Festin roman Lectia 2 > > Epoca lui Lucretius si Catullus 1. Societatea romana la sfargitul secolului I a.Chr. Ca urmare a colonizarii sudului Italiei, societatea romana preia treptat, in urma contactului cu civilizatia greaca, nu numai rafinamentele culturii, dar si excesele ei. Viata social se com- plica: patricienii sunt asaltati de clienti, obligati sa-si salute patronii dis-de-dimineata ca s-si primeasca sportula. Daca clientii sunt tineri ambitiogi, ii urmeaza peste tot, in for, la pro- cese, fie pe avocatul ilustru, fie pe jurisconsultul sau omul politic, capabil sa le deschida calea spre o mult asteptata carie- ra. Multi tineri ins, dupa imbracarea togii virile si terminarea studiilor superioare, se lasau atragi la Roma de viata de petre- ceri gi se ruinau. Asa procedasera Sallustius, Catilina sau Verres. De aceea, saraciti, se agatau cu disperare de avanta- jele pe care i le oferea cariera politica. lar cel mai bun exem- plu este chiar Caesar, care nu scapa ocazia sa frecventeze »Saloanele* vremii. Poate ca la o asemenea reuniune de tineri a dus-o Caelius pe Clodia, sora tribunului plebei, Clodius. Caelius, acuzat ulterior de Clodia ca-i furase bijuteriile, este aparat de Cicero in Pro Caelio. Catullus dezvaluie, si el, in poeziile sale, calitatea anturajului pe care-| frecventa: tineri inteligenti, spirituali, dispusi sa se ia la intrecere in a scrie ver- suri ad-hoc, sa facd farse, s& lege gi si desfacd cu ugurinta pri- etenii sau relatii amoroase. Ospetele, mai ales masa princi- pala (cena), erau de obicei nu doar prilej de a manca si de a bea, ci si de a discuta mult, iar uneori barfa si scandalul pig- mentau aceste reuniuni mondene. Epoca destramarii republicii a fost marcata de nesfarsite razboaie si tulburari interne. Criza institutiilor republicii provoaca profunde schimbari in psihologia social. intr-o soci- etate corupta si ambitioasa, ahtiata dupa bogatii si putere, incepe sd se afirme o alta mentalitate, capabila sa eludeze tragediile contemporane. Poetii, cel mai sensibil barometru al vremurilor, au gasit solutii de a se proteja de colapsul public fie traind fre- netic drame sentimentale, ripostand cu aplomb unor dusmani[LUCRETIOS, [CAESAR Opera Catulti sufera de gelozie, 0 gelozie atro i oe eal personali, reali sau imaginari, fie brodéind canavaua fastuoas a vreunui poem mitologic, precum Catullus in Carmina, sau daruindu-se luptei de idei, grave, nobile, yeneroase, pentru a oferi omului calea salvarii sale spirituale, precum Lucretius, in De rerum natura. 2. Caius Valerius Catullus (c. 87-54 a.Chr.) Catullus n-a avut un destin spectaculos. Existenta i-a fost scurta. Tineretea si-a trait-o cu nelini istea si febrilitatea omu- lui aflat intr-o lupta surda si indarjita cu timpul. Drama veronezului Catullus pare s& se identifice, peste veacuri, cu cea.a croului shakespearian Romeo. Jubirea, eterna iubire. Doar circumstantele sunt altele. Clodia era © femeie de rang nobil, foarte frumoasa, eleganta, Spirituala, cu temperament pasional, dar casatorita pana in 59 a.Chr. si cu un trecut nu tocmai curat. Acest fapt nu e intamplator, caci era sora aventurosu- lui Clodius. Catullus, desi tanar provincial, usor de atras in mrejele capitalei, nu era sarac, cici avea casa la Verona, vile la Roma si-n imprejurimi. igi putea permite sa aiba prieteni de conditie buna, spirituali si veseli. Frecventa chiar un cere de amici cu aceleasi gusturi literare, precum Helvius Cinna si Licinius Calvus sau cercurile mondene ale vremii, acolo unde, probabil, s-a infiripat idila cu proaspata vaduva, Ea va purta, in poemele lui, pseudonimul literar Lesbia, ca re- Cunoastere nu doar a unui model literar celebru, Sappho, ci, pentru poetul indragostit — care abordeaza o tema atat de draga alexandrinilor, tema iubirii —, si garantie a proiectarii dragostei si iubitei sale pe cerul neuitarii. Dupa patru ani, din iubita de altadata, mai draga decat lumina ochilor (carior est oculis), din ,.cea mai frumoasa (pulcerrima) femeie din lume, unica in ochii barbatului care iubeste, nu mai ramasese decat »femeia de cinci parale (quadrantaria), Tanarul dezamagit nu mai vede én iubita infidel decat o wticdloasa (scelesta). Patimas si sincer, tanarul s-a daruit total acestei iubiri si, de aceea, pretinde totul. Pentru Clodia insa, femeie versata si capricioasa, dragostea junelui trebuie sa fi fost o seducatoare experien{a amoroasi, magulitoare i tru Lesbia, si talentul su poetic devenisera cu sigurant& notori in ,,saloanele* pe care le frecventau, Catullus are vocatia suferin{ei, ¢ lipsit de noroc. Menirea lui e de a scrie, de a crea. E afectat de moartea fratelui sau, functia de propretor pe care o indeplineste in Bithy semnul ghinionului, se-ntoarce la fel de sarae p VITA CATULLI de-aceea e cfnd deznadajduit si neputincios, cand ial rau, are tot felul de dusmani personali, unii Eanes puter et zilei (Caesar, Pompeius, Cicero), pe care-i incondeiaza mult sau mai putin elegant. E permanent in elocot, parca Pe simfind ca se lupta cu timpul cel neindurator. Cata iubire, Ee a pasiune. lata salvarea sa. In timp ce poetul se smantuieste prin creatie, Lesbia piere prin frivolitate si tradare (iniuria), pastrand, ca-ntr-o efigie, stravechiul pacat al Evei. : i Un poet talentat se descopera pe sine in doctrina literara aalexandrinismului, erudit si artizan cand serie poeme mito- logice, preluari ale unor filoane legendare mai putin cunos- cute (Aitis, Nunta lui Peleu si a zeitei Thetis), temperament liric autentic cand scrie elegii sentimentale, epigrame, unele capodopere ale genului, adunate intr-un yolum, Carmina, slefuit, dupa cum declara, cu ,,piatra ponce“. Test-grila 1 1. in urma destramarii imperiului macedonean, s-au format state conduse de monarhi, in care au inflorit centre de cul- tura. Cel care va deschide calea unei directii noi in litera- turd este gi unul dintre bibliotecarii Museion-lui a. Theocritos b. Callimachos c. Ptolemaios d. Meleagros 2. Literatura care se dezvolta in regatele clenistice dupa se- colul al TV-lea a.Chr. poarta numele de: Bid ae a, literatura alexandrina b. literatura mitologica i c. literatura ptolemaica d. literatura macedoneana 3. in Egipt, a existat nu numai farul din Alexandria, una din- tre cele sapte minuni ale lumii, ci i cel mai valoros tes- timoniu al spiritualitatii antice: ‘ j a. piramida lui Keops b. fluviul Nil c. biblioteca din Alexandria. divinitatea Ra 4. Oamenii de cultura fie slujeau unor monarhi, ca poeti de curte, fie activau in orase cu o intensd viata culturala, con- stituindu-se in adevarate: a. bresle ¢. corporatii b. loji d. cercuri literare 5. O carte mare este o nenorocire mare (éyot BiBAiov Héyo. xox6v) — sunt envintele lui Callimachos referitoare la‘Vas pentru libatii (arta greceasea) REVISTA CERCULUI LITERAR aor —— Colectia ,Euphorion* speciile de mare intindere (epopeea), care nu mai sunt de actualitate. De aceea, poetii alexandrini cultiva cu predi- lectie poemul epic, numit: b4 a. epitalam ¢. epigrama b. imn d. epyllion 6. ae es inoveaza, intrucat poezia lor este a. personala, sincera, directa b. livresca, mitologizanta ¢. de mari dimensiuni, epopei d. croicomica 7. Deoarece dispare acompaniamentul muzical, poetul acor- da atentie deosebita: a. vocii recitatorului ¢. decorului b. versificatiei d. interpretarii 8. Distihul elegiac este cel mai potrivit pentru a exprima: a. dorintele (epigrama votiva) an b. sarcasmul (epigrama literara) ¢. tristetea (elegia) d. glorificarea unui erou (imnul) 9. Theocritos a lansat cu succes specia poemului pastoral. si anume: a. imnul b. idila c. elegia Rilesitna 10. Euphorion este titlul unei reviste de literatura gi arta; ape trimestrial la Sibiu din anul 1992 gi propune © She eth novatoare, cosmopolita. Euphorion, discipolul lui alenichoy a fost gi cl ales model, pentru spiritul sau a. poetae epici ©. poetae veteres b. poetae philosophi d. neoteroi Test-grila 2 1. Col filosofia si stiinfele, ca urmare a contactului cu civilizatia greaca, spiritul roman se educa, se rafi Termenul este: : saa a. palaestra ©. paean ‘Umanizarea prin cultura (Ruine la Roma) Inseriptie cu numele Arpinatului 2, Cultura umanizeaza. Cercul Scipionilor (primii filoeleni) pune bazele, unui concept cultural: a, luxuria b. corpora prima c. humanitas d. iustitia 3, Collectio, -onis inseamna adunare la un loc a mai multor obiecte. Este actiunea de bibliofil a prietenului lui Cicero: b, Pompeius a, Caesar d. Atticus e. Tiro 4. Cicero, Caesar si Varro recunosc superioritatea culturii grecesti. Cicero insi pledeaza cu multa caldura pentru rolul formator al ,,umanioarelor* in discursul: a. Pro Caelio b. Pro Milone ¢. Pro Archia poeta d. Pro Marcello 5, Literatura latina, dupa lungi etape de imitatie si de adaptare la modelul grec, reugeste un salt spre adevarata valoare (pana la jumatatea secolului I a.Chr:). Exempli gratia, dowd nume de vat a. Caesar si Pompeius c. Plautus si Terentius b. Cicero si Euphorion d. Plautus si Cicero 6. Neotericii, precum Catullus, se inscriu pe linia poetica recomandata de Callimachos si cultiva poemele mitologice de mici dimensiuni, pline de referinte livresti; de aceea, mai sunt numiti si: a. docti ¢. doctores b. dociles d. magistri 7. Catullus insa poate scrie si poezie ocazionala, impusa de circumstante, de parca s-ar juca de-a creatia, caci singur recunoaste cA ceea ce scrie sunt de fapt: b. stultitiae d. nulla a. ioca , nugae 8. Tinerii literati se intalneau nu numai la baia publ la circ sau in for, ci discutau mult gi cu alte ocazii, precum: b. la patroni acasa a. intrunirile mondene d, in provineii c. la iubite acasa 9, Tinerii nobili, atrasi de viata de lux a Romei, de multe ori j-atunci alegeau, de cele mai multe ori (pre- cum Catilina), ca salvare: a. cariera militara . cariera politicA b. cariera de preot d. casatoria avantajoasa Cicero (Arpino, Italia)