Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
APĂRĂRI DE MALURI
12
3.2.1.1. Apărări cu parament înclinat (taluzat): aceste apărări au în principal
scopul de a proteja taluzul stabil al malului contra eroziunilor.
Datorită costului relativ scăzut şi simplităţii execuţiei, această soluţie reprezintă cel mai
răspândit mod de apărare a malurilor.
În funcţie de solicitări, îmbrăcămintea poate fi realizată din:
- vegetaţie;
- piatră;
- beton;
- mixturi bituminoase;
- geosintetice.
În cazul în care, pentru menţinerea secţiunii de scurgere a apei, este necesar un taluz
mai abrupt, soluţia va avea şi rol de susţinere, fiind alcătuită şi dimensionată în consecinţă.
3.2.1.2. Apărări cu parament vertical: aceste lucrări au rol atât de sprijinire, cât şi
de protecţie a malului. Aceste soluţii sunt mai scumpe şi se aplică pe zonele cu puncte
obligate, unde trebuie să se asigure o anumită lăţime a albiei sau în zone orăşeneşti, unde
se impun anumiţi parametri geometrici ai profilului albiei. Acest tip de lucrări se aplică în
general şi la încastrare laterală a pragurilor.
Din această categorie, se pot menţiona următoarele tipuri de lucrări:
- ziduri de sprijin de tip gravitaţional;
- căsoaie din elemente de beton sau lemn umplute cu piatră;
- pământ armat;
- pereţi din elemente fişate de beton armat, cu sau fără ancoraje.
13
3.2.3.1. Lucrări permeabile: acestea reprezintă cazul general al lucrărilor de
protecţie a malurilor, în care apa poate circula prin rosturile elementelor îmbrăcăminţii. În
această soluţie, se vor lua măsuri pentru evitarea antrenării materialului cu dimensiuni mai
reduse, prevăzând sub îmbrăcămintea propriu-zisă un filtru invers.
3.2.3.2. Lucrări impermeabile: acestea se aplică în cazul unor canale la care
trebuie evitată pierderea de apă, prin exfiltraţii sau atunci când fac parte din alcătuirea
unui sistem de protecţie împotriva inundaţiilor, căruia i se impun astfel de condiţii. În acest
caz vor fi respectate şi prevederile PD 5-72 “Instrucţiuni tehnice departamentale pentru
proiectarea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor”.
Pentru a asigura posibilitatea de scurgere a apei din spatele îmbrăcăminţii sau
protecţiei, trebuie prevăzute barbacane distribuite pe suprafaţa acestora.
N.coresp. Q maxim
Zona 3
N.coresp. Q mediu
Zona1
14
3.3. Soluţii tehnice pentru apărările de maluri taluzate
15
- materiale geosintetice în combinaţie cu anrocamente sau beton.
3.3.1.1. Protecţie cu anrocamente
Îmbrăcămintea din anrocamente este alcătuită din blocuri de piatră, aşezate la profil
prin aruncarea controlată a acestora pe taluz şi rănguire, pentru a obţine o suprafaţă cât mai
plană. Îmbrăcămintea va cuprinde pe grosime cel puţin două straturi de blocuri, aşezate pe un
strat de piatră spartă (fig. 3.2). Greutatea pietrei la apărările din anrocamente poate ajunge la
câteva mii de Newtoni.
Garda
N.coresp. Q calcul
Csf.
16
compactat sau prin intermediul unui strat granular drenant, în funcţie de variaţiile de nivel ale
apelor freatice şi din cursul de apă (fig.3.4).
Pereul rostuit se realizează prin colmatarea rosturilor dintre blocurile de piatră cu
mortar de ciment sau asfalt.
Atât în cazul când pereul se execută uscat, cât şi în cazul când se execută zidit cu
mortar de ciment, este indicat ca pietrele de la partea exterioară să fie cioplite, astfel încât să
se ofere spre apă o faţă cât mai plană.
Drenarea apelor ce se scurg din taluz, se va asigura pe la baza pereului sau prin
barbacane distribuite pe întreaga suprafaţă a îmbrăcăminţii, în scopul evitării suprapresiunilor.
Distanţa dintre barbacane va fi de 4,0 m, iar diametrul de min.50 mm. Acest tip de pereu este
indicat în cazul terenurilor bine tasate şi stabilizate.
Dacă pereurile se execută pe taluzuri nestabilizate şi se pot tasa în timp, se
recomandă să se aplice de la început un pereu uscat, urmând ca după ce lucrarea s-a tasat,
să se rostuiască cu mortar de ciment.
La pereurile din piatră, consolidarea piciorului taluzului se face de obicei, printr-un
masiv (prism) de piatră de dimensiuni mari.
Garda
N.coresp. Q calcul
5
m
1: Detaliu
4
1:m
Detaliu
Cs.f. 3 3
30
4
15
2 2
10
N.coresp. Q calcul
5
m
1: 4
Detaliu
Detaliu m
1:
2÷3m 3
N.coresp. Q mediu
4
n
30
1:
3
25
17
3.3.1.3. Protecţie cu gabioane
Gabioanele se aplică pe taluzuri, în zonele în care vitezele curentului ajung la
cca.5 m/sec şi aplicarea unor soluţii cu anrocamente mari nu este economică.
Saltelele sunt alcătuite din carcase din plasă de sârmă, cu dimensiuni în plan de
2,06,0 m şi grosimi de 0,150,50 m, umplute cu piatră de râu sau de carieră, dimensionate
în funcţie de viteza apei conform tabelului 3.1 (fig.3.5). Dimensionarea anrocamentelor este
mai mică de 1,52,0 ori grosimea saltelei.
0.15÷0.50m
m
0
1 .0
m
0
1 .0
0m
2.0 1.0
0m
2.0
0m
b.
a.
Tabelul 3.1
Grosimile recomandate pentru salteaua de gabioane, în funcţie de viteza apei
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)
18
Modul de alcătuire al gabioanelor permite acumularea aluviunilor în masa de
anrocamente, ceea ce va crea condiţii de creştere a plantelor, oferind astfel şi o încadrare în
peisaj.
În cazurile în care este necesară o rezistenţă sporită a îmbrăcăminţii, aceasta se
colmatează cu mastic bituminos. Se obţine astfel numai o penetrare parţială, menţinând un
anumit grad de permeabilitate, sau o impermeabilizare totală, când masticul bituminos
penetrează întreaga masă a anrocamentelor, conform tabelului 3.2.
Tabelul 3.2
Cantităţi unitare minime de mastic bituminos în cazul penetrării parţiale
sau totale a saltelei din gabioane
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)
Saltelele se pot aşeza direct pe taluzul malului sau pe un strat granular sau material
geosintetic ca filtru invers în funcţie de mărimea vitezei apei sub saltea (conform tabelului
3.3), comparativ cu cea admisă de natura terenului.
Tabelul 3.3
Vitezele limită la nivelul patului de sub gabion pentru diferite pământuri
(din “Channelling work – Regularizarea şi consolidarea cursurilor de apă”, Officine Maccaferri)
19
Elementele prefabricate se vor monta cu rosturi deschise, cu rol de barbacane sau
închise şi se vor aşeza pe un pat drenant. În dreptul rosturilor deschise, sistemul filtrant se
poate realiza din material granular, geosintetic sau beton poros, monogranular.
Dalele pot avea şi forme speciale, pentru a se asigura conlucrarea lor în plan sau pot
avea formă de fagure, pentru a mări efectul de disipare a energiei apei şi a permite
dezvoltarea vegetaţiei (fig.3.6.b).
De asemenea, pot fi realizate sub formă de blocuri poliedrice, din beton simplu, dând
aspect de blocuri naturale de piatră (fig.3.6.c).
Garda
N.coresp. Q calcul
4
m D
1:
B
N.coresp. Q mediu 3
Detaliu
c.
Detaliu m
1:
Hmax=1.20m
2
Rost
400
3
2 400
1
a. b.
80÷100cm
În cazul dalelor cu suprafaţă mai redusă, cu latura de cca. 0,50 m, pentru a se obţine
o rezistenţă mai mare la solicitări, se pot prevedea legături articulate între elementele
prefabricate, formând astfel o saltea (fig. 3.7).
N.coresp. Q calcul
50
DETALIU DALA
2
m
1:
50
Inel
15 7 5 7 15 5 10 30 10
3 50
75
7 35 7 5 7 35 7
50 1
20
3.3.1.5. Protecţie cu dale din beton turnat monolit
Îmbrăcăminţile din beton turnat monolit, se aplică în aceleaşi condiţii ca cele din
elemente prefabricate, alegerea făcându-se în general pe considerente tehnologice. Ele se
vor aplica şi la racordări, unde nu se pot realiza în mod economic, elemente prefabricate.
Când sunt de aşteptat tasări, se utilizează betonul armat cu un procent de armare de
0,30,5 %. Rosturile de execuţie pentru dalele din betonul simplu se vor prevedea la 35 m,
iar pentru betonul armat la 1015 m. Rosturile de dilataţie vor fi prevăzute la 2025 m, în
ambele cazuri. Grosimea îmbrăcăminţii variază între 1020 cm. În cazul dalelor armate,
relativ subţiri, sub 15 cm, armătura se va aşeza la mijlocul secţiunii (fig.3.8).
Garda
7
N.coresp. Q calcul
:m 5 Detaliu
1
6 :m
1
Detaliu
Rost
4
N.coresp. Q mediu
4
:n 6
1
N. Etiaj local 3
5
2
21
1:m
N.med. 1
1:m
a.
2
N.med.
3
1:m
b.
N.med.
c.
Material granular
Geosintetic
Masiv din anrocamente
Geosintetic
a. b.
A Detaliu A
60÷80cm
60
÷8
0
:m cm
1 SISTEM DE GEOCELULE
80÷100cm
80÷100cm
N.coresp. Qmediu
GEOCELULE
10
÷ BETON
1
cm 5
GEOSINTETIC
NETESUT
ANCORA
c.
Prism pentru
ancorare
Tipuri de saltele
1:3
Saltea umpluta cu
mortar
Cilindru Ø50cm
e.
d.
24
Saltelele din fascine în grosime de 0,45 m, 0,60 m, 0,75 m, 1,00 m se confecţionează
din rulouri de fascine, cu diametrul de 15 cm şi 20 cm. Saltelele cuprind la partea inferioară şi
superioară câte un grătar de fascine, aşezate la 1,0 m distanţă interax, între care se găseşte
scheletul de rezistenţă al saltelei, format din straturi de fascine aşezate joantiv. Lestarea
saltelelor se execută cu piatră brută, împrăştiată uniform pe toată suprafaţa (fig.3.11).
1.00 1.00
1.00 1.00
15
15
a.
20
20
1.00
15
15
PIATRA BRUTA PTR. LESTAREA SALTELEI TEREN NATURAL
1.00
1.00 1.00
15
b.
15
15
15
25
Pentru a asigura atât rigiditatea geosinteticului, cât şi plutirea acestuia şi pentru a
uşura modul de lestare, pe suprafaţa materialului geosintetic se fixează rulouri de fascine, ce
1.00 1.00
1.00 1.00
15 15
1.00
1.00
a.
formează un caroiaj cu latura de 1,00 m. În acest scop, pe geosinteticul ţesut se prevăd bride
pentru prinderea rulourilor de fascine (fig.3.12).
.5
:1
.5
1
N.coresp. Qmed. N.coresp. Qmed. .
:1
x
1
a
m
.
x
N.minim
m
Anrocamente Anrocamente
a. b.
3.3.3.1. Înierbări
26
Înierbările constau din însămânţarea pe taluz a unor specii de ierburi adecvate
regiunii, conform Anexei. Dacă terenul nu este favorabil dezvoltării ierburilor, se aşterne un
strat de teren vegetal de 1525 cm grosime.
Însămânţarea se face primăvara sau în perioada ploioasă a anului; îmbrăcămintea
vegetală începe a lucra efectiv numai în al doilea an de la însămânţare.
Pentru o mai bună fixare a vegetaţiei şi obţinerea unei rezistenţe sporite la
antrenare, se poate utiliza un suport sub forma unei plase din material plastic
(polipropilenă sau polietilenă) cu grosimea de 23 cm, fixată cu ţăruşi, realizată printr-o
aglomerare de fire, care formează labirinturi care se umplu cu pământ vegetal şi se
însămânţează. Prin favorizarea creşterii ierbii, se obţine o fixare mai bună a suprafeţei
taluzului, atât mecanic cât şi prin dezvoltarea sistemului de rădăcini al vegetaţiei (fig.3.14).
Se menţionează însă că, în cazul unor perioade lungi de inundare, vegetaţia moare
prin asfixiere.
0.75
m Blocaj de piatra
1: Plasa din material plastic
N.coresp.Q calcul + garda
Tarus
Protectie cu dale
prefabricate din beton
(5÷10cm)
8
0
÷
m
1:
1
1
10
0
0
cm
25
cm
0
2 0
1
÷
4 80
h
h/3 3
a. b.
27
Cleionajele sunt alcătuite din gărduleţe împletite cu nuiele de 0.200.50 m înălţime,
care formează un caroiaj cu latura de 0.751.00 m (fig.3.16). Ochiurile caroiajului se umplu
cu piatră spartă sau brută, respectând regula filtrului invers. Elementele de lemn sunt
expuse putrezirii şi de aceea soluţia are un caracter temporar.
m
0c m
÷3 5c
20 0÷1
1
2 2
...
1.
1:
1
N.coresp. Qcalcul+garda
4
3 1
m
0c 2
÷5
40
5
0
5
b.
÷
0
0
1
4
a.
Pentru formarea caroiajelor se pot folosi elemente de beton armat sub forma unor
grinzi subţiri asamblate articulat, fixate în teren prin buloane.
Caroiajele cleionajelor se pot obţine şi din benzi de material geosintetic, sudate
între ele, în aşa fel încât prin întindere să se formeze ochiuri aproximativ romboidale.
3.3.3.4. Plantaţii
Plantaţiile reprezintă o metodă de apărare şi consolidare a terenului, eficientă când
sunt executate în mod corespunzător şi cu speciile potrivite solului respectiv.
Plantarea se realizează cu puieţi în vârstă de 12 ani. Stabilirea speciilor de plantare
se face împreună cu unitaţile silvice din zonă, conform Anexei.
Cea mai utilizată plantare, este cu butaşi de salcie (ramuri proaspăt tăiate), cu
grosimea de 1,53 cm şi lungimea de 0,60,7 m. Plantarea se poate face cu butaşi izolaţi (în
gropi individuale), fig.3.17 sau în cuiburi (în şah), fig.3.18.
Perioada de plantare a puieţilor se stabileşte conform reglementărilor legale în vigoare.
5
N.coresp. Qcalcul+garda
50......70
1
2 a.
50 50
÷1 1
b.
.0
0
35º....40º
Fig. 3.17 Butaşi de salcie plantaţi izolaţi
c.
a.şi b. – secţiuni; c – plan.
1.Butaşi de salcie; 2.Protectie cu anrocamente.
28
5cm
1
0.35÷0.40
N.coresp. Qcalcul+garda
0.5÷0.7m
a.
2 b.
1
0.25
1÷
1.5
m
1
0.35÷0.40
0.25
m
.5
1
1÷
d.
35º....40º
c.
29
Un zid vertical dirijează mai puţin progresiv curentul, comparativ cu un parament
înclinat. De asemenea, favorizează efectul de afuiere a terenului în faţă, prin dirijarea spre
bază a curentului de suprafaţă.
Sunt necesare măsuri speciale de protecţie pentru a evita afuierile în faţa zidului
vertical şi de aceea, fundarea acestuia trebuie realizată mai adânc, urmând să se prevadă
în faţă, o saltea de protecţie.
1.00m
1.00m
1.00m
0m
1.0
2.00m 1.0
0m
6 N.coresp. Qcalcul
2
5 1
1:m
30
3.4.2. Ziduri de sprijin din căsoaie
Căsoaiele sunt construcţii în formă de cutii, cu sau fără fund, confecţionate din
lemn(fig.3.21), elemente prefabricate din beton armat, traverse uzate de cale ferată (fig.3.22)
etc. care se umplu după montarea în amplasament cu bolovani de râu, cu anrocamente sau
cu material mai mărunt, cu condiţia împiedicării antrenării acestuia prin rosturi. Dacă este
necesar, căsoaiele se vor asigura la colţuri împotriva alunecării, cu piloţi bătuţi în pământ.
Pentru instalare este necesară o pregătire prealabilă a terenului de fundare, prin nivelare şi
eventual realizarea unui pat .
Suprafeţele lemnoase situate deasupra apelor mici, care vin în contact cu pământul,
trebuie gudronate. Deasupra apelor mici, căsoaiele pot fi continuate cu zidărie de piatră sau
beton.
N.coresp. Qcalcul
2
>2.00m
1:m
0
2.5
75
Placare cu beton .5
1:1
50
1.80
1.80
2.10
80
2.00 3.00
1.80
Marna
Gabion 4.00x0.50 - 2.00 m
Geosintetic Saltea 5.00x0.30 - 2.00 m
Gabion 4.00x0.50 - 5.00 m
1.80
R1+R2 R3
31
3.4.3. Ziduri de sprijin din zidărie de piatră
Zidurile din această categorie sunt realizate cu elevaţia din zidărie de piatră brută
cu mortar de ciment marca M100, iar fundaţia din beton ciclopian marca B100 (Bc 7,5).
Zidurile pot avea înălţimi mari, dar depăşirea valorii de 10 m trebuie facută cu
prudenţă. În regiuni seismice, această înălţime va fi limitată la 56 m.
Paramentul poate fi vertical sau înclinat, cu pantă de până la 5:1(fig.3.23), în funcţie
şi de spaţiul disponibil. În cazul înălţimilor mici, această înclinare poate fi de până la 3:1.
În spatele zidului se realizează umplutură filtrantă, de preferat din anrocamente.
Spre umplutură, la baza zidului, dar pe deasupra nivelului apelor mici, se execută o
rigolă care colectează şi dirijează spre barbacane apele freatice. În acest mod, diferenţa
dintre nivelul apelor din umplutură, imediat în spatele zidului şi cel din albie, este minimă
cu efect direct asupra reducerii solicitărilor de împingere. La partea superioară a zidului,
umplutura drenantă se astupă cu un capac din argilă.
Barbacanele au diametrul cuprins între 1015 cm şi se dispun la intervale de 24 m
1
:1
Zidarie uscata din piatra
N.coresp. Qcalcul bruta negeliva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)
he
5:1
Umplutura
he
2% 2% 2% 2%
N.coresp. Qmin. Barbacane din tub PVC Ø110mm
Zidarie de piatra bruta
cu mortar de ciment M100
hf
hf
B/5
B/5
1:5
pe orizontală.
1
:1
Zidarie uscata din piatra
N.coresp. Qcalcul bruta negel iva in dren
Balast nisipos in dren(20cm)
he
5:1
Umplutura
he
2% 2% 2% 2%
N.coresp. Qmin. Barbacane din tub PVC Ø110mm
Beton de elevatie B100
hf
hf
1:5
32
Elevaţia se va realiza din beton minim clasa Bc 7,5, verificând dacă corespunde
condiţiilor de agresivitate ale mediului natural. Fundaţia, tot din beton simplu, se realizează
din beton ciclopian de clasa Bc 7,5. Betonul din elevaţie se va turna în continuarea betonului
din fundaţie, fără a se crea rost de separaţie.
Paramentul zidului poate fi vertical sau realizat înclinat spre uscat, ca şi zidurile din
zidărie de piatră.
Zidurile din elemente prefabricate, pot utiliza elemente din beton armat – de clasă
minimă BcH 20 - de diferite forme, cele mai utilizate fiind casetele rectangulare sau tipurile
cornier (fig.3.25). Elementele prefabricate sunt aşezate pe o fundaţie din anrocamente, beton
simplu sau direct pe teren, în funcţie de natura acestuia şi rezistenţa la afuiere. În cazul
casetelor, acestea se umplu cu material de lestare, respectiv anrocamente sau beton, dacă
este necesară solidarizarea prefabricatelor.
:3
50
50
2
Capac dren din umplutura
de argila compactata cu maiul
Ø12 1.00
he
H
adincime de
adincime de
inghet
20
inghet
tubului PVC
h m1
m2
h
1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
Dop de argila compactat lc
lt
Zidurile din elemente prefabricate prezintă avantaje în cazul în care, din cauza nivelului
apelor, execuţia se face parţial subacvatic.
Elementele prefabricate prezintă avantajul execuţiei şi sub nivelul apei.
Modul de alcătuire al drenului, din spatele zidului de sprijin din beton, este
asemănător cu cel descris la zidurile de sprijin din zidărie de piatră.
33
3
4
2
1 4
4
1
1 a. b. c.
5 6 6
2 4
a. b.
34
Anexa
Seminţele folosite pentru înierbări vor fi de lucernă, trifoi galben, pir, troscot etc,
folosindu-se în general amestecuri într-o anumită proporţie în funcţie de natura terenului,
aceasta prezentând o siguranţă mai mare pentru încolţire.
În continuare se dau câteva amestecuri tipice de ierburi folosite pentru anumite
soluri:
35
În general, condiţiile unui bun amestec cer ca el să conţină plante potrivite terenului şi
climatului, să nu conţină plante cu diferenţe mari de înflorire şi durată.
36