Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția

Consumatorului

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA
CONSUMATORULUI

PERICOLE BIOLOGICE DIN PRODUSELE DE ORIGINE

ANIMALĂ - NOROVIRUSURILE

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Ionel BONDOC
Masterand,
Lenuţa Viorica GURALIUC

IAȘI
2019

1
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................3

CAPITOLUL I - IMPORTANȚA PERICOLELOR BIOLOGICE..........................5

1.1 Importanța și efectul pericolelor biologice......................................................................................5
1.2 Prevenirea pericolelor biologice din alimente................................................................................5
CAPITOLUL II - DESCRIEREA GENERALĂ A NOROVIRUSURILOR.............8
2.1 Transmiterea norovirusurilor..........................................................................................................8
2.2 Contaminarea alimentelor cu norovirusuri.................................................................................9
2.3 Sursele de contaminare cu norovirusuri a alimentelor de origine animală.................................9
2.4 Prevenirea îmbolnăvirii cu norovirusuri......................................................................................10

CAPITOLUL III – REGULAMENTE ȘI DECIZII AXATE PE PREZENȚA

NOROVIRUSURILOR ÎN PRODUSE ALIMENTARE DE ORIIGINE
ANIMALĂ......................................................................................................................11

CAPITOLUL IV – NOTIFICĂRILE SRAAF EUROPEAN PRIVIND

CONTAMINAREA CU NOROVIRUSURI ÎN ANUL 2017.....................................13

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................17

Anexe...............................................................................................................................18

2
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

INTRODUCERE

Abordarea Uniunii Europene (UE) în domeniul siguranței alimentare a oamenilor vizează

asigurarea unui nivel înalt de siguranță alimentară și sănătate animală și a plantelor, prin intermediul
măsurilor coerente în conformitate cu principiul de la „fermă la consumator” și monitorizarea
adecvată, luând totodată în considerare operarea eficace a pieței interne. Pentru a putea pune în
practică această abordare, sunt necesare anumite activități legislative și de implementare, iar acestea se
bazează pe asigurarea sistemelor de control eficace și pe evaluarea respectării standardelor UE privind
siguranța și calitatea și asigurarea managementului riscului pe baza dovezilor științifice. Această
abordare a fost eficientizată după ultimul deceniu al secolului XX, atunci când UE s-a confruntat cu o
serie de probleme referitoare la alimente, ce s-au transformat în temeri alimentare.

Din cauza lipsei credibilității cu privire la produsele alimentare europene, industria alimentară
a avut de suferit. A apărut nevoia de a garanta un nivel ridicat de siguranță alimentară. Acest lucru a
rezultat în adoptarea unei noi Legi Europene Generale privind Alimentele (LGA) și a unui Pachet UE
privind Igiena.

Alimentele constituie sursa energetică şi constructivă de bază a organismului uman. Pentru a-şi
putea îndeplini funcţia, alimentele trebuie să fie satisfăcătoare din punct de vedere calitativ, adică să
aibe calităţi nutriţionale şi să fie salubre.
Fiind produse de natură organică, alimentele sunt uşor supuse unor procese de degradare fizico-
chimică, constituind în acelaşi timp un mediu trofic favorabil dezvoltării unei mari diversităţi de
microrganisme organotrofe, care pot produce alterarea lor. Prin alterare, produsele alimentare îşi pierd
valoarea nutritivă şi salubritatea. Astfel în urma metabolismului microbian pot apare substanţe de
descompunere toxice pentru organismul uman, său microorganismele pot elimina în mediu toxine care
pot determina diferite forme de toxiinfecţii alimentar
Prezenţa în alimente a microorganismelor de alterare şi a celor patogene care provoacă diferite
boli se determină pe baza controlului microbiologic al acestora. Controlul microbiologic completează
controlul organoleptic şi cel fizico-chimic al oricărui aliment, prin acest control complex definindu-se
calitatea oricărui produs.

3
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
Pentru a fi eficient, controlul microbiologic al alimentelor trebuie să se desfăşoare atât la
unităţile producătoare de materii prime alimentare, la unităţile prelucrătoare, cât şi la cele de desfacere,
ceea ce impune analiza alimentelor în ceea ce priveşte calitatea lor microbiologică la fabricare,
depozitare şi la punerea în consum.
Controlul microbiologic al fiecărui aliment trebuie efectuat după o metodologie specifică,
stabilită prin norme STAS sau alte normative în vigoare. Un aliment trebuie admis astfel în prelucrare
sau în consum numai dacă îndeplineşte condiţiile de calitate fixate de aceste normative.

4
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

CAPITOLUL I - IMPORTANȚA PERICOLELOR BIOLOGICE

1.1 Importanța și efectul pericolelor biologice

Pericolele biologice din alimente pot fi definite microorganisme patogene (bacterii, virusuri,
paraziţi) care determină boli ce survin după ingestia de alimente sau de băuturi contaminate. Unele
microorganisme periculoase trăiesc în organismul animalelor sau în mediul înconjurător. Ele ajung în
alimente de pe mâinile muncitorilor, de pe ustensile, suprafeţe de lucru, echipamente, din apă,
dăunători, echipamentul de igienizare, ambalaje sau alte produse. Numeroase microorganisme se
dezvoltă în timpul producţiei, al depozitării sau transportului, mai ales când nu se respectă temperatura
adecvată.
Deşi procesarea termică distruge majoritatea formelor vegetative de microorganisme, produsul
tratat termic poate fi supus contaminării datorită erorilor de manipulare ulterioară. în condiţii prielnice
de mediu, anumite specii bacteriene îşi pot dubla numărul la fiecare 20-30 de minute. In funcţie de
organism, numărul de bacterii necesar pentru a determina îmbolnăvirea unui adult sănătos poate depăşi 1
milion. Operatorii din domeniul alimentar şi consumatorii trebuie să ia măsuri de precauţie, care includ
printre altele menţinerea temperaturii de conservare şi păstrarea alimentelor crude separat de produsele
tratate termic şi de alte alimente gata a fi consumate.
Microorganismele determină boli fie ca urmare a puterii invazive, fie a producerii de toxine ce
se răspândesc în organismul gazdă. Fiinţa umană consumă zilnic milioane de microorganisme, dintre
care unele sunt sigur patogene. Totuşi, nu există un pericol pentru sănătate deoarece organismul
omului este prevăzut cu mecanisme de apărare specifice şi nespecifice.

1.2 Prevenirea pericolelor biologice din alimente

Măsuri de igienă
Germenii patogeni pot fi transferaţi de la un aliment la altul, prin contact direct sau prin
intermediul celor care manipulează alimentele, prin intermediul suprafeţelor de contact cu alimentele
sau prin aer. Alimentele crude, neprocesate, trebuie separate de alimentele gata de consum, fie fizic, fie
în timp, pe parcursul tuturor operaţiunilor de procesare sau manipulare a acestora. Dacă se optează pe

5
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
opţiunea separării în timp, este necesară o etapă intermediară obligatorie în care să se realizeze
igienizarea eficientă.
Accesul în ariile de producţie trebuie restricţionat şi controlat, în funcţie de specificul activităţii.
Acolo unde riscurile sunt foarte mari, accesul în ariile de producţie trebuie să fie făcut prin vestiare
filtru. Se va cere personalului să poarte echipament de protecţie curat şi să îşi spele mâinile înainte de a
intra în spaţiile de producţie. Suprafeţele, ustensilele, echipamentul, dotările fixe şi mobile trebuie
igienizate după manipularea sau procesarea alimentelor crude.
În unele cazuri când produsele gata de consum nu întrunesc criteriile de proces: microbiologice, de
calitate etc, acestea pot fi reprocesate sau confiscate, în general, se recomandă ca laptele nepasteurizat
să fie fiert, să se evite gheaţa care nu este fabricată din apă potabilă, alimentele nefierte, mai ales
salatele şi moluştele să fie uşor rumenite şi să fie evitat consumul de alimente vândute în stradă.
Ameliorarea igienei reprezintă o pârghie importante asupra căreia se poate acţiona pentru
diminuarea riscurilor microbiene din sectorul de producere şi distribuţie a alimentelor. Prevenirea
intoxicaţiilor alimentare este posibilă şi prin acţiuni din partea consumatorului, respectând patru reguli
de bază: a curăţa, a separa, a fierbe şi a refrigera. Spălarea mâinilor este cea mai bună modalitate de a
reduce riscurile de toxiinfecţii alimentare. Se recomandă spălarea cel puţin 20 de secunde cu apă caldă
şi cu săpun înainte şi după manipularea alimentelor. Suprafeţele de lucru şi ustensilele trebuie să fie
curate şi
dezinfectate. Dezinfecţia ajută încetinirea multiplicării bacteriilor şi reduce astfel riscul toxi-infecţiilor
alimentare. Un decontaminant eficient este apa de Javel care poate fi vaporizată prin aspersare după
curăţarea suprafeţelor de lucru şi a ustensilelor. După un contact de câteva minute se impune clătirea
abundentă cu apă potabilă şi uscarea la aer sau cu cârpe curate. Fructele şi legumele crude pot fi
contaminate cu bacterii, virusuri şi paraziţi. Prin urmare, se recomandă spălarea insistentă cu apă
potabilă înainte de a fi preparate sau consumate. Se poate folosi o perie pentru a freca fructele cu coaja
fermă şi rugoasă, cum sunt portocalele, cartofii sau morcovii.
Respectarea bunelor practici de fabricaţie, prin prepararea şi păstrarea corespunzătoare a
alimentelor previne apariţia toxiinfecţiilor. Majoritatea alimentelor trebuie fierte până când
temperatura interioară să depăşească limita de 74°C dar pentru carnea de pasăre trebuie să treacă de
85°C. Până la fierbere alimentele trebuie păstrate în afara zonelor periculoase fie la mai puţin de 4°C
pentru alimentele conservate prin frig, fie la peste 60°C cele servite calde. Alimentele perisabile nu
trebuie să stea mai mult de două ore la temperatura ambiantă, inclusiv perioada de lucru. Se va evita
fierberea bucăţilor mari de carne de vită sau de pasăre la microunde.
Separarea alimentelor trebuie să evite contaminarea încrucişată. Toate instrumentele, vasele şi
planurile de lucru folosite la prelucrarea alimentelor crude nu trebuie să vin în contact cu alimentele

6
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
fierte decât după ce vor fi decontaminate. Sucul de carne poate să. transmită bacterii. Prin urmare se
recomandă plasarea cărnii de vită şi de porc precum şi fructele de mare, în recipienţi închişi în zona
inferioară a frigiderului. Se vor folosi containere suficient de mari pentru a împiedica scurgerea sucului
şi contaminarea altor alimente. In momentul cumpărării, al transportului şi preparării se recomandă
separarea alimentelor crude de alte alimente.
Alimentele fierte sau pregătite pentru a fi servite nu trebuie să vină în contact cu alimentele
crude. Răcirea alimentelor stopează dezvoltarea bacteriilor.
Bacteriile pot prolifera în zona temperaturilor periculoase, adică între 4 şi 60°C. Se impune
conservarea alimentelor proaspete la o temperatură egală sau inferioară 4°C.
Congelarea poate stopa complet procesele de multiplicare dar nu omoară toate bacteriile. Ouăle
se păstrează, intacte, în partea cea mai rece a frigiderului, de obicei în zona posterioară. Trebuie evitate
ouăle cu coaja fisurată. Ustensilele, farfuriile şi planşetele de tranşare şi tăiere pot transmite de asemenea
bacterii. De aceea se recomandă păstrarea lor curată mai ales pentru alimentele fierte. Toate resturile
trebuie refrigerate cât mai repede posibil. Alimentele perisabile care au stat mai mult de două ore la
temperatura ambiantă trebuie aruncate.

7
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

CAPITOLUL II - DESCRIEREA GENERALĂ A NOROVIRUSURILOR

2.1 Transmiterea norovirusurilor

Norovirusul este o entitate mică pentru că dimensiunile variază între 25 si 100 nm, în cazul
norovirusurilor transmise prin alimente.

Norovirusul este o entitate simplă pentru că genomul respectiv este format din ARN si AND.
Norovirusul se consideră particulă inertă deoarece în afara celulelor vii el nu se poate reproduce.

Bolile virale se pot transmite direct de la purtătorul de virusuri, prin contact direct (atingere) sau
contact de la distanţă (prin intermediul aerului), sau indirect, prin atingerea obiectelor afectate de
virusuri prin intermediul unor purtători (insecte) sau prin intermediul unor vehiculatori (alimente, apă).

Clasificarea norovirusurilor

 norovirusurile care infectează tractul respirator pot fi eliminate prin tuse, secreţii nazale, etc.

sub formă de aerosoli;

 norovirusurile care infectează pielea pot fi eliminate odată cu exúdatele leziunilor;

 norovirusurile care infectează rinichii sunt eliminate odată cu urina;
 norovirusurile care infectează glanda mamară sunt eliminate odată cu laptele.

Transmiterea norovirusului de la o persoană infectată la alta sănătoasă se poate face:

 prin contact direct: inhalarea aerosolilor, contactul cu mâinile contaminate cu fecale;

 prin consum de alimente sau apă contaminate cu virus prin intermediul fecalelor, urinei de

la subiecţi umani sau animali;

 prin transmisie indirectă în sensul că există un vector purtător de virus(de exemplu un

animal) care la rândul său contaminează apa, sau atunci când carnea sau laptele lor sunt consumate de
către om, acesta se îmbolnăveşte;

8
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
2.2 Contaminarea alimentelor cu norovirusuri

a) Contaminarea primară - este considerată aceea contaminare în care alimentele conţin deja
virusul în momentul sacrificării animalelor şi păsărilor, recoltării unor produse vegetale sau în
momentul pescuirii. Prezenţa norovirusurilor în produsele vegetale înainte şi în momentul recoltării
este consecinţa irigării solului cu ape uzate neepurate. În scoici, stridii, acumularea norovirusurilor
are loc odată cu hrănirea acestora cu planctonul existent în mediu;

b) Contaminarea secundară - are loc în timpul depozitării, prelucrării şi distribuţiei alimentelor ca

o consecinţă a insectelor, poluării cu apă infectată, contactului cu suprafaţa infectată, contactului cu
manipulator infectat.

Tabel 2.2

Caracterizarea norovirusurilor

Tipul de agent patogen NOROVIRUS

Debut 12 - 48 de ore

Simptome Diaree, greață, dureri de stomac,

vărsături.

Contaminare Alimente contaminate: salate,

fructe proaspete, crustacee
(stridii), apa sau atingerea
suprafetelor contaminate

2.3 Sursele de contaminare cu norovirusuri a alimentelor de origine animală

Acestea sunt reprezentate în special de secreţiile şi excreţiile umane. Persoanele bolnave sau
purtătoare de virusuri sunt principalii poluanţi cu virusuri ai alimentelor de origine animală, prin
intermediul urinei, fecalelor, a secreţiilor naso-faringiene care pot contamina produsele alimentare.

Mult timp s-a constatat că bolile virotice ale animalelor nu se transmit la om şi invers.
Cercetările demonstrează că atunci când oamenii trăiesc în contact cu animalele, norovirusurile se pot
9
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
transmite încrucişat. O altă sursă de contaminare cu norovirusuri a alimentelor o constituie rozătoarele
şi insectele (urina şi fecale).

În plus, norovirusurile pot fi prezente pe:

 pielea
 părul
 picioare
 aripi

Alimentele de origine animală pot să fie contaminate cu 3 categorii de norovirusuri:

 Norovirusuri care afectează animalele dar nu şi oamenii.

Exemplu dat de norovirusurile care provoacă boala Newcastle, care produce febra aftoasă, pesta
porcină, aviară , etc. Aceste virusuri provoacă mari pagube economice la fermele de animale şi păsări.

Transformările care au loc în carne după sacrificarea animalelor conduce la scăderea ph-ului, iar
mediul acid este antagonic virusului febrei aftoase.Practic aciditatea care se realizează în profumzimea
masei musculare este suficientă pentru a omora acest virus.

 Norovirusuri de origine animală (zoonoze) care sunt capabile să infecteze

oamenii.
 Norovirusuri de origine umană care pot infecta animalele. Ex:Hong Kong influenzavirus
2.4 Prevenirea îmbolnăvirii cu norovirusuri

Printre metodele de prevenire se recomandă:

Tabel 2.4
Metode de prevenire a îmbolnăvirii cu norovirusuri
 spălarea frecventă a mâinilor în special după folosirea WC-ului, utilizarea
şerveţelului de unică folosinţă;

 spălarea mâinilor înainte de a servi masa şi după masă;

 spălarea minuţioasă a fructelor şi legumelor;

 interzicerea perosanelor infectate şi a celor recuperate după trecerea a cel

puţin trei zile de a pregăti alimente.
 păstrarea curăţeniei si igiena in locurile de depozitare a alimentelor.

10
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

CAPITOLUL III – REGULAMENTE ȘI DECIZII AXATE PE PREZENȚA

NOROVIRUSURILOR ÎN PRODUSELE ALIMENTARE

Având în vedere Ordinul președintelui ANSVSA nr. 111/2008 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor s-a definit procedura de înregistrare sanitară
veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare directă și/sau cu
amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum și a activităților de
producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine
nonanimală, cu modificările și completările ulterioare, precum și unitățile care dețin atestate pentru
fabricarea produselor alimentare de origine animală ce prezintă caracteristici tradiționale, înregistrate
sanitar veterinar.

În conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2008 pentru

aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind acordarea de derogări
unităților care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale de la cerințele
menționate în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena
produselor alimentare, precum și de stabilire a procedurii de acordare a derogărilor și de înregistrare
sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a unităților în care se realizează produse alimentare
se aprobă regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1142 AL COMISIEI din 27 iunie 2017 de
modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009 în ceea ce privește lista de produse de hrană
pentru animale și produse alimentare de origine neanimală care fac obiectul unor controale oficiale
consolidate efectuate la momentul importului s-a constat prezența norovirusurilor, având ca țară de
origine Serbia, în produse alimentare congelate – zmeură, după cum urmează:

11
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

Figura 1 - Prezența norovirusului în zmeură provenită din Serbia (sursa:google.ro)

În ceea ce privesc normele metodologice din 30 martie 2017 de aplicare a Programului de

supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, ANSVSA a publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 303 din 20 aprilie 2017 prezența unui Norovirus GI, GII, Hepatita A în fructe moi
proaspete, refrigerate sau congelate (căpșuni, mure și afine), inspecția având loc la posturile de
inspecție de la frontieră luându-se minim o probă pe an din numărul de transporturi de produse pentru
fiecare furnizor ori de câte ori situația se impune conform figurei de mai jos.

Figura 2 – Prezența norovirusului în fructe (sursa: google.ro)

12
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

CAPITOLUL IV – NOTIFICĂRILE SRAAF EUROPEAN PRIVIND

CONTAMINAREA CU NOROVIRUSURI ÎN ANUL 2017

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje – SRAAF, este un instrument prin care se
realizează un schimb de informaţii între Autorităţile Competente Centrale pentru alimente şi furaje din
cadrul Statelor Membre în cazurile în care s-a identificat un risc la nivelul Uniunii Europene pentru
sănătatea publică şi au fost luate măsuri adecvate cum ar fi reţinerea, retragerea, confiscarea sau
respingerea produselor în cauză

Scopul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF) este de a furniza
autorităţilor de control un instrument util pentru schimbul de informaţii asupra măsurilor dispuse
pentru asigurarea siguranţei alimentelor.

Cosumatorii pot fi asiguraţi de faptul că produsele ce fac subiectul unei notificări de alertă au
fost retrase sau sunt în plin proces de retragere de pe piaţă.

Tări care au notificat contaminarea cu

norovirus în produse de origine animală -
2017
1
1
1
2 Italia
Franța
Olanda
Irlanda

Total notificări - 15

13
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

Analizând acest grafic observăm faptul că, Italia are cel mai mare număr de notificări (11) cu
privire la contaminarea cu norovirusuri a moluștelor bivalve, peștilor și a produselor din pește, în timp
ce, celelalte tări cum ar fi Franța dețin doar 2 notificări SRAAF, iar Olanda și Irlanda doar o notificare
în anul 2017 privind contaminarea produselor de origine animală (moluște bivalve, pești și alte
produse ale acestora) cu norovirus.

Prezența norovirusurilor în produsele de origine

animală - țară import Italia
7
6
6

3 Nr. notificări cu norovirus în

2 produse de origine animală
2 importate - anul 2017
1 1 1
1

0
stridii vii stridii vii pește și alte stridii vii stridii răcite
(Franța) (Spania) produse din (Irlanda) (Franța)
pește
(Canada)

Conform graficului, putem observa faptul că cele mai multe notificări privind prezența
norovirusurilor în diferite produse de origine animală, cum ar fi moluște bivalve, stridii vii sau
congelate, dar și alte tipuri de pește și produse ale acestora sunt date de către Italia, având un nr. total
de 11 notificări în anul 2017 comparativ cu celelalte tări, unde numărul notificărilor privind prezența
norovirusurilor este scăzut considerabil, respectiv la 2-3 notificări în anul 2017.

14
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

Prezența norovirusurilor în produsele de origine

animală din Franța - 2017
Nr. notificări
prezență Norovirus Nr. notificări prezență
GI/25g - 1 norovirus GII -1

moluște stridii vii stridii vii (Franța)

bivalve moluște bivalve (Franța)

Analizând în amănunt acest grafic și facând raportare la datele de pe portalul SRAAF, se poate
constata că în produsele de origine animlă: stridii vii precum și moluște bivalve produse în Franța, în
urma analizelor s-a identificat contaminarea acestor produse cu norovirus GI/II, acesta având efecte
precum toxiinfecții alimentare grave.

15
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

Prezența norovirusului GII/152 g produs - Notificări

SRAAF din Olanda și Irlanda - 2017
2.5

Notificare
SRAAF - 1
2

1.5
Notificare Țara notificatoare - Olanda
SRAAF - 1
Țara notificatoare - Irlanda
1

0.5

0
fructe de mare stridii vii
(Olanda) (Irlanda)

Conform notificărilor SRAAF din anul 2017, dar și graficului de mai sus s-a putut constata că
există 2 notificări privind prezența norovirusului GI în anumite produse de origine animală, respectiv
fructe de mare având ca țară producătoare și în același timp notificatoare Olanda, precum și în stridiile
vii din Irlanda, doar un singur caz înregistrându-se cu prezența norovirusului în anul 2017.

16
 Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C., Elexe P., Vizireanu Camelia, 2001 – Procesarea industrială a cărnii, Editura Tehnică,
București;
2. Bărzoi D., Meica S., Neguț M., 2000 – Microbiologia produselor alimentare, Editura Risoprint,
Cluj Napoca;
3. Bondoc I., Șindilar E. V., 2002 – Controlul sanitar veterinar al calității și salubrității
alimentelor, vol 1., Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași;
4. Bondoc I., Spătaru C., Șindilar E.V., 2003 – Cercetări privind prevalența unor parazitoz4
musculare . Lucrări științifice, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași,
vol 46(5), pag. 164 – 166;
5. Bondoc I., - Expertiza materiilor prime alimentare. Suport de studiu. Univeristatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași , Facultatea de Agricultură,
Specializarea – Inginerie și Management, Master – Expertiză pe filiera produselor alimentare;

6. Clemansa T., 2001 - Igiena şi securitatea produselor alimentare, Ed. Agir, București;
7. Lamaita Puiu, 2004 - Potentialul epidemiologic privind imbolnavirile produse de alimente
contaminate microbiologic, Iași;
8. Letiția Oprean, 2002 - Analiza microbiologică a produselor alimentare, Ed.Univeristăţii Lucian
Blaga, Sibiu;
9. Ișan Elena, 2004 - Teză de doctorat, Unele modificări organoleptice, morfopatologice si
microbiologice ale cărnii destinate consumului, Iași;
10. Nicolae Șt., 2000 – Diagnosticul și prevenirea zoonozelor, Editura Fundației ”România de mâine”,
București;
11. Oprean O., Pașca S. A., 2011 – Ecologia și patologia animalelor sălbatice, Editura Ion Ionescu de la
Brad, Iași;
12. Perianu T., 2005 – Bolile infecțioase ale animalelor. Vol II. Bacterioze, Editura Universitas, Iași;
13. www.google.com
14. https://eur-lex.europa.eu/
15. https://webgate.ec.europa.eu/rasff-window/portal/?event=SearchForm&cleanSearch=1
16. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017R1142&from=ES
17. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32017R1142

17
Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului

ANEXA NR.1

18
Guraliuc Lenuța Viorica, Anul I, Siguranță Alimentară și Protecția
Consumatorului
ANEXA NR.2

19