1; 1.2; Exersarea asimilării integrale a unui colind (activitate frontală) Cântare vocală în CD/ casetofon Observarea
2.1; 2.2 Realizarea unui desen sugerat de colindul învăţat (activitate colectiv si individual Coli albe, creioane comportamentului pe
AVAP 2.3 individuală) Pata de culoare colorate, carioci parcursul activităţii şi
Repetarea unor cântece de iarnă (activitate frontală) a gradului de
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat implicare în sarcină
DP 2.1; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc. Calendarul naturii
3.1 Identificarea stărilor emoționale prin care a trecut Degețica, de-a Trăire și manifestare
lungul întregii povești. emoțională, starea de Cartea uriașă Observarea
Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul bine „Degețica“, imagini cu participării la dialog a
cărora să se analizeze: „Ce fac atunci când sunt trist, când mi-e emoții de bază copiilor
frică, când sunt fericit, când sunt relaxat?“
AVAP 1.1; 2.3 Desen liber: Un moment fericit sau vesel Coli albe A4, creioane Aprecieri frontale și
colorate individuale
CLR 1.4; 2.2; Repovestire selectivă; discuții despre activitățile care se pot Cartea uriașă Observarea
2.4; desfășura în timpul iernii (plecând de la ceea ce a făcut Degețica Literele învățate „Degețica“, cărțile de participării la dialog a
Vineri
iarna) (recapitulare) joc din poveste copiilor
Realizarea corespondenței între cuvintele scrise și imaginile date
CLR 3.1; 3.2; la pagina 19 din caietul elevului Pagina 19 din caietul Observarea modului
4.1 Recunoașterea și încercuirea literelor învățate, în cuvintele scrise elevului de rezolvare a
sub imaginile de la pagina 19 cerințelor, prin sondaj
Indicarea silabelor percepute în cuvintele rostite, prin diferite
CLR 1.3 semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin
semne grafice (activitate frontală)
92
AVAP 2.3 Desen liber – obiecte în al căror nume se aud sunete învățate Linia cu scop de contur Coli albe A4 și creioane Prezentarea desenelor
colorate şi aprecierea lor de
către colegi
Activitate pe discipline – Educaţie fizică şi sport
Competențe Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de Evaluare/
Ziua Conținut vizat / activat Resurse materiale
DP 2.2; Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc. Abilităţi şi atitudini în Orarul clasei Observarea
3.1; 3.2 Discutarea orarului săptămânal. (activitate frontală) învăţare participării la dialog a
Joc de rol: Cum învăţăm la şcoală (activitate frontală) copiilor
CLR 1.4 Memorizarea unor poezii de iarnă pentru serbarea de Crăciun
Luni
(activitate frontală) Cuvântul. Propoziţia/
Discuţii despre semnificaţia perioadei sărbătorilor de iarnă în enunţul Aprecieri frontale și
familie (activitate frontală) individuale
CLR 1.1; 1.2; Marcarea răspunsului la ghicitori, pe primul rând din tabelul de la Cuvântul. Pagina 20 din caietul Observarea
1.3; 1.4 pagina 20 din caietul elevului: Propoziţia/enunţul elevului, creioane participării copiilor la
Este rege pe câmpii, colorate, stilou dialog/ rezolvarea
Poartă multe culori vii. sarcinilor de lucru
Are ochi, nu vede bine,

Însă sapă de minune.
Mereu în costum de gală,

E la noi în primăvară,
Pe sub streaşina la casă
Zideşte frumoasa-i casă.
Roade tot ce întâlneşte,

Caşcaval mult îşi doreşte.
E pe lac în fapt de seară

Tot într-o orăcăială.
Deşi are coarne, el nu-mpunge,

Pe la casa lui, poştaşul n-ajunge.
93
Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele care reprezintă răspunsurile la Acordare de puncte
ghicitori (activitate frontală) pentru enunţurile
Citirea şi completarea tabelului de la pagina 20. Utilizarea corect alcătuite şi
cuvintelor „linie/ rând“ şi „coloană“ diferite de cele ale
Găsirea imaginilor cu animalele care au fost personaje în povestea colegilor
„Degeţica“ şi marcarea lor cu un semn stabilit de comun
acord.(activitate frontală)
Pe al treilea rând al tabelului (primul rând liber) Transcrierea
CLR 3.1; 4.1 cuvintelor scrise sub imagini sau scrierea numărului de litere din
MEM 1.1; 2.1 care este format fiecare cuvânt (activitate individuală) Organizarea datelor
Scrierea numărului de silabe al fiecărui cuvânt (pe a patra linie a
tabelului)
CLR 2.3 Scrierea numărului lipsă în şirul cifrelor date (pagina 20 din Numărul 10 Paginile 20 și 21 din Observarea modului
MEM 1.3 caietul elevului) (individual) Colorarea elementelor. (consolidare) caietul elevului de rezolvare a
Descompunerea numărului 10 pe baza imaginilor date la pagina 21 cerințelor de la
din caietul elevului (Colorează părţile corpului omizii după cum paginile 20 și 21
AVAP 1.2 este indicat în tabelul din dreapta.) (activitate individuală, urmată Pata de culoare
de discuţii frontale)
MEM 1.2; 1.3 Omul de zăpadă! – completarea desenului prin unirea cifrelor în Numerele de la 0 la 10 Pagina 22 din caietul Observarea reacţiilor
ordine crescătoare (activitate individuală) elevului copiilor pe parcursul
activităţii
AVAP 2.3 Decorarea omului de zăpadă folosind instrumente şi tehnici la Pata de culoare; tehnici
alegere (activitate individuală) simple combinate Evaluare în perechi
Joc „Dacă aş fi un om de zăpadă“ (activitate frontală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat Rutine şcolare
DP 3.1 azi? Cum m-am simțit azi?
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Pagina 23 din caietul Observarea
CLR 1.2; 2.2; Personaje preferate (activitate în perechi). În fiecare pereche Dialog – formularea de elevului participării la dialog a
2.4; 4.1; elevii povestesc colegului despre personajul preferat din povestea întrebări şi răspunsuri copiilor
sau desenul animat preferat despre anumite
Se descoperă și se încercuiesc în careul dat numele personajelor preferințe
scrise sub desene (activitate individuală)
CLR 4.2; 4.3 Realizarea unui bilet în care să-şi exprime idei/ păreri/ sentimente Sferturi de coli A4, Urmărirea şi
AVAP 2.3 legate de sărbătorile de iarnă (activitate individuală) creioane colorate, îndrumarea copiilor
Joc: A venit poştaşul – Fiecare copil face schimb de bilete cu unul Biletul carioci, stilou
dintre colegi şi încearcă să descopere ce a vrut colegul să transmită Observarea
(activitate în perechi) schimbului de replici
în cazul a 3-4 perechi
de copii
Marți
94
CLR 2.3; 2.4 Exerciţiu- joc: Copiii privesc imaginea de la pagina 24 și Povestire după imagini Pagina 24 din caietul Observarea
formulează enunțuri respectând următorul algoritm: elevului, creioane participării la dialog a
Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb (activitate individuală) colorate copiilor
MEM 1.1; Numărare de elemente din desenul de pe pagina 24 (activitate Numerele de la 0 la 10
1.2; 1.3 individuală); completarea în căsuțe a cifrelor corespunzătoare (recapitulare)
elementelor numărate în imagine
MEM 1.4; Crearea şi rezolvarea de probleme de aflare a sumei şi diferenţei
1.6; 5.2 cu numere în concentrul 0-10 (activitate frontală)
DP 2.1; 2.3 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Observarea
CLR 1.3; 2.2; Discuţii libere pornind de la întrebarea: Care au fost personajele Literele învățate participării la dialog a
2.3; 2.4; 4.1 care au ajutat-o la greu pe Degețica? (recapitulare) copiilor
Cu ce sunet începe cuvântul...? Care este litera corespunzătoare? Pagina 25 din caietul
(activitate frontală) elevului, creioane
Colorarea literelor învăţate de pe aripile fluturelui/ pagina 25 colorate, carioci, hârtie
Miercuri
(activitate individuală) glasată şi creponată,
AVAP 2.3 Completarea desenului de la pagina 25 din caietul elevului cu linii, Tehnici simple combinate lipici Interevaluare
puncte sau pete de culoare
MEM 1.1; Jocul numerelor: învățătoarea arată imagini cu obiecte diferite pe Numerele de la 0 la 10 Imagini cu obiecte Observarea
1.2; 1.3 care copiii trebuie să le numere și să ridice jetonul cu numărul (recapitulare) Jetoanele cu numere sistematică
corespunzător (activitate frontală) Creioane colorate
AVAP 2.3 Desen pe căsuțe de matematică: elemente de iarnă (brazi, stele Punctul și linia cu rol Foi cu pătrăţele
etc.) constructiv/decorativ
MM 1.1; 1.2; Exersarea de cântece din folclorul copiilor, cu specific de iarnă – Cântarea vocală şi Colinde Observarea
2.2 colinde etc. (activitate frontală) mişcarea pe muzică participării la
Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) activitate
AVAP 2.3 Desen liber inspirat de muzică (activitate individuală) Linia cu scop de contur
Interevaluare
„Turul galeriei“
DP 2.2; 3.1; Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Dialogul –intrebari si Observarea reacţiilor
CLR 1.2; 2.2; Discuţii despre sărbătorile de iarnă (activitate frontală) raspunsuri despre Cărţi care conţin poezii copiilor
2.4 Memorizarea unei poezii cu specific de iarnă sau audiere – sărbătorile de iarnă de iarnă (cu text şi Aprecierea
Legenda bradului de Crăciun; Observarea paginii de carte care imagini) răspunsurilor date/
conţine poezia/legenda (activitate frontală) implicării în
AVAP 2.3 Desen liber, inspirat de conținutul poeziei sau al legendei Linia cu scop de contur activitatea de
(activitate individuală) memorizare prin
95
acordarea de steluţe
AVAB 2.2 Recunoașterea și decuparea figurilor geometrice de la pagina 27 Figuri geometrice Paginile 26 și 27 din Copiii ridică forma
din caietul elevului (activitate frontală) caietul elevului geometrică plană
MEM 1.1; Reconstituirea prin lipire a imaginii de la pagina 27 (activitate Tehnici simple: indicată de învăţător,
2.2; 5.1 individuală) decuparea după contur decupată
Numărarea figurilor geometrice folosite în realizarea bradului și
completarea tabelului cu numerele corespunzătoare (activitate
Joi
frontală) Autoevaluare
AVAP 1.2 Sărbătorile vin! – realizare de decoruri/ obiecte utile pentru Pata de culoare; tehnici Hârtie și carton colorat Expunerea produselor
sărbătorile de iarnă sau pentru serbarea de Crăciun (activitate în simple combinate de texturi diferite, elevilor
grupuri mici) Caracteristicile foarfece Interevaluare
Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, materialelor J. Haydn - Simfonia „Turul galeriei“
MM 3.1 spontană sau audierea de creații accesibile specifice sărbătorilor de „Ceasornicul“, Partea
iarnă (activitate frontală) Mişcare liberă pe muzică a II-a (fragment
incipient), Partea a IV-a
(fragment)
MM 1.4; 2.1; Interpretarea în colectiv şi în grupuri mici a colindelor şi Cântare vocală în CD/ casetofon Aprecieri colective şi
2.2 cântecelor de iarnă învăţate colectiv cu individuale referitoare
Acompanierea cu jucării muzicale acompaniament la realizarea sarcinilor
Rutine şcolare
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
DP 2.1; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc. Trăire și manifestare Calendarul naturii
3.1 Formulare de idei plecând de la tema: Planuri pentru vacanța de emoțională, starea de
iarnă (Ce simt înaintea vacanţei de Crăciun? Ce aş vrea să se bine Observarea
întâmple? etc) participării la dialog a
MM: 1.1; 1.2; Audierea unor piese specifice sărbătorilor de iarnă din folclorul Cântarea vocală și CD cu fond muzical copiilor
2.1 copiilor şi interpretarea cântecelor preferate (activitate frontală) adecvat, casetofon,
Vineri
acompaniamentul cu
jucării muzicale
Evaluare sumativă
Luni Marți Miercuri Joi Vineri

96
Comunicare în limba Matematică și explorarea Matematică și explorarea
Religie Comunicare în limba română
română mediului mediului
Matematică și explorarea Matematică și explorarea
Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională
mediului mediului
Arte vizuale și abilităţi
Limbă modernă Educație fizică și sport Muzică și mișcare Educație fizică și sport
practice
Proiectarea unităţii tematice „JOCURI ŞI JUCĂRII“
Săptămâna I
Competenţe Conţinut vizat /
specifice activat
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, meteo, reguli de Reguli elementare
comportare în şcoală etc. ale noilor Cartea uriașă Observarea
CLR 1.1; 1.2 Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat în vacanţă, rutine specifice JOCURI ŞI JUCĂRII participării la dialog
împreună cu prietenii şi familia activităţii clasei
Audierea poveştii „Jocuri şi jucării“ – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe pregătitoare Observarea reacţiilor
DP 2.3 parcurs (activitate frontală) în timpul audierii
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă Fiinţe şi obiecte poveștii
gândirea critică despre interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare preferate (Jucării
preferate, în contextul jocurilor prezentate în carte (activitate frontală) preferate, Cu cine
mă joc? Cum mă
joc?)
CLR 1.2; 1.3; Joc: Ghiceşte jucăria mea preferată (activitate frontală) Dialogul – Observarea modului
2.3 Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească jucăria preferată a colegului/ formulare de în care copiii
97
colegei, cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Colegul răspunde cu DA/ NU întrebări şi formulează întrebări şi
– de exemplu: Este din pluş? (NU) Funcţionează cu telecomandă? (DA) răspunsuri Pagina 11 din caietul răspunsuri
Luni
Denumirea începe cu „m“? (DA) – e o maşină elevului; creion
MEM 1.1 Scrie în casetă câte jucării de acelaşi fel sunt – pagina 11 (activitate Numărare 0-10 Identificarea şi numă-
individuală) rarea tuturor obiecte-
lor de acelaşi fel
AVAP 2.6 Desen: Fiecare elev îşi va desena/ picta jucăria sau jocul preferat (individual) Elemente de Bloc de desen, acuarele
MM 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în grupuri limbaj plastic Simfonia jucăriilor – Observarea reacţiilor
mici) Pata de culoare Leopold Mozart copiilor în timpul
Cântarea vocală; activităţilor
mişcare pe muzică
AVAP 2.3 Decuparea desenului realizat în ora anterioară şi realizarea unui colaj cu foarfece, lipici,
toate jucăriile preferate ale copiilor din clasă Tehnici simple de carton mare Interevaluare
Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate 1-2 şi 3-4 din caietul de tăiere, decupare „Turul galeriei“
lucru și pregătirea pentru activităţile din zilele a doua şi a treia (activitate după contur, caietul de lucru –
individuală) lipire paginile 1-2 şi 3-4
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
CLR 1.3 Joc: Aşezarea cărţilor de joc reprezentând scenele din cartea uriaşă, Povestire după Cartea uriașă JOCURI Observarea modului
urmând firul logic al povestirii (activitate în perechi sau în grupuri mici) imagini ŞI JUCĂRII, cărţile de în care copiii
Care sunt numele copiilor din poveste? (pagina 1 din cartea uriaşă) Cu ce joc din poveste – repovestesc cu
sunet începe numele Luca? – intuirea literei L; Unde se aude sunetul l în pagina 1 ajutorul cărţilor de joc
cuvântul Elena? (în interiorul cuvântului) – intuirea literei l (activitate
frontală) Sunetul L Sârmă, fire, plastilină
AVAP 2.3 Realizarea literei L din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală) Litera mică și
Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în litera mare de Observarea
silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare tipar l/L răspunsurilor la
dintre aceste cuvinte sunetul l) cerinţe, prin sondaj
CLR 4.1 Colorarea literelor l şi L ce alcătuiesc titlul (pagina 5 din caietul elevului)
Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul l se află în
cuvântul ilustrat.
Marţi
(exemplu: Pagina 5 din caietul
X de lucru
dacă sunetul se află la începutul cuvântului,
X Identificarea locului
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului pe care sunetul l îl
X Creioane colorate ocupă în cuvinte date
98
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală) sau alte instrumente:
Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din pix, creion, carioca,
fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 3 pentru libelulă) stilou
Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat (activitate individuală) Scrierea literelor l şi L
Trasarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate Aprecieri globale și
individuală) - pagina 5 din caiet individuale
CLR 2.3 Repovestire pagina 4 din cartea uriaşă Povestire după
MEM 3.1 Joc de rol: La coafor/ La frizerie (imitarea unor acţiuni specifice; de imagini
exemplu: uscatul părului cu ajutorul foehnului, pieptănatul etc.; identi- Forme şi transfer Observarea modului
ficarea acţiunilor care implică folosirea aparatelor electrice; evidenţierea de energie Cartea uriașă JOCURI de grupare a
unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice) Electricitate: ŞI JUCĂRII cartonaşelor: aparate
Marţi
MEM 1.1 Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 14. Cerinţă: Uneşte aparate care - pagina 4 de uz casnic/ aparate
punctele în ordine crescătoare. Spune ce ai obţinut. Colorează desenul! utilizează electrice utilizate la
(activitate individuală) electricitatea şi coafor
CLR 1.3 Trasează în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte reguli de siguranţă
silabe are cuvântul veioză (pagina 14, caietul elevului) în mânuirea
aparatelor electrice
MEM 1.1 Identifică cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft Numărare 0-10 Observarea modului
(trasează câte o linie de la fiecare cifră la raftul care are tot atâtea jucării de rezolvare a
câte indică această cifră) (pagina 14, caietul elevului) Pagina 14 din caietul sarcinilor de lucru
CLR 2.2 A formula o de lucru
Joc: Dă-mi, te rog frumos! Copiii sunt aşezaţi în cerc. Fiecare are o rugăminte Creioane colorate
DP 2.2 jucărie în mână. În mijlocul cercului se află un copil fără jucărie. Acesta Elemente de Observarea
cere jucăria unui coleg care se află în cerc. Dă-mi, te rog frumos X! (X - construcţie a comportamentului
denumirea jucăriei pe care o cere). Acesta o dă şi primeşte mulţumiri din comunicării: participativ
partea copilului care o primeşte. Cei doi fac schimb de locuri în timp ce cuvântul Interevaluare
colegii aplaudă. Jocul continuă în mod asemănător.
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Cartea uriașă JOCURI Observarea
CLR 1.3; 2.1 Repovestire pagina 3 ŞI JUCĂRII – răspunsurilor la
2.3; 3.1 Joc: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc ce reprezintă jocuri cu Acte de vorbire: A pagina 3 cerinţe, prin sondaj
mingea (activitate frontală) formula o idee Cărţile de joc din
Alcătuire de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţire în povestea JOCURI ŞI Observarea comporta-
silabe a unor cuvinte ca joc, tenis, minge, jucător etc. Elemente de JUCĂRII mentului participativ
Reprezentare simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocu- construcţie a Foaie A4, creioane
rile ilustrate în cărţile de joc. comunicării:
99
Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.) Cuvântul. Silaba Identificarea
MM 2.1; 3.1 Cântec: Jocul degeţelelor (activitate frontală) (Ne jucăm, ne jucăm/ Cu degetului/ palmelor
degetul mare noi ne jucăm/ Când degetul mare a obosit/ Arătătorul a şi Cântarea vocală; CD, orgă pentru potrivit sarcinii
sosit ş.a.m.d.) mişcări libere pe acompaniament exprimate în cântec
muzică
MM 2.1; 3.1 Cântecul numerelor: (Hai să zicem una/ Una este luna etc..) (activitate Cântarea vocală; CD Ridicarea corectă a
Miercuri
frontală) mişcări libere pe numărului de degeţele
CLR 2.3 Repovestire pagina 1. Numărarea cuburilor din imagine. muzică Cartea uriașă JOCURI potrivit versurilor din
MEM 1.1 Completarea tabelului de la pagina 15, caietul de lucru, cu numărul de ŞI JUCĂRII cântec
corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de - pagina 1
construcţii. Observarea modului
Găseşte drumul fiecărui şoricel şi completează căsuţa cu cifra corespunde identificare corectă
zătoare de pe tricou (caietul de lucru, pagina 15) Numărare 0-10 Pagina 15 din caietul a cardinalului unei
DP. 2.2; 3.3 Joc de mișcare Jocul numerelor: copiii îşi aleg un număr de la 1 la 10 de lucru mulţimi
apoi se deplasează liber în jurul învăţătoarei. La un moment dat,
învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 3. Copiii care şi-au ales acel Creioane și alte Observarea respectării
număr trebuie să formeze un cerc şi să se ţină de mână. Ceilalţi rămân instrumente de scris regulilor jocului
nemişcaţi. Copiii care nu au respectat regulile jocului vor fi penalizaţi să
stea într-un picior, până se numără la 3. Jocul continuă şi se strigă alte
numere – de la 1 la 10.
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişorul – Cântarea vocală CD, casetofon Observarea reacţiilor
3.1 Harry Brauner (activitate frontală) Mişcări sugerate copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu cio- de textul asimilării cântecului
cănele din plastic cântecului Acuarele, tempera
AVAP 2.6 Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică și sport
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Cartea uriașă JOCURI
CLR 1.3; 1.4 Discuţii despre imaginea de pe pagina 5 ŞI JUCĂRII
2.4 Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Găsiţi un nume de băiat care începe cu B Sunetul B - pagina 5 Observarea
(de exemplu: Bogdan). Cu ce sunet începe Bogdan? Ce nume poate avea Literele b/ B de răspunsurilor la
fetiţa, dacă numele ei începe cu B? Intuirea literei b/ B (activitate frontală) tipar cerinţe, prin sondaj
Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în
silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare Observarea modului
dintre aceste cuvinte sunetul b) de rezolvare a
AVAP 2.3 Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul (pagina 6 din caietul elevului) Pagina 6 din caietul cerinţelor, prin sondaj
CLR 4.1 Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul b se află în de lucru
cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
100
X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului,
X
Joi
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală) Creioane colorate
Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fie- sau alte instrumente:
care cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 1 pentru cub) (activitate pix, creion, carioca,
individuală) stilou
Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat (activitate individuală)
Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate
individuală) - pagina 6 din caiet
MM 2.1; 3.1 Numărătoare muzicală (Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen...) Cântare vocală și
Pagina 12 din caietul de lucru. Completează casetele cu cifrele care mișcare pe muzică
lipsesc (activitate individuală)
MEM 1.1 Numără oiţele. Numără căţeluşii. Câte animale sunt în imagine? Numărare 0-10 în Pagina 12 din caietul Observarea modului
Joc: Albinuţa. Se formează grupe cu 10 copii sau cu număr par de copii. ordine crescătoare elevului de completare a unor
Fiecare copil reprezintă o floare. Se numără florile. Un alt copil repre- şi descrescătoare serii numerice
DP 2.2;3.3 zintă albinuţa. La comanda învăţătoarei, „albinuţa“ sare de pe o floare pe lacunare
MEM 1.4 alta,/ din două în două flori, începând cu floarea nr ... etc. Copilul care
reprezintă albinuţa atinge florile pe care „aterizează“. Floarea trebuie să Observarea respectării
spună numărul pe care îl reprezintă. regulilor jocului
MM 2.1; 3.1 Cântecul albinuţei (Prin livezi şi prin ogoare alergăm din floare-n floare/ Cântare vocală și
Zum, zum, zum/ albiniţa mea) (activitate frontală) mișcare pe muzică
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea reacţiilor
Vizionarea unei secvenţe din filmul Albă-ca-Zăpada referitoare la curăţe- Igiena sălii de CD cu secvenţe din copiilor în momentul
AVLM 1.3 nia din casa piticilor. clasă (aranjarea filmul Albă-ca- vizionării filmului
Discuţii referitoare la modul în care arăta casa piticilor înainte de/ după jucăriilor/ cărţi- Zăpada Observarea reacţiilor
DP 1.2 venirea Albei-ca-Zăpada. lor, utilizarea copiilor atunci când
Mişcare ce imită acţiuni de curăţenie realizate de Albă-ca-Zăpada (Dau coşului de gunoi, execută mişcări ce si-
MM 2.1 cu mătura, şterg praful etc). Fondul muzical este asigurat de cântecul ştergerea prafului, mulează acţiuni de
Albei-ca-Zăpada din film aerisirea clasei) curăţenie
Vineri
CLR 2.4 Observarea stării de curăţenie a clasei. Stabilirea unor sarcini pentru Acte de vorbire
fiecare copil pentru menţinerea curăţeniei clasei (activitate frontală) A formula idei Observarea modului
Pagina 23 din caietul de lucru. Formulare de propoziţii referitoare la Pagina 23 din caietul de rezolvare a
acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul potrivit Igiena sălii de elevului, creione sarcinilor de lucru
CLR 1.3 fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui. clasă colorate
Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a (Aranjarea jucăriilor)
AVAP 2.6 unei propoziţii, cuvinte şi sunete componente. Cuvinte şi Silabe
101
Săptămâna a II-a
Competențe Conținut vizat /
Ziua Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
specifice activat
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Observarea participării
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării Cartea uriașă la dialog
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de învăţării şi JOCURI ŞI JUCĂRII
săptămână, împreună cu prietenii şi familia pregătirii pentru - pagina 6
CLR 1.1; 1.2; Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu viaţă la şcolarul Observarea reacţiilor
1.4 titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală). mic (Rutine şi în timpul audierii
Luni
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă sarcini de lucru) poveştii
DP 2.2; 2.3 gândirea critică despre comportamente moral-civice bazate pe respect Identificarea
faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă unor reguli de
(activitate frontală). comunicare
Discuţii despre mesajul imaginilor din caietul elevului; formulare de Dezvoltare emo- Caietul elevului Observarea selectivă
întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente moral- ţională şi socială pagina 19 în timpul povestirii
civice bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de munca şi Interacţiuni după imagini a modu-
activităţile celorlalţi (activitate frontală) (pot colora din caiet situaţiile în simple cu fiinţe şi lui de raportare a
care sunt prezentate comportamente bazate pe respect, iar celelalte să obiecte copilului la tipul de
rămână necolorate; pot colora în culori vesele comportamentele civice familiare comportament
corecte şi în culori triste comportamentele civice necorespunzătoare). prezentat.
CLR 2.1 Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“ Acte de vorbire: a Observarea modului în
recita şi a da care copiii formulează
informaţii probleme simple şi
MEM 1.1; 3.1 Desenează în primul tabel, în coloana din stânga, tot atâtea beţişoare câte Numărare 0-10 întrebări
jucării de acelaşi fel sunt în coloana din mijloc; desenează în coloana din Adunarea şi Pagina 20 din caietul
dreapta cu un triunghi mai mult decât jucăriile de acelaşi fel aflate în scăderea în elevului Identificarea şi numă-
coloana din mijloc. concentrul 0-10 Creion/ stilou. rarea tuturor obiec-
Desenează în al doilea tabel, în coloana din stânga, cu un cerc mai puţin cu 1-2 unităţi telor de acelaşi fel
decât jucăriile de acelaşi fel aflate în coloana din mijloc, desenează în prin numărare
coloana din dreapta tot atâtea pătrate câte jucării de acelaşi fel sunt în Scrierea semnelor în
coloana din mijloc – pagina 20 (activitate individuală). casetă
Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete.
AVAP 2.2; 2.3 Colaj: fiecare elev își va decupa brăduţii de la pagina 27 (triunghiurile Tehnici simple: Foarfece, lipici, coli Observarea selectivă a
verzi cu pătrat maro): tăiere, decupare A4 colorate – galben, lucrărilor copiilor
1. se vor tăia elementele fiecărui triunghi pe rând câte unul; după contur, oranj, roşu sau albe Observarea reacțiilor
102
2. se va lipi întâi tulpina bradului (pătratul maro), la mică distanţă lipire copiilor în timpul
coroana (elementele verzi) ca în model; activităților
3. se vor lipi toţi brazii. Cântare vocală, Caietul de lucru al
MM 1.1; 1.4; Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „O, brad frumos!“ mişcare pe muzică elevului – pagina 27 Observarea selectivă a
2.1; 2.2; 3.1 (activitate în perechi). perechilor.
CD, casetofon
AVAP 2.2; 2.3 Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora Tehnici simple de foarfece, lipici, coli
anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau comple- tăiere, decupare A4 colorate – galben, Interevaluare
DP 3.3 tarea planşei în acuarelă. după contur, oranj, roşu sau albe „Turul galeriei“.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de lipire
evaluare a lucrărilor. Tehnici simple: Caietul de lucru al
Decuparea cartonaşelor de joc din caietul de lucru, paginile 29 şi 30, care ştampilare, elevului – paginile
vor fi utilizate într-o activitate din a ziua a treia (miercuri, la CLR). stropire 29 şi 30
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante am
învăţat azi? Cum m-am simţit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai fac?
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. ale organizării Cartea uriașă JOCURI
Marţi
Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII, pe baza cărților de joc (în perechi sau învăţării şi ŞI JUCĂRII Observarea modului în
în grupuri mici) pregătirii pentru - pagina 8, cărțile de care copiii repovestesc
CLR 1.1; 1.2; Ce nume pot avea copiii din poveste (de la pagina 8 din cartea uriaşă)? viaţă la şcolarul joc din caietul cu ajutorul cărților de
1.4; 2.4; 3.2; (de exemplu: Elena şi Emil, Elvira şi Eugen). Cu ce sunet începe numele mic (Rutine şi elevului. joc
3.2; 4.1 lor? (activitate frontală) – intuirea literei E. sarcini
Realizarea literei E din sârmă (activitate individuală). Exemplificarea de lucru) Observarea răspunsu-
unor alte cuvinte în care sunetul e apare la începutul, la mijocul sau la Utilizarea rilor la cerințe, prin
finalul cuvântului – intuirea literei e. cuvintelor noi în sondaj
AVAP 2.3 Realizarea literei e din sârmă (activitate individuală). enunţuri
Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a adecvate Observarea selectivă a
numelui acestuia (activitate individuală) (pagina7 din caietul elevului). Formularea de Sârmă modului de rezolvare a
Colorarea literei mari şi mici din caiet. întrebări şi sarcinilor de lucru.
Identificarea literelor e/E în şirul de litere dat. răspunsuri
Încercuirea literei e/E în ficare cuvânt (activitate frontală şi individuală) Modelaj
Trasarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente - creion, Sunetul e Pagina 7 din caietul
stilou (activitate individuală) – pagina 7 din caiet. Litera mică și elevului
Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care litera mare de
conţine litera e. tipar e/E
Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea Litera
numărului corespunzător. Silaba
Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la Cuvântul
început, la mijloc, la final.
103
MEM 3.3; 5.2 Ghicitoare: Sunt făcut din metal şi din plastic,/ Am, pentru om, un rol Electricitate: apa- Pagina 9 din caietul Observarea selectivă a
fantastic,/ Pot să tai, să cânt şi să joc,/ Pot să te plimb, pâinea îţi coc rate care utilizează elevului modului de lucru
(Roboţii). electricitatea şi Creioane colorate,
CLR 1.4; 2.3 Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 9 – colorarea cu culori reguli de sigu- stilou.
diferite a unui număr de dreptunghiuri egal cu numărul de roboţi ai ranţă în mânui-
fiecărui copil. rea aparatelor
Identificarea copilului care are cei mai puţini roboţei şi cei mai mulţi electrice Observarea modului
roboţei (colorarea numelor lor cu maro şi roşu, de exemplu). Stabilirea de rezolvare a
unei ierarhii – de la copilul care are cei mai mulţi roboţi la cel care are Adunarea şi sarcinilor de lucru
cei mai puţini şi scrierea numărului ierarhic, în dreapta, în tabelul cu scăderea în
nume. concentrul 0-10
CLR 2.3 Discuţii: Cum funcţionează roboţii? De unde au energie? La ce folosesc? cu 1-2 unităţi, Cartea uriașă JOCURI
(taie, toacă, spală etc.) Dă exemplu de roboţi pe care îi foloseşti acasă. La prin numărare ŞI JUCĂRII Observarea
ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp etc.) Elemente de – pagina 4 comportamentului
Audierea textului de la pagina 4. construcţie a participativ
Identificarea unor roboţi în imaginea din cartea uriaşă. comunicării:
Joc: Simularea unor situaţii în care aparatura electrică/ electronică este sunete şi silabe
folosită necorespunzător.
Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Observarea
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. ale organizării răspunsurilor la
Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile învăţării şi cerințe, prin sondaj
CLR 1.4; 2.2; 29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice pregătirii pentru Cartonaşe de joc de
2.4; 3.1 cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice viaţă la şcolarul la paginile 29, 30 Observarea
imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă mic (Rutine şi din caietul elevului comportamentului
cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se sarcini de lucru) participativ
reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos.) – Cuvântul
activitate frontală Silaba
Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a Sunetul
unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală). Litera
Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e, Desenarea,
b, l. conturarea - pata Coli de scris, post-it- Interevaluarea la
AVAP 2.2; 2.3 Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea de culoare. uri, creioane măsuţe
bulinei corespunzătoare.
CLR 1.1; 1.2 Audierea unei lecturi despre istoria automobilului / calculatorului etc. Acte de vorbire: a Observarea modului
MEM 1.1; Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul, formula o idee de formulare a ideii
Miercuri
1.4; 3.2 baterii etc. (activitate individuală) (pagina 10 din caietul elevului) Caietul elevului -
Corelarea consumatorului cu sursa sa de energie. Numărare 0-10 pagina 10 Observarea globală a
104
Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului. Electricitate: Creioane și alte corectitudinii
aparate care instrumente de scris numărării prin
utilizează ridicarea unui număr
electricitatea de degete egal cu
numărul de obiecte
MM 1.1; 1.4; Exersarea asimilării integrale a cântecului „Am o păpuşică mică“ – Cântare vocală și CD, casetofon Observarea reacțiilor
2.1; 2.2; 3.1 (activitate frontală) mișcarea liberă copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu pe muzică asimilării cântecului
AVAP 2.2 negativul de pe CD. Creioane colorate, Aprecierea selectivă a
Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare carioca lucrărilor în funcţie de
concordanţa imagine-
text.
Activităţi pe discipline: Educație fizică şi sport
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării
Joi
Discuții pe baza ultimei imagini de pe pagina 19: învăţării şi Pagina 19 din caietul Observarea modului
CLR 2.2; 2.3; Cum trebuie să vorbeşti la telefon? pregătirii pentru elevului de construire a
2.4 1. Convorbirea începe cu „Alo!“. viaţă la şcolarul dialogului
2. Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la mic (Rutine şi
celălalt capăt al firului! sarcini de lucru)
3. Adresează-te scurt, politicos şi la obiect. Utilizarea Creioane colorate
4. Nu abuza de telefon! cuvintelor noi în sau alte instrumente:
5. Termină conversaţia cu urări de bine şi salut! enunţuri pix, creion, carioca,
Joc de rol: dialoguri la telefon. adecvate stilou
Discuţii: utilitatea telefonului. Formularea de
întrebări şi
răspunsuri Observarea prin
AVAP 2.3 Colorarea imaginii de la pagina 19 din caietul elevului. (activitate sondaj a modului de
individuală) Pata de culoare colorare
MM 1.1; 1.4; Numărătoare muzicală: („De-a ostaşii“) - grupare câte 1, câte 2, câte 3 Cântare vocală și Observarea modului
2.1; 2.2; 3.1 şi câte 4. mișcare pe muzică Pagina 21 din caietul de numărare prin
elevului sondaj
MEM 1.1; 1.3 Pagina 21 din caietul elevului. Numerotează casetele (activitate indivi- Numărare 0-10
duală). Ce animal este desenat? (caracatiţa – i se mai spune şi octopus în ordine crescă-
pentru că are 8 tentacule) toare şi descres-
AVAP 2.3 Colorarea imaginii de la pagina 21 din caietul elevului (activitate cătoare Observarea respectării
individuală) regulilor jocului
Joc: Octopus vrea să deseneze câte un element din mediul înconjurător Pata de culoare
specific fiecărei cifre scrise (de exemplu: 1 – soare, 2 – mâini, 3 – trifoi,
105
4 – roţi la maşină, 5 – degete la mână, 6 – picioare la insecte, 7 – culorile Conturare, colorare
curcubeului, 8 – tentacule) activitate frontală
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Caietul elevului – Observarea reacţiilor
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării pagina 17 copiilor în momentul
AVAP 2.2; 2.3 Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se învăţării şi prezentării lucrărilor
DP 1.1; 3.3 doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris. pregătirii pentru
- Pe floare: o bucurie recentă. viaţă la şcolarul Observarea selectivă a
- Pe o frunză: o dorinţă. mic (Rutine şi reacţiilor unora dintre
- Pe a doua frunză: o zi de neuitat. sarcini de lucru) copii atunci când află
Vineri
- Pe tulpină: locul preferat. preferinţele celorlalţi
- Pe rădăcină: un secret. Pata de culoare
Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi? De ce? Deseneaz-o sau scrie-i numele Dezvoltare
MM 1.1; 1.4; pe una dintre petele. emoţională şi Observarea selectivă a
2.1; 2.2; 3.1 Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte. social - Trăire şi CD, casetofon modului în care elevii
manifestare cântă
emoţională,
starea de bine
(Emoţii de bază
denumite prin
cuvinte (bucurie,
frică) în activităţi /
contexte familiare)
Cântarea în colectiv,
cu acompaniament;
mişcarea pe muzică
CLR 1.1; 1.3; Observarea imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă JOCURI ŞI Litera Cartea uriașă
1.4; 2.1; 2.2; JUCĂRII. Identificarea jocului practicat de copiii din imagine. Predicţii Propoziţia JOCURI ŞI JUCĂRII,
2.4 legate de text. Audierea povestirii. Cuvântul pagina 2 Observarea selectivă a
Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Raţele şi vânătorii, Silaba modului de partici-
Ţară, ţară, vrem ostaşi, Podul de piatră etc. Sunetul pare, a interesului
Formularea unor propoziţii pe baza textului/imaginii de la pagina 2 din pentru activitate
cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII. Numărarea cuvintelor.
Identificarea prin încercuire a literelor de la pagina 16 din caietul Pagina 16 din caietul
elevului – JOCURI ŞI JUCĂRII. elevului, creioane
Identificarea cuvintelor propoziţiilor, completarea cu cifra corespunză- Cântarea în colorate
toare a numărului de cuvinte – pagina 16 din caietul elevului. colectiv, cu Coli de scris Observarea modului
Identificarea prin colorare a literelor l, b, e (activitate individuală). acompaniament; de rezolvare a
MM 1.1; 1.4; Audierea/ intonarea cântecului „Podul de piatră“ – însoţirea cântecului mişcarea pe sarcinilor de lucru
106
2.1; 2.2; 3.1 de joc. muzică CD, casetofon
Activități pe discipline: Educație fizică şi sport
Competențe Conținut vizat/
Specifice activat
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Acte de vorbire – Observarea
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. a prezenta ceva Cartea uriașă participării la dialog
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de JOCURI ŞI JUCĂRII, Observarea reacțiilor
săptămână, împreună cu prietenii şi familia Reguli de pagina 5 în timpul audierii
CLR 1.2; 1.3 Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu comunicare în poveștii
Luni
titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală). activitatea Observarea selectivă
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă şcolară. în timpul dialogului a
gândirea critică despre comportamente bazate pe respect faţă de sine şi Comunicarea cu modului de raportare
faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă (activitate frontală). colegii a copilului la inter-
locutor, observarea
DP 2.2 Joc de rol: Formulele magice „Te rog! Poftim! Mulţumesc.“ Un copil îi formulelor de salut, de
cere unui coleg jucăria acestuia, folosind formula magică „Te rog!“. prezentare, a modului
Colegul îi dă jucăria, spunând „Poftim!“. Copilul care a primit jucăria de construire a
spune „Mulţumesc!“. Copiii sunt aplaudaţi. Jocul continuă în mod dialogului.
asemănător cu alte perechi de copii.
CLR 2.3 Ghicitori: Acte de vorbire: a Pagina 26 din caietul Observarea modului
1. E o casă tare bună,/ Pentru cei ce merg pe Lună. cere şi a da elevului în care copiii formu-
2. Om îţi pare, da-i de fier,/ Face treburi fel de fel (activitate frontală) – informaţii lează răspunsuri
Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească răspunsurile corecte. Creion/ stilou, Identificarea şi
MEM 1.1; 2.2 Scrie în tabel câte figuri geometrice de acelaşi fel sunt – pagina 26 Numărare 0-10 creioane colorate numărarea tuturor
(activitate individuală) Figuri geometrice: figurilor geometrice
pătrat, triunghi, de acelaşi fel
dreptunghi, cerc Scrierea cifrei în tabel
AVAP 2.2; 2.3 Colaj: fiecare elev își va decupa florile de la pagina 27 (triunghiuri, Tehnici simple: Foarfece, lipici, coli Observarea selectivă a
pătrăţele şi dreptunghiuri): tăiere, decupare A4 colorate – verde lucrărilor copiilor
1. se vor decupa toate elementele; după contur, închis sau albe Observarea reacțiilor
2. se vor aşeza după formă şi culoare; lipire copiilor în timpul
3. se vor lipi sub formă de flori (se poate lăsa la alegerea elevului Caietul de lucru al activităților
cum arată floarea, câte petale are, dacă realizează un vas cu flori – elevului – pagina 27
pe care să îl deseneze sau un câmp cu flori).
MM 2.1; 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Eşti o floare, eşti un crin Cântarea vocală,
107
(activitate în două grupe). mişcare pe muzică
AVAP 2.2; 2.3 Decuparea unor imagini potrivite (de exemplu o fetiţă care culege flori) Tehnici simple de Foarfece, lipici, coli
cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin tăiere, decupare A4 colorate – galben, Evaluarea şi notarea
lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă. după contur, oranj, roşu sau albe lucrărilor conform
lipire criteriilor afişate.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/afişarea unor criterii de Tehnici simple: Caietul de lucru al
DP 3.1 evaluare a lucrărilor. ştampilare, elevului – pagina 27
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante stropire
am învățat azi? Cum m-am simțit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai Pata de culoare
fac? Emoţii de bază
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Emoţii de bază
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. A formula idei Cartea uriașă JOCURI Observarea modului
CLR 1.3; 2.3; Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII pe baza cărților de joc (în perechi sau despre o poveste ŞI JUCĂRII - pagina în care copiii repo-
3.1; 4.1 în grupuri mici) audiată 7, cărțile de joc din vestesc cu ajutorul
Marţi
Ce nume ar putea avea copiii din poveste, nume care să înceapă cu poveste din caietul cărților de joc
sunetul v? (de exemplu – Veronica şi Valentin, Viorica şi Vlad). Cu ce elevului.
sunet începe numele lor? (activitate frontală) - intuirea literei V. Sunetul v
Realizarea literei V din sârmă (activitate individuală). Litera mică și
Exemplificarea unor alte cuvinte în care sunetul v apare la începutul, la litera mare de Observarea răspun-
AVAP 2.3 mijocul sau la finalul cuvântului – intuirea literei v. tipar v/V Sârmă surilor la cerințe, prin
Realizarea literei v din sârmă (activitate individuală). Litera sondaj
Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a Silaba
numelui acestuia (activitate individuală) (pagina 8 din caietul elevului). Cuvântul Observarea selectivă a
Colorarea literei mari şi mici din caiet. Sârmă modului de rezolvare
Identificarea literelor v/V în şirul de litere dat. Pagina 8 din caietul a sarcinilor de lucru.
Încercuirea literei v/V în fiecare cuvânt (activitate frontală şi Modelare elevului
individuală).
Trasarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente – creion,
stilou (activitate individuală) – pagina 8 din caiet.
Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care
conţine litera v.
Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea
numărului corespunzător.
Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la
început, la mijloc, la final.
Colorarea bulinei corespunzătoare literei v/V de la pagina 16 din caietul
elevului.
108
MEM 1.1; 5.2 Joc: „Ne jucăm de-a cumpărăturile“. Se creează situaţii-problemă reale. Adunarea şi Cartea uriașă JOCURI
Se compun şi se rezolvă probleme. scăderea în ŞI JUCĂRII, pagina 5 Observarea modului
CLR 1.3 Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 24. Cerinţă: formularea de concentrul 0-10 de alcătuire şi rezol-
probleme de adunare şi scădere după primele două imagini (activitate cu 1-2 unităţi vare a problemelor
individuală) prin numărare
Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini. Numărare 0-10
AVAP 2.6 Colorarea primelor două imagini. Formularea unor Observarea
MM 2.1; 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „Un elefant se legăna“ idei, mesaje orale Pagina 24 din caietul comportamentului
(activitate în două grupe). Pata de culoare elevului participativ
Cântarea vocală; Creioane colorate
mişcare pe muzică
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Acte de vorbire: Cartea uriaşă Observarea răspunsu-
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. a formula o idee. JOCURI ŞI rilor la cerințe, prin
Audierea povestirii. Extragerea temei, mesajului. Formularea unor pro- JUCĂRII, pagina 6 sondaj
CLR 1.3, 2.1, poziţii pe baza imaginii. Propoziţia
Miercuri
2.3, 3.1 Joc didactic: Cu mingea – un copil aruncă mingea altuia şi îi cere să îi Cuvântul Cartonaşe de joc având Observarea comporta-
spună care este jucăria preferată. (activitate frontală) Silaba imagini din carte mentului participativ
Indicarea silabelor percepute în cuvintele care denumesc jucăriile, prin Reguli de Creioane, coli de
diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin semne grafice comunicare în scris
(activitate frontală). Scrierea schemelor corespunzătoare cuvintelor, sila- activitatea şcolară.
belor, sunetelor. Comunicarea cu CD, casetofon cu
Discuţii despre modul în care ne jucăm şi folosim jucăriile. colegii negativul
MM 2.1; 3.1 Cântec: „La ospeţe“ (activitate frontală) Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
MEM 1.1; 5.2 Joc: Ne jucăm de-a cumpărăturile. Se creează situaţii problemă reale. Se Adunarea şi Cartea uriașă JOCURI
CLR 1.3 compun şi se rezolvă probleme. scăderea în ŞI JUCĂRII, pagina 5
Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 24. Cerinţă: formularea concentrul 0-10 Observarea modului
de probleme de adunare şi scădere după ultimele două imagini (activitate cu 1-2 unităţi de alcătuire şi rezol-
individuală) prin numărare Pagina 24 din caietul vare a problemelor
Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini. Numărare 0-10 elevului Observarea
AVAP 2.6 Colorarea ultimelor două imagini. Formularea unor Creioane colorate comportamentului
MM 2.1; 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Hai să zicem… (activitate idei, mesaje orale participativ
în două grupe). Pata de culoare
Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Numărătoare cu broscuţe – Cântare vocală și CD, casetofon Observarea reacțiilor
3.1 versuri Vali Slavu (activitate frontală). mișcarea liberă copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). pe muzică asimilării cântecului
109
AVAP 2.6 Desen inspirat de versurile cântecului (activitate individuală). Pata de culoare Creioane colorate, Aprecierea globală a
carioca lucrărilor după con-
cordanţa imagine-text.
Activităţi pe discipline: Educație fizică și sport
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, A formulare idei Cartea uriaşă
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. JOCURI ŞI JUCĂRII, Observarea prin son-
CLR 1.3; 2.3; Discuţii despre imaginea de pe pagina 7 din cartea uriaşă JOCURI ŞI Sunetele e, l, b, v pagina 7 daj a corectitudinii
4.1 JUCĂRII Literele e/E, l/L, înţelegerii mesajului
Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Pe băiat îl cheamă Barbu. Cu ce sunet b/B, v/V de tipar şi a formulării
începe Barbu? Ce nume poate avea fetiţa, dacă acest nume începe cu B? răspunsului
Joi
(Bianca)
Dar dacă numele băiatului începe cu E? Şi al fetiţei tot cu E? Dar dacă Observarea modului
numele băiatului începe cu L? Şi al fetiţei tot cu L? Dar dacă numele Coli de scris, crede lucru frontal prin
băiatului începe cu V? Şi al fetiţei tot cu V? (activitate frontală) ioane colorate sau ridicarea planşelor
Exemplificarea cu cuvinte a locului sunetelor cerute în poziţia iniţială, alte instrumente: pix,
mediană, finală. Formularea unor propoziţii cu aceste cuvinte. Conturarea, haşu- creion, carioca, stilou
AVAP 2.6 Conturarea literelor E, L, B, V şi transformarea lor în personaje. rarea, colorarea
MM: 2.1; 3.1. Numărătoare muzicală: (1-2, 1-2, mergem toţi în pas vioi...) Cântare vocală și Observarea
mișcare pe muzică comportamentului
Pagina 25 din caietul elevului. Numără cerculeţele în total. Completează Pagina 25 din caietul participativ
MEM 1.1; 4.2 cerculeţele cu roşu respectând regula – una roşie, două albe, una roşie, Numărare 0-10 în elevului.
6.1; 6.2 două albe. Numără cerculeţele albe. Numără cerculeţele roşii. (activitate ordine crescătoare Observarea modului
individuală) şi descrescătoare de completare a unor
Numără mâinile. Colorează cu albastru drumul cel mai scurt şi cu roşu pe Măsurări cu uni- Creioane colorate, serii numerice
cel mai lung. tăţi non-standard carioca, stilou lacunare
Încercuieşte maşina care ajunge prima în staţie, dacă toate circulă cu (creion, beţişor)
aceeaşi viteză. pentru lungime Observarea rezolvării
Încercuieşte jucăria care urmează în fiecare şir. Pagina 22 din caietul sarcinilor de lucru
Câte jucării poate ţine Octopus în „mâinile“ (tentaculele) ei, dacă fiecare elevului. prin sondaj
nu poate ţine mai mult de una?
DP 2.1 Joc: Octopus e cam mofturoasă şi preferă doar anumite lucruri, ca şi tine. Autocunoaştere şi Creioane colorate, Observarea
Scrie/ desenează pe fiecare etichetă ce preferi: atitudine pozitivă carioca, stilou comportamentului
1. Culoarea preferată 2. Jocul preferat 3. Jucăria preferată faţă de sine: carac- participativ
4. Animalul preferat 5. Povestea preferată 6. Fructul preferat teristici personale
7. Mâncarea preferată simple
110
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, A formula idei Observarea reacţiilor
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. copiilor în momentul
AVAP 2.6 Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se Tehnici simple de Caietul elevului – prezentării lucrărilor
doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris. decupare, lipire pagina 18
- Pe floare – în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce activitate Pata de culoare
îţi place cel mai mult la şcoală/acasă?
- Pe o frunză: numele persoanelor dragi. Trăire şi manifes- Observarea selectivă a
- Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată. tare emoţională, reacţiilor celorlalţi
- Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine? starea de bine. copii atunci când află
- Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut Emoţii de bază: preferinţele celorlalţi
Vineri
curaj să le spui? bucurie.
Cum se exprimă
emoţiile în
comportamente
Autocunoaştere şi
MM 2.1; 3.1 Audierea/ intonarea cântecului Cântec pentru părinţii mei – muzica şi atitudine pozitivă CD, casetofon Observarea selectivă a
versurile Virgil Popescu. faţă de sine: Cine modului de interpretare
sunt eu?
Caracteristici
personale simple
CLR 1.1; 1.3; Observarea imaginilor de la pagina 13. Identificarea diferenţelor. Acte de vorbire
2.1; 2.3 Alcătuirea orală a unor propoziţii cu trei - patru - cinci cuvinte. A formula idei Pagina 13 din caietul
Scrierea schemei (propoziţia, cuvintele etc.) a trei propoziţii pe o coală elevului, creione Observarea selectivă a
albă. Propoziţia colorate modului de partici-
Identificarea cuvintelor propoziţiilor, despărţirea în silabe a unor cuvinte, Cuvântul Coli de scris pare, a interesului
identificarea suntelor. Silaba pentru activitate.
Identificarea anotimpului şi a locului în care se petrece acţiunea din ima- Sunetul Caietul elevului,
gini. Identificarea unor jocuri/sporturi specifice iernii – bătaie cu bulgări, paginile 31-32
AVAP 2.6 construirea de oameni de zăpadă, săniuş, schi, patinaj (activitate frontală). Tehnici simple de Coli bleu, acuarele,
MM 2.1; 3.1 Decuparea, asamblarea, lipirea omului de zăpadă. Colajul poate fi com- decupare, lipire decupaje cu tematică Observarea modului
pletat cu decupaje potrivite temei sau poate fi completat prin desen. Pata de culoare de iarnă de rezolvare a sarci-
Audierea/intonarea cântecului Ce-i atâta gălăgie colo-n margine de sat? CD, casetofon nilor de lucru
Săptămâna a IV-a
Competențe Conținut vizat /
specifice activat
111
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Observarea participării
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării la dialog
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de învăţării şi Povestea jucăriei
săptămână, împreună cu prietenii şi familia pregătirii pentru mele preferate
CLR 1.1; 1.2; Audierea poveştii Povestea jucăriilor noastre preferate – câţiva copii viaţă la şcolarul Observarea reacţiilor
1.4 spun povestea celei mai îndrăgite jucării (Cum au primit-o, de ce s-au mic (Rutine şi în timpul audierii
ataşat de ea etc.) – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate sarcini de lucru) povestirilor
frontală). Identificarea unor
reguli de
comunicare
Luni
DP 2.2; 2.3 Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel Dezvoltare
mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor emoţională şi
fiecărui copil (activitate frontală). socială
Interacţiuni
simple cu fiinţe şi
obiecte familiare Observarea selectivă
AVAP 1.1; 2.2 Desenarea jucăriei preferate. Compoziţie Foi A5, creioane în timpul desenării
colorate, carioca jucăriei.
CLR: 2.1 Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“ Acte de vorbire: a
MEM: 1.1; Desenează pe o foaie A4 o mulţime cu tot atâtea pătrate câte cuburi sunt recita şi a da
3.1 pe raft (3) în imaginea cu cei doi copii jucându-se cu păpuşi. Alăturat informaţii
desenează o mulţime cu tot atâtea triunghiuri câte cuburi sunt pe jos (8). Numărare 0-10 Cartonaşele cu Identificarea şi numă-
Realizează corespondenţa, scriu numărul corespunzător de elemente al Adunarea şi imaginile din poveste rarea tuturor obiec-
mulţimilor. Compară. Colorează mulţimea cu cele mai multe elemente. scăderea în Foi A4, creion. telor de acelaşi fel
Desenează pe mijlocul foaii A4 o mulţime cu tot atâtea cercuri câţi copii concentrul 0-10
joacă şotronul şi în stânga o mulţime cu două elemente (cercuri) mai cu 1-2 unităţi
puţine, iar în dreapta o mulţime cu două elemente (cercuri) mai multe. prin numărare
Realizează corespondenţa. Scrie numerele corespunzătoare. Adună/
scade elementele primelor/ ultimelor două mulţimi. Face suma tuturor
elementelor şi o scrie. Observarea modului în
Creează probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în care copiii formulează
concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete din imaginile cu probleme simple şi
povestea. întrebări
AVAP 2.2; 2.3 Colaj: fiecare elev primeşte o coală de desen, o jumătate de cerc cu Tehnici simple: Foarfece, lipici, coli Observarea reacțiilor
diametrul de 10 cm (element de bază în realizarea colajului – o felie de tăiere, decupare A4 colorate, coli de copiilor în timpul
pepene, un răsărit de soare, un cărucior, o pălărie şi personajul care o după contur, desen, acuarele, activităților
poartă etc.) şi acuarele şi hârtie colorată: lipire pensule, pahare de
1. se va lipi semicercul pe coala de desen în funcţie de ceea ce Compoziţie apă.
doreşte copilul să realizeze;
2. se va completa spaţiul plastic cu elementele necesare prin decu-
pare şi lipire sau prin pictură.
AVAP 2.2; 2.3 Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora ante- Tehnici simple de Foarfece, lipici, coli
112
rioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea tăiere, decupare A4 colorate, coli de Interevaluare „Turul
planşei în acuarelă. după contur, desen, acuarele, galeriei“.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de lipire pensule, pahare de
MM 1.1; 1.4; evaluare a lucrărilor. Compoziţie apă.
2.1; 2.2; 3.1 Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Ce-i atâta gălăgie, Săniuţa cântarea vocală; CD, casetofon. Observarea selectivă a
fuge etc. (activitate în perechi). mişcare pe muzică perechilor.
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. ale organizării Caietul JOCURI ŞI Observarea modului în
CLR 1.1; 1.2; Povestire după imagini – O zi în parc – pagina 13, caiet. (Ce pot face în învăţării şi JUCĂRII – pagina care copiii repovestesc
1.4; 2.4; 3.1; parc?, Cu ce scop merg?, Cu cine merg?, Cu ce mă joc?, Ce haine port? pregătirii pentru 13. cu ajutorul cărților de
3.2; 4.1 etc. ). viaţă la şcolarul joc
Ce nume pot avea copiii din imagine (de la pagina 1, caiet)? (de mic (Rutine şi
Marţi
exemplu – Victor, Bianca, Lavinia, Emil). Cu ce sunet începe numele sarcini de lucru) Observarea răspunsu-
lor? (activitate frontală) - recapitularea literelor V, B, L, E. Utilizarea Plastilină rilor la cerințe, prin
AVAP 2.3 Realizarea literelor E, L, V, B din plastilină (activitate individuală). cuvintelor noi în sondaj
Exemplificarea unor alte nume care încep cu aceleaşi sunete/litere. enunţuri adecvate coli A4, post-it de
Despărţirea în silabe a cuvintelor şi identificarea numărului de silabe prin Formularea de diferite culori, cre- Observarea selectivă a
ridicarea numărului corespunzător de degete. Alcătuirea de propoziţii cu întrebări şi ioane, creioane modului de rezolvare a
aceste cuvinte. răspunsuri colorate sarcinilor de lucru
Desenarea a patru copii (doi pe o foaie, în dreapta lor două post-it-uri şi Modelaj
alţi doi pe altă foaie şi în dreapta lor două post-it-uri) şi scrierea unor Literele mici și
nume simple prin fotografierea cuvintelor de pe tablă: Ema, Luca, Vlad, mari de tipar e/E,
Bianca. Desenarea pe posti-it-uri asociat fiecărui nume un obiect al cărui l/L, v/V, b/B.
nume să înceapă cu acelaşi sunet – de exemplu: Ema-ecran, cu realizarea Silaba. Cuvântul
schemei grafice a cuvântului, silabelor, sunetelor, sunetul e fiind colorat.
CLR 1.4; 2.3 Ghicitoare: O cutie sunt ce-i drept/ Cu ecran plat şi curent./ Toţi ai casei Electricitate: apa- Pagina 9 din caietul Observarea selectivă a
mă-ndrăgesc/ Pentru ce le dăruiesc:/ Film, desene, ştiri şi meci,/ Nici rate care utilizează elevului modului de lucru
nu-ţi vine să mai pleci. (Televizorul). electricitatea şi Imagini cu aparate
MEM 3.1; Decuparea din reviste de reclamă/desenarea unor imagini cu aparate reguli de siguran- electrice/ electronice
5.2; 6.3 electrice/ electronice şi lipirea lor într-un colaj pe o foaie de hârtie. ţă în mânuirea din revistele de
Discuţii: Cum funcţionează aparatele din imagini? De unde au energie? aparatelor reclamă sau creioane
(curent electric, baterii, acumulatori). La ce folosesc? (taie, toacă, spală, electrice pentru a le desena, Observarea modului
transmit etc.) Dă exemplu de astfel de aparate pe care le foloseşti acasă. Adunarea şi coli A4. de rezolvare a
La ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp, ne informează, ne scăderea în sarcinilor de lucru
relaxează etc.). Care sunt riscurile folosirii incorecte a acestor aparate? concentrul 0-10
Joc: Simularea unor situaţii în care folosim aparatura electrică/ cu 1-2 unităţi,
CLR 2.3
electronică – „La telefon“, „La coafor/ frizerie“, „La bucătărie“ etc. prin numărare Observarea
Crearea/ rezolvarea unor probleme de utilizarea banilor, legate de jocuri. Comunicare orală comportamentului
113
Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului. - dialogul participativ
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Observarea
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc. ale organizării răspunsurilor la
Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile învăţării şi cerințe, prin sondaj
CLR 1.4; 2.2; 29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice pregătirii pentru Cartonaşe de joc de
2.4; 3.1 cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice viaţă la şcolarul la paginile 29, 30 Observarea
imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă mic (Rutine şi din caietul elevului comportamentului
cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se sarcini de lucru) participativ
reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos) – Cuvântul. Silaba
Miercuri
(activitate frontală) Sunetul. Litera
Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a
unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală).
AVAP 2.2; 2.3 Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e, Desenarea,
v, b, l. conturarea - pata Coli de scris, post-it- Interevaluarea la
Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea de culoare. uri, creioane măsuţe
bulinei corespunzătoare.
CLR 1.1; 1.2 Audierea unei lecturi despre istoria telefonului / automobilului. Acte de vorbire: a Observarea modului
MEM 1.1; Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul, formula o idee de formulare a ideii
1.4; 3.2; 6.3 baterii etc. (Elevul decupează din reviste – maşini de spălat, telefoane, Numărare 0-10 Coli de hârtie,
automobile, ceasuri, televizoare etc.) şi realizează un colaj cu elementele Electricitate: imagini cu aparate Observarea globală a
grupate astfel încât să poată forma mulţimi. Identificarea numărului de aparate care care funcţionează pe corectitudinii
elemente al fiecărei mulţimi şi scrierea lui. (activitate individuală). utilizează baza energiei numărării prin
Identificarea sursei de energie a consumatorului, mai ales în cazurile care electricitatea electrice, creioane și ridicarea unui număr
nu sunt evidente – telefon, automobil etc. Măsurări. Banii alte instrumente de de degete egal cu
Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului. scris numărul de obiecte
Confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc Observarea globală a
Jocuri de utilizare a banilor. corectitudinii folosirii
banilor
MM 1.1; 1.4; Exersarea asimilării integrale a cântecelor învăţate în această – (activitate Cântare vocală și CD, casetofon Observarea reacțiilor
2.1; 2.2; 3.1 frontală) mișcarea liberă copiilor în timpul
Joc de mişcare pe cântecele învăţate (activitate pe grupe). pe muzică asimilării cântecului
AVAP 2.2 Acompaniament cu negativul de pe CD. Creioane colorate, Aprecierea selectivă a
Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare carioca (Vivaldi - lucrărilor în funcţie de
Iarna) concordanţa imagine-
text.
114
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării
Discuții pe baza imaginilor de pe pagina 19: învăţării şi Pagina 19 din caietul
CLR 2.2; 2.3; Cum mă port la teatru? De ce merg la teatru? Cum mă îmbrac? De pregătirii pentru elevului Observarea modului
2.4 ce aplaud? Etc. viaţă la şcolarul de construire a
1. Reguli de comportare. mic (Rutine şi dialogului
2. Vizionarea piesei de teatru. sarcini de lucru)
3. Aplauze. Formularea de Creioane colorate
Joc de rol: Mici scenete din poveşti îndrăgite de copii cu simularea întrebări şi sau alte instrumente:
Joi
participării la un spectacol de teatru. răspunsuri. pix, creion, carioca,
Discuţii: utilitatea şi necesitatea tetrului. Dialogul stilou Observarea prin
AVAP 2.3 Desenaţi o scenă cu o secvenţă dintr-o piesă de teatru pusă în scenă de Pata de culoare sondaj a modului de
colegii voştri. (activitate individuală). colorare
MM 1.1; 1.4; Numărătoare muzicală: De-a ostaşii - grupare câte 1, câte 2, câte 4. Cântare vocală și Observarea modului
2.1; 2.2; 3.1 mișcare pe muzică Paginile 17/18 din de numărare prin
MEM 1.1; Paginile 17/18 din caietul elevului. Numără petalele florii, frunzele Numărare 0-10 caietul elevului sondaj
1.3; 3.1; 4.2 (activitate individuală). în ordine crescă-
AVAP 2.3 Colorarea imaginii de la paginile 17/18 (dacă nu s-a făcut) din caietul toare şi descres- O floare artificială
elevului (activitate individuală) cătoare.
Identificarea părţilor componente ale plantei, a hranei ca sursă de Rezolvare de Observarea respectării
energie, a condiţiilor optime de viaţă. Jocuri de tipul „Ce s-ar întâmpla probleme regulilor jocului
dacă...“. Pata de culoare,
Joc: Se va folosi o floare artificială sau una dintre florile decupate. Un colorare
copil dăruieşte altuia floarea, iar acesta trebuie să spună numele unei flori Ştiinţele vieţii -
(lalea) şi să o dăruiască altui copil care trebuie să spună cine are acea Plante - Părţi
floare şi câte flori are (Ana are 5 lalele.) şi o dăruieşte mai departe, iar componente.
următorul copil trebuie să spună cine are mai multe/ puţine lalele şi cu Hrana ca sursă de
câte şi dăruieşte floare învăţătorului, care formulează întrebarea energie:
problemei. Problema va fi desenată la tablă şi rezolvată. – frontal. importanţa hranei
pentru creştere şi
dezvoltare.
Condiţii de viaţă
(apă, aer, lumină,
căldură)

DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei, Aspecte specifice Observarea reacţiilor
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc. ale organizării copiilor în momentul
115
DP 1.1; 3.3 Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel învăţării şi prezentării lucrărilor
mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor pregătirii pentru
fiecărui copil, indiferent de domeniu. viaţă la şcolarul Observarea selectivă a
Prezentarea unor ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: mic (Rutine şi reacţiilor celorlalţi
„Ce îmi place să fac?“ sarcini de lucru) copii atunci când află
„Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă Hobby-uri şi preferinţele celorlalţi
sau a obiectului/jucăriei/activităţii preferate activităţi
MM 1.1; 1.4; Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte. preferate
2.1; 2.2; 3.1 Cântarea în colectiv, CD, casetofon Observarea selectivă a
cu acompaniament; modului în care elevii
Vineri
mişcarea pe muzică cântă
CLR 1.1; 1.3; Istoria Cubului Rubik, puzzle-ului, lego-ului sau a oricărui alt joc. Sunetul. Litera.
1.4; 2.1; 2.2; Audierea povestirii. Cuvântul.
2.4 Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Şotronul, Elasticul, Propoziţia Observarea selectivă a
Baba-Oarba, Am pierdut o batistuţă etc. Redarea regulilor jocului. modului de partici-
Formularea unor propoziţii pe baza textului audiat. Numărarea Decupaje din pare, a interesului
cuvintelor. reviste/ziare – litere, pentru activitate
Decuparea din reviste/ziare a literelor învăţate şi scrierea unui mesaj texte, creioane
simplu unui coleg (în combinaţie cu desene acolo unde copilul nu poate colorate.
să scrie). Coli de scris.
Identificarea cuvintelor, enunţurilor dintr-un text decupat din reviste/ziar
MM 1.1; 1.4; prin încercuirea cuvintelor şi delimitarea cu linie a enunţurilor.
2.1; 2.2; 3.1 Identificarea prin colorare a literelor l, v, b, e într-un text decupat dintr-o Observarea modului
revistă/ziar (activitate individuală). de rezolvare a
Scrierea unor elemente grafice care să ajute copilul la scrierea cu duct sarcinilor de lucru
continuu – grupuri de 3 e/l de mână legaţi, câte două rânduri. Cântarea în
Intonarea cântecului Am pierdut o batistuţă - însoţirea cântecului de joc. colectiv; mişcarea
pe muzică

Matematică şi explorarea Religie Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Comunicare în limba română
mediului mediului mediului
Arte vizuale şi abilităţi Matematică şi explorarea Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
practice mediului
116
Arte vizuale şi abilităţi Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Comunicare în limba română Muzică şi mişcare
practice
Proiectarea unităţii tematice „CUM SE FABRICĂ?”
Săptămâna I
specifice activat
DP 1.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Comunicare Calendarul naturii Observarea
Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat elevii la sfârşit de eficientă participării la dialog
săptămână, împreună cu familia (activitate frontală).
CLR 1.2; 3.2 Audierea poveştii Cum se fabrică? – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe A formula idei pe Cartea uriaşă Cum Observarea reacţiilor
parcurs (activitate frontală). baza unui titlu dat se fabrică? în timpul audierii
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă poveştii
gândirea critică despre modul în care iau naştere anumite obiecte din
mediul familiar (activitate frontală).
MEM 1.1 Sertarul cu tacâmuri (activitate individuală) - Cerinţele: fiecare elev Numărare în Pagina 5 din caietul Observarea modului
numără pe rând tacâmurile din cele două sertare şi completează cu cifra concentrul 0-10 elevului; creion în care copiii
corespunzătoare în coloanele din tabele. completează tabelele
- se observă diferenţele în fiecare caz (câte linguri sunt în primul sertar? aflate sub desene
117
dar în al doilea?) Adunarea şi
- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o lingură; se scăderea în Pagina 5; creioane
Luni
MEM 5.2
realizează prima operaţie din coloanele de operaţii date; câte furculiţe concentrul 0-10
sunt în primul sertar? dar în al doilea? cu 1-2 unităţi
- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o furculiţă etc.
Linia cu scop de Coală albă, creioane Expunerea produselor
AVAP 2.2 Desen liber - Cum mi-ar plăcea să arate setul meu de tacâmuri?
contur colorate sau acuarele elevilor
AVAP 2.2 Fiecare elev va colora după preferinţă obiectele desenate în cele patru Pata de culoare Pagina 7 din caietul Observarea reacţiilor
căsuţe de la pagina 7 (activitate individuală). Creaţii muzicale elevului copiilor în timpul
MM 3.1 Audiere de piese clasice potrivite vârstei (activitate frontală). accesibile activităţilor
AVAP 2.3 Cele patru obiecte colorate se decupează după contur şi se lipesc pe paie, Decupare sau Pagina 7 din caietul Interevaluare „Turul
pentru a obţine figurine pe băţ. (activitate individuală). rupere după elevului, foarfece, galeriei”
CLR 1.5 Jocuri de rol – cu figurinele pe băţ obţinute, elevii îşi vor imagina scurte contur şi lipire scotch de hârtie sau
dialoguri (activitate în perechi sau în grupuri mici). A formula idei transparent, paie
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am având la dispoziţie
simţit azi? resurse date
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Comunicarea
CLR 3.2; 1.3 Repovestire Cum se fabrică? – pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în şcolară eficientă Cartea uriaşă Cum se Observarea modului
1.4; 3.1 grupuri mici). fabrică?, cărţile de în care copiii
Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet începe joc din poveste repovestesc cu
cuvântul Horia? (activitate frontală) - intuirea literei H Sunetul h ajutorul cărţilor de joc
Realizarea literei H din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală); Litera mică şi Sârmă, fire, plastilină
AVAP 1.2 colorarea literelor h, H. litera mare de Pagina 6 din caietul Observarea
Încercuirea hainelor care i s-ar potrivi personajului principal din poveste, tipar h/ H elevului răspunsurilor la
Horia, cu motivarea alegerii făcute. (activitate individuală) cerinţe, prin sondaj
Încercuirea instrumentelor folosite în confecţionarea hainelor; discuţii
despre fiecare dintre acestea; despărţirea cuvintelor în silabe; desenarea
cuvântului HAINE pe contururile trasate şi liber.
CLR 4.2 Încercuirea literei h în şirul literelor date (activitate individuală)
Trasarea literelor h şi H pe spaţiile date, cu diferite instrumente
(activitate individuală) – pagina 6 din caietul elevului.
Marţi
MEM 1.1, 1.2 Observarea şirului de imagini de la pagina 9 din caietul elevului. Cerinţe: Pagina 9 din caietul Observarea modului
Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare Numerele elevului în care copiii
casetă. Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20. naturale de la 10 realizează sarcinile
118
Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui la 20
scriţi în căsuţele goale.
Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar
duminică? Câte zile de miercuri sunt în luna respectivă? Dar zile de joi? Comunicarea cu
DP 1.1 Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie? colegii
DP 2.3 Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Frumoasa şi bestia” în Fiinţe şi obiecte Observarea
care obiectele personificate dansează (activitate frontală). preferate Videoproiector, comportamentului
Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul secvenţei DVD cu desene participativ la film şi
vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (activitate frontală). animate în cadrul discuţiei
AVAP 2.2 Desen liber inspirat de povestea „Frumoasa şi bestia”. Frumoasa şi bestia
Elevii vor avea de adus a doua zi cartea preferată.
DP 2.2; 3.1 Se recomandă desfăşurarea activităţii în bibliotecă A cere şi a da Cartea preferată Observarea
CLR 1.4; 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, mesajul zilei etc. informaţii; a (poate fi orice fel de răspunsurilor la
2.4; 3.1 Joc didactic: Cartea preferată. Fiecare copil va prezenta colegilor cartea formula idei carte) cerinţe, prin sondaj
preferată pe care a adus-o de acasă. Învăţătoarea va descrie câteva despre cărţile
personaje din cărţile aduse de copii, iar aceştia vor ghici povestea din preferate Observarea
Miercuri
care face parte respectivul personaj. comportamentului
Se va observa cu atenţie modul în care este amenajată biblioteca. Comportamente participativ în cadrul
Învăţătoarea îi va familiariza pe elevi cu modalitatea de derulare a moral-civice discuţiei
activităţii în spaţiul respectiv şi cu denumiri noi (bibliotecă, autori, bazate pe respect
împrumut, restituire etc.). Indicarea silabelor percepute, prin diferite faţă de lucrurile
semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne încredinţate Rafturile cu cărţi
grafice (activitate frontală) aranjate în ordine
MEM 1.1 Numărarea cărţilor listate în ordinea alfabetică (de exemplu, cele de la alfabetică
litera H - învăţată anterior) – activitate individuală sau în grupuri mici.
MEM 1.1; 5.2 Observarea paginii 10 din caietul elevului. Cerinţe: Adunarea şi Pagina 10 din caietul Observarea
Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat. scăderea în elevului, creioane şi răspunsurilor la
Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi concentrul 0-20 alte instrumente de cerinţe, prin sondaj
pe raft şi atunci sunt ..... /Cineva doreşte să ia două cărţi de pe raft şi scris
atunci rămân ......... cărţi.
Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte.
Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce
observaţi.
CLR 2.3 Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte
înăuntru, dacă numărul total de cărţi este 20? (activitate frontală şi Observarea
individuală) corectitudinii
Ed. fizică şi Mers în echilibru, pe o linie trasată pe podea, având pe cap o carte. Poziţia corectă a O carte rezolvării sarcinii
sport corpului
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a unei numărători din folclorul copiilor Hai Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 să zicem una, una este luna! (activitate frontală) mişcare pe muzică copiilor în timpul
119
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia şi pata de Creioane colorate/
culoare acuarele Expoziţie
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc. A formula idei Cartea uriaşă Cum se Observarea
CLR 1.4; 2.2 Discuţii despre imaginile de pe paginile 2, 3 şi 4 din cartea uriaşă. despre o poveste fabrică? răspunsurilor la
2.4; 3.1 Se pronunţă cuvântul lingură şi se localizează sunetul g; intuirea literelor audiată cerinţe, prin sondaj
g/G (activitate frontală)
Se discută despre imaginile de la pagina 11: Imaginile desenate vă Pagina 11 din caietul
amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, elevului, creioane
un film de desen animat văzut). Povestiţi colegilor despre acest lucru. colorate sau alte Observarea
Joi
AVAP 2.3 Se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul g (activitate frontală) Sunetul g instrumente: pix, corectitudinii
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală). Literele g/ G de creion, carioca, stilou rezolvării sarcinilor
Colorarea literelor g şi G; colorarea tuturor literelor care formează tipar prin sondaj
cuvântul lingură din literele amestecate date (activitate individuală);
desenarea cuvântului LINGURI pe contururile trasate.
CLR 4.2 Încercuirea literelor g, G din şirul de litere date (activitate frontală şi
individuală)
Desenarea pe contur sau liberă a literelor g şi G, cu diferite instrumente.
MEM 5.1; 3.2 Numărarea separat a lingurilor, furculiţelor, cuţitelor, linguriţelor şi Adunarea şi Pagina 12 din caietul Observarea modului
completarea cu cifra corespunzătoare în prima coloană din tabel scăderea în elevului de rezolvare a
(activitate individuală) concentrul 0-10 cerinţelor, prin sondaj
Comparare: Cu cât sunt mai multe linguri? Cu cât sunt mai puţine cu 1-2 unităţi
linguriţe decât furculiţe sau cuţite? Câte mai punem la fiecare pentru a
avea un set, respectiv 6 linguri, 6 furculiţe etc.? Se completează cu cifra Set de 6 tacâmuri
corespunzătoare în a doua coloană a tabelului.
Efectuarea operaţiilor date (activitate individuală)
DP 1.2 Unde, când şi cum se folosesc tacâmurile? (activitate frontală)
Activităţi pe discipline: Opţional
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.
Joc de rol: La masă (activitate în grupuri mici). Pentru jocul de rol se vor Igiena personală Farfurii şi tacâmuri Observarea relaţiilor
folosi farfurii şi tacâmuri de plastic. Elevii au ca sarcină să aşeze o masă de plastic dintre copii în timpul
corect şi să simuleze cum şi la ce folosesc tacâmurile (activitate în jocului
grupuri mici). Se discută despre regulile de comportare la masă (frontal).
CLR 2.2 Copiii formulează întrebări şi răspunsuri despre posibile materiale din A formula idei Pagina 13 din caietul Observarea
care sunt confecţionate obiectele de la pagina 13; discuţii despre acestea despre materialele elevului participării la dialog
şi despre prilejul cu care se foloseşte fiecare. din care sunt
120
Se realizează scrierea cuvintelor pe contururile trasate. confecţionate
Vineri
AVAP 2.3 Elevii exersează desenarea obiectelor pe pagina 13 din caietul elevului diferite obiecte de Observarea realizării
(activitate individuală). folosinţă Creioane colorate, cerinţelor prin sondaj
MEM 3.2 Completarea seriilor, conform unei succesiuni logice, pe pagina 13 din pixuri etc.
caietul elevului (activitate individuală).
MM 2.1; 2.2 Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişor – Harry Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
Brauner. mişcare pe muzică copiilor în timpul
AVAP 2.3 Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Linia cu scop de asimilării cântecului
Desen inspirat de melodie (activitate individuală). contur Creioane colorate
Săptămâna a II-a
specifice activat
CLR 1.1; 1.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc. Autocunoaştere şi Calendarul naturii Observarea modului
DP 2.1; 3.1 Joc: Cercul prieteniei. Elevii se aşază în cerc. La alegere se formează atitudine pozitivă în care copiii participă
perechi sau grupuri mici de copii care se consideră prieteni. Fiecare din faţă de sine la joc şi la dialog
grup numeşte motivul pentru care crede că ceilalţi îl consideră prieten A formula idei
(Cred că mă consideră prieten pentru că sunt...). Ceilalţi copii pot despre calităţi
enumera şi alte calităţi (activitate în grupuri mici) personale
CLR 1.1; 1.3; Joc de rol: La telefon (dialog cu prietenul tău); elevii pot utiliza aparate A formula idei în Aparate telefonice Observarea modului
1.5; 2.1; 2.3; telefonice de mai multe tipuri (mobil, fix), pot mima etc. situaţii de în care copiii participă
2.2 Observarea imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului; descrierea comunicare uzuale la jocul de rol
mărimii, formei fiecărui aparat telefonic în parte. Pagina 14 din caietul
Completarea prin răspunsuri a diagramei Venn, realizată prin desen de elevului, creioane,
către învăţătoare la tablă (asemănări şi deosebiri între două aparate carioci
telefonice din fişa de lucru) (activitate frontală).
Ordonarea în funcţie de momentul apariţiei (vechime), a imaginilor
reprezentând aparate telefonice – pe baza întrebărilor puse de învăţătoare
(activitate frontală) Observarea modului
121
MEM 1.1; 5.1; Scrierea numărului de telefon pe care şi l-ar dori (număr format din 9 Numerele Coli A4, creioane, în care copiii participă
6.1 cifre alese la întâmplare) (activitate individuală) naturale de la carioca, pixuri la dialog şi la
Elevii fac schimb de numere de telefon, citesc numerele (activitate în 0-10 (scriere, colorate realizarea sarcinilor
Luni
perechi). Scrierea numărului de telefon din viitor: combinaţii din patru ordonare)
cifre şi cinci litere. Se pot face exerciţii variind numărele de cifre şi litere
(activitate independentă). Elevii citesc colegului de bancă numărul ales
(activitate în perechi).
AVAP 2.2; Să deseneze în caseta de la pagina 14 cum i-ar plăcea să arate propriul/ Linia cu scop de Pagina 14 din caietul Interevaluare prin
2.3; 2.4 viitorul său telefon (activitate individuală). contur şi cu scop elevului, creioane prezentarea
CLR 2.4; 3.4 Să-şi prezinte propria lucrare (activitate în perechi sau în grupuri mici). de ornament colorate, carioca produselor; votarea
A formula idei Postit-uri celul mai reuşit
despre un obiect design
personal
MEM 2.1 Identificarea figurilor geometrice de la pagina 15 din caietul elevului. Discriminarea Pagina 15 din caietul Observarea modului
(activitate frontală) unor forme elevului, creioane, în care copiii participă
AVAP De trasat conturul figurilor geometrice date. Cerinţa: Ajută-l pe Horia să geometrice plane creioane colorate, la activitate
2.2; 2.3; 2.4 traseze conturul figurilor geometrice. Ajută-l pe Horia să contureze Linia cu scop de carioca
desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută contur şi cu scop Turul galeriei
folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe de ornament
încercări alături de desenul dat (activitate individuală).
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, mesajul zilei etc. Calendarul naturii Observarea
Joc de rol: La piaţă (sunt indicate de către elevi cantităţi de fructe şi A formula idei Cântar, greutăţi participării copiilor la
legume). Se observă cântarul (mai multe tipuri), greutăţile utilizate. despre instrumente joc
MEM 1.1; 1.3 Observarea cifrelor scrise pe ele; explicaţii, semnificaţie. de măsură Rechizitele
Exerciţiu-joc: Care obiect crezi că este mai greu: un creion sau un caiet; şcolarului
o carte sau un ghiozdan; cartea lui... R sau cartea lui... M ? (R, M sunt
CLR 1.4; 2.2; elevi din clasă) – activitate frontală Pagina 16 din caietul
2.4; 3.1 Se pronunţă cuvântul kilogram şi se localizează sunetul k; intuirea Sunetul k elevului, creioane,
literelor k/ K (activitate frontală). Literele k/K de carioci
Se discută pe marginea imaginilor de la pagina 16; se pronunţă cuvintele tipar
şi se localizează sunetul k (activitate frontală). Observarea modului
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină; colorarea literelor k /K Sârmă, plastilină în care copiii rezolvă
(activitate individuală); completarea literelor în cuvintele date. sarcinile, prin sondaj
Încercuirea literelor k, K din şirul de litere date (activitate individuală).
Desenarea pe contur sau desenarea liberă a literelor k şi K, cu diferite Instrumente de scris
Marţi
instrumente (activitate individuală). diferite
MEM 1.1; 1.3; Intuirea imaginii din partea de sus a paginii 16 din caietul elevului. Crearea unor Pagina 16 din caietul Observarea
3.1; 5.2 (activitate frontală). probleme simple elevului, creioane, răspunsurilor elevilor
de adunare şi carioca, coli albe A4
122
CLR 2.3; 2.4 Citirea şi compararea numerelor scrise pe pachete. Stabilirea numărului scădere cu 1-2
de pachete identice. Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere cu unităţi în
ajutorul pachetelor desenate în imagine (activitate frontală). concentrul 0-20
A formula idei
despre imagini date
DP 2.3 Cerinţe pornind de la imaginile de la pagina 16: Obiectele desenate în Interacţiuni Pagina 16 din caietul Observarea
casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o simple cu fiinţe şi elevului răspunsurilor elevilor
poveste, un film văzut) Povestiţi în perechi despre asta. obiecte familiare
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Coală de flip-chart- Observarea modului
Exerciţiu-joc: Desenează pe postit un element reprezentativ pentru despre anotimpul grafic, postit-uri în care copiii
anotimpul care-ţi place. Spune cu voce tare ce ai desenat. Colegii preferat realizează elementele
CLR 2.1; 2.3 încearcă să ghicească despre ce anotimp este vorba. grafice
Fiecare copil aşază postit-ul pe coloana anotimpului ales.
MEM 1.1; 1.2 Se stabileşte la final: care este anotimpul cel mai îndrăgit, câţi copii au
Miercuri
ales fiecare anotimp, care este simbolul care se repetă de cele mai multe
ori (activitate frontală). Observarea modului
CLR 2.1; 2.3 Se formează patru grupe în urma completării graficului. Fiecare grup Exprimarea de în care elevii participă
prezintă motivele comune pentru care preferă anotimpul ales (activitate idei în contexte la realizarea sarcinilor
în grupuri mici). cunoscute
MEM 3.2; 5.1 Completarea paginii 17 din caietul elevului. Cerinţe: Decoraţi obiectele Numărarea în Pagina 17 din caietul Observarea modului
conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub concentrul 0-20 elevului, creion, în care copiii rezolvă
AVAP 2.2; 2.3 fiecare desen în parte. Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă creioane colorate, sarcinile
aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de bancă şi Pata de culoare carioca
motivaţi.
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Trenuleţul – D. Voiculescu Cântarea vocală CD, casetofon
2.2 (activitate frontală). şi mişcarea pe Coli A4, culori
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). muzică Interevaluare
AVLM 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia cu scop de „Turul galeriei”
contur
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Calendarul naturii Observarea
Observarea imaginilor de la pagina 18 din caietul elevului. despre imagini participării la dialog
Identificarea imaginilor, stabilirea corespondenţei cu anotimpul căruia îi date Pagina 18 din caietul
CLR 2.1; 2.2; aparţin (activitate frontală). elevului, creioane,
2.4; 3.1 Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, când se Recunoaşterea carioca, coli A4
întoarce din locurile calde, ce facem când plouă, câţi pui sunt, ai cui sunt unor cuvinte
puii, când ies din ouă etc. Despărţirea cuvintelor în silabe (act. frontală). scrise cu litere
Observarea cuvintelor care însoţesc imaginile. Transcrierea invers pe mari de tipar
spaţiul punctat a cuvintelor date (activitate individuală).
123
Joc: În oglindă – desenarea invers de către elevi a altor cuvinte cunoscute Observarea modului
CUC, TOT, COJOC, CAPAC, POTOP, ANA etc. în care se realizează
Joi
Discuţii şi concluzii (activitate individuală şi frontală). sarcina
MEM 1.1; 1.2; Observarea desenului de pe pagina 18 (Mandala). Scrierea cifrei Numerele Pagina 18 din caietul Observarea modului
1.3 corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/din exteriorul naturale în elevului, creioane, în care copiii rezolvă
lui. Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de frunze mici/frunze mari. concentrul 0-31 carioci sarcinile
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de petale interior/ exterior.
Compararea numerelor: numărul de frunze mici cu numărul de frunze
mari (activitate frontală). Colorarea mandalei. Linia cu scop de
AVAP 2.3; 2.2 Realizarea propriei mandale, utilizând elemente de primăvară (activitate contur şi cu scop Coli A4 – şablon
individuală) ornamental cerc
Activitate pe discipline: Limbă modernă
Activitate pe discipline: Opţional
DP 1.2; 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc. Reguli de igienă Farfurii, cuţite, Observarea
Activitate practică pe grupe: Salata de fructe. personală linguriţe de plastic, participării la
Fiecare grupă are un punct de lucru cu materialele necesare. tocătoare, fructe, activitate a copiilor
şorţuri de plastic
Identificarea tuturor obiectelor prezente pe masa de lucru (act. frontală).
Discuţii libere referitoare la: numărul farfuriilor, culoarea fructelor,
MEM 1.1; 2.1 numele fructelor şi numărul lor, forme geometrice etc. Reguli de igienă Relaţionarea
în bucătărie (activitate frontală). pozitivă cu alţi
Activitate practică: fiecare copil are ca sarcină să taie în cubuleţe un membri ai
fruct: măr, pară, banană; fiecare grupă va avea bolul cu propria salată. Se grupului în
folosesc cuţite de plastic. La activitate pot participa ca voluntari părinţii rezolvarea unor
sau fraţii/ surorile mai mari ale copiilor. Produsul rezultat se va servi în sarcini de lucru
clasă (activitate în grupuri mici).
CLR 2.4; 3.2; În măsura în care este posibil, se aduc în sala de clasă aparate electrice Desprinderea Cărţile de joc cu Observarea
4.2; 4.3 folosite în bucătărie (vezi imaginile de la pagina 2); învăţătoarea semnificaţiei imagini reprezentând participării la
demonstrează cum se folosesc acestea şi se discută despre importanţa unor imagini obiecte care se activitate a copiilor
fiecăruia. Se face corespondenţa cu imaginile de pe cărţile de joc de la date folosesc în bucătărie
pagina 2. pagina 2 din caietul
MEM 4.2 Se formulează enunţuri despre evenimente succesive în legătură cu Relaţii de tipul elevului Interevaluare
Vineri
aparatele electrice prezentate: ex. „dacă lăsăm prea mult timp sendvişul „dacă..., atunci...”
în aparatul electric, atunci...; dacă introducem în storcătorul de fructe
bucăţi mai mari decât orificiul aparatului, atunci...” etc.
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară (activitate frontală) Cântarea vocală CD cu cântece din
2.2 Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe) şi mişcarea pe folclorul copiilor
muzică
AVAP 2.2 Decuparea cărţilor de joc de la paginile 2 şi 4 din caietul elevului. Decupare după Pagina 2 din caietul Interevaluare
(activitate individuală) contur elevului, foarfece „Turul galeriei”
124
specifice activat
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Calendarul naturii Observarea modului
Joc de cunoaştere: Barometrul emoţiilor (copiii desenează pe un postit o A formula idei Postit-uri, creioane, în care copiii participă
CLR 2.2 faţă care exprimă cum se simt la începutul acelei zile (vesel, trist, furios, despre grupul de coală de flip-chart la joc şi la dialog
indiferent etc.); postit-urile se grupează pe coloane diferite, în funcţie de prieteni
desen, unul deasupra celuilalt, pe o coală de flip-chart); se analizează
rezultatele obţinute.
DP 2.1 Se identifică modalităţi posibile de depăşire a situaţiilor în care copiii Starea de bine
Luni
sunt trişti sau furioşi, cu ajutorul grupului de prieteni.
CLR 2.2 Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit (învăţătoarea enumeră A formula idei Cărţile de joc de pe Observarea
caracteristici ale aparatelor electrice din imaginile de pe cărţile de joc, despre obiecte paginile 2 şi 4 din cartonaşului pe care îl
iar copiii trebuie să ghicească ridicând cartea de joc corespunzătoare; utile în bucătărie caietul elevului ridică elevii, prin
exemplu: funcţionează cu ajutorul curentului electric, seamănă cu o sondaj
cană, e gradată, încălzeşte apa... este...
MEM 3.2 Enumerarea altor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu Electricitate: Fotografii cu alte Observarea modului
ajutorul electricităţii. Discuţii despre reguli de folosire în siguranţă a aparate care uti- aparate în care copiii participă
acestor aparate (activitate frontală). lizează electrici- electrocasnice sau la dialog
Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. tatea şi reguli de electronice
Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care siguranţă în
asigură funcţionarea unor obiecte utile în viaţa de zi cu zi. mânuirea apara-
telor electrice
AVAP 2.2 Joc de creaţie: Inventatorii. Cerinţă: dacă aţi fi inventatori, ce aparat Pata de culoare; Coală de bloc de Evaluarea produselor
electric aţi inventa? Desenaţi/ realizaţi un colaj/ modelaţi un aparat forma desen, acuarele/ prin sondaj
electric din viitor (activitate individuală). tempera, pensule,
MM 3.1 Audierea unor creaţii muzicale clasice accesibile (activitate frontală). Audiţii cu creaţii CD cu creaţii
muzicale muzicale accesibile
AVAP 2.3 Realizarea unei construcţii libere, spontane, cu ajutorul materialelor şi Tehnici Acuarele, coală de
instrumentelor de la colţul de artă (activitate individuală). combinate bloc de desen, Interevaluare
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am pensule, hârtie colo- „Turul galeriei”
simţit azi? (activitate frontală) rată, glasată, foar-
Pentru ziua de marţi au de adus jucăria preferată. fece, lipici, jocuri de
construcţie etc.
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Pagina 19 din caietul Observarea
125
Elevii au avut ca sarcină să aducă jucăria preferată. O prezintă colegilor despre jucăria elevului, creioane, participării copiilor la
(numele, cu ce ocazie a primit-o, de ce o preferă etc.) preferată carioca rezolvarea sarcinilor,
Reguli de comportament cu jucării, cu prietenii cu care ne jucăm. prin sondaj
CLR 1.4; 2.2; Se pronunţă cuvântul jucării şi se localizează sunetul j; intuirea literelor
2.4; 3.1 j/J. Desenarea de obiecte în al căror nume se întâlneşte sunetul j la Sunetul j
început, la mijloc şi la sfârşit. Se discută despre imaginile de la pagina Literele j/J de
19; se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul j (activitate frontală) tipar Sârmă, plastilină
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină. (activitate individuală)
Colorarea literelor j/J. Încercuirea literelor j/J din şirul de litere date
(activitate frontală şi individuală). Desenarea pe contur sau desenarea
Marţi
liberă a literelor j şi J, cu diferite instrumente (activitate individuală).
CLR 2.2; 2.3; Observarea paginii 20 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi A formula idei Pagina 20 din caietul Observarea
3.2 spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac despre imagini elevului, creioane răspunsurilor elevilor
jocurile de construcţii? De ce? Ce anume construiţi? date cerate, colorate,
MEM 1.4, 2.1, Identificaţi şi spuneţi câte corpuri sunt de acelaşi fel. Discriminarea carioca
2.2, 5.1 Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. unor corpuri
Decoraţi/coloraţi feţele cuburilor la alegere: forme preferate, litere, geometrice Interevaluare
AVAP 2.2, 2.3 cifre, linii, culori etc. (activitate individuală)
DP: 3.3 Se discută pe baza ilustraţiilor despre drumul pe care îl face cartea până Explorarea Cartea uriaşă Cum se
ajunge la cititor (activitate frontală). Se discută despre activităţile meseriilor fabrică Recitarea poeziei
CLR 2.1 preferate care pot duce în viitor la alegerea anumitor meserii. Interevaluare
Memorizare Cartea de Grigore Vieru (activitate frontală).
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Cartea uriaşă cu Observarea modului
CLR 1.4; 2.2; Joc didactic: Priveşte şi povesteşte (Selectarea imaginii preferate din despre scena povestea Cum se în care copiii
2.4; 3.1 povestea Cum se fabrică). preferată dintr-o fabrică realizează sarcinile,
Argumentarea de către copii a alegerii făcute. Desenarea de cuvinte poveste audiată Creion, creioane prin sondaj
cunoscute pe baza suportului vizual (activitate frontală şi individuală). colorate, carioca
Desenarea altor elemente care ar putea completa imaginea dată.
CLR 2.2; 2.3; Observarea paginii 21 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi A formula idei Pagina 21 din caietul Observarea modului
3.2 spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc? despre imagini elevului, creioane, în care copiii rezolvă
MEM 1.4; 2.1; Număraţi corpurile de acelaşi fel. Conturaţi corpul geometric din date creioane colorate, sarcinile, prin sondaj
Miercuri
2.2; 5.1 centrul imaginii. Desenaţi pe feţele sferelor forme la alegere. Discriminarea carioca
AVAP 2.2; 2.3 Poziţionarea unor corpuri în raport cu altele: deasupra, pe, sub, în faţă, în unor corpuri
spate (activitate individuală). geometrice
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Moş Cioc-Boc – Liviu Comes Cântarea vocală CD, casetofon
2.2 (activitate frontală). şi mişcarea pe Coli A4, culori
126
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia/culoarea „Turul galeriei”
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, mesajul zilei etc. Pagina 31 din caietul Observarea
AVAP 2.2 Decuparea cărţilor de joc de la pagina 31 din caietul elevului (activitate Decupare după elevului participării copiilor la
independentă) contur jocul didactic
CLR 2.4 Joc didactic: Continuă povestea. Copiii îşi aşază aleator în mână cărţile Foarfece, plic pentru
de joc, cu faţa spre ei fiind Drumul cărţii. În perechi fiecare trage pe Repovestire cu păstrarea cărţilor de
rând câte o carte de la coleg şi formulează unul, două enunţuri despre ajutorul cărţilor joc
acţiunea care urmează cărţii pe care a ales-o. de joc
Cărţile se întorc cu Drumul pâinii spre copii şi jocul continuă.
Joi
MEM 2.2 Recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă figurile geometrice în Figuri Pagina 22 din caietul Observarea modului
careul dat – pagina 22 din caietul elevului. geometrice; elevului, creioane, în care se rezolvă
AVAP 2.2 Folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în orientare spaţială carioca sarcina, prin sondaj
realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu Linia cu scop de
pătrăţele (activitate individuală). contur
DP 1.1 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc. Explorarea Fişă cu ghicitori Observarea
Ghicitori despre profesii/ meserii. Discuţii despre meseria/profesia meseriilor despre meserii participării la dialog
părinţilor (activitate frontală). Linia, punctul, Acuarele, pensule, Interevaluare
AVAP 2.2 Desen liber: Ce mi-ar plăcea să devin când voi creşte? culoarea coală de desen „Turul galeriei”
CLR 2.4 Se prezintă copiilor imagini specifice pentru diferite meserii. Copiii Formulare de Imagini cu meserii/ Observarea rezolvării
privesc cu atenţie imaginile şi formulează enunţuri respectând următorul idei care dezvoltă profesii cunoscute sarcinilor, prin sondaj
algoritm: Văd... Mă gândesc... Mă întreb... gândirea critică
MM 3.1 Mimă pe muzică: Ghiceşte ce meserie am! Mişcare pe muzică CD, casetofon
Vineri
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Moara – C. Mereş (activitate Cântarea vocală CD, casetofon
2.2 frontală) şi mişcarea pe Coli A4, culori
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Linia cu scop de „Turul galeriei”
contur
Săptămâna a IV-a
specifice activat
127
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Calendarul naturii Observarea modului
CLR 2.2 Joc de cunoaştere: Bingo! Desertul preferat (învăţătoarea distribuie Postit-uri, creioane, în care copiii
elevilor fişe cu careuri în care sunt desenate 16 deserturi. Fiecare copil A formula idei coală de flip-chart participă la joc şi la
are ca sarcină să treacă pe la colegi şi să-i întrebe despre desertul despre desertul dialog
DP 1.2 preferat, bifând în căsuţa în care au găsit un coleg; dacă ştiu, pot scrie în preferat
căsuţă iniţiala acestuia; câştigă cine a completat primul o linie sau o
coloană sau o diagonală.). Se citesc rezultatele obţinute. Autocunoaştere
Se discută despre deserturile considerate cele mai sănătoase. Se poate
prezenta copiilor şi piramida alimentelor sănătoase.
Luni
MEM 2.2 Identificarea poziţiei pe care ar trebui să o ocupe în careu figurile Figuri geome- Pagina 25 din caietul Observarea
geometrice date – pagina 25 din caietul elevului. trice; orientare elevului respectării
Desenarea şi colorarea conform codului de culori dat a formelor spaţială Creioane colorate coordonatelor date
AVAP 2.2 geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), în căsuţele Linia cu scop de
corespunzătoare (activitate individuală). contur
AVAP 2.2 Se pregătesc mărţişoarele pe cârlig, de la paginile 23 şi 24 din caietul Decupare după Paginile 23 şi 24 din Evaluarea produselor
elevului. Mod de realizare: se decupează simbolurile de primăvară din contur caietul elevului prin sondaj
cercuri, fie pe conturul simbolului desenat, fie pe cerc. Se decupează pe şi pliere
contur şi fâşiile de hârtie colorată din care se confecţionează cu elevii Mişcarea pe
MM 3.1 Scara pisicii (activitate individuală). muzică
AVAP 2.2 Pe cârlige de lemn se lipeşte întâi scara pisicii şi deasupra acesteia se Lipirea elemen- Cârlige de lemn,
fixează tot prin lipire elementul decupat. Acesta va sta mai departe de telor decupate lipici
cârlig şi în felul acesta se evită degradarea datorită apropierii de haine. după contur pe CD cu creaţii
Se adaugă şnur împletit şi înnodat. Se păstrează la portofoliu pentru a fi un suport; muzicale accesibile Interevaluare
dăruite în ziua de 1 martie. Se discută despre semnificaţia mărţişorului. împletire şi „Turul galeriei”
(activitate frontală). înnodare
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc. A formula idei Cartea uriaşă Cum se Observarea
Se pleacă de la rezultatele obţinute la jocul Bingo – Desertul preferat în despre o poveste fabrică participării copiilor la
discuţia despre produsele de panificaţie şi patiserie. audiată dialog
CLR 1.4; 2.2; Se revăd imaginile care ilustrează Drumul pâinii şi se discută despre Coli A4, acuarele,
2.4; 3.1 acesta (activitate frontală). tempera, pensule Expunerea produselor
AVAP 2.2 Desen liber – Mâncarea preferată (activitate individuală). Culoarea şi forma elevilor
Marţi
MEM 2.1 Probleme simple de adunare şi scădere în concentrul 0-20, pornind de la Adunarea şi Pagina 26 din caietul Observarea modului
CLR 1.1 imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle? Cum se scăderea în elevului în care elevii rezolvă
fabrică? Care este diferenţa dintre ele? concentrul 0-20 sarcinile
A formula idei Interevaluare
128
despre produse de
panificaţie
Activităţi pe discipline: Dezvoltare personală
DP 1.2 Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc. Cutii de medica- Observarea modului
CLR 2.3 Joc didactic: Să ne construim singuri jucării muzicale! Discuţii despre A formula idei mente sau borcănele în care copiii
rolul jucăriilor muzicale în acompaniamentul cântecelor şi despre despre jucării mici de sticlă, plastic, participă la dialog
posibile jucării muzicale pe care copiii şi le pot construi singuri. muzicale boabe de fasole,
(activitate frontală) porumb, nuci găurite Expunerea produselor
AVAP 2.3 Confecţionarea de jucării muzicale prin introducerea de boabe diverse în Tehnici simple de etc. într-un Muzeu al
cutiuţe de carton, de plastic sau sticlă etc. lucru jucăriilor muzicale
Miercuri
CLR 2.3 Observarea imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului şi realizarea Unde şi vibraţii - Pagina 27 din caietul Observarea modului
distincţiei între sunete şi zgomote. (activitate frontală) producerea elevului în care copiii rezolvă
MEM 3.2 Joc didactic: Ce poate fi? Sunt priviţi comparativ copiii din imaginile sunetelor sarcinile de lucru,
notate cu A şi B şi se fac predicţii privind motive posibile pentru care prin sondaj
faţa şi corpul lor exprimă anumite emoţii. Cântece cunoscute Jucăriile muzicale
MM 2.2 Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea însoţite de create de copii
relaţiei vibraţie – sunet). acompaniamente
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară – din folclorul Cântarea vocală CD, casetofon
2.2 copiilor (activitate frontală). şi mişcarea pe Coli A4, culori Interevaluare
Acompaniament cu jucăriile muzicale confecţionate. muzică „Turul galeriei”
AVAP 2.2 Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe). Linia cu scop de
Desen inspirat de melodie (activitate individuală). contur
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Observarea
CLR 2.3 Reactualizarea cunoştinţelor despre semnificaţia zilei de 1 Martie. despre sărbă- Coli A4, creioane participării la dialog
Memorizare: o poezie de 1 Martie, la alegere. toarea de 1 Martie colorate, cerate, Recitarea poeziei,
AVAP 2.2 Desen liber inspirat de versurile poeziei (activitate individuală) Culoarea şi forma pixuri prin sondaj
MEM 3.1; 5.2 Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - pagina 28 din Adunarea şi Pagina 28 din caietul Observarea modului
caietul elevului (activitate frontală). scăderea în elevului în care copiii rezolvă
Joi
Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi concentrul 0-20 sarcinile de lucru,
Coli A4, foarfece,
invers (activitate frontală). prin sondaj
lipici, coli colorate
AVAP 2.2 Realizarea unui colaj, la alegere, pe baza căruia să poată fi compusă o Tehnici simple de
sau hârtie de
problemă (activitate individuală). lucru
mototolit
129
DP 1.1 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo etc. Autocunoaştere Paginile 29 şi 30 din Observarea rezolvării
Semnificaţia zilei de 1 Martie (activitate frontală) şi imagine de sine caietul elevului sarcinilor, prin sondaj
AVAP 2.2 Pregătirea felicitării de 1 Martie - decuparea fluturelui de pe paginile pozitivă Foarfece, lipici, pai
29-30 (activitate individuală). Decupare după
contur şi lipire pe
pai
CLR 3.2 Transcrierea pe partea albă a fluturaşului a unei urări pentru persoana Recapitulare – Fluturele pe pai, Observarea rezolvării
pentru căreia i se va dărui fluturaşul pe pai. literele de tipar carioca sau pixuri sarcinilor, prin sondaj
Vineri
învăţate colorate
MM 1.1; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Fluturaş, fluturaş – din Cântarea vocală CD, casetofon
2.2 folclorul copiilor. (activitate frontală) şi mişcarea pe Coli A4, culori
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe) muzică Interevaluare
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie. (activitate individuală) Linia cu scop de „Turul galeriei”
contur
Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea
Arte vizuale şi abilităţi Matematică şi explorarea
Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
practice mediului
Arte vizuale şi abilităţi
Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Disciplină opţională Muzică şi mişcare
practice
130
Proiectarea unităţii tematice „DE LA PĂMÂNT LA SOARE“
Săptămâna I
specifice activat
DP1.1; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo, reguli etc.
3.3 Discuţii despre ce înseamnă să fii copil, care sunt activităţile specifice Activităţi preferate Aprecierea
CLR 2.3 copilăriei (activitate frontală) Dialog pe temă răspunsurilor date
„Eu, copilul“ – în grupuri mici (4-5 elevi) se realizează un portret în dată
DP 1.1 mărime naturală al unui copil. Cel mai scund copil din grup se aşază pe Caracteristici Coli de flip-chart, Obsevarea participării
spate, ţinând mâinile uşor depărtate de corp, pe o coală de flipchart personale şi creioane, acuarele, la activitatea de grup
(eventual o coală şi încă ½, lipite pe spate cu bandă adezivă), întinsă pe generale pensule
AVAP 2.3 podea. Ceilalţi copii din grup îl conturează, folosind creioane. La final, Tehnici simple –
toţi membrii grupei vor realiza detaliile: elementele feţei, obiectele de pensulaţie
îmbrăcăminte. Se pictează cu acuarele.
DP 1.1; 3.3 Definitivarea şi prezentarea lucrărilor de grup. Discuţie frontală „Ce Activităţi preferate Cartea uriaşă De la Observarea
CLR 2.3 activităţi credeţi că preferă personajul creat de grupa voastră?“ Pământ la Soare participării la dialog
131
Audierea poveştii De la Pământ la Soare – predicţii cu titlu dat şi Acte de vorbire Observarea reacţiilor
CLR 1.1; 1.2; predicţii pe parcurs (activitate frontală) în timpul audierii
1.4 Discuţii despre: personajele şi momentele acţiunii, mesajul poveştii – poveştii
Luni
identificarea unor detalii de conţinut; realizarea de asocieri/ stabilirea de Formularea de Aprecierea răspunsu-
asemănări între ei şi personajul-copil din poveste; formulare de întrebări întrebări şi rilor şi întrebărilor
care dezvoltă gândirea critică (activitate frontală) răspunsuri formulate
MEM 1.1; 1.2 Observarea imaginilor de pe pagina 5 şi numărarea cuburilor colorate din Numerele de la 20 Pagina 5 din caietul Aprecierea verbală a
fiecare grup la 31 elevului răspunsurilor date
Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi
Familiarizarea cu citirea şi scrierea numerelor de la 20 la 31 (activitate Culorile spectrului
frontală) solar Cartea uriaşă
AVAP 2.3 Numărarea cuvintelor de pe un rând/ o pagină din cartea uriaşă Coli albe, creioane Interevaluare
Desenarea unor mulţimi cu număr de elemente dat folosind culoarea colorate
indicată de cadrul didactic sau de un coleg (activitate individuală) Măsurarea Observarea comporta-
„Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptă- timpului (ziua, mentului copiilor şi a
MEM 1.3 mânii curente (activitate frontală) săptămâna, luna) gradului de implicare
Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două în sarcină
numere date (activitate frontală) Verificare selectivă
AVAP 2.2; Decuparea cărţilor de joc cu imagini din poveste (activitate individuală) Tehnici simple: Paginile 1 şi 3 din Observarea reacţiilor
2.3; Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc decupare caietul de lucru copiilor în timpul
(activitate frontală) activităţilor
DP 2.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am Starea de bine
simţit azi?
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Cartea uriaşă De la Observarea modului
CLR 3.2; 1.2; Repovestirea poveştii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a cărţilor de joc Acte de vorbire – Pământ la Soare, în care copiii repo-
1.4; Jocul întrebărilor isteţe (Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la conţi- a formula cărţile de joc decu- vestesc cu ajutorul
nutul poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi numesc colegul care întrebări şi pate din caietul de cărţilor de joc
să răspundă.) răspunsuri lucru Aprecierea verbală a
MEM 5.1 Selectarea şi gruparea cărţilor de joc în funcţie de anumite criterii (prezintă lo- Sortare, grupare răspunsurilor la
curi unde poţi călători, prezintă aspecte din România etc.) (activitate frontală) Coli albe A5 cerinţe, prin sondaj
AVAP 1.2; 2.2 Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată (activitate Linia şi pata de creioane colorate şi Interevaluare – „Turul
individuală) culoare carioci galeriei“
Marţi
CLR Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care Acte de vorbire – Observarea modului
apar în imaginea de pe pagina 7 (activitate frontală) formularea de de participare la
Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului enunţuri Pagina 7 din caietul activitate
MEM 1.1; cu numărul elementelor (activitate frontală) Numerele de la 20 de lucru Verificarea comple-
132
1.2; 1.3 Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 31 tării tabelului în
AVAP 2.3 la 0 la 31. Colorarea imaginii obţinute (activitate individuală) Linia cu scop de perechi
Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor contur Compararea imagi-
care îl formează (activitate individuală) nilor conturate şi a
MEM 1.4; 5.2 Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe Adunarea şi drumului colorat cu
baza imaginii (activitate frontală) scăderea cele ale colegului
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea
CLR 2.1; 2.2; Joc: Cuvinte magice – în perechi, folosirea unor formule pentru a exprima Acte de vorbire- Jetoane cu imagini comportamentului
2.4; o rugăminte, solicitare în diverse situaţii. Fiecare pereche extrage dintr-o Formularea unei copiilor. Aprecierea
cutie un jeton cu imagini care sugerează o anumită situaţie de comunicare rugăminţi prin aplauze a
(copil - vânător; copil - profesor; copil - părinte; copil - copil cu jucărie corectitudinii
etc.) (activitate frontală) formulărilor utilizate
Povestire după imagini (bandă desenată): „Petru construieşte un robot” Povestire după Pagina 6 din caietul
Miercuri
(activitate frontală) imagini de lucru Aprecierea participării
MEM 1.1 Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din Numere naturale la activitate
imagine (activitate frontală)
CLR 4.3 Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, Biletul Interevaluare – „Turul
cuvinte şi/ sau simboluri (activitate individuală) galeriei“
CLR 2.3 Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă pe care le Participarea la Pagina 9 din caietul Observarea
MEM 3.2 respectă copiii, cât de important este să se prevină îmbolnăvirile etc. dialog de lucru participării la
DP 1.2 (activitate frontală) Igiena corpului activitatea de grup
Crearea unei scrisori către copiii care nu au grijă de sănătatea lor (li se Utilizarea unor Coli albe şi colorate,
CLR 2.3; 4.2; sugerează copiilor că pot folosi oricare dintre tehnicile simple învăţate, de simboluri necon- creioane colorate, Aprecierea scrisorilor
4.3 exemplu, decupare şi lipire, trasare, rupere şi lipire etc. combinate cu venţionale în carioci, foarfecă, afişate la Panoul
AVAP 2.3 desenul) (activitate individuală) exprimarea scrisă lipici vorbitor
Tehnici simple
MM 1.1; 2.1; Receptarea şi însuşirea cântecului Gospodina (activitate frontală) Cântare vocală şi CD cu melodii Observarea comporta-
3.1 Joc de mişcare pe muzică (activitate pe grupe) mişcare pe muzică pentru copii mentului copiilor
AVAP 2.3 Realizarea unui desen pe baza versurilor Culorile spectrului
solar
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Creaţii muzicale CD cu cântece Observarea modului
AVAP 2.3 Audierea cântecului Drag mi-e jocul românesc şi mişcare liberă pe accesibile Pagina 8 din caietul de realizare a sarcinii
muzică de lucru
CLR 2.2; 4.1; Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe Sunetul â, literele
4.2 globul pamântesc (activitate frontală) Â şi â
Observarea şi discutarea hărţii de la pagina 8 din caietul de lucru Indicarea prezenţei
Identificarea şi intuirea literei Â (â) sunetului â în
133
Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul Â şi cuvintele auzite prin
observarea poziţiei acestuia (în interiorul cuvântului) (activitate frontală) ridicarea unui jeton cu
CLR 1.3; 4.1 Transcrierea cuvântului ROMÂNIA litera â
Trasarea literelor Â şi â (activitate individuală) Coli albe, creioane
Desene cu litere (transformarea literelor în personaje amuzante) colorate Interevaluare
CLR 2.3 Joc de rol: Interviul (discuţie în perechi despre modul în care au grijă de Acte de vorbire –
MEM 3.2 sănătatea lor) a formula idei Observarea modului
Joi
Realizarea unei cutii de prim-ajutor care să fie folosită la jocul de rol La despre sănătate Jucării şi obiecte de participare la
medic, folosind diferite materiale Igiena corpului pentru trusa medicală dialog a copiilor din
MEM 1.1; 5.1 Numărarea obiectelor utilizate la cutia de prim-ajutor; clasificarea 4-5 perechi
DP 1.2 acestora pe categorii (medicamente, instrumente)
Trasarea, pe panoul din imaginea de la pagina 10, a unor litere de diferite Pagina 10 din caietul
dimensiuni de lucru Observarea şi
AVAP 2.3 Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical, din a doua Pata de culoare aprecierea realizării
imagine de pe pagina 10 sarcinilor de lucru
CLR 2.3; Joc de rol: La medic (activitate în grupuri mici) Reguli pentru
DP 1.2 păstrarea sănătăţii
AVAP 2.2; 2.3 Realizarea unei lucrări libere „Un loc îndrăgit“, utilizând tehnici la Tehnici simple Acuarele, creioane Expunerea lucrărilor
alegere – desen, pictură, colaj (activitate individuală) Acte de vorbire – colorate, hârtie
CLR 2.4 Prezentarea lucrării fiecărui copil (activitate frontală) a prezenta o colorată, lipici Interevaluare
lucrare proprie
MM 1.4; 2.1 Însuşirea integrală a cântecului Drag mi-e jocul românesc (activitate Cântarea vocală CD cu cântece Observarea compor-
frontală şi pe grupe) şi mişcarea pe pentru copii şi cu tamentului copiilor şi
AVAP 2.3 Audiţie muzicală – fragment din Rapsodia I de G. Enescu muzică “Rapsodia I” a modului de
Reprezentarea prin desen colectiv a mesajului melodiei audiate, în Punctul şi linia; Coli A3, creioane implicare în activitate
grupuri mici tehnici simple colorate, carioci, Expunerea desenelor
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am Starea de bine decupaje din reviste Interevaluare – „Turul
simţit azi? galeriei“
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc Igienă şi păs- Pagina 9 din caietul Aprecierea modului
DP 1.2 Joc: Ghiceşte ce fac! (un copil mimează o activitate de îngrijire personală trarea sănătăţii de lucru de mimare a activităţii
CLR2.2 sau a locuinţei, iar colegii încearcă să ghicească ce face acesta) (activitate Acte de vorbire – de îngrijire a locuin-
frontală) a exprima o părere ţei; aprecierea răspun-
AVAP 2.3 Colorarea desenelor de la pagina 9 din caietul de lucru (activitate individuală) Pata de culoare surilor date
CLR 2.1; 2.3 Joc de rol: Facem curăţenie (activitate în grupuri mici) Acte de vorbire: Coli A4, creioane Observarea partici-
a formula idei colorate şi carioci, pării la activitatea de
CLR 2.4; 3.1; Realizarea unui „regulament“ de păstrare a igienei personale şi a locuinţei despre păstrarea decupaje din reviste, grup
Vineri
4.1; 4.3 (activitate individuală) curăţeniei lipici Aprecieri individuale
AVAP 2.3 Exprimarea scrisă şi colective
CLR 2.2 Prezentarea „regulamentului“ (activitate frontală) a ideilor cu mij- Expunerea
loace diverse regulamentelor
Tehnici simple
134
Disciplina opţională
Săptămâna a II-a
specifice activat
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Joc de rol: Vă rog, puteţi să mă ajutaţi? – activitate în perechi; formu- Acte de vorbire – Observarea comporta-
CLR 1.4; 2.2; larea unei rugăminţi în diverse situaţii (activitate în perechi) a formula o mentului copiilor
DP 3.2 Jocul asemănărilor – se cere copiilor să numească obiecte care seamănă rugăminte Aprecierea răspunsu-
cu: o minge, un pantof, un caiet etc. Copiii pot fi împărţiţi pe grupe şi se Starea de bine rilor creative, inedite
poate realiza un clasament, acordând câte 1 punct pentru fiecare răspuns
Luni
dat.
DP 1.1; 3.3 Joc Floarea personală – se distribuie fiecărui copil câte o pagină pe care Hobby-uri şi Coli cu desenul unei
CLR 4.3 este desenată o floare cu patru petale. Pe fiecare petală, copiii vor desena/ activităţi flori cu 4 petale
AVAP 2.2; 2.3 reprezenta/ scrie: 1. activitatea preferată când sunt singuri; 2. activitatea preferate pentru fiecare copil
preferată cu prietenii; 3. activitatea preferată cu familia; 4. un obiect Tehnici simple de creioane colorate, Observarea modului
preferat. Decorarea florilor (activitate individuală). lucru carioci de grupare a copiilor
DP 1.1 După ce fiecare copil îşi prezintă floarea, li se cere să se grupeze după
asemănările pe care le sesizează între preferinţele lor (activitate frontală)
CLR 3.2; 2.2 Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru (activitate Acte de vorbire Pagina 11 din caietul Corectarea
frontală) – a prezenta un de lucru formulărilor copiilor
CLR 2.3 Joc Interviul – prezentarea locului de joacă preferat (activitate în perechi) loc Observarea
comportamentului
AVAP 2.2; 2.3 Desenarea locului de joacă preferat; completarea acestuia cu simboluri Linia cu scop de Coli albe, creioane partcipativ
şi/sau cuvinte care exprimă sentimentele pe care le au în acest loc contur, pata de colorate, carioci
(activitate individuală) culoare Interevaluare
DP 2.2; 3.2 Prezentarea desenului colegului de interviu Comunicarea
eficientă
MEM 1.1; 1,3 Numărarea elementelor din imaginea de la pagina 11 şi asocierea jetoane- Adunări şi Pagina 11 din caietul Observarea ordonării
lor cu numărul corespunzător. Ordonarea jetoanelor cu numere crescător/ scăderi cu 1-5 de lucru jetoanelor
descrescător (activitate frontală) unităţi în
MEM 1.4; 1.6; Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza concentrul 0-31 Aprecierea formulă-
5.2 imaginilor de la pagina 11 (activitate frontală) rilor problemelor
CLR 2.3 Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor (activitate frontală) „Citirea“ imagi- Coli albe, creioane Ridicarea jetonului cu
Crearea de probleme utilizând jucării şi obiecte din clasă – concurs „Cea nilor colorate, carioci numărul care repre-
AVAP 2.3 mai interesantă problemă” / Realizarea unui desen care să ilustreze o Linia şi pata de zintă răspunsul
problemă (activitate individuală) culoare problemei
AVAP 2.3 Decuparea jocurilor-puzzle de pe paginile cartonate 29 şi 30 (activitate Tehnici simple – Paginile cartonate 29 Observarea modului
individuală) decupare şi 30 de implicare în
135
CLR 3.3 Jocuri-puzzle: Pământul; Universul (activitate individuală sau în perechi) Forme geometrice sarcina de lucru
DP 2.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am Starea de bine
simţit azi?
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Sunetul î, literele Pagina 13 din caietul Observarea
CLR 3.2; 1.2; Crearea unei povestiri pe baza imaginii de pe pagina 13 din caietul de Î şi î de lucru comportamentului
1.3; lucru (activitate frontală) Povestire după copiilor
Selectarea, din povestirea creată, a cuvintelor care încep cu sunetul î – imagini
pronunţarea lor şi despărţirea în silabe
Intuirea literelor Î şi î; trasarea literelor pe spaţiul din caiet
CLR 3.1; 2.3 Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î Prezenţa apei în Aprecieri individuale
Marţi
MEM 3.1 Dialoguri în perechi despre ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce natură – precipitaţii Hârtie glasată, privind traseul ales
este importantă ploaia, alte tipuri de precipitaţii) foarfecă, aţă subţire, Observarea partici-
AVAP 2.3 Realizarea unui desen despre ploaie/ decuparea unor „picături” şi înşi- Tehnici simple lipici pării la activitate
rarea lor pe fir de aţă, apoi atârnarea firelor de un nor (activitate indivi-
duală şi de grup)
MEM 3.1; 3.2 Observarea imaginii şi identificarea formelor sub care se găseşte apa în Prezenţa apei în Pagina 12 din caietul Observarea partici-
natură (activitate frontală) natură: lacul, de lucru pării la activitate
MEM 4.2; 3.2 Joc: Ce s-ar întâmpla dacă... (apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai râul, marea
ploua etc.) – activitate frontală Formularea regulilor
Dialog – Cum poate fi economisită apa; realizarea unei liste cu reguli Culori pentru economisirea
AVAP 2.3 minimale (activitate frontală) apei
Colorarea imaginii de pe pagina 12 (activitate individuală)
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Acte de vorbire – Cartea uriaşă De la Aprecieri privind
CLR 3.2; 1.4 Repovestirea poveştii De la Pământ la Soare cu ajutorul cărţilor de joc formularea de Pământ la Soare, modul de repovestire
(activitate frontală) enunţuri cărţile de joc decu-
CLR 2.2 Joc: Poştaşul – Unul dintre copii, care este poştaşul, spune: „Am de dus o pate din paginile Observarea modului
MEM 3.1; 3.2 scrisoare pe Lună/ Pământ/ Soare/ în deşert etc. Arată-mi unde trebuie s-o Universul: cartonate 1 şi 3 de implicare în
duc”. Ceilalţi ridică jetonul care reprezintă locul indicat. Pământul, sarcinile de lucru.
CLR 2.3 Discuţie frontală: Ce ştiţi despre Univers, sateliţi, Lună etc.? Ce Soarele şi Luna Aprecieri privind
reprezintă pentru noi Pământul? Cum putem avea grijă de Pământ? Coli A4, creioane corectitudinea
AVAP 2.2; 2.3 Realizarea unor afişe de atenţionare pentru ocrotirea Pământului Linia, pata de colorate şi carioci răspunsurilor
(activitate în perechi) culoare Expunerea afişelor
CLR 2.3; 2.4 Observarea plantelor din curtea şcolii/ din sala de clasă – câtă lumină au, Condiţii de viaţă Aprecierea comporta-
MEM 3.1; 3.2 dacă plantele aflate în locuri umbroase diferă de cele din locuri însorite, pentru plante şi mentului participativ
136
cine le îngrijeşte şi cum etc. (activitate frontală) animale Aprecierea răspun-
CLR 2.3 Discutarea imaginii de pe pagina 14. Conversaţie referitoare la condiţiile „Citirea Pagina 14 din caietul surilor
Miercuri
MEM 3.2; de viaţă necesare plantelor şi animalelor (activitate frontală) imaginilor” de lucru Observarea modului
CLR 4.1 Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine (activitate individuală) Elemente grafice Creioane colorate, de realizare a
MEM 3.2 Selectarea (colorarea/ încercuirea) cuvintelor care arată condiţiile carioci sarcinilor
necesare pentru ca o plantă să se dezvolte (activitate frontală)
CLR 3.1; 4.1 Reproducerea cuvintelor de pe pagina 14
AVAP 2.3 Colorarea uneltelor desenate pe pagina 14 (activitate individuală) Pata de culoare
MM 1.2; 2.1; Receptarea şi însuşirea cântecului Căldăruşă plină (d.f.c.) – activitate Cântare vocală şi CD cu cântecul de Aprecierea modului
2.2; frontală mişcare pe învăţat de participare la
AVAP 2.3 Realizarea unor flori-marionetă (activitate individuală) muzică activitate
MM 3.1; 3.2 Joc de rol: În grădină/ De-a grădinarul (activitate în grupe mici) Tehnici simple Hârtie colorată, Observarea implicării
CLR 2.3 Jocuri - mişcare liberă pe muzică, folosind marionetele create (activitate Dialoguri foarfecă, beţişoare, în realizarea jocului
în grupuri mici) lipici
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Dialogul Observarea
CLR 2.1; 2.2; Joc de rol: Pământul, Soarele şi Luna – dialoguri libere în grupuri de câte Pagina 16 din caietul comportamentului
Joi
2.4 trei copii Universul de lucru copiilor
MEM 3.1 Povestire pe baza imaginii de la pagina 16 din caietul de lucru (activitate Povestire după Creioane colorate
CLR 3.1; 3.2 frontală). De ce Pământul întinde braţele spre Soare? imagini Cărţile de joc decu- Interevaluare în
4.2; 1.3 Scrierea prin „fotografiere” a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri pate, cartea uriaşă, grupuri mici
cereşti. Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final Linia cu scop de harta lumii, globul
(activitate individuală – frontală) contur pământesc,
AVAP 2.3 Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii (activitate piesele de puzzle
individuală) decupate din caiet
Jocuri-puzzle în perechi
CLR Vizionarea unei prezentări sau a unui film despre Pământ, Soare şi Lună Universul Prezentare PPT Observarea
AVAP 1.3 Discuţii pe baza prezentării/filmului (activitate frontală) Dialogul comportamentului pe
MEM 3.2; 4.2 Selectarea şi prezentarea cărţilor de joc care “seamănă”/ evocă momente Cărţile de joc decu- parcursul activităţii
5.1 din prezentarea PPT sau din filmul vizionat (activitate frontală) Acte de vorbire: pate din paginile
CLR 3.1; 4.2 Joc: Dacă aş fi cosmonaut.../ De-a cosmonauţii (activitate pe grupe mici) exprimarea unei cartonate 2 şi 4
CLR 3.4 Studierea unor reviste şi enciclopedii despre Univers (activitate în grupuri idei
mici)
AVAP 2.2; 2.3 Pământul, Soarele şi Luna – lucrare liberă cu tehnici la alegere (activitate Tehnici de lucru Acuarele, hârtie Observarea modului
individuală) Acte de vorbire – a colorată, lipici, de lucru
CLR 3.4 Prezentarea lucrării realizate (activitate frontală) prezenta o lucrare foarfecă Aprecierea prezentării
lucrării personale
(autoevaluare)
CLR 1.3; 2.1 Exerciţii-joc de dicţie – frământări de limbă (activitate frontală) Sunete Înregistrări cu sunete Observarea
MM 1.1; 1.2; Audierea unor înregistrări cu sunete din natură – Joc Ghici, cine/ ce se Cântarea vocală din natură comportamentului
137
2.3 aude! CD cu melodii participativ
MM 2.1; 2.2 Receptarea şi însuşirea cântecului Soare, ieşi din închisoare (d.f.c) Cântarea pentru copii Aprecierea modului
Interpretarea cântecului cu acompaniament (jucării muzicale, percuţie instrumentală Jucării muzicale de relaţionare
corporală)
Jocuri de mişcare pe muzică – piese instrumentale
DP 2.1; 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum Trăire şi manifes-
m-am simţit azi? tare emoţională
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Trăire emoţiona- Observarea
DP 2.1; 2.2 Joc: Dacă aş fi...(copiilor li se cere să-şi imagineze că ar fi o plantă/ un lă şi stare de bine participării la joc
animal, apoi să spună ce şi-ar dori în fiecare caz) (activitate frontală)
DP 2.3 Desenarea animalului şi a plantei preferate (activitate individuală) Preferinţe Aprecieri individuale
AVAP 2.3 Prezentarea desenului realizat (activitate frontală) personale Coli A4, creioane privind prezentarea
CLR 2.4 Gruparea copiilor după elemente asemănătoare desenate (animale sălba- Linia cu scop de colorate şi carioci desenului
Vineri
DP 2.1; 2.2 tice/ domestice; pisici/ câini/ iepuri etc.; flori de primăvară/ de vară etc.) contur Observarea reacţiilor
Acte de vorbire copiilor
CLR 1.4; 3.1; Joc: Ce nu se potriveşte? – Descoperă elementele din desen care sunt Acte de vorbire – Observarea modului
3.2 greşit introduse. Explică alegerea făcută. În ce mediu poate trăi fiecare a formula idei Pagina 17 din caietul de realizare a
MEM 3.1 dintre animalele reprezentate în desen? De ce condiţii au nevoie acestea? despre animale de lucru sarcinilor de lucru
(activitate frontală) Medii de viaţă
CLR 1.4; 2.3; Joc: Ghici cine sunt – Copiii creează scurte poveşti-ghicitori despre ani- Acte de vorbire – Acordarea de steluţe/
2.4 malele din imagine sau alte animale, folosind verbele la persoana I, fără a scurte descrieri puncte pentru
rosti numele acestora. Colegii trebuie să ghicească ce animal este. „ghicitorile“ create
(activitate frontală)
CLR 4.1; 1.3; Copierea cuvintelor de sub imagini (activitate individuală) Cuvinte, litere şi Interevaluare în
Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui sunete perechi
final; formularea de enunţuri despre animalele prezentate în desen Culorile spectrului
AVAP 2.3 Colorarea desenului / a elementelor corect folosite (activitate individuală) solar Autoevaluare
Competenţe Conţinut
specifice vizat/ activat
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc Meşteşuguri. Cartea uriaşă De la Aprecierea răspun-
DP 3.3 Convorbire: Observarea elementelor din imgine şi descrierea lor; Ce ştim Hobby-uri şi Pământ la Soare – surilor date de copii
CLR 2.2 despre meşteşuguri şi ocupaţii mai vechi şi mai noi ale oamenilor din activităţi pagina 2
AVAP 1.3 zona în care locuim (activitate frontală) preferate PPT – Imagini cu
138
Discuţii pe baza unei prezentări – recunoaşterea meşteşugurilor reprezen- Exprimarea unei costume populare, Observarea
CLR 2.3 tate în imagini (activitate frontală) păreri unelte, case ţărăneşti, participării copiilor la
DP 3.3 Joc de rol: În atelierul de... (activitate pe grupuri mici) Explorarea mesa- meşteşuguri populare activitate
Joc: Ghici, ce-mi place! (mimarea unei activităţi preferate şi recunoaş- jului artistic etc.
terea acesteia de către colegi) (activitate frontală sau pe grupuri mici)
• Anunţarea copiilor că trebuie să pregătească, pentru săptămâna urmă-
toare, o „prezentare” a hobby-ului fiecăruia. Se poate realiza un porto-
foliu de lucrări sau pot fi aduse fotografii făcute de părinţi pe parcursul
Luni
desfăşurării unor activităţi
CLR 2.2 Conversaţie: Cine face obiecte din lemn? Dar costume populare? Ce Acte de vorbire – Pagina 18 din caietul Observarea comporta-
materiale se folosesc? Cum sunt împodobite/ înfrumuseţate? (activitate exprimarea unei de lucru mentului participativ
frontală) idei
CLR 4.1 Decorarea iei şi a lingurii de lemn de pe pagina 18 din caietul elevului Trasarea Expunerea caietelor
AVAP 2.3 (activitate individuală) elementelor
grafice
Linia şi punctul
cu scop decorativ
MM 1.2; 2.1 Audierea unor melodii populare specifice zonei; Dans liber pe muzica Mişcare liberă pe CD cu melodii
audiată (activitate frontală) muzică populare
CLR 3.2; 2.2 Realizarea unei scurte povestiri pe baza imaginii de la pagina 15 din Povestire după Pagina 15 din caietul Observarea partici-
caietul de lucru imagini elevului pării la activitate
DP 3.3 Dialog: De ce îi place copilului să lucreze în grădină? Cum se simte? Tu Activităţi preferate
cum te-ai simţi în locul lui? Motivează Ridicarea jetoanelor
MEM 5.2; Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza Adunarea şi cu numărul corespun-
1.4; 1.6 imaginilor (activitate frontală) scăderea cu 1-2 zător rezultatului
Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvării problemelor create unităţi corect
MM 1.1; 3.1 Numărătoare muzicală/ joc de mişcare pe muzică, cu numărare Mişcare pe muzică
AVAP 2.1 Cusutul – familiarizarea cu materialele de lucru: observarea Tehnici simple: Ac şi aţă colorată, Observarea
caracteristicilor cusut etamină comportamentului
Instructaj de protecţie a muncii (activităţi frontale) participativ
AVAP 2.3 Demonstrarea şi exersarea punctului în urma acului, cu menţinerea rân- Elemente grafice Autoevaluare/
CLR 4.1 dului de lucru (activitate frontală şi individuală) CD cu melodii Interevaluare
MM 1.1; 2.1 Audierea unor melodii populare specifice zonei Cântare vocală şi populare
instrumentală
CLR 4.1; 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Elemente grafice Imagini cu costume Observarea modului
AVAP 2.3 Decorarea costumelor populare ale celor doi copii de pe pagina 19 din populare de realizare a mode-
caietul elevului (activitate individuală) Linia şi punctul Pagina 19 din caietul lelor
CLR 2.2 Descrierea costumelor realizate (activitate frontală) Acte de vorbire de lucru Interevaluare în
MM 2.1 Dansuri populare (Alunelul) (activitate frontală) Mişcare pe muzică perechi
Observarea reacţiilor
în timpul dansului
139
Marţi
CLR 3.2 Descrierea imaginii din cartea uriaşă, pagina 2 (activitate frontală) Acte de vorbire – Cartea uriaşă De la Observarea partici-
a prezenta o Pământ la Soare – pării copiilor la for-
MEM 2.2 Crearea şi rezolvarea unor probleme de adunare şi de scădere pe baza imagine pagina 2 mularea de mesaje
imaginii din cartea uriaşă (activitate frontală) Adunarea şi
CLR 3.4 Joc de rol: La Muzeul Satului (activitate în grupuri de câte 5-6 elevi) scăderea cu 1-2 Copii ale bancnotelor Observarea implicării
MEM 1.4; 6.3 unităţi uzuale, „bilete” de în jocul de rol
intrare la muzeu,
obiecte/ imagini
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc. Pagina 20 din Observarea modului
Observarea modelului realizat pe primul ou/ pagina 20 din caietul de Elemente grafice caietul de lucru de realizare a sarcinii
CLR 2.2; 2.3 lucru – identificarea elementelor grafice folosite, exersarea lor în aer sau de lucru
cu degetul pe bancă; numărarea elementelor, identificarea poziţiei fiecărui
MEM 2.2; 3.1 element grafic în raport cu un alt element (activitate frontală) Poziţia faţă de un Creioane colorate,
Miercuri
CLR 4.1 Trasarea elementelor grafice de pe primul ou (activitate individuală) reper carioci, stilou
Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă Linia şi punctul cu Interevaluare: „Turul
AVAP 2.3 Realizarea unui model propriu pe ultimul ou rol decorativ galeriei“
MM 1.2; 2.1 Numărători muzicale Ritm
MEM 2.1 Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la iepuraşi Poziţionarea Pagina 22 din Autoevaluare
CLR 2.2; 2.1; (activitate individuală) spaţială a caietul de lucru
3.2 Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor elementelor
Simboluri necon-
CLR 3.1; 4.1 Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale venţionale utilizate Coli A5, creioane Aprecierea şirurilor
(activitate frontală) în exprimarea colorate şi carioci realizate de către
scrisă fiecare copil
MEM 3.1 Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel Modele repetitive
MM 1.2; 2.1 Receptarea şi însuşirea cântecului Copăcelul (activitate frontală) Cântare vocală CD cu melodia de Observarea şi
Cântare vocală însoţită de mişcări sugerate de versuri şi melodie învăţat aprecierea
(activitate pe grupuri) hârtie glasată, paie/ comportamentului
AVAP 2.3 Realizarea unor marionete (copăcel, soare) şi utilizarea lor pentru Tehnici simple de beţe de frigărui, participativ
MM 2.1; 3.1 „dramatizarea” cântecului (activitate individuală) lucru foarfecă, lipici Aprecieri privind
marionetele realizate
DP 2.2 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Ce aş dori Starea de bine
să fac şi acasă din cele învăţate?
DP 2.2 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, prezenţă, impresii, meteo etc. Rutine şcolare Aprecierea modului
CLR 2.1; 2.2 Realizarea unei povestiri pe baza imaginii de la pagina 21 din caietul de Acte de vorbire – Pagina 21 din caietul de formulare a mesa-
lucru; stabilirea unui titlu potrivit (activitate frontală) a formula idei elevului jelor
140
CLR 4.1 Decorarea unei farfurii de carton cu modele populare (activitate în pe- Elemente grafice Jetoane cu imagini Autoevaluare
AVAP 2.3 rechi sau individuală) Elemente şi/ sau jucării
decorative Verificarea scrierii
CLR 4.2 Transcrierea urărilor de Paşti din josul paginii 21 (activitate individuală) Litere şi cuvinte mesajelor
MEM 1.4; Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând Adunarea şi Pagina 21 din caietul Verificarea răspun-
1.6; 5.2 elemente din imaginea de pe pagina 21 şi obiecte concrete (activitate scăderea cu 1-5 elevului surilor: ridicarea
frontală) unităţi Foi albe A5, jucării, jetoanelor cu numărul
Joi
jetoane cu imagini, corespunzător
AVAP 2.3 Decorarea numerelor dintr-un şir din intervalul 20-31 (numere scrise cu Linia şi punctul cu numere şi semne Expoziţie cu planşele
cifre de 3-4 cm) (activitate independentă) rol decorativ matematice, 31 de decorate – Turul
creioane/ carioci galeriei
AVAP 1.2; 2.1 Observarea unor semne de carte; discutarea utilităţii acestora (activitate Linia şi punctul Etamină, aţă Îndrumarea copiilor
frontală) decorativ colorată, ac, semne pe parcursul activităţii
MEM 6.1 Compararea lungimii unor fire de aţă şi alegerea lungimii potrivite pentru Măsurare de carte Discutarea lucrărilor
uşurarea muncii (activitate frontală) neconvenţională şi evidenţierea
AVAP 2.3 Ornarea unui semn de carte cu linii create prin coasere (activitate Cusut străduinţei copiilor de
individuală) a realiza obiectul
propus
MM1.2; 2.1; Receptarea şi însuşirea cântecului Iepuraş drăgălaş (activitate frontală) Cântare vocală şi CD cu melodii Observarea compor-
2.2 Jocuri de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) mişcare pe pentru copii tamentului copiilor
AVAP 2.3 Realizarea unui iepuraş din hârtie, prin plierea hârtiei şi ruperea pe contur muzică
(activitate frontală) Tehnici de lucru: Interevaluare
DP 2.2 Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum îndoire şi rupere Hârtie albă (pătrat)
m-am simţit azi? Starea de bine Aprecieri globale şi
individuale
DP 2.1; 2.2 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc Trăire şi mani- Observarea reacţiilor
CLR 2.2; 2.3 Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile festare emoţio- copiilor
trăite de copii atunci când desfăşoară o activitate îndrăgită/ preferată nală, starea de
(activitate frontală) bine CD cu melodii Observarea sistematică
MM 3.1 Jocuri de mişcare pe muzică (activitate în grupuri mici) Acte de vorbire pentru copii
DP 1.1 Jocuri de continuare a unor fraze: Îmi place de mine pentru că...; Eu pot Mişcare liberă pe
să....; Mi-ar plăcea să... muzică
CLR 3.4 Joc de rol: De vorbă cu Iepuraşul de Paşte (activitate în perechi) Acte de vorbire – Carton colorat, hârtie Observarea
Vineri
CLR 2.3; 41; prezentarea unei glasată, şablon (ou), participării copiilor la
4.2 Confecţionarea unei felicitări de Paşte pe care să fie scrisă una dintre acţiuni lipici jocul de rol
AVAP 2.3 urările învăţate (activitate individuală) Tehnici simple:
• Reamintirea faptului că urmează prezentarea activităţii preferate – rupere pe contur şi Aprecieri globale şi
albume, portofolii, fotografii etc. lipire individuale
141
Săptămâna a IV-a
specifice activat
DP 2.2;3.2; Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc. Starea de bine. Albume cu lucrări Observarea
3.3 Prezentarea unor lucrări realizate / fotografii din momente plăcute Rutine şcolare personale, fotografii, comportamentului
datorate hobby-urilor sau activităţilor preferate (activitate frontală) jucării/obiecte participativ
CLR 4.2 Realizarea unui bilet de felicitare pentru copilul care a prezentat o Biletul realizate dee copii Aprecieri privind
activitate interesantă prezentarea
CLR 4.1; 4.2; Realizarea unor bileţele/ scrisori cu mesaje despre natură, despre Simboluri necon- Coli A5, creioane Observarea activităţii
Luni
4.3 protejarea acesteia (activitate individuală) venţionale utili- colorate şi carioci elevilor
zate în expri- Interevaluare – „Turul
CLR 2.3 Interpretarea mesajelor realizate de colegi şi expuse în clasă (activitate marea scrisă galeriei“
MEM 3.2 frontală) Comportamente Observarea reacţiilor
corecte faţă de copiilor în timpul
mediu activităţii
MM 2.1; 2.2 Interpretarea unor cântece potrivite, însoţite de mişcări libere care Mişcarea pe
întăresc mesajele transmise prin bileţelele realizate de colegi (activitate muzică
frontală)
MEM 2.1; 2.2 Joc de construcţii Corpuri şi figuri Pagina 24 din Observarea participării
CLR 2.1; 2.2; Descrierea construcţiei (activitate în grupuri mici) geometrice caietul de lucru la joc
2.4 Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau Formulare de Aprecierea descrierilor
cu o sferă/ al căror contur este un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un enunţuri verbale
cerc (activitate frontală) Carton colorat,
MEM 2.2; 3.1 Asocierea obiectelor reprezentate pe pagina 24 cu corpurile geometrice hârtie glasată, Interevaluare în
corespunzătoare (activitate individuală) foarfecă, lipici grupuri mici
MEM 5.2 Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu
numerele corespunzătoare. Crearea şi rezolvarea de probleme utilizând Expunerea cuburilor
elementele din desen (activitate în perechi) realizate – „Turul
CLR 1.3 Despărţirea în silabe a cuvintelor ce denumesc obiectele din imagini şi Silabe, sunete şi galeriei“
gruparea lor după numărul de silabe. Trasarea literelor care arată sunetul litere
iniţial al fiecărui cuvânt (activitate frontală) Forme şi culori
AVAP 2.3 Construirea unui cub din carton – cutie pentru cadouri; decorarea lui cu Tehnici simple de Carton colorat,
figuri geometrice înainte de asamblare (activitate independentă) lucru: decupare, hârtie glasată,
MEM 2.2 îndoire foarfecă, lipici
Forme şi corpuri
geometrice
DP 3.2 Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? Ce mi-a plăcut azi ? Cum Starea de bine.
142
m-am simţit astăzi? Rutine şcolare
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc Rutine şcolare Observarea
CLR 2.1; 2.2 Joc: Poştaşul – Copiii stau pe scaune în cerc; unul dintre ei se află în Acte de vorbire Pagina 27 din caietul participării la joc
mijlocul cercului, în picioare. Acesta va spune „Poştaşul are o scrisoare de lucru Aprecieri individuale
pentru toţi copiii care ... au scris o scrisoare Iepuraşului de Paşte/ vor privind formularea
vopsi ouă de Paşte/ merg la slujba de Înviere/ pregătesc un cadou pentru Sortare şi grupare enunţurilor
MEM 5.1 părinţi etc”. Copiii care se regăsesc în descrierea conducătorului de joc se după un anumit Observarea modului
ridică de pe scaune şi, împreună cu cel care a făcut anunţul încearcă să criteriu de completare a
ocupe un alt scaun. Copilul care rămâne fără scaun va face următoarea rebusului
Marţi
descriere. Aşezarea pe masă a tot
CLR 3.1 Completarea rebusului de la pagina 27 din caietul de lucru; despărţirea Cuvinte şi silabe atâtea jetoane câte
cuvintelor în silabe (activitate frontală) silabe are fiecare
AVAP 1.2 Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea Forme – Linia cu cuvânt
fragmentului (activitate individuală) rol de contur Interevaluare în
perechi
MEM 2.2; 3.1 Identificarea Pământului, a Soarelui şi a Lunii în imaginile de pe cărţile Universul – Observarea reacţiilor
de joc (activitate frontală) Pământul, Cărţile de joc decu- copiilor în timpul
CLR 2.1; 2.2; Joc de rol: Interviul (discuţii în perechi despre Pământ/ Soare/ Lună) Soarele şi Luna pate din caietul de activităţilor
2.3 lucru (pagina 2)
Experiment – Ziua şi noaptea pe Pământ – demonstrarea modului în care
MEM 3.1 Pământul este luminat de către Soare pe parcursul unei zile (activitate Acte de vorbire glob pământesc, Aprecierea modului
frontală) Succesiunea lanternă de formulare
Joc didactic: Adevăr sau minciună – aprecierea gradului de adevăr ale noapte-zi a enunţurilor şi
CLR 2.3; 1.2 unor afirmaţii despre Pământ, Soare, Lună, succesiunea zi-noapte etc. a răspunsurilor
MEM 4.2 (exemplu: La miezul nopţii, câinele meu a început să latre la Soare; Dacă Pagina 4 din cartea
este noapte, atunci înseamnă că Soarele stă ascuns după nori) uriaşă, coli albe, Expunerea lucrărilor
AVAP 2.3 Realizarea unui desen în care este reprezentat globul pământesc: Pata de culoare creioane colorate
„Culorile Pământului”
DP 2.2; 3.2 Întâlnirea de dimineaţă - prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc Starea de bine Verificarea predic-
CLR 1.1; 1.2 Lectură: Legenda „Soarele şi Luna” - predicţii pe baza titlului şi pe Acte de vorbire – Coli albe A5, ţiilor şi aprecierea
2.1; 2.3 parcursul lecturii; repovestire (activitate frontală) a formula idei creioane colorate şi modului de formulare
AVAP 2.3 Reprezentarea prin desen a celor două personaje principale (activitate carioci a enunţurilor proprii
individuală) Linia cu scop de Puzzle decupat din Observarea gradului
MEM 2.2; 3.1 Joc: Puzzle „Universul” (activitate în perechi) contur; Culori paginile cartonate de implicare în sarcină
143
Forme geometrice 29-30
MEM 3.1 Jocuri logico-matematice cu figuri şi corpuri geometrice: Găseşte intrusul Figuri şi corpuri Eliminarea figurii/
(activitate în grupuri mici) geometrice corpului care nu se
MEM 2.1; 2.2 Realizarea desenelor pe pătrăţele, de la pagina 23 din caietul de lucru Linia cu scop de Pagina 23 din caietul potriveşte în şir
AVAP 2.3 (activitate individuală) contur de lucru Observarea modului de
Creioane colorate, realizare a desenelor
Miercuri
MEM 1.4; Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile de pe Adunarea şi carioci Verificarea operaţiilor
1.6; 5.2 pagina 23. Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate scăderea şi rezultatelor notate
(activitate frontală) în caiete
MM 1.1; 2.1; Receptarea şi însuşirea unui cântec de primăvară „Înfloresc grădinile” Cântarea vocală CD cu melodia de Observarea parti-
3.1; (activitate frontală) şi instrumentală învăţat cipării la activitate
AVLM 2.3 Desene pe asfalt: Soarele şi primăvara (activitate pe grupe mici) Culorile spectrului Aprecierea desenelor
MM 3.1 Jocuri de mişcare pe muzică în aer liber (activitate frontală şi pe grupe) solar; Tehnici simple Cretă colorată Numirea sursei sune-
MM 1.2 Recunoaşterea şi imitarea unor sunete din natură (activitate pe grupe) Mişcare pe telor recunoscute după
muzică consultarea în grup
DP 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc. Starea de bine. Interevaluare
Joi
MEM 2.2; 5.1 Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare Rutine şcolare Pagina 25 din caietul Observarea partici-
(activitate individuală) Plante şi animale de lucru pării la dialoguri şi
aprecieri privind for-
CLR 2.1; 2.4 Dramatizări – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – Acte de vorbire – mularea, intonaţia şi
arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc. (activitate frontală) a exprima o idee pronunţia enunţurilor
AVAP 2.3 Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii 25 din caietul de Culorile spectrului Creioane colorate Aprecieri privind
lucru (activitate individuală) solar transcrierea cuvintelor
CLR 4.1 Transcrierea numelor florilor (activitate frontală) Literele alfabetului,
cuvinte
MEM 2.1; 2.2 Realizarea desenului pe reţeaua de puncte de pe pagina 26 din caietul de Forme geometri- Pagina 26 din caietul Observarea modului
lucru ce. Orientare în de lucru de realizare a
spaţiu desenului
AVAP 1.2; Completarea desenului cu alte 2-3 elemente (activitate individuală) Linia cu scop de Aprecierea modului de
2.3 Realizarea unei poveşti de grup „În castelul fermecat” (activitate frontală) contur participare la
CLR 2.2; 2.3 Joc: Loto cu plante şi animale/ cu forme geometrice sau Realizarea unor Acte de vorbire – realizarea poveştii de
modele repetitive cu forme geometrice (activitate în grupuri mici) a exprima o opinie Jetoane cu plante şi grup
MEM 5.1 Sortare şi animale, cu forme
grupare geometrice Interevaluare
AVAP 2.1; 2.3 Realizarea suportului de ouă – Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; Tehnici simple de Ou fiert, modelele
lipirea urechilor iepuraşului pe un ou lucru decupate de pe
CLR 2.3 Prezentarea produsului Acte de vorbire paginile 31-32 din
caietul elevului
MM 2.1; 2.2; Receptarea şi însuşirea cântecului joc Bat din palme Cântare vocală şi CD cu melodii Observarea
2.3 Jocuri de percuţie corporală instrumentală pentru copii comportamentului pe
MM 3.1; 3.2; Audiţie muzicală – muzică de relaxare cu sunete din natură parcursul activităţii
144
3.3 Realizarea unui desen/colaj inspirat de melodia audiată (activitate Creioane colorate,
AVAP 2.3 individuală) Tehnici simple carioci, hârtie Expunerea lucrărilor
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum Starea de bine. glasată, lipici Aprecieri globale şi
DP 3.2 m-am simţit azi? Rutine şcolare individuale
DP 2.1; 3.2 Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc. Trăire şi
Joc: Ce părere ai? – Prezentarea unor situaţii de comunicare posibile în manifestare Marionete Observarea
CLR 1.1; 2.2; clasa de elevi. Exprimarea opiniei faţă de situaţia respectivă (activitate emoţională comportamentului
2.3 frontală) Reguli de compor- copiilor
Joc de rol cu marionete pentru a exemplifica situaţii din clasă sau tament în grup
comportamentul în diferite situaţii indicate de către profesor (ex: Ce Acte de vorbire – Aprecieri individuale
facem dacă suntem la picnic/ întâlnim un copil care loveşte un căţel etc.) a exprima o opinie
Vineri
CLR 1.3; 2.1; Identificarea denumirii obiectelor reprezentate în casetele de pe pagina 28; Simboluri necon- Pagina 28 din caietul Aprecieri globale şi
4.1 notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa (activitate frontală) venţionale utili- de lucru individuale
Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în zate în expri- Autoevaluare
ordinea în care apar pe pagină (activitate individuală) marea scrisă Aprecieri globale şi
Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise individuale
CLR 4.1; 4.2 „Scrierea” unor cuvinte simple utilizând desene şi luând în considerare Elemente grafice Coli albe sau colorate, Observarea realizării
doar iniţialele denumirilor acestor obiecte (activitate frontală/individuală) creioane şi carioci cerinţei, prin sondaj
AVAP 2.3; 2.6 Realizarea unei scrisori către Iepuraşul de Paşte, utilizând desene şi Linia cu scop de
cuvinte contur

Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Comunicare în limba română
mediului mediului
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi Disciplină opţională
mediului mediului practice
Arte vizuale şi abilităţi Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
practice
145
Proiectarea unităţii tematice „AVENTURILE FAMILIEI CANGUR“
Săptămâna I
specifice activat
Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat în timpul liber, Reguli de Cartea uriaşă participării la dialog
AVAP 1.2, 1.3 împreună cu familia sau prietenii. comunicare în Aventurile familiei
Joc: Trenul prieteniei. Cerinţă: fiecare copil porneşte în călătorie prin activitatea Cangur Observarea
clasă şi îşi alege un prieten cu care i-ar plăcea să meargă la drum. şcolară. răspunsurilor la
Fiecare copil argumentează alegerea făcută. Comunicarea cu Calendarul naturii cerinţe, prin sondaj
Desenează-ţi prietenul, respectând culoarea ochilor, a părului. colegii
Colegii trebuie să recunoască cine este în imagine. Autorul îşi prezintă coli, carioci, creioane
desenul. colorate
Audierea poveştii Aventurile familiei Cangur – predicţii cu titlu dat şi pe A formula idei Observarea
CLR 1.4; 2.2; parcurs (activitate frontală). despre un titlu Cartea uriaşă răspunsurilor la
2.4; 3.1,1.2, Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă dat Aventurile familiei cerinţe, prin sondaj
146
3.1 gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi şi în grupul de Cangur
prieteni. (activitate frontală)
Luni
CLR 2.2 Bagheta magică – Cerinţă: pe rând fiecare copil ţine în mână bagheta şi Adunarea şi Pagina 5 din caietul Observarea
formulează un enunţ de tipul Dacă aş putea să mă transform într-un scăderea în elevului, creion, răspunsurilor la
animal aş vrea să fiu... (un animal) pentru că... . concentrul 0-31 creioane colorate cerinţe, prin sondaj
Scrie cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini.
Scrie cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (mulţimea urşilor); cifra ce
MEM 1.1; 5.2 reprezintă totalul.
Desenează (animalul preferat) numărul de animale indicat de cifra din
casetă.
Completează casetele cu semnul grafic „+“.
AVAP 2.2 Decorarea Invitaţiei (pentru ziua de naştere) Ruperea, tăierea Pagina 6 din caietul Observarea modului
DP 2.1; 2.2 Decuparea cărţilor de joc din povestea Aventurile familiei Cangur şi şi lipirea hârtiei; elevului de impliare al elevilor
pregătirea pentru activitatea de a doua zi. (act. individuală) decupare după Coperta 1 şi 3 din
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am contur caietul elevului,
simţit azi? foarfece
DP 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Pagina 7 din caietul
CLR 1.4; 2.2; Repovestire Aventurile familiei Cangur, pe baza cărţilor de joc (în perechi A formula idei elevului, creion, Observarea
2.4; 3.1; 3.2 sau în grupuri mici) despre o poveste creioane colorate, răspunsurilor la
Marţi
audiată opţional stilou cerinţe, prin sondaj
Ce nume de familie aţi reţinut din poveste? Cu ce instrument de scris
credeţi că era scrisă invitaţia? (activitate frontală) – intuirea literei X.
Realizarea literei X din sârmă, fire, plastilină. (activitate. individuală) Sunetul x
Scrierea literei X, lipsă în cuvânt. Litera mică şi
AVAP 2.3 Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a litera mare de
numelui acestuia (activitate individuală) tipar x/X Observarea modului
Identificarea prin încercuire a literei X din casetă. de rezolvare a
CLR 4.2 Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ă a căror cerinţelor, prin sondaj
denumire conţine litera x.
Încercuirea literei x în fiecare cuvânt (activitate frontală şi individuală)
Trasarea literelor x şi X pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate
individuală) – pagina 7 din caiet.
MEM 1.1; 5.2 Realizarea corespondenţei dintre imaginea din centru, şi cuvintele care Animale, părţi Observarea
indică părţile componente ale corpului/ imaginea din centru şi cea care componente, Pagina 5 din caietul răspunsurilor la
corespunde mediului de viaţă. condiţii de viaţă elevului, creion, cerinţe, prin sondaj
AVAP 2.3 Colorarea imaginii care reprezintă ursul. creioane colorate
Realizarea corespondenţei între imaginea care reprezintă ursul brun şi A cere şi a da
ursul polar cu imaginile care reprezintă hrana fiecăruia dintre ei. informaţii despre Pagina 8 din caietul
CLR 2.2 Vizionarea desenului animat Fratele Urs. imaginile vizionate elevului, creion
Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza desenului animat. Desenul animat
147
Fratele Urs
Activităţi pe discipline: Limbă străină
CLR 1.4; 2.2; Joc de rol: Este ziua mea, am invitaţi! (pe grupuri mici) Acte de vorbire: Cartea uriaşă răspunsurilor la
2.4; 3.1,1.2, Fiecare copil salută gazdele potrivit vârstei acestora (copii, părinţi); se salutul, a se Aventurile familiei cerinţe, prin sondaj
3.1 prezintă. prezenta, a Cangur
Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, de pe pagina 9 prezenta pe
din caiet. cineva Coperţile 1 şi 3 din
Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a caietul elevului, Observarea
AVAP 2.3 unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală) Animale: medii de foarfece comportamentului
Transcrierea cu litere de tipar a cuvintelor date. viaţă participativ la film şi
Miercuri
MEM 3.2 Colorarea imaginilor reprezentând animale (activitate individuală) – Calendarul naturii în cadrul discuţiei
pagina 9 din caietul elevului. Pagina 9 din caietul
elevului
MEM 1.1; 5.2 Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare, completarea Adunarea şi Pag. nr. 10 din Observarea
simbolurilor care indică operaţia de scădere. scăderea în caietul elevului, răspunsurilor la
Realizarea unui desen care respectă operaţia de scădere dată. concentrul 1-10 creioane şi alte cerinţe, prin sondaj
Scrierea semnului grafic „–“ (linia orizontală). (activitate individuală) (scăderea cu 1) instrumente de scris
CLR 2.2 Formularea de enunţuri pe baza imaginilor. Formularea de întrebări. A formula idei
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Vulpe tu mi-ai furat gâsca. Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 (activitate frontală) mişcare pe copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). muzică asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Pata de culoare Acuarele, tempera
Discuţii despre imaginea de pe pagina 11. Sunetul şi literele Pagina 11 din caietul Observarea modului
DP 2.1 Cu ce sunet începe cuvântul YOYO? intuirea literei Y/y. (activitate frontală) y, Y, de tipar elevului de rezolvare a
CLR 4.3; 4.4 Realizarea literelor y, Y din sârmă, fire, plastilină. (activitate Pata de culoare cerinţelor, prin sondaj
AVLM 2.3 individuală)
Colorarea tuturor literelor y/Y din cuvintele date. (activitate individuală) Simboluri Pagina 11, creioane
Realizarea corespondenţei între nume şi personaje. neconvenţionale colorate sau alte Expunerea produselor
Încercuirea literelor y, Y din casetă. (activitate individuală) folosite în instrumente: pix, „Turul galeriei“
Scrierea pe contur şi scrierea liberă a literelor y şi Y, cu diferite exprimarea scrisă creion, carioca, stilou
instrumente (activitate individuală).
CLR 1.4 Aplicaţie practică: Se adresează întrebări ce vizează efectuarea de Măsuri cu unităţi Coală flip-chart cu Observarea
Joi
estimări. Câţi paşi crezi că sunt până la uşă? Dar până la tablă? (datele non-standard tabel răspunsurilor la
se consemnează în prima coloană a tabelului estimărilor de pe flip-chart). cerinţe, prin sondaj
Se verifică de către aceiaşi copii prin numărarea paşilor. Datele se Coală A4, creioane
MEM 5.1; 6.1 consemnează în coloana a doua a tabelului. Sunt încercuite cele care colorate
AVAP 2.3 coincid: estimare-verificare.
148
Desenarea conturului palmei de către fiecare elev pe coală A4 (una în Linia cu scop de
continuarea celeilalte). Fiecare numără şi trage concluziile. contur
MM 3.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului Ursul doarme (activitate frontală). Cântare vocală şi Jucării muzicale Observarea modului
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). mişcare pe muzică de implicare a
Desen inspirat de melodie (activitate individuală). Pata de culoare copiilor
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi?
DP 2.2; 3.1; Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
1.2 Discuţii despre programul zilnic al copilului de clasă pregătitoare. A formula idei Pagina 12 din caietul
Ordonarea numerelor din programul zilnic al puiului de cangur prin elevului, creion,
CLR 2.4 numerotare cu numere de la 1 la 6 Programul zilnic creioane colorate, Observarea
DP 2.3 Colorarea imaginii în care el se simte bine. al copilului carioci răspunsurilor la
MEM 2.1 cerinţe, prin sondaj
AVLM 2.3
Vineri
DP 2.1 Compunerea unei poveşti scurte care să conţină lucruri care încep cu Sunetul şi literele Creioane colorate, Expunerea produselor
CLR 4.3; 4.4 sunetul X, Y (activitate pe grupe) y, Y, de tipar acuarele coli etc. „Turul galeriei“
AVLM 2.3 Realizarea unui desen colectiv care să reprezinte cât mai fidel povestirea Pata de culoare
(activitate pe grupe)

Săptămâna a II-a
specifice activat
DP 2.2; 3.1; Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Diverse obiecte: Observarea răspunsu-
1.2 Joc: Mima. Sarcina: elevii mimează activităţi din momentul cel mai Programul zilnic caiet, creion, pernă, rilor la cerinţe, prin
plăcut dintr-o zi. Colegii recunosc momentul. al copilului farfurie, ceaşcă, sondaj
minge etc.
CLR 2.2; 2.3; Discuţii despre programul personal, momentul cel mai plăcut dintr-o zi – A formula idei Observarea răspunsu-
2.4 impresii personale: De ce îmi place acel moment? Care sunt persoanele rilor la cerinţe, prin
DP 3.1; 3.2 cu care îl petrec? Ce activităţi desfăşor? Ce obiecte utilizez? sondaj
MEM 1.1;1.4; Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare care indică Adunarea şi Pagina 13 din caietul Observarea modului
2.2; 3.1; 5.2 numărul de jucării scăderea elevului, creioane de rezolvare a
numerelor 0-31 colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
CLR 2.4 Rezolvarea pe baza imaginii, prin numărare, de probleme, de tipul: Pe
Luni
raftul al doilea sunt 9 ursuleţi, pe raftul de jos sunt 5 ursuleţi. Câţi A formula idei
ursuleţi sunt în cameră?
Identificarea poziţiei spaţiale (deasupra, dedesubt).
AVAP 2.3 Identificarea, prin încercuire, a mărimii obiectelor (cel mai mare).
DP 1.2; 2.2 Colorarea jucăriei preferate. Pata de culoare
Discuţii despre cum păstrăm jucăriile, cum ne jucăm cu ceilalţi, ce putem
149
face cu ele pe măsură ce creştem?
AVAP 2.3 Realizarea portretului colegului cu care doreşti să te joci în camera Linia cu scop de Pagina 13 din caietul Prezentarea
jucăriilor. contur elevului, creioane produsului –
Întîlnirea de plecare: Cum m-am simţit astăzi? Pata de culoare colorate, carioci, autoevaluarea
acuarele
DP 1.2; 2.2; Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Pagina 14 din caietul Observarea modului
3.1 Discutarea imaginii din fişă: Ce animal este în imagine? Sunetul şi literele elevului, creioane de rezolvare a
CLR 2.2; 2.3 Unde se află el? Ce litere recunoaşteţi pe baloane? W şi w de tipar colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
Coloraţi litera nouă!
Realizarea literelor w,W din sârmă, fire, plastilină. (act. individuală)
Completarea literei W în cuvântul WILLY.
Identificarea prin încercuire a literelor w şi W din careu. sârmă, fire, plastilină
Marţi
Scrierea literei w şi W pe spaţiul liniat.
Exerciţiu de imaginaţie: De unde credeţi că ar fi putut primi puiul de
cangur baloanele? De ce?
MEM 1.1; Rezolvarea de sarcini pe baza imaginii din fişă: Orientarea şi Pagina 14 din caietul Observarea modului
1.4; 2.2; 3.1; Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul (sus)! mişcarea în elevului, creioane de rezolvare a
5.2 Coloraţi cu verde balonul care se ridică al doilea (jos)! spaţiu în raport colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
Unde este aşezată casa faţă de puiul de cangur? Dar puiul faţă de casă? cu repere/ direcţii
AVAP 2.3 Scrierea în pătratul gol a cuvântului care indică numărul de baloane; folosind sintagme
numărul puilor de cangur. în spate, în faţă
CLR 4.2 Numărarea baloanelor şi scrierea cuvintelor corespunzătoare: UNU, sus, jos
TREI.
Exerciţiu joc: Aşezaţi pe masă caietul deasupra penarului; creionul sub Linia cu scop de Observarea modului
penar; în penar; creionul roşu lângă creionul albastru etc. contur de participare la joc
DP 1.2; 2.2; 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Pagina 15 din caietul Observarea modului
CLR 2.2; 2.3; Completarea cuvintelor rebusului din fişa de lucru, pe baza imaginilor date. Trasarea elevului, creioane de rezolvare a
4.2; 1.4 Discuţii despre prietenia dintre animalele din poveste, dintre oameni. conturului colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt prin ridicarea cifrei literelor în – cartonaşe cu
corespunzătoare. contexte variate cifrele de la 1 la 9
Recunoaşterea continentului pe care trăieşte fiecare din animalele date.
MEM 1.1 Alcătuirea de enunţuri despre fiecare animal prezentat. Identificarea
numărului de cuvinte din enunţ.
Ghicitori despre animale.
MEM 2.2; Numirea formelor geometrice din fişa de lucru. Numărarea laturilor Figuri plane/2D Pagina 15 din caietul Observarea modului
5.1; figurilor geometrice date. Construirea din plastilină a figurilor geometrice Linia cu scop de elevului, creioane de rezolvare a
indicate. Completarea şirului repetitiv. contur colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
Miercuri
150
AVAP 2.3 Colorarea cu roşu a triunghiurilor din şir; cu albastru a pătratelor din şir;
cu o culoare la alegere a cercurilor. Prezentarea
Crearea de personaje prin utilizarea formelor geometrice date. (Selectaţi produsului în faţa
o figură geometrică sau mai multe şi transformaţi-le în personaje din colegilor – autoeva-
poveste. Puteţi adăuga alte figuri geometrice pentru a realiza personajul.) luare/ interevaluare
MM 1.4; 2.2 Exersarea asimilării integrale a cântecului Umblă ursul din folclorul Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
copiilor (activitate frontală) mişcare pe copiilor în timpul
AVAP 2.2 Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) muzică asimilării cântecului
Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
3.1 Completarea imaginii din fişa de lucru cu elemente care construiesc elevului, creioane de rezolvare a
mediul de viaţă al ursului/ la alegere ultima scenă din poveste. Exprimarea de idei colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
AVAP 2.2 Scrierea pe liniatură a cuvintelor ce reprezintă elementele desenate şi informaţii prin in-
Joi
MEM 3.1; 3.2 (exemplu: a desenat munte, scrie cuvântul munte). termediul limbajelor
neconvenţionale Prezentarea produ-
CLR 2.2; 2.3; Prezentarea produsului în faţa clasei prin enunţuri, precizând poziţia Trasarea contu- sului în faţa colegilor
4.2; 1.4 obiectelor unele faţă de altele. rului literelor în – autoevaluare/
contexte variate interevaluare
Orientarea şi
mişcarea în spaţiu
în raport cu repere/
direcţii folosind
sintagme în spate,
în faţă sus, jos
MEM 1.1; Joc: Eu spun....Tu spui cu unu, ...cu doi mai mult. Adunarea şi Pagina 16 din caietul Observarea modului
1.4; 2.2; 3.1; Completarea fişei de lucru conform sarcinilor: scăderea nr. 0-31 elevului, creioane de rezolvare a
5.2 Desenaţi încă 3 borcane cu miere; eliminaţi prin tăiere cu o linie oblică 4 Linia cu scop de colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
copaci. Rezolvarea de probleme pe baza imaginilor: În cămara ursului contur, pata de
AVAP 2.2 erau 9 borcane cu miere. Tatăl urs a adus încă 3 borcane. Câte credeţi culoare
CLR 2.2; 2.3 că sunt acum în cămară? A formula idei
AVAP 2.3 Realizarea unui desen cu momentul cel mai plăcut dintr-o zi. Linia cu scop de Expunerea produselor
CLR Joc: Privesc, mă gândesc şi spun! Identificarea pe baza desenului a contur Turul galeriei
1.1;2.2;3.3; colegului care l-a realizat (Ce anume te-a făcut să crezi că... (numele)... a
realizat acest desen?)
MM 1.4; 2.2; Exersarea asimilării integrale a cântecului Iepurele şi ariciul din folclorul Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
AVAP 2.2 copiilor (activitate frontală) mişcare pe copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe) muzică asimilării cântecului
Desen inspirat de melodie (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
Întâlnirea de plecare: Astăzi mi-a plăcut pentru că........
151
3.1 Completarea prin desen a celor patru piese de puzzle astfel: desenaţi Manifestarea elevului, creioane de rezolvare a
familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de persoane; desenaţi interesului colorate, carioci cerinţelor, prin sondaj
AVLM 2.2 locul unde vă place să mergeţi cu familia, scrieţi cuvântul corespunzător pentru
(mare, munte, ţară...); desenaţi jocul preferat; desenaţi pe cei mai buni autocunoaştere Pagina 17 din caietul Prezentarea produ-
prieteni, scrieţi câţi aveţi. elevului, creioane sului în faţa colegilor
CLR 2.2; 2.3 Prezentarea de către elevi a unei piese din puzzle la alegere în faţa clasei.
Linia cu scop de colorate, carioci – autoevaluare/
contur, pata de interevaluare
culoare Observarea compor-
A formula idei tamentului elevilor
CLR 2.2; 2.3; Vizitarea unor obiective din comunitate: primăria, poşta, magazin etc. Acte de vorbire: Coli, creioane Prezentarea
Vineri
3.3 Discuţii pe parcurs. salutul, a se pre- colorate, carioci produsului în faţa
AVLM 2.2 Redarea prin desen a unui obiectiv vizitat, care i-a plăcut. zenta, a da infor- colegilor –
maţii autoevaluare/
Simboluri uzuale interevaluare
din universul
apropiat
Linia cu scop de con-
tur, pata de culoare
Activitate pe discipline: Disciplină opţională
Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Ziua Activităţi integrate/pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
specifice activat
DP 3.1;2.1;2.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Rutine în Calendarul naturii Observarea
Discuţii despre activităţile, locurile şi persoanele pe care le-au vizitat în activitatea şcolară comportamentului
CLR 2.3 timpul liber, la sfârşitul săptămânii anterioare (activitate frontală) Interacţiuni participativ în cadrul
Joc de imaginaţie: Unde ţi-ar plăcea să fii? De ce ?(În locuri diferite din simple cu fiinţe şi discuţiei
clasă se afişează câte un desen A4 reprezentând diferite locuri de pe obiecte familiare.
glob: pădure, mare, Polul Nord, munte etc). La semnalul învăţătorului A formula idei
fiecare copil se îndreaptă către desenul care semnifică locul în care ar
AVAP 2.2 dori să se afle. Grupurile formate astfel argumentează motivul alegerii.
Realizarea unui desen în care fiecare copil redă ce animale crede că ar
putea vedea în locul ales.
CLR 2.3 Discuţii despre modul de comportare atunci când se află în mijloace de A formula idei Cartea uriaşă Interevaluare
DP 2.2; 2.1. transport în comun – pe baza imaginii din cartea uriaşă de la pagina 4. Interacţiuni simple Aventurile familiei
(activitate frontală) cu fiinţe şi obiecte Cangur – pagina 4
Joc de rol: În vizită. (activitate în grup) familiare
MM 3.1 Exersarea mişcării spontane pe cântece pentru copii despre animale Mişcarea pe Cântece adecvate Autoevaluare
(exemplu: Umblă ursul). muzică temei
MEM 6.1 Ordonarea animalelor în funcţie de înălţime şi exprimarea rezultatelor: Măsurări cu Caietul elevului –
152
pagina 18 din caietul elevului (activitate individuală) unităţi non- pagina 18, creioane,
Luni
Joc: clasa de elevi va fi împărţită în 2 echipe. La semnalul învăţătorului standard creioane colorate, Observarea
membrii echipelor trebuie să se aşeze în linie, în ordinea crescătoare a carioci participării copiilor la
înălţimii. Se face concurs între echipe, iar prima echipă care a rezolvat joc
sarcina corect este aplaudată (activitate frontală)
MEM 3.2 Observarea părţilor componente ale corpului unui animal – pagina 5 din Aprecieri globale şi
cartea uriaşă (activitate frontală) Alcătuirea individuale
AVAP 2.2 Denumirea părţilor necolorate ale animalelor din pagina 18 din caietul corpului
elevului şi colorarea acestora corespunzător (activitate individuală) animalelor Autoevaluare
MEM 3.1 Identificarea părţilor componente ale corpului unui animal pe baza Alcătuirea Caietul elevului Aprecieri globale şi
imaginii din caietul elevului pagina 19. (activitate individuală) corpului pagina 19 individuale
Selectarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în vederea realizării animalelor
AVAP 2.1. temei Girafa – pagina 19 din caietul elevului. (activitate individuală) Hârtie creponată,fire
Realizarea unei compoziţii individuale folosind diferite tehnici şi textile, materiale
materiale. Exemplu: ruperea hârtiei şi lipirea acesteia pe conturul textile, lipici, carioci
AVAP 2.2 desenului, reprezentând petele girafei sau obţinerea unor forme spontane etc. Interevaluare
ale petelor prin dactilo-pictură, tăierea unor fire şi lipirea lor pentru a Tehnica colajului Pagina 19 din caietul
reda coama girafei, sau tăierea unor fâşii de hârtie şi lipirea acestora, sau elevului.
desenarea acestora cu carioca.
Întâlnirea de plecare: M-am simţit bine pentru că...
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Rutine în Calendarul naturii Interevaluare
Joc: Adevărat sau fals. activitatea şcolară Cartea uriaşă
Cerinţă: copiii se împart în două echipe şi se aşază pe covor. Cei din Aventurile familiei
CLR 1.2; 2.1; prima echipă formulează câte o propoziţie care necesită răspuns adevărat/ A formula idei Cangur. Aprecieri globale şi
fals (exemplu: Puiul de cangur a căzut într-o vale? Adevărat/ Fals?, Jetonul Adevărat/ individuale
Puiul de girafă cade în apă? Adevărat/ Fals?). Cealaltă echipă răspunde Fals
ridicând jetonul A/F, apoi formulează o propoziţie pentru echipa adversă
(activitate pe grupuri)
Scrierea pe etichete a numelor personajelor din poveste cu ajutorul Elemente de Caietul elevului –
CLR 4.2. diferitelor instrumente de scris – pagina 20 din caietul elevului (activitate construcţie a pagina 20
individuală) comunicării Creioane Autoevaluare
Observarea şi identificarea formei şi dimensiunii unui obiect. Joc Cheia
potrivită – pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală)
Marţi
CLR 3.2 Formularea de enunţuri respectând algoritmul: Văd/ Observ, Mă gândesc, A formula idei Caietul elevului – Observarea
Mă întreb - pe baza imaginii din caietul elevului pagina 20. (activitate în despre o imagine pagina 20 participării la dialog a
perechi) dată Creioane, creioane copiilor
MEM 3.1 Alcătuire de probleme pornind de la imaginea din pagina de la pagina 20 colorate, carioci Interevaluare
din caietul elevului. (activitate în perechi) Adunare şi scăde-
153
Joc: Cine sunt vecinii mei? re în concentrul Observarea
MEM 1.3. Completarea „vecinilor” numerelor lipsă din seriile lacunare - pagina 20 0-31 participării la dialog a
din caietul elevului. (activitate individuală) A formula o idee, copiilor
DP 3.1 Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? o preferinţă Autoevaluare
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Rutine în Calendarul naturii Observarea
Joc: Grupări şi regrupări ale copiilor în funcţie de anumite criterii (ex: activitatea şcolară participării copiilor la
MEM 3.2 Formaţi şiruri de câte 5 copii, primul fiind băiat/ fată; Formaţi şiruri de formularea de
câte 6 copii, primul fiind băiat şi ultimul fată etc. (activitate în grup) răspunsuri
Identificarea sunetelor iniţiale şi finale a cuvintelor care denumesc obiec- Interevaluare
CLR 1.4 tele din pagina 21 – caietul elevului (activitate frontală) Aprecieri globale şi
Scrierea literelor iniţiale corespunzătoare primelor trei cuvinte şi literelor Sunetele limbii Caietul elevului – individuale
CLR 4.2 finale corespunzătoare ultimelor două cuvinte pentru a descoperi un române/ Litere pagina 21
Miercuri
cuvânt ce reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului (activitate
individuală)
Formulare de enunţuri folosind imaginile din fişă.
Discuţii despre alimente sănătoase. (activitate frontală)
AVAP 2.1 Utilizarea diferitelor linii şi puncte în vederea realizării unui desen ce Punctul şi linia Creioane, creioane Autoevaluare
reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului. (activitate colorate, carioci
individuală)
MM 3.1 Intonarea cântecului Una este luna asociat cu mişcări corporale spontane. Mişcarea pe cântec Observarea
(activitate frontală) participării copiilor la
MEM 3.1; 1.1 Completarea unor şiruri după un model dat de învăţătoare sau la alegere Creioane, culori activitate
(ex: creion - jeton - creion). (activitate în perechi) Ordonare după Interevaluare
Completarea şirurilor de elemente după model dat din caietul elevului model Pagina 21 din caietul
pagina 21. (activitate individuală) elevului Observarea modului
Numărare de elemente - pagina 21 din caietul elevului şi completarea cu în care copiii
cifra corespunzătoare în tabelul dat. (activitate individuală) Sticle/ pahare de completează tabelul
AVAP 2.3 Confecţionarea unor jucării muzicale folosind un număr dat de pietricele Tehnici simple plastic, pietricele,
(ex: 7 pietricele introduse într-o sticlă). (activitate individuală) scotch Autoevaluare
MM 2.1. Exerciţii de vorbire/ cântat tare - încet. Sunetul vorbit CD-player Observarea reacţiilor
Intonarea cântecului Voiniceii – versuri şi muzică: A. Ivăşcanu. sau cântat copiilor în timpul
MM 2.2. Marcarea ritmului prin acompaniere folosind jucăriile muzicale Mânuirea Jucării muzicale intonării cântecului
confecţionate în ora anterioară. jucăriilor muzicale confecţionate
Cretă Interevaluare
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Calendarul naturii Observarea
DP 1.1 Bagaj pentru o călătorie – discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce participării copiilor la
lucruri luăm într-o călătorie? (activitate frontală) Acte de vorbire formularea de
CLR 2.2 Enumerarea obiectelor necesare unei persoane în călătorie şi scrierea/ Elemente de răspunsuri
154
desenarea acestora sub forma unei liste (activitate frontală) construcţie a Coală flip-chart,
Selectarea de către copii a unui set de articole strict necesare într-o comunicării creioane, carioci
anumită călătorie (ex: un grup va alege să plece la mare, altul la munte,
AVLM 2.2 Aprecieri globale şi
altul la bunici etc.) din lista realizată anterior şi listarea acestora pe o Punctul şi linia cu individuale
coală de flip-chart (desene + cuvinte scrise) (activitate pe grupuri) scop de contur
CLR 1.2 Prezentarea listei grupului în faţa clasei formulând răspunsuri la cererea Interevaluare;
elementară de informaţii: Ce? Unde? Cum? (activitate pe grupuri) Expunerea lucrărilor
Joi
MEM 3.2;1.2 Joc: Ce ştii despre…? (despre hrana animalelor) (activitate frontală + Hrana ca sursă Atlas, Cartea Observarea participării
dialoguri în pereche) de energie: Aventurile familiei copiilor la formularea
Completarea pe pagina 22 din caietul elevului a traseelor pinguinilor importanţa Cangur de răspunsuri
conform indicaţiilor învăţătorului (ex: Pinguinii trăiesc în grupuri. Ei se hranei pentru Autoevaluare
hrănesc cu peşti, creveţi şi calmari. Ajută pinguinii să prindă peşte creştere şi Caietul elevului – Interevaluare
astfel: Primul pinguin merge către primul peşte – trasează cu roşu; Al dezvoltare pagina 22, creioane, (în perechi)
doilea pinguin merge către al doilea peşte – trasează cu albastru; sau creioane colorate,
Primul pinguin se îndreaptă către ultimul peşte – trasează cu linie Numere naturale carioci
punctată de culoare galben) (activitate individuală)
Număr are de elemente de acelaşi tip şi colorarea în graficul de la pagina Trăire şi
22 din caietul elevului unui număr egal de pătrate precum şi completarea manifestare Aprecieri globale şi
cu numărul în spaţiul dat. emoţională, starea individuale
de bine
AVAP 2.2. Desenarea pe podea sau afară a urmelor personajului preferat din Linia cu scop de Mica serenadă Aprecieri globale şi
DP 1.1. povestea Aventurile familiei Cangur (activitate individuală) contur (Allegro)/ W.A. individuale
MM 3.1 Imitarea mersului animalului preferat pe o melodie potrivită (lent sau Mozart
repede) pe urmele desenate.
MM 2.1; 2,2; Intonarea cântecului Sar într-un picior asociat cu mişcări corporale Sunetul vorbit Jucării muzicale Aprecieri globale şi
spontane sau cântat individuale
Jocuri create de copii pe baza cântecului învăţat (activitate pe grupuri) Mânuirea
jucăriilor muzicale
Întâlnirea de plecare: Mi-a plăcut alături de colegii mei deoarece.....
DP 1.1, 1.2;3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Rutine în Calendarul naturii Observarea
Joc de continuare a frazei: Dacă aş fi o picătură de apă, aş merge la… activitatea şcolară participării copiilor la
(ex: în paharul unui copil, în nori, în mare etc.). (activitate frontală) Apa – sursă de formularea de
Vizionare filmuleţe despre Ziua mondială a apei. Discuţii despre energie răspunsuri
folosirea raţională a apei (activitate frontală)
Identificarea profesiilor şi realizarea corespondenţelor de pe pagina 23 Norme de igienă Videoproiector, CD Observarea
MEM 3.2; 4.2 din caietul elevului referitoare la profesii care folosesc în mod deosebit personală Caietul elevului – comportamentului
apa. (activitate individuală) pagina 23 copiilor în timpul
Joc de tipul: Eu pot să… pe tema apei (activitate frontală) Creioane colorate vizionării filmelor
DP 1.1 Producere şi ascultarea unor sunete asemănătoare ploii sau susurului unui
MM 1.4 râu, valurilor mării prin folosirea unor jucării muzicale (activitate Jucării muzicale Aprecieri globale şi
155
individuală) realizate de copii individuale
Autoevaluare
CLR 3.4 Citire de imagini prin răsfoirea unor cărţi/ reviste puse la dispoziţia Elemente de Reviste, cărţi în care Interevaluare
Vineri
copiilor de către învăţător în colţul amenajat în clasă sau la biblioteca construcţie a se pot regăsi imagini Observarea
şcolii, pe tema Apa (activitate pe grupuri) comunicării şi informaţii despre participării copiilor la
CLR 1.4 Marcarea silabelor unor cuvinte prin bătăi din palme (activitate frontală) apă activitate
Identificarea numărului de silabe şi marcarea acestora prin colorarea a tot
MEM 1.2 atâtea cercuri – fişa de lucru de la pagina 23 din caietul elevului Caietul elevului – Autoevaluare
(activitate independentă) pagina 23
CLR 2.2 Formulare de răspunsuri pe teme de interes pentru copii: Spune colegului Acte de vorbire: a Creioane colorate Interevaluare (în
cât mai multe lucruri pe care le cunoşti despre un lucru din fişă. prezenta informaţii Coli flip-chart perechi)
(activitate în perechi)
CLR 2.3 Crearea unei poveşti în grup Povestea unei bob de rouă. Aprecieri globale şi
individuale
Activitate pe discipline: Disciplină opţională
Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a IV-a
specifice activat
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Calendarul naturii Observarea
CLR 2.4 Discuţii despre importanţa unor comportamente bazate pe respect/ lipsă participării copiilor la
de respect, curaj/ laşitate, pe baza unor poveşti (activitate frontală) Reguli de Setul de jetoane formularea de
Selectarea din setul de jetoane a celor în care se regăsesc diferite comunicare în Cartea uriaşă răspunsuri
DP 1.1;2.2 contexte/ situaţii ce ilustrează comportamente moral-civice (activitate activitatea Aventurile Familiei Autoevaluare
individuală) şcolară. Cangur
Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane şi asupra Comunicarea cu Aprecieri globale şi
celorlalţi ale unor acte de comportament prin care se încalcă reguli de colegii. individuale
grup, pe baza imaginilor din cartea uriaşă (activitate frontală)
CLR 2.3; 2.4 Formularea de enunţuri pe baza imaginii din caietul elevului pagina 24. Acte de vorbire Caietul elevului – Observarea
(activitate în perechi) pagina 24 participării copiilor la
DP 3.2 Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? (Fiecare Succesiunea unor Creion, creioane formularea de
copil intră în pielea personajului şi prezintă ce-şi imaginează că scrie în evenimente colorate enunţuri
scrisoare.)
AVAP 2.2 Marcarea cu numere de la 1 la 4 a succesiunii evenimentelor detaliate în
pagina 24 din caietul elevului (activitate individuală)
Colorarea la alegere a una-două imagini de la pagina 24
156
MEM 6.2; Rezolvarea unor probleme simple după imaginile date în pagina 24 din
3.1; 5.2 caietul elevului (activitate individuală) Adunarea şi Autoevaluare
Luni
Joc: Câţi suntem/ am fost? Cerinţe: Clasa de elevi se împarte în două scăderea în Interevaluare
grupuri. Un grup construieşte şi propune celuilalt o problemă, primul concentrul 0-31
grup jucând rolul personajelor din problemă, iar grupul advers trebuie să Observarea modului
DP 3.3 rezolve problema şi să indice răspunsul corect. Fiecare răspuns corect în care copiii
aduce câte un punct. Câştigă grupul care strânge mai multe puncte într-un argumentează
interval de timp dat (activitate în grup) alegerea făcută
Joc: Dacă aş fi un personaj din povestea Aventurile Familiei Cangur aş Autocunoaştere şi Plastilină/ lut Observarea modului
AVAP 2.1 alege să fiu… deoarece… atitudine pozitivă Coli A3, lipici, în care copiii
Cerinţe: grupul de copii se va împărţi în mai multe echipe. Fiecare echipă faţă de sine foarfece, culori, contribuie la
DP 3.2 va alege un moment/ fragment preferat din poveste pe care îl va reda hârtie colorată, activitatea de grup
printr-o compoziţie de grup folosind diferite tehnici şi instrumente. hârtie de ziar etc.
AVAP 2.2 (activitate în grup) Tehnici simple: Interevaluare
Selectarea şi descrierea caracteristicilor materialelor puse la dispoziţia modelaj
fiecărui grup în funcţie de modalitatea de realizare a aplicaţiei. Tehnica colajulu
Distribuirea sarcinilor între membrii grupurilor în funcţie de modul de
realizare al lucrării ales de grup (modelaj, colaj). (activitate în grup)
Realizarea aplicaţiei de către fiecare grup.
Întâlnirea de plecare: Astăzi am reuşit să...
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Calendarul naturii
AVAP 2.3 Decuparea jetoanelor de la paginile 31-32 din caietul elevului (activitate Caietul elevului –
individuală) Tehnici simple: paginile 31-32 Observarea modului
CLR 2.4; 3.1 Conversaţii scurte, pe baza imaginilor decupate (activitate în perechi) decupare după Foarfece în care copiii rezolvă
Punerea în corespondenţă a imaginilor cu denumirea scrisă a acestora. contur sarcinile
AVAP 1.1 Numărarea cuvintelor din enunţuri şi indicarea acestora prin bătăi din Interevaluare
palme şi prin aşezarea pieselor pe bancă (activitate individuală) Elemente de
CLR 1.3;1.4 Sortarea jetoanelor care conţin un număr dat de silabe (activitate construcţie a
individuală) comunicării Autoevaluare
Exerciţii joc de comparare a greutăţii unor obiecte (ex: penarul este mai Interevaluare
MEM 6.1 greu decât un creion) /activitate în perechi
Marţi
Aprecieri asupra greutăţii unor obiecte şi indicarea acesteia prin Măsurări cu
desenarea unor săgeţi îndreptate în sus pentru obiectele uşoare/ îndreptate unităţi non- Caietul elevului – Autoevaluare
în jos pentru obiectele mai grele pe caietul elevului – pagina 25 standard pentru pagina 25
(activitate individuală) greutate
MEM 1.1 Anunţarea rezultatelor cu privire la aprecierile făcute pe fişă şi gruparea
copiilor în funcţie de opţiunea făcută (ex: Câţi copii au apreciat că o Interevaluare
minge este mai grea decât o eşarfă?).
DP 1.1 Argumentarea alegerii făcute de fiecare grup şi numărarea copiilor din Autocunoaştere şi Aprecieri globale şi
grupul respectiv. (activitate pe grupuri) atitudine pozitivă individuale
157
Întâlnirea de plecare: Cum m-am simţit azi? faţă de sine
DP 2.3 Joc de cunoaştere: Astăzi îmi prezint prietenul! Calendarul naturii Observarea
Fiecare copil va prezenta în faţa clasei cel mai bun prieten prin descrieri participării copiilor la
verbale (ex: Prietenul meu este… şi are aceeaşi vârstă cu mine. Ne place activitate
să jucăm mingea împreună etc.)
CLR 4.1; 4.3; Discuţii despre sentimentele legate de prietenie (activitate frontală) Aprecieri globale şi
Decuparea invitaţiei de pe paginile 29, 30 din caietul elevului (activitate Elemente de Caietul elevului – individuale
individuală) construcţie a paginile 29, 30
AVAP 2.2, 2.3 Decorarea invitaţiei cu elemente grafice cunoscute de copii sau scrierea comunicării Foarfece, creioane, Autoevaluare
câtorva cuvinte adresate destinatarului (în limitele în care copiii pot acest carioci
Miercuri
lucru) (activitate individuală)
Realizarea unui desen care să reprezinte motivul invitaţiei (ex: dacă
invitaţia este pentru un concurs sportiv, atunci desenul va reprezenta Interevaluare (în
copii care fac sport) (activitate individuală) perechi)
MEM 1.3; Numărare din 2 în 2 prin colorarea peştilor (fiecare al doilea peşte) din Numere naturale Caietul elevului Autoevaluare
caietul elevului pagina 26. (activitate individuală) de la 0-31 pagina 26 Observarea modului
CLR 4.2 Joc tip labirint: Ajută pinguinul să găsească drumul de pe care poate Creioane, creioane de rezolvare a
aduna cât mai mulţi peşti. (activitate individuală) colorate, carioci sarcinilor
MEM 1.3;3.1 Reconstrucţia desenului din caietul elevului pagina 26 prin unirea Interevaluare (în
punctelor marcate de numere în ordine crescătoare (activitate individuală) perechi)
MM 2.1 Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate Mişcarea pe CD-player Observarea reacţiilor
frontală) muzică copiilor în timpul
MM 3.1 Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală) asimilării cântecului
MM 2.2 Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri) Cântarea Jucării muzicale Aprecieri globale şi
Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală) instrumentală individuale
AVAP 2.6 Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală) Coli A4, culori, Interevaluare (in
DP 1.1 Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult … Linia cu scop de carioci perechi)
contur Autoevaluare
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Abilităţi şi Calendarul naturii Observarea modului
Formulare de răspunsuri la ghicitori despre animale. (activitate în grupuri) atitudini de Cartea uriaşă în care copiii participă
CLR 2.1; 2.2 Formulare de răspunsuri la întrebări adresate de colegi pe teme de interes învăţare Aventurile familiei dialog
(animale) (activitate în perechi) Cangur Interevaluare
Observarea diferenţelor între două imagini relativ asemănătoare. Joc de Acte de vorbire
atenţie: Găseşte diferenţele! – caietul elevului, pagina 27 (activitate Caietul elevului – Autoevaluare
AVLM 1.1 individuală) pagina 27
MEM 5.2; 2.2 Identificarea unor situaţii contextuale care impun rezolvarea unor Numere naturale Observarea modului
probleme de adunare/ scădere: am primit, am cumpărat, am adus, a luat, de la 0 la 10 în care copiii participă
158
a plătit, au rămas etc. la joc
Joc de rol: La cumpărături. (activitate în grupuri) Aprecieri globale şi
Joc de identificare a obiectelor/ fiinţelor din imaginea din caietul elevului individuale
pagina 27 în funcţie de poziţia pe care o au relativ la un reper. Caietul elevului –
AVAP 1.1 Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în imaginea de pagina 27, creioane
Joi
la pagina 27 din caietul elevului. (activitate individuală) colorate Autoevaluarea
AVAP 2.2 Continuarea/ definitivarea lucrării începute în ora anterioară (activitate în Tehnici simple: Aprecieri globale şi
2.5 grup) modelaj individuale
Scrierea pe etichetă a denumirii lucrării precum şi autorii (activitate de grup) Tehnica colajului Etichete
CLR 2.4 Realizarea pe holul şcolii a unei expoziţii cu produse realizate în cadrul Carioci
proiectului (activitate în grup) Interevaluare „Turul
Prezentarea verbală a activităţilor şi a produselor proiectului (activitate de galeriei”
grup)
MM 2.1 Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate Mişcarea pe CD-player Observarea reacţiilor
frontală) muzică copiilor în timpul
MM 3.1 Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală) Cântarea asimilării cântecului
MM 2.2 Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri) instrumentală Jucării muzicale Aprecieri globale şi
Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală) individuale
AVLM 2.6 Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală) Linia cu scop de Coli A4, culori, Interevaluare (in
contur carioci perechi)
DP 1.1 Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult … Autoevaluare
DP 3.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc. Abilităţi şi Calendarul naturii Aprecieri globale şi
Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul cărora se atitudini de individuale
DP 1.2; 2.1 va analiza: Ce fac atunci când sunt speriat, când sunt fericit, când sunt învăţare Cartea uriaşă
trist etc. Trăire şi Aventurile familiei Interevaluarea
Exprimarea de către copii printr-un desen a unei trăiri puternice pe care a manifestare Cangur
AVAP 2.6 avut-o alături de un prieten – Alături de prietenul meu /prietena mea – emoţională Autoevaluarea
caietul elevului – pagina 28. Caietul elevului
pagina 28
CLR 2.1 Repovestirea unor fragmente din povestea Aventurile familiei Cangur cu Acte de vorbire Cartea uriaşă Observarea
Vineri
reproducerea unei intonaţii adecvate/. (activitate în grupuri) Aventurile familiei sistematică a
Vizionarea unui film documentar/ prezentări de animale. Cangur comportamentului
MEM 4.2 Discutarea filmului. (activitate frontală) Elemente de
CLR 1.4; 4.2 Identificarea sunetului iniţial al cuvintelor reprezentate în imaginile din construcţie a Caietul elevului Aprecieri globale şi
caietul elevului – pagina 28 şi scrierea acestora în spaţiile indicate. vorbirii pagina 28 individuale
(activitate individuală) Creioane, carioci
Film documentar/ PPT
159
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea

Comunicare în limba română Religie Comunicare în limba română
mediului mediului
Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Arte vizuale şi abilităţi
Muzică şi mişcare Disciplină opţională
mediului mediului practice
Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
practice
Proiectarea unităţii tematice „CARNAVALUL DIVERSITĂŢII”
Săptămâna I
Competenţe Conţinut vizat / Evaluare/
Ziua Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale
specifice activat Feed-back
DP 3.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Hobby-uri şi
Joc de intercunoaştere: Dacă ar fi să plec oriunde în vacanţă, împreună activităţi Observarea
cu familia, mi-ar plăcea să merg.... (activitate frontală) preferate comportamentului
C.L.R 3.2 Discuţii despre locul în care se află copiii din imaginea de la pagina 5 din participativ în cadrul
caietul elevului. (activitate frontală) Formularea de discuţiei
Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în propoziţii cu Caietul elevului
pădure, despre jocurile ce pot fi practicate în pădure (activitate frontală) suport intuitiv – pagina 5
DP 3.3 Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 1 – lansarea proiectului)
Realizarea unui brainstorming pentru identificarea temelor ce ar putea fi Hobby-uri şi
abordate, a activităţilor sugerate de către copii pentru a fi derulate în activităţi
cadrul proiectului Universul copilăriei („Sporturi preferate”, „Copii de preferate Coală flip-chart, Aprecieri globale şi
naţionalităţi diferite”, „Jocuri ale copilăriei”, „Ce vreau să devin când voi marker individuale
160
fi mare?”, „Mâncăruri preferate” etc.) Stabilirea paşilor ce vor fi urmaţi,
realizarea hărţii proiectului (activitate frontală)
CLR 3.2 Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate Citirea imaginii Caietul elevului Observarea
în enunţul întrebării – pe baza imaginii de la pagina 5 din caietul elevului – pagina 5 participării copiilor la
Luni
(ex: Câţi copii se joacă în cerc?) (activitate frontală) formularea de
MEM 1.1 Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate răspunsuri
(Colorează cu roşu caseta care îţi indică numărul copiilor care adună Numerele de la 0
flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care la 31 Interevaluare
se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul
florilor! etc.) (activitate individuală) Adunări şi
MEM 1.4 Completarea imaginii din caiet cu diverse elemente indicate (păsări, scăderi în Aprecierea
animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi concentrul 0-31, corectitudinii
câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul prin adăugarea/ rezolvării sarcinii de
florilor etc. (activitate individuală) extragerea a 1-5 lucru
Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un elemente dintr-o
număr de elemente mai mic decât 31 (activitate în perechi) mulţime dată Interevaluare
MM 2.1 Reproducerea în colectiv a cântecului În pădure (activitate frontală) Cântarea vocală în CD-player Observarea reacţiilor
colectiv copiilor
AVAP 1.3 Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Peisaj În Tehnica colajului Coală flip-chart, Observarea comporta-
pădure, în picturi, imagini din reviste, PPT etc. (activitate frontală) foarfece, mentului participativ
AVAP 2.3 Realizarea unei lucrări în format mare (coală flip-chart) În pădure diverse tipuri de al elevilor
folosind tehnica colajului (activitate în grup) hârtie
AVAP 2.3 Decuparea cărţilor de joc din povestea Carnavalul diversităţii şi Decupare după Cărţile de joc din Observarea reacţiilor
pregătirea pentru activităţile următoare (activitate individuală) contur caietul de lucru copiilor
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum (paginile cartonte)
m-am simţit azi?
DP 2.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Fiinţe preferate
Joc de intercunoaştere: Floarea mea preferată este.... deoarece.... . Observarea
CLR 1.2 Formularea de predicţii pe baza titlului şi pe parcursul audierii poveştii Formulare de Cartea uriaşă participării copiilor la
Carnavalul diversităţii (activitate frontală) întrebări şi Carnavalul formularea de
CLR 1.1 Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat. răspunsuri diversităţii răspunsuri
AVAP 1.3 Vizionarea unui film documentar despre cameleon şi formulare de răs- Culorile spectrului Laptop, Aprecieri globale şi
punsuri simple, pe baza observaţiei, referitoare la culorile acestuia solar/ Compoziţii videoproiector, film individuale
(activitate frontală) documentar
CLR 2.3 Participarea la jocul Să ne imaginăm ce discută cameleonul cu florile din Formulare de Observarea
jurul său (activitate frontală) întrebări şi comportamentului
Marţi
161
MEM 1.4 Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente răspunsuri Caietul elevului participativ în cadrul
mai mic decât 31 prin colorarea diferită a elementelor din imaginea de la – pagina 6 discuţiei
pagina 6 din caietul elevului (exemplu: Coloraţi 5 lalele cu roşu şi zece Descompunerea Beţişoare
lalele cu galben!) (activitate individuală) numerelor din Autoevaluare
MEM 5.2 Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi pe baza ima- concentrul 0-31
ginii de la pagina 6 din caietul elevului. Completarea tabelului cu rezultatele Aprecierea corecti-
obţinute în urma efectuării operaţiilor prin numărare (activitate frontală) Probleme de tudinii rezolvării
Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine adunare/ scădere sarcinii de lucru
MEM 1.4 mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de cu 1-5 unităţi, prin
elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în perechi) numărare Interevaluare
MEM 4.1 Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex: Taie cu o Operatori logici:
linie florile care nu înfloresc primăvara!) (activitate individuală) şi/nu Autoevaluare
AVAP 1.2 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Culorile spectrului Observarea implicării
Participarea la jocul Atinge ceva albastru!: copiii stau în picioare. La solar Diverse obiecte din copiilor în timpul
startul dat de învăţătoare, fiecare trebuie să caute un obiect de culoare sala de clasă jocului
albastră (un stilou, un caiet, un pantof, un tricou etc.) şi să îl atingă
Miercuri
CLR 3.4 Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor Povestire după Diverse tipuri de Observarea reacţiilor
reviste, pliante pentru a descoperi imagini care conţin elemente specifice imagini cărţi, reviste, pliante, copiilor
anotimpului primăvara (activitate în grup) albume, enciclopedii
MEM 3.1 Enumerarea unor caracteristici ale anotimpului primăvara ce se desprind Caracteristici ale
din imaginea de la pagina 2 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii. anotimpului Cartea uriaşă Carna- Observarea
Indicarea altor aspecte specifice primăverii pe care elevii le cunosc „primăvara” valul diversităţii – comportamentului
(modificări apărute în viaţa plantelor şi a animalelor) (activitate frontală) pagina 2 participativ în cadrul
CLR 4.3 Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta discuţiei
cât de frumoasă este primăvara? – completarea spaţiului dat pentru Caietul elevului
desen, în caietul elevului pagina 7 (activitate individuală) – pagina 7 Interevaluare
AVAP 2.3 Confecţionarea prin colorare, decupare, lipire a unor figurine pe băţ, din Tehnici simple de Coală de hârtie, cu- Aprecieri globale şi
jetoane reprezentând diferite elemente naturale specifice primăverii (flu- lucru: decupare, lori, carioci, foarfeci, individuale
turi, albine, flori) (activitate individuală) lipire lipici, beţe/ paie
MEM 5.2 Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme
prin adunare/ scădere: au înflorit, s-au ofilit, au venit, au zburat etc. şi Situaţii Cartea uriaşă Carna- Observarea
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare, pe baza imaginii de la pagina 2 contextuale care valul diversităţii – participării copiilor la
din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii (activitate frontală) impun pagina 2 formularea de
Alcătuirea de probleme pe tema În grădina de flori folosind ca material rezolvarea unor răspunsuri
de lucru figurinele pe băţ confecţionate anterior, prin schimbarea nume- probleme prin Figurine pe băţ repre-
relor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată (activitate în grup) adunare/scădere zentând insecte, flori Interevaluare
CLR 1.4 Participarea la joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, pe tema „Pregătiri Figurine pe băţ re- Aprecieri globale şi
162
pentru Petrecerea naturii”, folosind figurinele pe băţ confecţionate în ora prezentând insecte, individuale
anterioară (activitate în grup) flori
MEM 1.3 Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 prin completarea Numărarea cu pas
paginii 7 din caietul elevului („Ajută cameleonul să parcurgă drumul dat Caietul elevului Autoevaluare
corect până la floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”) – pagina 7
MM 3.1 Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spon- Mişcarea liberă CD-player, fragment
tană (Antonio Vivaldi – Anotimpurile. Primăvara) (activitate frontală) pe muzică muzical Antonio
Organizarea unor jocuri de mişcare inspirate de muzica audiată, având Vivaldi (Anotimpu- Observarea reacţiilor
tema Petrecerea naturii (activitate în grup) rile. Primăvara) copiilor
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
CLR 1.1 Participarea la jocul Traista cu poveşti: învăţătorul extrage dintr-o traistă Traistă cu diferite Observarea
cu jucării un obiect a cărui denumire poate avea şi alte înţelesuri (broască Sensul cuvintelor jucării participării copiilor la
Joi
de pluş, leu de pluş, rachetă cosmică, zebră etc.). Le spune elevilor o po- formularea de
veste despre el, care poate fi adevărată sau neadevărată (reliefând celălalt răspunsuri
sens al cuvântului). Pe baza cunoştinţelor despre acel obiect, copiii trebuie să
spună dacă povestea este adevărată (cu argumente). Copiii pot alege un
alt obiect şi pot spune la rândul lor o poveste (activitate frontală)
AVAP 2.6 Asocierea unor elemente de exprimare verbală cu alte forme de expri- Forme de Coli de hârtie, Aprecierea corectitu-
mare (plastică, kinestezică) – Exemplu: Reprezintă prin desen/ mimează exprimare creioane colorate dinii rezolvării sar-
înţelesuri diferite ale cuvântului ochi/ sare/ toc etc. (activitate în grup) cinii de lucru
CLR 1.3 Punerea în corespondenţă a unui cuvânt indicat de învăţător cu imaginile Sensul cuvintelor Caietul elevului
potrivite diferitelor înţelesuri ale acestuia (pagina 8 din caietul elevului) – pagina 8 Autoevaluare
AVAP 1.1 Identificarea prin bifare, în imaginea de la pagina 8 din caietul elevului, a Orientare Caietul elevului Aprecieri globale şi
acelor elemente indicate de învăţător: boboci, coş. (activitate individuală) spaţială şi – pagina 8 individuale
MEM 2.1 Completarea imaginii de la pagina 8 din caietul elevului cu elemente localizări în
reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor indicate anterior (boboci de spaţiu
raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa Creioane colorate, Interevaluare
casei/ deasupra acoperişului (activitate individuală) carioci
MEM 5.2 Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, Sintagme care Aprecieri globale şi
prin adăugarea de elemente grafice, în funcţie de poziţiile precizate de indică poziţii individuale
învăţător (activitate frontală) spaţiale
MM 1.4; 1.1 Crearea de jocuri de mişcare utilizând sintagme care indică poziţii Cântarea vocală Observarea reacţiilor
spaţiale (Exemplu: Un pas înainte, doi înapoi, mâinile sus, mâinile jos şi mişcarea pe copiilor
etc.) (activitate frontală) muzică
MM 2.2 Acompanierea cu percuţie corporală a cântecului Floarea mea, cu CD cu cântece din Aprecieri globale şi
mişcări indicate de sintagme specifice anumitor poziţii spaţiale (bătăi din folclorul copiilor individuale
163
palme pe genunchi/ bancă, deasupra capului etc.) (activitate frontală)
AVAP 1.2; Desen liber inspirat de textul cântecului intonat (activitate individuală) Compoziţie Coli A4, culori Interevaluare
plastică „Turul galeriei”
DP 2.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea partici-
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 2 – „Animalele, prieteni ai Fiinţe preferate pării copiilor la
copiilor”) formularea de
Joc de intercunoaştere: Animalul meu preferat este… deoarece... răspunsuri
CLR 2.4 Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea Formulare de
(activitate frontală) întrebări şi Caietul elevului Observarea
Realizarea corespondenţelor de la pagina 9 din caietul elevului (activitate răspunsuri – pagina 9 comportamentului
individuală) participativ în cadrul
Vineri
CLR 4.1 Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea discuţiei
cuvintelor oferite ca model la pagina 9 din caietul elevului (activitate
individuală) Aprecieri globale şi
DP 2.1 Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de Trăire şi individuale
companie preferat, a activităţilor desfăşurate cu acesta (activitate manifestare
individuală) emoţională Coli albe, carioci,
Realizarea unei cărticele cu titlul Animalele, prieteni ai copiilor prin creioane colorate Interevaluare
reunirea tuturor desenelor realizate anterior.
AVAP 1.3 Vizionarea unei secvenţe din filmul de desen animat Madagascar 2 şi Forme variate de Laptop, Observarea partici-
formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj (activitate exprimare artistică videoproiector, film pării copiilor la
frontală) desen animat formularea de
CLR 4.3 Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat Madagascar 2 răspunsuri
vizionat şi a unei secvenţe preferate, în casetele libere de la pagina 9 din Formulare de
CLR 1.4 caietul elevului (activitate individuală) întrebări şi Caietul elevului Aprecieri globale şi
Organizarea şi participarea la activitatea Ştirile zilei în care copiii ascultă răspunsuri – pagina 9 individuale
întâmplări/ evenimente povestite de colegi care au legătură cu animalele
MM 1.1 Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de diferite Sunete din mediul CD-player Observarea reacţiilor
animale (Recunoaşte animalul!) (activitate frontală) înconjurător copiilor
CLR 4.1 Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colo- Scrierea Caietul elevului Aprecierea corectitu-
rare/ trasare pe contur punctat – pagina 10 din caietul elevului (activitate elementelor – pagina 10 dinii rezolvării
individuală) grafice, după sarcinii de lucru
AVAP 1.1 Punerea în corespondenţă a desenului de la pagina 10 din caietul elevului contur şi liber
cu mesaje orale emise de învăţător. Observarea unor detalii din imagine
(Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe care Aprecieri globale şi
le-ai reţinut!) (activitate frontală) individuale
CLR 4.1 Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte de la pagina 10, a celor Scrierea prin
scrise de învăţător la tablă. Copierea acestora în spaţiul liber de pe caiet copiere a
(activitate individuală) cuvintelor
164
CLR 2.4 Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele indicate anterior. (activitate frontală) Interevaluare
AVAP 2.2 Colorarea imaginii de la pagina 10 din caietul elevului (activitate Culorile spectrului
individuală) solar
Săptămâna a II-a
specifice activat
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Caracteristici ale Observarea
DP 2.3 Discuţii despre activităţile preferate pe care le-au desfăşurat copiii la fiinţelor/ sistematică a
sfârşit de săptămână. obiectelor comportamentului
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 3 – „Natura, prietena preferate din
Luni
copiilor”) mediul
M.E.M 3.2 Identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra înconjurător
mediului apropiat, în timpul unei plimbări în apropierea şcolii (activitate
frontală)
DP 2.1 Joc de tipul Roata emoţiilor, pentru aprecierea emoţiilor trăite în situaţia
anterioară (Exemplu: Cum m-am simţit în mijlocul naturii?, Cum m-am
simţit în preajma gunoaielor/ pe spaţiul verde/ în grădiniţa cu flori? etc.)
CLR 2.2 Discuţii pe baza observării imaginii din caietul elevului, pagina 11 Acte de vorbire: Caietul elevului Interevaluare
(activitate în perechi) a formula idei – pagina 11
MEM 5.2 Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginea observată, şi scrierea Probleme de adu- Aprecieri globale şi
operaţiei corespunzătoare (activitate frontală) nare/ scădere cu individuale
AVAP 2.2 Colorarea imaginii de la pagina 11 din caietul elevului (activitate 1-5 unităţi, prin
individuală) numărare Creioane colorate, Autoevaluare
Culorile spectrului carioci
solar
MEM 4.2 Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor (ex: Ce se întâmplă Caietul elevului Aprecieri globale şi
dacă rupi o pâine în două părţi egale?) (activitate frontală) Întreg – jumătate – pagina 11 individuale
Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date (activitate Creioane colorate
individuală)
Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri
geometrice date – pagina 11 din caietul elevului (activitate individuală)
AVAP 2.3 Utilizarea tehnicii de pliere a hârtiei în vederea realizării lucrării Laleaua
(activitate frontală) Tehnica plierii Coală albă având Autoevaluare
AVAP 2.2 Decorarea lucrării folosind culori şi tehnici la alegere (activitate hârtiei formă de pătrat
individuală)
165
AVAP 2.3 Crearea unui afiş: Natura – prietena copiilor. (activitate în grup) Tehnici simple - Coală flip-chart Turul galeriei
colaj Lipici, foarfece, coli
DP 2.1 Întâlnirea de plecare: Discuţii pe tema: Cum putem să înveselim natura? colorate Aprecieri globale şi
(activitate frontală) individuale
MM 3.1 Exersarea mişcării spontane pe cântece din folclorul copiilor (activitate în Mişcarea pe CD-player Interevaluare
perechi) muzică
CLR 1.3 Exerciţiu de observare (caietul elevului, pagina 12): Încercuieşte Caietul elevului Aprecieri globale şi
cuvântul care corespunde imaginii! (activitate frontală) Elemente de – pagina 12 individuale
CLR 4.1 Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei construcţie a
imagini (activitate individuală) comunicării Autoevaluare
Marţi
MEM 2.2 Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imaginea din caietul Figuri geometrice Caietul elevului Interevaluare
elevului – pagina 12 (activitate în perechi) – pagina 12
MEM 1.1 Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor
mulţimi echivalente (tot atâtea … câte triunghiuri/ pătrate/ dreptun- Creioane colorate, Autoevaluare
ghiuri/ cercuri sunt în desen) (activitate individuală) carioci
AVAB 1.1 Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de Cuburi de lemn sau
acelaşi fel cu o culoare (activitate individuală) plastic Interevaluare
MEM 2.2 Joc de construcţii (cuburi din lemn sau plastic) (activitate în grup)
DP 2.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea reacţiilor
Joc de atenţie Ghiceşte schimbarea!: Colectivul de elevi se împarte în copiilor în timpul
două echipe, prin numărare până la doi. Elevii se aşază faţa în faţă, având jocului
fiecare o pereche. După cele 3 minute în care perechile se observă cu
atenţie, una dintre echipe părăseşte pentru puţin timp sala de clasă, timp
în care membrii celeilalte echipe schimbă măcar un lucru din înfăţişare
(se dau jos veste, se pun eşarfe, şepci, bentiţe etc.). Coechipierii se întorc
şi încearcă să recunoască schimbările. Se inversează rolurile. Câştigă
echipa care a ghicit cele mai multe diferenţe.
CLR 2.2 Participare la discuţia pe tema Terra – o planetă a diversităţii pe baza A formula idei Laptop,
vizionării unui PPT/ film documentar (marcarea Zilei internaţionale a despre o temă videoproiector Observarea
biodiversităţii) (activitate frontală) dată comportamentului
CLR 3.4 Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor Manuale de biologie, participativ în cadrul
reviste, pliante pentru a descoperi imagini cu animale/ plante din colţuri reviste, enciclopedii discuţiei
diferite ale lumii (activitate în grup)
AVAP 2.4 Realizarea unui poster cu titlul Terra – o planetă a biodiversităţii cu Tehnica colajului Coli A3, ziare, reviste Interevaluare
166
imagini decupate din ziare/ reviste vechi (activitate în grup) vechi, foarfece, lipici
MEM 4.2 Vizionarea unui film/ PPT pentru identificarea efectelor pozitive/ nega- Plante şi animale Laptop, Observarea partici-
Miercuri
tive ale intervenţiei omului în natură. Analiza consecinţelor acţiunii – condiţii de viaţă videoproiector pării copiilor la
omului Ce s-ar întâmpla dacă....? (activitate frontală) formularea de
AVAB 1.1 Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea Caietul elevului răspunsuri
acestora după un cod de culori stabilit de către fiecare elev (activitate Rolul constructiv – pagina 13, creioane Autoevaluare
individuală) al liniei colorate
MEM 1.1, 1.2 Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabelele de la pagina 13 Aprecieri globale şi
a cardinalelor corespunzătoare şi compararea acestora (activitate frontală) individuale
Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine Numerele de la 0
MEM 1.4 mulţimi cardinal echivalente (două sau mai multe mulţimi care nu au la 31 – numărare,
acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în comparare Interevaluare
perechi)
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Tot ce e pe lume are-un rost Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 anume. (activitate frontală) mişcare pe muzică copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie. (activitate în grup) asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de textul cântecului. (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei Cartea uriaşă Observarea modului
CLR 3.2 Repovestirea textului Carnavalul diversităţii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a despre o poveste Carnavalul în care copiii
cărţilor de joc. (activitate frontală) audiată diversităţii, cărţi de repovestesc cu
CLR 2.4 Jocul întrebărilor isteţe: Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la joc cu imaginile ajutorul cărţilor de joc
personajele principale ale poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi reprezentative din
numesc colegul care să răspundă. (activitate frontală) A formula idei poveste
CLR 2.4 Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate la pornind de la Aprecieri globale şi
pagina 14 din caietul elevului pe care învăţătorul le introduce treptat în cuvinte date individuale
firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini. Caietul elevului
(activitate frontală) Trăire şi – pagina 14 Autoevaluare
DP 2.1 Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale manifestare
poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta emoţională
liberă aferentă. (activitate individuală) Interevaluare
AVAP 2.2 Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată. (activitate Exprimarea prin Creioane colorate,
individuală) desen a emoţiilor carioci, coli albe
MEM 5.1 Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila de la pagina 14 – Sortare, Caietul elevului Aprecierea
caietul elevului: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc. clasificare – pagina 14 corectitudinii
Joi
Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată. rezolvării sarcinii de
(activitate frontală) lucru
CLR 2.4 Participarea la jocul Săculeţul fermecat: un copil extrage un lucru Un săculeţ în care se Observarea reacţiilor
167
dintr-un sac în care se află diferite obiecte, fructe, legume, fără a-l arăta A formula află diferite obiecte, copiilor în timpul
colegilor. Copiii formulează întrebări pentru a afla caracteristici ale întrebări despre un fructe, legume, părţi jocului
obiectului extras, la care pot primi doar răspunsurile Da sau Nu. Copilul obiect ale plantelor
care ghiceşte continuă jocul printr-o nouă extragere. (activitate frontală)
MEM 5.1 Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui Sortare după un Caietul elevului Autoevaluare
criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea criteriu dat – pagina 14
fructelor respective! (activitate individuală)
Jocul sunetelor: Copiii recunosc auditiv sonorităţi din mediul Sunete din natură Observarea reacţiilor
MM 2.3; 3.1 înconjurător şi le imită folosind onomatopee (activitate frontală) Elemente de înregistrate în format copiilor
La reluare, emiterea onomatopeelor va fi însoţită de mişcarea braţelor limbaj muzical electronic Aprecieri globale şi
(sus-jos, cu-cu, muuuu - drept etc.) (activitate frontală) individuale
AVAP 2.6 Realizarea unor desene care reprezintă animale pe care le pot imita (vocal Coală albă de hârtie,
- cu onomatopee şi în mişcare). creioane, creioane Interevaluare
colorate, carioci
CLR 2.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. A formula idei pe Calendarul naturii Observarea modului
Discuţii pe tema Fapte bune (activitate frontală) o temă dată în care copiii participă
Vineri
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 4 - „De la copii, la copii”) la dialog
DP 2.1 Colectarea de cărţi, jucării pentru realizarea unor donaţii către copii Emoţii de bază Cărţi, jucării, cutii,
proveniţi din medii defavorizate. (activitate la nivelul clasei) denumite prin coli de ambalat Aprecieri globale şi
Lectură după imagini (pagina 15 din caietul elevului) pentru identificarea cuvinte individuale
unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. Crearea unei poveşti de Caietul elevului
grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi – pagina 15
emoţii de bază (activitate frontală) Observarea partici-
MM 2.1 Joc din folclorul copiilor care vizează exprimarea emoţiilor (Exemplu: pării copiilor la
Am pierdut o batistuţă.) (activitate frontală) formularea de
DP 2.1 Dialog având ca suport imaginile din cartea uriaşă (stările emoţionale răspunsuri
prin care trece cameleonul), cu ajutorul cărora să se analizeze situaţiile: Cartea uriaşă Carna-
Ce fac atunci când sunt trist/ când mi-e frică/ când sunt fericit/ când sunt valul diversităţii
relaxat? (activitate frontală)
CLR 1.1 Selectarea din setul de cărţi de joc a imaginilor corespunzătoare unor „Citirea” Cărţi de joc Interevaluare
mesaje formulate de către colegul de bancă (activitate în perechi) imaginilor
Participarea la joc de rol pornind de la ilustraţia din cartea uriaşă – pagina Exprimarea Cartea uriaşă Carna- Observarea reacţiilor
CLR 2.3 4. Ce povestesc bobocii de raţă cameleonului?. (activitate în grup) ideilor pe o temă valul diversităţii copiilor în timpul
Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon, dată jocului
în spaţiul liber de la pagina 15 din caietul elevului (activităţile desfă- Caietul elevului
AVAP 2.2 şurate de om în grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara) Exprimarea prin – pagina 15, creioane Aprecieri globale şi
(activitate individuală) desen a ideilor colorate, carioci individuale
Participarea la jocul Calculatorul: copiii sunt invitaţi să-şi imagineze că Cuvântul Observarea reacţiilor
168
CLR 3.1 sunt litere pe tastatura unui calculator. Primesc fiecare câte o literă din Jetoane cu litere copiilor în timpul
carton. Se amestecă şi, la semnalul învăţătoarei, încearcă să refacă jocului
cuvântul scris pe tablă cu litere de tipar (învăţătoarea va asigura
suficiente litere pentru compunerea cuvântului) (activitate frontală) Exprimarea
AVAB 2.6 Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) verbală şi non- Aprecieri globale şi
a mesajului unor proverbe, a conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea verbală individuale
acestora de către colegi. (activitate frontală)
CLR 4.1 Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţuri scrise ca Scrierea literelor Caietul elevului Aprecierea corecti-
model. (activitate individuală) – pagina 16 tudinii rezolvării
sarcinii de lucru
Competenţe Conţinut vizat / Evaluare/
Ziua Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi Resurse materiale
Specifice activat Feed-back
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 5 – „Culorile copilăriei”) Emoţii de bază – Observarea partici-
Discuţii despre activitatea extraşcolară pe care au desfăşurat-o la sfârşit starea de bine pării copiilor la
de săptămână (aceea de distribuire a cărţilor/ jucăriilor strânse pentru alţi formularea de
copii) şi despre emoţiile pe care le-au simţit în timpul activităţii răspunsuri
CLR 3.3 Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun Simboluri uzuale
DP 2.2 respectarea anumitor reguli, având ca sprijin imaginile de la pagina 17 din universul Caietul elevului
din caietul elevului (activitate frontală) apropiat – pagina 17 Autoevaluare
Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite
din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte (activitate frontală)
Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către
învăţător/ elevi pornind de la imaginile din caietul elevului, pagina 17 (al
doilea rând) (activitate individuală) Respectarea
D.P 3.2 Joc de mişcare Semaforul: jocul se desfăşoară în cerc sau în coloane. regulilor – în Observarea reacţiilor
Copiii se deplasează păstrând distanţă între ei. La comanda roşu, se comunicare şi în copiilor în timpul
169
opresc, la comanda galben, merg pe loc, la comanda verde, continuă timpul jocului jocului
mersul.
Luni
MM 2.1 Joc de mişcare Unu-doi: Observarea reacţiilor
„Merg soldaţii-n pas vioi, tot la fel mergem şi noi, 1-2, 1-2 (se imită Mişcarea pe copiilor
mersul soldatului) muzică
Pot să fiu un uriaş, pasul meu are doi paşi, 1-2, 1-2 (se imită mersul
uriaşului)
Pot să fiu şi un pitic şi să merg cu pasul mic, 1-2, 1-2 (se imită mersul
piticului)
Moşul merge-ncetişor, că-i bătrân şi toate-l dor, 1-2, 1-2 (se imită mersul
moşneagului)
Iar ştrengarul face saltul de pe un picior pe altul, 1-2, 1-2 (se imită pasul
ştrengarului)” (activitate frontală)
MEM 6.1 Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină (pagina 17 din
caietul elevului) cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale (număr Măsurarea Caietul elevului Autoevaluare
de pătrate). Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor lungimii folosind – pagina 17
folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai scurt/ mai lung (activitate unităţi
individuală) nonstandard
MEM 6.1 Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pasul, palma, creionul,
beţişorul etc.) pentru măsurarea lungimii unor obiecte (activitate în Creioane, beţişoare Aprecieri globale şi
perechi) individuale
AVAP 1.1 Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor „Citirea” Cărţi de joc Interevaluare
reprezentând instituţiile precizate verbal de către învăţător (activitate imaginilor Cartea uriaşă
frontală) Carnavalul
CLR 3.3 Selectarea din suita de imagini reprezentând instituţii/ locuri în care îşi Simboluri uzuale diversităţii Aprecieri globale şi
desfăşoară oamenii activitatea (cărţile de joc) a acelora existente în din universul individuale
localitatea natală (activitate individuală) apropiat
AVAP 1.1 Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Locuri în „Citirea” Albume de artă, Observarea reacţiilor
care îţi desfăşoară oamenii activitatea, în picturi, imagini din reviste, imaginilor fotografii, reviste, copiilor
PPT etc. (activitate frontală) ziare, PPT
AVAP 2.3; 2.6 Confecţionarea unor măşti de carnaval (activitate individuală) Tehnici simple: Caietul elevului – Autoevaluare
decupare după paginile 31-32
MM 3.1 Exersarea mişcării spontane pe diferite cântece adecvate având ca temă contur, înnodare Foarfece, elastic/beţişor Aprecieri globale şi
Culorile copilăriei (activitate frontală) Mişcare pe muzică CD-player individuale
MEM 1.1 Completarea unui grafic scris pe coală de flip-chart Cine m-a însoţit azi Numărarea/ Flip-chart, marker Aprecieri globale şi
în drumul spre şcoală? (părinţii/ bunicii/ sora sau fratele etc). Precizarea compararea individuale
numărului de copii pentru fiecare dintre situaţiile date, compararea numerelor în
numărului de copii prin punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor concentrul 0-31
grupurilor (activitate frontală)
CLR 2.2 Conversaţii scurte despre persoanele dragi din viaţa copiilor, activităţi Observarea comporta-
170
desfăşurate în prezenţa acestora (activitate frontală) A prezenta pe mentului participativ
Realizarea unor descrieri elementare pe tema Persoane dragi din viaţa cineva în cadrul discuţiei
mea (activitate în perechi)
DP 2.1 Joc Roata amintirilor – descrierea de către fiecare copil a unui moment/
întâmplare din viaţa sa care are legătură cu o anumită persoană dragă A descrie emoţii
(activitate frontală) Aprecieri globale şi
CLR 4.3 Confecţionarea, la nivelul clasei, a unei mini-cărţi cu titlul Persoane A exprima emoţii Coli albe, creioane individuale
Marţi
dragi din viaţa noastră cu desene realizate de copii însoţite de cuvinte prin limbaje colorate, carioci
simple, familiare (activitate individuală şi în grup) variate
CLR 1.1 Joc Poveste cu numere: Copiii stau pe scaune. Fiecărui copil îi este A descifra sensul Observarea
atribuit un anumit număr (mai mulţi copii pot primi acelaşi număr). unui mesaj oral sistematică a
Învăţătorul începe să spună o poveste inventată cu titlul Cu bunicul prin comportamentului de
parc în care implică multe numere. De fiecare dată când îşi aude ascultător
numărul, fiecare copil trebuie să se ridice în picioare (apoi să se aşeze la
loc) (activitate frontală) Aprecierea
MEM 1.2 Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul Numerele de la 0 Caietul elevului corectitudinii
corect parcurs de fetiţă împreună cu bunicul său – Labirint (pagina 18 din la 31 – pagina 18 rezolvării sarcinii de
caietul elevului). (activitate individuală) - comparare lucru
MEM 5.2 Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin - adunare/ scădere
în imagini date (activitate frontală) cu 1-5 unităţi Observarea reacţiilor
MEM 6.1 Exerciţii de măsurare a înălţimii copiilor (cu ajutorul unor fâşii de hârtie Măsurarea Fâşii de hârtie copiilor
şi expunerea lor pe un perete în ordine crescătoare (activitate frontală) lungimii folosind
Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor (pagina 18 unităţi Caietul elevului Autoevaluare
din caietul elevului) (activitate individuală) neconvenţionale – pagina 18
DP 3.3 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Cărţi de joc Observarea
Joc de autocunoaştere: Când voi fi mare, mi-ar plăcea să devin ... Cartea uriaşă participării copiilor la
deoarece... Carnavalul formularea de
CLR 1.1 Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor repre- A recepta/ A diversităţii răspunsuri
zentând meserii descrise verbal de către învăţător (activitate frontală) exprima idei pe o
Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La temă dată Aprecieri globale şi
CLR 2.3 magazin”, „La restaurant” etc. (activitate în grup) Scrierea literelor Caietul elevului individuale
Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul mari de tipar – - pagina 19
CLR 4.1 codificat! – pagina 19 din caietul elevului) (activitate individuală) actualizare Autoevaluare
CLR 3.2 Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în A formula Caietul elevului Interevaluare
funcţie de situaţia dată Ciorba se mănâncă cu lingura, iar friptura cu... – enunţuri logice – pagina 19
pagina 19 din caietul elevului (activitate individuală) Aprecieri globale şi
171
MEM 4.2 Formulare de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din Cărţi de joc individuale
Miercuri
cărţile de joc, în vederea realizării corespondenţei „loc de muncă- Relaţii de tipul
ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un „dacă...,
medic) (activitate individuală) atunci...”
MEM 5.1 Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ Cărţi de joc Interevaluare
instrumente de lucru (activitate în perechi)
Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: Sortare după Autoevaluare
loc de muncă – meserie – instrument de lucru (activitate individuală) criterii date
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Sunt atâtea meserii (activitate Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 frontală) mişcare pe copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup) muzică asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera
AVAP 2.6 Participarea la jocul Mimă cu rimă: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi Observarea reacţiilor
Joi
mimează cuvinte care au legătură cu cuvântul-cheie „petrecere”. Copilul copiilor în timpul
care începe jocul spune: Mă gândesc la un cuvânt care rimează cu „____“ jocului
şi apoi mimează cuvântul la care s-a gândit. (Exemplu: Mă gândesc la un
cuvânt care rimează cu CASCĂ şi apoi mimează cuvântul MASCĂ).
Jocul este continuat de copilul care descoperă primul cuvântul mimat A formula idei Aprecieri globale şi
(activitate frontală) prin variate Albume cu fotografii individuale
CLR 3.2 Prezentarea de albume personale cu fotografii de la petreceri organizate forme de de la petreceri ale
pentru copii (activitate frontală) exprimare copiilor Interevaluare
CLR 3.1 Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în
corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile co-
respunzătoare de la pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală) Caietul elevului
CLR 4.1 Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul Scrierea literelor - – pagina 20 Aprecieri globale şi
imaginii corespunzătoare (activitate individuală) actualizare individuale
CLR 2.2 Formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi pa baza Cartea uriaşă Observarea
imaginii de la pagina 7 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii Carnavalul participării copiilor la
(activitate în perechi) A cere/ a da diversităţii - pagina 7 formularea de
CLR 4.3 Realizarea unei liste de cumpărături necesare pentru organizarea unei informaţii Coală de hârtie A3, întrebări/ răspunsuri
petreceri, folosind cuvinte familiare, simboluri, desene (activitate în creioane colorate,
grup) carioci
MEM 6.1 Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei (activitate individuală) Schimburile
Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc (activitate în echivalente Bancnote de 1 leu, Aprecieri globale şi
grup) valoric 5 lei, 10 lei individuale
Joc de utilizare a banilor în scopul achiziţionării celor scrise în lista de Coli de hârtie,
cumpărături La magazin (activitate în grup) creioane colorate,
MEM 5.2 Crearea unor probleme simple pornind de la situaţii concrete legate de Compunerea de diverse obiecte nece- Interevaluare
172
jocul de rol (activitate în grup) probleme sare la o petrecere
MM 1.4; 2.1; Exersarea asimilării integrale a cântecului Astăzi e sărbătoare (activitate Cântare vocală şi CD, casetofon Observarea reacţiilor
2.2 frontală) mişcare pe muzică copiilor în timpul
Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup) asimilării cântecului
AVAP 2.2 Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală) Pata de culoare Acuarele, tempera Aprecieri globale şi
individuale
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Observarea reacţiilor
DP 1.1 Joc de cunoaştere şi autocunoaştere Trenul calităţilor: copiii formează un Trăsături fizice copiilor în timpul
cerc cu faţa spre interior. Un copil este locomotiva şi cu sunete specifice personale jocului
se învârte de jur-împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi
spune numele şi o trăsătură fizică. Copilul în faţa căruia s-a oprit se
prinde de locomotivă, devenind vagon. Pe rând fiecare vagon nou prin
Vineri
oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate – trăsătură
fizică, până ce toţi participanţii formează o garnitură de tren. Formularea de Caietul elevului Observarea comporta-
CLR 3.2 Discuţii pe baza imaginii din caietul elevului, pagina 23, despre relaţio- propoziţii cu – pagina 23 mentului participativ
narea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii sociale etc. suport intuitiv în cadrul discuţiei
Colorarea imaginii din caietul elevului, pagina 23, şi găsirea unui titlu Reguli Creioane colorate, Autoevaluare
potrivit (activitate individuală) elementare ale carioci
DP 3.1; 2.2 Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii de la noilor Aprecieri globale şi
pagina 23 din caietul elevului şi a unor reguli de comunicare eficientă cu rutine specifice Caietul elevului individuale
colegii (activitate frontală) activităţii clasei – pagina 23
MEM 5.2 Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată în caietul elevului, pregătitoare
pagina 23 (activitate frontală)
CLR 1.4 Participare la joc de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe Exprimarea Păpuşi pe deget, pe Observarea
deget, pe mână, marionete reprezentând diferite animale, pe tema ideilor pe o temă mână, marionete comportamentului
Prietenia (activitate în grup) dată reprezentând diferite participativ în cadrul
MM 2.1 Intonarea unor cântece cunoscute de copii despre animale, cu executarea animale jocului de rol
unor mişcări potrivite conţinutului de idei (activitate frontală) A exprima idei
CLR 3.1 Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu prin mişcări ale
imaginile corespunzătoare de la pagina 21 din caietul elevului (Scrieţi, în corpului Caietul elevului Autoevaluare
dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare Recunoaşterea – pagina 21
animalului pe care îl denumeşte!) (activitate individuală) literelor mari de
CLR 4.1 Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate tipar Aprecieri globale şi
folosind un cod de numere (Joc: Descoperă mesajul codificat! – pagina Scrierea literelor individuale
21 din caietul elevului – activitate individuală) mari de tipar -
actualizare
CLR 2.4 Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor A formula idei Cărţi de joc Interevaluare
173
de joc în raport cu firul poveştii Carnavalul diversităţii. (activitate în depre conţinutul Cartea uriaşă
perechi) unui text audiat Carnavalul Observarea
CLR 1.2 Formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului diversităţii participării copiilor la
(Care sunt animalele cu care s-a împrietenit cameleonul?, Care sunt formularea de
mijloacele de transport cu care a călătorit cameleonul?, Cum credeţi că răspunsuri
a ajuns cameleonul pe alte meleaguri, departe de locul natal?) (activitate
frontală)
MEM 2.2 Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul Figuri geometrice Caietul elevului Autoevaluare
dintre mijloacele de transport întâlnite în poveste (activitate individuală) – pagina 22 Aprecieri globale şi
AVAP 2.2 Completarea desenului cu elemente din poveste (activitate individuală) Creioane colorate individuale
Săptămâna a IV-a
specifice activat
DP 2.3 Joc de continuare a frazei: Mâncarea mea preferată este… Preferinţe Caietul elevului Aprecieri globale şi
AVAP 2.6 Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber personale – pagina 24 individuale
de la pagina 24 din caietul elevului, şi scrierea numelui personal în caseta
de sub desen. (activitate individuală)
CLR 3.1; 4.1 Joc de cunoaştere: BINGO! Observarea reacţiilor
Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi Dialogul copiilor în timpul
roagă-i să îşi scrie numele în pătratele de pe fişă! Cel care termină jocului
spune: BINGO!. (activitate frontală)
Marţi
DP 2.3 Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este… (activitate Preferinţe Caietul elevului – Observarea partici-
frontală) personale pagina 24 pării copiilor la
MEM 1.1; 1.2 Copiii au pe mese pipetă, linguriţă, ceaşcă, borcan şi un vas opac în care formularea de
se află apă. Estimări şi verifi- Pipetă, linguriţă, răspunsuri
174
Realizarea de predicţii: Ce credeţi că este în vasul acoperit? (activitate care prin numă- ceaşcă, borcan, vas
frontală) rare opac în care se află
Realizarea de estimări şi numărări: copiii apreciază numărul de picături apă Aprecieri globale şi
care încap într-o linguriţă, numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o individuale
ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan (activitate în perechi) Creioane colorate,
Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe carioci
etc., în urma activităţii concrete de numărare (activitate individuală)
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Emoţii de bază Observarea comporta-
DP 2.1 Exerciţii de explicare a unor trăiri afective pozitive/ negative în urma mentului participativ
vizionării unor documentare despre mediu – Exemplu: Mediul este Caietul elevului în cadrul discuţiei
fericit/ trist pentru că…(activitate frontală) – pagina 25
CLR 4.1; 4.3 Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta Elemente de Interevaluare
prin desen ce înseamnă un mediu curat? – caietul elevului, pagina 25 construcţie a Creioane, creioane
Miercuri
(activitate individuală) comunicării colorate, carioci
MEM 4.2 Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii din caietul Efecte ale acţiunii Caietul elevului Observarea reacţiilor
elevului pagina 25 (activitate frontală) omului asupra me- – pagina 25 copiilor în timpul
diului înconjurător jocului
MEM 3.2 Participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, în curtea/ gră- Aprecieri globale şi
dina şcolii (activitate frontală) individuale
MM 2.2; 3.3 Acompanierea unor cântece cunoscute de copii şi adecvate temei Ziua Cântarea Observarea reacţiilor
Mediului cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare instrumentală copiilor
etc.). Coală albă de hârtie,
AVAP 2.6 Realizarea unor desene care reprezintă momente descrise în cântecele Linia cu scop de creioane, creioane Aprecieri globale şi
interpretate. contur colorate, carioci individuale
DP 2.2; 2.3; Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc. A formula idei Cartea uriaşă – Observarea
CLR 1.2; 2.2, Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate la pagina despre meserii pagina 7 participării la dialog
26 în caietul elevului: bucătar, cofetar. Identificarea elementelor care nu Caietul elevului
se potrivesc cu majoritatea celor date (activitate frontală) – pagina 26
AVAP 1.1 Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale
legate de utilizarea unuia dintre obiectele prezentate, cu ajutorul dese- Punctul şi linia cu Creioane colorate,
nului, picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală) scop de contur acuarele, foarfece,
lipici
MEM 3.1, 6.1, Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! Caietul elevului Autoevaluare
6.2 (obiecte cu care nu se măsoară timpul/ lungimea etc.) (activitate – pagina 26
individuală)
Joi
175
Plasarea în timp a unor activităţi/ evenimente completând calendarul lunii Măsurări - Timp Aprecieri globale şi
utilizând numere pentru date şi simboluri pentru evenimente/ starea individuale
vremii.
AVAP 2.3 Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur. Tehnici de lucru: Caietul elevului
tăiere după contur – paginile 29-30,
foarfece
MM 1.4; 1.1; Exersarea de numărători din folclorul copiilor (activitate frontală) Cântarea vocală CD cu cântece din
2.2 Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe) şi mişcarea pe folclorul copiilor Interevaluare
AVAP 1.2; Desen liber inspirat de melodiile audiate (activitate individuală) muzică Coli A4, culori „Turul galeriei”
Linie şi punct
DP 2.1 Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc. Emoţii de bază Observarea reacţiilor
CLR 2.2; 2.3 Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile Rezolvarea unor copiilor
trăite de copii la o petrecere (activitate frontală) probleme cu
MEM 5.2 Rezolvare de probleme pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul sprijin în imagini
Vineri
elevului (activitate frontală) date Caietul elevului Observarea
DP 2.3 Realizarea unei pagini de jurnal în imagini „Eu şi prietenul/ prietenii Trăiri emoţionale – pagina 27 sistematică
mei”, în care copilul desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate faţă de fiinţe/
desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat. obiecte preferate
CLR 2.4 Conversaţie pe tema Pământul – planeta diversităţii. (activitate frontală) Exprimarea Observarea comporta-
Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel ideilor pe o temă mentului participativ
CLR 4.1 un Alfabet al fiinţelor (activitate frontală) dată Caietul elevului în cadrul discuţiei
Realizarea unei lucrări colective Planeta diversităţii prin desenarea/ Alfabetul limbii – pagina 28
AVAP 2.2 lipirea unor elemente pe un suport de hârtie în formă de cerc, de române Aprecieri globale şi
dimensiuni mari (activitate în grup) Tehnici de lucru individuale
Evaluare sumativă integrată

Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea Matematică şi explorarea

Arte vizuale şi abilităţi Matematică şi explorarea
Muzică şi mişcare Limbă modernă Comunicare în limba română
practice mediului
176
Disciplină opţională Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
practice
CUM FOLOSIM CAIETELE DE LUCRU?
1. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru

unitatea tematică „Povestea celor zece picături“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate
– Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele.
– Descrierea elementelor observate.
– Repovestirea textului audiat.
– Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii.
– Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste.
– Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită.
– Identificarea unor elemente de detaliu din imagini.
– Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc.
– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare.
– Identificarea culorilor elementelor din imagini.
• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc)
– Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor (Joc în perechi Compară şi spune – Fiecare
copil îşi aşază cărţile de joc în teanc, astfel încât să nu se vadă faţa pe care sunt desenate jucăriile şi
elementele din mediu. Cei doi copii întorc câte o carte şi compară, pe rând, numărul de elemente,
folosind sintagmele „mai mult/ mai puţin/ tot atâtea“).
– Joc LOTO în perechi – Asocierea cărţilor pe care sunt desenate acelaşi număr de elemente.
– Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers.
– La învăţarea numerelor, în unităţile tematice următoare – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu
numărul corespunzător.
– Gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (jucării, elemente din
mediul înconjurător).
• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori)
– Completarea Calendarului naturii.
– Asocierea fenomenelor naturii cu imagini reprezentând mediul înconjurător, anotimpuri.
– Recunoaşterea formelor geometrice şi a culorilor din spectrul solar.
– Realizarea de corespondenţe formă sau culoare cu diverse obiecte/ desene.
– Joc LOTO pe culori/ forme geometrice.
• Paginile cartonate 31 şi 32 (nor, picături, soare)
– Decuparea elementelor pe contur.
– Realizarea unei lucrări, la alegere:
„Norul picăturilor de culoare“
Norul se perforează acolo unde sunt marcate cele trei cerculeţe albe. De aici se agaţă trei fire de aţă
albă, subţire pe care se lipesc picăturile. Picăturile pot fi înşirate pe aţă, dacă profesorul le perforează cu
un ac mai gros.
„Floarea curcubeului“
În jurul soarelui (disc galben) se lipesc petalele (picăturile colorate). Se lipeşte totul pe un pai pentru
suc, obţinându-se o marionetă. Se poate completa cu frunze obţinute din hârtie creponată. Norul se
lipeşte pe un pai. Se pot face dialoguri între nor şi floare.
Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate:

• Pagina 5 – Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
– Ce vezi în imagini? Cum este primul nor faţă de cel de-al doilea?
– Colorează norul mai mare. Casa mai mare. Ghiozdanul mai mare.
– Cum este primul pom faţă de al doilea? Colorează pomul mai scund. Ibricul mai mic. Fereastra mai
îngustă (mică).
177
– Câte jucării sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa.
– Colorează mulţimea care are mai multe elemente.
– Conturează picăturile.
– Câte flori sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa.
– Colorează mulţimea care are mai puţine elemente.
• Pagina 6 – Sortarea şi clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu
– Colorează elementele din poveste pe care le recunoşti. Foloseşte numai culorile roşu, galben şi oranj/
portocaliu.
– Câte elemente ai colorat cu roşu? Dar cu oranj?
– Care sunt fiinţe? Dar obiecte?
– Care dintre elemente se repetă de mai multe ori?
– Ce element este desenat doar o singură dată?
• Pagina 7 – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
– Găseşte drumul de ieşire din labirint. Desenează-l cu creionul. Arată-i colegului de alături drumul găsit de
tine.
– Explică-i colegului în ce direcţie ai luat-o şi pe lângă ce elemente ai trecut.
– Joc Labirintul silabelor – Desparte în silabe cuvintele care sunt numele elementelor de pe traseul corect.
– Cum se numesc celelalte elemente din labirint? La ce folosesc? Ce rol au?
– Câte elemente din labirint sunt de culoare roşie? Găseşte două elemente de culoare galbenă etc.
• Pagina 8 – Culorile spectrului solar
– Ce observi pe această pagină? De ce crezi că desenul nu este „terminat“?
– Ce ai putea desena? Ce instrumente ţi-ar plăcea să foloseşti?
– Ce culori ai vrea să foloseşti? De ce?
• Pagina 9 – Acte de vorbire
– Ajută picăturile să găsească drumul spre ibric. Compară drumul găsit de tine cu cel al colegului tău.
– La ce crezi că se gândeşte fiecare picătură? Cum crezi că se simte ea? Ce te-a făcut să crezi acest lucru?
Tu te-ai simţit aşa vreodată? Povesteşte.
– Conturează picăturile. Colorează fiecare picătură, folosind culoarea care crezi că i se potriveşte. Sau
Colorează picătura care îţi place mai mult/ care simte ce ai vrea să simţi şi tu.
– Câte picături ai conturat? Câte sunt pe fiecare rând? Dar pe fiecare coloană? Câte picături vor să ajungă în
ibric?
• Pagina 10 – Blazonul personal
– Ce crezi că este un blazon? Unde/ Când ai mai auzit despre blazon?
– Completează blazonul cu desene care crezi că ţi se potrivesc. Poţi folosi şi cuvinte, dacă ştii să scrii.
Colorează elementele desenate de tine.
– Colorează castelul şi cavalerul.
• Pagina 11 – Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, fulger, lapoviţă)
– Cum se numeşte fiecare fenomen meteo desenat? În ce anotimp poate să apară?
– Uneşte fiecare imagine cu fenomenul meteo potrivit. Explică de ce ai ales să uneşti ... (ploaia) cu ...
(imaginea de toamnă) etc.
– Realizează un mesaj adresat prietenului tău. Arată-i cum este astăzi vremea şi ce ai vrea să faci. Foloseşte
o foaie de hârtie, multe simboluri şi desene.
• Pagina 12 – Umbrela
– Decorează umbrela, folosind hârtie glasată, creponată sau de mătase.
– Poţi să rupi hârtia şi să o lipeşti în interiorul conturului.
– Poţi să mototoleşti hârtia şi să o lipeşti de jur-împrejur.
– Poţi tăia fâşii de hârtie şi să le lipeşti aşa cum doreşti.
– Poţi decora umbrela folosind creioane colorate.
– Joc Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită – Haideţi să ne imaginăm că umbrela noastră nu este una
obişnuită, ci o umbrelă magică, fermecată. Ce aţi face cu ea?
178
• Pagina 13 – Apreciere globală şi compararea numărului de elemente a două mulţimi
– De unde vin picăturile de ploaie? Când plouă? Ce se întâmplă cu picăturile de apă care cad pe pământ?
– Câte picături de ploaie crezi că pot să acopere o frunză de trandafir? Dar o frunză de salată? În palma ta,
oare câte picături de ploaie ar putea să intre?
– Priveşte această linguriţă. Câte picături de apă crezi că încap în ea? Desenează în tabel, în prima căsuţă,
tot atâtea X câte picături crezi că intră.
– Dar într-un dop de plastic, câte picături crezii că intră? Desenează tot atâtea X în căsuţa de lângă
imaginea dopului.
– (Pe parcursul experimentului sau la finalul acestuia) Câte picături de apă au încăput în linguriţă?
Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe primul rând.
– Câte picături au încăput în dop? Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe al doilea rând.
– Numără semnele puse în tabel, pe rândul potrivit linguriţei. Când ai desenat un număr mai mare de
semne? Cine a fost mai aproape de răspunsul corect? (la fel pentru dop)
– Când a fost nevoie de un număr mai mare de picături? Când am umplut linguriţa sau dopul? De ce?
– Cu câte linguriţe crezi că umplu un capac? Cu câte capace crezi că umplu un pahar? etc.
• Pagina 14 – Sunetul a. Literele A şi a
– Ce observi în imagine?
– Numără fiinţele şi obiectele care apar în imagine. Numeşte-le. Găseşte acele elemente al căror nume
începe cu sunetul a.
– Colorează literele A şi a din titlu.
– Unde descoperi în imagine aceste litere?
– Încercuieşte litera A din cuvintele scrise pe pagină. Unde se află în cuvinte? Desparte cuvintele în silabe.
– Încercuieşte/ colorează cu roşu cuvântul MAMA, cu albastru cuvântul TATA, cu verde cuvântul FAMILIE.
– Observă în câte feluri pot fi scrise literele A şi a. Care ţi se pare mai interesantă/ atrăgătoare/ uşor de scris?
– Scrie literele pe spaţiul din josul paginii.
• Pagina 15 – Compararea numărului de elemente a două mulţimi. Modele repetitive
– Priveşte primul şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte elementele. Ce observi?/ Ce regulă respectă?
– Priveşte al doilea şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte-le. În ce şir sunt mai multe elemente?
Uneşte cu o linie primul element din primul şir cu primul din al doilea şir, al doilea cu al doilea etc.
– Completează al doilea şir de desene.
– Găseşte regula. Continuă al treilea şi al patrulea şir.
– Pe spaţiul liber din josul paginii, desenează şi tu un model după regula pe care o doreşti.
– Găseşte şirul/ mulţimea cu cel mai mare/ cel mai mic număr de elemente.
• Pagina 16 – Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor
– Uneşte fiecare figură colorată cu modelul-contur. Uneşte figurile cu pata de culoare corespunzătoare.
– Numără figurile de culoare galbenă. Numără figurile roşii. Care sunt mai multe?
– Numără figurile cu colţuri/ vârfuri. Numără figurile fără vârfuri. Care sunt mai puţine?
– Aşază jetoanele cu figuri geometrice după modelul şirului cu figuri-contur. Numeşte figurile de pe
jetoanele tale. Ce culoare are fiecare?
• Pagina 17 – Culorile spectrului solar
– Decorează rama. Poţi folosi acuarele sau creioane colorate.
– Enumeră culorile pe care le-ai folosit.
– Realizează un desen al familiei tale.
– Numeşte membrii familiei pe care i-ai desenat.
• Pagina 18 – Sunetul p. Literele P şi p
– Priveşte imaginea. Ce vezi în imagine?
– Gândeşte-te la o poveste (Povestea norului de ploaie) – poveste colectivă.
– În ce cuvinte ai auzit sunetul p (picătură, ploaie)? Care sunt cuvintele care încep cu sunetul p? Găseşte şi
tu alte cuvinte care încep cu sunetul p.
– Priveşte literele P şi p. Conturează-le cu degetul. Colorează-le.
– Încercuieşte litera P în cuvintele: PIC, PAPAGAL, COPIL, PETALĂ.
– Formulează propoziţii folosind cuvintele: papagal, copil, petală.
179
– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele P şi p.
– Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor.
– Ce crezi că simte norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când?
– Colorează picătura preferată. Spune de ce ai ales tocmai această picătură. Ce te-a făcut să foloseşti aceste
culori?
– Ce faci atunci când eşti trist/ bucuros/ îngrijorat etc.
• Pagina 19 – Sunetul i. Literele I şi i
– Ajută fluturele să ajungă la crăiţă (floare).
– De ce crezi că fluturele îşi dorea să ajungă la floare? În poveste, cum l-a ajutat floarea? Cine i-a făcut ceai
fluturelui înfrigurat? Găseşte în imaginile de pe foaie un obiect util atunci când facem ceai. Cu ce sunet
începe cuvântul IBRIC?
– Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera i în cuvin-
tele date.
– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele I şi i.
– Ce nume care să înceapă cu sunetul i ar putea avea băiatul? (Ionuţ, Ilie, Iulian, Iancu, Irinel)
– Povesteşte o întâmplare prin care crezi că au trecut băiatul şi pisica.
• Pagina 20 – Orientare spaţială şi localizare în spaţiu
– Priveşte imaginea. Spune ce elemente vezi. Unde se află stupul portocaliu? Dar şoricelul?
– Ce vezi pe stupul galben? Conturează şi colorează albina.
– Unde crezi că va cădea picătura de apă?
– Unde stă fluturele? Dar gărgăriţa? Colorează-i.
– Desenează o gărgăriţă lângă furnică/ un fluture pe stupul verde/ câteva păsări deasupra grădinii etc.
– Colorează elementele de deasupra fluturelui/ gărgăriţa de pe frunză etc.
– Colorează tot atâtea frunze câte sunt deja colorate.
• Pagina 21 – Sunetul c. Literele C şi c
– Priveşte imaginea. Povesteşte ce vezi. Colorează jucăriile. Numără-le.
– Povesteşte despre camera ta/ spaţiul tău din camera copiilor.
– Găseşte jucăria care este desenată şi în camera copiilor şi în şirul de imagini. (cub)
– Cu ce sunet începe cuvântul CUB? Spune şi tu alte cuvinte care încep cu sunetul c. Găseşte cuvinte care
se termină cu sunetul c.
– Colorează literele din titlu.
– Numără de câte ori apare litera C pe această pagină.
– Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera c în cuvin-
tele date.
– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele C şi c.
– Modelează litera C din plastilină.
• Pagina 22 – Sortare şi clasificare
– Spune cum se numesc fiinţele din imagini. Unde trăiesc ele?
– Cum se numeşte adăpostul fiecărei fiinţe desenate pe această pagină?
– Spune ce ştii despre pădure. Dar despre zona de lângă baltă? Dar despre oraşe/ localităţi?
– Uneşte fiecare fiinţă cu locul unde trăieşte.
– Colorează numai fiinţele care trăiesc în pădure sau lângă apă sau în localităţi.
– Numeşte fiinţele cu două picioare/ cu patru picioare. Numeşte fiinţele care pot zbura/ nu pot zbura.
– Spune cât mai multe lucruri pe care le ştii despre ... leu/ câine/ copii (oameni) etc.
– Încercuieşte animalele care nu pot trăi libere (în sălbăticie) în ţara noastră.
• Pagina 23 – Sunetul ă. Literele Ă şi ă
– Joc Ghiceşte diferenţa: Priveşte aceste două litere (A şi Ă). Pe care dintre acestea o cunoşti? Care este
diferenţa dintre ele. Schimbă cuvântul astfel încât să se audă sunetul ă în locul sunetului a (fata – fată;
banca – bancă etc.).
– Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă.
– Colorează literele Ă şi ă.
180
– Uneşte fiecare imagine cu cuvântul corespunzător, apoi cu litera iniţială a cuvântului.
– Încercuieşte litera Ă în cuvintele de pe pagină. Formulează propoziţii cu cuvintele date. Numără cuvintele
fiecărei propoziţii.
– Scrie cuvintele CAP şi AC urmărind contururile punctate. Transcrie cele două cuvinte. Desenează
imaginea care se potriveşte fiecărui cuvânt scris.
• Pagina 24 – Apreciere globală. Compararea numărului de elemente a două mulţimi
– Priveşte literele. Pe care le recunoşti?
– Colorează literele, respectând codul de culoare A - albastru închis, Ă - albastru deschis, I - indigo, C -
violet, P - verde.
– Literele necolorate sunt mai multe sau mai puţine decât cele colorate? Verifică, numărând literele
colorate, apoi pe cele necolorate.
– Desenează tot atâtea cerculeţe albastre câte litere ai colorat cu albastru. Desenează tot atâtea cerculeţe
verzi câte litere ai colorat cu verde. Uneşte câte un cerculeţ albastru din prima mulţime cu câte un
cerculeţ verde din a doua mulţime. (Realizează corespondenţa element cu element între cele două
mulţimi.) Care mulţime de cerculeţe are mai multe elemente?
– Găseşte elementul care nu este literă. Haşurează-l.
• Paginile 25 şi 26 – Sortare
– Priveşte primul grup de litere. Care sunt literele care nu se potrivesc în grup? Încercuieşte-le cu roşu. (Se
procedează la fel pentru toate celelalte mulţimi de litere.)
– Observă cu atenţie cuvintele scrise lângă imagini. Încercuieşte cu o culoare la alegere literele de care ai
nevoie să scrii aceste cuvinte, în ordinea în care ai nevoie de acestea.
– Scrie şi tu cuvintele, ca şi cum le-ai fotografia.
– Conturează literele scrise punctat pe spaţiul cu pătrăţele. Continuă şirul de litere, respectând modelul.
• Pagina 27 – Culorile spectrului solar. Acte de vorbire
(prima oră)
– Spionii care nu voiau să se afle ce mesaje scriau foloseau nişte coduri secrete. Ca să descoperim mesajul
ascuns de pe pagina aceasta, trebuie să vedem care este codul. Care este codul? Înlocuieşte fiecare semn
cu litera corespunzătoare. Care este cuvântul secret?
– Când apare curcubeul? Cum arată el? Care sunt culorile din care se compune?
– Ai mai observat culorile curcubeului, grupate la fel, şi cu alte ocazii? Când?
– Numeşte culorile curcubeului.
– Culoarea căror obiecte putea fi văzută prin cele zece picături din poveste?
– Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat. Ceilalţi, până se numără la trei, trebuie
să numească un obiect care are acea culoare. Cine reuşeşte să numească obiectul primeşte un punct.
(Fiecare copil trebuie să ţină socoteala punctelor acumulate).
(a doua oră)
– Ştii cum se încheie poveştile? Iată cum se termină Povestea celor zece picături (se citesc cele patru versuri).
– Să învăţăm şi noi aceste versuri. (Memorizare)
– În cele patru versuri, colorează toate literele pe care le cunoşti.
• Pagina 28 – Recapitulare
– Uneşte cuvintele din coloană cu imaginile corespunzătoare.
– Spune cu ce sunet începe/ se sfârşeşte fiecare cuvânt.
– Subliniază cu verde cuvintele care încep cu sunetul c. Colorează cu galben cuvintele care se termină cu c
etc. Pronunţă aceste cuvinte.
– Încercuieşte cu roşu litera A din cuvintele din coloană. Spune unde se află litera A/ sunetul a în aceste cuvinte.
– Priveşte imaginile din tabel. Spune ce vezi. Care sunt cuvintele scrise sub imagini?
– Scrie după model cuvintele, în căsuţele libere din tabel, ca şi cum le-ai fotografia.
181
unitatea tematică „Întâmplări cu furnici“
– Se identifică momentele poveştii şi personajele.
– Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului.
– Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste.
– Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată.
– Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente.
– Joc de rol O zi în muşuroiul de furnici.
• Pagina 2 cartonată (spatele cărţilor de joc)
– Discuţii în care se realizează o paralelă între activitatea furnicilor şi cea a oamenilor.
– Identificarea poziţiilor spaţiale (carte de joc – coş cu fructe).
– Discuţii libere despre ce alimente mănâncă oamenii şi cum le păstrează.
– Activităţi în funcţie de vreme.
• Pagina 4 cartonată
– Discuţii care să evidenţieze asemănări între modul de trai al diferitelor animale.
– Crearea unei poveşti despre regulile de circulaţie.
– Ciclul de viaţă al unui fluture.
• Pagina 5
Tabelul 1 – Predicţii:
– Ce insecte credeţi că veţi întâlni în curtea şcolii? Bifaţi în primul rând al tabelului, în căsuţele corespunzătoare.
– Vom merge afară să observăm insectele. Marcaţi cu X pe rândul de jos insectele văzute în curte.
– Adaugaţi un • (punct) dacă aţi văzut o altă insectă decât cele din tabel.
Tabelul 2 – Predicţii „Hrana preferată a furnicilor“:
– Care credeţi că este hrana preferată a furnicilor? Bifaţi în primul rând al tabelului, în caseta corespunzătoare.
– În grădina şcolii, puneţi ca momeală pentru furnici diferite alimente ilustrate în tabel.
– La sfârşitul orei, aproximaţi unde s-au strâns mai multe furnici! Consemnaţi rezultatul observării bifând
pe al doilea rând din tabel.
– Urmăriţi şirul format de furnici şi observaţi cum cară hrana către muşuroi.
– Ce puteţi spune voi despre o furnică? Găsiţi cel puţin două calităţi pe care le deţine.
– Ce crezi că ar spune furnica despre tine, ...?
• Pagina 6 – Sunetul şi literele F/f
– Identificaţi în imagine elementele a căror denumire începe cu sunetul F. Coloraţi-le.
– Coloraţi literele F/f.
– Încercuiţi literele F/f în şirul de litere dat.
– Scrieţi literele F/f pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
– Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul f în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul f! Scrieţi litera F pentru a întregi cuvintele date.
– Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: floare, tufiş, pantof.
• Pagina 7 – Furnica - alcătuirea corpului
– Unor furnici le lipsesc părţi ale corpului. Priviţi furnica 1 şi observaţi ce lipseşte surorilor ei.
– Desenaţi părţile lipsă ale celorlalte furnici.
• Pagina 8 – Aproximări
– Cât de mică este o furnică în comparaţie cu agrafa de birou? Dar faţă de monedă?
– Comparaţi mărimea fiecărei furnici cu mărimea obiectelor din fiecare imagine.
182
– Comparaţi dimensiunile unei furnici cu mărimea unor obiecte aflate la îndemână (furnica este mare/ mică,
faţă de cartea/ penarul/ degetul meu etc.).
– Desenaţi câte o furnică: 1. mare cât o agrafă; 2. mică cât un bob de orez; 3. mai mare decât o pastilă;
4. mare cât o monedă.
• Pagina 9 – Despărţirea cuvintelor în silabe
– Încercuiţi imaginea care indică personajul principal din poezia audiată (O furnică de T. Arghezi).
– Denumiţi obiectele/ fiinţele din imagini! Despărţiţi cuvintele în silabe.
– Scrieţi în dreptunghiurile de sub imagini tot atâtea cercuri câte silabe are fiecare cuvânt.
– Coloraţi imaginile a căror denumire conţine două silabe.
– Scrieţi X în dreptul imaginii a cărei denumire conţine sunetul f.
– Realizaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi rolul membrilor din familia voastră.
• Pagina 10 – Numărul şi cifra 1
– Desenaţi sub fiecare instrument muzical câte o floare.
– Ajutaţi greieraşul să îşi aleagă un instrument muzical potrivit pentru concert. Uniţi cu o linie greierele şi
instrumentul pe care l-aţi ales.
– Coloraţi floarea de sub instrumentul muzical ales.
– Număraţi elementele din prima mulţime şi scrieţi în casetă tot atâtea liniuţe.
– Desenaţi în fiecare mulţime tot atâtea elemente cât arată numărul din casetă.
– Încercuiţi cifra 1 în şirul de cifre dat.
– Trasaţi cifra 1 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
– Joc Ghiceşte instrumentul la care m-am gândit.
• Pagina 11 – Sunetul şi literele U/u
– Priviţi imaginile. În cazul în care cuvântul din imagine începe cu sunetul u coloraţi cercul în care este
scris DA. În cazul în care cuvântul începe cu alt sunet colorează cercul în care este scris NU.
– Coloraţi literele U/u.
– Încercuiţi literele U/u în şirul de litere dat.
– Scrieţi literele U/u pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi.
– Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul u în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul u. Scrieţi litera U pentru a întregi cuvintele date.
– Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: umbrelă, fulger, curcubeu.
– Număraţi insectele din imagine şi descrieţi ceea ce observaţi.
– Desenaţi câte două buline negre pe aripile buburuzei şi câte două buline roşii pe fiecare aripă a fluturelui.
– Desenaţi antenele fluturaşului.
– Coloraţi cu galben două flori şi încă două cu albastru.
– Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare
situaţie.
– Desenaţi în ultima mulţime tot atâtea elemente câte arată numărul din casetă.
• Pagina 13 – Hrana, sursă de energie
– Ajutaţi fiecare vieţuitoare să găsească mâncarea preferată (trasaţi câte o linie de la fiecare vieţuitoare la
hrana pe care o preferă).
– Ştiţi să le denumiţi? Ce cunoaşteţi despre fiecare? Există preferinţe comune între vieţuitoarele prezentate
şi hrana lor preferată?
– În spaţiul de jos desenaţi preferinţele voastre în ceea ce priveşte hrana (fel de mâncare, fruct preferat, suc
preferat, desert, legume etc.).
• Pagina 14 – Norme de igienă personală
– Priviţi imaginile şi precizaţi când se întâmplă acţiunea.
– Formulaţi propoziţii folosind următoarele cuvinte: dimineaţa, prânz, seara, noapte.
– Desenaţi în spaţiul din casetele libere diferite obiecte de igienă personală pe care le folosiţi.
183
– Încercuiţi trei frunze. Formaţi mulţimea licuricilor! Câte elemente are?
– Desenaţi pe cer trei stele.
situaţie.
– În fiecare noapte luna ascultă poveştile spuse de licurici. Întregiţi imaginea lunii unind punctele de la 1 la 3.
• Pagina 16 – Rolul decorativ al punctului şi al liniei
– Desenaţi pe aripile fluturelui 3 inimioare. Tot atâtea cercuri. Triunghiuri mai puţin cu 1.
– Completaţi desenul cu diferite puncte şi linii şi apoi pictaţi.
• Pagina 17 – Sunetul şi literele n şi N
– Denumiţi ceea ce este reprezentat în imagini. Observaţi cum sunt scrise cuvintele care denumesc elemen-
tele din imagini.
– Pentru fiecare cuvânt din rândul al doilea, realizaţi desenul corespunzător.
– Coloraţi literele N/n.
– Încercuiţi literele N/n în şirul de litere dat.
– Scrieţi literele N/n pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi.
– Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul n în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul n. Scrieţi litera N pentru a întregi cuvintele date.
– Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: nor, albină, motan.
• Pagina 18 – Provizii de iarnă
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce anotimp ilustrează.
– Descrieţi activităţile desfăşurate de oameni în anotimpul toamna.
– Descrieţi pregătirile pe care animalele le fac toamna în aşteptarea anotimpului rece.
– Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: toamna, provizii ...
– Desenaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi enunţul „Cămara mamei este plină cu provizii
pentru iarnă“.
– Număraţi insectele din chenarul mic.
– Încercuiţi câte patru elemente din fiecare rând al chenarului mare.
– Câte grupe de patru aţi format pe fiecare rând?
situaţie.
– Care este mulţimea cu cele mai multe elemente?
– Trasaţi o linie de la fiecare floare către un fluture. Cu cât sunt mai mulţi fluturi decât flori?...
• Pagina 20 – Sunetul şi literele r şi R
– Priviţi imaginea şi coloraţi toate literele care se regăsesc în cuvântul RĂDAŞCĂ.
– Coloraţi literele R/r.
– Încercuiţi literele R/r în şirul de litere dat.
– Scrieţi literele R/r pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi.
– Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul r în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul r. Scrieţi litera R pentru a întregi cuvintele date.
– Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: rochie, furnică, ţânţar.
• Pagina 21 – La picnic – norme de conduită
– Coloraţi lucrurile pe care le puteţi lua cu la picnic.
– Tăiaţi cu o linie obiectele care nu corespund.
– Desenaţi în caseta liberă ce aţi mai putea lua la picnic (plasă pentru fluturi, lupa etc.).
– Observaţi diferenţele dintre desenul de sus şi cel de jos.
– Tăiaţi cu o linie pe desenul din josul paginii elementele care nu corespund unui comportament adecvat.
– Formulaţi reguli pe care trebuie să le respectăm atunci când mergem la picnic.
184
– Formaţi grupe de câte 5 furnici. Desenaţi în interiorul chenarului o mulţime cu 5 seminţe.
situaţie.
– Care este mulţimea cu cele mai multe elemente?
– Trasaţi câte o linie de la fiecare coş către o furnică ce cară în spate un grăunte. Cu cât sunt mai puţine
furnici decât coşuri?
• Pagina 23 – Culori
– Ce culoare corespunde literei F? Dar literei ...?
– Coloraţi conform codului de culori dat.
• Pagina 24 – Citirea globală a cuvintelor
– Încercuiţi imaginile care ilustrează răspunsurile la ghicitorile spuse de mine.
– Observaţi scrierea cuvintelor de sub fiecare imagine.
– Găsiţi în grila de mai jos cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi-le!
• Pagina 25 – Numerele naturale în concentrul 1-5
– Coloraţi cu roşu vecinul mai mic al lui 2. Coloraţi cu verde vecinul mai mare al numărului 4.
– Ajutaţi albina să aşeze polenul în fiecare cameră a fagurelui, în ordinea crescătoare a numerelor de la 1 la
5, pentru a ajunge din nou la floare. Coloraţi traseul cu galben.
– Joc didactic La fabrica de bomboane cu miere (compunerea/ descompunerea unor mulţimi având cardinal
un număr de elemente mai mic decât 6).
• Pagina 26 – Recapitulare
– Denumiţi obiectele/fiinţele ilustrate.
– Uniţi cu o linie cuvintele care rimează.
– Întregiţi desenul unind punctele de la 1 la 5.
– Pălăria acestei ciuperci poate adăposti de soare,vânt sau ploaie mici insecte. Ce insecte credeţi că se pot
adăposti sub ciupercă? Desenaţi-le. Reprezentaţi prin desen un fenomen meteo care determină insectele
să se ascundă (soare, ploaie, vânt).
– Vorbeşte despre tine: Tu cum te protejezi de soare, vânt, ploaie?
• Pagina 27 – Diferenţe
– Priviţi cu atenţie cele două desene şi descoperiţi diferenţele!
– Desenaţi cu carioca elementele care lipsesc şi tăiaţi cu o linie ceea ce este în plus (intrusul)!
• Pagina 28 – Emoţii
– Descrieţi momentele din poveste din care fac parte ilustraţiile date. Cum credeţi că se simţea furnica în
fiecare moment prezentat?
– Povesteşte despre tine: Când te simţi vesel, speriat, trist, uimit/surprins, fericit?
– Redaţi prin desen situaţii de viaţă care v-au provocat anumite stări emoţionale asemănătoare cu ceea ce a
simţit furnica în momentele prezentate.
– Decuparea jetoanelor.
– Ordonarea numerelor.
– Jocuri cu numere de tipul „Ridică jetonul corespunzător numărului de obiecte dat!“, „Ridică jetonul cu
litera corespunzătoare sunetului cu care începe cuvântul rostit de mine!“
– Puzzle cu imagini care facilitează numărarea.
• Pagina 31 şi 32 cartonate
– Identificarea pe imagini a cuvintelor care încep/ conţin în interior/ se termină cu un sunet indicat.
– Joc de rol Invitaţie la masă (simularea unei conversaţii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera F).
185
unitatea tematică „OPT ROŢI“
– Se identifică momentele poveştii.
– Se descriu elementele observate.
– Se decupează cărţile de joc din poveste.
– Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc.
– Se formulează întrebări şi răspunsuri despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le
desfăşoară OPT ROŢI.
– Joc didactic: Ştim să circulăm?
– Joc de rol: În parcare.
• Pagina 5 – Tabel: Graficul prietenilor
– Mergeţi la colegi şi întrebaţi-i care sunt prietenii lor preferaţi.
– Bifaţi în căsuţele corespunzătoare din tabel sau scrieţi iniţiala prenumelor colegilor; număraţi rezultatele
obţinute şi spuneţi ce observaţi.
– Desenaţi în casete apoi număraţi: 2 colegi cu care vă jucaţi la şcoală, un joc preferat, 3 jucării preferate.
• Pagina 6 – Sunetul şi literele o şi O
– Trasaţi linii între obiectele desenate şi literele iniţiale ale denumirii acestora.
– Trasaţi literele mici din casetă.
– Coloraţi imaginile care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ a cărui denumire conţine litera (o).
– Încercuiţi litera o din interiorul cuvintelor.
– Trasaţi literele o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – „Ce s-ar întâmpla dacă...“
– Ajutaţi personajul principal din poveste să ajungă prin labirint la unul dintre prietenii săi.
– Uniţi imaginile care reprezintă detalii mărite şi imaginile din care au fost decupate aceste detalii.
• Pagina 8 – Silabe
– Denumiţi imaginile.
– Câte silabe conţin cuvintele? Număraţi prin bătăi din palme.
– Coloraţi folosind instrumentele preferate.
• Pagina 9
– Identificaţi prin încercuire cifra 0 din şirul de cifre.
– Scrieţi pe contur, apoi liber, cifra 0, folosind instrumente diferite.
• Pagina 10 – Sunetul şi literele m şi M
– Coloraţi toate literele care conţin cuvântul MAŞINI.
– Priviţi imaginile şi denumiţi-le!
– Găsiţi cât mai multe prenume care să înceapă cu sunetul m.
– Coloraţi obiectul a cărui denumire începe cu sunetul m.
– Încercuiţi literele m şi M din şirul de litere.
– Scrieţi literele M şi m pe linia punctată, apoi liber.
• Pagina 11
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi.
– Care ar putea fi cauzele care au dus la efectele observate? (A - deformare; B - rupere; C - spargere;
D - întindere)
– Observaţi regula şi continuaţi şirul.
• Pagina 12
– Număraţi şi scrieţi pe etichetă numărul corespunzător mulţimii date.
– Desenaţi în diagrama următoare, prin corespondenţă, tot atâtea elemente.
186
– Desenaţi în ultima diagramă o mulţime care are cu un element mai mult decât mulţimea dată.
– Precizaţi care este poziţia maşinilor din parcare.
– Completaţi prima casetă din josul paginii, cu cifra corespunzătoare numărului total de locuri de parcare.
– Completaţi cea de-a doua casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri ocupate.
– Completaţi cea de-a treia casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri rămase libere.
• Pagina 13 – Linii şi puncte
– Priviţi cu atenţie şi descrieţi tipurile de linii întâlnite în fotografie.
– Desenaţi în chenarul liber un covoraş de maşină şi decoraţi-l cu ajutorul liniei şi al punctului.
• Pagina 14 – Sunetul şi literele s şi S
– Denumiţi imaginile prezentate.
– Precizaţi unde se află sunetul s – la începutul cuvântului sau la sfârşit.
– Găsiţi alte cuvinte care să înceapă/ să conţină sunetul s.
– Scrieţi literele lipsă.
– Scrieţi literele S şi s pe linia punctată, apoi liber.
– Număraţi copiii din imaginea de sus a paginii.
– Desenaţi în diagrame tot atâtea elemente câte indică numerele date.
– Scrieţi cifra 6 pe linia punctată, respectând sensul săgeţilor.
• Pagina 16 – Drumul către şcoală
– Trasaţi drumul pe care credeţi că îl parcurge OPT ROŢI până la şcoală.
– Prezentaţi elementele întâlnite pe drum, până la şcoală.
– Indicaţi numărul de silabe pentru fiecare cuvânt, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane.
– Completaţi rândurile cu elementele grafice indicate.
– Număraţi maşinile din desenul din partea de sus a paginii.
– Realizaţi corespondenţa între cele două mulţimi şi spuneţi ce observaţi.
– Scrieţi cifra 7 pe linia punctată, folosind instrumente variate.
• Pagina 18 – Sunetul şi literele ş şi Ş
– Observaţi forma literelor Ş şi ş.
– Găsiţi asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S.
– Găsiţi drumul pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI pentru a ajunge în livadă.
– Încercuiţi literele Ş şi ş.
– Scrieţi pe contur, apoi liber, literele ş şi Ş, cu diferite instrumente de scris.
• Pagina 19 – Joc cu tematică: Fructe
– Treceţi pe la cât mai mulţi colegi şi întrebaţi-i ce fructe preferă.
– Bifaţi în căsuţele corespunzătoare sau scrieţi iniţiala prenumelui. Număraţi rezultatele obţinute. Ce observaţi?
• Pagina 20
– Număraţi merele din coş.
– Scrieţi pe etichetă cifra corespunzătoare numărului de mere.
– Desenaţi în coş tot atâtea fructe (la alegerea învăţătorului) cât arată numărul.
– Completaţi pe axă numerele lipsă.
– Întregiţi desenul unind punctele în ordine, de la 1 la 7.
• Pagina 21
– Decupaţi jetoanele.
– Lipiţi în mijlocul unei coli albe o maşinuţă de orice culoare, dar nu albă.
– Lipiţi în partea de jos a paginii o betonieră şi două autoturisme.
– Lipiţi în partea de sus a paginii un camion.
• Pagina 23 – Diferenţe
– Găsiţi diferenţele.
– Trasaţi conturul celor trei mijloace de transport.
– Uniţi imaginile mijloacelor de transport cu imaginile mediului pe unde circulă (aer, apă, sol).
187
– Coloraţi mijlocul de transport preferat.
• Pagina 24 – Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb
– Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb.
– Număraţi elementele din desen: case, poduri, treceri de pietoni, copii, semafoare, clădiri.
– Coloraţi corespunzător.
• Pagina 25 – OPT ROŢI şi elementele grafice
– Ce a învăţat Opt Roţi în Şcoala Maşinuţelor? Oare a învăţat să scrie?
– Trasaţi pe spaţiile punctate elementele grafice.
• Pagina 26
– Reconstituiţi maşina prin lipirea formelor geometrice în conturul dat.
– Număraţi figurile geometrice de fiecare fel şi completaţi corespunzător în tabelul dat.
• Pagina 27
– Decupaţi după contur.
– Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu?
– Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate.
– Cărţile de joc cu litere completează setul de cărţi asemănător din unităţile tematice Povestea celor zece
picături şi Întâmplări cu furnici.
– Coloraţi cu carioca.
– Decupaţi şi reconstituiţi imaginea povestind colegului despre ea.

unitatea tematică „Degeţica“
– Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele.
– Descrierea elementelor observate.
– Repovestirea textului audiat.
– Ordonarea cărţilor de joc conform firului poveştii.
– Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită.
– Identificarea unor elemente de detaliu.
– Schimbarea cursului poveştii, pornind de la momentul indicat de una dintre cărţile de joc.
• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc)
– Identificarea anotimpurilor reprezentate şi specificarea elementelor caracteristice.
– Ordonarea anotimpurilor.
– Asocierea cărţilor de joc cu imagini reprezentative pentru un anotimp cu numele acestuia şi lunile
componente.
– Formularea de enunţuri pornind de la imagini.
– Exprimarea unei păreri personale. (Exemplu: Anotimpul meu preferat este ... pentru că ...)
– Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor – Joc LOTO în perechi.
– Descrierea imaginilor folosind termeni care precizează poziţia spaţială a elementelor.
– Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers.
– Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu numărul corespunzător.
– Numărarea unor elemente din imagini.
– Formularea de probleme care se rezolvă prin adunare sau scădere.
188
– Identificarea culorilor specifice fiecărui anotimp. Asocierea fiecărui anotimp cu o anumită culoare.
– Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului.
– Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme: nori, zăpadă, mare.
– Identificarea unor fenomene ale naturii: ninsoarea.
– Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra propriului corp.

• Pagina 5 – Anotimpurile. Sortare după criterii date
– Completaţi desenele cu ceea ce aţi putea vedea pe fereastră în fiecare anotimp. Povestiţi colegilor ce aţi
desenat.
– Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie – Încercuiţi pe calendarul din caiet zilele când
vin Moş Nicolae şi Moş Crăciun, când se serbează Crăciunul şi venirea Anului Nou etc; număraţi zilele
încercuite.
– Încercuiţi ziua voastră de naştere/ alte evenimente importante pentru voi.
– În ce lună aţi încercuit cele mai multe zile? Dar cele mai puţine?
– În ce anotimp au avut loc cele mai plăcute evenimente pentru voi?
• Pagina 6 – Sunetul d, literele d şi D
– Conturaţi literele de pe coperta cărţii.
– Coloraţi literele d şi D de la titlu.
– Completaţi desenul în care apare Degeţica, cu trei elemente semnificative din poveste. De ce aţi ales
aceste trei elemente?
– Încercuiţi literele d, D în şirul literelor scrise cu fonturi diferite. Număraţi literele încercuite.
– Completaţi fiecare cuvânt care conţine cu litera D.
– Trasaţi literele d şi D pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – Anotimpurile. Reguli de menţinere a sănătăţii
– Uniţi numele fiecărui anotimp cu imaginea corespunzătoare/ cu hainele cele mai potrivite pentru acel
anotimp.
– Formulaţi întrebări referitoare la conţinutul imaginilor.
– Ce întrebări aţi pune dacă vreţi să primiţi răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era
harnică şi bună.“? (Se dă răspunsul şi se solicită întrebarea.)
– Coloraţi hainele pe care le purtaţi în anotimpul preferat.
– Explicaţi colegului de ce alegeţi să purtaţi iarna fular; vara sandale; şapcă primăvara şi vara etc.
– Joc: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să
ghicească despre ce anotimp este vorba.
• Pagina 8 – Elemente grafice
– Ce observaţi pe această pagină? De ce credeţi că desenul nu este „terminat“?
– Ce aţi putea desena? Ce instrumente v-ar plăcea să folosiţi?
– Ce culori aţi vrea să folosiţi? De ce?
– Număraţi elementele din imagine.
– Găsiţi în imagine mulţimi cu tot atâtea elemente.
– Încercuiţi, în tabel, cifra corespunzătoare numărului de elemente din imagine (sticle, boabe, castronaşe,
foi de hârtie).
– Conturaţi cifra 8 pe linia punctată şi terminaţi rândul.
– Creaţi un desen (amuzant) pornind de la cifra 8.
• Pagina 10 – Programul zilnic. Înregistrarea datelor în tabel
– Ce activitate este reprezentată prin fiecare desen din tabelul-orar?
– Ce activităţi desfăşuraţi în fiecare zi? Desenaţi.
– Marcaţi prin semnul X ziua în care aveţi activitatea reprezentată prin desen.
– Comparaţi orarul vostru cu cel al Ioanei. Care sunt activităţile comune? Ce activităţi aveţi în plus faţă de
Ioana?
189
• Pagina 11 – Sunetul t, literele t şi T
– Coloraţi cu roşu litera mică de tipar şi cu verde litera mare de tipar.
– Realizaţi o poveste pornind de la imaginea de toamnă.
– Găsiţi în imagine elemente ale căror denumire conţine sunetul t. Arătaţi locul acestuia în cuvânt.
– Încercuiţi litera T în cuvintele date.
– Trasaţi conturul literelor.
– Completaţi cuvintele cu litera T. Formulaţi enunţuri cu aceste cuvinte. Număraţi cuvintele din fiecare enunţ.
– Creaţi o poveste în care să apară toate cele patru elemente desenate.
– Număraţi elementele mulţimilor date.
– Număraţi crescător şi descrescător.
– În tabelul dat, desenaţi tot atâtea cerculeţe/ steluţe/ pătrăţele etc. Câte elemente are fiecare mulţime dată?
– Încercuiţi cifra care arată numărul corect de elemente.
– Trasaţi cifra 9 după model.
• Pagina 13 – Corpul omenesc. Utilitatea îmbrăcăminţii
– Cum se numeşte fiecare parte a corpului omenesc? Care este rolul/rostul fiecărei părţi.
– Desenaţi şi coloraţi obiecte de îmbrăcăminte potrivite pentru silueta din imagine.
– Decupaţi îmbrăcămintea realizată şi „îmbrăcaţi“ silueta. Explicaţi de ce aţi ales aceste obiecte de
îmbrăcăminte.
• Pagina 14 – Sunetul ţ, literele Ţ şi ţ
– Ce observaţi în imagine? Imaginaţi-vă un alt curs al poveştii pornind de la momentul prezentat în
imagine.
– Numiţi obiectele şi fiinţele din imagine. Găsiţi acele elemente al căror nume începe cu sunetul ţ/ conţine
sunetul ţ.
– Coloraţi literele Ţ şi ţ din titlu.
– Încercuiţi literele ţ şi Ţ din şirurile date.
– Completaţi cuvintele cu litera Ţ. Despărţiţi în silabe cuvintele.
– Trasaţi literele pe spaţiul dat.
• Pagina 15 – Corpul omenesc. Simţurile
– Uniţi fiecare parte a corpului cu denumirea acesteia. Care este rolul fiecărei părţi a corpului?
– Uniţi fiecare element desenat cu organul de simţ care ne ajută să cunoaştem obiectul respectiv. Explicaţi
alegerea făcută.
– Joc: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu
ajutorul simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a gândit copilul care a făcut descrierea.
• Pagina 16 – Corpul omenesc. Simţurile. Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor
– Experiment. Materiale necesare pentru fiecare copil: câte un pahar mat (de unică folosinţă) care conţine
câte 5-10 seminţe de floarea-soarelui, porumb, fasole; paharul este acoperit cu un capac din staniol, astfel
încât să nu se vadă ce este înăuntru.
– Predicţii: Ce credeţi că se află în pahare? (Copiii nu au voie să atingă paharele.)
– Mirosiţi şi încercaţi să ghiciţi ce aveţi în pahare.
– Luaţi paharele în mână şi agitaţi-le. Ascultaţi sunetele produse. Ce credeţi că se află înăuntru?
– Scoateţi capacul. Cine a fost cel mai aproape de răspunsul corect când a apreciat ce se află în pahar? Când
a fost mai uşor să daţi un răspuns despre conţinutul paharului? De ce?
– Câte seminţe de floarea-soarelui/ porumb/ fasole credeţi că aveţi fiecare în pahar? Notaţi numărul apreciat
în coloana Înainte din tabelul din caiet. Număraţi seminţele din fiecare categorie şi notaţi răspunsul în
ultima coloană. Comparaţi numărul estimat cu cel găsit prin numărare.
• Pagina 17 – Sunetul z, literele z şi Z
– Descrieţi ceea ce vedeţi în imagine. Cum credeţi că se realizează schimbul dintre noapte şi zi?
– Pronunţaţi sunetul z. Spuneţi cuvinte care încep cu sunetul z.
– Coloraţi cu roşu litera z şi cu verde litera Z.
– Încercuiţi litera Z din cuvintele date.
– Trasaţi literele scrise punctat.
– Desenaţi un om de zăpadă.
190
• Pagina 18 – Numărul 10
– Priviţi imaginea. Completaţi mulţimea bilelor verzi astfel încât să aibă tot atâtea elemente câte degete
aveţi la ambele mâini.
– Desenaţi elementele mulţimilor.
– Indicaţi numărul de elemente din fiecare mulţime. Comparaţi numărul elementelor. (Ex: Mulţimea cu cel
mai mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor. În mulţimea peştilor sunt tot
atâtea elemente câte sunt în mulţimea elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult
decât mulţimea maşinuţelor etc.)
• Pagina 19 – Sunetele şi literele învăţate
– Uniţi fiecare desen cu cuvântul potrivit scris în coloane.
– Coloraţi desenele.
– Încercuiţi literele învăţate, în cuvintele scrise sub imagini.
– Câte silabe are fiecare cuvânt? Ridicaţi tot atâtea degete/ puneţi degetul pe nas când auziţi un cuvânt
format dintr-o silabă şi pe obraz când auziţi un cuvânt din două silabe.
– Desenaţi tot atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul.
– Uniţi fiecare cuvânt cu litera pe care o conţine (Z sau D).
• Paginile 20 şi 21 – Numărul 10: compunere, descompunere
– Găsiţi în tabel imaginile animalelor care au fost personaje în povestea Degeţica.
– Marcaţi cu X desenul care reprezintă fiinţa despre care vorbeşte ghicitoarea.
– Scrieţi câte litere are fiecare cuvânt (pe prima linie a tabelului).
– Scrieţi numărul de silabe al fiecărui cuvânt (pe a doua linie a tabelului).
– Scrieţi numărul lipsă în şirul cifrelor date.
– Coloraţi părţile corpului omizii după cum este indicat în tabelul din dreapta. Din câte elemente este
format corpul omizii în fiecare caz?
• Pagina 22 – Numerele de la 0 la 10. Pata de culoare
– Conturaţi omul de zăpadă unind punctele în ordine crescătoare/ descrescătoare.
– Decoraţi omul de zăpadă.
– Joc: Dacă aş fi un om de zăpadă
• Pagina 23 – Sunetele şi literele învăţate
– Descoperiţi în careul dat cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi căsuţele fiecărui cuvânt.
• Pagina 24 – Numerele de la 0 la 10
Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb
– Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb.
– Număraţi elementele din desen.
– Formulaţi şi rezolvaţi probleme de aflare a sumei/ diferenţei folosind elementele din imagine.
– Completaţi tabelul cu numărul de elemente descoperit.
– Adunaţi numărul degetelor indicate în desen. Scrieţi totalul în căsuţa corespunzătoare
• Pagina 25
– Coloraţi literele învăţate.
– Decoraţi aripile fluturelui cu elemente grafice (linii şi puncte).
• Paginile 26 şi 27
– Decupaţi elementele colorate şi recompuneţi brăduţul conturat. Lipiţi bradul recompus pe pagina 26.
– Notaţi în tabel câte elemente de fiecare fel au fost folosite la recompunerea brăduţului.
– Realizarea şi completarea unei felicitări.
– Decoraţi ciorapul lui Moş Nicolae. Folosiţi materiale şi tehnici la alegere (carioci sau acuarele, hârtie
glasată sau creponată etc.)
– Decupaţi ciorapul.
191
unitatea tematică „Jocuri şi jucării“
• Paginile 1-4 cartonate – Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba.
Decupare şi lipire.
Numărare. Formularea de probleme. Utilizarea obiectelor electrocasnice.
– Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate
– Aşezarea cartonaşelor conform firului logic al povestirii. Povestirea după imagini.
– Alcătuirea de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţirea în silabe a unor cuvinte ca joc,
tenis, minge, jucător etc.
– Reprezentarea simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocurile ilustrate în cartonaşe.
– Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.).
– Identificarea sporturilor practicate de copii şi a unor reguli ale jocului. Formularea unor mesaje orale
având ca suport cartonaşele cu jocuri.
– Numărarea cuburilor, cuierelor, copiilor din imagini. Recunoaşterea cifrelor din şotron. Citirea numerelor
de pe şotron.
– Crearea unor probleme simple după imaginile cu copii. Formularea unor observaţii asupra mediului
apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“ (observarea unor
elemente de detaliu din desene).
– Identificarea unor aparate care utilizează electricitatea şi a unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor
electrice. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea.
– Jocuri de utilizare a banilor.
– Identificarea culorilor în cartonaşele cu copii.
– Decuparea şi lipirea omului de zăpadă. Numirea formelor geometrice folosite şi a culorilor acestora.
• Pagina 5 – Sunetul l, literele l şi L
– Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-
ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul l); realizarea corespondenţei ima-
gine-cuvânt.
– Colorarea literelor l şi L din titlu.
– Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul l se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului
X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului)
– Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm
cercul cu cifra 4 pentru libelulă).
– Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat.
– Desenarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 6 – Sunetul b, literele b şi B
– Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul.
– Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul b se află în cuvântul ilustrat.
cercul cu cifra 1 pentru cub).
– Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat.
– Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – Sunetul e, şiterele e şi E
– Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; iden-
tificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul e; realizarea corespondenţei
imagine-cuvânt.
192
– Colorarea literelor e şi E din titlu.
– Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul e se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
X
X
cercul cu cifra 3 pentru pepene).
– Încercuirea literelor e şi E din şirul de litere dat.
– Desenarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 8 – Sunetul v, literele v şi V
– Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-
ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul v; realizarea corespondenţei
imagine-cuvânt.
– Colorarea literelor v şi V din titlu.
– Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul v se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
X
X
cercul cu cifra 2 pentru vacă).
– Încercuirea literelor v şi V din şirul de litere dat.
– Desenarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 9 – Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. –)
în rezolvarea de probleme
– Numărarea din tabel a roboţilor fiecărui copil şi colorarea în tabelul de jos a unui număr egal de căsuţe,
pe verticală.
– Completarea cu numărul corespunzător în funcţie de forma robotului şi aflarea sumei/ diferenţei roboţilor.
• Pagina 10 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli
de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
– Enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Identi-
ficarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii,
acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte.
– Realizarea corespondenţei între aparat şi sursa de energie.
– Cuvântul. Silaba. Formularea unor mesaje scurte pe baza imaginilor.
– Numirea fiecărui obiect. Despărţirea în silabe a cuvintelor care le denumesc. Formularea unor enunţuri
simple despre utilitatea obiectelor din imagini.
• Pagina 11 – Numărare 0-10
– Numărarea jucăriilor de pe rafturile dulapului. Scrierea în casetă a numărului jucăriilor de acelaşi fel.
– Poziţionarea unei jucării date în funcţie de alta.
– Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii.
– Desenarea pe o coală albă a jucăriei preferate/ dorite.
• Pagina 12 – Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare
– Completaţi casetele (pietrele) cu cifrele care lipsesc.
– Număraţi oiţele. Număraţi căţeluşii. Câte animale sunt în imagine?
193
– Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii (de exemplu:
Câte păsări sunt pe cer, dacă erau 3 şi mai vin 2?).
• Pagina 13 – Formularea unor enunţuri
– Formularea unor enunţuri pe baza imaginii date. Formularea unor întrebări pe baza imaginii
– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Forme şi transfer de energie. Probleme simple
de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
– Identificarea poziţiilor unor obiecte în raport cu altele. Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra,
dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical.
– Identificarea modalităţii de punere în mişcare a caruselului.
– Crearea/ rezolvarea unor probleme pe baza imaginii.
– Observarea unor elemente de detaliu din imaginile date şi stabilirea diferenţelor.
• Pagina 14 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli
de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
– Uniţi punctele în ordine crescătoare. Spuneţi ce aţi obţinut. Coloraţi desenul!
– Trasaţi în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul veioză.
– Identificaţi cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft (trasaţi câte o linie de la fiecare
cifră la raftul care are tot atâtea jucării câte indică această cifră).
• Pagina 15 – Numărare 0-10
– Completarea tabelului cu numărul de corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de
construcţii.
– Găsirea drumului fiecărui şoricel şi completarea căsuţei cu cifra corespunzătoare de pe tricou.
– Acte de vorbire. A formula idei. Cuvinte și silabe
– Formulare de propoziţii referitoare la acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul
potrivit fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui.
– Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a unei propoziţii, cuvinte şi sunete
componente.
• Pagina 16 – Litere mari şi mici
– Încercuirea cu o culoare a literelor.
– Stabilirea numărului de cuvinte (fără a fi citite neapărat) din propoziţiile date, pornind de la regula că
fiecare cuvânt este separat de celălalt printr-un spaţiu. Completarea casetelor cu numărul corespunzător
cuvintelor.
– Reprezentarea grafică a cuvântului, silabelor, sunetelor. Identificarea unui sunet anume prin colorarea lui
cu o culoare distinctivă.
– Numerele şi cifrele 0 -10
– Încercuirea cifrelor cu o altă culoare decât cea a literelor.
• Paginile 17-18
– Coloraţi floarea cum îţi place. Decupaţi-o. Scrieţi sau desenaţi ce vi se cere pe fiecare parte a plantei.
Pe una dintre feţe copilul să scrie sau să deseneze:
Pe floare: o bucurie recentă. Pe tulpină: locul preferat.
Pe o frunză: o dorinţă. Pe rădăcină: un secret.
Pe a doua frunză: o zi de neuitat.
– Dacă aţi fi o floare, ce floare aţi fi? Desenaţi-o sau scrieţi-vă numele pe una dintre petale.
Pe cealaltă faţă copilul să scrie sau să deseneze:
Pe floare: în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce îţi place să faci?
Pe o frunză: numele persoanelor dragi.
Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată.
Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine?
Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut curaj să le spui?
• Pagina 19
– Priviţi imaginile şi spuneţi care dintre copii se poartă frumos şi care nu. Coloraţi imaginea în care copilul
arată că este politicos, civilizat în fiecare dintre situaţiile date.
– Când vorbiţi la telefon e bine să ţineţi seama de:
Convorbirea începe cu „Alo!“.
194
Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la celălalt capăt al firului!
Adresează-te scurt, politicos şi la obiect.
Nu abuza de telefon!
Termină conversaţia cu urări de bine şi salut!
– Joc de rol: la telefon sau orice situaţie din imaginile date.
• Pagina 20
– Desenaţi în coloanele din stânga şi din dreapta numărul cerut de forme (în primul tabel – în prima coloană:
acelaşi număr cu cel de jucării desenate, iar în ultima coloană: cu unu mai mult; în al doilea tabel – în prima
coloană: cu unu mai puţin decât numărul de jucării desenate, iar în ultima coloană: acelaşi număr cu cel de
jucării desenate).
• Pagina 21
– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite
cerinţelor.
Culoarea preferată Povestea preferată
Jocul preferat Fructul preferat
Jucăria preferată Mâncarea preferată
Animalul preferat Sportul preferat
Dacă vreţi puteţi lipi poza voastră pe corpul caracatiţei.
• Pagina 22
– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite
cerinţelor.
Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt bunicii din partea mamei şi a tatălui.
Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt părinţii voştri.
Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi cine sunteţi voi (şi fraţii/ surorile voastre).
• Pagina 23
– Coloraţi imaginile sau doar anumite elemente cerute.
– Formulaţi propoziţii şi alcătuiţi schema lor.
• Pagina 24
– Clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire.
– Crearea/ rezolvarea unor probleme de adunare şi scădere după imaginile date.
• Pagina 25
– Continuaţi şirul, colorând bulinele pe care va sări fetiţa.
– Coloraţi cu roşu distanţa cea mai scurtă, cu galben pe cea mai lungă şi cu albastru pe cea medie.
– Încercuiţi maşina cu cele mai multe roţi.
– Alegeţi din dreapta jucăria care continuă şirul.
• Pagina 26
– Priviţi cu atenţie racheta şi robotul. Numiţi formele geometrice din care sunt făcute. Număraţi formele
geometrice şi treceţi în tabel numărul corespunzător.
• Paginile 27-28
– Decupaţi formele geometrice date. Orientaţi-vă după modelul dat şi lucraţi pe o foaie elemente din natură cu
forme geometrice.
195
unitatea tematică „Cum se fabrică“
– Se formulează întrebări şi răspunsuri despre meseriile prezentate şi produsele obţinute.
– Se decupează cărţile de joc.
– Realizaţi corespondenţa între imagine şi obiectul de pe masă.
– Formulaţi enunţuri în care să folosiţi aceste cuvinte.
– Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit? (Sunt prezentate caracteristici, iar elevii trebuie să recunoască
aparatul ridicând cartea de joc corespunzătoare.)
– Enumeraţi şi alte aparate care funcţionează cu ajutorul electricităţii.
– Identificaţi acele activităţi zilnice în care avem nevoie de electricitate.
• Pagina 5
– Număraţi tacâmurile din cele două sertare şi scrieţi în tabel cifra corespunzătoare.
– Comparaţi pe rând numărul de tacâmuri din cele două sertare: unde sunt mai multe, mai puţine, câte sunt
în plus, câte în minus.
– Se citesc semnele grafice: + (plus), = (egal), – (minus).
• Pagina 6
– Încercuiţi hainele care s-ar potrivi personajului principal din poveste. Motivaţi.
– Încercuiţi instrumentele folosite în confecţionarea hainelor şi denumiţi-le.
– Despărţiţi cuvintele în silabe.
– Discutaţi în perechi: Dacă aţi fi croitor/ croitoreasă, ce haine v-ar plăcea să creaţi? De ce?
– Desenaţi după contur, apoi liber, cuvântul HAINE.
– Încercuiţi litera h/ H din şirul de litere dat.
– Desenaţi după contur litere H/ h de tipar.
• Paginile 7-8
– Observaţi imaginile şi spuneţi ce credeţi că reprezintă. De ce credeţi că obiectele desenate au ochi, nas,
gură? Ce ar putea povesti/ spune? Care obiect este vesel/ foarte vesel? De ce oare? Ce obiect este
supărat? De ce oare?
– Coloraţi după cum doriţi obiectele desenate.
– Decupaţi obiectele colorate sau rupeţi-le pe contur.
– Lipiţi pe paie/ beţe de frigărui imaginile decupate/ rupte, pentru a obţine figurine pe băţ.
– Creaţi scurte dialoguri/ poveşti cu figurinele pe băţ. Puteţi lucra în perechi sau în grupuri mici. Prezentaţi
povestea creată întregii clase.
• Pagina 9
– Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare casetă.
– Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20.
– Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui scrişi în căsuţele goale.
– Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar duminică? Câte zile de miercuri sunt în
luna respectivă? Dar zile de joi? Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?
196
• Pagina 10
– Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat.
– Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi pe raft şi atunci sunt.../ Cineva
doreşte să ia două cărţi de pe raft şi atunci rămân....
– Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte.
– Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce observaţi.
– Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte înăuntru, dacă numărul total de cărţi
este 20?
• Pagina 11
– Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi.
– Coloraţi literele g/ G.
– Desenaţi după contur cuvântul LINGURI.
– Recunoaşteţi literele scrise în interiorul chenarului. Încercuiţi şi coloraţi toate literele care formează
cuvântul LINGURI.
– Încercuiţi literele g/ G din şirul de litere dat.
– Completaţi spaţiul cu litera corespunzătoare pentru a obţine cuvintele complete.
– Despărţiţi cuvintele în silabe. Ridicaţi tot atâtea degete câte silabe are cuvântul.
– Imaginile desenate vă amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, un film de
desen animat văzut) Povestiţi colegilor despre acest lucru.
– Desenaţi după contur, apoi liber, literele G/ g.
• Pagina 12
– Număraţi separat lingurile, furculiţele, cuţitele, linguriţele şi completaţi în prima coloană a tabelului cifra
corespunzătoare.
– Exerciţii de comparare: Cu cât sunt mai multe linguri decât cuţite? Mai puţine... decât... (se completează
cifra în cea de-a doua coloană).
– La ce folosim lingura? Dar furculiţa? Ce ştiţi despre cuţite? De ce linguriţa este mai mică decât lingura?
– Efectuaţi operaţiile date.
• Pagina 13
– Formulaţi întrebări şi răspunsuri despre obiectele din imagini.
– Discuţii despre materialul din care sunt confecţionate obiectele prezentate.
– Desenaţi cuvintele după contur.
– Desenaţi obiectele după contur.
– Completaţi şirul respectând regula. Creaţi şi voi alte şiruri respectând anumite reguli care ţin de formă,
culoare, număr etc.
• Pagina 14
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi.
– Discuţii pe baza imaginilor: mărimea, forma, culoarea obiectelor.
– Comparaţi două telefoane folosind o diagramă Venn (prin desenarea elementelor componente).
– Ordonaţi prin numerotare imaginile în funcţie de momentul apariţiei telefonului.
– Scrieţi un număr de telefon format din 9 cifre, pe care vi-l doriţi.
– Scrieţi un număr de telefon din viitor: format din 4 cifre şi 5 litere combinate între ele (se pot face şi alte
combinaţii).
– Desenaţi în casetă telefonul pe care vi l-aţi dori. Prezentaţi-l colegilor explicând facilităţile lui (ce ştie să
facă).
• Pagina 15
– Identificaţi figurile geometrice.
– Ajutaţi-l pe Horia să traseze conturul figurilor geometrice.
– Ajutaţi-l pe Horia să contureze desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută
folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe încercări alături de desenul dat.
197
• Pagina 16
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Ce ştiţi despre făină? Cum se obţine şi la ce foloseşte? Cum se
poate ambala?
– Discuţii pe baza cifrelor scrise pe pachetele din chenar. Exerciţii de comparaţie. Probleme simple: Dacă
aş vrea să cumpăr de la magazin 15 kg de făină, pentru ce variante de ambalare aş putea opta?
– Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere pe baza imaginii.
– Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte.
– Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt k/ K.
– Desenaţi după contur apoi liber literele k/ K.
– Obiectele desenate în casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o poveste, un
film văzut) Povestiţi în perechi despre asta.
• Pagina 17
– Decoraţi obiectele conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub fiecare desen în
parte.
– Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de
bancă şi motivaţi.
• Pagina 18
– Stabiliţi corespondenţa între imagine şi anotimpul cu care credeţi că are o legătură. Motivaţi alegerea.
– Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, ce facem când plouă, ai cui sunt puii, câţi pui
sunt etc.
– Despărţiţi cuvintele în silabe. Indicaţi câte silabe are fiecare cuvânt prin bătaie din palme.
– Transcrieţi invers, pe spaţiul punctat, cuvintele date. Ce credeţi că denumesc?
– Priviţi desenul (Mandala) şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/ din
exteriorul lui.
– Comparaţi: câte frunze mari/ câte frunze mici sunt?
– Coloraţi mandala.
– Realizaţi propria mandala cu elemente care credeţi voi că sunt legate de primăvară.
• Pagina 19
– Coloraţi literele j/ J.
– Desenaţi în casetă obiecte al căror nume conţin sunetul j.
– Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte.
– Localizaţi în cuvânt litera completată.
– Despărţiţi în silabe şi număraţi silabele prin bătaie din palme.
– Încercuiţi literele j/ J din şirul de litere dat.
– Desenaţi după contur apoi liber litera j/ J.
– Alegeţi un desen de pe pagină şi povestiţi-i colegului de ce vă place desenul.
• Pagina 20
– Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac jocurile de
construcţii? De ce? Ce anume construiţi de obicei?
– Identificaţi şi spuneţi câte corpuri de acelaşi fel sunt. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii.
– Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii.
– Decoraţi/ coloraţi feţele cuburilor la alegere.
• Pagina 21
– Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc?
– Număraţi corpurile de acelaşi fel. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii.
– Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii.
– Desenaţi pe feţele sferelor imagini la alegere.
• Pagina 22
– Numiţi poziţia pe care o ocupă figurile geometrice în careu, indicând numărul şi litera.
– Utilizaţi figuri geometrice în realizarea unui desen la alegere.
198
– Decupaţi simbolurile de primăvară date (fie pe cerc, fie pe contur). Decupaţi fâşiile de hârtie colorată.
– Confecţionaţi scara pisicii din fâşiile decupate.
– Lipiţi pe cârlig unul dinntre capetele scării pisicii, iar deasupra celuilalt capăt elementul decupat. Veţi
obţine un mărţişor pe cârlig pe care-l puteţi dărui unei persoane dragi. Ce ştiţi despre mărţişor?
• Pagina 25
– Conturaţi şi coloraţi figurile geometrice în careu, respectând poziţiile date.
• Pagina 26
– Alcătuiţi probleme simple pornind de la imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle?
Cum se fabrică? Care este diferenţa dintre ele?
• Pagina 27
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Discuţii pe baza imaginilor – distincţia între sunete şi zgomote.
– Realizarea de predicţii pe baza imaginilor A şi B: De ce credeţi că fata şi-a pus mâinile la urechi? Ce
credeţi că ascultă băiatul? De unde ştiţi?
• Pagina 28
– Compuneţi şi rezolvaţi probleme simple pe baza imaginilor date.
– Realizaţi un colaj pe baza căruia poate fi compusă o problemă.
– Decupaţi fluturele după contur. Pliaţi după linia punctată. Lipiţi pe pai.
– Decupaţi jetoanele cu litere. (Acestea pot fi decupate în activităţi anterioare pentru a putea fi utilizate
pentru predare-învăţare sau la finalul unităţii tematice pentru exerciţii de consolidare.)
– Decupaţi cărţile de joc.
– Joc: Continuă povestea (Drumul cărţii: în perechi, copiii aşază cărţile aleator în mână, cu faţa spre ei.
Fiecare trage de la partener o carte şi formulează 1-2 enunţuri despre acţiunea care urmează sau despre
acţiunea de dinainte).
– Jocul continuă cu Drumul pâinii.

unitatea tematică „De la Pământ la Soare“
– Se identifică momentele poveştii şi personajele.
– Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului.
– Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste.
– Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc.
• Paginile cartonate 2 şi 4
– Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte Pământul, Soarele şi Luna.
• Pagina 5
– Observarea imaginilor de pe pagină şi numărarea cuburilor colorate din fiecare grup.
– Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi.
– „Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptămânii curente.
– Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două numere date.
• Pagina 6
– Povestire după imagini: „Petru construieşte un robot“ (activitate frontală).
– Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din imagine.
199
– Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, cuvinte şi/ sau simboluri.
• Pagina 7
– Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care apar în imagine.
– Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului cu numărul elementelor.
– Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 0 la 31; colorarea imaginii
obţinute.
– Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor care îl formează.
– Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe baza imaginii.
• Pagina 8
– Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe globul pământesc.
– Observarea şi discutarea hărţii.
– Identificarea şi intuirea literei Â (â).
– Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul Â şi observarea poziţiei şi scrierea acestuia
(în interiorul cuvântului).
– Transcrierea cuvântului ROMÂNIA.
– Trasarea literelor Â şi â.
• Pagina 9
– Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă.
– Denumirea şi identificarea obiectelor din imagini.
– Încercuirea obiectelor pe care le foloseşte medicul.
– Colorarea desenelor.
• Pagina 10
– Numărarea obiectelor utilizate din cutia de prim-ajutor; clasificarea acestora pe categorii (medicamente,
instrumente).
– Trasarea, pe panoul din imagine, a unor litere de diferite dimensiuni.
– Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical.
• Pagina 11
– Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru.
– Numărarea elementelor din imagine şi asocierea jetoanelor cu numărul corespunzător. Ordonarea
jetoanelor cu numere crescător/ descrescător.
– Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza imaginilor.
– Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor.
• Pagina 12
– Identificarea formelor sub care se găseşte apa în natură.
– Formularea unor propoziţii folosind cuvintele: nori, ploaie, apă.
– Predicţii : Ce s-ar întâmpla dacă... (exemplu: apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai ploua etc.).
– Colorarea imaginii.
• Pagina 13
– Crearea unei povestiri pe baza imaginii.
– Selectarea cuvintelor care încep cu sunetul î.
– Intuirea literelor Î şi î, precum şi scrierea lor.
– Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î.
– Dialoguri în perechi despre apă/ ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce este importantă ploaia, alte
tipuri de precipitaţii).
• Pagina 14
– Discuţii referitoare la condiţiile de viaţă necesare plantelor şi animalelor.
– Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine.
– Colorarea uneltelor desenate.
– Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: greblă, stropitoare, cazma, foarfecă.
– Scrierea în dreptunghiurile libere a cuvintelor ce însoţesc imaginile.
200
• Pagina 15
– Realizarea unor scurte povestiri pe baza imaginilor.
– Discuţii despre modul de folosire al uneltelor de grădinărit.
– Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza imaginilor.
• Pagina 16
– Reproducerea cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti.
– Crearea unei povestiri e baza imaginii.
– Scrierea prin „fotografiere“ a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti.
– Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi al celui final.
– Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii.
• Pagina 17
– Descoperirea elementelor din desen care sunt greşit introduse. Joc: Ce nu se potriveşte?
– Discuţii despre mediul în care trăiesc animalele reprezentate în desen.
– Colorarea desenului.
– Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: urs, cămilă, vulpe.
– Copierea cuvintelor de sub imagini.
– Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final.
• Pagina 18
– Decorarea iei şi a lingurii de lemn cu diferite elemente grafice la alegere.
• Pagina 19
– Decorarea costumelor populare cu elemente grafice.
– Descrierea costumelor realizate.
– Scrierea denumirii localităţii şi a ţării.
• Pagina 20
– Observarea modelului realizat pe primul ou de pe pagină şi identificarea elementelor grafice folosite.
– Trasarea elementelor grafice de pe primul ou.
– Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă.
– Realizarea unui model propriu pe ultimul ou.
• Pagina 21
– Realizarea unei povestiri pe baza imaginii; stabilirea unui titlu potrivit.
– Rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând elemente din imagine şi obiecte concrete.
– Transcrierea urărilor de Paşti.
• Pagina 22
– Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la cei doi iepuraşi!
– Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor.
– Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale.
– Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel.
• Pagina 23
– Realizarea desenelor pe pătrăţele.
– Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile prezentate.
– Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate.
• Pagina 24
– Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau cu o sferă/ al căror contur este
un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un cerc.
– Identificarea şi asocierea desenelor ce reprezintă obiecte cu desenele ce reprezinte corpuri geometrice
(prin trasare cu o linie).
– Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu numerele corespunzătoare.
• Pagina 25
– Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare.
– Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc.
Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii.
201
– Transcrierea numelor florilor.
• Pagina 26
– Realizarea desenului pe reţeaua de puncte.
– Completarea desenului cu alte elemente.
• Pagina 27
– Completarea rebusului.
– Despărţirea cuvintelor în silabe.
– Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea corespunzătoare a fragmentului
identificat.
• Pagina 28
– Recunoaşterea şi denumirea obiectelor desenate şi notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa.
– Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în ordinea în care apar pe pagină.
– Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise.
– Jocuri puzzle.
• Pagina 31 şi 32 cartonate
– Realizarea suportului de ouă. Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; lipirea urechilor iepuraşului pe un
ou.

unitatea tematică „Aventurile familiei Cangur“
– Se formulează întrebări şi răspunsuri despre personajele din poveste şi întâmplările prin care acestea trec.
– Joc didactic: Ştim să circulăm?
– Formulare de enunţuri de tipul: Acesta este.... Cu el pot merge pe...
• Pagina 5
– Formulaţi un enunţ de tipul: Mi-aş dori să fiu ... (un animal) pentru că...
– Scrieţi cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini.
– Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (a urşilor); cifra corespunzătoare numărului total.
– Completează casetele cu semnul grafic „+“.
• Pagina 6
– Decoraţi Invitaţia.
– Precizaţi cui îi este adresată; cu ce prilej.
• Pagina 7
– Repovestirea Aventurilor familiei Cangur pe baza cărţilor de joc.
– Realizaţi corespondenţa între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a numelui acestuia.
– Încercuiţi literele x şi X.
– Completaţi cuvântul cu litera care lipseşte.
– Despărţiţi în silabe fiecare cuvânt; precizaţi numărul silabelor.
– Scrieţi pe contur, apoi liber, literele x şi X.
202
• Pagina 8
– Realizaţi corespondenţa între imaginea din centru şi cuvintele care indică părţile componente ale
corpului; imaginea din centru şi cea care corespunde mediului de viaţă.
– Coloraţi corespunzător ursul.
– Realizaţi corespondenţa între imaginea care reprezintă ursul brun/ ursul polar şi imaginile care reprezintă
hrana fiecăruia dintre ei.
– Prezentaţi imaginile.
• Pagina 9
– Identificaţi (prin asociere) cuvintele scrise sub fiecare imagine.
– Despărţiţi cuvintele în silabe; precizaţi numărul acestora.
– Transcrieţi cu litere de tipar cuvintele date.
– Coloraţi imaginile.
• Pagina 10
– Completaţi prin numărare cifrele corespunzătoare operaţiei de scădere.
– Scrieţi pe contur apoi liber semnul grafic „–“.
– Formulaţi întrebări pe baza imaginilor. (Câte vagoane au rămas? Câte vagoane s-au desprins? Câte au
fost? Câte baloane au rămas în lăbuţa cangurului? etc.)
• Pagina 11
– Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri).
– Identificaţi personajul care îşi poartă numele.
– Identificaţi sunetul cu care începe cuvântul YOYO.
– Despărţiţi cuvântul în silabe.
– Coloraţi literele y/ Y din cuvintele date.
– Realizaţi corespondenţa între personaje şi numele lor.
– Încercuiţi literele y/ Y din casetă.
– Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt y/ Y din şirul dat.
– Scrieţi pe contur, apoi liber, literele y şi Y.
• Pagina 12
– Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri).
– Ordonaţi prin numerotare de la 1 la 6 momentele din programul puiului de cangur.
– Coloraţi imaginea în care credeţi că puiul se simte mai bine.
• Pagina 13
– Scrieţi cifrele corespunzătoare numărului de jucării din cameră.
– Rezolvarea de probleme (formulate pe baza imaginii) de tipul: Pe raftul de sus sunt 11 canguri, pe masă
sunt 2 canguri. Câţi canguri sunt în cameră?
– Identificarea poziţiei spaţiale.
– Identificarea prin încercuire a mărimii obiectelor.
– Desenaţi jucăria pe care doriţi să o aveţi şi voi.
• Pagina 14
– Identificaţi literele scrise pe baloane.
– Coloraţi litera nouă.
– Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul; cu verde pe cel care se ridică al doilea.
– Identificarea poziţiei spaţiale (puiul faţă de....; casa faţă de....).
– Scrieţi în spaţiul gol din dreapta cuvintele care indică numărul baloanelor (TREI), numărul puilor de
cangur (UNU).
– Încercuiţi în careu literele w şi W.
– Tăiaţi cu o linie oblică din şirul de litere pe acelea care nu sunt w şi W.
– Scrieţi după contur, apoi liber, literele w şi W.
203
• Pagina 15
– Completaţi rebusul.
– Despărţiţi în silabe cuvintele; indicaţi numărul de silabe şi sunetul iniţial.
– Alcătuiţi enunţuri cu fiecare cuvânt.
– Identificaţi formele geometrice din fişa de lucru.
– Completaţi şirul respectând regula.
– Coloraţi cu roşu triunghiurile, cu albastru pătratele, cu o culoare la alegere cercurile.
– Transformaţi prin desen una dintre figurile geometrice într-un personaj.
• Pagina 16
– Desenaţi în jurul ursuleţului elemente ce reprezintă mediul lui de viaţă.
– Scrieţi pe spaţiul liniat cuvinte ce reprezintă elementele desenate.
– Desenaţi încă 3 borcane cu miere/ eliminaţi prin tăiere, cu o linie oblică, 4 copaci. Rezolvarea de
probleme pe baza imaginilor.
• Pagina 17
– Completaţi cele patru piese de puzzle astfel: desenaţi familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de
persoane; desenaţi locul unde vă place să mergeţi cu familia şi scrieţi cuvântul corespunzător; desenaţi
jocul preferat, desenaţi pe cei mai buni prieteni şi scrieţi câţi aveţi.
– Desenaţi ce v-a plăcut în vizita voastră prin localitatea unde se află şcoala.
• Pagina 18
– Ordonaţi prin numerotare animalele în funcţie de înălţime.
– Denumiţi părţile necolorate ale corpurilor animalelor; coloraţi-le corespunzător.
• Pagina 19
– Identificaţi părţile componente ale corpului girafei.
– Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei părţi a corpului.
– Completaţi desenul cu elementele lipsă: pete şi coamă cu ajutorul hârtiei şi firelor de aţă.
• Pagina 20
– Scrieţi pe etichete numele personajelor din poveste.
– Joc: Cheia potrivită – observaţi forma şi dimensiunea cheilor şi încercuiţi-le pe cele identice cu cheia
dată.
– Completaţi vecinii numerelor lipsă din seriile lacunare.
• Pagina 21
– Identificaţi sunetele iniţiale şi pe cele finale ale cuvintelor care denumesc imaginile.
– Scrieţi în primele trei casete literele iniţiale ale cuvintelor ce reprezintă imaginile.
– Scrieţi în ultimele două casete literele finale ale cuvintelor care reprezintă imaginile.
– Citiţi cuvântul descoperit.
– Desenaţi în chenarul din dreapta cu ajutorul liniei şi punctului cadoul primit de cangur din partea ursului.
– Completaţi şirurile respectând regula.
– Număraţi elementele şi scrieţi cifra corespunzătoare.
• Pagina 22
– Completaţi traseele respectând indicaţiile: primul pinguin la primul peşte cu culoarea roşu...
– Număraţi elementele şi coloraţi tot atâtea casete.
– Scrieţi cifra corespunzătoare numărului de elemente.
• Pagina 23
– Identificaţi profesiile şi realizaţi corespondenţa.
– Despărţiţi cuvintele în silabe; identificaţi sunetul iniţial, apoi cel final.
– Coloraţi tot atâtea cercuri câte silabe are cuvântul.
– În perechi: Povesteşte colegului cât mai multe despre un lucru/ fiinţă din fişă.
• Pagina 24
– Formulaţi enunţuri pe baza imaginilor.
– Ordonaţi momentele cu cifre de la unu la patru.
– Coloraţi o imagine la alegere – motivaţi.
204
– Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur?
– Rezolvaţi probleme pe baza imaginii.
• Pagina 25
– Comparaţi greutatea obiectelor şi marcaţi pe cele uşoare cu o săgeată îndreptată în sus, iar pe cele grele
cu o săgeată îndreptată în jos.
– Completaţi desenul astfel încât greutăţile să fie egale.
• Pagina 26
– Număraţi din doi în doi (coloraţi fiecare al doilea peşte).
– Formulaţi întrebări de tipul: Câţi peşti ai colorat pe primul traseu/dar pe al treilea? Câţi peşti au rămas
necoloraţi pe primul traseu? Care sunt mai mulţi: cei coloraţi sau cei necoloraţi?
– Ajutaţi pinguinul să găsească drumul de pe care poate aduna cât mai mulţi peşti.
– Uniţi în ordine punctele de la 1 la 28 şi veţi vedea unde stă pinguinul.
• Pagina 27
– Găseşte diferenţele.
– Poziţionarea obiectelor/fiinţelor faţă de un reper dat.
– Recunoaştere diferitelor tipuri de linii şi puncte.
• Pagina 28
– Realizaţi un desen care să arate o stare (bucurie, tristeţe) pe care aţi avut-o alături de un prieten.
– Identificaţi ce reprezintă imaginile.
– Despărţiţi cuvintele în silabe; ridicaţi tot atâtea degete câte silabe sunt.
– Identificaţi sunetul iniţial al fiecărui cuvânt.
– Scrieţi litera corespunzătoare.
• Paginile 29-30
– Decupaţi INVITAŢIA.
– Decoraţi invitaţia cu elemente grafice pe care le cunoaşteţi.
– Scrieţi pe spaţiul liniat câteva cuvinte destinatarului.
– Realizaţi un desen care să reprezinte motivul invitaţiei.
• Paginile 31-32
– Decupaţi jetoanele.
– Puneţi în corespondenţă imaginile cu denumirea scrisă a acestora.
– Număraţi cuvintele din enunţuri; bateţi din palme de tot atâtea ori.
– Ridicaţi jetonul care conţine un cuvânt cu două silabe, cu o silabă...

unitatea tematică „Carnavalul diversităţii“
– Identificarea pe imagini a unor informaţii variate din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul
şi personajele.
– Descrierea elementelor observate/ indicate.
– Repovestirea textului audiat cu sprijinul învăţătorului/ colegilor.
– Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii.
– Asocierea unui mesaj oral audiat cu imaginea potrivită.
– Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor de joc în raport cu firul poveştii
Carnavalul diversităţii.
– Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc.
– Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente ale căror denumiri încep cu un anumit sunet/o literă
indicată.
205
• Paginile 2, 4, 31 şi 32 cartonate
– Identificarea imaginilor reprezentând meserii descrise verbal de către învăţător.
– Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La magazin”, „La restaurant” etc.
– Formularea de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din cărţile de joc, în vederea
realizării corespondenţei „loc de muncă – ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi
întâlni un medic).
– Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ instrumente de lucru. (activitate în
perechi)
– Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: loc de muncă – meserie –
instrument de lucru.
– Sortarea/ gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (instituţii,
meserii, instrumente de lucru).
– Decuparea măştii de carnaval, lipirea pe o laterală a acesteia a unui beţişor.
• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori)
– Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur.
– Scrierea pe calendarul „blank” a numerelor de la 1 la 30/ 31 conform lunilor mai şi iunie din anul în curs.
– Desenarea în căsuţele alocate zilelor din lună a unor simboluri corespunzătoare vremii din data
respectivă.

• Pagina 5 – Numerele naturale în concentrul 0-31. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
– Discuţii despre locul în care se află copiii din imagine.
– Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în pădure, despre jocurile ce pot
fi practicate în pădure.
– Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate în enunţul întrebării (Exemplu:
Câţi copii se joacă în cerc?).
– Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate (Colorează cu roşu caseta care îţi
indică numărul copiilor care adună flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor
care se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul florilor! etc.).
– Completarea imaginii cu diverse elemente indicate (păsări, animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/
pădure): Tot atâţia fluturi câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul florilor;
Albine, cu cinci mai puţin decât numărul copiilor din cerc etc.
– Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31.
• Pagina 6 – Descompunerea numerelor din concentrul 0-31
– Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31 prin colorarea
diferită a elementelor (ex: Coloraţi cinci lalele cu roşu şi zece lalele cu galben!).
– Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi. Completarea tabelului cu rezultatele obţinute în
urma efectuării operaţiilor prin numărare.
– Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două
mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente).
– Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (Exemplu: Taie cu o linie florile care nu
înfloresc primăvara!).
• Pagina 7 – Caracteristici ale anotimpului primăvara
– Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta cât de frumoasă este
primăvara? – completarea spaţiului dat pentru desen
– Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 („Ajută cameleonul să parcurgă drumul până la
floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”).
206
• Pagina 8 – Poziţii spaţiale
– Identificarea prin bifare a elementelor indicate de învăţător: boboc, coş.
– Completarea imaginii din partea de jos a paginii cu elemente reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor
indicate anterior (boboci de raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa casei/
deasupra acoperişului.
– Sesizarea sensului diferit al cuvintelor ilustrate.
– Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, prin adăugarea de elemente
grafice, în funcţie de poziţiile precizate de învăţător.
• Pagina 9 – Fiinţe preferate
– Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea.
– Realizarea corespondenţelor: animal-obiect adecvat, cuvinte scrise cu litere mari de tipar - cuvinte scrise
cu litere mici de tipar.
– Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea cuvintelor oferite ca model.
– Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de companie preferat, a activităţilor
desfăşurate cu acesta.
– Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat Madagascar 2 şi a unei secvenţe
preferate, în casetele libere din partea de jos a paginii.
• Pagina 10 – Scrierea elementelor grafice, după contur şi liber. Scrierea prin copiere a cuvintelor
– Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare/ trasare pe contur punctat.
– Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte a acelora scrise de învăţător la tablă.
– Copierea cuvintelor încercuite pe grilă în spaţiul liber de pe caiet.
– Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele identificate anterior.
– Punerea în corespondenţă a desenului din partea de jos a paginii cu mesaje orale emise de învăţător.
– Observarea unor detalii din imagine (Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe
care le-ai reţinut!).
– Colorarea imaginii.
• Pagina 11 – Rezolvarea de probleme de adunare/scădere cu 1-5 unităţi
– Discuţii pe baza observării imaginilor.
– Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginile observate, şi scrierea operaţiilor corespunzătoare.
– Colorarea imaginilor.
– Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor. (Exemplu: Ce se întâmplă dacă rupi o pâine în
două părţi egale?)
– Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date.
– Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri geometrice date.
• Pagina 12 – Literele mari de tipar. Figurile geometrice
– Exerciţiu de observare a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea cuvântului corect: Încercuieşte
cuvântul care corespunde imaginii!
– Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei imagini.
– Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imagine.
– Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor mulţimi echivalente (tot atâtea
… câte triunghiuri/ pătrate/ dreptunghiuri/ cercuri sunt în desen).
– Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de acelaşi fel cu culoarea…!.
• Pagina 13 – Numerele de la 0 la 31 – numărare, comparare
– Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea acestora după un cod de culori
stabilit de către fiecare elev.
– Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabele a cardinalelor corespunzătoare şi compararea
acestora.
– Adăugarea/extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente
(două sau mai multe mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente).
• Pagina 14 – A formula idei pornind de la cuvinte date. Sortare, clasificare
– Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate, pe care învăţătorul le introduce
treptat în firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini.
207
– Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale poveştii colective, prin desenarea
unui emoticon corespunzător în caseta liberă aferentă.
– Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila dată: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc.
Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată.
– Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui criteriu dat: Găseşte drumul dintre
cireşe, ştiind că acesta are culoarea fructelor respective!.
• Pagina 15 – Emoţii de bază denumite prin cuvinte. A formula idei
– Lectură după imagini pentru identificarea unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date.
– Crearea unei poveşti de grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi emoţii de
bază.
– Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon (activităţile desfăşurate de om în
grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara).
• Pagina 16 – Exprimarea verbală şi non-verbală
– Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) a mesajului proverbelor date, a
conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea acestora de către colegi.
– Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţurile scrise ca model.
• Pagina 17 – Simboluri uzuale din universul apropiat. Măsurarea lungimii folosind unităţi
nonstandard
– Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun respectarea anumitor reguli, având
ca sprijin primele trei imagini.
– Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte.
– Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către învăţător/elevi pornind de la imaginile
de pe al doilea rând (maxim 4 cuvinte).
– Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale
(număr de pătrate).
– Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai
scurt/ mai lung.
• Pagina 18 – Numerele de la 0 la 31. Măsurarea lungimii folosind unităţi neconvenţionale
– Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul corect parcurs de fetiţă împreună cu
bunicul său – Labirint.
– Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin în imagini date.
– Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor.
• Pagina 19 – Desenarea literelor mari de tipar. A formula enunţuri logice
– Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul codificat!).
– Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în funcţie de situaţia dată Ciorba se
mănâncă cu lingura, iar friptura cu ...).
• Pagina 20 – Desenarea literelor mari de tipar. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
– Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în corespondenţă a unor cuvinte
formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare.
– Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul imaginii corespunzătoare.
– Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, desenarea acestora după model.
• Pagina 21 – Recunoaşterea literelor mari de tipar
– Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare (Scrieţi, în
dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare animalului pe care îl denumeşte!).
– Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate folosind un cod de numere (Joc:
Descoperă mesajul codificat!).
• Pagina 22 – Figuri geometrice
– Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul dintre mijloacele de transport
întâlnite în poveste.
– Completarea desenului cu elemente din poveste.
208
• Pagina 23 – Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare
– Discuţii pe baza imaginii despre relaţionarea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii
sociale etc.
– Colorarea imaginii şi găsirea unui titlu potrivit.
– Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii şi a unor reguli de comunicare
eficientă cu colegii.
– Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată.
• Pagina 24 – Dialogul. Estimări şi verificare prin numărare
– Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber din stânga paginii şi scrierea
numelui personal în caseta de sub desen.
– Joc de cunoaştere: BINGO! Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi roagă-i
să îşi scrie numele în pătratele din dreapta paginii! Cel care termină spune: BINGO!
– Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este….
– Realizarea de estimări si numărări: copiii apreciază numărul de picături care încap într-o linguriţă,
numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan.
– Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe etc., în urma activităţii concrete de
numărare.
• Pagina 25 – Efecte ale acţiunii omului asupra mediului înconjurător
– Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta prin desen ce înseamnă un mediu
curat?
– Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii date.
• Pagina 26 – A formula idei despre meserii. Obiecte utilizate pentru măsurat
– Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate: bucătar, cofetar etc.
– Identificarea elementelor care nu se potrivesc cu majoritatea elementelor date.
– Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! (obiecte cu care nu se măsoară
timpul/ lungimea etc.).
• Pagina 27 – Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi
– Rezolvare de probleme pe baza imaginilor.
• Pagina 28 – Alfabetul limbii române – recapitulare
– Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel un Alfabet al fiinţelor.
209
CÂTEVA REPERE METODICE
DE FOLOSIRE A CĂRŢILOR URIAŞE
Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IV-a în urma participării la testările internaţionale (PIRLS
2001, 2006, 2011) indică multe carenţe în înţelegerea textelor citite. Răspunsurile corecte date la itemii de
explorare la suprafaţa textului şi la cei de aprofundare a lecturii sunt cuprinse, în cea mai mare parte, în
procentul de 25-30%, procent care situează România sub media internaţională şi sub media ţărilor vecine.
Astfel, în 2001 ţara noastră s-a situat pe locul 22 din 36 de ţări participante, în 2006 pe locul 36 din 45 de ţări
şi în 2011 pe locul 34 din 45 de ţări. Există aşadar o serioasă problemă de învăţare care poate bloca accesul la
cunoaştere prin intermediul textului scris.
Ce şi de ce greşesc elevii români la PIRLS?
Analiza comparativă a bazelor de date obţinute în urma prelucrării răspunsurilor din caietele de teste dar şi
din chestionarele aplicate elevilor, părinţilor, învăţătorilor şi directorilor de şcoli, arată că, printre cauzele eşe-
curilor se pot număra: lipsa de antrenament pe această competenţă din copilăria timpurie, scăderea interesului
pentru lectură pe toate palierele de vârstă dar şi abordarea didactică neadecvată a textelor (literare şi nonliterare)
în grădiniţă şi şcoală.
În acest context sunt mai mult decât binevenite propuneri de soluţii care pot preîntâmpina rezultatele de
genul celor înregistrate până acum, iar familia şi şcoala ar trebui să acţioneze împreună în acest sens.
Dragostea pentru lectură se cultivă pas cu pas, de la cea mai fragedă vârstă, iar unul dintre aceşti paşi este
stârnirea curiozităţii (de altfel un important factor motivant).
Se spune că o carte îţi poate fi cel mai bun prieten. Şi pentru că prietenii sunt diferiţi, copiii trebuie să afle
că şi cărţile sunt diferite: subţiri şi groase, cu multe desene, culori, personaje, sau doar cu scris, cu fermoar,
cu lacăt, cu arici, pătrate, dreptunghiulare, ovale, foarte mici, de buzunar sau uriaşe chiar, cum sunt cărţile
cu care vor face cunoştinţă în săptămânile ce urmează.
Într-un Muzeu al cărţilor putem atrage atenţia asupra varietăţii
cărţilor.
Cum arată un astfel de muzeu? E un loc special amenajat în sala de
clasă (pe o masă, de exemplu) unde sunt aduse împreună cărţi de tot
felul, strânse cu ajutorul părinţilor, voluntarilor sau luate cu împru-
mut pentru o anumită perioadă, de la bibliotecă. Fiind permanent la
îndemână, copiii le pot explora zilnic.
Studiile realizate în anul şcolar 2012-2013 la clasa pregătitoare au
arătat că dintr-o mulţime de cărţi expuse, atenţia copiilor se îndreaptă
în proporţie de 90% către cărţile uriaşe, numite aşa datorită
dimensiunilor pe care le au (30cm/50 cm; 47cm/60 cm etc.).
La întrebarea De ce acestea ţi-au atras atenţia? copiii indică în aproximativ egală măsură: 45% – pentru că
sunt foarte mari şi 42% – pentru că au multe desene/sunt frumos colorate. Pe măsură ce le deschid şi
descoperă scrisul redus la esenţa poveştii dar şi dimensiunea mare a acestuia, interesul copiilor pentru astfel
de cărţi creşte. Cu cuvinte puţine dar atent alese, pot fi comunicate o mulţime de lucruri.
Un alt argument în favoarea folosirii lor este faptul că pot fi citite împreună: în pereche, alături de colegul
de bancă sau de cel mai bun prieten, în grupuri mici sau cu întreg colectivul. Şi atunci, bucuria lecturii e
dublată de cea a împărtăşirii celor văzute şi aflate. În astfel de momente copilul se implică afectiv, ceea ce îl
va face să-şi dorească să repete experienţa.
Bogăţia imagistică e un real suport pentru interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor din text. Copiii
se ajută de iconic pentru a oferi explicaţii în completarea informaţiilor citite, mai ales în textele ştiinţifice.
Desenele fiind mari, permit multe detalii şi îi ajută să vadă dincolo de text. Aceleaşi detalii pot facilita
explorarea laturii emoţionale a personajelor dar şi a cititorului. Pe marginea lor se pot face antrenamente
care provoacă legătura dintre autorul textului, desenator şi cititor (de câte ori ne gândim oare la cei ce
ilustrează poveştile?) prin întrebări de tipul Ce încearcă autorul să te facă să-ţi imaginezi? Dar ilustratorul?
„E vremea poveştilor” – poate fi un moment distinct în fiecare zi, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă.
Povestea poate fi însoţită de gesturi, mimică, dramatizare cu păpuşi pe mână etc. Acum este momentul ca
cei mici să afle că, în alte ţări, există meseria de povestitor. Sunt oameni talentaţi, care pot intra cu uşurinţă
în pielea oricărui personaj literar, făcând cunoscută lumea poveştilor, celor care nu ştiu încă să citească.
210
Poveştile din Cărţile uriaşe pot fi citite sau spuse. În funcţie de grupul de copii cu care lucraţi, puteţi
„prelucra” conţinutul, astfel încât să uşuraţi înţelegerea lui. Puteţi înlocui cuvintele sau expresiile care
consideraţi că vor fi greu de înţeles de către copii sau dimpotrivă, puteţi îmbogăţi propunerea iniţială.
Raportaţi-vă permanent la experienţa de viaţă a elevilor dumneavoastră.
Înainte de a citi o poveste, puteţi solicita elevii să formuleze predicţii pornind de la titlu sau pornind de la
termeni daţi: „Am să vă citesc o poveste. Titlul ei este Povestea celor zece picături. Despre ce credeţi că va
fi vorba în poveste? Pe ce vă bazaţi?” (Ce dovezi aveţi?)
Sau
Astăzi am să vă citesc Povestea celor zece picături. În poveste apar şi următoarele cuvinte: ibric, zebră,
fluturaş. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Ce dovezi aveţi?
Copiii pot face predicţiile în perechi. În felul acesta aveţi certitudinea că aţi ajutat fiecare elev să-şi dezvolte
competenţe de comunicare.
Povestea poate fi citită pe fragmente, elevii continuând să facă predicţii la fiecare oprire.
După ce textul a fost citit integral, se formulează întrebări care stimulează dezvoltarea gândirii critice,
pornind de la conţinutul poveştii:
Exemple (pagina 3 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături):
Unde a aterizat cea de-a doua picătură? De ce „a aterizat”? Despre cine se spune că aterizează? De ce?
De câte feluri pot fi zebrele? Ce mai poate fi alb pe stradă? Dar negru? Ce este acela un oraş? Dar un sat?
Ce se găseşte la oraş şi nu se găseşte la sat? Ce se găseşte la sat şi nu se găseşte la oraş? Unde credeţi că au
ajuns celelalte picături? Dacă aţi fi picătură şi aţi putea călători, unde v-ar plăcea să ajungeţi? etc.
Sau (pagina 5 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături):
De ce se îmbolnăvise fluturaşul? De ce îi aducea albina miere? Ce ştiţi despre miere?
Ce s-ar fi întâmplat dacă fluturele nu avea o prietenă? Ce v-ar plăcea să fiţi, fluture sau albină? De ce? Sunt
importante insectele? De ce?
Strâns legat de conţinutul textului se pot organiza şi activităţile recreative prevăzute în completarea activită-
ţilor de predare-învăţare-evaluare.
De exemplu, la Povestea celor zece picături sau la Opt Roţi, atunci când se vorbeşte despre semafor, se
poate juca jocul de mişcare Semaforul – jocul se desfăşoară în cerc; copiii se deplasează păstrând distanţă
între ei; la comanda roşu, se opresc; la comanda galben, merg pe loc; la comanda verde, continuă mersul.
La Întâmplări cu furnici, când copiii au învăţat deja numerele de la 1 la 4 se poate juca jocul de mişcare
Bucheţelele – copiii formează un cerc şi merg pe circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după
comenzi date – mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un moment dat, învăţătoarea strigă un
număr, de exemplu 4. Copiii trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi penalizaţi să
stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul continuă şi se strigă alte numere – din cele învăţate
(concentrul 1-4).
După citirea poveştii, copiii îşi pot alege una dintre următoarele activităţi:
OPŢIUNI DESCRIERE
Jurnalul cititorului Completează în jurnalul clasei împreună cu părinţii, acasă, titlul şi autorul textului citit.
Titlul Explică titlul.
Ilustrarea textului Ilustrează fragmentul preferat sau personajele preferate.
Benzi desenate Ilustrează textul cu colegii, sub forma benzilor desenate.
Şezătoare literară Povesteşte unui coleg fragmentul preferat din poveste.
Semn de carte Realizează un semn de carte cu întâmplări din textul citit.
Mimă Mimează un personaj; solicită colegii să ghicească despre cine este vorba.
Afiş Realizează un afiş pentru poveste.
Reclamă-radio Fă o reclamă radio pentru poveste.
Teatru de păpuşi Prezintă povestea sub forma unei piese de teatru de păpuşi.
211
ANUL ŞCOLAR: …………………..
DATE DE CONTACT ELEVI
CLASA ...........................
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI DATE DE CONTACT
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
213
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
214
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
215
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
216
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:
MAMA:
TATA:
ADRESĂ:

Documentele Profesorului - Clasa Pregatitoare

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Documentele Profesorului - Clasa Pregatitoare

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

CUPRINS

Daniela Stoicescu, Daniela Beşliu, Otilia Brebenel,

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

• Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

2.1. sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de

C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

• Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos

Nr. Unitatea Competenţe Nr.

Competenţe Conţinut vizat/

Competenţe Conţinut vizat/

*Paginile 26 şi 28 sunt la dispoziţia profesorului.

ORARUL UNITĂŢII TEMATICE

Activități pe discipline: Religie

Activităţi pe discipline: Educație fizică

Activități pe discipline: Limbă modernă

Activităţi pe discipline: Religie

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Completarea seriilor conform unei succesiuni logice (activitate

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri