Controlul si expertiza produselor de origine animal

1. Fenomenul de depopulare al albinelor

Apicultura se confruntă în ultimii ani cu depopularea şi mortalitatea masivă a familiilor de albine aparent
fără cauze clare. Cauzele identificabile : nutritia si bolile sezonale. În prezent depopulările afecteză
simţul de orientare al albinelor.

Fenomenul se manifestă prin faptul că albinele pleacă din colonie şi nu mai reuşesc să se intoarcă, iar
pierderile de albine au loc în timp foarte scurt, în nr mare indiferent de anotimp.

Factorii incriminanţi sunt:

 Pesticidele
 Agenţi patogeni
 Seceta ( lipsa nectarului şi polenului)
 Apa contaminată
 Schimbările climatice
 Competiţia între rasele de albine

2. Familia de albine

Insectele ca de altfel şi albinele dpdv zoologic fac parte din regnul animal, subregnul nevertebratelor.
Corpul este format din: corp, torace şi abdomen care la rândul lor sunt alcătuite din mai multe segmente
acoperite cu un înveloş chitinos. Prezintă 2 perechi de aripi şi 6 picioare. Familia de albine este alcătuită
din: alibine lucrătoare, matcă şi trântori.

Albinele lucrătoare ating ca vârstă 4-6 sapt., iar matca poate trăii 5 ani sau mai mult.

3. Stupul

Fagurele este format din mii de celule de formă hexagonală:

- Celule de albine în care cresc albine lucrătoare

- Celule care servesc la creşterea trântorilor
- Botcile în care cresc mătcile

În celulele de albine lucrătoare, acestea depozitează miere şi păstură, iar în cele de trântor miere si
FOARTE RAR păstură.

Activităţi ale albinelor în stup:

1
  De cercetaşă – o dată întoarsă în stup descrie pe fagure un cerc de figuri geometrice într-un
dans circular cu rolul de a indica sursele de hrană aflate la 100 m de stup, pt sursele aflate la
distanţă mai mare îşi agită abdomenul în stânga şi în dreapta .
 De paznic – când atacă şi înteapă orice inamic.
 De curăţitoare – îndepărteză din stup resturile de faguri căzuti
 De ventilatoare – în vreme de caniculă bate din aripiâ
 De sanitar – elimină din stup cadavrele musafirilor nepoftiţi sau larvelor moarte.

4. Obţinerea cerii

Este asigurată de glandele ceriere ale albinelor lucrătoare.

Glandele pereche au formă ovală de culoare deschisă cuprinzând între 10.000 - 20.000 de celule
glandulare fiind maxime în perioada de dezvoltare şi construcţie a fagurilor. Atunci când secretă ceară
pe suprafaţa lor apare o peliculă fină sub forma unor solzişori de ceară care sunt desprinţi cu membrele
şi aduşi la nivelul mandibulelor pt a fi frământaţi şi folosiţi la construcţia celulelor.

Producerea de ceară este influenţată de existenţa culesui, de nr de albine tinere, puterea coloniei,
necesitatea de construire a fagurilor şi existenţa spaţiilor libere în cuib.

Pt a fabrica 1 kg ceară albinele consumă 3,5 kg miere şi 1 kg polen.

Sursele de hrană :

 Albinele culeg nectarul cu ajutorul aparatului bucal având o încărcătură de 70 mg care repr
două treimi din greutatea corporală .
 Eliminarea apei din nectar se realizează prin evaporare ca urmare a ventilaţiei produsă de
albinele lucrătoare în procesul de maturare al mierii
 Maturarea mierii constă in prelucrarea nectarului în gusă şi regurgitarea repetată însoţită de o
mişcare ritmică a trompei care se repetă timp de 20 de min.

5. Polenul – sursa de proteină în hrana albinelor

Procesul are 2 etape :

I. Albina Zdrobeşte mai întâi antenele cu polen scuturând astfel polenul de pe tot corpul
II. Adună toate grăuncioarele de polen de pe corp cu ajutorul periilor tarsiene, umezindu-l
în acelaşi timp cu nectar regurgitat din guşă şi formând astfel ghemotoace de polen.

Polenul de corp, antene şi regiunea gâtului este adunat cu ajutorul membranelor anterioare.

Polenul de pe torace este adunat cu a doua pereche de picioare.

Polenul de pe restul ab domenului este adunat cu ajutorul membrelor superioare.

2
Polenul adus în cuib este depozitat în celulele de lucrătoare în jurul puietului. Polenul se transformă în
PĂSTURĂ ca urmare a proceselor biochimice care au loc în timp devenind un produs mai digestibil decât
polenul ca atare.

CLASIFICAREA POLENULUI după valoarea nutritivă

a) Polen cu valoare biologică scăzută ( polen de conifere)

b) Polen cu valoare moderată ( plop, alun)
c) Polen bun ( arţar, păpădie, porumb)
d) Polen cu valoare ridicată ( pomi fructiferi, leguminoase)

Apa este necesară pr hrana puietului şi reglarea temp. din cuib.

Sursele de hrană au o importanţă ridicată în producerea lăptişorului de matcă necesar pt hrana larvelor
şi a mătcii.

6. RECOLTAREA MIERII

Mierea reprezintă produsul realizat de albine din nectarul florilor sau din sucurile dulci culese de pe
anumite specii de plante pe care albinele le prelucreză, îmbogăţesc cu subst proprie şi le depozitează în
celulele fagurilor.

CLASIFICAREA MIERII

a) După provenienţă
- Mierea de flori mono sau polifloră
- Mierea de mană
b) După felul obţinerii
- Miere în faguri
- Scursă liber din faguri
- Extrasă cu aj centrifugii
- Obţ prin presarea fagurilor
c) După consistenţă
- Lichidă
- Cristalozată
- Zaharisită
d) După culoare
- Incoloră
- Galbenă
- Aurie
- Brună
- Roşcată

3
PROP ORGANOLEPTICE ALE MIERII

Mierea de salcâm :

- fluidă

- vâscosă

- nu cristalizează

- galben-aurie, galben sau incolorăâ

- gust dulce

Mierea de tei :

- Fluidă
- Vâscosă
- Cristalizată
- Galbenă, portocaliu-roşcată
- Aromă pronunţată şi gust dulce

Mierea de zmeură:

- Fluidă
- Vâscosă
- Cristalizată
- Galbenă,roşcată, verzuie
- Aromă specifică, gust dulce

Mierea de conifere:

- Foarte vâscoasă
- Nu cristalizează
- Culoare brună sau rubinie

Mierea de fâneţă:

- Fluidă
- Vâscosă
- Cristalizată
- Galbena, brun
- Dulce

4
Miere de floarea soarelui

- Fluidă
- Vâscosă
- Cristalizată
- Galben-aurie, porocaliu sau galben închis

Miere polifloră:

- Fluidă
- Vâscosă
- Cristalizată
- Galbena, brun
- Dulce

Mierea de mană:

- Fluidă
- Cristalizată
- Brun, brun deschis
- Aromă specifică

PRODUCEREA mierii cuprinde urm etape:

 Recoltarea nectarului
 Prelucrarea enzimatică
 Reducerea cantităţii de apă

Prelucrarea enzimatică presupune tranformarea unor zaharuri complexe de nectar în zaharuri simple cu
ajutorul enzimelor secretate de albine.

Finalizarea transformării nectarului în miere se produce în stup unde albina culegătoare transferă
nectarul recoltat altei albine care-l transferă mai departe, astfel prin acest proces nectarul se
imbogăţeşte cu echipament enzimatic definitivandu-se procesul de maturare.

Dupa această etapă are loc concentrarea nectarului pt a reduce conţinutul de apă până la un nivel care
să îi asigure conservarea.

CRISTALIZAREA

Proces natural la majoritatea tipurilor nde miere apare atunci când proporţia de glucoză şi fructoză este
în favoarea glucozei.

Cristalizarea nu are loc la mierea de salcâm datorită faptului că nivelul de fructoză este predominant.

Temp optimă pt cristalizare este de 13-14 o C, sub 10 grade nu are loc.

5
Gustul si aroma depind de originea botanică si de conţinutul în diverse zaharuri.

EXTRAGEREA ŞI CONDIŢIONAREA MIERII

a) Ridicarea fagurilor cu miere din stup – se face atunci când sunt căpăciţi 1/3 din suprafaţa lor.
-Necesită îndepărtarea albinelor care se face prin scuturare şi periere sau prin folosirea unor
subst. repelente pt albine.
b) Fagurii recoltati – sunt preluati in ladite speciale si sunt dusi in camera de extractie.
c) Descapacirea fagurilor – cu unelte speciale ( furculita, cutit) sau cu utilaje automate in
functie de capacitatea stupinei. Se foloseste o cuva cu sita speciala de curgere a mierii unde
se recoltează căpăceala.
d) Extractia propriu-zisă - se face cu extractoare ce utilizează forţa centrifugă.
e) Mierea recoltată – este depozitată în maturatoare de inox pt limpezire astfel că impurităţiile
se separă deasupra şi mierea se preia cât mai curat pt imbuteliere in borcane sau butoaie.

In funcţie de condiţiile de climă şi floră şi de gradul de deyvoltare a familiilor de albine anual se

poate obtine intre 15-60 gk miere.

9. OBTINEREA POLENULUI

Polenul reprezinta grăuncioarele microscopice care se află pe anterele florilor in săculete de

polen care la maturitate se deschid pt a-l elibera. Reprezinta o susrsă valoroasa de proteine,
vitamine, enzime. Albinele recolteaza polenul prin miscari specifice si il aduna sub forma de
ghemotoace pe piciorusele posterioare intr-o formatiune anatomică numită corbiculă. Polenul e
depozitat in fagurii din stup, e imbogatit cu substante specifice si presat in celule pt a putea fi
conservat pe o perioada lunga de timp.

Factorii care influentează influenteaza colectarea polenului:

 Flora existentă
 Calitatea si atractivitatea polenului
 Conditiile de vreme
 Tipul de colector

Conditionarea si conservarea polenului:

Polenul contine o anumita cantitate de apă, unele impurităţi si o serie de contaminanţi din
natură. Polenul se supune urm operaţiuni:

 Cernerea: are ca scop eliminarea impurităţilor precum fragmente din corpul albinei, resturi
de ceară sau praf
 Conservarea : constă în eliminarea exceselor de umiditate până la un continut de 8-10 %,
prin uscare. Depozitarea se face la 4 grade celsius. Conservarea prin congelare se face la tem
de – 18 grade celsius.

6
 10. Obtinerea propolisului

Propolisul reprezintă un amestec de subst rasinoase si cleiuri vegetale, ceara vegetala, uleiuri eterice si
polen, cu arome specifice pe care albinele il culeg de la diferite specii de plante si il folosesc pt:

- Astuparea fisurilor stupului

- Asigurarea impotriva patrunderii apei in stup
- In poleirea celulelor fagurilor si a altor suprafete din stup, dar si a corpurilor straine ce nu le
pot elimina din stup

Componentul principal al propolisului sunt rasinile vegetale recoltate de pe muguri sau alte parti a unor
specii vegetale cum sunt plop, castan, visin, cires, molid.

Albinele aduna propolis de diferite culori. Propolisul are o densitate mai mare decat ceara de albine,
este insolubil in apa si partial solubil in alcool. Dur la 15 grade, la temp mai mari devine moale si lipicios.

Cea mai mare cantitate este recoltata primavara si toamna. Are prop terapeutice precum cicatrizante,
anivirale, antibacteriene, antifungice etc. are eficienta in mai multe boli

Are efect anestezic mai mare decat al cocainei.

Apicultorul poate obtine propolis din:

- Razuirea unor elemente ale stupuluin pe care se afla propolis

- Inlocuirea podisorului cu o plasa
- Utilizarea corectorului de propolis

Pentru conservare se ambaleaza in pungi de plastic inchise etanş când se păstreză principiile active.

Se uitilizeaza la obtinerea lacurilor de calitate superioara.

Prezinta o compozitie in mare parte necunoscuta fapt care il face toxic in unele situaţii.

Se pastrează in vase colorate sau ambalaj opac la lumină.

7
11. Obtinerea cerii

Secretia cerii se face de catre glandele cerifere care sunt situate in partea ventrala a abdomenului pe
ultimele 4 sternite.

La momentul secretiei ceara este lichida si se solidifica in contact cu aerul formand solzisori specifici.

Acestia sunt desprinsi de albine si framantati pt a putea fi folositi la constructia celulelor.

Pt a produce un kg de ceara colonia de albine consuma 3,5kg miere .

Ceara se compune din esterii unor acizi specifici: acizi liberi si hidrocarburi

In stupina ceara poate fi obtinuta din mai multe surse:

 Refacerea fagurilor vechi

 Strangerea capacelelor de ceara rezultate in urma extractiei mierii
 Razuirea fagurilor si a celulelor crescute in afara ramurilor cu faguri
 Folosirea intensa a coloniilor pt cresterea fagurilor

Metode de extragerea cerii prin:

 Folosirea temp
 Utiliz apei incalzite folosindu-se topitorul cu abur
 Prin topire in apa
 Prin centrifugare

12. Obtinerea veninului

Veninul

- este produs secretat de glandele de venin si eliminat de catre albinele lucratoare sub actiunea unor
stimul externi .

 Este un lichid incolor dens care in contact cu aerul se solidifica eliminandu-se compusii volatili
 Veninul recoltat se prezinta sub forma unor pulberi de culoare alb cenusiu, miros iritant, gust
amar intepator, sub aceasta forma se poate pastra fara sa isi piarda proprietetile
 La o intepatura cant de venin elimnata este de 0,3mg

Compozitia biochimica:

 75%subst proteice
 Lipide/glucide
 Acizi organici
 Subst minerale

8
Veninul se foloseste pt combaterea afectiunilor reumatice si a astmului, a astmului bronsic,
hipertensiune arteriala etc. Se pastreaza in recipiente de sticla de culoare inchisa

13. Obt laptisorului de matca

Reprz secretia complexa pe care albinele lucratoare doci(bone) o folosesc in hranirea puietului si a
matcilor .

Laptisorul de matca proaspat se prezinta sub forma unui lichid vascos, laptos, de culoare alb-galbui si
gust dulce acrisor.

Consevarea laptisorlui se face prin congelare sau liofilizare.

Familie de la care se recolteaza trebuie sa aiba un nr. Mare de albine doici care inainte de recoltare sunt
hranite zilinic cu 200g miere amestecate cu pastura.

LDM. Este utlz. Pt a ameliora starea generala a bolnavilor, a copiilor imaturi, la batrani reduce tubularile
neurocirculatorii si cele de memorie, imbunatateste vederea etc.

In laptisor sau gasit toti cei 20 de AA necesari pt cresterea si activitatea normala a org.

Este produsul cel mai bogat in acidul pantotenic. Se poate comercializa in stare pura, in amestec cu
miere, in alcool sau sub forma de tablete.

14.Obtinerea apilarnilului

Produs apicol natural, biologic activ, compus din larvele de trantor si din cont nutritiv din celulele din
fagur recoltate intr-un anumit stadiu larvar.

Apilarnilul se poate prezenta astfel:

 Produs proastat neomogenizat si nefiltrat se pastreaza in congelator intre -5 si -15 grade C

 Trituratul larvar rezultat din omogenizarea si filtrarea apilarnilului se pastreaza in aceleasi
conditii
 Produsul stabil liofilizat rezultat din deshidratarea trituratului larvar pastrandu-se intre0-10
grade C

Compozitia chimica:

 Apa 65-75%
 Proteine 9-12%
 Glucide 6-10
 Lipide 5-8
 Subst minerale 2%

Are diferite propr putand fi folosit ca supliment nutritiv concetrat in alim umana

9
10