You are on page 1of 1

Semnificatia termenilor Etica in afaceri

Etica avea mai multe intelesuri, dintre cele mai raspandite sunt: Perspectiva etica inplicita in comportamentul unei companii sau
obicei datina si obisnuinta. Fenomenul de morala provine din a unui individ ce face afaceri. Lewis defineste etica in afaceri
latinescul mos, morias care la origine inseamna acelasi ,lucru: drept acel set de principii sau argumente care ar trebui sa
obicei, datina. Obiceiul indica un comportamentconstant supus guverneze conduita in afaceri la nivel individual sau colectiv.
unor reguli, pe o perioada mai indelungata.Termenul obicei are Aceasta se refera la ceea ce oamenii ar trebui sa faca intro
o valoare colectiva, in timp ce obisnuinta are o valoare afacere. Etica in afaceri mai urmareste sa evalueze sis a sustina
individuala. Daca la origine termenii aveau acelasi sens, astazi cu argumente rationale valorile si normele moralecare ar trebui
semnificatia acestora se specializeaza permitind distinctia dintre sa guverneze jocul economic, cu speranta ca explicatiile sale pot
morala colectiva si morala individuala. In sens general contribui la ameliorarea practicii morale in mediul de afaceri.
intelegem prin morala fenomenul real care tine de viata reala, in
timp ce etica desemneaza teoria despre morala. Etica are o De ce este importanta etica in afaceri? 8. Etica in lumea contemporanea. Recursul la metoda
functie educative, contribuie in mod obiectiv la modelarea unor
constiinte , etica reflecteaza mai putin asupra ceea ce este sim ai Etica in afaceri nu este o moda trecatoare. Trebuie de subliniat Libertatea discursului, fara a esua in superfluu, pastrand rigoarea
cu seama asupra a cee ace trebuie sa fie. Aristotel a definit omul faptul ca puterea si influenta firmelor private asupra intregii expresiei metafizice, este garantia unei noi intelegeri, mai
ca mamifer rational, iar Pascal afirma ca omul este judecator al societati sunt mai mari decat au fost vreodata pana acum, iar profunde si mai adecvate, a unuia dintre cele mai complexe
tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pamant, depozitar al politicile imorale frecvent intilnite in mediul de afaceri pot sa fenomene cu care se confrunta demersul teoretic contemporan.
adevarurilor, marire si lepadatura a universului. provoace immense daune si prejudicii indivizilor, comunitatilor A concepe o morala pentru timpul prezent impune a mentine
si mediului. Firmele private ar trebui sa preia responsabilitatile etica si metafisica strans unite, restituind analizei etice
Lumea contemporana se confrunra cu mari probleme de o mare pe care statul si lea declinate. O buna parte a opinie publice semnificatia sa initiala: o gandire care se orienteaza in
complexitateele nu pot fi rezolvate fara apelul la dimensiunea solicita firmelor si corporatiilor private sa se implice in intelegerea realitatii spre un punct de vedere al transcendentei si
morala: alaturi de tari dezvoltate exista tari sarace; pe langa tari problemele societatii. Nu e sufiecient ca investitorii sa ofere pe spre relativa cu o realitate transcendenta. A se comporta intr-o
cu stabilitate politica exista tari in care luptele interne distrug piata produse de tot mai buna calitate, mai sigure si mai maniera veridica pentru om si a exersa in termeni de adevar
mii de vieti. Oamenii sunt diferiti cu probleme diferite. Etica accesibile pentru consumatori, sau ca acestia sa asigure conditii pentru gandire, inseamna a raporta si comportamentul si
poate si trebuie sa fie angajata in solutionarea problemelor cu de lucru tot mai bune pentru salariati ci sis a salveze speciile gandirea la o realitate care depaseste conditia unei fiinte ce se
care se confrunta omenirea. biologice in pericol, sa protejeze monumentele istorice, sa descopera prizoniera sensibilului si devenirii.
sustina sistemul de sanitate.la nimeni nu le trece prin minte sa
Functiile eticii sprijine arta, stiinta, sanatatea sau educatia… toti se implica in Situarea in lume a fiintei umane, plasarea sa in temporalitate,
sponsorizarea cluburilor de fotbal, de terenuri de golf, sau altii in impune raportarea sa esentiala la celalalt. Filosofia occidentala
Etica stabileste un ansamblu de norme care sa medieze raportul genere vaneaza animale salbatice mari si mici. Opinia publica a este in mod esential o filosofie a fiintei, care este insasi structura
dintre individ si societate. Discursul etic are trei functii: starnit reactii, critici, comentarii referitor la oamenii de afaceri. omului. Aici se gaseste explicatia autonomiei constiintei morale
Cresterea interesului fata de etica in afaceri este determinate si care nu este tulburata deloc de ideea transcendentei. Punctul de
Fuctia cognitive - functia prima si principala, intrucat celelalte de schimbarea naturii insesi a afacerilor, firmele comerciale vedere al lui Levinas este absolut original: gandirea etica este
doua nu se pot realiza adecvat decat daca aceasta functie este devin tot mai transfrontaliere, mai complexe sim ai dinamice condusa in proximitatea celuilalt, dar un celalalt care este
indeplinita. Functia de cunoastere se refera la faptul ca etica decat au fost vreodata. ireductibil la fiinta, care este un alt fel de a fi.
transmite un ansamblu de cunostinte morale, de atitudini, stari
de spirit, sentimente, preferinte. Fara cunoastere nu este posibila 7. Etica in lumea cont. Intre nevoia de universalitate si A intelege fiinta umana pornind de la semnificatia aproapelui
atitudinea etica. Aici vorbim de trei termini: immoral, moral, efortul teoretic fondator de a gandi o morala pentru timpul inseamna a gandi cu celalalt pentru un al treilea, ce face posibila
amoral. Imoralitatea reprezinta nepracticarea atitudinii si prezent. depasirea interesului. Responsabilitatea pt celalalt este conditia
conduitei morale, cu toate ca prescriptiile etice sunt cunoscute. dezinteresului, actul de nastere al constiintei morale, singura
Amoralul defineste acel subiect uman care nu practica o Asistam la o perioada de transformari si de contestari ale tuturor dimensiune exclusiv umana ce poate fonda o etica.
conduita etica din necunoastere. In general functia cognitive sistemelor si ale tuturor structurilor. Ceea ce se cauta este o noua
tinde sa transforme fiinta amorala in fiinta morala, prin maniera de articulare a economicului cu socialul, a Principiul toleranta
cunoastere. Aristotel distinge trei atitudini morale fundamentale: individualului cu coelctivul. In aceasta perioada de incertitudini
atitudine hedonista - se refera la oamenii care traiesc in sensul si de tranzitie, omul isi aminteste de el insusi, fie ca aceasta
O etica fundamentata pe toleranta a carei exigenta suprema este
obtinerii cator mai multe placer de la viata. Atitudini politica - se reintoarcere spre sine se manifesta ca egoism sau inchidere in
obligatia fata de viitorul comun al omenirii, ar putea fi insasi
refera la oamenii care traiesc pentru a exercita puterea si sine, fie ca se afirma ca altruism si nevoie de deschidere spre
sansa supravetuirii umanitatii. Datorat mijloacelor de distrugere
atitudinea contemplative - traiesc pentru cunoasterea ceilalti. Dependenta de celalalt se accentueaza. Se impune o
in masa, iresponsabilitatea omului fata de mediul sau natural, ca
dezinteresata a adevarurilor. noua intelegere a constiintei morale care in mod esential este
urmare a exceselor tehnologice, ca si fata de propria sa natura
constiinta de altul.
umana, prin manipularile genetice si abuzul de medicamente,
Functia normative - raporteaza normele la valori morale demonstreaza ca nu numai umanitatea prezenta ci si cea viitoare
ierarhizindule dupa gradul lor de valabilitate si dupa sansa de Ne aflam in fata unei situatii pardoxale: etica este pretutindeni este incredintata atitudinii noastre morale. Apelul la toleranta
generalitate in viitor. Aceasta ar consta in crearea de norme, de revendicata dar, in fiecare sfera a vietii sociale, prolifereaza noi devine o cultura noua pe care realitatea actuala o impune.
reguli de comportare. morale, fondate pe imperative inedite ce par sa se sustraga unor Principiul toleranta poate intemeia o noua etica, in rezonanta cu
repere universale. Este o situatie specifica societatilor problemele timpului nostru. Toleranta restructureaza intro
Functia persuasive - isi propune sa convinga. Convingerea se postmoderne. maniera noua valorile morale, ierarhizandule altfel in jurul unor
poate realiza prin: strategie represiva promovarea unui climat virtutis care devin centrale, masura si echilibrul, bunul simt,
moral adecvat, stimuland nevoia de a avea o imagine pozitiva Astazi nu mai dispunem de niciun model de ansamblu credibil, omenia. Distingem doua tipuri de toleranta: pozitiva si negative.
despre sine; strategia euristica - vizeaza constientizarea de catre ajungand sa respingem pana si imperativul datoriei sublime, in T.N eset cea care trimite la confuzie si relativism etic, acceptind
subiectul moral a nevoii de a fi fiinta morala. Opinia publica are favoarea afirmarii constiintelor morale individuale, ceea ce ca toate ideile si atitudinile sunt rezonabile, aceasta toleranta
rolul cel mai important, mai ales pentru functia de persuasiune. impune necesitatea reorganizarii etice pornind de la norme duce la indifferentism si passivism social. Constantin noica
individuale. Astfel avem o serie de principii care opereza la afirma ca pentru ca omul rau are nevoie de fapte. Omul bun este
Individ, individualitate, persoana nivelul moralei sociale: Principiul respectării autonomiei, bun si asteptand sa faptuiasca firesc uita de fapta. Fapta este cea
Principiul facerii binelui, Principiul nefacerii răului, Principiul care da masura vietii morale, cel ce faptuieste are cel putin o
Morala este constiinta relatiiloor intre valori. Daca individului ii dreptăţii/echităţii, Principiul respectării demnităţii ,Principiul sansa fie si prin accident de a face binele.
lipseste aceassta dimensiune el nu se mai inscribe in societatea integrităţii, Principiul respectării şi protejării vulnerabilităţilor. Tolerant abuna nu exclude convingerile ferme, nici critica sau
omeneasca. Dimensiunea morala a personalitatii este nu numai o Privite prin prisma acestei realităţi, universalitatea constă în chiar protestul insa respinge categoric infruntarea brutala,
problema a individului ci simultan o problema a societatii. faptul că principiile care ne interesează nu pot fi ignorate, favorizeaza instituirea unui spatiu al libertatii in care conflictele
indiferent de problema etică aflată în discuţie. se pot exprima obiectiv si rezolva amabil. Toleranta este o
Notiunea de individ presupune ca nu este o suma a partilor ci un dimensiune pur umana, a omului intreg si nu a omului ca animal
tot indisolubilcare da unicitate finite. Termenul de individ poate inzestrat cu ratiune. Numai in lumea umanizata toleranta are
fi atribuit oricariu exemplar apartinand lumii vii nu numai sens pentru ca numai aici celalalt este tot atat de important sau
umanului. Totusi atunci cand vorbim de individ uman avem in Principiul activitatii comunicationale mai mult decat propria persoana. Ceea ce este bine pentru
vedere nu numai latura biologica ci si cea psihica. prezentul omului poate fi un mare rau pentru viitorul umanitatii;
Individualitatea este in stransa legatura cu notiunea de individ, Comunicarea este partea integranta a modului de viata a omului, bine pentru om este adesea rau pentru natura. Promovarea
ambele avand o etimologie comuna. Autorii morale deosebesc fiind orice schimb de semne sau mesaje intre indivizi sau intre tolerantei, a libertatii de gandire, ameninta chiar supravetuirea
aceste doua concept in felul urmator: individualitate retinand grupuri umane. Punctul de plecare care trebuie sa ghideze etica umanitatii ca specie.
mai cu seama aspectele calitative ale finitei vii iar cea de a doua este rationalitatea comunicationala, presupunand intelegerea
aspectele cantitative. intre subiecti. In cazul acesta se va analiza nu din punct de
vedere al constiintei ci din punct de vedere al lingvisticii.
Individualitatea este cea care da calitate finite umane. Intersubiectivitatea este cea care prin comunicare invita la
Persoanele sunt unice in stilurile lor prin felul de a percepe, responsabilitate. Responsabilitatea este un raspuns la Celalalt, in
considerare rationala, comportare si raportare sociala. acelasi timp cu afirmare de sine. Habermas dezvolta teoria
formala a intersubiectivitatii - morala nonprescriptive al carei
Persoana spre deosebire de primele doua notiuni, apartine numai principii sint legate de interintelegere.
omului si anume omului care este produsul
societatii.personalitatea este culmea realizarii umane. Cand
vorbim de personalitati accentuate avem in vedere indivizi cu
realizari deosebite intron domeniu sau altul al vietii sociale. Din
punct de vedere moral, orice fiinta umana este o personalitate.
A fi o peersonalitate morala inseamna a gandi si intelege binele
si raul, ci mai cu seama de al insusi si al practica prin vointa.