1.

Dreptul administrativ este:

1. O ramura a dreptului privat roman care,impreuna cu dreptul public roman formeaza
sistemul dreptului roman
2. O ramura a dreptului public roman care,impreuna cu dreptul privat roman
formeaza sistemul dreptului roman
3. O parte a sistemului de drept
2. Ca activitate, administratia publica este formata din:
1. Ansamblul activitatilor juridice aflate in responsabilitatea autoritatilor publice
2. Ansamblul activitatilor materiale aflate in responsabilitatea autoritatilor publice
3. Ansamblul activitatilor juridice si materiale aflate in responsabilitatea autoritatilor
publice care au ca scop satisfacerea interesului general, prin organizarea executarii si
executarea in concret a legii
3. Sunt principii ale administratiei publice :
1. Principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice
2. Principiul transparentei decizionale
3. Principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ - fiscale
4. Nu sunt principii ale administratiei publice:
1. Prinipiul discontinuitatii
2. Principiul operativitatii
3. Principiul oportunitatii
5. Principiul legalitatii administratiei publice impune ca :
1. toate actiunile care formeaza activitatea acesteia, dar si toate formele de organizare
a sistemului administratiei publice sa se intemeieze pe lege
2. Guvernul sa meita hotarari pentru organizarea executarii legilor
3. Guvernul sa asigure executarea legilor de catre toate structurile sistemului administratiei
publice
6. In sens organic sau sistemic, administratia publica:
1. reprezinta organele administratiei publice centrale
2. inglobeaza ansamblul institutional, uman si material care realizeaza activitatea
administrativa
3. reprezinta autoritatile administratiei publice locale
7. Izvoarele dreptului administrativ:
1. se rezuma la legile privind organizarea si functionarea guvernului, ministerelor si
administratiei publice locale
2. reprezinta normele juridice care au capacitatea de a crea raporturi juridice
3. sunt actele juridice in care sunt incorporate normele de drept administrativ
privitoare la organizarea si activitatea administratiei publice
8. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:
1. hotararile Guvernului
2. hotararile emise de sefii serviciilor publice deconcertate in unitatile administrativ-
teritoriale
3. doctrina si jurisprudenta
9. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
1. constitutiile Romaniei
2. hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate, respectiv, emise de catre autoritatile
administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor
judetene, primari
3. legile organice
10. Raporturile de drept administrativ sunt:
1. acele relatii sociale reglementate de norme juridice, susceptibile sa fie aparate prin
coercitia statului
2. acele relatii sociale care se formeaza intre cetateni si autoritatile publice
3. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se
formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii

11. Competenta organelor administratiei publice:

1. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in
executarea legii, efectuand operatiuni administrative cu caracter normativ sau individual
2. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona in baza
si in executarea legii
3. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si
in executarea legii, efectuand acte administrative, operatiuni administrative si/sau
simple opratiuni materiale

12. Atributiile sunt :

1. drepturile si obligatiile stabilite prin lege sau pe baza legii in favoarea si, respectiv in
sarcina organelor administratiei publice pentru realizarea activitatii necesare scopului
pentru care au fost infiintate
2. posibilitatile stabilite in favoarea organelor administratiei publice pentru realizarea
scopului pentru care au fost infiintate
3. mijloacele materiale si financiare puse la dispozitia organelor administratiei publice
pentru realizarea scopului pentru care au fost infiintate

13. Competenta materiale:

1. inseamna limitele in timp in care un organ al administratiei publice isi poate exercita
atributiile
2. desemneaza sfera si natura atributiilor unui organ al administratiei publice, in
functie de domeniul in care functioneaza
3. desemneaza limitele teritoriale ale actiunii organelor administratiei publice

14. Presedintele Romaniei:

1. exercita functia de mediere intre cetatenii tarii
2. vegheaza la respectarea tuturor legilor tarii
3. reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al
integritatii teritoriale a tarii
15. Nu sunt atributii ale Presedintelui Romaniei:
1. atributii privind functionare puterii judecatoresti
2. atributii privind legiferarea
3. atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice
16. Sunt atributii ale Presedintelui Romaniei:
1. atributii privind tragerea la raspundere juridica a magistratilor
2. atributii privind algerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor
autoritati publice
3. atributii privind cercetarea constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora

17. In raporturile cu Guvernul, Presedintele Romaniei nu are atributii:

1. de a revoca si de a numi unii membri ai Guvernului, in caz de remaniere
2. de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru
3. de a demite pe prim-ministru
18. In calitate de garant al respectarii Constitutiei, Presedintele Romaniei:
1. poate sesiza Curtii Constitutionale existenta unor conflicte juridice de natura
constitutionala intre autoritatile publice
2. poate declara mobilizarea partiala sau totala, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri
exceptionale, ulterioara a Parlamentului
3. in caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri
pentru respingerea acesteia
19. Decretele emise de catre Presedintele Romaniei sunt:
1. acte de putere necesare exercitarii atributiilor sale
2. acte administrative supuse, de regula, controlului instantelor de contencios
administrativ
3. acte politice care pot fi infirmate de Parlament, in sedinta camerelor reunite
20. Guvernul trebuie definit:
1. ca avand un rol politic concepand programul sau de guvernare si fixand liniile de forta ale
politicii interne si externe
2. ca avand un rol administrativ, executand conducerea generala a administratiei publice
3. institutie politica a puterii executive si organul suprem al administratiei publice care
asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice
21. Numirea Guvernului se face:
1. de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordate Guvernului de
Parlament
2. de Parlament la propunerea Presedintelui Romaniei
3. de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere ce-I este acordat de Parlament
21. Guvernul exercita urmatoarele functii:
1. functia de strategie, prin care se asigura elaborarea Programului de guvernare
2. functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern si extern
3. functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului necesar in vederea
realizarii obiectivelor strategice
23. Guvernul exercita si urmatoarele functii:
1.functia de reprezentare, prin care se asigura, reprezentarea pe plan intern si extern
2. functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura gestionarea serviciilor
publice
3. functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si
institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice
24. Guvernul mai exercita si urmatoarele functii:
1. functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a
Programului de guvernare
2. functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea
proprietatii publice si private
3. functia deautoritate de stat, prin care se asigura controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale
25. Guvernul este alcatuit din :
1. primul-ministru, ministri, un viceprim-ministru, ministri de stat precum si ministri-
delegati, cu insarcinari speciale
2. primul-ministru si ministri
3. persoanele din lista prezentata Parlamentului pentru acordarea votului
26. Functia de membru al Guvernului inceteaza:
1. in urma demisiei, a decesului si a demiterii de catre Presedintele Romaniei
2. in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, si a demiterii de catre
Primul-ministru
3. in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de
incompatibilitate, a decesului si a demiterii in urma condamnarii definitive
27. Guvernul indeplineste urmatoarele atributii speciale:
1. initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului
2. exercita conducerea directa a administratiei publice
3. conduce si controleaza activitatea ministerelor si a autoritatilor administrative autonome
28. Guvernul indeplineste urmatoarele atributii speciale:
1. asigura administrarea proprietatii publice si private
2. infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa
3. asigura administrarea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrative
teritoriale
29. Guvernul nu indeplineste asemenea atributii :
1. coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale
2. exercita conducerea generala a administratiei publice
3. adopta proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
30. Guvernul nu indeplineste asemenea atributii :
1. infiinteaza organe de specialitate in subordinea sa si ministerelor
2. conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de
specialitate din subordinea sa
3. orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului
31. Primul-ministru conduce si coordoneaza:
1.activitatea Guvernului si a ministerelor
2. activitatea membrilor Guvernului, cu respectarea atributiilor legale care le revin
3. activitatea ministerelor, care functioneaza in subordinea Guvernului
33. In indeplinirea atributiilor ce ii revin primul-ministru:
1. semneaza hotararile adoptate de guvern
2. emite dispozitii, decizii si hotarari
3. emite decizii, in conditiile legii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei
34. Secretariatul General al Guvernului:
1. face parte din aparatul de lucru al Guvernului si, intre altele, asigura reprezentarea
Guvernului in fata instantelor judecatoresti
2. este condus de un membru al Guvernului
3. este aparatul aflat la dispozitia Primului-ministru
35. In exercitarea atributiilor sale Guvernul:
1. adopta hotarari si ordonante
2. adopta hotarari si ordonante, prin consens, in prezenta majoritatii membrilor sai
3. adopta hotarari si ordonante, dupa cum doreste primul-ministru
36. Hotararile si ordonantele Guvernului:
1. sunt adoptate in sedintele saptamanale ale Guvernului
2. se contrasemneaza de initiatorii lor
3. se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia
punerii lor in executare si de publica in Monitorul Oficial al Romaniei
37. In realizarea functiei de conducere generala a administratiei publice:
1. Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organele de specialitate din
subordinea sa, precum si asupra prefectilor
2. primul-ministru numeste prefectii si subprefectii
3. prefectii pot anula dispozitiile primarilor si hotararile consiliilor locale si judetene
38. In exercitarea controlului ierarhic:
1. Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative adoptate sau emise de autoritatile
administratiei publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor
2. Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise
de autoritatile administratiei publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor
3. Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative ilegale sau inoportune emise de
autoritatile administratiei publice, precum si ale prefectilor
39. Ministerele :
1. sunt organe ale administratiei publice care realizeaza politica guvernului
2. sunt organe ale administratiei publice care asigura realizarea politicii guvernamentale
3. sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care realizeaza politica
guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora
40. Ministerele si ministrii:
1. se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de incredere asupra
Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la investitura
2. se aproba de catre Presedintele Romaniei, dupa acordarea votului de incredere asupra
Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, de catre Parlament
3. se stabilesc de catre Primul-ministru, dupa acordarea votului de incredere asupra
Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, de catre Parlament
41. Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de posturi ale
ministerelor:
1. se aproba prin hotararea Parlamentului de acordare a votului de investitura
2. se aproba prin hotarare a Guvernului
3. se aproba prin lege
42. Ministerele :
1. pot infiinta organe de specialitate, cu avizul de legalitate al ministrului justitiei si cu
aprobarea Guvernului
2. pot infiinta structuri administrative in subordinea lor, cu acordul primului-ministru
3. pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curtii de Conturi
44. Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor :
1. se aproba prin ordin al ministrului
2. se aproba prin hotarare a Guvernului
3. se poate realiza numai cu avizul Curtii de Conturi
45. Conducatorii serviciilor publice descentralizate:
1. se numesc si se elibereaza din functie prin decizie a primului-ministru, la propunerea
ministrului de resort
2. se numesc si se elibereaza din functie prin ordin al ministrului de resort, cu avizul
consultativ al prefectului
3. se numesc si se elibereaza din functie prin ordin al prefectului, la propunerea ministrului
de resort
46. Conducerea ministerelor:
1. se exercita de ministri, ajutati de secretarii de stat si de secretarul general a ministerului
respectiv
2. se exercita de ministri, ajutati de secretarii de stat fara ajutorul secretarului general al
ministerului respectiv
3. se exercita de ministrii
47. In exercitarea atributiilor ce ii revin:
1. ministrul emite ordine si instructiuni, in conditiile legii
2. ministrul conduce, supravegheaza si controleaza activitatea ministerului
3. aplica sanctiuni disciplinare, cand comisia de disciplina ii propune acest lucru
48. Secretarii de stat:
1. exercita atributiile prevazute de lege
2. exercita atributiile delegate de catre ministru
3. exercita atributiile prevazute in hotararea guvernului privind organizarea si functionarea
ministerului respectiv
49. Secretarul general al ministrului:
1. este numit de primul-ministru pe criterii de fidelitate si incredere
2. este reprezentantul ministerului in raporturile cu reprezentantii altor ministere
3. este functionar public de cariera care are rolul sa asigure stabilitatea functionarii
ministerului si continuitatea conducerii ministerului
50. Colegiul ministerului:
1. functioneaza, ca organ consultativ, pe langa ministru
2. este un organ consultativ al ministrului, ale carui puncte de vedere nu pot fi ignorate
3. este format din consilierii de specialitate desemnati de ministru
51. Sunt atribuţii generale ale miniştrilor:
1. acţionează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului
2. elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern
3. fundamentează şi elaborează bugetul anual, pe care îl înaintează Guvernului
52. Atribuţii generale ale miniştrilor sunt şi:
1. elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului
2. iniţiază şi negociază încheierea de convenţii, acorduri şia lte înţelegeri internaţionale
3. organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor, potrivit legii
53. Nu sunt atribuţii generale ale miniştrilor:
1. fundamentează şi elaborează bugetul anual, pe care îl înaintează Guvernului
2. elaboreazăşi avizează proiecte de lege, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern
3. acţionează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrată celei de dezvoltare
economico-socială a Guvernului
54. Nu sunt atribuţii generale ale miniştrilor:
1. urmăresc proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului, în baza bugetului
aprobat
2. iniţiază şi negociază încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale
3. coordonează şi urmăresc elaborarea şi implementarea de politicii şi strategii în
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului
55. Prefectul este :
1. numit pe criterii politice
2. ales de corpul electoral din judeţul respectiv
3. reprezentantul Guvernului pe plan local
56. Prefectul este :
1. garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local
2. reprezentantul primului-ministru pe plan local
3. ordonator principal de credite
57. Prefectul este :
1. numit de primul+ministru la propunerea partidului sau coaliţiei de guvernare
2. numit de Guvern, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor
3. numit de Guvern la propunerea primului+ministru
58. Instituţia prefectului este :
1. o instituţie a administraţiei publice locale
2. o instituţie publică descentralizată
3. o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu
59. Prefectura este :
1. sediul instituţiei prefectului, situat în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil
proprietate publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz
2. palat administrativ din reşedinţa judeţului administrativ
3. imobilul în care se află biroul prefectului
60. Prefectul conduce :
1. serviciile publice descentralizate în judeţul în care a fost numit
2. serviciile publice deconcentrate ale ministerelor organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale
3. serviciile publice deconcentrate şi serviciile publice descentralizate în judeţul în care a
fost numit
61. Sunt principii ale activităţii prefectului :
1. principiile transparenţei şi liberului acces la informaţii
2. principiile legalităţii, imparţialităţii şi ubicuităţii
3. principiul orientării către cetăţean
62. Nu sunt principii ale activităţii prefectului:
1. principiile transparenţei şi liberului acces la informaţii
2. principiul responsabilităţii
3. principiul profesionalizării
63. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin prefectul este:
1. ajutat de 2 - 3 subprefecţi
2. ajutat de 3 subprefecţi, prefectul municipiului Bucureşti
3. ajutat de 1 subprefect
64. Prefectul şi subprefectul :
1. sunt, de regulă, membrii unui partid de guvernământ
2. sunt, de regulă, absolvenţi ai unor facultăţi de drept şi administraţie publică
3. fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici
65. Prefecţii şi subprefecţii :
1. nu au dreptul la grevă
2. pot să înfiinţeze organizaţii sindicatele proprii
3. au dreptul la o locuinţă de serviciu corespunzătoare
66. Prefecţii şi subprefecţii :
1. au obligaţia să informeze pe primul-ministru atunci când călătoresc în afara judeţului
2. au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor
atunci când călătoresc în afara judeţului
3. au obligaţia să informeze Guvernul atunci când călătoresc în afara judeţului
67. Prefectul şi subprefectul :
1. li se acordă onoruri militare la intrarea în sediul instituţiilor publice
2. lise acordă onoruri militare cu ocazia ceremoniilor miliatre organizate la nivelul judeţui
3. nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil
acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice
68. Prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale :
1. verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local
sau ale primarului
2. acţionează pentru menţinerea climatului de pace, acordând o atenţie constantă prevenirii
tensiunilor interetnice
3. dispune măsuri de începere a cercetărilor penale pentru prevenirea infracţiunilor
69. Colegiul prefectural este compus din :
1. prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice din judeţul respectiv
2. prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului,
care ăşi au sediul în judeţul respectiv
3. prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice din judeţul respectiv, inclusiv
serviciul public de justiţie
70. Colegiul prefectural are atribuţii stabilite prin :
1. hotărâre a Guvernului
2. ordin al ministrului de interne
3. ordin al prefectului
71. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin :
1. prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local
2. prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului judeţean sau a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti
3. prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii
72. Ministerul Administraţiei şi Internelor :
1. poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră
nelegale şi netemeinice
2. poate propune Guvernului publicarea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră legale
şi temeinice
3. poate propune Guvernului atacarea în faţa instanţelor de contencios a ordinelor emise de
prefect, dacă le consideră nelegale şi netemeinice
73. Cancelaria prefectului este:
1. o instituţie subordonată Instituţiei Prefectului
2. un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii:
directorul cancelariei, consilier, consultant şi secretarul cancelariei
3. compartimentul de legătură cu Guvernul şi Ministerul Administraţiei şi Internelor
74. Oficiile prefecturale :
1. sunt înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi
Internelor
2. sunt înfiinţate prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului
3. sunt înfiinţate prin ordin al prefectului, cu avizul conform al Ministerului
Administraţiei şi Internelor

75. Atribuţiile oficiului prefectural sunt stabilite prin:

1. hotărâre a Guvernului
2. ordin al ministrului de interne
3. ordin al prefectului care l-a înfiinţat
76. Sunt autorităţi administrative autonome:
1. Curtea Constituţională
2. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
3. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Materia Achiziţiilor Publice
77. Sunt autorităţi administrative autonome:
1. Oficiul Naţional pentru Imigrare
2. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
3. Avocatul Poporului
78. Sunt autorităţi administrative autonome:
1. Societatea Română de Radio
2. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România
3. Autoritatea Rutieră Română
79. Sunt autorităţi administrative autonome:
1. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
2. Autoritatea Electorală Permanentă
3. Autoritatea Rutieră Română
80. Sunt autorităţi administrative autonome :
1. Poliţia Română
2. Jandarmeria Română
3. Serviciul de Pază şi Protecţie