__ .. __ .

MINISTERUllNVJ..tAMtNTUlUI UNIVE:RSITATEA -- BUCURE$TI

URSULA S<;HIOPU

Curs psihologia

de copilului

......

EDITURA DIDACTICASt. PEOAGOOICA B u cur •• tt.

1963

I
I Capitolul L
I
!
Capitolul IL CUPRINS

PARTEA INTlr

Probleme Introductlve

- OiJitchIJ.. s",cinil« psiholo,iei copillllNi I; 14,dturll psibololie; co-

pil~ '" .11. Itiint.. • • • • 6

1. Obiectul ,i problemele puholosie.i copilului 6

.1. Sa1'cinile plihologic.i copilului 0 • 8

~. Legltura plihologici copiJulul cu alte diacipline 9

Biblioarafie 14

- MnorUl. In pd/Jolo,i. &opilului • 15

I. Conlidera~ generale • 15

L Metodelc de eereeesre in p&iholosia copilului 0 11

~. Claslflcaeea meeodelcr 26

Bibliografie 27

Capitolul m - F01'm4tea Ii ti.ezvolllR' •• psiiJokJ,iei &Opilzlluj e« itii",. • 28

1. Cele mai veehi preocupari eu privire la copil • 28

a. Marxiamul ti influenpa sa BlUpr. denoltlcii paihologlei cepiluh» 36

~.A doua etapl1 a dezvoltArii psihologiei copilulu.i 38

.. Dezvoltarea plihologiei c.opilului in etapa actual! (occident) 43

,. Dc:zvoltarca ptihologiei coplluJui 10 U.R.S.S. 50'

Bibliografie 68

PARTEA A DOUA

Problem.eJe de bad ale de%voltlril entogenetice " plihicului

Capitolul IV. - Factorii care determinti detrJoltar'lI psibiCiJ II copilului • 61

I. Cum teebule pdvitA p1'oblema fac:torilor de dczvoltarc a psihicului 61

2.. Ercditatea ti relul ei In dezvoltarea psihicl. PoziPile blologlsee 63 .

3. Mediul. factor de dezvoltare a puhlcului copllului • 68

.. Bducap,a ti influCJl~ .. uupr. formhll pc.l:looalit 'tii copllului 13

BiblioJl'uic 78

PARTBA A TREIA

Dezyolwea oDtogenedci

Capitolul V. - AspICt,u 4 b~ t4 /Uf:r;Dlt.,ii &DPiluJMj r, Creltere t1 matucizate

2.. Dezvoltarea emhriologic.i . 0 • 0 0 ,. Fenomenul ,i legile ctefteril (aspeete ale denoltlrii) • 4. Dezvo1tarea aiaemului nervos in Olltogenezi. • • ,. C1teva probleme de bazA ale dezvoltlrli 10 OJ:ItoSe.nem

Bibliografie

Capitolul VL

CapitOlul vn.

82 ·82 85 SK 104 122 129

PARTEA .A PATRA

Stadille dezyoltlrii psihicc Stunls ti,.,.,ii. PriIl'lMl It# dtl (iillli .

I. Na,tcrCl. Copilul nou-nltcut. Ptimde trei luni 0

2. Dezvoltarea Wdibill~ in prime1e £rei luni d. via;!

~. Copllul de 1a 3 la 6 huti • • .

... Copl1ul de la , luni la 1 an •

'0 BdUa&p. copilului pbli Ia Ull an

Biblioarafl.e

Nut1/1l",coU7nIl.

I. Peccesele de amoqtere • i. Dezvoltatea afectivitl~

133 ISS 13<4 149 160 17' 176

178 181 Iva

...

,)

464

CUPJ:tNS

Capitohll VIII.

..

Capitolul lX.

3. Dezvolearea voioStli .

4. Dezvoltarea mifcicilor

,. jocul la eoplful I1ntepreiCoia[. "

6. :Edll~~a ,i'rolut ei Ia .copilul anteprescolar Blbliogcaiic:

- C",«c,mnidl. 8snM"u .u co~; "."DIM I. DnVoItarea. fisia a copilului prq<:Olar

1. Duvoltarca pdblcl pneraJA a copilului prC:fcoll1l !. Peoeesele de CLlnoa,t~ .'. • • 40 hoccsele afcctive

1 .' )ocul·la. p~,cola:t'. , .

6. Problemele dt%VoltArii pert0nalitlpi

7. Citeva problemc de edueatie .

BibliosWle

PaTticllln;ttllile -,sU",* aU CQpilului l# in.tr"'~a in Icoalti

t. Btapole petipadd ,collre . .

1.. Dczvoltarea lenaPilot ,i percep~loc in a treia copilirie .

3. RepractlwiJe in perioada micii ,colaritilp

4. lmaginatis. fClllarului mie . . ~. Dezvoltatca &indltii in a treia copillri.;

6. Desvelearea Iimbaiulul • . . .

7. Afectivibltea Iji dezyOltarea el Ia tnicul teolal . .

8. Dezvoltarea 9.te1I.{iei in perioadaceIei de a eeeia copilirli .

9. Pamcularitilple activitiltii ~i ale conduitei copilului In a ueia. co-

piJiric. . . .

ro, Dezvoltarea penonalita~i in a teela copil4ric . Bibliografie

~'. 194 197 198 204 !06

200 206 201 207 244 2M 263 277 271

.280 283 281 aoo 323 331 353 36; 374

. 389 , SlII

406

Capitolul X. - Pttfadoiemmtul {i adoZesceiUJd 407

'I. Probleme generale ..•. 407

2.. Acpc:de mai importaritf: ale de.zvoltAtii pslhlee a preadolescee- 425

tulut ,i adoleiccatul.l.li •

j. Dezvolwea ptoccselor de .glndire 438

4. Imaginalia adolooetltului . f42

,. Mectivitatea adolesceneului 446

6. Bducapa adolescenl:tdui 450

BibliOJf9.fie 46J

, 1 . 1'1hnoMII •• r: TlmPla Ana

'. -: . ' . Dat 1- culee: 21U •. I06a. Bn4e tlpar: iI.m,lIlt3. Aplrul 11.63.

. ~. ;,.TIIIJ: .Il00+ 120 ...... Iii PIIltamolol., Htrt .. "lIlII 80 (flint • . '" "16!70Xl(IQ. Colt ed.ltnrlale: Q.:l23. Coil de upar: •• 00, Plante 2 • ..._.~ tr A 00708. C. Z. pentru blbllotetlle lIIarll5: at. (075.8) •. C.Z. pen.tru

.... ,: .. . blbllotecUe mJel tri.

TIIJ&I'ul ueCCIut sub eom.anda ar. 3111 J. Jntrepr~ Pollif.flcl CtliOYIII •• tr. MIhal VIteazu. 4.

, .

, ,J

, t

t~;l,

"

. ' .

. ::~- "

.... - .: ~

/',"

._ --- --

CAprrOLUL IV

FACTORII CARE DETERMINA DEZVOLTAR·I:A jPSIHI,CA A ·COPILULUI

' ..

,

1. ,Cum. trebuie_ privita .prebleme factorilor de dezYoltare a plihic,ului.

, .

Dezvoltarea psihica a copilului este deosebit de. comp1icat4." Cei 20 de ani ai primei pirti a vietH, ani in care se formeaza Ii se dezvoltA omul ca fUnta folcsitoare SOCietitiil sint ann formirii con',tiint"ei Ii personalitatii. In primii 10 ani de viaJi se pun ·bazele conduitei, a capacitAp,i de a gindil memcra, in~eJege, se pun bazele intereselor ~i teebutntelor.: modalitApIor de a le satisface etc. In legatura cu tcate aeestea se nasc 0 serie de intrebari : Cum anume ,i in ce chip este ~terminati forma.1-ea complexi multilaterala a personalitilii copilului; caractenil sau, cliferitele capacitAp,l. Aptitudini ? Cum se nasc intereselel dorintele ,i nazuintele la copil ·,i apoi la . adolescent l' Cind ? ·In ce fel? De ce? ExistS vreo legitate in toati sma aceasta . de fenomene '1 Existi vreo online ? $i daci exist!, care lint factorii care determina ordinea ,i confera caracterul de legitate in dezvoltarea psihica a copilului? labi 0 serle de prebleme imPortante cirora trebuie S8 le l'ispundi pSiho!ogia

_ copilului.· _ . . .

. Deoarece once fenomen este determiner de enumite cauze, ,i in . ceea 'ce priVette dezvoltarea psihici a copilului .. anwhite cause determini calitatea Ii modalitapJe 'specifice de exprimare a insUfirilor ,i. particutaritap.lor personalitAPi sale. Aceste cauze constituie £actori de influenta ai. dezvoltArii .. De ·ce ordiD. sint acelti factor!; de ordin biologic" de crdin social .. sau de, ordin

personal, individaal·? ..

. Faart.e ascupti a fost .,i este .4iscupa~"i ·contFoversa f~inPfjci cu privire 1a. atabilirea £actorilor dezvoltArii psihice a copilului 'l· ... a fe1ul~.~ cum ·8Ceftia acponeaza asupra ·dezvoltArii.

. · tn genere. putem diferen.tia citeva pozitii fundamentale in.· aceasti

problema. '

62 PROSLEME; DE BAZA A DEZVOLTARII ONTOGENETIC£ A PSIHlCUl..Ul

a) In primul rind, pozitii care considers ca dezvoltarea copilului se face in ansamblu .. sub influenJ:a unui singur factor. Astfel, teoriile biologiste considera ci ereditaiea este factorul esential ,i exclusi» sau cvasiexclusiv de ihfluent! a dezvoltirii psihice. Aceste teorii, idealiste in esenta, considera ereditatea ca factor de baza al de~volta.ri.i onlogenetice ... absolutizeazi rolul ~ ereditap.i, creind un determinism pur biologic procesului complicat al desvcltirii psihic:e.

b) In al ~oilea rind, existA pozitil care consideri ci dezvoltarea· psihica

. a copilului se datorefjte influen~ei·a doi sau ma.i multi factori (teoria celor doi factori), dar privesc acefti factori ca· fiind neschinibati Ii influenfa fiectruia ca fiiDd independentS. ~Ii directa, Aceste teoril rimln de asemenea m.etafizice in esenta. Foarte numeroase ,i ele .. evolueaza pe 0 gama larga, in care se in-

: tilnefte pedologia (curent psihologic reacPonar) cu ·behaviorismul (curent ma .. · L terialist-mecanicist americen).

c) Tuturor .acestor pozipi Ii se opune teeria materialist-dialeeticA a dezvoltarU psihice a copilu1ui, care, combitind Idealismul ,i metafizica in, problema factorilot de influent3 a dezvoltarii psihice;· pomeste de la premisa ci dezvoltarea psihici este un proces foarte complex. care se realizeazi in cacb:ul unitipi organism-mediu, in condipUe concrete ale mediului sccial-istoric in care. traie"tp copU~. Procesul dezvoltarii este un proces activ, care se realizeata ca 0 'consecinta a influe'ntei active a conditiilor exteme (educatie .. mediu), prin intermediul condipUor interne (indlviduale), care ,i ele la rindul lor au 0 evolutie complexa sub influentele exercitate anterior in relatia dintre copil ;;i mediul sau ,i .educatie ~i dezvcltare. Educ:apa., aceastd ac#une. sociala

. exercitata. in mod activ asupra copilului .. constiude elementul eel mal apEOpiatl pirgma cea mai de seanui in dezvoltarea· profilului intelectuaI .. moral, cultural, in organizazea speciiiculu! mu1til~era1 al personalitdpi copilului. De aceea .. educaiia . este lactotul esen#al. factorul de baza a1 dezvoltdril psib.ice a copilului. InsUfi procesul educatie! poarta 0 ampren.ta sPecifici, £lind itt esenti deterin1nat social-istcric (de altfel. se ,tie ca .,i mediul social se ct.ezvol~ pro-

, gresead). .. . r .. . . .. . ... ,

Procesul educapei, care este purtatorul ~i .motorul celmai. important ,i e£iclent al infiuentei mc!'diului social-istoric asupea dezvoltadi psihice ae exerciti intotdeauna asupra .unei anumite fiin~,. cu anumite partieul8.rilA;L

Procesul.edUcatiei nu estec sumarecantitativa .Ii 0 ··influenta nemijlocit.L nu este un act de asimilare slmpla, un act determinat nemijlocit, ci un prace8 care, avind un oaracter activ .. ·determinA 0 autom.i~are in care se creeazi mereu relapi noi intre f~le Ii influentele exteme ~i dimensiunile forteloi. -;i cerintelor interne, intre -cerintele educative ale societatii fa~ de copil ~.i posibilititlle ,i cerintele lui fatA de societatea in care se dezvoltA.

Ca sa lntelegem ·niai -profund esenta ,"1 aspectele acestei importante probleme va trebui sa ne referim ,i sa analizam rolu1 celor trel factori mat importanp in dezvoltarea psihica, aspectele complexe, diferentiate pe care le exercitl acpunea factonlor de dezvoltare asupra acti.vitipi psihice a copUului.

FACrORU C~ D!1TERltUNA DEZVOLT~ PSIHICA A COPILULU r \

63

-

2. Ereditatea ,i rolul ei in dezvoltarea psihic6.

Pozifiile biologiste

. Pozit],ile care considers ci dezveltarea copilului se face sub imperiul sB.U datorita unui singur factor, foarte adesea sub influenta unei forte interne obscure, atotputernice ,i· imuabile, cum este ereditatea, au ,i astizi 0 larga rispiDdire. In haze acestor pozipi stau 0 serle de concept.ii filozofice idealiste ,i agonstice (D. Hume .. L Kant .. H~ Bergson" Idealismul subiectio contemporan etc.) .. oa ,i 0 serie de teorii biologiste idealiste IIi dualiste (vitalis:" mul, weismanismul, mendelc-morganiamul, preadaptionismul etc.). Dintre psihologii care au devenit tributari ai acestt;i conceppi .ideologice erede-biclogiste. unli au adoptat weisman-morganismill (teoria cromozomica a genelor). alpi au ramas in cadrul unui detenninism biologic mal diferenpat (dezvoltarea . psihologica este .determinati ~de lDodificarile anatomice ,i fiziologice ale organismulw .. ca modificirile ,i cresterea dentipei, maturizarea organelQt sexuale etc}, In sfil"Jit, 0 a treia categorie a considerat ci esentialul in dezvoltare este constituit de mat.u.riz6rea sistemului nerves, de procesul mielcgenezei etc. Dupa cum se vede .. poZltllle biologiste slnt numeroase fi variate

in psihologia copilului. .

AstAzi, in cercurile psihologilor occidentali sint fQatte rupindite teoriile eredc-biclogice, Exam 0 literatura foarte bogata in aeealti privinti, literaturi ce a fost stimulata jn 1896 de lucrarea Hereditary Genius a lui Francis Galton, . lucrare ce se situeaza pe 0 pozipe net biologisti ,i pledeaza pentru ideea tratlimiterii din generape in generape a unor abilitAp psihologice. Sub influen~ lucrarii lui F. Galton lid a altora aseminitoare, s-a instaurat .chiar 0 ,.metodaH" "metOda monografiilor istorice ale familiilor", folosit! in S.U.A. 1 Lucrarea lui H. 11. Gcddard, The KaIikak Family (Harper, 1948) este foarte cuncscuta, printre altele, in aceasta: privintj. Aceste lw;::riri au 1a bazB teoria

mendelista. . . _

Astizi. cercetarile biologilte in psihoiogia copilului converg mai mult spre teoria weismao-morga.nista, declt spre mendelismul evident in luczjrile citate mai sus. Psihologi cunoscuti ca A. Gessell H. Garrison .. Roger Barker.. _ Jakobs KaUDio.. H. Hurlock, Herbert F. Wright etc. 0 difuzeaz4 larS in lu- - > cririle lor. Psihol-ogia behavioristS. a imbrap,at de asemenea 0 pozip.e biologisti genetisti in probJema factorilor de influenti a dezvoltirii psihice, Deoarece influen~ genetici weisman-morganisti este atit de profunda in psibologia americana (dar ,i in cadrul multor sisteme psihologice occidentale, inci de 1a sfirfitul secolului a1 XIX·lea)" vem expune aspectele mai importante .ale _gene.tlcii formaliste~

Genetica s·a dezvoltat mal' ales le sfirfitul secelului al XIX-l~a ti Inceputul secolului a1 XX-lea. Weisman-morganism1.l1 a aparut ca 0 forma a reactiei ideclogice a. burgheziei impotriva materialismului exprimat in teoria darwinisti· a evolutiei speciilor, De,i webman-morganismul se dec1ar4· curent darwinist (neodatwinism). tezele ~i. concluziile sale sint expresia unor ele-

.

1 v. P u t1L~.r R y a n, . Ale k We. c C row S mit h. EdNc4t;Qn4l PlychologYI Bame, & Noble Inc. New York* Ed. 6, punct. I"

·64 P,R,OBL..LM.E. DE BA.ZA A DEZVOLTARII OHTc;>OENETICE,A PSUiICULUl

mente consistente idealiste in biologie. lntre mendelism ~i weisman~morganism exista o,£i1iapu,ne.d4"ecti1 de,i fiecare din a~ste"curente: .ale geneticii £0- losesc otenmnologl.e' diferiti iiproprie (G. Mendel a elaborat teeria sa iIitre anii 1860 -1810, Weissman:. trai~ mtr8 1834 -1914 Ii Morgan intre

, 1866-194.5). Mendel a folosit foarte mult in cercetarile sale calcu1u1 sta~tic, weisman-m.crgani,tii nopuni .ea-acelea de g~ 'genofon, rezerv! de ·mutape. suma, plasma germinativa etc.· InesentA. wieaman-morganismul sustine ci In organism "eXi~tA 0 substunta ,specials (Weissman plaseaza a-ceastA substanti in -cremozcmli celulelor sexuale, Morgan in c:romozomii 'fiec4rei celule), Aceasta 'substattp1· neschimbatoare •. etema (ale cirei entitip de bUll; genele, sint· considerate ca ·entit8tiipotetice purtatoare' ,de ereditate) este Indepen-: :derita ~i refractari 1a toate' Influentele exogene.· Cu altecuvintei substanta ereditara nu se tonneaza niCiodata din nou, ci se transmite neschimbam de la c generatie la 'alta. In ,afar4 de ,eceaSti substantA purtiitoare de ereditate, in, organism mai existi 0 parte. soma. ·corpul muritor, 'care constituie' un mecUuntitritlv, un recipient pentru plasma genninathrj 'nemuritoare, purtatoare de .ereditate, Nimic 'nu·schimba esenta plasmei germinative; -de aceea. tnJUfirilenoidobindite'de organism -in totalitatea sa iluse'transmit'prin ered.i'tate .: Geneti,tii eXplica diverSitatea, organismelor vii.. a 's.pecillor, inc:rengiturilor etc. prin mutatii aie substan~ei ereditare (fenomenul locusului. al pozipei genelor, fenomenul de allelomorfism ~i· a1 crossingVeruIuise referlin special la aoeasti problema). Uneol'i,. in decursul timpului, la mii de ani, din ·motive necunoscute, 'au locun-felde explozii, il;npulsuri, inurma cirora apar specii noi. Aceasta teza'a lui Hugo de Vries ~i Morgan nu arelnid mAcar meritul·originalitApi. deoarece-mult Inainte C. Cuvier (1169-1832). aexpri-

'mat 0'· idee· similan\ prin' ~ria =etafizici a dezvolmrii prin cataclisme. '

. .Considerind organismele vii compuse din douS '. realit4ti distincte.·una pieritoare, alta nemuritcare, weisman-morganismul neaga cauzalibatea ,i se devedeste a fi 0 varianm a vitalismului' (care puneIa baza exi.sten~ corpu~ rilor vii' elanul vital),' a spirituIui' teologic· in ~tiinta. Totodata, 'weisman--morganismul este, din acelee.,i motive, 0 teorie indeterminism ,i meta'fiz1ci' in -ooncluziile ]a care aajuns. Cercethile ,tiintifiee'intreprinse de gene,a,ti au 'me. . merituFde a fi· extins mult we de cereetare expe~tali In' biclcgie, -Nlmler08.sele 111 vanatele 'experimente cu A.D~R.N. (aCiduldezoxiribonucleic-

'teo&chimic4 ,a -ereditAtH), cercetlirilenumeroase ,i foarte intense en, bom'bardamente lzotopice,' care modifica ereditatea plantelor JianiDullelor. stu- 1iiiie"analitke asupra plastidelor, a nuclecnilcr, a compoz~tiel chimice a celulei, eercetiri elaborate de multi geneti~ti.· au adus fapte noi ii interesante kl"]egitura eu problemele geneticii 1. Mai mult decit alit'sub influenpafap~telor, nameros! genetlfli weisman-morg~ti au jnceput incet-incet, sa parA~ sease! unele din tezele celor ce au pus bazele geneticii 'fortnale. ContributLa ·citop]asmei.,a.somei, esterecunoscuta din cein c:emai mutt cao contribupe OOftstitutivi'in ereditate. Aceasta'inseamna reeunoasterea hl mod tacit a trd-

·smiterii unor caractere noi, dobindite de organism'indeclU'Sul vi~ ,1 mai ,departe, '8eeasta inseamna un nou mod 'de a vedea raportul. dintrepIasma ' germihativl1 ,i soma ,i oarecumde 'a, priVi altfel problema ereditAtii.

i . ,,' 1 B. Was n er. ,i H.·,~, ,M 1 dee 11. Genetic.,; mUfli1olismlll.Bd •. pmutu limbi Hriine,

MOlcova. [955. ;,

FACI01UI CARE DEttlUwllNA DEZVOLTAREA PSIH1CA A COPILl1LUi 65

Aplicarea cotkluaiilor geneticii formaJiste -la am. In aplicarea la OlD, teorit! eredobiologisti weisman-morganilti ,i"'8. dezvi)u.it·pe de-a-ntresul caracterul rea.ctional'. Pe aceastA bu4 s-a dezvoltat falsa 'Ii reactionara pseudo~tiinti numiti "eugeaie", 1mbripfilti de fucism. Eugenia i,i propusese 0 selectie a oamenilorprin steri.lUarea • .oamsnilor de rind" ca ~i a celor din

• ,,tasele ipleri~." ii 0 proliferare a ata-zi,ilor oameni "superiori". ca zestre ereditara de oapacitap, aptitudini ,i conforma,\;je fizica robusta (era yizata impi11irea oamenilor in rase,i grupuri superioare ~i inferioare - condamnate la pieire). Conseclntele primelor aplidri ale eugeniei au fost ingrozitoarele <::uptoarede l:a Dachau ,i Auschwi~. omonrea fira scrupule a sute de mii de cameni CU "mijloace modeme" de dtre fascl·,ti, crimele ingr02';itoare inscrise in paginile istoriej secolului al XX-lea de fascism. ~i rasisrn, in toate

piqile lumll. ' , '.

Ce e.ste de fapt ereditatea? Dat fiind imporbanta acestei probleme, va trebui sa stabilim, pe de 0 parte, ce este ereditatea ~i, pe de alta parte, care este rolul ereditatii. particularitaple ei la animalele vii ~i 1a om.

Biologia darwinWi, dezvoltati de eminenp ·oameni de ~tiin.\:i, ca , Haeckel, fra~ Kovalevski, . MecinikQv. Timiriazev, Secenov, Pavlov, Miciurin, porneste de 14 ideea imitiUi organismulw cu. mediul sau sia unita~ii 0l-gani5~ lIlUlui ca .realttate biologial, indiferent de modalitatea organizap.ei sale in": terne. Organismele se s.chimbi ;,ilfa cum totul Be scbimba in natura" (Miciu~ riD). Fiecare spefi. Heeare individ este proousul istoric al influentei conditiilcr lie mediu care au acPonat in decurSul generapilor ,i in decursul exlstentei individuale esupra organismului respectiv. 'fotodata, fie care fiin~ vie este e~resia unititii dintre org.ru,sm ,i mediu. T ocmai. de aceea, ereditatea este rezultatul sumiirii influe~i condiIilloc de mediu de-a Iungul qeneratiilor. La Haa ereditipi sta tlpul de metabolilt11!. Me~bo1ismu1 esteprocesul intim el arderilor ,i tranaform4ri1or, at schimburilor care au 100 intre organism ~i mediu la nivelul celular; Aceste schimburi condiponeazA viabilitatee, natura proceselor biocata1itice fi a ·seDsibilititii org,aftismelor. Constituirea unui anumit gen tle metabtJ1iam lace ca~ prin aimilarea utWr conditi/. anutnite demediu. tale con4#fj sa tkvirtd din cond#ii .;den., ccmd#il interne, din cerinte ale mBdiulrii. latd de organism, urlr1;:e ale organismului -lata de mediul SQU, la descendenti. Din aceastA cauza, ereditatea. este "insu,rrea corpurilor oii de a c']re pentru viata lat, petitt" Ctelterelz fi dszuolta1:ea lor c'lJ1ullTite 'conditii ,1 de a reaqiona jntr~un anuin1t mod la actiunea acelor aonditii exteme care nu sintnecesare pentru viata Ii dezsu,)1tarea lot", Specificitatea fi selectivitatea metab61ismului~ dobindita prin acutnulare Ii relativi fixate. fonneau ereditatea. Firi a D* rolul impottantal cromozomilor in transmiterea caracterelor ered.itare •. biologia miclurinisti consider.! ca in corpul viu intreaga substanti Vie· are insu$iri ereditare ~d' ca nu exista in corpul vi u 0 substan~ ereditara speclala. .

In orlce modifkare de .ereCUtate. schimbarea se realiuazi prin schimbarile metabolice, care in C9~tille unui· Mumit raport (echilibrul) dintre or. ganilUD " modiu due la schimbiri sb'uctu.rale, la aparitia unor· caractere funcponale ,i morfologice noi.

66 AAOB1.EME' DE llA.ZA A DUVOLtARHONTOOl?N£TICf A(~PSIH1C1.!LUJ

La animale, schimbarea in ~Dditii nci de mediu tncepe in qlmporta· ment, apoi treptat' se ajunge .la _schimb4ri mal _pro~ ~orfO~09ice,< da.ci se mentin aceleasi condipi de me(iiu._ ',-' , ,'" "

UtllTll conseTfUltOt/ftJ Ii 14UqA rJtZ7iui14 in ~Mltlll~. DUl cc1ede: :aW. 'us re:m.:.lti d creditatea arc dod laturi ; latura, cOll~l;tVat06lIl? ,i -larura vad.lHll. IJce#c dod ~i, tie e~u..int in cODttnui opozirie ,i in forme de rdativl unitatc. Var.iabilita~ e.te cauctetuticA tu~ror Ipctclor, ca de aldel ,i latura conlervat~ -a erediti~i. 'Nici un individ 1!.Il' esee absolue: la fcl ell .Ii1tu.l. de,i fiecate .p~ ate' CAl'l1ctetittici COI!lUuC tutUror iDdivizil~ a.te: lac parte diD acea Ipc;L Cauzd~ vuiabilitApi lint CUprinlC In mu1ti~dinea rc1ativA a rclatillor orgamlmuJui a:i mediul.Exercitarea difetitelor organe, hibddatc:a lexuati Ii hibrldarea"auati, la plante In ,pccia1, constiruie priJ!.. cipm gami Ii canditiilor carc prllejuiese variabilltatea in domeni.uI fiinfCIor vii.' Variabilitatca Q latuti a 'euditil.Pi- le exprimi chlat in faptul foatte CUD~cut cA din OU .alHisot se £ormeazl,un numlr imenI de celule, din c:ate cdc lUi multc Jint DenemftnA(Dare cu. ,o::lua" ini~!Ili. Corpurile vii au proprietatea de a reproduce nu Duma! elemente asclJllniltaare:, cl ,i (celulc) nca£em!nleoatC. Va· riabilltatea poate Iii .. e i!:I:pEimc prill variatu selitaee ,(individuale) ,i varia~ii corelati"e (Ia bad au legea con:latiei aetterii). UDitatea ,i cODtradiqia dil1tre organUm ,i mediu determinA aparipa ,i dezvoJtiU'ea. contradiqiel dintre eIeditate ,i vaciabilitate. Trebuie. msl. al meD~Oa1m faptul d. variabilitatea expriml difereJl~ mia, care nu depiteac limitele unw anumit tip de metabowm a. raeter'irtic unci. sPete. " " , "

Le&ea fu.nd4.memJlll biogenetic. (Mllllcr~HaeckeI). Ca. 0 COAlcclnt!' 1a eele de mal Sill, IC, veri£ici. CU!lOBcuta lege fundamentali biogC.llcticl, "f! ullme Gl JUltogenia (ontogeneza) reUecti lilogcnia. La fiecare Bpepl ti 1& fleesee individ creditatea conservi 0 anWDitl .uc.ces1une de mOlllC'llt; QCQtrale ale evolutiei lpefci. dar, in acclaf,i. timp, 1. fiecate sp* fila Hecare iadivid credlta~ se rcalizeazA In condlp.i nol, dcolICbitc, de ale gencrac:Hlor anterioare, til a1tc euvinee, de EicClU'l dati. se exprimA 110 raport nou de unitate fi opoaipe Jtltre 1Atw:a ,COlllCl"VatoaR! ,1 eea variabili, II eEeditlpi, mp«t catl; nea" cUa1ectic utti~tea ,i ,opcWpa dio.tte latll.ra CODJerVatOuc fi (ft ~riabil! II. ereditlp.i la generatille anterioate. tn deamul vi~ orp.a.lsmu1w. datoritAco4StaOfei relative a c:onditillor de mediu, R: conmtliie 0 modificare a laturii variablitttii. In 8cuera~ utmitoatt, latuta variabilitlJij eate nogatldialetti" .. £el-QJ. aeeca w,ollerfttoate.- 0 parse din ,CCCIl ee era I.tura varia bill la Q anumitA generapc po.a~ r.1 devinA .1atw:'a, con1etVatQal'C 1. de~ Acat pEoeeI wmple'k at dClWOlbkii organiflIlClof' vii IC realizazi 1Jl mod di£erit pe divendt

ucpte filoge.netice. . . -' ,,- , . - ,

, :.

, Ereditatea la om. 5int valabile ca at4re' legile ~cUtatll"ipentru,., _Qm 1 Evident ai da, intrucit om~ este 0 vielUi,toare, un 91'9aniS!)l viui Ereditatea eate un factor i:mportant in dezvoltarea omului. Ea, se exprimi prin tot&..i~ tatea cerintelor biolo,gice ale fiintei umane ~tA, de mediul abio~ ~i _ bi~~cs prin existenta unor particulari~ti lllOrfo~anatomice .,i a 1:lI1ui, ~nWXlit tip de metabolism. Omul este un inel, 0 verigi -in seria. filiitelol' vii care triiesc, pe planeta. noastra.,~ cum intra diferitele tiepte 'ale sciriivieprltOarcioi- exists diferente calitative, ,i intre om ei toate celelalte vietuitoai'e exiStl' unele deosebiri calitative in ceea ce priveJte ereditatea, Medlul de e%iStim~ -at ,omului este foarte complex. Pe linga, aspectul biotic "i abiotic, 'omtil triie~te in' mediu! social. Dezvcltarea emului iii sodetate ,i--a pUs amprenta nu nunuu asupra conduitei umane, a dezvoltaril creierului UIDanI cl fi asupra organe1or de simt. Simpnile omului -(auzut vAzut,. tactutgustul ,i mirosul) au cunostu~ ]a om 0 dezvoltare specificl. legati de trebuin~l~ ¢ preocup4rile soclale ale omulut, Ochiul s-a dezvoltat in conformitate cu -cerlnte1e omului constructor. In dezvoltarea odtiului fi 08 urechii umane ,i-su impus influenta; dezvo1tarea arteJor pi~tura1e ~i 'm~~ ~ dezvoltarea mtinii.~ o:rga.n 81 .. ta~~ (t1 a~ cunoafteru tn genere). ~l-a 1mpus ,influ~ ,-cerintele numC11 ,1 ale- artet comprehensive etc. La rindul sill. yorbirea a fmat. transmis ,r"sintetizat experienta pm:eptiva ;n ideatiVi a Omului. drnd1M, po8ibititati - neJimit:ate~de

dezvoitar'e. _

,FACTORIl CARE DETEAAINA DEZVOLTAREA PSUiICA A COPILULUI 67,

La om. datoriti dezvoltarii mari a capacititilor ideative, auaparut 'numeroase cerinte, trebuinte (noi calitativ) alaturi de trebuintele biologice. Din aceasti categoeie fac parte trebuinta dea trai in societate, trebuintele gnosice etc. SEera trebuin;elor specifice wnane se compHc.i. foam mult 1a copii, inca de timpuriu. Once actiune $1 reactiune a omului p(jarta amprenta influente! societipj.. Date fiind toate acestea, intrebarea ce ni se impune este : care smt in~irile inniscute ~i ereditare la om ? Ereditare sint in primul rind trasaturile marl, distinctive, ale spe1:ei umane, cum ar : fi, structura ljii conformatia anatomica umana. pozitia verti'cala, un anumit fe-I de metabolism .. totaliltatea reactiilor esentiale vitale, (ca cele de nutritie, aparare, orientare}, o anumiti fmete sau particularitap. ale diferitelor organe de simt, anumite caracteristici ale sistemului nerves inansamblu, (ale dinamicii corticale), 0 anumita structura ~i debit a glandelor cu secretie intema etc, Acestea sint caracteriStici ale spetei, Exista transmisii ereditare de mai mica importanta. nespecifice, unele particularrtati anatomice care pot sa apara: 1a citeva gene~ rapi de oameni (0 anumita predispozitie la negi, un anumit semndistinctiv, o sensibilitate scazuta fa~ de anumite maladii, anumite caracteristici in conformatia corpului, in figura etc.), Dar oricit de numeroase ar fi asemanarile ereditare nespeci£ice, din punct de vedere psihologic au mica importanta. Centinurul personalitatii copilului, volwnul ,i calitatea aptitudinilor ~i capacititilor, trisaturile de caracter etc. sint efectul influentei condillilor de mediu ~i de educatie asupra caracteristicilor generate de speta (ereditare), 'jare deosebesc omul de oricare fiint;a vie.

In afara de trisatur.i1e ereditare specifice ~i nespecifice, fiecare om, ca de eltfel oriee fHnta vie, prezinta inca de la nastere 0 serie de particularrtati individuale (variabUitate). Aceste trasaturi constituie zestrea nativa, speclficul biologic ce garanteaza 0 anumita. modalitate diferentiala de adaptare,i de reectie, Acestea sint trBsaturile inniscute. Adesea, iri psihclcgie, aceste tra~ situri diferentiale au fost numite .. predispozipi natrve", ~i aceste trasaturi diferenpale sint un efect al dezvoltArii complexe biologice de-a lungul gene· ratiilor, un efect at speci£icitApi ,i selectivitatii dcbindite. .

Factorul eredo-biologic constituie de-abia unpunct .de plecare. Sub influ~ entaCQnditiilorvietii sociale ,i a .educatiei se va dezvolta. se va perfecta modul de a stabill relatii cu mediul inconjurdtor, comportamentul, activitatea intelectuala etc. Baza ereditari a totalitapi posJbilitatii ereditare de .a ras· punde cerin;elor vietii constituie fenotipul.·

Fenotipul exprimA tctalitatea posibilitdplor dobindite. Vorbind despre comportamentul omului ~ial animalelor, 1. P. Pavlov arata Insa di. ; 'IIModul in care se comporti omul ~i animalul este conditio nat nu numai de proprietApJe' pmascute ale sistemului nerves, ci ~i de influentele care actioneaza .Jl au acponat asupra organismului in funpul existentei sale individuale, depiozind 'prin urmare de educatie sau de invatare in sensul eel mai larg acordat acestei aapuni" 1.

Etapele dezvolbirii ontogenetice slnt etape ale organizarii personalita\.,ii umane sub influenta_condi~iilor vietii sociale, reprezint! trepte Mereu noi in inflhmta condip.ilor externe asupra conditillor interne. CoudiPile es:terD.e,do

.

I I. P. P. vI 0 VI If,xperi"mftl tI .20 U 1liii, Ed. Acad. R.P.R.i ". jk.

, "-.

\

/

nl

!!d' z 8' KII'

to' ...two

P'f. r«J

11(8 I.1d

PI wi ~CI)

~UJ lrP ~JU fiJI

t= un

lUI :m:t

III

-

at

lid 9'f ~

roq Elm

----_ ---- ~ -----_.-._--_

..

~sJu~&Q &.uinslr PJzH .10IRua.6e mVlJ.loJ.1d 9tlm31t ad ~ea.I as 1& ;tlJ1llUsfIl ~aS.tG. Ii 'PHuaA 'B:)"sJJC'l:pBJ~ ~G- ~90awoH -pzznGoamoq 3ttawnu (~ ad 'tW}~ un vPlimU1JUad V! a+t:»UQ2ls alJ n~lU It UI~JUII8l:o a.QlS! f:I ~ '8J ym1\23.t a ~~:> tr'IDpaum yn8o[Otf!ld ap v;~unua ~lJOOl '+Ill 0

."!'ZJ~3W pam Ul O-PIlJAl-i4 'plln~tu v Pl2'!l ~un~ .1I!OP apaA !~ !lS!idlDlS a;So:ll tqM31 In[ RJma~ ·Btug[t'll ~~pxa-msllnl8J:o aU"Rerar ~tatunu ~ ~ 110 '~s 9Dl~ 0 ~l0l[!sd Indmp UI :tUJI pap ¥uJUU~~ F1' ':lJ.60rollJBd -WSJUIlB.tc ~ ~OPJu ~nau tlJIM'l Vdnp tUli nu (3Iiq~qo) PJ%lJ mu~PX3 'Jl1rnttlO :.gpadt Jllwaat PJP12' ~BO'[ol[lsd pt4mp afnlllluoo ;Jl-tII!"Qa.J:I mId 1l\[llm -1fD1dlJo arma(~ .: ;.piuptqa.q pe~ 3$ plO~ :P:a:lV at '.mr uw mU3)'DtuR1 11:) a[ft JOJrnVIa.% 'l'tft'aS ad ;)ltaWll rnWSltl9.8.to P JI&11f '¥tU:J(qo.ro ¥lnaa VJ ""n'P~iiJ.l '(sa:Jzol [WUtnrt UDl!trUH) UlMa, uVlpaunt InBorot{lsd ~ttB ...met ~JPI:»d1 ~ v.ttqVQ1U U! ¥18l}:l s~ a:i:e.onl ~U! '9'Pfld ap 'riy ':J\2ge:taw pom U! ~~Jld ~sa [nlPtu '~ttm ~ atatm U! itt ·.10~yq ~urrq3aa 'e:J :HApCi' parg: J1lU11 UW ~9a!)1!' 'nlpam ~t ~1Qwa= uyd ~WJ a.tW ~Q~fPUo:) 0 nS'lU lOmdoo 'El ~sd ~[oAZo:llp U! P ,.mp'StI~ ;mr.l ~PJ.8oi -opod 11)' .nmo$1a.l {mlQlm QP rnn»m ~!Apd ~S3 'yp[!d ap "sty '~ntQs pom OJ :atApd 3.lliil tn~pam ,~p;~O U! 1ZV 1t ¥potU 1t'{ ;D'fBo[Ol{lsd atlIa.tn:) a13atl 'D! Jt V:l ':npaA lew VJ80IOlUsd UJ; ·!t'ynmo v.tdnn 1. pvauowre :)1601oJQ foil:) 1. ~p o!Zg yn~ :J~V 'nJPatu 8'[ Al:t:)V ~dwpE' .,,,at8UJ!ue a[amspm6.to ~eo.t.

'lJI Pa.lD11oazap pu!1u~r~ lJp!1'~ 9lm:miJZ PU!UJUU91~p tnf1HUSPZ .DBlO r>.ldnm I'ztJauor4:m ;,nn "FW~a 2011zo13Dl H1PfW"J~ 9 ~ 11 .tV v!.tvt ,em vao ~JU!PP 'a,guaB 1II l :wr:llOAz;oP ap .I~ m tntn1'PJm Va.reOt"A ~s; :u1?O '"n!paUl" ~ vaunl1outq~d mramuap VI l~ WfJ8PJIUO:) " ilJ1lCt;t.l:l ~.

"arrmP1"lp -&q. ~o1#loa J§ 8tlFP'P' 'snFlpilJm 1~pgdD rfZPUU01 1:) fIllnu1 D31PSZ

-"JP 'l"1Pmf 'DFfDmpa p 'plpuuo mP1FlDUOB.lad W.ltnlonup U! {fJfIUHa [7UoprJJ

~ Jnl,,",,~.l~ nu P ¥1lUV eo wa,a;) '&gGpV alf.l3JlP ~J ;tqs apn1PJAJPUJ ~d amVl~JlJVd '~ ARVurpco.tdv alia .tOt 9atVlWaJ3 ~ap .. ~ \Qv.m .JO~8 atdnsR ;Q'B.loq1r[a .10l1lna::a.l~ .to.m;n:t amznpuo:) ;~ua5 uI

. ';)UJralTA1Dn (~uapt\.lS JZ8) ;mama8 ynop lIre tlARP ap dUlR l~,pnls t!' Aa[l1,Ao)I :l113~AOS JD80Io:tUsd "Jdo~ 8( a;)1801odn' JOn~v.lJ.ltl( -roRJed !t-l¥110Azap 1mIa[qOld pU1.IWUUn "or.mz r.l:)~ (ll6orot{!sd ~m'J II' (aJ t~ ap ~~;) '~suou "Ianz U]: ·(~AUtJPl tI'llpala laun ntuawxJxa. punJ v;:.) lUH8l'A'~ .lonu~wa8 'J.1dnlv s~re J1Jm l' .lo[~UA8 11.1dnsv IJPl1+S ;qtmsam:a. -tq " aSBo.1~U :m:tt'J tU"'-i anttOAZap .. ~ ~oI9o~:JVJ lonualQo.:d JIU'P"r.l UJ

r: ~ndoo V( a.tetloA;l;ap JUl[d

UI ~tnsd malA [V t~l'eW JlQ~sqns aJIQnmQ:) '.1opmSJuaBJo ap aw~u; 1. a~xa.loml1il3.t .to.m:tm 1\1' tmB.zo :Jsa~v 'U1tt.lDl [tLJala.l:J '~:Jlxa aiWnmoo p83UOw.", UOJ,;:' rnn»Ull~tq upd IJtJ.latU1 ilrmTPll~ UJP ~ yunq 0 tJ.tad -«Jsap w '~opadns aseo.uau H~y;tA!PS' "nBaI VI ~AJXd ne ~.rrqy:\'Atq uy.td 'AO[Aect 'd '1 '=nu~t1l JOU~,puo~·rnw-tu.latlll ~ JZ"uOJPv 'a-aaonpa It n~m

FACTOR!] CARE OETERMINA. DEZVOLTAREA PSIKICA A COPILULUI 59

mului. Agenpi fizici aint selectati de organism in confonnitate eu cerintele homeostazei, aceasta fiind ea insiJi, un prooes de naturA fizicalA.

Se ,tie ci organismele animaJe se deZvolti pe sarna unititli organismmediu. Raportul organiSUNnediu ·la om eate foarte compls ,i are caracte-

ristici proprii. Este in esentA exprlmat in· raportui om-lOCietate. .

In spiritul conceptiei mamste, A. N. Leontiev anaJizeezi dialectica intimA a organizArii relatiei om·soeiet8te ti rolul ei uria, in dezvoltarea socialistorica a omului, Plihologu) sovietic 1 subUniaza faptul ca la om deZvoltarea psihici ,i intelectualii., realizal:i sub lnfiuenta, mediului soci-al ,1 a adivitAPi. se formeaza relativ identic, independent de dezvoltarea unor lnsUfiri fi.~ice particulate.

Mediul social ca factor al dezvoltlrii se aEla :intr-o continua transformare.

In mediul social se dezvolta anumite relap.i sociale (in cadrul unui anumlt mod de prcductie), amrmite reguli morale. 0 anumiti .structura 1I. familiei etc. Important este faptul ci in cadrul :relati,ilor sociale din mediu se elq'rim8 un anumit nivel de cerinte ,1 un anumtt D,ivel de trebuinte~ pentru om ,1

copil (in dezvoltare). '

Mediul este, asadar, totalitatea cednte10r ce se fonnuleazd in societate laM de copi1 (in dezvoltarea sa). Aceasta eu atit mai mult cu Cit un anumit nlvel de dezveltare al soc.ietapi exprima un anumit nivel de organizare a mediului natural biologic. In mediu fl prin mediu Ie exprimA totalitatea trebuintelor sOdale ,i a relatiilor in cadrul cArora triie,te, actioneaz! ~ se dezvolti copilul. Chiar latura biologic! nu poate fi privit! in afara mediului. fiin4 uft produs a1 mundi ,1 viep.tirii omulul in societate, Nu nwnai conduita omului, felul siu de trai. cuitura,i conceptia sa general4 despre lume ,i via~ s!nt produse ale convietuirii sale tn societate. dar ,i espectele cele mai simple ale condultei.

Omu1 s-a dezvoltat 0 datA cu dezvoltarea mundi ,1 a artel, a vorbirii ~ a dezvoltirii diferitelor ,tiinte ,i profesU. Mina. organ de cunoastere ,1 de munci# s-a dezvoltat in activitatea de monca. influentind 1.n cea mai mare masma· <lezvoltarea personalitiitii creatoare 8. omului. .

Influenta mediului social asupra dezvoltArii psihi~ a copUului este foalW mare. Aceast! influenta Be exerciti pe toate caile pcslblle, inceptnd. din momentul na,terii cepilulul, prin ll1ijloacele de imbrAdminte. alimentare, prin asistenta medica Iii ; apoi prin toate elementele vietii umane civiliute.n.

Inf1\1en~ mediului se exprimi din primele luni ,i se imbog!te!J~ prin constituirea relatiilor copil-adult. lncet-incet. in primul an de viata a1 (:opi.lulu! Be creeazA planul relatillor copiluluicu familia. primm colectiv (primar). care f,i exerciti influenta profundA asupra d.~oltarU psihice a CCiPilului. Ca atare, trebuie sA deosebim pe de 0 parte mediul apropiat (famifia, persoanele cele mal apropiate de copil. seoala in care invati etc.) ~. pe de alta parte. mediul social In ansambfu, en puticularititiIe sale sccial-istorice, Mediul apropist $i eel social (ill sens larg) nu sint identice. de,l se intercorelem :In permanent!. A", se ~plici de ce in condi~iile generale de dezvoltare a ccpillor (aceea,i sodetate) existA atitea diferente.

1 A. N. Leo n ,t i e Y, Of, ilt01it:6dt.o", podlH>dtf t' ivI&"';, fJstmlr.i C~Of) •• Izd. A.P.N.

B.S.F.S.R., Moskva, Psih, Nallk, v. S.S.S.R. - I - 19'9. .

7.0 PROBLEME DE BAZA A DEZVOLTAR:1l ONTOGENEnCE A PSIHlCULUI

Rolul lamiliei in dezvoltarea psimcij a copilului. In tiltimli 50 de ani $-8U scris numeroase studii in proh~ema sttucturii condipUor de mediu ,i mai .ales . a familiei ca factor. de influeitta. asupra dezvcltarii personalitati! copiilor. Printre. ccncluziile 1a care s-a ajuns re ba:za acestor studii semnalam (aptu! ca familiile cu mai multi copii (3-4) o£era' conditil :tn.ai bune de dezvoltare a p~rson·alitaPi ,i caracterului copiilor decit familiile cu un singur -copil. !n scrierile sale, pedagogul sevietic A. S. Makarenko a confinnat intru total aceasti tezfl. El a ariitat, prezentlnd felul de .iata al familiei Vetkin, care avea 13.copit ca mtr-o fami1ie numeroasa apar ,,ca de Ie slne" forme de or-

ganizare a obllqatiilor ~i a intra.jutorarii copiilor. .',

Relatarile lui A. D. Kovalev 1~ care a fac'lit mai multe psiho9'rafii asupra copiilor prover4ti din familii cu mai multi sau mai pulini copti, merita un interes deosebti. A. D. Kovalev subliniazA £aptul c! in familiile cu un singur copil (ucopilulunic) apar mai numeroase prcbleme- psihologice $i pedagogice delicate. ,($i A. S. Makarenko a atras atentia asupra acestui fapt.)

Cercetarile psihclogice, anchetele $i observatiile facute cu privire 1a rolul

. structurii familiei asupra dezvoltarl! caracterului copiilor au 0 oarecare traditie in Franta; in care in ultimii ani au fost facute numeroase cercetari statistice asupra famUiilor eu copii din arondismentele Parisului ,i din im-

prejurimi. . .

tn genere, literatura de speciallt'ate occidentala care se referS. 1a rolul familiei in dezvoltarea personalitatii copilu1ui subliniaza fapt:ul·ca de obicei probleme educative in legatur4 en dezvoltarea caracterului ~i tulburarile de caracter (dupa 1 ani) se manifest! intr-un procent impresionant de mare la copil! ce triHesc intr-o familie dezorganizatii 2, !ncerdnd· sa patrundi in analiza sociala a conditionarii dezvoltarii personalltatl! copilalui, psihologii, occidentali vAd destul de anevoie faptul ca principalul vinovat iI constituie societatea capita1istd~ care prin conditiile sl structura sa a dus la dezorganizarea familiei ~.i a relatiilor familiere, (Manifestul oomunisi), ceea ce a dus in zilele noastre la cresterea fsra . precedent a delincventei minore in ~rile Europei occidentale ~i in S.U.A.

In ManHestuI comunist, Marx ,i Engels, anatizind felul cum in (amilia burgheza se og1inde~.te meschina cupiditate ~i mentalitatea "totul se cumpAra ~i se vinde", au aratat ca in societatea comunlsta. familia va !~bui sa se schimbe, .fHode! relatiile dintre barbat ,i £emeie se vor schimba. inegaU ..

tatea dintre ei se va lichida.. ..

. Evident, Intre familia burgheza ,i familia oamenilor din societatea sccialisti exist! diferente foarte mario De fapt, familia este un colectiv in care se reflect! 0 ·anwnitA fonna a relatiilor sociale. In decursul timpului, familia s-a constituit ~i a evoluat {v. F.· Engels ... Originea statului, a Jtimiliei ~i a proprie-

t.a#i" private),. .,

Relatiile socialiste au creat conditii pentru transformarea morala' a relatin"r familiare, pentru organizarea unei famUii de tip nou~ bazata pe respect

------------' "

I ~ D.· Ko val e 'V ~i "V. N. Mia l i , e e v, Particul4riJllile psibke .I.e. omuluij ool. I, ea.

rt.Jclnlll~ cap. VII, Ds:.VolttV'ed ettrllcterului la 0"" ·B.S.D,P .• 19". p. SOC-2+l; ..

I Vczi tn aceasti priViD~ ti. ttudiul M. K a p u I~ S, K a p u I. J. R oJ'. J. S i nl 0 DiD, Rdles. et rdation~ datu l4s fllfPliUft 4f dllMIIs inrultIpth de 14 region .","i/~,. $)ilnfa:oee"' ~

nt. ~hp'9. . .

•

FActORII CARE DE.'TP1tMrN'A DBZVOLTAREA PSIHICA A COPILULUI

71

reclprec, pe interese $i Dazumte comune. pe 0 conceptie comunisti construetivif despre lume - ,i Viai!._,Mora1acomunlstA animead. viata ,i activitatea, relapile ,i earacterul membrilor familiei de tip. nou. To~i. anumite nima,i1le ale mooaJei burgbfte ~ uneori. pe al~ in familie. iBSupra dezvolta-Iii personalitipi copilu1ui. creeazi ccinditiile de dezvoltare teJ~tiv strlime moralei comuniste ~i idealurilor ei. In acesteeoiKUtii pot sa apar4 -Ia . cepit. mea din 'perioada pre~ari. tr8siturinesinAtoase,' manifestiri de egoism. de orgoliu, de lacomie ori de nervozitate. .superfieialitate, atitudini boieroase, 9ros91ilnii etc. Toate acestea se vo-r manifesta tn stilul general de viata at ccpilului, carese formeaza dupA sulul de via\A 81 parintilor ~ - al

celor care triiesc in jurul oopilului. -' ' .

'. In lucrarea lui A. D. Kovalev ,i V. N.Miasisceev (citata mai sus) se sublii).iad pe buM d.reptate faptul ca adesea prescolarli "rasfa.ta\,r. fiind mutap In alte £amilii (la rude); dupi cUeva'siptimini ,i-au schimbat foarte mult conduita ~i caracterul, purijndu-s~ a,s cum se pearti membrii familiei ru-

delor 101'., " ,

, tn familie 'existS 0 OOzA materiala comunS. a conceptiei morale, 0 linie deaspirapi ~i viata ~i un anumit nivel cwtural, un stil. de a tra.i. de a se comporta al mem-brilor umiliel. Stl'u<::tura :SQciaiA a familiel. clasa sociala din care face parte familia se ~iinitn mentalitatea ,i conduita membrilor ei.

, Prin familie se realizeaza in fBPt bazeleprimare ale educatiei. aid se pun baeele personalitAtii copilu1ui. aici se inS'lU~esc regulile elementare de purtue civilhata, deprinderi de cruritl!nie etc, Copilul are nevoie de un colectiv in

care sii fie ingtijit cu dragoste ~Ii bueurie. '

A!;ladar rolul familiei este foarte mare in etapele timpurii ale dezvoltirii (primiiani de via\:A). Acest rol se modifica pe masma in care copilul incepe sa fie influentat de alte colective, 'cum este eolectivulde copii din gradini\i. colectivul scolar, organizatiile' de tineret etc •. Dependenta ma~l-economica ~i moral-culturali a copiJului ,i adolescentului de familie poete duce la conflicte. ladrame ale con$tiintei copilulUi,dnd- intre nivelul aspirap.ilor ~i rela,mQt dinfamilie ~i cele ce i-eu devenit proprii . copilului, dar ma! ales ado-

lescen_tului, apar contradictii. -,

Prin £a.milie are lQC in medactiv ~i· pasiv fenomenul de reflectare a trebuintelor societatii fn conl,tiinta copilului. Influen;a familiei asupra dezvolmrii psihice a copilului este, e~dar, foarte mare, foarte profunda, acpontnd asupra fonnArii ccnceptieidespre lUD;l.eei via",; asupra acelel inti me ~i com-

. plexe forman a con,tiinfei' ,ipersonaUt!tH, care constituie' cercul de convin-geri ~i mentalitateaapatfenentei de claSs.· In£luenta-:familiei descreste treptat o dati-c¥: c!ezvQltareaoof!¥ui, nu. ant t'entru ca- seade. ittfluenta familieL d fUncki, Jreptat,_ alte $i ~te infltH!nf.e - iQCep _siactioneze -asupra . dezvoltirii

salep!IIihiCe. _ . _ ,",_ ,

- J'l1#luenta mediulrd. de cultutd-asupra dizuolt4:rii personalit(#il COpilrdul.

Psihologul sovietic N. S. Vigotki a,-'Sub1i~t, ro1ul mare fi" '-influenta- complex~"pe ~~e' ,0 ', ar~ !n dezyoJUirea t'Sihici 'mvelul ' fuediului" culbirat_ in care se,dezvoltA copitul." Mediu1 _cultural-,i nivelul.de culttiti ntl se 'suprapwr deplin. Nivelul de cultur-a se traduce prin natura, calitatea ~i oom.plexitatea trebuint~lor culturale. Prima influenta asupra di!zvoltarii trebuintelor .cuIturale la copfl revine familiei. $ooal~ are un rol de multe on mai puternic in aeee-

. '9'61", 'ro f!JIf0lol1N !SO~OO A 'seueos

-nd 71r'o'/fJq"fi u~ "Ql~Iu!'lqa.JJ vwaMo).d ~'A 'V 'PIS A I.i J ~ ~ d !§ 'V ·S It. 0 1" U n ~ J 0 II l .

-JUI1J.t~ 11 'zoIafU!nq;I,Q ~1!l(OAZap. 'ze~ il:lflO U{ 'jl-l~ pow U! :Wl~~

-.l0l;) ~ r.ml ~.o. ,R . .10[atUfDQUl iP¥l{OAZ;p tv, ~~UO ~sy

. .

"~UQ:) alV' "1lIluaulti'pUI\l atuaUd(3 ~J:l'UOO 'ne l~ ~t!lts;J;)QU ap [l'LI.q.:nlil'e;) upd 1.101 rnpU!l V[ '~ '';l~urnq~ o'l1'WfS as urn:) JUtn[aJ e a1=\-e.AHom sp x3(dwo;) iJ+IVOl u8{d un 19 ~Stxa 'nu nfi ~~[ ttQ1J un n:t ';u;ql! ';)JlBUl;QS{S :)AlP "A~cdmrp 'lRW '~p ~ eeao utP 'a{wvd 'ap3dR! ~p.unU1!' ~ J1lS '~JJ:o ~R{d1;U'pUl er ~'P nu Itap 'nila- ·'~d~ -Ul el, ,t !lp11D ;)Sa3P nun lJ»J!P il+lvoj: ~lsa aoeJ5Jl1l6 at !.~ urno tnIa:l 'a.l;):1

-.WOtn\:) ~. attqnqa.tt ~tlO.I3~U tJ.ItlI ~ua:l~lOPll a:lJ.lo 'tPt¢: 3p '~el ·atoUJA,W

~ ;mw .. ~j +1:'{S ~ua~a[op~ vI ~u3:JSatope VI ap 'Udm V[. Udo;) li?t ap IUap&A crop ptmd ~ .. uIP .INa a:> Olt~ua.taJla '~:arofJSlr"s. :JuII n~ U!ld ..IOtroeo[Cltti Inl;1AJU U! It U:l '.t0l ~t9llmldtUo;), lI! 'a-[ES .tOta4UJ1l~ ~~ne;) 1:$ &.mlOO u! ¥WIJ'dxa as Plll1lil&3al~ 1t }t pl[nndo:l Hl~!l"ftlOs.r:ad 2InalloAzaa

'1 ~wu 31 vpnPlAwul etU1Jl~UO:l spun ap '{ir!::Jos lI\!paw U{ ~~A..JafiUOO ~Uls 1S J.l(OAZap as ;'1~1l!1'qa.J.l "ii~~:x>S ttl '!nlnudoo IV ,)JUl -lo~P ap tnJpam III me " lOI~tqnqa.tl JILloAZJ 'olvpay '~~tPUOS-.tad l .. t~:l~ fB OlleJloAZ~ ~ {lll'-k\iU ppdxa tao un at ·~l~PiATPU1. 3~!tr.)AOJP ·.t~S .t0I ~a;nq~ H~f.l'S.i~A!p {& H.t~~idmoo tnl~A'N 'pvmn ~4I':JH~UOSJild ul ,Rll. -apos .lOJ.Rj.H'''~U ~tp.t ¥lU!za.tda.t;JI~~a.tl· \10 ~Ht. 3S . <~dvl ul '

.~~tqnq~ 3Hlap,p .tedsJP !i; .mds ;)~au .~B wId ~d ~ ilARlu60:J !aiu~g 1f.1l8.I't [i 'JOlas~ul [1l!pwuoltUJ ,U!.1d 3lPolrlW ~u'(tlq~ aze:i:mq_lqB. a.s " It euoAzap as ,S da::>u! 'eau~w:::tSE au

',n{lllJaoo ~[V atltpos· olomt..,at 'llf.»xafdl.UO~ I? ~ew u~.la~~a.I;) ap iill86al 'lv,poi ,laperIW n:) a~Ull\q~ :aoyJSUCliUl as i8 l~ ,~~t6oq:w! .as l,?S da:Jul ,.nrto~aId ;pDG~ uI ';q~ J9W ~ IUlMP!s Ii Ul\&oI .lOun. yu,n.dns as IS a4aJol1la:>~olo,q JO{alu{nqall vat~R;}9Hvs .IV! ';)1.6010!Q ,I~p~.m;) un m? lew nu il.tr.1 a~tqnqa.q ndoo 8[ IlJOAzap as lJolTldlUH Ollap~3d U! !:>UIJB(J

, '~ifAJmPxa !~ sotQ~d1:U! .t;)pe.J~~ un ne

(':)~a . OMi!.lpckt ap '!\mIIl{ ap) lKJJ60[OIQ ~I.nurnqa.Q 'H.Indnt;t alapeof'~ uI .

, 'ala Jt v:'!Idmo:l as a~?ls~es ;.[ e- ;)p ~l~:>li'-Olrlw '~Hdwl)::> as

'~s as 'oa;;,.m. tnrnndo:> ~IiiJ-ttq.NO ~nuaa1ntLAd UJ: • A~. pow U! vrea~[ -'8aI at Plt{lM lIa.1e:}{0AZ::aa 'a.nQ[CAZap Qj) 1\fI JlltPWI ~ ~pla~tq.Ia:) '~nztA mt? tUn:) ydip'lfl JI f,:Isa}ftl1lW lnudro IH4I!-lt~Dp [llS~ U! '.me 'nd(J~ ap ~'eJ iuq.td~ ;,s a:) ,Jot~Ul-la;) lI':\Uat1UUJ qns VZWZ!I~. as Pli[lSd 1t.l.I~IOA2aa

'~~rOA23p U! IUl!dO:l ap me} ~S~}!U -ew es :01:) ~llpOil 3I~tq.til:l uJoId W"[9 raw !l~ as 1l1plJPatIt li1uOHlUUI '17Jlnl ~ldoo l)'fP1IP.9d fJUDIlOtIflap til .01 DJ1tPIU1t I' .lOlatuptqal1 rxull~loa'Zaa

. _ 'J;~~[OpR. vpso~ tIl· sal'? !8tU ~lnw

:'lHof 0l.lN.c IltnU'uouad ~(OAzap v.mnlv f.ltllJl1:lap PllnlPaw ~t&R\UtII '~a at~Hl1u~ \t1J811\w 0 I~DUO~ 'a.:>FJltod 'a'[V'POl }JPtaA a4f1Ut1UB" puJ,u;n ,'aoo I,., JPfltOADp Ji !l"'l'l~8 '~s tpdCJ,.1d .tOm~~Jdn l~ ol0nm~p! ~!i~ '~~" '3fGOUI .1OtatUJou ;Jre a.l~'P'n4 PUP.l'y.trQ[ro ap llwam :tfiUnU~ un ~10~ li ~U! 'AQaoftpa.:8.m:[ {O-l un ~~OS Ui n_v ":»l~ a:lHSv[d :;f1;)P~ 'e-,ln;-nr, ·{RJ9I.6011naup '~_ &:I 'mtq~SU! aBaAlQ '~ QtutlJ ',f1.podxa $n.QNl '!?.lrq»l n.qU3({ Jl"~ It Nli08.-p !fta1n~1 V(~ 'mUlA?'! !:JS

•

~' .. ,..~,.. .. "I:-""

..... -' •••• ~.I.~

PACI'ORlI CA.R:E DBTERMINA DezvOLTAItEA PSIHICA A COPILUUJI

73

. ponale, constituie un aspect central 81 deivoltirii personaliti~ copiilor sub

inflUmta conditiilOr mediului social. . ..

Copiit cU.ter.qi In aI.a nuJdiului social ,i d~zl101tarea lor psimcil. tnci in anul1694, In Tratatul &Supra senzapilor. al Iui CondiUac. se vorbeste de un eopJl (biiefel) gasit in Lituania ,i care trAise multi ani printre Ul1i; acesta, ca de altfel fl celebNl copiI dlbatic din Aveyron. aves 0 stare de silbaticie avanNta (acesta din unnA· a fost studiat de ltam). Priinul umbla in patru labe ,i seetea sWlm asema.nitoare mormaielHor de urs, $1 unulei altul nu dideau semne de vreo rap.une. Se pare c4 in aceste cazuri era vorba ,i de 0 debilitate rbintali, nu numai de influenta defavorabUi. SUInati in timp. a lipsei de conviefU.ire printre camenl. adici in mediul soCial-istoric. Intre timp s-eu mai gaait copU .ilbiticip, in Belgia. Ungaria. Germania •. Olanda. Irlanda. tn 1927. au fost.Sisite in India doui £etite care-triisera printre maimute. $i acestea aveau prea putine tria.ituri· asemiaitoare ell 'liKelea ale copiilor dezvolta~i in tonditiile vietii soclale. 'Capacitatea lor de a se adaptaavea caracteri6tici specifice vietii aIrima1e. iar rela\iile 10r emu cit se poate de simple ~i legate de aspectele elementare ale deservirii trebuintelor biologice. Datele cu privire Ia copiii sj,lbiticiti, confirIll;i caracterul determinant a1 mediului social unum =, relul lui uria, tn dezyoltarea p$ihi~ a copilului. De altfeL fi cazuri de salbaticire. de mai pupna durabi. cum a fost nefericitul caz al lui Kaspar Hauser (Niihrenbers 1925), care '& trAit un an de zile intr-o pivnita ~dincA (und_e oameni necunoscuti ii aruncau ceva de mtncare), confirmi cit de mare, de esential este rolul soci~tii, al convie\uirii de fiecare zi in caclrW.mediului social. care prin miHoalle de fire nevizute i,i el:emtj infiuenta profunda ,i multilateral! asupra dez.voltirii copflului, asupra fonnarii perscnaHtitii lui .

.t. Edu.ca,ia· ,i inHuenta 10 C1tupra formarii personalitatii copitului .

Problema rolului educapei in dezvoltarea omului a fast mutt in aten,ia filozofilor Ii literaplol'. a pedagogilordin toate timpurile, de aceea tntilnim referiri'l't .aceasta problema in foarte multe l~iri.'

Din lO1ensUatea de referiri &supra rolulu! eduaa,iei in dezvoltarea perso-

nalitipicopilului deosebimdowi 101utii... ,-

Una J)Himi.Itd, idea1i,tIz. ·atte afimu\ ca educatia nu are niei un rcl in de%voltatea psihic! (Schopenbauer, Spen(e1" etc.). deoarece natW'8 omului. ereditarm s-. destinuletc. nu pot fi modificate, Ii una matnialistii, 0M'e a priYit problema la unnivel general ~i teoretic _larg~ a' dat sugestii pozitive. optimiate, mabile. C11 privire la rolul d«;t.scbit a1 Wuca#,j in dezvoltarea ".ihicu1u.i copilu1ui ,i a1 omului (existi' ,i abiolutizAri ill aceasta· privinti; iluminit_tii matenali,ti francezi din secolul al XVIII -lea, in frunte cu D. Diderot). . In primul cu. se ajunge de eele mai multe Ori 1« teorii biologizaDm, care identif~ . dezvOltarea omului en dezvoltarea interna, concepind fazele de

dezvoltare ca- ttrw;tup rigide. (

..._

•

--!pUOO 21 aIV.1depn :)p pipuO} .~;)S tqJd ·~~odwal ~[ .3p ~~SlS.cap va.rezruV&o ~ VI am ·nVlA ap nUOl~. ap~~1?l ·1'* ,&91 ~~trt

. . 'I AO[AV'd 'd '1 ap !CUJ :leJ:)w.suc:>:J.SOJ'B·~ttAUl ;>p ~ e:l~euompuro JUplX3tp.I ~O:lll· tnSU3S 'Ja 9' ;u~!tU&IaJ1P ap IS; l~plpUOO 1J ~ -J5oquq ap 'IoU aA"~e etaa~x~ F"un It 9.J{tnsuS'"'P 'anq,,,,,,U! "p ;pe un . ~sa- .euortWtIm xaIJ9.I :pe ~P01ttUO!twuo:> ,nrnxat~ tV Uqlsod :l!lBUJatps ~1lIB 1010 =>tDoIO!ZJJ fnwf!.ueoa.wUJ.Id !aq.uin as ·:uItt,,,,,,uS ap tnS3~ 'ran,~ -da:>:n? . FQ8roV .: tn~ .'VI . 'Ql2ldape ~ ~d tr.) '!-1V~'AU! :JeplOO~ Insu3s ~

-eq.lOA a~s3 ~fUl\Wia?09 ;Q19' U! It it~~alio[oJ as ~e:l¥AU! ap B'aunrtou .nra

'al'RpOS m9"l3,l la.I¥:l!-I0V 'A~~d1ipR" vaDOiuA Q[ !.i.3p.1 as ;loU?", -,AU! ap l!UD!~U 'e. aun~a~ll Y1SW=>V ·tna!A J' vatUnr eap3A 9 3p 1'-~} :nttnlUB Intin re '~ilHv~uaUl ~ttUnue !3tm ynlu3uodxa ~U1AaP [nndoo 'a.IlQ!!AU! ap [al . pqsa~~ llllPauualU! ~d 'l~fl1PUOO 3[12' ¥zeq ap 3{;pad5B !.msym azt'tU UJ l,lna:t -:lIP 'IRynmo n~alA tnSJroap U! ;JB:lda~ 3ITQHSUO:J as a.l'OO '!1:l3.llptq 1S ~;)at1P ~Ua!ladx:a "g~!lauaSo+uo lllYlloA2ap l"f!.s.:r:nJap U! 'UB. HI ue er ap '~rnur a~BoJ a~bJ;) - fP3.J!PU! !S ~ - !Dtfltt40::.e rtS!A 3p l,;,iuiJ~;dxa [Tlloll .(,&&[ al-lSQJ a~a»e O· r.J!!Pri,Aul (8) ~RlA ~ a;pa:l:Jpa!.!~ ~. ~9dxa· In.tp-eo U! 'afDlltruO:t OIS ~S~:lV .,.oo,L ·~ntf.tauaB va.i~!la':luaw ',SB'P ~p ~tuaual -Jed-e !JldOJd a[~::1 15 aUl!utn aINB[2A lw~A~un a[!.ln1!s~ 'mVIA 1& awnI .udsap vWi~;)uO:liZeiilWJol as l!&Y 'aI99 H:\¥~Hl?UOSJ:ad It !n~l:>BJu:> rS' tAf,lI4llSUO:l uua~ ur ·~suapuo;) IS ~~apHo$uo" as ;',I1t.)'aJJdo.ul mu'nJadX;) 0 a;Jtlap -Uiq~ It! JllUdo;) YJo.ty.l p1.lptr.:l ill 'a~uauem.tad 1S alB~ua.xanp a~uanuul vtspca nwam ap .IOn~lpu:OO e axaldUIoo is . ~uau1nU.1ad la~uanuu! {1UPS:> ·u1 '.:l!Jo~s!-le~()s ~[n!paUl ~ AR~pg tnlo.t 9"[ ~.xap.J: :IS !J.Ii'~!ILU! e !j!&Bl apeoj aunHdiJ~ll tlS"NJV 'nHuawBo saIl? lew .tep 'an·m.l~[ 'aII-Iv[dw!lu! 'HuatUVO Indoo tKf· ~BAU! tnlOl" 'OJ{U:a.J.lll[~W ·s ·v etmds Btl!q· am:> '!n[Tlwo t;? V(B"pOS ,~u~!J3dxa ap 'llf.l.3~fj W.l~ttmO:v. ~ ,.laP-"' as a.I~iAt11 ap HUn!~oU ~tlp.lO:)2 eun~da;);)~ 1nU~ '~m1pi1Ul lip f1Utl#ou fIJ'~Od9S a:; pm!1da:1:tZ1 fa~ al~:>

.. . . .. .. 'FJ9ron~t1 !t .!nl11!pam .11uanuuf qns :li,P

-tqqop ~uls JntntDO ap a~!q!sd arn~mq!t1ods!p uIP -'0666 i~ i9q!.te e 'l-l!.:oD[ :JIB'S gt3.lmsQtm~ Ut ' AO~S 'W 'I PUI 'tue ap OL ap oiiJtqq iBm ap mtnnJSJP nfA ~SOJ ~ ,waiqo.:rd ilSWOO 'VjJl~!A0B !t !SIl.l vJ,50.5epOKt J. "8,!flOIOlHSd uI

\ '~un~Auo:l 1$ ')n{tl-lt1~e;) lfa.I~(OA2ap It ,zea~c:~ntJU! '¥ptQ

-~(OJ~U! ~mpxa yzeq iJd a:l9} as .~ .:tv~q;) "1rf~B:)npa p waPl wreaAomwd ~0fBd 5atnC 1D '!60Ioq!sd Hun 'fnlllUdoo al1J 8!>tsolD I~ ~~sou6 an~V1pvd ~~;)~\qlQ""2;ap 1$ atuRtoun:> ap ~~eq !aun -ea.t9lWo~!ZBatu.mUlllvne:mpa

'plp1[ldoo mfl!twO$lad lJ.lY.ttquO;) lS !!.lfWoJ In'01Jo.ui UI fDFJuaS3 ~5'~ ~~'8:)npa (lliol '~Jq!Sd JJ.ti~loAzap 19 nu~m~· ~p .to,J;)UJ "[YC)rcm 9 v ¥.I!d

.. r ' 'atuJl~ .,t0tsaoll'! apundsi'.l -e .;p

tnt arImmQllOd ttt l~oo ~ rtvl a[atuJ.1a~ aqU! atuirp.lo;:,uooau 3HqV.AItm~1I ~~' a;1riJtiWl..Jad BI· 'ares lOlRl,!l!-1etn:>H<lvd B l~ !nrnndoo 1WJS.IouS, 'If( 'f{Jla4s J.lSn~[allf! st~e:mpa 0 VI ~p a.t~ '9lsurau Ol~da;)u:oo· 0 CJ.lS:I BlSt!;»Y ,

• '~VJA .~p ,~ui)J.1iKixa w181~UIO ap 'a~ ;;,rn.\JPuoo ap AIsnpxa apu!dap f.JlqJ$4 ~19.uaP ¥=l. a~-npuP~8uoo '~!zel l-[n.l3.pelm ~t wwaiU! es.ntI

. -[OA2aP'lO~1 at 'F'HWnpa !ntnlo.J fi.'9ZRrt[osqa [&: t:oa=>v #no wauop Iii' u1

.).

F'AC'TOJUI ~E DE.TERM,INA· DEZVOLTAREA PS.IHlCA. A COPILULUI 75

Pile multiple ,i variate se dezvolta mereu, ceea ce mire$te treptat capadtatea de tnv8~ ,i operetiVitate eficienti a invipirii .

. Capacitatea de invitare este 0 capacitate deosebit de important! ~i activa a fiintei umane, Datoriti dezvoltiirii limbaju1ui, celui de-al doilea sistem de semnalizare.posibilitatea copilu1ui de a se adapta oondipilor vietii sociale creste foarte mult, $i raportul intre experienta directaE a.ch~itionati prin intermediulprimului sistem de semnalizare fi cea indirecti prin intermediu! sistemului" al dollea de semnalizare, se imbogate~te ~i se restructureaza.

tn cadrul primului sistem de semnaliza.re, mca de timpuril1. se organizeazatransferuri interesante. De pilda, 18 4-5 ani, insuliirile tactile ale oblectelol' se 'pot fearte u,or percepe prin simpla percepere vizuali. dar insu,irile vizuale se pot recuncaste ceva m.ai grau numai prin tact a. Piaget). Un transfer partial se realizeazi "de la auditlvla vizual intre 5 ii 7 ani, cind copilul poate si recunoasea dupa voce diverse persoane.sa-,i reprezinte vizual lata lor" dispozipa etc. Prin intermediul celui de-al do ilea sistem de semnaliza.re, se instituie capacitatea de a se ins~i experienta indirec~ mijlocitA. de a opera cu ea. ExperienPi indirecta este legata de cea directal se sprijina ,i este intaritade ea 1a inceput. Relatiile -dintre cele douA sisteme de semna-

lizare se modifka de-a lungu1 dezvoltarii ontogenetice. .

Cea de-a treia acceptiune acor&ta notiunii de inviitare se refera la educatia sistematica .organizata, care are rolul de a contribui la constituirea unui 8i5~ de notiun], la dezvoltarea foarte mare a capacitAplor intelectuale, 1a dezvoltarea calitaplor $i functiilor sale creatoare ~i la dezvoltarea unci personalitAti multi1eterale. -Datorita acestei inf1uen~. copilul poate deveni un factor social pozitiv. Invitarea se realizeazA in mod sistematic ii organi2;at in tI~oala. Efectele ei sint multiple. Trebuie sA subliniern raptul ci aceste efecte stnt efeete de sumare ,i tranaformare complexi. ce depind de calitatea educapei fi de- particularitAtile individuale.

Primul elect al tnvAtarii (in sensul eel mai propriu) consti· in fonnarea unor cunostinte latgi. complexe, precise. Dar. concomitent ell dezvoltarea euno,tintelorE hlvitaree contribuie la dezvoltarea unor deprinderi de a gindi. tntre. t ,i 11 ani se constituie operapile logice concrete, on ele, de,i au lee pe baza limba;ulut constituie 0 rea1itate mult mai profundi declt limbajul. Efectele secundare ale invatarii smt foarte diverse, apar oa efecte de sumatie ,i se rea.ercuteaza in Interese, capacita~t caracter $1 chiar temperament, deci in sfera 'personalititii copilului. AfA se dezvolta intere&e cognitive ~i capacitAti. aptitudint abilit!~i. deprinderi.. de munca intelectuali. asa apar ii Be dezvolti tl"isaturi ale personalitatii, ea perseverenta, corectitudinea, atitudinea eore~ fata de r;nunca ,i ariee ~tivitate etc, Toate acestea se dezvoltA intr-un fel anumit. in conformitate cu specificul lnvitarii (conditiile ei) ~i cu specificul psihoindividual (conditiile interne) .. AcpW1e& educativi se e.xerciti prin in~ termediul perticuIariblpJor individuale .

. Procesul edu~tiv Be rea1.izeazi ca un proces deosebit de complex. Nu este un proces de simpl' ~tie. ci este un proces calitativ. tn care la un pol se afl;' educatorul, cu CUilo~tintele sale, cu metod.ele prin care va transmite elevilor cunottmte cu personalitetea sa. La celilalt pol se afl6,ielevul. cu CUA notltin~e td· experien~a· sa, cu capacitAt.ile sale intelectuale. cu particularitcip1e: perstmaUtitii sale.Dm aceasti· (1IUd; proee&ul aaimilirii a1D.QftmteJor este

l J I

51

e ~

d s !

----- ... ~-- .. ,

'~I" ,'lU ".·sod"S'l! lfM'N 'p~", 'pqv IpeAoQ 'I:-n • ~.,!unwo) 'all!1ImIF !!""!PtJ plUS1!'II~ ;JttJ ~'!''1Of!14 !!1!fJU'l' "pun '~:i 11 til ! a N 'S 'W t •

·nou dn ;tp WO Jmm, 8 '.uvotpund83.l0~ ~H1?anptl uJoJd 'ea.l~[OA~P lUltcKi 'FlHe~n~ pqUo.::t} ad ~l~oau .101,~dnI l;)ptltAOS 6o~ OJICt.lVW 'Ol{UCU:lfl[i?W 'S ·V· ~ ~Ul:iqQ OJIQlVlp1AI 3!-Ul+l¥m nell nutAJoI4 !lSBa~~ Ul 'I&IIIV aa ';;J.l~ nun ftllo)[~ ~ $~ !tet~ i~iJXa J!l'~POS ~atuanUtq ;$ (~~1IOn~ yndoos) atQ~H;).!qo ~U! lP 'n;J ~u"Aa lllW ~n1!' it;) ~sa J~Re;mpa ~:l3ia

"!tl{llUto 318 Ol[enpalalUf !t ''''AfI~318 ';;;JIl!'lOW .l0Ht~HtJ:) 8a.IY~lOAzaP i.mSiUl • .I1lW ttnU sa.) UI aptIldap 13}:l80ope VO):tSU[8:> ap P ItQdi?J f.liOulpe ,2Hws o..quf.1d azaltwuap Vii ~!*nOlJ nv 'Aanu031 'lPlIlsoX 'Aai!UQUY "Aoue'AHas 'AOUWOX 'UfiOJlsu!qnll 'AOJIAcrr e::J . 'P1t3!Aos n.6o{OIlfSd ·~I".ta:J~Rrnw !' assOJamnu lUls O1Af1llOnpa- antq:nes

. ·,nln~Ia. BalapazdVO-ln8 f~ !Uln.t

.. o~~:mpa 1!ual~d1i' a,QuIP .lOUtPJPv~uo:> f.lJ.:lol"lp s-'IVi JW1 ;tUVde v 'ila!"vq 'n;) l~B ul ·sua sp e.taJ.UKlV.IlKie- tis ~8od 1punw v nu ·~JT1Py.qs V-I nu ,:) aunds alii ! 1S aAIUzod a~l!lrnZ9.1 ~nUJ..tqo If nu .1Wp 1puuw i? l~fnPPlS .,,_s tnAata y:)'iQ ',np"q 0 ;J.1lQ~suoa as is AnOW t~R' UJP ¥[dtuNUI es nu '.,f1s;.,npfJ:ls ~ nu 'Rtao.umu 1\K" : aunds as 1 J$ a~a.AU! is ..,~sa!np~s, Ba.Id as nu Inndoo pBp 'iPtJd aa '¥tl3}o1Bq atvd. 'ra ap ~e; ytU!OA,unq :IF m!sdn tP !n[1Uol~p9 ~R~ a:}t.,AJ.1d tnfldoa -.re~ u1 am.t~Js U! 191~ds uI "ntle \1, • .ledv nu· IS 'Hdoo nun 9[ a.tede suas ap ~J..leq Ja.lg~,U¥m:iKv apeol H~tPuoJo ul ',:J l~d&l ~8:J&1HtOO I!~S 'suas ap rual-lVCl Ii' e,!a.Q I? WltmlleA ne ,.m~\l'6al U! (A It III tI!anp) 1-1&103 !* P1110~a.Id .toljJdO;) B.Idnsl) J!}'tQs ~lUWl l!' t l[.t1nU!3N os ·W ;)WlIAOS In6010111Sd 'I!doo ill U<1oo et ap :nnw ~l-1BOI ~nP SU3S ap aI9JJeg:

'VlPIP.P a~nlol ~ ;a W.1e.t~VIU!· l{r \1Ql~Z!I8~nau 'a~~nd J1?UI aleuo»ow~ lUJP -~~e It vuafe.6ue suas ~ 'R'.ta~sq PUC '.1alStml.l upd SU;;K, ap V.lCJi.:l:eq 0 lC), ap ~Bl fa V21~5.Io 3leod'- as '!tS!SUf ',uoos.r.ad e~;>e ap ~vi !ntnnd~ elu~S!Z ~ ~za[tlue VS pU!JA '[Il.1OfG3o.ui p~a °yueouad iHwnue 0 ap Pl{nudo:> ~n.taJ :JU!',-a~ ala:> ~ ~trJ SUOJ$ ap 8'.IaJ.1vq a.Itlds '!<lnsvo ~le U! '.It&lUS ul ·(ndoo apytll} ~i~!Uau as eta, .t0I;)lUJl~ "S ~nulluo::> ep nu Ia. ytWoJ ap ;;mtfPu03 ~p ~e:lOAO.ld Efu~ ;.p !.1iJi-Uq 0 3p l?q~oA 3isa) etu~ .:Io{aiJ.lO'ffP IUdnn yqJOA UJ. ~ua1SIIl.UI ap ~B'mlWS '!~~~ltd ~U!S mdo:J ·!A.a13 ap n"BJ :atu~ Q~lttmue yzwa(tl1lUOJ 35 wro !nrnFI~ '!1J.lOl1lp- YlGP.UVtU as suas ap 8.lCJpvq '~oatlV

·,auamotlaJ ~J.WJ!P ap neJ J1ltnudoo auuIPillH9 ap !~ OlI!oIapaA Olp DUJ'iai aup nu ~BOOpa PUP,S;)lVll2Ul ;).tude ,atlas ap ,.ta{.lVq ~p !ULt0i ¥1S~:>V ·aao as'l ~ e~:> il6aI~u! nu tnudoo Vol ~eJ ap liq.:tOA ;;) !-lU283 ~Iau~ "I 'O~lAOrog ·1 ''} "l{.11ltUJaN 'S 'W 'WIA9lJS ·S ·1) .. suss ap V,t;Joll!q" -enwnu-~v It tlol go ~tr!JnQs t501 nv OU8:) al3-Agom :at:ltq.ld rt alitA-flOw "ndO:> nun at aA~wn~ n~!1JAn:."e It ~An\f[;.t Jajuapuau! ~;[q , .. o.uf J* PWlJAOl PJtiolOt[!sd ~".laln U! 'l~lllI '~iOJ 9 JUS- HWntn ul.

. ·Btm(JWI

no pros JVlU aUlA un tUluad 'aHtwB} U1 Jt -lP muo;,S u! nte '~AHtmlpa ~1~Q:Qn.wq III ~81pvdo mW!A8fV 0 WlAJJURtIl a' '!MP nun 1t[ 'nft 'oJA~~t1Ja

• -waSifU :p;qs. ~Bl1"~ '~IV '(aJ.~ Ii ;uaBaI~U! &P 9lHflPoov=> uJ) anoll ..al[ll ~. at8JPaUll ~ ~oJ a:pap ne "=>Ul:'On.tJ as .1053Joui atrp/ap aspu .sue.t:l a~up90tm;:J '1Aata nun VI 1J0 a:nnur ~ ·.&a[a VI ASIa V-I ap +fJ~W, auYO}

In'lOOlHISd v <I'JoI.taNBOO.l.NO mlU10Ataa y ytyg 30 3W3-rs:O~d gL

FAQ'rOIUI CARoB DfJI"B1tMJNA OEZVOI..T.ARE.A PSIHICA A COPILULUI . 77

Educati8 comunista priveste inainte ",i opereazi cu modele.Ea este 0 necesitate a societitli Uri explcatare, 0 trebuinta a. ei, Are sarcina importanta de a difw:a succeseleactiviti,pi umane,. de la generatie la generap.el de a transmite amtmutul valoriior moNle neeesare societitii comuniste ,i valorUe ei cultura1-socia1e specifice. Ed.ucapa se efectuead. prin proceaul in- 8tructiei in ~ dar, ~i prin aite ntiJ1011ce. In. fCOiIl~ educatia Ie' efectueazi • conform unui aistem amplu de programel inst"ruqiuni metodici etc. In fCOali. elevul ia cuno~tintA cu di£erite dometlii ale ¥tiintei.

Rolul- fCOlii in viata copUului Ji in dezvoltarea sa ps:ihici este foarte mare dupi 7 ani. Aid. are loc educ;:apa comunllta. $coala educe la copii inalte sentimente . morale. ca ptltriotismul. internaponalismul proletar, spiritul civic. prabitatea. dnste8 ,i formeaza norme ale purt.irii civilizate.

Scoala lArg~~ in mod organizat cimpul cunoftinteler ccpilului, le fructifici. organizeazi interese intelectuale ,i le satis6ace. dez.volta capacitap de activitate productivi p calitip specifke in legitura ell aceasta..

Prin rela~ii1e coroplexe pe care ledezvolta, prin spiritul de emula;ie. &eriozitate. sobriebate, disciplinA pe care le prcmoveaza. prin cerinte com· plicate de respectare a unor reguli de conduiti. absolut necesare bunei desfl~uriri a activitipi inatructiv-educative. ,coala d.ezvolti 1a copil ,i adolescent aut latura intelectual1 a personalitl\tii, cit Ji numercase trAsitwi de caracter. At&, in fCoala Be dezvolta con~tiiDPldatoriei. a obligativltitii, simtul de ras.;. pundere. respectul fa~ de monca, stipinirea de sine etc.

~la. dezvoltind la cepit capecitatea de a cUi_ ,i aserie, de a intelege ,i a gindi, creeazi condipi ca. treptat sa ia ceotaet cu marile valeri de cultura ,i artS. ale omenirii, cu bazele ,tiintelor ~i. prin toate acestea, i se deschide e perspectiv8 din ce in ce mai largi asupra lumii fi societip.i. In£l uenta ,colii in dezvoltarea multilaterali a peraonalitapi copiluIui este foarte mare. In urma masurilor luate in ultimii ani in vederea legirii tot mai strinse a (lcolii de viati. sceala ,i-a largit &fera de aqiune ,1 inflaenlA asupra dezvoltirii psihiee multileterale a cepilului. Vizitele infabrici, col'ltactul cu munea prodUc~ tivi. contactul prin tcoalA. c:u fruntafii in produc;_ie, cu personalitatea lor a mirit inf1~ "oolU asupra dezvoltirii Ie. copil a un« tris4turl cetateoetti.

Rolul _ organizap.iior de tineret asupra copiilor incepe fnainte ca ei sa facii parte din vreuna din organizatiile de tinert. Copilul din clasele I ~i a II-e doreste cu ardoare sa devina pionier, sa poarte cravata rosie, sa duca. 0 activitate in cadrul organizapei. OrganizaJiiIor de tinese: le reuine sarcina de a dezvolta cOl1§tiinta valorii activitapi wnane la copii, de a le forma spi· ritul de organizator, sentime.ntele de coZectiu gi de solidaxiuue, sinuul de riispundiUe morald ,i cetdf,eneascd. de. a·i educa in spitiiul patdotismului Ii interZW#oMlismului plQZetar. Tot organizaPiJ,e de tineret dezvoltd la ,colan # La adclescen# lauaa eroica a CIlIacterului. 0 viziUtUl largii. 08upra roltdui ·social 'a1 muncij d, inviJtdtura ori asuprll impoztan.t.ei indeplinii sarcinilor ob,te$ti. $edin~le de analizA a munciiin cadrul organizaPilor de tineret dezvolta spiritul critic ,i autocritic. criteriul aprecierii politice a actiunilor proprii $i a aqiunilor celorlalU cepii.

. Rolulorgani7.aPilor de tineret este foarte mare in oonstituirea conceptiei comuniite despre lume ~i viata la copii, 'in dezvoltarea celor 'mai importame taturi ale personalititii lor.

18~ I' ,.J"_~ .~ !.IlII'qIUt!~QQ:I;I'J ~!HutDa.' !ZtD ;1= ~~. vmpdx=o ;1 'lIdo:) VI AUilJA -F. ~p ~FQJ.lOJ \I P. JOn~ Wl!~!l1D ~'_I.1O UJ'!!l'PJAtij ~1I1p1t13 ~~ lI~'nJJ'" ul' J

"C'S'lI'I) I.J6I/o1 'lIZ • .. ~~Bp:ld t!!1!1f;l;'AaS" 'fI'1'I1I4()_{1 ~!~aliI-l' ,I ~~. ~7qo4 "1 '~!Jt/. n~ -

'£'611' 'm' .. WlfttISOhp:Jd '8!I"ItGAOS"" 'f"1IIP.4t>, p;~p !I ~,,~ hlll!P "~~lIJou,1U{ :ilJ4W(J -

1l!1 o .. q IQD!) 'W 1

'~_.'f .up D::I w: 'V 'N 'PlIU ;I [ All ! 0 j D 51 . N 'Q

'/."1", 'm ',,~JOIflld-O~ ~$'ll'V" 'tuUl4'ipaIq ~ l'm~o.t4 ut ~omdO:1 "pmT1OoUp .J41~a -

A ; ! u '11 U V '£I '0

'aId:VlJDOI'IaHI

°Ja olOtattqnqall !t .t0UU?,J?; 'H~ma~:)OS .teSa»tt InrntUO 9Q1V2; -H~;I ''H~~lrsuoB.tad ~ 'tVJ3~1r[Ornm 1ta.tEI:aIOAZ~ 'l~"e '31t::uvuun ~1!'Ortpg '9.11r~'fZUl1dla.t03 aunlf:lp_ 'e'f W.Ia:>a.J:1, ;* ¥t~A U! !tfapl tnun ~u~q][a 'l~1Q¥;)ed -B:l .10ffi.ldO.td =.t9tboun:l 3.QUJ ~'nun !3UD 'eaJ:1?Q.o 'a:>J~mal l§ :iI'[1?J~:aB[H1fl.W ~untOtm:) .loan 1i'atetIOA~p ap ¥l'ep2' tI! 'OJlmwuun as a~1?:mpa 1IJ.Icl '~ ~~ -alBa 'J1euo~sa;Old '1];)luqantod '~''Zl1 'V-'~Hod-re:om uH9:lnp:) '.IO[p:ol'pUlldap 1i' ·.IOtatull§Oun::> H.I¥'l(OAZtlp rns~:lO.td '9{ !J.a}3J as a.1v.:> '('¥AHeUUOJ !§ 'A~em.zOJ .~) 'Ilm.pal~trf D!~a::mpa : moaxw ;nynm rem U! ~reou as ilJ~B:lnpg

'atuatuJ .term -!puo:J 1l3.1ftlU'E'6.to tq ;rt~~tUf 0 ~deJ til ~ ~B t 3':IIllIAP:m ap ales .TOlam ...t0l e 10 nlP9w ut l11tnudo::l .tom~tll3.l 1t a.Te:Z'lU'eB.to 0 rt atl!lnUW 1~ ~entv ~rmnu'() 0 ap '(a~¥AU!) a.tWllOJUl "p ~'mwsue.Q ,0 atqAap ~~sonpa O).re.Jo II! amtTPuo~ ttt 'ahnwnpa lOtI n$lpuoo alaun na dllIH ?I u'!fnaAomlUllt '~l!~d~ vax -vpe.l8 '"pazO;) aAne-:mp" J:0TIPlpuOO v ~tIilt.retu..md "ell.neI3.l'Vitrv.l.Ioouq amw ilp nqasoop a.IV "azauo!pe- is aptq3."q ~9ale :J'.:r ... :) qns ~3nu()1 p t~ ~UlatX; .IOrmWtlo:) 1f 9.te21tn!B.tO 0 ~t'b.1p :)16oI0tUsd alapilA ap ptmd irrp a+~atqpp as l::1Rtr.mpa (tlsa:lOJd ';,umm tnltQatpts pOi' !-l3uJBuJ" ·!..t01Hl:)S ap ~,m~mll i?3~~ la !t l~fUlllu ~sol mt ;!-I0~2Onp; 'gaa:,.e ~ reuco,l. ·~EluaJ.To a'ttlq p§ fuel AHeo -np~ t:>anm ap ttmlslS un aundnstll.Id mJPuoo aunq u! Jartll:mpa -ea.:nmpaJ3:

og:yePNUS at l!' ap .lou,hnmqrsod rt .IO[~~:J nJOreA wlaBala~U! ap 3!pUt1J U! l~ ~ '~¥1mqJsod au1-tdO.Id ap al~:)tmJ U! 15 FI ap ¥tv} vn:q.1m as' 3:1- a'[VJaua8 alatu!-Ia:l ap 3~;)unJ ul !ZVantOA3 11Qlsa:>ll .l~ 11uwn~ -w;t muatm~ ul an arso latuimTlUf;;Qfa:re a~sa;~d nu nw :;'l~atIIJ.Zd iU12::l 'A~'P ~3,qns ftltm v.n1nse ~p,I~l:Q 3S all '~arnuV' as nas ;)sa~~U5 as '1]Z1!'0)~ -apalttl as 'yreawns as m:>alfP !. apruB '1t¥l!suontl! ~~p:aJ!P ap gl~U~nl~I

. 'fX3Idwo:> ap nqasoOJP ;;lIl~ 3..18:) 'a:l!1{~ld 1!-l¥l{oA2ap '(lQXa:auc:) U! \!'Z'eauolpe V::l lUluad aJQtdm~ ttqB laR'IrnllW atal:%la 'mOl!A r9 (ltdptq.td tndoos 'BZJu~.to ft-nptmod '[11tw;:Jsa:roprr sare ,em r~ tnudct.> 'npndwH ap amnsuoo as vlP1A 1~ Sluml a.tdS'iilp anp n~:luoo ;ann IJ.1¥l[oAzap are a[V!.W11mt iOJ[aslwa.ld ·ataf.ldo ltt!s ;;)~a:lnp:J J!.lYlQ::JaJ;) aUHJPUO;) "al~ttm J! .. at9Uop.rOOO ¥1sPCiJ 'm~a'30s 'B ·!!12¥.m~l?Ul :szvq Jt aT~S1Udns atuanUU1-apaw.lOJ 3HJaJ!p atS;J:Je 9.llUI PUI::l ".t-1tI~ It.lunm l';)lW;)1U11'i VUJ",tds '(':l~a 'El'.Iado '(lU+~1 ~ln:F.I80!1IltUatl1:t Itn~~.t) 'fIV.l1Q{IC ~ it ~p ,[&'pO! ~l?!A :U~e '=ls.;):)s aluo~ VSUlT ~d .n'(l

m1a;llHtsd v 3~J..L'3NaOOJ.NO UID'110AZ'3CJ v YZVB :.to ~a11IO~d ilL

FAcrOlUI CARE DE.TBRMINA DEZVOL TAREA PSIHIC.3. A COPILULUI

79

T.' S. Ko s e i u k

- Unet« pr.ob141116 ale inttmupendetl/ei dint1d dduca~je ,; de:.voltare. "A.R.S.-Pedagogie-Ptihologic". nt. 2JrfJ~7.

- PlirtiC14l4Titi#l~ teoretic6 41~ d~olltlt;; 'PJibice Ii (;opiluiW,' .,5ovetlkaia pedago!hika'·. m. 61lfJ17 (I.R.S .. ).

- Desp,.r rolul ",.rdittltii. mtSdUdui Ii educatiei 1n Jormarea personalit4tii. "Revilta de pedagogi.c"', 01'. II ,i u, 19:16.

- Invd,Metl C4 prohlemd II psibolt)giei, ("Vopros! psihologhii", nr, Ih9n) .. .A.R.S.·Pedagogie-PBihoiogic", nr, -ll'I9H-

- Desl're btJU fiVologic4 II d~(Jlt4rii Ii tl4Ncfl/itli copiluUR. .. A.R.S .• PedagogiC-Psihologic", nr. )119".

- OPMe pedllgOgiC6 lIlese. vol. I ,i II, E.S.L.~.D.

- Des/Jre prohlemele inl.t11'lupendenlei deVJoltwu si IJil,uca,ie,

eeplllor, "Soveukaia pedagoghika". Dr. VI9H (I.R.S.).

- helegeri dupre aceivitatea nervou,j superiofUd, Rd. Acad.

R.P.R., prclegere.a 2:~. .14.

- Dl!fpre prohlema edt4:tl#ei Ii it d~oUl,ii (Bilan~l dis,uliilor) ,.A.R.S .• Pedasogic-Psihologie", or. Jh!n8.

- Un~u prohleme fjlo'l.olice r~lerito,"e 14 teom b4:{elor m4t6- rialiste Ilk 4I'ed,i4lii, "Probleme: de filozmie". nr. 7/r9~8.

- Despr« flprecitn'ttll lilo!f.olk4 II C01lcePt;$; weu11Jtlnist-IIIQrganistl {I erdit4lii, .. Probleme de: filozofie". nr, u/r!)58.

- ProbleJMU filo~D/ice till' geneticii conlempOrtlM, • .probleme de filozofic". ae, 1119'S.

A. N. Leo n tie v

E. Maftei

A. N. Leo n tie v

A. A. Li 1,1 b lin I ka. ia

A. S. M a k are D k 0 S. 0 go rod n i k 0 v

I. P. P a V 1 0 v

Zankov

G. A. PIa e 0 D O'V

N. V. Turbin

,-

\.

ASPECTELE DE 8A.ZA ALE DEZVOLTARII COPILULUI 119
Numlrul de ore d'WKlmD DeCelare in 24 de ore
Prlmel!! I Ian I 2-3 r 4-15 6--7 8-10 11-12 13-16 17-18
hml Inl ani Ini ani ani ani ani
20-22 I 16-17 14-151 13 12 II I· 10 9 8,30
ore ore ore ore ore ore ore ore ore Scooerea relativa a orelor desomn ~i cresterea orelor de veghe constituie un indicator pentru cresterea oapacitatilor functionale ale ce1ulelor creierului.

Curind dupa nastere incepe sa se dezvolte §Ii inlzibitia conditionata, ca 0 forma superioara de travaliu cortical in procesul adaptarii.

Fonnele de inhibitie conditionata (stingere, diferentiere, intirziere). inca.

Ia sfi~itul primului an, sint mult mai fine ~i mai active Ia copil decIt 1a oricare elt organism animal superior. Inhibitia asigura organismului 0 stare functionala optima. Ea poate fi de intensitate, stabilitate ~i intindere diversa.

Specializarea inalta a inhibitiei condltionate se manifests mai ales in particularitdtile diiereniieril, care incepe sa deviruideosebit de activa in legaturi eu excitantii mai frecventi din mediul ambiant al copilului. Sugaml ~,i apoi copilul mic incep sa diferentleze diferite1e zgomote, obiecte, persoane din [urul lor. Reactiile copilului au la .inceput un caracter generalizat, ~i numai intiirirea unuia ~i aceluiasi stimul duce la diferentierea functiei sale semnalizatoare, La sflrsitul p~ului an. capacitatea de a diferentia se dezvo1t. foarte mult in legatura cu perceperea stimulilor verbali, a cuvintelor. 1nlU.bifia de aiferentiere devine din ce in ce mal fina la copilul prescolar $i apoi 1a {Jeolar. La scolar aproape top enalizatorii exteroceptivi ating performante marl pe linia pragului diferenpal, ceea ce indica gradul mare la care peate ajunge inhibitia de diferentiere ca forma a inhibiti;'i condlticnate. .Uneori, in legatura en diferentierea unor analizatori, inc! 1a 7-8 ani copilul poate ajUnge Ia foarte marl posibilitap de diferentiere, Copiii cu auz absolut pot diferentia sunete foarte apropiate.

Dar $i in ceea ce priveste capacitatea de stinqere a legaturilor conditionate 0 data formate. dar care nu mai au importanta, se pot constata modifieari ontogenetice. Posibilitatea sccertei cerebrale de a inactiva legaturi1e inutile este mult sca.zuta la copilul mic fatA de adult, dar treptat devine tot mai mare.

Sugaml mic, dupa ce i s-a format un reflex conditionat, acel reflex d.· mine activ chier dupa zeci de situaUi in care exdtantul ccndltionet nu mai este intArit. Maiales dnd e yorba de reflexe conditicnate alimentare de gradul I, stingerea se efectueaza foarte greu.

&ism 0 alta propiretate a reflexelcrccnditionate, instabilitatea, care uneon creeaza aparenta prezentei stingerii. Instabilitatea se exprimi ca 0 forma a caracterului i.nactiv al reflexului ccnditionat, care nu a ajuns inca in faza de autcmatizare, spre deosebire de stingere, care se manifesta ca 0 formi de Inhibitie conditionatA proprie situatie! in care un stimul, care a fost intirit printr-un excitant neconditionat, nu mai este insotit de acesta din urma $i i$i pietde ca atare functie semnalizatoare.

Inhih#iQ de intir.ziere, desl se dezvolta incet, este evident! ~i la sugar.

C .. V. Koltova, descriind reaqiile de s~iune ale copilului sugar de 18-20

•

•

CAPITOLUL VIn

CARACTERISTICILE GENERALE ALE COPllULUI PRESCOLAR

Perioada. pre~ars. intre 3-7 amI oonstitme cea de-a doua copilcirie fi

este 0 adevsratii vinita de aur a copiliriei. .

In perioada preJColaril cepHul se va transforma. intr-lfll ritm foarte rapid, se va dezvelta aUt fizic cit fi din punct de vedere psihic inh"un mod

deosebit de in~ J J

Datoriti faptului ci in genere copilul prejCOlar este viol. vcrbeste bine $i utor, stabile,te repede relatii cu oricine, putind fi u~or antrenat in diverse activititi. a suscltat to_tdeauna un interes deosebit.

1.. Dezvoltarea fizica a copilului preJcolar

Din punct de vedere fizic, pref}Colarul are cam urmatoarele caracteristici: aproximativ 92 em la inceputul perioadei prescolare ~i 115 em la sfir~itul ei, 14 kg la inceput ,i 21 la sfirfit, 0 dezvoltare fizicA relativ constanta. Trun}hiul sau este reletiv lung. membrele scurte ii plinute,

In decursul. perioadei prescolare, procesul de osificare continua mai ales 1a nivelu1 epifizelor oaselor lungi. 1a nivelul oaselor toraclce, claviculare etc. Dezvoltarea musculara este de aaemenea intensa ; desi muschil copilului sint inca paHzi. contin multi apa. Treptat, structure muschilor se modifici, tesutul devine mal dens, mUfchii netezi ~i muschii striati Incep Sa 'piartU 0 parte din procentul ridkat de apA ; procentul tesutulut adipes descreste relativ din masa generals a corpului,

Chimismul intern incepe sa devina mai activ. Glanda tiroidA in special este implicata in procesul general el cresterii. Procesul de crestere a1 celulelor este foarte activ, mutt mal acnv decit eel de maturizare. Tocmai din aceastA eauza exista in permanenta in organism inca 0 mare propcrtie de celule nemature. ~i echilibrul ~i dintre ele inca este instabil.

Din cauza formei cutiei toracice - lata ,i sourta - din cauza unei oantitap scazute de hemoglobinS. din singe, din cauza formel specifice a capilarelor ii ela5ticiti~ii ~ relativ scazute a a.rterelor. venelor ,i tesutunler in genere. procesele de oxidare sint inca lente, ceea ce. face ca retistell~a organismului sa fie ind, mica. La aceasta seadauga iritabUitatea mucoaselor rinofaringiene. mica lor rezistenti Ia prat la temperatura sc8zutA, la invazii mi-

CAAACTESUSTICIL! at!:Nl!RAL!· A.Lll COPILULTJI PU$COLAR

207

crobiene. Din toate cauzele de mai sus, pre,colarii ccntracteaza ~or numeroasele boli de copii. boli epidemice specifice .. BoHle epidemicel slAbind reziBtenp organismului pentru un timp relativ indelungat, creeazA teren propke pentru contrat:tarea altor bali.

In aceasti fazi ate evidenti trecerea de la axa.rea activitA\ii vitale a organismwui pe aatisiace:rea necesitatilor imediate, vegetative, spre starea in oare~ pe planul larg a1 viepi de relatit se dezvolti ,i se complici din ce in ce mai mutt satisfacerea lor.

Se dezvolta mult ,i sistemul nerves, in ansamblu, ,i in special creierul. ca organul sau coordonator. Procesele de mieJiniure continua,

In legitura eu dezvcltarea genetal<l a scoarte! cerebrale, se remarca in aceasti perioadi a· dezvoltirii copilului intensificarea rolulul coordonatcr ,i reglator a1 &t~rtei, dezvolt&rea treptata mai ales a formelor de inhibitie con~~onata. in conduita ccpilului, sub influen\18 vietti in cclectiv, a relaPilor .copUului ,i a educa\iei. Aceasta va determina disciplinarea treptati a conduitei copilului. va pregaU copilul pentru forme de activitate mai Inalte, pen-

tru munca din viata ¥Colara. .

Excitabilitatea mare a sceartei cerebrale ate inca edeseeri evidenta, de asemenea ,i ten.dinta Spl"e cbcseela. Qboseala este cu aut mai mare cu cit copllul este obligat sa execute nU$Cari de acelesi fel. sau este obligat sa. se refini de Is activitate. Nevaia de activitate e legati de echilibrarea generali a excitabilitltii sceartei, este legata de menpnerea activitapiei optime.

Somaul «»pilului Incepe sa se modifice, copilul incepe sa aibA visun, In timpul somnului, dupa trecerea la starea de inhibi~ a thaIamusului optic. intreruperea oonductibiliti\ii impulsurilor extero- ,i. interoceptive spre seoa*, constituie motivul principal al pierderii cunostintei, Diferite excitati! puternice ex:tracorticale, fie alimentJare sau de durere (excitatia vezicii urinate sau .a rectulul), patrund pinil in scoartAl unde detennina. aparipa unui cimp activ, care coostituie baza visului. Visul rimine un proces de impulsuri isolate, care 18 nqtere in complful celor ·mal obosi:te celule, pornind de Ja zona c:entrilor secundari. Se pare ci perioada pre~olari. este perioada in care copilul viseazii adesea in somn.

2. De%Yoltarea psihica gen,erala a copilului pre,colar Definim ii analizim fieoare etapi a dezvoltirii psihice a copilului prin tipul. de relapi ,i prln tipul fundamental de activitate ce caracterizeeza acea eta-pi.

P~oada prefOOlara se oaracterizeaza prin dezvo1tarea mare a conduitei copilului, prin stabilirea unor relatii complexe ~i:;tervin numeroase normative sociale morale. prin dezvoltarea viftii"interioare (a coD,ftiintei Ii aconftllntei . de sine) ,i prin purierea bazelor personalitatii ca un efect al conatituirii re1atiilor moral-sociale in mediul de dezvoltare a copiJului. Punerea haul~r personalltapi se exprimi prin constituirea unor dimensiuni import:a.hte ale eendultel. dimensiuni ce apar in dezvoltarea intereselor, a capacitAUlor ,i a caracterului copilului prescolar, in lcirgirea ansamblului unor !rasaturi psihoindividuale si stabilizarea lor relatiri .

. '

208

STADULE DBZVOLTAJUI PSIHlat

ToaW acestea se ~in c:oodip,ile dezvolt!rii cont;inutului activltitii

psihjce a copU\1lut . '. . .

Dezyoltarea Interesalor, mai -ales a celor intelectuale(gneaice). Be mani· £esti prin curiozitatea vie a oopilului prescolar fa~ de tot ce il inconjoarii.

E1 vrea ·sa ,tie. sa in~leaga· tot ce vede, . tot ce aude. Cauti raspwlsuri ii-~ cia raspunstiri. In activitate. in joe, in casi~ pe stradiv peste tot este atent la totcese petrece in jurul sau. urmirejte cu oem meri, observi totul. In activitatea sa divers! ~i multilaterala se organiz.e«zi fi Be dezvoltA de .asemeuea interese- noi, se dezvolta ~i complica experienta eognitivii. COpilul pre,colar manifesti Interese active pentru persoane, copii etc. E1 obterva atent ch!pul, .infAti,area~ expresiilemimke ale celor din.Jurul sau. le analizeaza, Ie justifica.lnteresele .sale gises<: noi terenuri de maiiifestare. ~. de pilda, n intereseaza pove,tile .. poez1ile, cirtilel cuviatele, alfabetul .. creioaul, desenul ebZ., der ,i diveraele activitilti pe care le desfitoara.

Este perioadain care iee dezvolta unele capacitip care incep sa devina trisAturi caracteristice individuale,. El ciJtiga indeminari, abilitip "fi le dez· voltA din ce in ce mai multo Intre dezvoltarea intereselor ,i a capacitiplor exilSti .numerease iDtercoreiaPi. In. acestecorelata, iDteresul dezvolti ]a copilul prescolar nazuinte. aspiraPi, CaR, venind in contr.w.ctie eu capacititile reale .ale copUului, stlmuleazi dezvoltarea psihica..· ridicind la un nivel tot mai ina1t.atit.capacititile copilului cit- ,i intere.sele sale. Dizuinte1e. eerintele lata de sine insu,i etc. CoD.tradictiile dintre nAzuint~rin~ ii capacitip contrilDuie la ...organizarea.constituirea Jidezvo1tarea unor trisituri de caracter.

.In constituirea. ·.trisiturilor de carat:ter. educap.a ,i natura·interrelap.ilor copilului cu .cei din jurul'sa,u au~ ro1 esential. Copilul prelcolar invati· sa iDteleaga $i siaprecieze oonduita celor din jurul tau, incepe sa cunoasca in parte valoar.ea aociali· a aqiunilor -sale, iar mei apoi incepe sase ceaduca dupa anumite Dormativemorale ;" in eeice caz.,·raportarea faptelor sale fi ale altora o. face laciteva ncrme. morale. care d.evin criteril fundamentale de apeeciere a camenilcr, In aceasm perioada se constitute· reSponsabUitatea, 0- nsatura . de caracter legata de atitudinea fati ·de sine ,i fata de ceilalpl ii sentimentele legate de necesitatea de a fi de folos celer din jur (mai ales de a fi de folos celer marl).

Activitatea fundamentala a copUului in aceasta pe.rioad! este jocul.. care

se dezvclti mult. devenind de altfel activitatea p~erati de copil. .

Perloada pre,colara este perioada in care ccpilul se joaca cu deosebita pasiune, de Ia jocul de constructii 1a jocul de miscare ori 1a jocul cu "regali, cu.subiect sau la jocul de creatie etc. J oeul are un rol deosebit in dezvoltarea generala a copilului, In joe se dezvolta relatiile sale cu ceilalti copU, dar in ~i timp jocul copilului exprima $i traduce unele 'particularitAti .psibice speclfice copilului prescclar, ]ocul constituie activita~ fundamentali' gene· ratOare de situa~ii complexe, in oare personalitatea copUului prefcolar se dezvolbi fiind stimulata intr-un mod deosebit. ]ocu1 in£l~nteaza. dezvoltarea intereselor ,1 capacitaplor copilullJi .. dezvolti cUnc'tintele. ii emopile sale, fiind 0 mare~coali a vietti; In joe se dezvoltA caracterul copilului... se creeaza ii se dezvolt! motiva,pa ,i perspa::tiva apropiatia aetulul volunta~.. se formead. prime1e sentimente ale coptiu1ui, interesele sale etc, Rolul educativ a1

jocului este roarte mare. . . I ..

_, - ...... -.."..,-:-- .. ~' ~-'- ..... _.- .... - ~----.----- .. __,............._.-

•

-1l0~ lUI t-£ :a.1lU! mdD.:) lUfuad :aep v .Iattl~S .t{:) 'An~!S feqwu ufoId a.xepiiJ,I ap .lOl~901fftlI n.l!sOtDt tIl tJltm atuaIaJW !t ~~ 'ndo~ V[ ~npull1'nqe::loA va.mpu~~ Ul a(enptA!pcl aluawnp !-lew ,~sJl,a W.relO:lA:;ud epvo!Jad VI

'3td~!s arttl'~ .;xunua ap ~olhm :lp I~ARtIv.I''tns :lp (":::>;a 01~ 'pre "~vt'ela;,e- ''etSV;J:JV) aA!le~suowap ClUIDuo.idAtp m~;)U'! als~ It.U{q.toA ·aruzodQ.1d ap SVa5 no ~13; .1ilAn:) '''~~3dor8mOlIO 't~Olr!W 'ClUqna<!aJ ';.n~:>3f.1atU! "am~~a wunqa ,A"l!1Qls w.tJq~A ur 'TI~tufUI v ·.x0l~Sa8 V" ~laJ:tw~u.l 1]' 'nqlUH are 'row .o13w ·aAls.n~ ,.1O"[~eolrltU _ 1!':UBZ!1Hn u! ,~!qas03p a~e:u[VUJ5llo. Jt a181~!.mA 'a~,BOq ~u!J:d 'ill&l1A1S1Udxa 3p .aH¥.lt\ln tqJ:d ¥ZVazt.1~:l~ as 1§ VAt11l'n:nS ~B vwt.i:dx.a 'A~1mnS 'QaJ~q.toA ',nopu!UIS' tItlqJ .1nlIOA3 .lOA ',JedsW IS ¥An~JS eOU!q.xOA -e:> ¥.tVJ 'In'{Tll(npE' 11 ,$ rnt:nndoo l$1A (ttSun[ e..aa ·3lWJ.1 -3t{c» IPl'l.JOA I!' VlVlltOAa. \?UU01 0 ~Ikt a.,m:) "lm:lll:a~uo;) lnJ{q.toA ~~tnS'U! }t! IRnlo::ltaui ':t.~~ ·"n1tuJ.Jd 13edSla i:'QS3 '~Ue.IaqO;) H.llq.lOA .. 9UUOj'O ~l5a ,AnmnS ea.lIq.JoA ',AllvnJ!S ~S;} !nrnndo;) G.tlqlOA '(Itm £) :J~! V'J

'n,s tn.mf UIP !a::l n:l !l1lnndo;) .IOn¥tut;u re J:~ldmo~ ap ~~qas~ l§ "R:>V ~uaw -~~ un fP'lotndwtw::le UJ ~tqAap 1ynm 9PBOJ ;)4~a~,Boqw! on .t1?'foo~d !Jltnnddo tn~1l'qaqt '¥~6 watR~tOA2'~P "11:) ~~~~O:KlOO O)S-npuRloAzaa

,YllVl0~d vovoraaa .Nx'·Ifl1I1fvawn vIDiv.Ll0AZ'IO.

·JlPldw::I .tap-en;) t\:) lDUnoU .roan, 'eatIllIOAzap' up:d !t .tOfn~nf vaJ1l:lHdmo:> tq.Jd'~ulmoua} Jt a~;)3,qo 3.llt1'!P 1J~1.lUla} 3tmRtat '~mmreuonai Jt rt,~{ tf!.td 'WUIJ.ldxa v ~ .lO~~rlt'l1 tJ amu ~§U) tq.Id qil.l2ll0AZap ap - mnot ~Ul "'XVOJ tm-.I1m.M ¥2W2~a+>V~·;S .t8'{oot~d 'Jl\t1lUdm ~O' '.

. .. ., ·;svo.wa:mu +U!I' ~rrmtaS

!§ a.nn,pPXlsqv ap at~a.nltcjla anP UJ 'wre~mn.m~ mt0AZap.M ~ -H1tf;JW3S sp ~SlS e3'ff~ yt':,.,.p p.tt::o 'JlPOt~a ·atftHvutmif 3p ~S!S nHOF "(l! ~lnw V-IIOA~p as '.l'1f[rota.rd apeo;rad ttl V-' aap.t _sa:>'B :;qOOl ~cr

. . . '" ·a~.1CX' J~!W~tl~p e VJaIaaaS·. ';)HalUls-o:)mrnm

2:JlmpPidPJ atAiUj 'lPtIlB ., ap :rtJ!Am an n:. 'n!latUlIl 'B ap '~twe \J~~ 'em -moo u at> G.re.Ipvda:) ~.t:Jllq:e- v.JIO~ as 'V2lytUaua8 v ap ea;21J;)-ediD ~!:U:t 'tuatrmootr~ 'P.Jnl0tII as 'nIOA2ap as ara 11 0Ul!;) '(artetq8s-ttq ra.I!P1t!B) cua~.ROuro ~ ~po['tm .l0lasa:xud 1! PHa~1:ITS-o:>nnette 'B'ZVq ~lt~B.tm (JClltemB -vuq It H-IJPUJ6) 9lporf!ttr. It ~~ llJOlltllOttro ~loA~a '~m'AtpQI3 v~JtU

-nUll·O~UO:l ,9 ~tq a.te1l2' e-l ltaAH~aP,·lu:p.n3'S .:a:outt.llnm.p?W .~~ aund

-ns as artd~ 'Ol.TeIo;)6a.td ~apllOJ.UKl {tQILllJl 12'[ '~;)l2' an '~J ~[ 1i1

~lia.t 311(n:td;:u::Kl '!HB2lIat) :qPOI\ltu3U ZOI.,s3:>O.id.;r (WAHluBo:J.) \tlll -3:tlJ!a.oo~H1nll! vzvq ~~1;'5.t'1 3lpolrlW ~boIml 'B. a.ll11II I"aa!ITOAZaO

. . '~1f(roj

-a.td ;1111 3AllJu500 3l~;u~ 'S anun~ou 'ara~UNtoun;l Ip 8OG&llAJ;emo· 'lJlIP .. tlfB R 'An~ ~unJ3lGA!otd a..l81(OAZaP ~UI "-iUV4IoAzaP aJ&m ~ROl o :Jltvoun:) &elfPU!J3 \UV[oota.J:d 1lp2Ollad UF P. 3S3!a.I· sas !am ap ~ UIQ 'aup1Jd.03 ""op .." II!' 1P1ptll6 rnm,fOnzap n" pmw8az U( n:rnpuc» »aan:J

." ""'_._- .......... ---~~ --~

•

c.\RA.CTE}{ISTICILE OBNEIULI) ALE COPILUL'UI PRE~COLAR. 239

rele cifre medii'~ vooabular maxim' Z350cuvinte, .'. vocabular minim 538. W. Stern a dat media de 2500 ........ 3000 euvinte pentru' copilul de 6 aoi~Alti auto~ dtead alte cifre~ Proceintl: ~terii vocabularului se prezintA cam in

tennenii U!'ll!itori ; .

", "

,700;800 , 1000

, 600

, ' 2000

2600

...

V~~I".mhum

vtrata coputor

1000 I SOO 1900 2508

, '3200

'.- 400, . 600, .J 000" .. f 500

, 2000

,3 Int " ini 5 ani

6 anf

'1_

1.

. ..

'Oupi ~um se 'peate .~edeai dln tabelul. demal sus, dezveltarea vocabtiIa:' 1U1ui (a limbaJului) este fOarte mare in perlcada 'pre,colar4. Rapoitul''infre. limbajulactiv ,i pasiv se modif_!ca mult inaceasta peri()ada._ Lim~j\il,',activ

cre,t, vertiginos. . .'

Mecanismele transmi~i .din limbajul .interior in limbajul"~~rior se dezvolti . de asemenea :mult, ceea. ce va face. ca Jn ImprejiLririle .. de ij~re zi ritmul ,i debitul verbal a1 prefCOla~uj, $a devini _tat ll18i ap.t9P~t' deal

copiUor' mari.. . , , _ .' " . , .

. In genere, ccpilul i~i insuseste rapid ,i cu placere cuv,inte. noi, fololefte aceiv numeroase cli,eeverbale (expJ:eaii ~. u.;uflle fplosite de adult), A fost semnalatchiarunfenomen specific coPi).ului 'prefCQLa~:lllic. ,ata·l).~ta qea~ie verbali a (;opilului (T. Caza~)., Creatfa· verbali.a Prqcoia.ruluj,mic reprezinti felurite fantezii verbale, evidente mai ales in joe. Iati,"dteva, ~vinte de acest fel : clcntesc (ceva urit ,i riu -seauUficatia cuvintului, este legati de "Baba ·Cloant,a.").; .-broscoi dJlt4ric:i (btoacoi care dnti). pisoi utlAret (pisoi care urla), hodrobete (lucruri aruncate- indezordiDe).,

La prefCQlarii maimari, ·aptesivitatea vorbirli se o~ ,mai ales prin electe verbale. prin coupnutul ~ ,tructura propoziliei. ,prin epitete omante. comparapi. repetiri. ,i, evident, prin iDtonat,ie. Prqooluii mai marl utiUzeazi numeroase verbe1, adverbe, adjective:in vorbire. l'lvpozitii!e· laoep ·sa .fie mai de%voltate. Morfologja· ,i sintaxavorbirii orale:,se ,dawolbl, foal'te.mult

Se subliniazi 'uneo1'i faptul· ci la (; -ani'semantica vorbirii"pre,colarulwi ra· mine In urma dezvoit4rii· morfologie1 ,i 'sintaxei Copilul folOse$te ,i ueele

.;,', I .

i V. $ c e l' D: la tlU1'*11b. If. luaan: ~sptfJcb, '(1912); ICrid impreunl: Co :1~ , U.

Clara, ti In luc:nraa Pr,~N Ut /riiI.¥n 'KitrIlhIlit bis (JU1t stdllten LAbmsja[", .f:XPWlC ... ..numit.. leorie a eelot trd .adU In 4cavo1tatea ~ditii ,i Umbaj"lui: I) atadiu,l IU~. (~ rizat prin aparlfia I~btt.ntivdor F a ~tai~r c:a prime forme. gramaticale) i 2) adiul aecilUlii (al aparlpei vemctor lcl. vorbire}; V 1t8."iUJrcJa.~lo.r '(.1 aparipei Cuv;.niefcir c:e daemnem c:aIiiipJe, .tributele ·tt . ida$iile). '$tem it ~t' d de' ~i' veaabularul 'cltoNi' copU" loccplD.d eu 'rintde i:impuril (t$;rc care ~ vocabularuJ .. 6kei 'sal~ .·Hade). Dupi oSta:n exiJtl 0, lelJC' a cdot trei atadii de. dc:woltarc a. "~"Mui,. ~ «JCUJituie ~ .1epa d~ldrii. .1Dia~tc. Coaceppa .CI!INta 8. JQIt up:uaiti~ din C8uza IChCSDaUsml,llui ei lra.matica,l. a ab.olutizirii IramawmuluL ne"'akfe.l, ccrcetirile numll!l'o,ue efci:cu:aft. ltl_ privinFapdmelof ca;'cq:ririi:gn.matitat. "m limbaj au dua·la CDO.troYcrIe foam mario tn fapi, titNc:ttKe gma.tieal'i a limb.;liluj,· dikrm'lP«a 'IOGIatiQdi

. Ie face tl'ti*1 de clttli COlli! ,1 relativ !--.

. _. -. .?'1""'==m?"

2!!!!!2!!§ _ .4&L

'uvqnA .",,~ .• tar-un) ·'o1.I1J'Olf(dl:EfNU! 'alep,reze'l{ a:pRO~ :eas<lFt:' 'aIBq.tah !Rut:' ';on:n'lf'=, a:rvo . '~uV' ·.111'®Idoo wtd04d' "IJ.llZneqlah '.apalJClase»p . WS '~q8tijiWattq J.1121:18q»A· Ul,azaSlUliI ,ai r6¥ttuptrOO Ii!I ,.1aqn 1r.nnpVCO tq .

. ';.y..t;JnoAWUump'~ It)·P~OA is ada3U! InudOj .,p:q.t.M ,~Jt

-ua.»Aat 8lJDPac.l ~. Is !p8O!o1ad JUa~& U! ~O~ '~flv.mpa ~p. 'tns.mB!SC'P 'a~qmA :~~a.t atautt ~hJ!U1HiI.a! ¥S cWU!' J1lV • ¥dna

, .1 t mlQ' adwsdo. no ~Vp pl-rtl):) Olp ~8p ·RDV~· ; aRaa;vamm at' PJlUJm 0 D:) D4uqaqU! 'R ty:tv'tpem ~ 'IascJA ':""run nsRa 0 vI unm ~~ .-f a:) td'np 'OJUI oII"{aota.Jd un "¥PHd a(f' 'a.Ilq.lOA U! atuaoR;U ap asdrr ~ fO¥:l -~:m1lO 1~A If'ltnW aWT.mxe as ,S at~aJ 'eat'!'q.tO"A :>!+,,!.Id ptq:\JAlq 'rnndoo 'JUv S V[ !U!d ~!HV-I-TA~e-. 'e cuE?Z!ueB.to ap ~J lit aAmuSOO tatwlo1 -adD • iiUft!J ap- ~J 'aleoJU1ttIIO~ ep Brt:xn'lj' 'B~ '3tmq.IodUf! lBm at" mil "'*'tmJ 1I8.11t:JIoAzap I't). l~nmoottoi> :3Ot ·a.mjntnfeqmn e arem iqreOl' WJ1l110A -ma "pI1JO:"Jh2d md", "l1!Z1qlon 1PP11fM1t1p ~fD9[DP8dJ ~Mtm "t»1!:J

"VtfI Tt 1IUt\ ~t atTq&OlU1IBJ030':nqt fiq~t Ulold '(1a-,:l1lUJ6lRiIJ) lS;zatUVJ ;[0'[ -ra!.6rcn"! ~co Ul fmT.:rdn as ~~trJ vnw.D ! ~~H U! ~ M :»JPU!II 'UJ ~. 'areo;w.m' aA~Vapf ~ '~To4zap ,as (9 . '.to~tpi!6 v atug ap ~pa9,. !llP '"plfl1iU!AntI It ~lDCO -.p ~ V ~pa ~ Ii ~ 1t.U1lJ10AZaJ) 'n~ 308J lFCauafi-rns rnt ~s;m ''In'(11~tIJA11O • flVU~ ~IU~ {g .

'~ rnfeqtUf(tI! .JO~tq . tnfaqutH un> Hr.nmdl~ 'IV ·dn~ tnma~ltB YltOAzap as (t '~ U! ~sqa 'aped t1! ~ 'RaJa6a~tq 'tJPidlU Ra.1VZfiB~ti ,net. -~ "ptq:lJ~um;fl118 ap Tt VA!lW\l6;QQl ~v:n:>adl?;) VltOAZaP as (£

'taq,DA lo!J3dns ll1tnIO.ltQ:Q.'l- ~t TI.T!IB:u .,tnm:na;s 9ttOAzap as (r:;

"(onO.&nu iI~ -.1p- ~A~V pn1tmt .lOUD v attruq fl.I01P!t{:>U! p1.101l=>V.tm a~ta.t;) lOti lolll-l¥6

-at .10lm 8N1mL1OJ '.!YJ 'map o-.tturp aJVOt-mtU8 la~mJ~&: lfllllO[OJ UtJ.\\qUN

-¥SOd f.llOA~ aI 'al'iZl(VU1tl3 ap ttl.al1J1 ·wnop 'l90-ap l1\~ '~tlowa (t

'~JlSW:)8 u! a.retlI a:aaoJ atra Q.1H'!PUW;S as UI~S!S WHOP re 3p tnF' e:laantJUl

.~ lliJ&10 . Mq.tOA '(12 u'(dUZQ;l ynGJlO9.Ia~' a!mnSUOO,;,\5 ,~putl ~ i'ltOA~ as n.:rJq.10A v JIVOfIBIU -v.tB 1W1PIl~ 'rrq.mA. .fI\tndtuR Ii .10tJ.IllZ&:l tl2 tw~etU1l.tB tnptpt03 v tQOQIOO A~ VCLtfSolOJ 1tl1'lfllqmrl _IQlDtdtum ;rnm aQ.MCq ~~ ·Ittlftf!doo w.q:q.lOA urp ~p '~uoo 'Wom.IiiJMfJJ:ad ,nKfllW va <i;I;)UZ "P1f[~ -atd ~ tq pnunuw ,mutprQ;l:>aJO;) If''IUJ maam;;n ap JltOAZ11p as

. , T:na .lOt:J¢ '!Qjunua6 'yd[Vl 'iD!UI'12;[q 'umnd 'loo

'JlU!:) JnIW~t 'P!n'Jo11lJ rnpmq: It Batq&E'tIl) '.zora~No ~tE' ~tm.1anP tntnUdoo t~ .~ attq:An~ al~J UJAaP It ~e Jl1tn1¢OO tnJlltftqU'lOA uI

,'~~ ~ afJ nu ¥to ~1?ocf . .lOt N.qBO[OJ $~V+ttUll p1f!g ttm~ -ouJ:~na amI' it,. tpauurt~ E"[ G.IJAIo1'f 11:) 'A~~uBoo ,.~uap:adra '~a.~ ~:.lMUJ 'loI¥svd I~nr.ntlop almlJDV 'CJtutarntpUl ·~UJ~.tqW! : ~IaAHavigqns ~utS vty '(uaS ~ lunnoa) 'iamu ,em a.nr.rrtvnuaB ~p ~.l6 un Ie) ~asll'a~mnu :<JAttttllSqns 3lmol0J tnmroota.:td tt.> vznro UIP ::JOt am trnwou~J t'~ ·atUlA ~ro .tOtm !'ftf1'iUOI ttir-tJ:\vo,:nuura1t a.D6:113~!t! lItwrn.mtt ~.pur[80 aI1JO ""In -aeJIf! InW8HiqJ;A· nmmr. '(1\=m0U;l1· po;mn tis;1fttim ~; ·arum l' npoyfrw: tru

-~ wf ~a3 -vpJ'lUI:)O~ ~ ad ;qtvomc t-nu saJOtu!Jo.ty:) I" atUlAm

CARACTE.R;ISTICILB OBNBRAL! ALB' COPILULUI P.R;2S00LAR 241

verbalidrile prescolarulul mijlociu ,sint organizate. Cam dupi 4 ani incepe ii fie caracteristici eopilu1ui vorbirea de altemantA, fenomen 1'1'ezent in jocul firi. parteneri aau cu parteueri pres putini. Vorbire8 .de altemanta caraetefizeazi si~uapa tn care, in joe, copilul joaci douA roluri. In juml vitstei de 4-5 ani, verbalizarea:-..!,e coloreaz.i fQUte mult afectiv) p.refcolarul, mingiind un animal de pluf. Ie substituie mamei ca rol ,i g~te mi;loace verbale nuanpte numeroasede a mingiia jua\ria atunci dud nu e vizut de nimeni. Se intrerupe 'brusc daca vede ci este observat.

Concomitent cu dezvoltarea mare a capaci~i de vel'baliAre oral', are Icc in perioada pre,colari ~i un proce. intens de dezvoltare avorbirii interioare. In acest sens prm;intA un mare interes lucrArlle lui B. F. Baev. care a £icut 0 aerie de~erimerite prin care a 'ajuns la observap.a interesanti ca inca de 1a vil"5ta de 4:-5 ani eepiii folosesc vorbirea interioari. Rezolvind in gtnd diferite 5itUaJij-probleme, de pild! intocmirea sau reconstituirea de povestiri dupA serii de ilustrapi. in CMe au fost uaele emise, prefQOlarul in~ cepe sa mea ob8erva~ii eu glas tare, dialogind ( .. a,a", .. iabi" ... nu inte1eg ce s-a intimplet aiel", a spus un copil, sesizind 0 astfel de omisiune).l

Dezvoltarea vorbirii interioare se face prin eliberarea ei treptatA de Iegatura nemijlocita cu ~unea conereta.

Vorbirea incepe sa indeplineasdi funepi psiholcgice, Spre sfillitul perioadei prescelare, copiii folosesc foarte mutt vorbirea in gind. COnform reta· tirilor lui Baev, automatizarea ,i restringerea vorbirii interioare are toe 0 dati eu intrarea oopiilor in scoala.

...

Dupre tulburcirile de. votbire # tsataxea lor. Defectele de pronunpe din perioada antepl'efCOlara sint 0 consecinta a. unui proces deficitar de analiza ,i smteza la nivelul aualizatorul~ auditiv verbal (nuse face clar disoriminarea sunete10r ,i at!ticulatillor fonemaItice ale UDui cu.vlnt.. din Clau.za nedezvo).tArii funqionale a activ1tatii analizatorului eu'ditiv-verbal ~ motorverbal, '8 COOt"donirii s.inergiOe a adivitipi1or). In CIODJlecin;i, pronUatia defectuoesa ]a antepreta'lari rimine un proces fiziologic ce nu depifefte cadrul normalului. Cind defectelede VOI'bire persisti la copihw pref(olar. avem de-« face eu tulburiri de vorbire.

Tulburirile de vorbire se exprimS. pe 0 gami f06rte largiL aUt prin manifestirile lor simptomatice. cit ,i prin ca-uzele ce Ie produc. Ele pot sa apari de timpuriu, din perioada prefCOlarA.. dar pot sa se manueste ,i ca forme de anomalii verbale, relartv tirziu,. mult dupi ce copilul a invi$t sa vorbeasci in·mod curent. Pot si apari chiar ,ila ernul adult. Tocmai de aceea, o trecere in revistA e cauzelor ce pot provoca tulburiri de limbaj are 0 mare important! ,i poate ajuta Ja lichidarea lor in mai mare mAsuri ti cu mai mae eficacitate.

, In primul rind. tulburirile de vorbire Be pot datora unor cause apareDt de mica importan~, feptului ca a existat pupn interes la adult;i pentru dezvoltarea vorbirii oorecte a copi.ilor incA din prima copilirie, adici atunci dnd

1 DiD ~ lui B. P. B. e v, VorWM "".._~ ,. c~.,m U .,td 1"""0"'''. Daladi Akademii. Pedaloahicelchii nauk R.S.F.S.R., ,11960.

16 ~ CUTS de 1)51hol0211 ~llutuL

-'.'-"~ • .-- .• .,_ p- - _._--

·tn~re ~p [nun .tep a2;a~~na.ta:J .~p ltflII as nu vs ~J aj W3:) '(RUW !s ;)znq) JU"!tzod a:Js~::nt UJ ~tU "fo»do ;)5 at~auns \l'zn~ atE:> UfP 'YJnltrep ap alep,d~ 1t :nUpJU! dsnp aIaznq T1;) a;,vJ 38 'Bai;IJq.lOA ¥lVGl tI':l [Tlldtt; up:d ~zea21-l;;:peltr.:l as ant) ~'Ol"9S0.loqIOfl

-: a+Iro :leJ sns rew ~V1P ;;IlfFtofmm 1I!a

~(aTme['B) nQJZlA ~uarroll A~OW un '.I!'J eal1q.toA V-leqlt{U! ~S& nps '~;ouns t~ eiJV .ll3'~S a.re{nop.:lt! ap VULlO} so '01 tua.I;;1JJ!PU! '~auns mtm va.rn1unuo.Id n'B~~f\'l' atsa a~ 'ttl !~qrm 18 so '~l-llq;loA (tlxng tl! am.mqtnt 9p auamou: -aJ 3UlA.I~uJ .ll1'p '~'Blatl8' u~nd !l?W 3!J 119 CI:ttl'od ~otattqAro ~sw ~~ U! 'fvqtUH ~p !Jymqrn; a-p atwoJ at[e· as~mnu !:nI! m~G lBttI 'a.1vtroH.IB ~ .tor ~:);l}ap ta(l! lWl ,nalC$p as aIOO txV.mq~ ap Jmdn ~~S! SF iJ:VJV

. 'e3l~ur,quO;) 'ezOlzetam 'eCt.IW.laAas.Iad '(rml'e ~.td

~trnS mun valpl~n!iqns) ~HeIwed '1Wtm~ZJ[a ~UJ9 ~uaA03.tllew ·~pt.n?A apooj au ¥S :Jed 'nretsJp ;mmnu 'a-rtunuOJd "p nw ·.,rt'ByronlB ap a~aJ3a "as!Z~nlld -OJd l~~euoJ [nraAlU !t .tole.ttdsal lnl'~A1u ~lO+l!rn~Jlol~ {nr9A!U : lUIs lJn[a/qn 1a.ll al9a:>V "Pl[I1llI!An~ ~ ~lOO N.la$untto.td 91 ~uanUIOOUOJ pom tq .,dp~ed ~ J.Ulr~M·tu l~ .l0t.,~ [V ~,6J3U!s rwonoun1 [nU'2Id Ul !tIn1PaPP law l!3.t~S -ttl ~u!2O).tdi)J: l' teqJ.u.. tnirndf.J~s 3('B J.I![B~ lU!s rvqllf!t ap ~[P,.mqtn~ '!p!qJOA ate aSt!'oAlau .JOtawS'!UB:l&W (1ii' [3:l' 'l~6.Io ~aa::>oo !VW 'nott 112Ut ~ tn[9A.!U 'E'1 'ale'.ll+To:) !P!umu,p Ie' laAJu nwnue un V[ !-liI.6aJap an.mZR:) illVOl rem Ul ~:)!ptIJ a.I1Q.IOA i1p iilu.tVJnqrm ~§ iUfq.xOA ap ;lppaJaO 'm[nndo,:) e ~t~Ul 3.tElt0A.zap 'B6B3l~U! ¥,JfW a+t&CIl ,.InS,W tij UJQ-p ¥ztl'a-l:la}V nu fequrn;tp 3YflVmq{1ll '5ns !UW allU~umtla ~[~nzro alOOl rew ul'awuaS ul

'(l'qttqr ap l.l¥;rnqln~ rotm t?J~ -~P til !..l11Z'B:l a{:lun Ul a::mp :too 'ndo:> et atU~A:l3.q: 3p =IRe 'aseo~Bmuoo anI

-oq lett[:) '("qWlt ap !.np.nqlm ~~m;)SB ap xedI:' ('~a tIOStqt{~d BrBoq 'l=>¥'ld

jaun l!Zo.tOJpS 'JPqrnq tnmo.rp~!s 1r.l) ":>J.S0I01'Bdo~tt auamou:al .toun ynre::> U! 'S3J3~U!3U!g "(axaue- _al\?O~ol .IotaU13'fuo e po 'ao('BOOA lOIlz.roo 'E'3.mUOlt .:nm} ,ZGUop.tOO:> ;Ul?:) nuo.mau .'¥PHd ap) .IOl'B'UOJ tn'l1l+IVde ? .,.t1;l::>aleo !:\.I!d ~~un ea.muoIP1:m1 i.mJj~S~ a.np nuo.mau Clzazay as !B =100 FV.m{;udml 3tsa::J2 III "Jnrnr-eqmn ilre ·spa.td JVtu' '!!-llqJOA are f.lV.mq'(1Q' w!tUJa:}ap ~od (~'BO.uilU ep::Iatlrn) .,J'EtW eI1~asoqo. 'a.m.mqttQ nes ararnp uettt 0 'JUlf'BdS 0 '~:>~Ul:3lnd ~llHllB~1l'J.l '!J03Saa 'ltI!AnO mtrn !lolvtrmao.td areta:.au ~!W ap H13S zoan -e::mr,s~tUO nss ~q.tOA rndWR Ul J~'iUo; fTl.}m'e.ted1l atl? ~J§aJ6 ntrzod 'a~u

-O!ptnlJ nremotTe ilt:Mm f21Kl VI ne 3l!q.IOA ap ;;{0Q:)3FP 'pn7m ataun U1

- .~ .IOmuw vsdU "aP!oapv mV:JOlBaA ara:nOAzap aotm 1l'

wxu;rodwet DtuilZ.ud "(!Ilytuosnmo) !il:t~nT \?sdn '(3(V.1!U3f1UOO) .Iop.t~HXll'm are mewoue 'p,lrnQlpuem are lJft1l.T01ilp '(atndat ap ,mq) .nnq 'B'( 3-'!W0l1?UB 3l:Yc:l1 ..ap zoun t4u;za.1d U! WI%aolyzn'BO .tOot", 'S' 'eqmn ap lll.mq'(tl+ \!tS~ ;rea

. . 'azQznuOlIl?tlLI~ as " ~lBod !seon.p;;pp

~unuo.;rd tQ.sw~ 'yndt1l9 n:) ',notQ:spp 3.l'!q.IOA ¥lS23=n! !t xaUil.I pow U! mJUll n!l IJUUr UW 13;) ;d =ltnw: 31l1?01 i+~ iUm Inndo:) ~a.ttPUl sa(1~ 1mII l1?p 1:>a.lfP poar u! '!t 'a.Jlq.20A ap ap;;J;pp 3lJamull il.tl? 11ltnf!do:J -eC1.ta1do.zdl? UfP 8A;tq::> i:J !n~d~J' -e v:\tlpae·g;oo 0 W Jede fl!qtUJt i1p ~~ltQ ~TJoallV

. .• a~¥udoo vtU!.ld

tqp ~1I~le ap ap3pp lcmn 'Ia1l!ZJ+uatl'BttLr.XI UlJd 'asuorq:ta};)p (n.lO:\BtI0l) ~reqnA {olapupdap JOUD .quazaId ~d ~-dYa at ~:J {eqaqt ap afloIi.mqym lI4Dl apo.6a}e:l 'l9,!~ lIJ -snas 1saov tt! PU~U! aredt1.:)a.Id 0 3p 9!OA~U ~sa

tPIHI$d nn.noAZBQ ~1.11Q"(J,~

CARACl"ER.I::'flCILE . illaNERALE AU! COPILULUi PRE$COLAA , 243

Pe1ticia consti in rostirea cuvintelor ell retragerea excesiva a celtunlo~_gurii.._ ....

. RinoltWa. (nazalir,area) este 0 alterare generalS. a vorbirii. provocata de insuficienta izolare a cavitiPi b~ de cea nazaIa. "De cele mai multe ori. rinQlalia se dato1'e$te nedezvoltirii ;.uficiente a valului palatin.

Tahila1ia (batarismul sau vorbirea accelerate) este produsa de emiterea aglomerata a sunetelor ,i cuvintelor intr-o singura respirape, Acest defect de vorbire are la baza 0 slaba putere de frinare a sistemwui nerves ,i 0 mobilitate eDgerati, a vorbirii. Contrerie tahilaliei este bradilalia.

BradilalitJ consti in vorbirea cu un ritm mult prea lent. Se caracterizeaza prin faptul ca, in urma incetinirii exagerate a ritmului vorbirii, sunetele, silabele 'Ii cuvintele se lungesc, articulatiile se deformeaza datorita. unei iner\ii a: organelor de articulare. De fome. multe orl. persoanele care prezint.i fenomene de bradilalii au un tip inhibabil de sistem nervos.

UltimUl tip de tulburare de limbaj asupra caroia mai in$isWn este disartria. Disartria consta intr-o dezorganizare gray! a limbajulw. ce are la baza lezi-uni ale aparatului nervo. care as)gura func~(lna~ea organelor Ionatcare, DislaliUe pot fi polUalii sau dislalii, simple.

Clasiiicarea dislaliilor. In practica logopedici., dislaliile se clasi£ica mai ·ales dupB sunetul pron,un~t defect. AJa avem :

Pentru defecpuni in pronWl~rea sunetelor b. p rabetacism..

Pentru defec1iuni in pronuntarea sunetelor d, t radeltacism,.

Pentru pronunPltea incorectA a sunetelor i, u - fetacism ,i parafetaci6m. Defectiuni in pronunpa suneteler 9 ,i h due la gamacisme $i paragama· cisme; cele ale sunetelor i, ,._ iotacisme \Ii paraiotadsme.

Defeqiunile in pronunt,area sunetu1ui I se numesc landacism ,i paralandacism r cele in pronuntarea sunetului m - mutacism ,i paramutaciam. defecpunile in pronuntarea sunetului n - nitacisme ,i paranitacisme.

In sfjt'fi~ mai exista rotacismele fipararotacismele. defectiuni ale pronuntiei sunetului r, ,i sigmatismele fi. parasigma.tismele; defecpuni ale pronunpei suneteJor s ~i z.

Mai frecvente sint rotacismele ~i sigmatismele.

Rotacismele ,i pararotacismele sint ~i ele de mai multe fe1uri :

Rot a cis m Ii n 9 val s pie a 1 - clnd emisia sunetului se face in pozi&la de ridica.re a virfului limbii spre alveole.

- Rot a c i 8 m l i n 9 val n e v i bra t - de obicei, in cazul acesta, limba are 0 pozipe corecti.. dar deearece airentul de aer (care provoaci emi· sia sonora) trece intre limbS. ,i alveole, limba nu vibreaze,

Rot a cis m u 1 v i bra t (graseiat) se produce din cauza ea vibrarea vatului palatio are Icc cu lise.rea. virfului limbii :in jos ~i ridicarea pirtii

posterioare. .

. $1 sigmatismele sint de mai multe feluri :

S i gm-a t i 8 min t e r de J1 tal (sisiit), clnd jetul de aer se ramifici intre mnp prea larg.

...

betacism fi pa-

deltacism ~i pa-

"

•

i'AH~lB ~Bli 0 i[ trnlp nuadwooa.l 'aJ~t?n.ns ap [;)]lSB O-.IlUJ 'undap a;1l1J.l -~"Wau ;~ Jaxm Wolluq.t4 lIlP f;Blln2:a.l fiX9[4WOO !AtpaJlf ~s 0 9tH 3.t2WV l;UBoqwoq (ntUo.tpUlS 'Pfo.todWZ aqp .ap SJ.OSaP .... ~a-ttre 1awoqmoq tnmOJp.D1s" ~ 2:l.Ilutnuap qns ~rosollm eaa:m H ole ttm::t 'a;tqasoap a-Anoma Jolnr ~laX;)ld1Uo:) IflU '~PUt1l~ lam a-tffiOta3 '~tJalSISJad pm u!ASp amt -lzod'lP ";)mPom as VI :BlJnpuro '!SUI a,l~trx>Sa.Id }ap8opad tnBunl e.;,a

·,asape 2V.Iqo Qd ~ no ap!J. 'dUl!l Jtti1~ vi ap!-f 1t a.6und :)tm .I'e[o:JlaJd ynudo;) ! aztlJUo:J aAl1:JaF ~s a~vud'Wl ~u5s a.llr.l Ul'~'i~U~U :lu;JUlVJ.1od'mO::l ap au:lVtllllpOUl tUls 3luap!Aa lWI U~e n,:) '{nolv[03fa.td ::tIUt prm ~sa ;p n:> ·..Tel00da.td· {tl['!doo vI PRstJape.I~ Qyaun aze V.4.R::JIafB '.ta}S 1i'.Bn.q. -at ,t u31mmqvaof1a.ufaq '!a~-en~3 n.xaW2~ re B.teI p19a:lQ.Id ap Ji~3:l~ 'as~~atI J.mtU lJ.l!21nda If It a!{;laUCI ell' PetIt apeol Ht3~I~:~np RZnW utP 'a~tl -.looqns Jt aJlr.'!l-1~ JP!I:tnnllP 3[8 a:>H'F)~s Hf.Hl9(t1~d .loan ezn~ Uta '.

-

'amIVlf!P PeQAo.:td ~ .tOla:l a.ntOlMtuH'l fit\tr.) V2Wq . at aD lO(3Zo.IMu0801 oRP&d" 'i.ntyo:JtaJ:d epvoplJd tIl 'P',;quao SOA.RU 'J1lrnm -at'll sal~lA~ ~pow ? a.tds "!U{aJ~ It tuozq op l=JltU :nop no !luatUV~&'~ UJ . ~tq !»dotJO! ~rnw 'ptlZ1P ~t9un U! '~2Ottdttl ;p .I1IfIP It aJdu;QOtnid sp ~UJp~jJj (!PfPGtdo.501 PJtUlt-I tIl aIJq.IOA) iJnuJlP!lD If ~lIt[oJ ·atte.ttOla.J 3p fl1rtp.Jax~ upd pOOo601 ~¥:) ep a::reJ as .IOp~zO.IAattoBol [mUilwe:l2J:l.

.(J'a.~ ·toKJ) aFlo:nqtt{Ul onou.auo6o] ap ~bq.IOA pK1J as ';c)IUOI:x:lGO+ lOIS 1.to ~"[tlm ~J ~ 3lazo.tAatiOSOl ,.d~ ~ '(SN:JtIl ~1IR[ tq ~ -tInuo.1d ~ull ataqeus) ~u~ ~Ot ap I' '(~~A11!) [9 ~tm. [ftWJ.Id od p!Jdo) ~op \lzouauoBo( ap ;qNq.IOA ai ~lllHepgds ilp 1U1ll12l~n UX

'pm.u.auoB -Ol 9 !:lJUJ(;) ~mJZUnJouJ ,t RtVltJm ~l3P 'Iit~t12' ap a:l ~:.'I 'asnpat !1nU nes !6.ml !8tU n&aUlS fPUtJdT1:) ,s Q.lvod flWoJPtntJ 'Ra.JVlfl:uaa 'iJtml .12tn;)~ 11 aJ.t~8111dla.t wanaop.zooo ~pd ~ &a~ tq 1. lP 'ulf!6tqDl tlal -e..tt In.6s.qU! ~taA¥;td a:) wa:) U! l~8 ";~mHdmoo a~voJ aJ1ntOJPanJ !-l'UOPJCOO ap tua~"s W yzvq ar aJV tvq.raA .t~tU tndp~S 'tmt3AJU ayRS ~ra&~AlP V[ [uq,lQA J~om !118.mq1l lnrn~S'i ~nl~ Iq.td ,mpdx; as ~ ',~ !!tR.QuaJ a.nunqlnt 0 ynq V[ tuV' no.t~uo.6orz 'QlI'It.)OA ol0la~ v 9(Rtl101Ou ea.tB.tq!A ':llpa~dm! aJ:~ 'aua-!6UJ.lBr amslXi8 .lOW 1fZZ1B:) ll!P ~q.lOA mupuO:l nus ~5 v ap 9UVlU9mOUl ~ennq'lodUl~ U! n1!1SU~ ~s~ "(9(V3A,BIq8 'vIV!tqUQ) fPlq.lOA ala ~o.tAaU Folf.U1q~ ~UJs .a 1 a z 0.1 A au 0 B 0 'I

·pad0Bol ~.;q~ &po ~ ~s .Jotn(llIBJP 1iI~QlOO

·~itl\1 lJDlU '9:Jolffi'OUl ee va33 'mp· rnflPd a.uIs ~rnm nopu] ~ra l~ alQ1e<11 ·P093F. lJAlsPU"J ad ¥A.1l .a: PIllIJ IIQwU pup ! (~llpnw ~uns) ~ U 12' n q 11 I n Uti H e UI B 1 S .puat"T aBnl .ute ap ~ ! afCJIIAre ep nn 1JopaJilt UAlSPtIl ap ~adH CIS nQU1!l (l1Jl!A PU!;] ·(B01tu.z&w ~uns, un) l1t.l a III { In mIt; Illll S t s

.rnw ea.td !~U!P ad YUJfpds as lKlttf![ V::J fZllV:> uIl' amd~ &OunW>a~ .~ : (c ap ~O[ u! P rt l ep PJ un) pq u ~ P 9< .J 'B d I n tD ., It. m til S

, ... ~ ..

ttr;

,

CARACTERISTIC1LEOENCRALE ALe COPILULVI PRESCOLAR

273

umane, trisituri determinate de clasa sociala careia ii apartine persoana. respectiva~ trisituri legate de virsta ~i trasaturi personale legate de individualitatea respectivi.

In oeea oe ·privesc trasaturile determinate de aspectul normativ socialpolitic, cerintele societapi socialiste se instituie ca anumite cerlnte pentru 0 anumita moralitate, pentru 0 anumita esenta a rela~iilor sci cia le, Nu orice fel de sinceritate. modestie, spirit de dreptate, nu orice fel de curaj, sentiment de colectiv. chiar prietenie si dragoste constituie tras:Uuri morale pozitive, ci toate acestea eu 0 anum ita coloratura, - cu~n anumit sens, cu 0 anumita motlvatie. in care sA se disting4 firul rosu al moralei proletare. De aceea, 0 anumiti temperatura, un anumit patos al vietii, al faptelor, al directirinarii intregii personalitap leaga laolalta ~i censtituie ~ira spinarii a trasa. turilor de caracter.

Caracterul se formeazA intens in pericada prescolara ; numeroasele opozi~ii ~i contradictii ce se ivesc intre normele morale sub fonna de eeriate externe, caracteru1 lor categoric. motivapa lor relativ abstracta ~i caracterul concret direct a1 tendintei de a eeacpona a prescolarului (confonn celei mai intense tentatii) dau un aspect drematic de.zvoltarii bazelor caracterului.

Specificul dezvoltarii caracterului 1a copilul prescolar constii in sub-

. stratul motivatiei practice $i de adeziune afectiva. (mai mult decit rational!) la normele ,i cermtele morale. Prin draqostea ~i prin sentimentele de atasa- . rnent :JL admiratie fats de adulti. se ajunge la acceptarea unor ceriute morale ~i apci la organizarea lor ca cerinte individuale. Aspectul acesta mijlocit afectiv !;ii practic al cerlntelor morale este specific copilului prescolar,

-TIPURI SI GRUPE 'tEMPERAMENT ALE SI DE CARACTER

T~purile temperamentale descrise de I. P. Pavlov. reluate in clasificarea data de N. 1. Krasnogorski la. copii, ca ,i de G. Ivanov - Smolenski, apar in perioada pre~colara in variante caracterologice nwneroase, pozitive si negative, - pentru cA asa cum. se formeazA primele tras4turi pozitive de caracter, caun elect al sumarii unor Influente pozitive in dezvoltarea copilului, a:~a pot apaeea ,i trasaturi negative de caracter, sub influente negative Sl1- mate in timp.

Yom face 0 descriere sumara a tipurilor temperam.entale de baza. t) Tip neswplnit, varianta jmaginativd (artist) pozitivii

Aeesta este tipul copilului vioi. care se apuca de multe treburi, are 0 viata plina de preccupari, un ritm de activitate viol, aptitudini ,i deprinde1'i numeroase; este sociabil, neegoist. plin de curaj ~i vclosie, gate sa ajute pe tIoata lumea, preftD.itor. Vorbefte repede,nuan~t,i pitoresc, tet:ine Wlor, e impresionabil. Ii plec jucArii1ecu subiect ti rol. Nascoce§lte adesea jocuri noi. Este lugesoonabil.

• 2) Tip I!6$tdpinit, varianta imaginativci (artist) :negativii.

Ac~ta ette de asernenea .un cepil vioi. dar superficial, care nicicdata nu tenninii. ninlie, dezordonat. nervos; uneori are crize de isterie, este foarte

l8 - CUTI de p,lholo,gia OOplIu}u.!.

-

, ..

274

STAbl1LE bEZVOLTAAII PSIHlCE

sensibil, irascibil.. batau,; strica· repede juciriile, dezorganizeazi jocul, ii place sa se groz8.Vea&<:B, minte, spune grosolinii, e riuticios, nehotirit. ne-

stabiL negativist, certaret i verbeste dezordonat ,i agramatical. .

3) Tip nestiipitdt, varUmta a doua (meditativ) pozitiva.

De asta data, copilul vioi este sfatos, binevoitor, bun organizator al jocurilor. Neobosit, are foarte multe cuno~tin~e, este scciabil, are un limbaj bogat. e politicos, atent ii sensibil. ti plat: jocurile cu reguli. este sugestionabil.

4) Tip nestapinit, varillnta a doua (meditatilJ) negativd.

Copilul este vioi, brutal, arogant. terorizeaze pe cei mid sau pe cei mai slabL n place Sa picileasca. pe ceilalp copii, Este rau ,i neascultatcr, obraznic '~i grosolan in vorbire. Nu poate fi user controlat, e foarte independent. Ii place sa. necijeasc.i copiii, animalele, oamenii, este inc4pspnat. Variantele ~ intermediare sint foarte numeroase.

5) Tip eclUlibrat. excitabil, sanguin (imaginativ) pozitiv.

Copil vici, cu interese multiple ~i relativ stabile. Ordonat, perseverent, ii pla-ce jocul colectiv, este stimulatorul lui, dar ,i acel care lichideaza conflictele dintre copii in joe. Vorbirea e cerecta, cu numeroase clisee, lara fenomene parazitare. Este rezonabil !1i hamic. Ii 'place sa i se dea de luau. este curajos, are incredere in oameni ji in proprlile sale forte, prevenitor ~i po Iitices. Foarte generos $isociabiI, este sensibil daca nu i se da atentie, Ii trece repede iUpararea.

6) Tip echilibrat, excitabiI, sangUin (imaginativ).negatiu.

Vioi, independent, grosolan. raspunde rautacios, totdeauna pune pe alp copii sa vorbeasca prostii ~i 5&-1 serveasca, sa faea pozne in locul lui. Exercita 0 influent! rea asupra altor copii, Este bAtiUf ,i sadie, are multe viclenii ~i oricind este gata sa dea vina pe altii pentru fapte pe care le-a s3vir,it singur. Ii place sA strice [ucariile altora, este ra.uticios ~i are accese de mici

, cruzimi. Foarte mincinos. stie sa simuleze pe copilul inteiigent ~i viol.

1) Tip ecb.i1ibrat, exciiobil, sanquin, varianta a doua (meditativ) pozitiva. Copilul care apartine acestei variante psihoindividuale este de cele mal multe ori bun, siritor, inte1egator. li place m,ult sa se ocupe de copiii niai mici ca el, pe care-i protejeaza ,i-i ajuti cu placere, Este un excelent organizator de jocuri. Are 0 vorbire bogata. corecta, expresiva, Ii plac mal ales jocurile cu reguli. in care i se dovedesc foarte multe capacitati. perspicacitate, atentle, incieminare. Este Intotdeauna vioi, Are numeroase preocupari ~i foarte multe cuno,tinte;. !nvata, singur sa citeasca ~i ,sa scrie, spre sfir~itul aeestei perioade.

8) Tip echi1ibr~ exciiabil, sanquin, varianta (l doua (meditativ) negativa. Pre,oolarul din aceast! varianta este foarte vioi ,i neascultitor, deosebit de independent, vcrbeste urit, are tendinta de a folosi grosolAnii in vorblre, este obraznic ,i riutaciOs. Ii place sa necajeasca alp copii 1;i si-ji bam joe d-e ei, sa.-i pcrecleasca, sa-i jigneasca. Este dezordonat ii pretentics, are adesea cruzimi ,i incapapnari. ~i de ast! data, variantele intermediare sint

CARAcTERISTICILE GENERAL!!: ALE COPILVLur PRE.$COLAR 275

foarte numeroase; de asemenea, variantele dintre tipul nestapinit (celeric)

si eel echi1ib~t (sanguin). -

9) Xip llegmatic, imaginativ (artist). variC1nl4 pozitiva.

Prescclarul care face parte din aceasta variant!· este de obicei un copil a.scwtitorl liniftit. Ii pac jocurile cu subiect, este WI creator. Se am.,eazil mult de educatcare, este tandru, dar foarte re~inut modest. lini~tit. Ii place sa .se joace eu copiii lini,tip, ocoleste copiii zgomotofi. Se joaca ore intregi un joe ce i-a plAcut. Ii place sa. construiasca, sa deseneze etc, De multe ori manifesta talente surprinzitoare la desen sau modelaj. Este perseverent fi ribdat-Of. Vorbe,te ell un ritm relativ constant ,i fara prea multe variatll. Cu toate acestea, vorbirea este eorecta.

...

10) Tip iZegmati.c, imaginativ (artist). oasiama nagativd.

Copilul din acea.sta grupa caracterologica este de cele mai multe ori incapipnat, negativist i exaspereazi pe teatS. lumea prin faptul ca, este inchis fi retras, timid ,i riUt- Nu se las! induplecat de nimic fi de nimeni, Fiind mai putin sensibil afectiv, copilul din aceasta grupa pune numeroase probleme educative. eboseste mult pe eel din jurul sau, este mcfturcs, rauticios, smea repede jucAriile. are tendinJ:a de a minti. Vorbirea este destul de saraca in expresivitate ,i are multi vreme un caracter situativ.

i 1) Tip flegmatic, varianta a doua (meditatiu) pozitivd.

Copilul care £ace parte din aceasti grupa se caracterizeaza prin faptul eli este foarte lini{Jtit fi cuminte, nu supari niciodata pe nimeni, creste fira sa simtA cei din jurul sau ca in casa. este un copil mic. Se joaca atent, joc"Uri . de mas a (didactice) mai ales. A~ 0 exprimare sol;>ra ,i pUna. de mici iote-

lepciuni, este sfatoB fi in genere foarte simpatizat de toata lumea, din cauza ca este liniJtit ,i bun.

12) TiP fl~gmati.c, vazimtta a doua (meditativ) ns,gatiud.

Ccpilul care face parte din aceasta grupa este in genere neajutorat, belnavlcios, morocinos. Greu i se pcate organiza un regim zllnic i este incapi~inat ~i lenes, neincrez.ator fi murdar, vcebeste wit fi catonalitate ,1 din punct . de vedere at centinutului, Este greu eduoabil, din cauza unei inertii evidente~ a !ipsei de elan interior. de Interese multiple ,i de curiozititi care 88-) preocupe ii 54-1 stimuleze mai mult timp. Cu copiii nu ftie sa se joace ,i are numeroase confl.icte din cauza cii in joe nu vrea .sa faa ceea ce i se cere. Variantele intermediare flegmatice. intre flegmatic ~i sanguinl flegmatic coleric ,1 f1egmatic melaneolic, sint foarte numeroase.

13) Tip slab (~o1ic). varianta izMginativd (artist) pozitiva. Copilul care face parte din aceasta grupa este ;;i el foarte liniJtit ,i foarte cuminte, aseultator. De obicei este ordonat, chiar putin tipioar (maniac). Adesea voebeste foarte nrziu, cu toate ca. inte1ege perfect tot ce i se spune. Are numeroase fencmene de perseveratie, Sentimentele sale $int profunde. simpatiile ,i antipatiile statornice. In joe prefera roluri linlstite, pe care le . rea1izeazi cu '!nulti atenpe ,i aeriQzitate. Este foarte bun. rabdator ,i serios.

, DacA ifi dezvolta anumite capacitip, acestea sint deosebit de avansate. Este

'~nm.un TI~VnT -wou3d -l?;I~tOAg'P tq ~. lGalOm: un ~Hsuo:) 2Q ~ tn[1lla~:>-l1l9:1 .Iopz

-sq tlCU!nHlsu()':) \Uluad mtJV+%od~ ''Pvo~;;ad 0 ~~s;t pet0:.ot~d "'Pl'oJ.Iild'

·aUJ:R:lq .lOI l~~'9AnOm -e O;1.:.!un ap B.JtQ,S¥oIl ptqn1HstJOO 'lDf1lWO 3fa~deJ U! Iv~n::J-e.Id &a~1Q!AFPe tIl 'ant as nmo vdnp 'g1111"SUO;) #(1 ~ '!nflua;pe~ 'e3..1W1tOAZ~p purqom ~u;mIJU!' Ql!UW -nn4de It an~~,:mdlr.)· 'apJ!l9.1a:JUl 'dwn ~913;)e u1 '~O[H~H~-e " It .tOU.1;,pupd

-ep va.tl!'ltOA2:~ ttl ~un.TOd'm11u!P"Qqde lt1l1T-1~ loan e ;t ~p 'JOt 'e3.lmaa

~p:O It ll~U~a UFfd ano.rotVA '~atdmo::l aS3J:~U' zetm 'e ~!le aate11oAzap· tIl ltre+t~dtuJ TOot un ne ,:mnm 3p Vl1!'J -eBuJP111He -ey DIB' 1WI It nwtA It wmt ;udS3p srtda:xJO:J D{ IWlJal as ao .l~~ ~ ;lnml,!?SV.tl :~ '"Ie &P 9d

. '3l~V:mF' sp ~§ nfi*D

sp .10m~wuo:> lUJPro oft! It ~U3l\U~ qm!: a~plUo:) as 'asao~d ap llCPS~P 'alen'P~A~pu~ot{'sd H'W-lTll?'['t't.ll:J.1ed ~ll~ ~ P '"!:nrnoSJad .1omnlmeo l~ .tOl -l~HdR .qU3PUa l' v!pa.r~p 'p1umTOA P1U ',An:>adu;xt ap? a1HU1t ',~ ~ ".Ielu~o PfU 'tI!~la'P nu ~t60IodH·aU.lttilJ~ ¥:l ~ a~G :arenP1A ~WU1OtflSd ~lH~~lf(n~!PM m 9Jl1l~t II! ~'a~ ~rmpUO;) 1mOrp ~ 0

·a;~~n~ ap l§ vie~ ap 'nwam ap apwm36 .l0m~WUOO t!1u;muU1 qns (V.tt:lSVW vB.nr[ lmI ~~ u!) OlnmpS'tIOO arenPlAJpapJt[fsd ?nlVS ~1!1l ID ~;rdJC;) ~s {lUap-e.r1a;) ~~ U:J {11lu~me.Iadmal ~nv 'aI1?pQds Jape.ze:J Qp

pn~~SVl1 tq.ICI ¥,lU~dxCJ es ntt It Vtnurl~lap na (,xeopadns VSOOAJ'Hl ~et!A~:J~ ap dn ~!mntm un VZ1!q 'e{ ale 9.1&::') llI~:Jdmal lnuntm an ~ ~lS~ .QP1?.t20 -lttamv.ladwQl 1?Qerato:t p!. ~.I!A!o'ld n~ m~B'!l'.Q 0 1"8 arnqa.zt ~ ~d ~znpuoo E'mpd EIl::ta:>lt aa ~le'Jt!A ap t1qaso~p 1tl!S ·ltmtm!'.tad~ ap Tt ;Jol501o;r;}l~.t -I?:! aHJn~,S¥.q aQtI! ~lJPads ~vra.to:l .t'ed~ a.:r9:) ttl· 1i:l13.tlood ~l'ttI a~s~V

~Sl!O~mnu 31DOJ :r:[I1s v:mamass ap aJlln)QWla~ul ~H..1ndu "a13 meTB!p '3Z0JA9u06or laZOJAau· .loAn :J:)Vd: 'lIl!] -osO.tfi 1~ tq,q:JSQW alS"g 'i'f!VOn~9 l~ Vl~T tz:'l60y-oq;!!id 9U11oAzap 0 ~.rv 'ro:! ap 1rl1i!J n't)-J~em 3S 3:J JO[3~tJ!.W:J VtlUo}'Uoo as 'B 3p !§ a6aI<)iu! 'Ii 3p !~JB InpJ fA VW~loptl! U;Xd UOltOt\l ~8O.l ~ tJlVdns '.tep.tnm: ~t lett!iyd,;)Ur Iso!~mq&.Id !~ HtUl1s<lU 't~ual 1t l~J6 ~(gB U! 31S3 ~'.lo&t-;:Jo Vtsw:)\? urp mUdDO'

_. l'fl11lJfJ~ (tI1'1l'P1pam) mop tJ ~tt E(31Io:mt1f8Ul) tl"tB d~~ (9t

"11¥S" rnmr OW ~ 00 !X!dns nu 'AretI e:tDoJ 11 JOlvza.lO -01 'lHsuP 'ung iaJ~.10A ea..td ~S3 nu It 'n.tqos reynqu;)OA un ale 'nlz.l!l ;rep ':p3.l0:') a~taq.Io"" ;u~uaSuI .~ 3.1ltq: \?::>se1!ll VS !§ nrnp~ ad ;;qpt::lW VS lrnIU at-Il?or .S:lEld 11 '¥ueo~ 0 ~p ap ~e~Bte ~J 'PJUI~ 0l.9'3 'anqWis apllOJ .n~p 'aS3.Ia~ut 3~nd \?ltqz;»d -.n;)?t l:nlt~I alsa !dn.tB il~ tqp lnUdoj

.. 'pnmzod (ar1l'lJP;JUZ) lmO-P TJ ~a '(3n~) C(l1ls dl~ rsr

'~3 la~lnpum ~tOAZ3p u]: ·a.I!qlOA U! !-I~Hul \U '~~t 3.te11oA2ap 0 allr ':Jt"1~6r0i9tt ~:>'e Oi1tnlIt a:)l!'~ '~a aZO.1Aatt 'a~lse ;).tds mdS1P 1t ~'e.IOltlfmu ~~ I(~tqnut,qo ~t '(.mpupd:olp) v:)se3AlQS -Olnl? al VS ~~\1'aq.lOA ,S ~ a+teQJ mVAUJ ·,oaIfi ~;U! ~eurt~d·~paI

l'lJfW8JU (7B1~) p~6zn:aJ: l"JUl'P!'lZ '(311o::nmram) lP'ls d~L (tt

'nvs rnmf uw p:) ~ 3A.1Mqo ,S l&.qtq alO ~9 3.l80cI ~1l! ap {t\ls~p vz~ .dvpv as 'P1mp 3+TBOJ '~ualv 3plOO'E' as , ys It 1tl'pn¥t au VI ~d H ':t:lalO::l

3.")IH1Sd tray~'I0A23a arnovrs

9LZ

'na.taw. i.1!wpe H~ ~~~aqn! H '~Ui)P!A<) ';jI.ta:> ad 'n,s rnm{ tqp ~J HO~ - '=>~a ~ttJo.tns 'H~'B.lJ 1~-l'S; 'BtmIUJ .a;)tl'J wro B~l? 'll;)Sw~P l's S1?;)S'B~~.cJOS !S ';)!lJS ,S ;It e tIl ~l?sa.ta4U! pttnJo.td alSa I~ '~n,AlJDun~ ap a['ilSP.l 4a1Ul a~tr.lloAzap Sler am .I1i'100~ 11lOIw '.lep~aV '31-I:lS ~$ It fJsBa .. p VS 1e~d~ '3lv:mde- 00 'S;;J.IalU! f~ aJa~ld tl.J i'~l?AU! !tm 9 ap PBtooAa-Jd !~lnw: at.:u~od

';)tS1?Oun:> 0 arro ad IlIqasoop !(!W aJe[dul!~u! aJ2:JiUeo 0 ~x~ U! §'s'(.l:lsap ag: 'S alnq~ are:> BI Iroor ai~a-W!xo;rde aJE'OClJ20 0 roo a:t~aI¥U1Jn +aAHdaJJad a.13da.t ~[l? JA axod ~dnp as-npuHua;Jo 'aln:JsoUnJ PHsaAod ~un [fQxa.} J(!!t{J ¥:>Sl!a.IWw.m ~ a::>'B[d !I ';;1m;11B.l5 a~p.aJ'p JOI3J?!Z alaJalH' aJ:tupd nss ,J;0lau1ze15em 31al.UJ:U ad i;qhoun~J !~ e~t!al!Ul -rn TO) -l!JU! 'a.mm ap aSS' alsa a.IatH ~uad In8alaluI ·il.ltUsoun:> i:1Ia.ratfl alii'S ..tolH.tl':J rn~xa.l U! al~l!,OtIrt:JaJ l! ap eate:nuq!sod ap aunds!p ;)lUi It1.1tllOO~ 'tHe -lpap ltnw lew "~?idn llJ;;1~H nl1U3d 'J~\?;) n'lttI<)d rnsa~~uJ u!Jd !$ VlS3JJu

-aw 3 ~A!l1uBo:> ~IaS~.l~uI '::q.a ::l5aSOIOJ ao VI - ~u;;ruodWOJ JO[ arrt.:r~d -

~1~:P;;J1qo :J;etUJ:OJ lU1S eo urp WZWSa.ta~uI 11 '\1l1n!tnlD.IO a~E1fzoJ.In;) 0 ap 'anq~:I -.l~wa.t a;te.6ns3AU! ap ~'I\'O[nW sp aundsrp fUB l ap rnndo:> 'ZWAapth:quI

'¥Ieo:JS U! va.te~u! 'er a:re~tOAzap ~uap~Jl1s ag \'S J1l1nndc» apr '''HfU500 a~1I'B!+siMU! ap ala~eolrfW 'eO .J'2~::leu :::l~S;) 'pup [ntulld uI·a.:tel0:>S ol0UU1:J.:nts !~ H::lunw H~wuO:J atmq U! apundsv.! ea~nd ll' n.quad It!H]1Q1Iod IS ,~¥n~edro' ala un sun{eapu! a:Jtl-lloAzap WqlE' is 'aldmntu !s ;:re:>ndwoo a~uFl:l:l Joun rpunds,~ VS' aJ1lCl~ rnUdo;) 3.leloJ~ Hta!A [111p1r.l U! "IE'.Iaua6 i::l!Sol'JtI!sd a.l'R'&Jd I!lse~:m ap i'lBJE Ul .lea .¥Ul:).t~ 'Hpunl a~'J.1np ~fB0:>A U! PU!All 13';) Jnt .lede !! ao .lOra" alB aJ:eC>J..la~x3 ;;1m~~a.I sale lEW - ¥l'eo;:,t U! ~::mp as a:l n.\a!A ,~ H~':J'A!PS' ~Up3ds xatdUloo fem ~ot m~ua.t as nvs lnoo~ ul '13'reo;)S a-ap ~tm1"'d ro. IS tuaA;)a.lJ ~p·l?Of as 13: 'a.urmm -B-J U!Aap U :>O{ uJ,Id aJ~ .. ~ .t~:>;)qe '1iI!!:l 'awnS 'auao!CJ.rJ no 'fn[ rnuep

-zOfq:6 na 'J'BIo'JoQ aR-au,Sil'W! ttl vasapa _paA as a.tew .IVI0:lta.Id lnudo;)

. 'Y-ll?ZJuefi,zo a~1?-l!"lPB

~p ~ 9:Junw ~p aJ91UdtUala ;.z;:,pu!Jdap a.p 3m.tOJ aoun tntteld ad JA 'eO 'a:>!t( -!sd 1-l1HIoAzap H6e~U! IV '~l(!r .10IJ.t¥drooaJd IB 'J1llllUdoo .Iotasona~n! flltmtd U! ¥Jat0:,)~a.Id 'eproJ.tad uIP W:JU! ~~n~S;.td nldwlr a~sa ~uamom ~sa:>y '§'te~s U! ~1Ulu, '~ua-ttI!UaAd alaw un 'Idw!tu! as Itm l. ap FtPlUdo:'l 9:\BJA ul

\ \

i

y,vo:>~ N! V'aBVllNI V1 lnlnlldO:> 31'9' 3JlHISd 3111Y1UIVln:>I,UJVd·

XI 'lIl'IO,LJd'V:)

__...-,...---.- .

PARTICULARl'I'ATIl.E PSIHlCE ALE COPIt.ULUI LA. tNT~AREA TN ~COA.LA. 2S1

Pe planul dezvoltarii proceselor de cuncastere, copilul de 1 ani este capabil de a intelege uri sistem mai amplu de eunostinte, Gmdirea sa se exprima deja sub forma rationamentului deductiv BaU sub forma judecapi· inductive.

Gindirea sa s-a angajat in dezvoltarea pe linia unui sistem de prelucrare actlva, analitidi a date:1or· realitapi nemijlocite. Copilul de "] aili simte placerea conversaPei, planulsau mintal e relativ bogat - gindirea este activa. iscoditoare. EldispWle de wno~tiDte numeroase, ce au inceput sa. i se dezvolte. Gindirea sa dispune de procese largi de generalizare. analiza . ~~ sinteza. El posed.ci unele nopuni concrete.

Deci, 0 alta trciJituri specifici a dezvoltarii copilului de "] ani (Ia intrarea in ~ali) este .aceea a existentei unui lazg plan tninial; a posibilitiitii formdril ~i tkzvoltArii notiunilot, a capacitapi de a gindi, de a stabili 0 concluzie pe bam unnr premise, datorita ccntinutului bogat al cunostintelor eu privire la lume ~.i fenomene. Gindirea copilu1ui are la 7 ani un caracter concret, intuitiv, care surprinde feluritele relatii dintre fenomene, succesiunea caueela, necauzala, relatii cantitative, calitative etc.

Datorita dezvoltarii marl a proceselor de cunoastere, a contactului bogat ~i multilateral cu mediul sccial.vprescolarul mare, In ajunul intrarii in scoala, are dezvoltata 0 relattv bogata experienta, el are larg dezvoltate numeroase representari, 0 imaginatie bogata. 0- memorie complexa, dar ,i capadtati active de a Ie folosi ; ca atare, el este capabil sa· tina minte, sa recuncasce, sa reproduca relativ cu mare u$urint8 tot ceea ce i s-a prezentat ori i s-a .povestit, Prescolaral mare este capabil sa reproduca povestiri Iungi, carP intregi cu centinut de povestiri pentru copii, In genere, retine user versurile . ce includ acp..uni, tnthnplAri. 0 mare dezvoltare a inceput sa aiblt· memoria

in legituii eu evenimentele la care e participat, intimplari, frinturi de conversa\:ii etc.

Memoria ,i imaginapa afectivi lint de asemenea deosebit de. dezvoltate.

Copilul de 7 ani ,tie ci daca un copil mai mlc plinge aceasta se iritimpla sau fiindca s-a lovit sau fiindca ]-a certat cinevasi imediat Intreaba asupra pricinii plinsului in aceste direcp.i. Stie -sa.-~i amlnteesce unde a puS mama sau tatal vreun obiect, unde ar fi putut sa-! punA, dace. aceasta a avut lac in prezenta sa sau cumva s-a vorbit despre aceasta in prezenta lui.

Prescolarul mare retlne, recunoaste ~i reproduce melodii, jocuri cu reguli. desene etc., cteeaza JOCUli. desene etc. Toate acestea indica 0 larga dezvoltare a memoriei sale !$i a imsginatiei sale.

Copilul prescolar mare este capabil de a sta incordai, alent vreme relanv indelungata, fira a obosi prea multo El este capabil, ell alte cuvinte. de autodisciplinare, de acomodare la mdsw:i generale de disciplina. Micul ,eolar este capabil ca, inca incepind cu prima zi de ~c;oala, sa stea atent30-50 minute &au sa duca timp de 30-50 minute 0 activitate sUltinutii. continua, carei·a si.-i subordoneze diverse dorinte, intenpi etc. Disciplinarea conduitei sale este 0 premiss pentru disciplinarea in continuare a g.indirii sale. a emo-

pilor etc. ... _. . _ . .

. '-. Autodisciplinarea, autocontralu1 conduitei au Ie. baza cresterea caracterului activ al dmamicii corticate, dezveltarea mare a mozaicului actului

.....---. ... - .. -~ . ......_ - _._-----

"ndo:J ep FwJ PJlUvt'D ~II ~ lO¢U!ll» ~nVW~ 10 ~!U!f~P ~IOJ • ..rn!p~w'· ',nlnmo tI Sol • B~ud ul J

~rnq:a.tl 13 "fqUI!q~ 3S n¥1[n!p3U1 ap ~q !n[tlndoo ;.J[a~~~ !t .ISa 'fOU a~UJl3:) ~OlS3::1'R GJ3:J'BJSnes ~. o1~V6a[ 'IoU l~':n:)l~d2:) ,t J~!~mCHSod .loan BaIE1HOA -:Rp 9t It a~u! .Jon~!puro BalV.tnl::nu~sa.t 13'( 'il~tq.;ta.J .lO.S3J1! apunds¥.l e ~ ~;)VOH'lD ·.loun e3.1122!Ue6Jo 1I'I 3:mp VA ;x) llaa:J "leOj~ UI 0.[8S JP'.t:tU! Bturea.ld UJ V:JJmx>m;s ndO:l ap. nVJ ala~!J:a;) ¥J .lap asalaJ. va~sajV a~-eo~ UlQ

'mJPUO:l ~tmq l1HU ata:> U! aUIPaI anpep l!i-li' ap e~:n C1:JSa 9~uv~odUIl {liUl. E'a:J !~ vmpd "mv.6Uqo Ol.lsa;n UlO -pnp 0 " ildQ:)tq ant.> ad !!talA If ynou IM.~3d tI! (a.tti' at vauamal1J ap a.I1J:l ad) ~da.tp ap !~ are a[ tnUdoo ~.:Im ad !Hv6n'£O ap 'S~U! aloQI 0 'ap y.reS31·OllSOl a~Ia ap en~!S !:l m[nldllJ mp:olep 1a'~seaav ,~ nps vunl un' ItJ:J f~ UdO:J a.quw an11Prn II ~nJP:JflFPOUl as (ea.tal,AU!)

. .t0l~u»&ouno.8 V+Tl{OOIlUoO ~ms.tll ap UlBI·JA'RO'B ~ Y.nQY&I Ul "(.Icq.J.l'AU! !~ RUJl,d ~uad ..I~nJ9' It I~uro ;}p) ss B~t~lA!pa, Ul il.tJ.t\llU! 18 :J.IIQU3PO ap AR-OUl un al1'qRsuoo tqAaj1! !~ '(.I0I.,A"BJHHe::l IV) !!oI!l0u Inw~~9!s uJ.1d '(eaul -.tnd) El!Dpuro It IF.) 'AWJ3!q() !:lepaldv all VS ;da;:tU! .nrIooA ,nI11:)!w e~elJA

-lPV -'I8!OO5 3~IqHSU! go. Hloo~ .to[atuJ.l3j ¥pundsa.Io;) !S '!s~d '!llmop.Io

~!J it atnqa.ll 'sgas ~JWnu1t un....t~U! a.nros'Jsap as' ~s arnqaJ~ !nlnHdo~ (! jZBq a.p 12QlQlJ.A·iPu .tVCJ "IOU .Io[a~u!ttouro H.:qAnsu! [e '1PPWau! lns~~ou:i lSnsu! allElJ . -~p !nrnndo:::) ~1!lA U! pzvq -ap ln~l'J1Itq.pY "xa[dturo al-l901 PU!!! 'atupa::> aSllo.t3tu

-nu apuIJdro .ttr[roS dnwaW "il;)!q!sd 3[ft Hol\Q[OAzap ol0U9IPuOO ~[e Jol!;)UW

-cur ~p ,Sva.qU! ~pas 0 .6.rn:Iap ~ll'J ~g~1I uW lA aal~ :}lGd~ aUJrulp ta ·~uJ.W.'

.lOll.,;,» ElS iQ,fqPUO::l IS eat~tAfPV u1 azapoUIooe as IS 3!nq~1 mndo;) ·AH1r.Xlpa .AH:m.tlStq In[n!3:>ood S' .. ue.m~!JSap !unq ap ol0U!l!PUO;). ~t?al;) ~Sa.I'W.In a.IS:> ·.IIl[ooS IlQ~ma'ln&u U! asnpuF 3[aUUOU !dnp PlNlI HUH U! 3+Jodwo;)

.. as is IS ,.seala~u! !S 3tnq~ [3 'MIa :JJuOJAaP II rnndo;) '\nt1JHdmoj ap ~N~Soap alsa un1mlfS 'up punf ufP Ia:) 'nj ;:lIes ,.l0IH1BIaJ 'BCJJe:tloAzap f~ tla,n~qwJtpS na '~1li¥Sal U! 'A3Ia '[I\=>!W ap ~B} y:lsa}!uem as 3:> TOU .lo[atul-Id:> &1uH ad

--- "alulnqatl

a:Jlwnue ;)!tu Ituel~ '&1 .t:ede 3lu!J.a:> a.sO):)B VI sundSi.l ~p Insa:JOIld ul "nis In.tn( ulP 13;) 11.') 3lllS .101m2-tal ~lQH1r.J ap !tel 'nNwvsue u! as ~nnp 4UO:J ap flsJ ;Qu~ lzealnuuoJ as .'a.Itl(.'l:lPundsa.loo, (a.tV{oot) .I01!ti.fAJ:pe

elun ;4 '!~:J~eoutO IJ.1nloAzap 1t H.I~p!1dwoo 81uH ad 'Id ap vteJ lOU a~U~3:l ~saJ~uSUl as is dooUl 'VIVQ:>§: uS In[nudoo ~1l.qUJ ro '~Bp 0 '~.:.au~6 ul

"~Vin'V' nes .tn6tqs a:teJ 0 "a;)>>isRllS at 8 ap {Il;K)[fpn f.)SS9S,S VI arnq~ In4aI3 ":JSa.o ":Y!rdwoo as us Q:lJl1puoo 18 [il ap -nEJ c.latupa~ ',reo:>' U! Inlnndoo B3.lB.qU! ao ,~ep 0

~~ a_qA.ta501ne ap 'JU4l!SJ ap 'sufPoIo ap !,xapu!-Idap ap a~s 0 ap uCap aunds!p tnndoo "tBO:l§ ttl ~Je.lluI -et 'eaU3waSll 30

, 'lsnnpuoo e ~t?ltmrOA ,a~uauod -WO;) 'B aJJ.IV;U! ap !Ml !a.ss::nJ Ew.m ~ ap :Juq:8~ ~B aAJP3JB :ll!..I¥lS It '.re1lQ 'allmHdpSlpolne ap ~tt<1PJAa ;Qu~:wata ·a.ra~~ll'ottn:) ap "I3saJo.rd U! !t ~p ntnpuoo ap ala:pe U! ~:PD ',~saJJuew tnHdoo !ut! l. BI ad 'a.Ia~B tIl ".I1i!~unI0.A.

<OIHISd tnIYJ.'10AZaa 'J1lIav~S

PARTlCULARtTATILE PSIHlCE.· ALE. COPIl.ULUI LA INTR.\REA TN $COALIL 283

sa aiba 0 serie de rechizite scclare, caiete, carp. 0 mas a; un coltilor in .care sa. poata. s!·~i faca lectiile in lini~te ',i erdlne. Este necesar sa i Be intocmeasca un regim conform cu viata pe care 0 duce, en ore de somn, de alimentatie rational! $i conforms particularit4ti!or dezvoltarii sale.

Perioada midi fCOlarititi devine perioada in care' copilul pentru prima datA trebuie staib! initiativi,simt de raspundere, perioada in care i se creeaza, noi concli~i de viatA ,i activitete ~i noi perspective in dezveltarea Psihica.

1. Etapele perioadei $colar~

Paioada '$colaritaUi se intinde intre 7 ,i 11 ani. Ea trebUlie impar. tita in : 1) perioada micii fCOlaritAti (de la 1 la 10 ani, clasele I-IV); 2) perioada $COlaritip.i medii (perloada preadolescentei). de la 10 ani pina la 13~14 ani. numiti ,i perioada pubertiUi (corespunde claselcr V-VIIT). ~i 3) perioada ~colarilor marl (de la 13-14 aili la 17-18 ani), numitA si perioada adclescentei.

Perioada micii ~colaritdti se caracteri2;eaza. prin aIfabetizarea copilulul. prin invAtarea citlt-scrisului, a socotitului elementar, a cunostintelor generale de gramatici, istorie, geografie, ,tiintele naturii, literatura etc. Clasa I trebuie considerata din acest punct de vedere ca fiind 0 perioada de' acomodare la cerintele vietii lJi muncii scolare. In procesul adaptArii ce se realizeaza de-a lungul primului an de !1coal!, copilul se adapteaza la cerintele generale ale vietii in dasa, ca: disciplini~ atenta executie a sarcinilor de

_' activitate din lectie, formarea deprinderilor legate de citit-scris, socotit, desenat etc. tn aeelasi timp, treptat, se dezvolta planul valorificari! obiective a activitApisate ,i a altora; in acest prim an de scoala, elevul incepe sa sesizeze ,1 sa aprecieze (relativ) calitatea activitatii sale scolare in compa-

ratfe cu a celorlalt! cepii. - .

Primul an de ~oala pune 0 serle nesfit'iit! de probleme pentru copil. probleme de gisire a mijloacetor de fi:ure a cunoftintelor, probleme de des-

fa.$urare a activitapi in cadrul unui colectiv de copii, activ, plin de inipa- /

!iva ,i inc:i nu deplin orientat. Nenumarate influente. mai pnternice sau mai slabe, vor incepe sa' convearga asupra fiecArui elev in parte, vor ac~iona asupra particularitatilor lui individuate, asupra felului cum se desfa~oari munca sa toolara. asupra conduitei. caracterului, capacitatilor ,i intereselor lUi .

. ' Ca 0 prima consec:int-&. viata ,i activitatea ~otara vor stimula cresterea ~enden~i mioului scclar, EI va manifesta Independents in munca prin organizarea unor .deprinderi ji abilimp de mund! organizata, i;d va elabora un 'program~ se va supune in mod voluntar acestui program. va deve.ni astfel un mic organizator al timpului de care dispune.

-~-----------------------------------

I

)

I 1 1

'i1vmuaXl1~ ~etIt alB~mqB1S 0 ul "tUJS3.i .lOA as HUnln aU.I¥::>t\IU1 ;UW Bt i~SJ:!A 'IU\? 1. t-6 a.uhl IIUIw.J.3l il'A 3S .lOI aa.teqJJSO !.IOlaDuVl1!} 9 'HUnw: .lOFII&BOlf 'auald.:r:V:> .lO[3St!O v- a.te~mSO ap ~Q.ld '~lJiSU;~UJ as !nrnU4°o !1-l\i'110AZa.P v !peof.1ad ¥lS~B U1 ~0.r.

'{;>wew a[a.xBOmA ~u~d aI1l'OJ.latln ;10:)!Ja'd ~tq:zazd !ntnU'!z&q g ¥PC1.:r:O:lQU B3JBpnS !a alE1!u -a6 ataUI1BlO ¥IJV as 'atRaJ ?{ 'U!Z1l'q Ul) '~O:J:iU arepns 0 JlI !.l!SE'Id~ al!UI

-nu1!l a-:mpo.xd ;)S nu II tulnad ·atWi' 21 sap! lnt 'ai~;) ~ VSl1a.QU! o:J!..r.1S 0 pfe

ap ~ !UB L !dnp ~i J1'Llnuj?:eq !?¥;)lJllo IMOPO.td 'lupnsau fJU! ::JloSa UdoJ VI ~JIr.) '[VlI:~ {NO JDqvm Bl IllnUlsuoo S!qnd 1$ UO!l{;)Sl ==m '!nlntq:zvq .t0l -3S'BO v aJvpns ap ;J~;)O.Id· alpsRs is atnqa.q Olrttta.l9 illl!lU ap tlq;lloaa

'atv.tqal -.laA ~ulZoloo ale J.l&lAaP '!-I!tWopp "it aonp lod 'n!.l l'li'd un "'P nss iS8W 0 111 ~IA!oQodall uns:.s 1;lll ap ag '~IVU! va.td: ¥JUB'l 0 ap alJ 3l"BOOho.td '\!le.Jnp yBunl lew ap psv~u· ap~zod 0 'Vlel~uoo;u ftnttRo· o1ep '!.l;.qwol ll'.tnq.lnJ lpap !UB L Irl ~ue.tsuo:) !EW A.!feliilJ ~U!S i'~plU~ V~;). It 'le;)~A.taj B.tnqln;) ·a.:tqalJaA CUlUJP Cll!Hsdg nfh~[J+lro m nrdmn. i'!. 31wqapaA 13Ueolo;) ~[ra:n!&J ul

_ ':n; tn[n.t;)!ilJ:> e 1n1'.tatI0l5 ~~eBt.t!

'3l:hf.tJdsat ',tqn.6ues s]18"[ro.tJO ll! ].l~;)Jl!pom -at '~I;),ydttG 19 1111 RJVUUOPP vI ,JoAn ~p ¥SvtU 3p niS V:JGUq .3F ,!np:lWo~ t? !t~JJ WQ.lw¥'iv ·fUltl.:)JAEop al1~ 'Jll~;)B.JOl ~[pm!.&u: ul StIa~u! alia '3!~VOiJlSO ·a.1:e;)g~ ap [nSOl;)o.1d

'(p,nt 6-l ~tt!) ~ntn!u -U.Ia If t1~'P111 It.)l.1srQ ',nltlfUE.l::J B'ZEq iiloAZap as weo~m l1lSB3;)B" U!:l0l

'VSB}t8lluauqI8 UI '~a~~ 'It; J11[nudQ:l BaoIN.lOA U! a.teo:t'~ P:Y~!J -lPom ap a~'S 0 au!s no a;:mpa S;I;)ood tsa::ty '~dl?t ~p H~UJPPijlqW!q::>s 'RU;)U

-tnluad ~u1P ~ t£ !a~ III '~~ 'a:JdQ'{ ap RUFP ~p OZ· la;) ilI ap il:Ja.Jl Innd

-OJ -!n'[DPle:J tnwsJloqqam U! IJi:>!l!POW na i'~ep 0 j'ZEazHB~ as a~u;uBw..:kXi

!l-lllitmp ea.ta~b.Q IS ~.}deI ap F~rtHuaP aa.mqtU!q:lS 1epe} m(aA!U 9"J (q : I)[a a.I~U!P ilICmn w!!larunu3

, 'lnln1UsluefiJo a~ Jilvd alp:anue u! saIl! 1sm "n~o~!!t

--sap as HJ.Vomso 'B a.nr.>UIs'uillU; ¥~S1:?llJV 'a.zromBo ap ITI[M~;)oJd eg.J'eiJ'!1!sIIa~

-Ul S~l! ~w ¥l'94.tQSqO a:t1i!} O)S 'a[1U3U:::.6 ~a~ttap!A3 !Btu !JV:>U!pow· Joun "e!UH

ad ·lnlntal!tn16.lo e ~~UJ F'lWOUO;J; HJ~:mdtUOO ,I!!UH ~d Rls rem 6.1.;w. iUV", . '!.l¥:lJlJP0w ~ ~p.as Q a.tiJt~;.Q ~p [l1saao.td uI ,.talUs 3!1,U J1110~ InUdo:>

'1E'.I~u~5 ul H.1;~ -t;;u~ rnsa:.lO.td 'ol0mdO;J Do Y;;l!ZJiJ 'ecuE+loAZ3P ~JUtU iz~O)iuan[pI1 ';,~a Yl'euop.loz

-ap dRtQaawne o'atlrllAnov ap ·~suop.1ozap mtBa-.t un '!t1rnuruos B~u"P!J1lSUI

'JlUI !UJ:1lAaI;;J ~ !:J!ZlJ WJ:tr.tloAz~ \Uluad ~uare 'f.lVdn::Joa.zd aundw! - aIel - __ . -00& !punw ;)UHIPUOO ap ¥.ieaD iA!leta.! aaJV'P.t(x)tf! ---+ VIeo;)~ u! tr.:lunW

. '~ ad p13Q1qU! is .l9!tp !~ ,5trn{e is ~ril~al TUb" tJ-Ol: £II

eo ilOeJ o;Q ~ ~ '8J. ,~ as ~;».c 'rae Ot JS l a,quI 'naJiq q !~ ~J:la'J 81 ~ow U{ ~~ atWll ~ iiW vs da:KJl ·,a,oo~ apvoT.l -ad uS lP~P JUV. Ol It Lon.lUi l811tJa.l1r !'ettI 8M;) alsa U.ta~~a.c (n.mUH. (v

INV 0' IS L '3lUNI ' .

1I01lIdO:l V DIZH D'IY.L 'lOA:z~a ~"H! Yll 11 vtnou lIVd

a:m·nSd I1HY.L'lOA2'£10 B1UOV;lS

.)

PA,RTlCULARITATILE PSIHIC'f: AlE COPILULUI LA INTRAREA tN $COALA 285

\

latre 8 ,i '9 ani se intiresc articula;~~ He, creste velumul mu,chiler, se dezvolti mutt mica muscuJ.attmi a mlinii in 3CpU· nile efectuate cu. miini1e. mai ales in' pro-cesul insUfirii ICrisuhti ti iii desenului. Mi~Aril~ fine ale miinii se VOl' dezvelta . mult In conbinuare. Totu,i, acestproces are loc treptat ,i copilul trebuie ferit de obcseala pe ec::easti linie. La' ~ de scris, uneori peate aparea sindromul n(:fampa scriitorului". care se manifesti prin adevirate pareze ale mi~cirilor miinii, Iii dezvoltarea mi~or mii~ mulp copii vor face progrese marl 1a scris &.aU in diferite abilitAp' manuale legate de mi-: nuirea unor instrumen.te musicale, vioarii. pian, chiar acordeon. Musculatura copilului fCOlar. este in plini dezvoltare (27,2% din greutatea intregului corp). M~ile fine ale miinii. Iprecizia ,p ar monia lor se dezvolti mult in perioam mi.cii fCOlariti1:i. CcpiJ.u1 este vioi

$i sprinten. FoI1a mu.soulari, ,i im- Micut "alar

plicit puterea copilului, . Cl"efIte de ase-

menea rnult, CopU.ul simte placereaantrenamentWui ~i a exercitiului fizic, - Problemele targirii deprinderilor igienice sint deosebit de actuale, CopilUl -trebuie pus sii-,ispele miinile (mai ales ci se umple tot de cerneala

, in timp ce-si scrie leetiile). sa umble cu:rat,i ingrijit. deoarece inca senstbililatea·la bobile conmgioase ale copiJa. riel este...--roare. Treptat, Ideproinderile jgie!tice, complicarea ,i echilibrul mai complex ' endogen, im.unim.tea dobindita constituie factori de -in,ta,rire a reactivitipi la agoetttii patogeni. Trebuie continual! calirea organismului copHului prin apa, soere, alimentatie varlata $i echili~rata, miseare, neinfu£olire etc.

La 7 ani, creierul are aproximatiV:.SIi:'euta tea de

Elevi in ClalB I 1 200 g. Procesul mieli-

- ~~------------------------

'dt'6r 'll'd<\I 'ptQV 'P'i! 'Itt 'j~d 'fUll ~p P~:rnop t1 I1ha!J~tlX'3 'A 0 J.A II d 'd 'I l ,~saJJuem ~S a~'" V:J!JOIll a!Pwy 0 a.U!' '4)Wa.lU! !t awa~ .10IpnsyndriI! re ,lO:}9Z -H-W?! bpn un e ~ ~n::>sotl'ro tnldvJ ,BUll ~ ·(S.tlU;;l:l SOA.IClU lnma~slS

- ,C 'X3[dwo:J ap :nqas

-oep ¥t lIEp:n .IOleuopJooo..;rotd~.I U1!fl,Io~~un~~Aap e $EOOS '~[OAZ3P as

1lwe~u, 'leuo,punJ ~~!utdmo;) ·,U,l:;l"U! a~aI:)as no apuvrB JoyaS.laA!p eJd ~nn 'lwomnq muaaull'! ~p .I~ e-a.J~t0AZap ro- :Jua~lwoouQ:> '~tQd.<l.It ~{OA -zap as 1artda:>a.:t().Q~U1 ale apruoIPUllJ aUp 'R~!.leto~ !prtU -epeo,.Iad tl}

'(YW~Ul 'va:}91mQJSU3S) -eHda:xJ.J0.t3~uJ !~ !itoAzap as at~da:XUo.t3iX_a ap !-l"LWre 'areop -Ddns aSBOAJ""U m!1IAH:l~ v It t1.1qmiWue u! aseOA.IiiJU HtWl~A.H:I'e- 11 ~1pHdmo::l lJVUl 13ls;;t)? Tll-IO:}EQ '~f.lJ.Iel0:J.t FP1W nue ui tua:}tq tntnms!UJ~o!q ea.trond -moo an- U Jtlrnmslue&o v ,[vo1amB 'Sa.I8l[OA2OlP U! ~tt'B'+todml lo.I un (;;, ,(.:J.lC1 a~.tt; ~'EO a+pImUl!' a~ 'B ap 'd'!ll lte!{aoE': a-p aum{q .OJd VAI07aJ 'B ap w~E~ped[l:») a~:laIr;)lU! 1~~tA~;:)'9 18 ~1-loB(a ~' ilpas 0 .t1lyo:,s {lU11U ~( Vl(OA~ all JOI~URtotm:J ~~m8Ul {nSa:lood U! '1!bHS U1

. 'nfH.1810'§ IPIw epeo

-~;d no ptqda:lU! ::>nspape.tE':) rnw~ n;) ~lS;) It {fdo:) Vi n~mn ap ¥A.Iasqo ~s tra~O~J lSOJOY '1 .. VX9JUU!P .tomunpxa a ar:\da:);).t wtdwJS 1t[ VdP!Plld il.IJr.)iiUVO~1U! ~st?OA.Iau "'1asa:)OJd 11Q!t[Ul ,n~ad lT1tn[tl~Ja~vm e:ue.l;)nt3-.td &1 IJlClfu as ;:) IJ.t13opadns ¥SVOAJau l!'~lQJ/q~:)11 a.n!:l V(· 'mO '91 1~P t~ 21 31dttTV ~B'm ~§ i:15pa1d !1Mf Unw ~U!S' ~tda~ ap arasa:Jo.Id p ~!Ut~IOPU!3U ~;sa" : ¥O ~~lqns AOIA"e'd 'd '1 'so~u !Tl(ttmalsJs Ie 'Uttort:>B'_ B ~ Flinporu Ie :uapaA. ap ptmd UW IetIllUB !S mo ~ ;;Jlatua.xOJHP el as-npUI.1C1J:lll 'l3'aua~6'e ap 'Hi~W 311UInUV u~ aunJPtrnl U1 a.tll'.11tq 'M 8pJd8'.l ! Hnw a~oJ 31ia.I;) 3[1r.>!+IOO JP'UJeu~p II' i:1.ufOlV.I:>nl;"Jd eal91IA9:lla' "~tijAno un n:> 'lOU a~u~.I~ fnrnAaI3 unduq: malA ale a~.l3ua6 aJ1.ll'.mfa.Iduq !Jep - 'ilhnepOSB axatdmo:J <lro31Sls ~ye 9p asnptq: :JiU!S ',Zir.Uqmq:JQ as '\?floA2i1p as ~ra 'JB.t'e( aAr~~:)OS'E!' H~e'!TH no ~U1?tI1'wop .lapu,:n10 no i:1IiiJtm 'al1npumOlnB ~4euOrtWUOO 3Xaua.l

t 3p ?~U"E!'( O)P a:xatdwo:) 3UJatS'JS ,ZG2'!ttV6.to OH '~l?ZOtu3p dH rtQSelJV G.I!tll -H8UOO llJ: 'a~~loAz~P 31J:UO] as.IaAUl It O)pa.t!'p 'a:Jtt~J;;' II a.ttaJ:aJ1? !UtlJ~~ ·H 110' 'xaldwo;) apeoJ 19:1oH-tO;) :J!vzow i;l\l d~ tm VHoAzap as 9.:rauaB UZ

';Inm fVlU ao uJ a;) u~p t!:}loA~.1OK~'9 3.lalhouro ap B.IV0t.tad - .ns :tI3S3Jo.uf ~!tllnndo:l GJwu!B e.lo.t1,P [ulp-t)WJ~U! 'upd '~ye:)!+10;) t':lltU'l?tI1P U! a;uaJ:a13 ;t 3lttonap? H~~ ella-un VZl?a%!TI'llllS ';)~ lP~am:t!-W "& '~{1\SlDs4~ -p 2a-,Ilt1y0AZap ~t ~a~lMUZ 'a.IUZf(E"tIWaS ap ma:}s!s vanop {If-''''P t3J uzrumU 0 aU!:l ~ a:n~opadns <Jxaldwoo JPl''ZlIetml.a9 Inuetd ,;if 'Ieq-.laA-.lD:lom III .t~OUJ #A~l'Pne-rmZlA H.t01BZ1IW2 a.qU! 9xardmo:) alwo;-t:nll'LJ lP aoun ea.re~w6.to upd 'n!lJn'To::at H:lJW -epe0T.tad U! '~eazy.t~:le.l~ as lat:tv(r.)S e ~rno~unJ e~rOAzaa ·;qWop.100;) ·;)BJ:la.Id rem UlA3J' J1l1nndoo amtO'e3.l- ':uaU38 u1 ..

. . ~ 'V.t'8l

.tmIoA 2l1uwe ',reqtmIOA -el.row:mr l~ ~ ~ rro~oo ::I-rvzomap r-nui1* ;;Q~JJP UI .1&1un[o.t\ !ll~ JOtOl'm~tu ·I!If.\B:JfId~ ~SSO ~Aa 'Artoma 11l[mpB' re [BJ;qalaO {l'1-:)'!:Il2otU P.'idUIOO as 18 ~lptroOim JOTI~ 9.ldnSE' la-~ ~ JOl'Sl[llBat tnlOJqUlOO JCTJJSUQfUJ as .~~ 'e ptr.lpTA3 ~eo;veuop!oo;) !mort ~ al~IOAZap o.onnpo.td Q.S '~GtJ TIqor :>mot:> 'a.mzr.m~em ap ~-e aqse ;)J6oIOlSlQ W{d ad BO.A.l«"m rnu»~SlS ~l!Z!UJPJlU 1~} ne ;que:;.tOCillD1 lam QIIIROA ...x;m a~~ 'amm UJ '~:ueoap ~ rem Wl10l un ro.rep 'vnunuo:l HJ1ZlU

a.J;lHISd Il1!Y~10f.l3a 'il'IIav~S

PAATICULAR1TATILE PSJHlCE ALB COPILULUI LA INTURE!A IN $COA.LA 287

in reglarea transformarilor chimice intime ~i a schimburilor dintre ~esut ,i

mediul inconjuritor. .

In mare parte. funcpile sale trofice se reahzeaza ~i prin intermediul sistemului nervos vegetativ ,i prin cerebel. I. P. Pavlov a creat invA1:itura despre funqia trofici a sistemului nerves ,i aceasra invatatura constituie una dintre puntile de in~lege.re a rolului reglator a1 sistemului nerves central.

Chier 0 sumad. treoe in revista a mddilicirilor mai imp6rtante ce au lee in erganismul micului $colar arati dar ca organizatia interns funcpanaJa se dezvclti mult oaJimtiv sub:influenta nemijlociti a mediuJui (a oe- ,

rintelor sale) in aceasti. perioadi a dezvoltarii ontogenetice. .

Complex:itatea a.ctivitapi scolare, complicarea relapilor copilului ell cei din [ur, ccmplicarea conditiilor dezvoltarii, complicarea - pe de alta parte ~ a structurii interne a organismului.a biochimismului intern, dezvoltarea metabolismului etc., pun o serle de probleme in legatura ell organizarea muncii intelectuale a copilului ,i in legatura ell regimul vietti scolare,

Adaptarea ccpilului la viata ,i munca scolara, dezvcltarea sa generalS. trebuie indrumate atent. Problema cunoasteril particularitaplor psihice indi-

viduale devine 0 necesjtate. .

2. Dezvoltarea senzafiilor ,i perceptiilor in a treia copiJarie DEZVOLTAREA SENZATllLOR LA COPIL INTRE 7 ~I 10 ANI

In ce priveste dezvoltarea diferitelor organe de sirnt, in perioada midi ,oolaritAti. se fac evidente 0 serie de particularititi de crestere ale receptorllcr, ca ,i a pcrtrunitcorticale a analizatorilor. In acelasi timp, perioada micii ,colaritap se caracterizeaza printr-o remarcablla dezvoltare a sensibi-

, litatli ,i receptivitatii senzoriale. ~koala, prin oerintele ei de munce, de inva~re, creeaza treptat tot mai multe ,i complicate situapi in care micul seclar. trebuiesa fad. diferenperi analitice fin.e, sa. o~e eu mai mare atentie ,i precizie. sa asculte ou multa cencentrare ceea ce 1 se spune la Iectii, Toate ecestea se sconteeza cu modificarea pmgului absolut al 'sensibilitap.i, prin cresterea potentialului sensibilitatii diferentiale,

Dezvoltarea celui de-at doilea sistem de semnalizare fixeaza si mareste posibilititile de diferentiere, precizia in analiza sensoriala si in acelasi timp cia senzatlilor caracter con,tient.

. 0 apreciabili dezvoltare cunoaste in pericada micii fCQlaritati sensibi-

litaiea tracti1ii. Copitul ,i-a insu~it pina acum 0 extrem de vasta experien~ tactili, 0 bogata experienta faptica. Datoritii acestui fapt, el diferentiui ,i recuncaste fonna obiectelor, marimea etc. Finetea tactila este Influentata dec-

. sebit de mult de dezvclterea Iimbajului, care permite stabilizarea verbala a diferen~ierilor. ,i, In al doilea rind, este influentata de cresterea acuitiitli viZ'ilale. Dezvoltarea legiiturilor strinseentogenetke intre tact (care este eel .mai primar ,i mai arhaic simt) ,i vb face posibila recunoasterea vizuala a W'Oprietitilor tactile ale obiectelor. In genere. in perioada micii ,colaritati se dezvolbl sensibilitatea tactilii 1a nivelu1 miinii §Ii se modifica. pragul absolut (maximal ~i minimal), ca ,i eel diferential al sensibilitati] tennice, creste sen-

r

J

. .

I' ',-:' ~.~ - Y,'lYO:l~ .~I-Y'.;I;)lYlUNl.n- \'1 IDmTId03 ImlNU V 3:'111. YJJlIVID::>U)lVd

. ......

!!Jtttd0, D!8JI D ~p 'tBle, DpDO!Jed u! !.!1aa~D .oeJD~loAZeCl ·8

._. -- .. -~------~----

ijdli·uSd h1lYi ioktad 81-1I<i'J:ui

_ficWj.ai.r~~tata~w.~~~.v~:~l.!~1'ii.ei in.~~ ~or~~ -~~~.~etspec,tir;' ,00 .di; • .$C 1~1, direetul, COnc;etuI. .Cel mutt, copUul ;~r ~ va Alriitil;i. PAri$1.Qr ,sai ~ :i ~-~ ,p.t'Qltlis .truiln~ cu -<lolls -zile-e. vap"dl,1s ;la 1-\IP ~~i~ .Sflu·ai .mJi,J~.s4~_joace~. 1U1,~nUn1!t ,joe. au ;u,I1'.fUlUlllit,CQ,pfl, .ta ~e...tme mane.mult .ete, .tn._genere, ~tarea sr.ccncen'm,.i-ea' 'ooI1$tiintef (atenpa) mai .p~~zA uIJele .~cristki .puerile, .ca : 0 ~~r~ ,~~t:ficialit~~, :0 ·.9il1'eqlr~ .£luCt"uf\tie $i 9 .oarecsre - instab~litate. , " D_e~i ,~nif~~ta~le a.t~tiei volunt~ :sillt evldenteIn !liferite iritprejurArl. ;~~enti~ irivol~~ este ,inCA ,Pt'Opri~ capllu\lli de ,&-. ,7' ani. El peate)i uJor 4~$tnt~ ?e .I~ : 9.ti~~ acti,vi~te prin ~ijlof'Cj~ re~~tiv .siw.ple.

, ",Qatoritft 'dezrottacii ,.patticulaiif:A.tiloJ' generate .ale ~erientei ~ptative , D)P~WW: f1~~tia.~ ~p.ere.aza ~L~ult~~l pa:ceptiv~a~A de orien;bI,te~ ,sp.a.p.ala J:Q.polomca). ,~11ul ~.paa.te ,qrtenta in .~~tiu, poate ~'~~edupA .direc1:i.a ,g!MW-tl1 lidup! Umbru, d\1pa tuse .,i .alte semnale .auditlve cine ,f deunde vine, ~tie,sA se ~sCuh;e .cine tnimprejuri11lile glsei $i j,l~ .c~,~W:W de: ~:Llii. ~t1a ~ 'ti,p ~i·.co1l'U'le", Jegaei,de !me1egerea,

. ,Pl:'9qJ,_~~tor-":4e ,ijttid;ire,~tentia jd~ativa, '.este :deaseqlen-ea ,organizata, - ee-l 4.rW.t in~~ ,destul .de ,¢.i.lnitiv..: t~ .sr~t, tn·.~dui~ ~g~era1A a copilului ~ ajun de a intra :itl ~coabl e~e ;prez~ta' .di .asemenea aterltia ca tra!ij\h.trA Je~ il~ta' de .an~,~blUl conduite], ~de ~()Ckl1i~~Je .~e:~ .ob~erva ~i arealiza _.adaptarea Is ~1 dip jur, de a (i apropiat, ~aJ.?tqr, ~~~~ib~ ,etc.

" .... '.1'. . • .' .. .

, . 1?e~~¥.area at.enti~i in p,er!-OIl~ m,idi$co.!~~.lt:giql~lm. ~n~co:Iare, ;tmn ~re precise $ :LX~~pl~e ,pe ~ ,Ie ~e, ,lAllpune mtJui ~lar 9 ~aa'rle mare d~Iina,re ~·c()ridu'tei ge~le :{Ii 0 ~ane.nta solicitare a

... atentiei, care asigUra desfa~urarea in 'co~itiI 9pt\1:ne a in~legetii ,i gindi,cii,

rca $i adileritelQr tiRuri deactivi-tate ~colara. Mai mult declt act, .pentru rWizarea sareinilor" scelare, -este necesar ca . .inku1 '~lar sa depa'$easca mereu diEente' ebstacele $i 'tentative, 'care in mod ·irivolu.ntar i1 atrag $i sustragde la ob.li9'atiile scolare, 'Tn aceste Condipi, '~,oise Qezvolti atentia voluntara,

, legate ee scopuri oonstiente, Aceas~ fo~ de atentie e .£ost numit! ~i a~tudine oon,tfentii·fat'! de invst4tura. 'PrOeesu1: dezvoJ.tAt"ii ei are toe ,~t

J.i ·Incet. , ' ' '.. '.

Dezvoltarea. intereselor de eunoastere si a deprinclerilor t!le mundi jn~-

!ect-uafa vor contribui la dezvoltarea atentiei. .,,' . ~ ",

, Cele mai delicate prcbleme din punct de vedere a1 desf.a,urarii in 'bu~ oondrtH a munoil scolare ,Ie pun elevii olasei -I, care nu pot ~a~~i .o~aniz~ ,orientarea ,~,concentrarea acti?imtii.p&ihice in asa.fel mcit sa acor~ ,~tenti3 nec::es~i' celor mal 1.mPQrtante .momente ~ llectiei~ '£i .nu ~tiu; d¢ -PilC:4\, ~a treb~e ,sft fie foaite aten\i atunci dnd ,sedau lectii acasa ~~tru . .acd'~:n, ~din care mom.v aiesea,. a;,un,i acaSa, nu-:,i .a.mmt~Sc ee lecpi'·~· Si hdi .pentru a joys. ,m . .f1eXibHi~ atentiei·pe parc1.p'6u:llectie:i esee ~tativr8- 'a1.i~, .rAe· aceea iCol~~ .clasei a I, va pierde a4.esea.fi%W~. ' . ,---,

. $i ,v.olumJ.J:late,ntiei este J:nai rel..uv, 9ilPJi' 4ez~oltat.·Diri aceasta ,~ud, JOOlarii dee j[ ar.t rno~U~ c:u~otu1 '&~le de blncb:iitl.fu ,clasA. ~'a~ de ~piWa,: dac! 1,Ul elev ,,a Bre.tit ceea ,ceA:rebuia ~psCrie,pe tilPta, elfzy.ii care &.\l ..nl;lsenr.at .ridici n:dna. ,~u~ndu·se 'a$ltfEtl'ja raspun,.' Chiarc4aci ~u;l d.intre ei '8 lost numit sa £ad,'la tabla co~ noce~a,. ceijaltj rawin in .,~.ap-

.....,.....~~-----------.__,__-.~--'

·;tW!+fC':l fPtumU!P :lIv R~pvde:) .t01S~ e ~. 'Sa.t8t[OASP ipG1Ue:v8 amzH~a. ap ~!' ~3HoP· {B-ap tn(OY.I e ;a.nm a.+tWJ vaIVl[OA~p '~u"P!43 ·::I.Iv~nwoo tt anBlJose ~ ntvH:lud1;?J 'ea.t3l -tet.rO ·.to{POt'82!iTm1l H~!1tAFI:>e lJ a.t.gISa.1o~ne ap JOtaws~vtU,,~ne 'E'alet[OAzap 'a{Blq~ p~eoos 1f 3le01Wop.t00;) &XClldwo:). H~'nAH:;)e e311~loAzap !Zii'q VI ~B Jartua~& .are rtilnv~ aota~paJ!p S3.1elIoAZaa 'a~!id OJSBJo.td a,ynm !etII nBS vncp 'e nH l~mJA!lOV allnw !~W neg ynop eo 1]uii'ltnttt{s e;nv.m~¥Jsap i:luauad ~e;, Inlt\01Qlsd HlI.J1uaauoo It 1Jl!ltuapo Ii a.iBtn~ W:>2 atsa ta"uaia v!~nq,!-l4 -lleI ·tal~uat\l ?!~nqi.qs!p ap VqlOh ;)183: ·,3rthiJ*B tf ,~u~~odwJ ate~H~ 0 ~ttl It!-l!-1el°O~ H:>fW WPBOpad ur ¥HOA~p as nmo ltilaj litlpnlS v u~up:qOQ ·sui;s ap JOI~3.t ll'ZTl1!::> a;p au!q lew ilS3J1Uew as ~nU~tl? a.tt·~;) ap asu!oldro U 1J ap siJtEl!:>edvJ 'a.idtunu "nnw: raw ap ;;uIP 'suas 10 alU1 .... no :lialnti:>l& as 3J\l:J til }tlzv U! '~WP!A'a .dt:U~ ap IeA,l;I:tUl ;ht~;)t1' U! d[aIaH[ 9 ~reo~ ,deaJ,xad j9 i!-~AI B' !38P {llAala ~ ·lUluad '¥puro;)S/l -ap SJro~p u! snas i.I¥J a~ulAro U! aJ3jH. ap J.lJUn.3.I U! 9 u:!P a..ta~H t ad~J.tad Inndoo 'I lis-sp 'Hl!U.:tBIO;)$ UD!W epoop~ uI ·asJaArp a-lu;;JwiJ[;) ;)lInw !ew tUiJ~lwOJ.uo:> pow U! aI~u3~e U! 1?;;J1i a~eoo liJ 'R¥,~J.11?I0;)j I!='lw !3pBopad 111.1!jJ!jS. 3ldS '~a!~U~B IndwlJ tI! O)~ua~· -oouoc aSJ.;;JA~p aluawiJliOlI £-z ap a~ 3:tBCId nu Jl?i0::>t llU-!W '~nd~:>U¥ e-:r

'aA!strtqx9 a.ze.quaOuo:> IS ';uE'~uaj.Jo "p 3DBOlfftu zoun PallliloAz.;,P JU~udd '11Iqwesue U! 3:l1l{~sd· !It¥:JIA~Pll ea:t~ijWOw· n.l~uad .~'BJ!P-U! un a!tQHsuo:l ~;) ega;) '!;~UC1~ lnwnloA 's ;~lda,q a~Sa.J:). <).IVI0:lS Hjunw alH~~puoo ul

.. .. . ·A~e:mpg.AH::Iru~sUI· {Tls3:>o",d u1 !3~Um8

-uoo e a.letuntOAU! 18 a.tBlunloA axa-[dwo:J Hlvztnqow if a!S;).rdx3 0 BJ 3.1ndv PQt13~e ~uats!s.tad·!~'.H.mIO;)*. 'PIta vpeopad ttl "H't2::>npa pUllJOJd alS;) !OJlt ~ra etual~SJ~d 'aJaua6 UI ·,t1[f4X3; T~f.CSU~~ lfZ3j!A UJ. anQ,Zfn. f-lY:JflfPOUI ~eA.1asqo n8-5 nu '~;nu!w ap Ot ap smoap Ul ·'luaUlOW [a;)t;' U! neJns 0 a.1B;) ad ll.lanl 'lns uuras ~lwnuB un JUnd ¥S DB!nqa.Il H.l8[OO~ 'lauw:as un ar 'apun.:J -.98 ap 9E at~u 21 'vs81=>- (1:1 l~a:J un 3..1aJ-Dsu&Q a.td5 J:0lp.eloo~ ~ep II i3

·'(aiel~H~YUM.:t;l-. 'I 1t m~9 e~fjanUtl! qns] ala~t;aJ:J ap a~uap '-JAtI aU:ruJouaj 91a-un su~ns B f* !altmt-l"B e~U;'l8!s.1.(,d Ii'-A 1i'lS: e-AI B 't!'~lll 8' alas9,lD- ull? l1A~la 81 le:Juaw~x:a e U!U!-lqea ~~it!"08 Infiolo1{lSd ·HV:Jl.nf1oo~ H~!W' wpao!ol~ .ul llntu. ~~lOJ\zep as ~ltuete a~ bi¥~!l-e;) p!snsu, "HI" lS

. ·s.lBlm.uro ap !t altJ:lmqow ap ~a .IOIlti';pedeo 9.

'litJiu3le!!4!1!I!q!X3ij ftl~t;;w. JW!JdXOl ala ·VIBOJ.8 ap JOnUe In5.1nJ,O}p U! Hnw mloA2ap as 3.1.l!-tua~ a-p a:pund It.) a.}pomm aluawala atsaJV ·Vlqe~. VI a5Ita -0:> HlCtBa-.t.6 '& .• Ap!-Zod H.t'Al~.l ea.ted!JUt1e 2:JSWJll' upd PU!W!-luxa 'anuHw !.BPoap !ieoqO? !M-l8 "[Sneo 'unq Ai!I[9 un l!~U ~sa ilqe-l tl'l al!$J!4\lti Has -a,Uj }3Un ea.tlU1l+¥LU! ~uad y.>IfQ '~o.}m.ft\U! sp ~!w!..1d 'lets Insunas¥.1 .... HBla.l pUldPHU'8 'n18 ~tqnf:ialo~ &[8 iJlU!Aro a[aw:~~o lKlnl' 'eU!W ¥;:}n'!.l 1a 'qe-lS A.ala un ilq:e~ sf· SOM ~iAPUlJ '!ilsep 'Ii' nJqwHue ap ea.1ilUhH:JB Bl ~ue~e a~sa lfUet -oos ';SIilOJ.a.wnU 18w UI4:'P ~eltlaf.l-o ap sla~uawa[a '{.lI1W leUl 0l13s-eP ul

·wznw 9lstnl::n! ulP ~n:l-u! as IS ,mooos '~HF> ~[ !JUt.In ul atl!Wp Jeto:n lJOlw atv.> Ul aUlnZe:l ei1uawase ap ~U!S au!~nd 'sns raw SJ.I!>S3p Inl~ a.mo~¥.Ui'Ui:aS9 "I~nze:> augnd JllW: ~~ lUIS lnlnuD 11ll1S.lUS NdE; '¥lV<Os ap u! Inw!Jd U5 JtlJq:> luapt4a ,sUI Rlo4~ a,I !3~uat9 1? OJ-ltl:JH -!(n~U !t w.nIch '~.J!nq!-+ls,p 3p Rle~mq!SOd '"e,J!BOn'B vI~;ja.tfi .}O-l za~:l~ro II nuQ.tA na 1$" : pundBJot '.lOA ~ »2t101.1.lUl ~U!I F9p !t 'SUl1U! VU1W na ~~u

B31HlSd. U'lSlfJ."1OAZaa Sll1i:lVJ.S

9L£

PARTICULARIT AT I l.E PSIHIC~ AU: ~o.P!l.tJ~UI LA It-.'TRAREA tN SCOALA 371

In fl,iferitele activititi practice, ea . taiera 1a traforaj dupl model a fumirului _ (activitatea de tiiere IOliciti atentie ,i organizare. la fef activita· tea 'de control ,i urmiri1"e a m.odelului, precu~ iii coord<Jnarea acestor activititi) , activit.~e8, desfifUl'ati "in mersu} pe bicicleti (atenpe la mi$cirile de impiniJere a b~iclet~i ·prin pedalare" 4tentie Jamiidrile ghic1on~lui pentru a _ .e~enpne echDibrul bicic1etei. atentie Ie tot eeea ce se petiece in ci~pul vizual ,i atenpe 1a mdiciile fi sdnnele specifics regulilor ,i _ iegilor cireulap_ei sint elementele componente mai importante ale c:liS1rlbUtiei atentiei in $:eas~4$itua:tie), se cere cu necesitate ex~a fi cooflejonarea sinlu~tanA a m.ai multor activit!~, preeum Ji ~inerea' in~ti a rnai multer repere perceptive diverse. Insi$i activitatea de citii'e $i 'd~ scriere creeazA . la mceput conditH dedistribUfie a atenp:ei (la seDnmi. grafk. l.a cuvint ,i Is :!lens).

, In afir,it:, actiVitatea "colari bupune dmoltarea unela dintre cele ~

importante lll$ujin ale etenllei. ccncentrarea. .

tn concentrate, cimpul a.ctivitapi psihlce se ingulteazi I}I se adince,te.

CaRcentrarea face pOiibil4 fllobilizarea l"apidi ,i de mare volum fi "df~cime a -cunoitin~lor, a apacliAtii ideative $i de creatie. Tecmai de aceea, eon~n':" tRua ~tenfiei este inso~ita de 0 mimic a speciala. de omodificare ev~t~ ~ resptra;iei ,i chiar a ritlllun10r vegeta·tive. (S. L. Rubinstein vorbea de 0 illCe': tinire azgQmotWtii intem). Micul ~olar este bevmt sa se concentreze in amumite moment. ale activitatii soolere. Is anumUe lectii. La incepu.t se CO~ ~~ spre oR tntelege rnal u,or ceea ce I se I!:xPHdi, ~i se ~tlc~n~ ~ a r8zo1va ceea ce i se pare greu. Trept4t, capacdtateade co~~ntr.~ cre,te . tot ~i mUlt $i' precesul concentririi devine mai - ~d1. - Activitat~ bite-lR~li creeaza' conditiile d~voltirii aten~iei vol untare, eu in&Ufirile eispe-

~ic~ mal sus enunpte. . . . -' -

. Neatentia la ,,,,,land ndc. Evident, D'ltUlca ~tara impune necesi~ de a provoca fi mine atet:rpa cepilnlui. de ..t educa atenpa sa. til cele de ~~ 'sus, nci ne-am referit =ai ,ales 111 elementele de or~ ce se ~~if~ treotat la micut soolsr datorita educatiel ~tentiei. In ~sul e~ei ne izbim' de fenqJllenul neatentiei .. Chier iOOtarit mid buni fac adesea 9t".li din l1~~tie la citit, scris, socotit. Pa~1 ca' i1rg~ere 8ctivibate~ -psibicaa m~~ lui ~lar ette orientata mai ales spre tot eeea ce se intimpla in j.urul s~~ (ex~r) eonstitule unul dintre Illotivele de baz! ale- frecventei relativ tnSri ~ fenomenului neatentiei la ,colatii mid. Evenimentele relativ neinsernnate 'ef;l:ag ~ ~te»."a micului $tolar ,I, concentrindu-l asupr .. acestoe evenl-

mente. n I~trag de 12 acti1titatea in~electual~ din clasi. ."-,

Eleva I. :G. (c1asa· a III-e) aluat· Q noli jttoaltA 14 luerarea de centeel.L C. era 0 eleva fome buni. Fiind intrebata as·upra moUy~luigret~Ii1()r elementare de eakul din luc:rarea d, eontrol. fetita aspus cia f09t cam lleatent~, deoa. real ,. .•• Unga geaDlW nostru 1a $ocoali este 1;p1' -pam $i in porn sint doU! cetefene. !;u Iiu iDa Qit nicioda~i ~ ele in 'timpul l~ilot, dar in pr~ aeeea ele au VeDitfoarte apro"pe de geam Oi mnlll40u4 deodata fi m~ ~tat putm, nurnai putln din tind in "cind".In f4pt, in elasele plIl-a ,i a IV~a. fCOklrii ftiu Ii "simuleze" atentia ,i in genere .. ~u sA -se descueee" dnd lint at;cultap pe uea'ltePtate. ceea ee e.rata. ci ~ta lor ~era1' SIt re1a~me fCo1are s-a dezvoltat foam mutt ,i a devenit activi .. Mai ales til cta.le I Iii a U::-a '&int

-~- _. __ .... - .. _-------_ ..

. ····~~~lhsd Il~yi~8~Z:1lti-· alr;riVi~·

PARTfCULARltATILE pstm~~ A{-f!. Cql?!Ltl,LU.I I,A I~RAREA IN ~COALA fJ'lQ

, ,

"~,~ ~arti,~'1'~rit9li'ft l~C~j¥iit~~ . ~j p~ F.p.od<~jt,~j PPQj,lyl~1

. . . in a treia co~ie . ~ . .' .'.

" Acthnlflea comple~tl de. joe. ~ perioada midi ,~olaritdti. ·~cadru.i dez-

_ voltitiii: -gener~e' 'a . 60ndiIitei 'copllului~'rorul jCSd1hu ramme-' in1ponant" $i. rn ~~ta ven~ (cea de-a treia 'copilarie): Joeurl.te· de·:dti¢8re fnCCp'sailwa ~r PO)1d.~:·ntai mare. Aliltun 'de acestea, Joc'lu;ile ell restutL - de' t&~-t 9~hurile. J~e cusubiecl: 'se ~n1plic4, .Q.evinmaJ bogate~';rilai Interesante.' Fenotrienu! de Atemanti- persista. (Iste vorba de sitUatia ~n .care un singUr copij detine citeva r6lurl). ].ocul de-a dramatizarea (d~atreatru saucel' cu teatrul de pa~i) este in oarecare crestere, Deosebit de interesant este faPtuf ca in oak\ruI.' j,¢uIui O\J. subiect_fi'rot pot sa' ap,ara pov~ti ~.,' pasaj-e din lequ1e de' istorie eta. La elevii clasei a IV -a, care invati ist¢ia ·J?atriei Be poa.te adesee .surprinde" iocu1 de-a .Dacii $i RolIlanii~, sau Joc:ul ... Cetatta N~tul1li" etc. In ori~ jocepare tebdm\la C()!l1pldciirii ~or m~v~~,

. a '~rii condiUilQ~ d~ pl._Uler~ in evidenti a ·~ilitij.tii, cl,t~~jul1U,- 'pet-

formantei etc."

MQ-tili/ic;Qri in conduitd subinfluenf;4 scolii. Dat9riti' »ivehU:ui tot· ~ inalt de cu1tutala. 01l"e .a.ju.p.ge ~t·cop;11ijil in ,~" dup. 1,~ i-~ "~-

,

" .=

.. '

r».

. - .~,.,. -

'" . -:;_-_

s- -'

_>t:-: .:,.-.

< ~:~;

>j -, . :i/-

':,:;.

_~~~if-:.,

:' .:..~

:*-.:';'

..

- 7~~~: :,.,

.. :.~

~ ~:--

.. :.';":-:". -

'. -,'-~ .

. : ~

, ".~.

-. ..' ;' . ~~- ....

- .••... ~.. ..•.. . t-: .....• ~ l._.~,..( -;::;~. ~/':_' ,J:'.: :~: .... ~L;;;.· ., .. : .: .. ;:~~ ::i~'_~ .. .: :~.:.;;";~':)JJi'~;;"'~':_~;:'~ "., <0 ~;_tt!i:·:"c

:ot!

~~ __ ~ r _ ",~-:.."" _ ~ ~ ~ _' ..... 7 -c, ~ ~ _ ~',...-_ ...-. ~L ~. r

", "'" ~

- - .. - - ~ -

~-- '" "

- - - ~ "

~-'-"- -- ~--"-_

-- - -- -" - _- - --'---~

: .. __ _. ~t ":, _.'t: .. ~,. ~.:_-JoL'~~:.~~;~~.-~« .. ,~'.~.~"~:::'.' _.~~ __ .~. __ ~~_~ .• ~~~·-:-:--=.·::~~~.~~~~-t:·~~.~~.~·.·_-: ... ~_,.~ .. ~ ". :~$:._.~~~~._: :~.~" .. ·X .:.;~ .. :~oL~

- - - -. , - --' :' I , . --

/' .'.

~'

~ ' ... _

i!pI
-
Cl
.
1"-11
.
. ,
Z;o

rn 2,1
"'CI
a 2..1
!;d U
c: U
t"'f
> ~2
Z ~t
e t,a
>- ','1
ij C"~ $.0
~* lo
es ~ li Q;I
2.3 Ql
~ ...... ,
i~ ~ t
'Q:i
~
SI
...
1,0 l\J

~~::=:=::::;q:::::::::iI~

....

s

E.

11

I'

-

1

IV

I'

III

lY

la J';f1lr La 6 irll

F1Gr -4. -- P1l0PORTIIlE CAPlJLUI LA PRE$COLARr~