Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
furtunilor
Cadran militar buzoian Anul VII, nr. 15, iunie 2014
DRAPELUL NAŢIONAL
www.fundatia-averescu.ro
Străjer în calea furtunilor
AGENDA FUNDAŢIEI
SUMAR
- EDITORIAL -
- AGENDA FUNDAŢIEI -
Revista pune la dispoziţia celor - Locotenent-colonel Romeo Feraru - Popas la Râmnicu Sărat (89)
interesaţi spaţii de publicitate.
- MOZAIC BUZOIAN -
Numărul curent al revistei se găseşte
- Schimbare de comandă la Divizia 2 Infanterie „Getica” (91)
pe site-ul fundaţiei, în format pdf.
- Ziua Forţelor Terestre în Garnizoana Buzău (92)
Coperta 1 - România - NATO 10 ani (94)
- Zilele Buzăului (95)
Ziua NATO la Buzău - 5 aprilie 2014
- Ziua Înălţării Domnului, Ziua Eroilor (96)
- Ziua Rezervistului Militar (97)
Coperta 4
- Ziua Aviaţiei Militare (98)
Armata şi societatea - 12 aprilie 2014 - Copilăria sufletului inocent (100)
-1-
AGENDA FUNDAŢIEI
Ediţia a V-a
Concursul
1 DECEMBRIE – ZIUA
Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” a organizat, cu sprijinul Consiliului Judeţean Buzău, ediţia a V-a
a concursului de istorie 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, la care au participat un număr de nouă
instituţii de învăţământ preuniversitar din judeţ. Câte trei elevi au format echipele care au reprezentat colegii
naţionale şi licee din municipiile Buzău, Râmnicu Sărat şi din oraşul Pătârlagele.
-2-
AGENDA FUNDAŢIEI
de istorie
NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Compeţia, desfăşurată în sala de conferinţe „General Ştefan Guşă” a Diviziei 2 Infanterie „Getica” a avut
două probe: chestionar şi eseu. Subiectele au fost stabilite din istoria românilor (1821-1947), având ca
bibliografie, cartea regretatului academician, profesor Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”,
lucrare de căpătâi a istoriografiei române.
-3-
AGENDA FUNDAŢIEI
Juriul, compus din: locotenent-colonel doctor, istoric Florin Şperlea - redactor şef la Observatorul Militar,
istoric doctor Manuel Stănescu – revista Historia şi profesor Sorin Turturică - muzeograf la Muzeul Naţional al
Aviaţiei Române, a stabilit în urma evaluării lucrărilor următoarele premii:
PREMIUL I PREMIUL II
Liceul Teoretic „Radu Vlădescu” – Pătârlagele Seminarul Teologic Ortodox
GEORGESCU Ioana-Silvia „Chesarie Episcopul” - Buzău
ŞTEFAN Ionuţ-Marian VOICA Radu-Constantin
URDUZAN Roxana-Andreea APOSTOLESCU Emilian
Prof. MIRICIOIU Viorica BATU Vlad-Marius
Prof. COMAN Constantin
PREMIUL I
Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu” – Buzău PREMIUL III
NICA Alexandru Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţă”
COZMA Mădălina - Râmnicu Sărat
PURNAVEL Ioana Andreea IORDAN Mircea Daniel
Prof. NĂSTĂSOIU Elena-Viorica PANAIT Diana
Prof. PREDA-TUDOR Ana ENICA Ștefan
Prof. SOLCAN Danuţ Prof. TATU Emilena
Prof. CREŢOIU Corina
-4-
AGENDA FUNDAŢIEI
-5-
AGENDA FUNDAŢIEI
Simpozionul
Fundația buzoiană, care cu mândrie poartă numele a relevat modul în care era reflectată personalitatea
primului comandant al glorioasei Armate a 2-a, militarului şi omului politic în conştiinţa contemporanilor,
a organizat, luni, 10 martie, simpozionul Mareşalul iar profesorul Emil Niculescu, de la Cercul Militar din
Alexandru Averescu în panteonul istoriei naţionale. Buzău, membru al Uniunii Scriitorilor din România,
Manifestarea științifică, care se constituie un omagiu a reliefat felul în care mareșalul şi memorialistul era
adus militarului, omului şi legendei Averescu, la 155 perceput de tânăra generaţie de intelectuali ai epocii
de ani de la naştere, l-a avut invitat de onoare pe interbelice. Colonelul (r) Mihai Goia, lector universitar
academicianul Șerban Papacostea, care, în copilărie, doctor, a prezentat una dintre intransigetele poziţii post-
l-a cunoscut personal pe mareșal. belice ale lui Averescu în ciclul „Răspunderile”.
Generalul de brigadă dr. Lucian Foca, președintele Academicianul Şerban Papacostea, director al
Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, moderatorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, între anii
simpozionului, a trecut în revistă obiectivele și princi- 1990-2000, a făcut o radiografie complexă a ceea ce
palele activități desfășurate de fundație și a evocat a însemnat Averescu pentru România, rezultat al
personalitatea celui care a contribuit la înscrierea unor trăirilor personale și al studierii documentelor ce au
glorioase pagini de istorie militară şi la făurirea aparținut tatălui său, juristul Petru Papacostea,
României Mari. secretarul politic al mareșalului. O parte dintre
Simion Gheorghiu, doctor în istorie, cercetător documentele originale, aflate în biblioteca personală,
ştiinţific la Institutul Naţional de Istorie „Nicolae Iorga”, a avut plăcerea de a le dona fundației.
-6-
AGENDA FUNDAŢIEI
În încheierea simpozionului, generalul de brigadă Felicia Boşcodeală, care le-a propus acestora o oră
dr. Lucian Foca a mulțumit pentru intervenţiile care de istorie altfel, militari din garnizoana Buzău şi, nu în
au uminat unghiuri, poate, unora, necunoscute, ultimul rând, membrii consiliului director al Fundaţiei
ale memoriei lui Alexandru Averescu, menționând fap- „Mareşal Alexandru Averescu”.
tul că fundaţia va continua, în demersurile sale, Oaspeții au vizitat muzeul Diviziei 2 Infanterie
să promoveze valorile istoriei şi culturii naţionale. „Getica”, continuatoarea tradițiilor de luptă ale Armatei
La manifestare au asistat membrii Consiliului a 2-a, unde se află o sală dedicată mareșalului, și au
Judeţean Buzău al elevilor, elevii clasei a XII-a E de la făcut o fotografie de grup lângă bustul lui Alexandru
Liceul Pedagogic „Spiru Haret”, însoțiți de profesor Averescu aflat în fața comandamentului diviziei.
-7-
AGENDA FUNDAŢIEI
-8-
EVENIMENT
O BISERICĂ F R U M O A S Ă Ş I
MÂN TUITOAR E
------------------------------------------------------ Preot militar Alexandru Tudose, Divizia 2 Infanterie „Getica”
Orice lăcaş de rugăciune închinat lui Dumnezeu Lăsăm scris pentru cei prezenţi şi viitori o bucată din
este o jertfă de laudă, dar şi un prinos de recunoştinţă foaia de parcurs a Bisericii Militare şi vom merge cu
adus Sfintei Treimi. Despre Biserică mărturisim că detalii conform literei scripturilor. Construirea Bisericii
Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o, Duhul Sfânt a înnoit-o. noastre cunoaşte, aşa cum am spus mai sus, un
Biserica Militară cu hramul „Pogorârea Duhului proces de durată; Dumnezeu a cuprins şi va cuprinde
Sfânt” este rodul minunatei conlucrări dintre geniul în acest plan o seamă de oameni, fiecare cu darul său:
uman şi puterea tainică a lui Dumnezeu. Deziderat unii cu puterea de voinţă, alţii cu ideile, cu munca, cu
mai vechi, biserica maramureşană este o lucrare finanţele, ori ...
săvârşită, în câţiva ani şi fără odihnă, la care şi-au Cel care a dat startul acestui proiect a fost
adus contribuţia oameni dedicaţi, oameni milostivi, generalul locotenent Florian Pinţă, în iunie 2007.
oameni înzestraţi şi meşteri iscusiţi. Este rodul Domnia sa voia o nouă biserică militară, după câţiva
eforturilor conjugate ale unor oameni frumoşi la suflet, ani de cramponare pe seama retrocedării Bisericii
atât militari, cât şi civili, fără a căror susţinere Eroilor, construită în perioada interbelică.
proiectul ar fi avut şanse infime de materializare. A răspuns, la vremea respectivă, pentru, la acest
Purtat în timp, prin stări de agonie şi extaz, proiec- proiect, aproximativ 80% din personalul militar şi civil
tul construirii Noii Biserici Militare cu hramul Pogorârea din garnizoana Buzău. Cu migală au început să se
Duhului Sfânt din garnizoana Buzău avea să prindă strângă fonduri şi să se pună bazele unei fundaţii
contur, demonstrând că unitatea, devoţiunea şi non-profit. Astfel, patrimoniul iniţial al Fundaţiei
răbdarea sunt valori care ne aşează într-o stare de Biserica Militară „Pogorârea Duhului Sfânt” era, la
normalitate existenţială, de a fi împreună lucrători între 12 ianuarie 2009, 67.556 lei şi a ajuns la 2 decembrie,
noi şi împreună lucrători cu Dumnezeu. la 105.752 lei prin redirecţionarea a 2% din impozitul
Starea de agonie aş explica-o printr-un epilog rostit pe salarii, donaţii ş.a.
la una dintre şedinţele Consilului Director al Fundaţiei Generalul maior Dan Ghica-Radu a semnat
„Mareşal Alexandru Averescu”, la 7 octombrie 2008, Raportul prin care se aproba construirea Bisericii,
citez (de G. Coşbuc): „Dacă voieşti să fii cuminte/ Cu precum şi înfiinţarea Fundaţiei Biserica Militară
un picior tu stai pe loc,/ Cu celălalt mergi înainte./ „Pogorârea Duhului Sfânt”, la 9 decembrie 2009. După
Decât să plângi că n-ai noroc/ Şi c-ai greşit un pas, semnare, mi-a lăsat o vorbă plină de duh: Părinte, va
mai bine/ Cu amândouă stai pe loc”. Iar starea trebui să aveţi foarte multă răbdare. Nu o dată, ci de
de extaz printr-o cugetare a lui Victor Hugo: „Nici o mai multe ori, mi-am adus aminte că generalul Ghica
armată nu va putea stopa o idee căreia i-a venit timpul intuia greutăţile ulterioare.
să fie împlinită.” Generalul maior Visarion Neagoe a dinamizat acest
proiect, care avea urcuşuri şi coborâşuri cam dese.
În fine, domnia sa a semnat Nota de Fundamentare şi
... cu Dumnezeu înainte!
După o serie de şedinţe în cadrul Fundaţiei Biserica
Militară „Pogorârea Duhului Sfânt”, Consiliul Director
a votat construirea lăcaşului de cult pe actualul
amplasament, cu aprobarea comandantului Diviziei 2
Infanterie.
Nu-i pot uita aici pe cei de la Direcţia Domenii şi
Infrastructuri Militare din Bucureşti care ne-au consi-
liat şi îndrumat: cu cât mai repede, cu atât mai bine!
Pomenire recunoscătoare şi pentru anonimii serviciu-
lui cazarmare şi ai U.M. 01454 Buzău. Aceleaşi
gânduri şi pentru toţi truditorii din garnizoană, cu
specială amintire pentru cei din U.M. 01671 Buzău.
-9-
EVENIMENT
... Românii au multe păcate, foarte păguboase; sunt buni gemari din Bârsana. Bârnele de la pereţi au
păcatul trufiei şi al originalităţii. Amin! gosimea 16/22 cm şi sunt prinse la capete printr-un
În 2011, generalul de brigadă Nicolae Ciucă a găsit sistem inteligent lucrat de chertare, iar unele sunt
un teren pregătit şi având bunăvoinţă şi putere, a apro- îmbinate între ele prin aşa numita gură de lup. Cuiele
bat turnarea fundaţiei din beton, lucrare isprăvită în din stejar constituie inelul de legătură dintre bârne.
60 de zile. Cu tact militar şi chiar pastoral, a reuşit să Acest sistem disciplinează bârna, care nu o ia nici la
deschidă unele uşi şi suflete; toate au însemnat o stânga nici la dreapta, nici în interior, nici în exterior.
imensă sursă de energie pentru proiect. Distanţa iniţială lăsată între bârne are o singură
În prima parte a anului 2012, printr-un furnizor de logică: coborârea să fie controlată. Construcţia s-a
lemn din Maramureş, s-au achiziţionat 18 mc stejar, realizat în mare parte cu lemn foarte verde, asta ar fi
36 mc grinzi de răşinoase, de diferite grosimi şi dus la căscarea îmbinărilor şi ar fi ieşit la iveală în timp
lungimi, 27 mc corni (200 bucăţi, aproximativ 2 km de o lucrare inestetică. Lemnul lucrează uşor şi acest pro-
lemn) şi draniţă. Din judeţul Buzău au provenit grinzile ces natural de lipire este atent monitorizat şi verificat
de răşinoase pentru pereţi, care pot fi văzute până la pe o perioadă de 5 ani. Astfel, în intervalul 20 martie-
nivelul de sus al ferestrelor. O cantitate impresionantă 26 mai 2014, lăcaşul de cult a coborât din înălţime cu
de grinzi de molid clasa A (42 mc) a fost debitată în 27 cm, (de la 31,26 m la 30,99 m)... şi încă lucrează.
localitatea Brezoi, judeţul Vâlcea, şi s-a folosit pentru Suprafaţa acoperişului are peste 700 mp pentru care
nivelul superior al lăcaşului de cult. a fost nevoie de peste 63000 bucăţi de şindrilă bătută
Proiectul construcţiei a fost realizat de arhitectul în 3 straturi. Modelul este coadă de rândunică. Crucile
Ovidiu Ciorna din Baia-Mare, în anul 2010. Meşterii sunt din inox, în număr de 5, şi respectă proporţiile
lemnari, originari din Bârsana, au reuşit să creeze, dintre înăltimea bisericii şi cerinţele înălţimii unei cruci.
dintr-o impresionantă cantitate de lemn, o construcţie Crucea mare are 3 m şi este luminată pe timp de
frumoasă şi mântuitoare, adevărată capodoperă noapte de 3 lămpi de balizare. În vârful ei tronează
a stilului maramureşan. PDA-ul, sistemul de protecţie contra descărcării
Lăcaşul este impresionant prin stilul arhitectural, tensiunilor atmosferice.
atipic pentru oraşul Buzău. Totuşi, orăşelul Mizil şi Elementele tradiţionale maramureşene, importate în
garnizoana Focşani au aşa ceva. Bisericile mara- zona noastră şi imortalizate în arhitectura pridvorului
mureşene şi-au câştigat prin supleţea şi eleganţa lor de la intrare şi pe cei şase stâlpi de susţinere din
unice, tot mai mult renume în ţară şi în lume, după pronaos şi naos, au fiecare semnificaţia sa. Astfel,
anul 1990. Un motiv ar fi că arta sculpturii lemnului funia împletită (răsucită) reprezintă infinitul, sensul
ne ajută să trecem dincolo de monotonia zidului. spre viaţa veşnică. Crucea încadrată într-un cerc puţin
Meşterul Manole a fost reprezentat la Buzău de adâncit este principalul semn creştin nelipsit din
ucenici speciali, constructori: Bârsan Vasile (fiu), repertoriul de motive şi simboluri, având legătură cu
Bârsan Vasile (tată), Rus Ştefan, Husar Vasile, mărturisirea credinţei. Rombul mare si rombul mic
Rujinschi Ioan, Iepan Vasile, şi sculptori: fraţii Ioan şi (biscuitele) au forma unui fagure de miere şi explică
Petru Batin. Toţi poartă nume de sfinţi. Dumnezeu i-a starea de belşug. Nu lipsesc elemente din lumea
înzestrat şi cu harul cunoaşterii ştiinţelor exacte, animală, şi anume colţii de lup, ca semn de protecţie
geometria şi fizica, fără să fi învăţat vreodată teoria şi scut.
acestor ştiinţe. Chertarea bârnelor, secretele turnului, Aşadar, această construcţie se adaugă palmaresu-
combinaţia contrafiselor, folosirea meşteşugită a lui foarte bogat al acestor dibaci meşteri care au ridi-
scripetelui, sunt doar câteva noţiuni pentru aplicarea cat peste 20 de biserici în România şi Basarabia. Însă,
celor două ştiinţe. după mărturisirile lor, Biserica Militară de la Buzău
Meşterii din Întreprinderea Individuală Bârsan reprezintă o ctitorie specială prin dimensiunea sa şi
L. Petru, având un cult înnăscut al muncii au trudit prin oportunităţile puse la dispoziţie, de la folosirea
doar 90 de zile lucrătoare, fără pauză. Au încheiat lu- lemnului din abundenţă şi la discreţie până la promp-
crările de şantier cu 40 de zile mai devreme! Startul titudinea solicitărilor care nu au fost deloc puţine.
lucrărilor s-a dat la 28 octombrie 2013 şi s-au încheiat Recunosc şi mărturisesc că Dumnezeu şi câţiva sfinţi
la 4 martie 2014. Muncitorii au lucrat ca nişte eroi pe grabnic ajutători nu au fost neutri pe timpul lucrărilor.
toate tipurile de vreme, numai afară, unii la înălţime, Fară suportul Lor şi al oamenilor cu predispoziţie
cocoţaţi pe schele, chiar şi sub cod roşu de ninsori şi (devoţiune) bisericească nu s-ar fi realizat această
ger. Nu s-a lucrat duminica şi de sărbători religioase! catedrală militară în stil maramureşean! Jurnalul
Biserica are o suprafaţă totală de 190 mp. Aria acţiunilor zilnice a consemnat aproape totul!
locuibilă este de 170 mp. Tălpile sunt din stejar 30/20 Dacă pentru maramureşeni este un act de genială
cm, grinzile pătratului (cum spun maramureşenii) sunt creaţie, pentru oamenii în uniformă este un act
din răşinoase şi au grosimea 30/30 cm. Ferestrele de credinţă, de dorinţă de mântuire şi de reprezen-
sunt din stejar şi au fost lucrate de unul dintre cei mai tare militară într-o formă creştină şi ortodoxă.
- 10 -
EVENIMENT
- 11 -
EVENIMENT
Ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii profe- sufletul care arde de dorul Tatălui Ceresc, atât pentru
sionişti şi personalul civil contractual din garnizoana militarul aflat la datorie, cât şi pentru omul asaltat de
Buzău, au adus obolul lor personal pentru construirea vacarmul cotidian, dornic de linişte, în vecinătatea lui
acestui lăcaş de cult militar. Aliaţii noştrii au fost / sunt Dumnezeu. Motto-ul nostru este: Nu este vorba
şi vor fi pompierii şi jandarmii buzoieni. că venim la biserică, ci este vorba că venim la Viaţă
Un suport valoros, care a completat eforturile noas- (în Hristos).
tre, a sosit întotdeauna la timp şi din partea Consiliu- Lucrul continuă. Urmează, la timpul rânduit, o poartă
lui Judeţean Buzău (70.000 lei), a Arhiepiscopiei de acces maramureşeană pentru care avem lemnul
Buzăului şi Vrancei (22.500 lei), precum şi din partea necesar, dar şi amenajarea unei zone perimetrale cu
unui număr însemnat de anonimi din societatea civilă verdeaţă, flori, arbuşti etc. aşa cum cere designul
care au făcut acte de implicare şi donare cu smerenie. exterior pentru acest tip de construcţie. Prin grija şi
Unele gesturi sunt şi rezultatul unor promisiuni depuse implicarea domnului general de brigadă Lucian Foca,
în faţa lui Dumnezeu! Doar la americanii din comandantul Diviziei 2 Infanterie, putem spune că
Kandahar, cu ajutorul cărora am construit în 2005 aceste năzuinţe se vor realiza. Tot la vremea potrivită
biserica românească, am mai văzut această mare şi de Dumnezeu vom continua finisajele interioare prin
mântuitoare virtute: smerenia! îmbrăcarea pereţilor cu vată minerală şi lambriu etc.,
Nu au lipsit curbele de sacrificiu financiar suportate precum şi amplasarea instalaţiei electrice şi termice.
cu stoicism spre finalul lucrărilor şi după aceea. Timpul este un aliat preţios, în cazul nostru fiind nevoie
Ajutorul a venit de astă dată din interiorul instituţiei de aşezarea controlată a structurii întregii Biserici.
militare printr-un împrumut de 22.000 lei din partea Ne călăuzim în continuare după îndemnul Sf.
Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, printr-o Apostol Pavel: Fiţi împreună lucrători cu Dumnezeu
sponsorizare de 10.000 lei din partea Asociaţiei (I Corinteni 3, 9) şi toate se vor îndeplini. Cu atitudine
Soţiilor de Cadre Militare, filiala Buzău, precum şi din corectă, voinţă şi interes, iată câteva şoapte care
alte împrumuturi cu sume mai mici de bani. conduc spre oportunitate, spre aventurarea într-o lume
Aşezată la răscrucea unor mari artere de circulaţie pe care poţi să o transformi. Paralel cu dorinţa de a
din oraşul Buzău, Biserica Militară domină prin crea frumuseţi exterioare, să avem pasiunea de a
frumuseţea arhitectonică şi poate să devină un punct înnoi continuu şi interiorul sufletului nostru. Amintesc
de atracţie religioasă şi turistică a zonei. De la că toată lucrarea Bisericii se face în prezenţa Sfintei
14 aprilie a primit binecuvântarea mică de sfinţire din Treimi: a Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh.
partea Înaltpresfinţitului Părinte Ciprian, arhiepiscopul Vom folosi în continuare aceeaşi schemă pirami-
Buzăului şi Vrancei, iar de atunci se slujesc servicii dală: în vârf rugăciunea - cheia succesului, la mijlocul
religioase în duminici şi sărbători. Casa Domnului este ei munca voluntară, şi în partea de jos ajutorul
deschisă tuturor oamenilor! economic, sursa de energie şi mişcare.
Deschisă tuturor credincioşilor, biserica militară Bunul Dumnezeu să binecuvânteze şi să
doreşte şi poate să fie un lăcaş de reculegere răsplătească darul pe care fiecare l-a jertfit pe
sufletească, un autentic loc de rugăciune pentru tot altarul Său cel Sfânt!
- 12 -
EVENIMENT
- 13 -
EVENIMENT
întârzie înaintarea trupelor adverse Mackensen – fostul său coleg de Rolul lui Alexandru Averescu în
din Transilvania al căror ţel era să şcoală la Torino – de a zdrobi istoria ţării nu s-a limitat la activi-
înainteze rapid pe Valea Prahovei rezistenţa românească, de a ocupa tatea sa de strălucit comandant de
la sud de Carpaţi pentru a frânge Iaşii – sediul guvernului român în oşti; evoluţia situaţiei în faza finală
legătura între trupele române din exil după părăsirea capitalei – şi de a marii conflagraţii l-a silit să se an-
vestul şi cele din răsăritul ţării. Cu a scoate România din rândurile gajeze şi în viaţa politică a ţării.
remarcabilă măestrie, Averescu a Antantei, spre beneficiul acţiunii A fost împins spre această opţiune
reuşit, cu concursul eroic al trupei, militare germane pe frontul din de imensa popularitate câştigată în
să reziste pas cu pas ofensivei Vest. tranşee în anii de război, nu numai
adversarului, să zădărnicească Mărăşti şi Mărăşeşti sunt nume datorită însuşirilor sale de strateg
ţelul comandamentului german şi care, prin eroismul ostaşilor şi dar şi prestigiului dobândit prin
să întârzie suficient înaintarea valoarea comandantului lor, se în- legătura sa permanentă cu ostaşii,
trupelor inamice pentru a permite scriu în şirul marilor bătălii ale isto- îmbinare de severitate în caz de in-
replierea trupelor române din riei româneşti; la locul de comandă disciplină dar şi de apropiere şi de
Oltenia şi din vestul Munteniei. În în desfăşurarea acestor bătălii s-a contact personal în răgazurile îngă-
cinstea acestei rezistenţe pas cu aflat generalul Alexandru Averescu, duite de desfăşurarea războiului.
pas, realizată cu preţul a „un mare domn de oaste” potrivit Popularitatea dobândită în tranşee
numeroase victime, a fost înălţată caracterizării lui Nicolae Iorga în s-a extins apoi prin transmisie din
după război Crucea de pe necrologul pe care i l-a închinat în om în om la ansamblul oştirii pentru
Caraiman. Şi tot la comanda 1938. Aceste bătălii au salvat a cuprinde în cele din urmă pături
Armatei a II-a, deplasată în existenţa statului şi i-au asigurat din ce în ce mai largi ale populaţiei
retragere pe Siret, Averescu a posibilitatea de a se manifesta ţării. Personalitatea şi numele său
reuşit să zădărnicească în 1917 politic în împrejurările grele care au luat curând proporţiile unui mit:
efortul comandamentului german, au urmat până la victoria finală „Era văzut unde nu fusese; era
în fruntea căruia se afla generalul din 1918. mereu aşteptat unde nu avusese
1936 - Averescu împreună cu un grup de macedo-români la ultimul său domiciliu din Bucureşti
- 14 -
EVENIMENT
- 15 -
EVENIMENT
- 16 -
EVENIMENT
a lui Averescu a fost însă incon- constituiau în viziunea sa cea mai După aflarea ştirii încetării din
testabil un fenomen revoluţionar”. sigură formă de guvernământ. viaţă a mareşalului Averescu,
Încrederea absolută de care se Despre putere credea ferm că „se Nicolae Iorga a publicat la 4
bucura mareşalul s-a transformat conferă de jos în sus, dar că odată octombrie 1938 în ziarul său Nea-
într-un adevărat mit: „Numele conferită, se exercită de sus în jos”. mul Românesc o evocare inspirată,
generalului era şoptit în mod În virtutea acestui principiu, care caracteriza personalitatea
misterios. Gesturile lui interpretate. mareşalul autoritar cerea să nu se marelui dispărut şi locul său în
Legende din ce în ce mai iasă din ordinele lui.11 Astfel şi-a în- împlinirea idealului naţional din
neverosimile se iveau şi se răspân- ceput viaţa politică omul de stat 1918: „Unul din marii domni de
deau de la om la om cu iuţeala dublat de ostaş. oaste, pe care i-a dat poporul
fulgerului. Era văzut, unde nu În articolul publicat de Gheorghe românesc, s-a dus în lumea unde
fusese; era mereu aşteptat, unde I. Brătianu la 6 octombrie 1938 sunt plutesc umbrele glorioşilor săi
nu avusese intenţia să meargă. În amintite cele două încarnări: „Era înaintaşi. Alexandru Averescu nu
timp ce unii din cei adunaţi – sub omul gândului şi al faptei. [...] Sol- era numai un mare strateg,
drapelul lui – pentru a-şi împlini dat prin chemare ca şi prin tem- chibzuind încet, rece şi sigur
nevrednice dorinţe, se bucurau, el perament, el privea problemele planuri, în a căror executare nu-l
singur şi-a dat seama că naţiunea războiului prin prisma strategiei”.12 putea tulbura nimic din ce agită
se află într-o psihoză. Cu tact, cu Despre „răspunderile politice” ale sufletul oamenilor slabi. Nu mai
onestitate sufletească şi iubire lui Averescu, acelaşi istoric trebuie amintită, înalta lui minte
pentru ţărani, soldaţii lui, s-a consemna: „De la Cuza Vodă ni- creatoare, căreia îi datorăm
apropiat ca un medic de un mare şi meni nu a mai deşteptat în cugetul singura iniţiativă din marele război
scump bolnav”.10 maselor o atât de desăvârşită şi acea încredere în oastea noas-
În pofida imensei popularităţi de încredere, o mai uriaşă populari- tră, aşa de greu lovită, prin care
care se bucura, Averescu a ales tate: o dată, pentru că, într-un ceas ne-am putut reface pentru a
gândirea raţională, opusă misticis- greu, reprezentase ideea păcii, a recâştiga măcar onoarea. Dar era
mului maselor. Pluralismul demo- doua oară pentru că pusese capăt, ceva mai presus de acestea, aşa
cratic, armonizat cu autoritatea prin hotărârea sa liniştită, unui de rare însuşiri pe care în acele zile
exercitată legal în virtutea început de anarhie politică şi de supremă încercare nu le-a îm-
delegaţiei conferite de alegeri, socială”.13 părţit cu nimeni. Era fibra eroică din
- 17 -
EVENIMENT
el şi misterul din care venea şi care ţinută la Institutul de Istorie 2. Petre G. Papacostea, Mareşalul
înconjura orice acţiune a lui. El nu „Nicolae Iorga” – este concentrat şi Averescu aşa cum a fost..., p. 15.
3. Ibidem.
era un pregătitor de istorie, ci puternic înscrisă în denumirea
4. Maria, Regina României, Povestea
însăşi garanţia ei. Nimeni nu mai organului de presă a Partidului
vieţii mele, vol. 3, Anii de războiu,
avea nevoie să se întrebe: cu ce; Poporului, Îndreptarea, al cărui
partea a V-a, ediţia 1-a, Editura
misterul acela care-i strălucea în prim număr a apărut la Iaşi Adevărul, pp. 306-307.
ochi şi care dădea o greutate în aprilie 1918.14 Numele de 5. Cuvântul domnului general Averescu
neobişnuită fiecărui cuvânt al lui, Îndreptarea, dat ziarului de către rostit în şedinţele Senatului dela 4 şi 5
cuprindea în el toate posibilităţile. Averescu, exprima refuzul hotărât noiembrie 1927 (după note
Şi prin el a făcut acele minuni în al violenţei în acţiunile sociale şi stenografice), cu o prefaţă de dl.
sufletul ostaşilor care, singure, politice, al metodelor revoluţionare Otavian Goga, Bucureşti, Institutul de
peste orice pregătire tehnică, care cuprinseseră lumea rusă şi Arte Grafice „Îndreptarea”, p. 3.
6. Ibidem.
asigură izbânda. Să mai vorbim de riscau să se extindă şi în alte ţări. 7. P. Papacostea, O pagină de istorie.
cursa ce i s-a întins pentru
Mareşalul, în „Conferinţa”, an. VII, nr. 7
a-l prinde într-o politică pe care el Note:
şi 8, iunie şi iulie 1943. p. 5.
1. Momente din viaţa Mareşalului
n-a voit-o de partid, dar la dânsa a 8. Ibidem, p. 6.
trebuit să ajungă? Acolo taina lui Averescu. Sbuciumul marelui patriot 9. Ibidem.
pentru zidirea României întregite. Cel
n-a mai avut puterea ei magică 10. Ibidem.
mai mare geniu militar al României
pentru că... Pentru că acolo nu era moderne şi strălucit barbat de stat. 60
11. Ibidem, p. 7.
Aprecierea lui Nicolae Iorga cu Averescu”, în „Timpul”, anul II, nr. 513,
Neamului. Câteva fragmente impresio-
privire la rostul acţiunii lui joi, 6 octombrie 1938, p. 1.
nante din conferinţa d-lui Petre Papa- 13. Ibidem.
Alexandru Averescu în viaţa costea; vezi şi idem, Mareşalul 14. „Îndreptarea”, anul I, nr. 1, vineri
politică românească exprimă Averescu aşa cum a fost. O pagină de
13 aprilie 1918; vezi şi Lucian
viziunea unui om politic angajat în istorie, în „Timpul”, nr. 2381, pp. 15-17.
Predescu, Enciclopedia României
curentul care se impusese de Textele lui Petre G. Papacostea închi-
Cugetarea. Material românesc, oameni
nate amintirii lui Alexandru Averescu au
curând în România: dictatura şi înfăptuiri, Ediţie anastatică,
fost publicate parţial. Am folosit în
regală. Semnificaţia acţiunilor redactarea paginilor de faţă şi texte
Bucureşti, Editura Saeculum I.O.,
politice inaugurate de Averescu în aflate în manuscris, puse la dispoziţie
Vestala, 1999, p. 421.
1918 şi continuate până în 1938 – Ziarele din articol constituie o parte
de academicianul Şerban Papacostea.
aşa cum arăta academicianul din donaţia acordată Fundaţiei
Profit de această ocazie pentru a-mi
„Mareşal Alexandru Averescu” de către
Şerban Papacostea într-o comuni- exprima şi pe această cale grati-
academicianul Şerban Papacostea.
care despre Alexandru Averescu, tudinea.
- 18 -
EVENIMENT
- 19 -
EVENIMENT
- 20 -
EVENIMENT
- 21 -
EVENIMENT
de partid politic în graţia brătienilor, prin aceasta chiar devine răspun- după restauraţie dar, cu timpul s-au
dar, faţă cu o prezumată revenire a zător de acel act, (…) Atunci se încordat, ieşirile în presă ale
lui Carol aflat în străinătate, la pune întrebarea, cine-i lipsit de mareşalului având acute accente
coroană sau primejdia unei dicta- respect faţă de coroană: cel care polemice, cum atestă Ioan Scurtu:
turi, se putea conta pe el ca apără- caută pe vinovat, ştiind că „Regele Întărirea camarilei în viaţa eco-
tor al legalităţii, al monarhiei nu poate greşi”, sau cei cari, în nomică şi politică a ţării a generat
constituţionale, în care regele dom- disperare de cauză, caută refugiu numeroase reacţii. O campanie
neşte, arbitrează, iar partidele gu- în umbra tronului?13 înverşunată a desfăşurat Al.
vernează.Cu Ionel I.C.Brătianu, Cât priveşte „greşelile comise” de Averescu, preşedintele Partidului
instalat la putere din 1909, iar în guvernările averescane, amintite Poporului. O deosebită impresie a
ceea ce priveşte conduita primului de Vintilă Brătianu, părerile pot fi creat articolul „Madame du Barry”,
ministru, în anii de neutralitate, în mai nuanţate. La 17 iulie 1921 a publicat în „Îndreptarea” din 26 mai
care ţara trebuia să se pregătească fost definitivată legea pentru defini- 1932, în care mareşalul Averescu
de război, generalul Averescu a tivarea reformei agrare în Vechiul făcea o evidentă analogie cu
tipărit, în 1918, sub auspiciile Ligii Regat, lucru care lăsa fără obiect al „ţiitoarea” regelui Ludovic al XV-lea
Poporului, broşura „Răspunderile. muncii agitaţia de stânga. Omul şi Elena Lupescu.15
Punctul nostru de vedere”, care tranşeelor, părintele soldaţilor În Vinerea Mare a anului 1933,
arată pe vinovaţii dezastrului, şi se dovedea,- observă Florin se descoperă „complotul Precup”,
cere să se pedepsească, cu as- Constantiniu - o dată pacea un ofiţer ambiţios şi dezechilibrat,
prime, greşelile lor de neiertat, cari revenită, şi părintele ţăranilor. partizan fanatic şi unealtă activă a
au dus ţara pe marginea pră- România datorează generalului restauraţiei, nemulţumit de
pastiei. Argumentele pe care se Averescu un Mărăşti social şi răsplată, care urmărea, în varianta
bazau aceste acuze decurgeau din politic, în 1920-1921, mai important oficială, răsturnarea regelui şi a
Constituţie, unde articolul 92 decât Mărăştiul militar din 1917, în întregului guvern, iar din declaraţi-
stipula: Persoana regelui este înţelesul că prin persoana sa ge- ile prietenilor, suprimarea d-nei
inviolabilă. Miniştrii Lui sunt neralul Averescu a blocat curentele Lupescu. Pedeapsa rapidă şi as-
răspunzători. Nici un act al Regelui de stânga şi extrema-stângă.14 primea acesteia au produs agitaţie
nu poate avea tărie dacă nu va fi Relaţiile cu Carol al II-lea nu au în armată. În curtea cazarmei
contrasemnat de un ministru, care fost foarte cordiale nici până, nici Malmaison, în faţa unui public
- 22 -
EVENIMENT
numeros şi emoţionat, ofiţerii asupra războiului. Cum poate un Argetoianu”. Argetoianu invita pe
gradaţi au strigat fără ca nimeni să- Mareşal al Ţării, care a fost ofiţerii fără solde să se facă peşti şi
i fi putut opri cuvinte de batjocură şi împopoţonat cu atâta cinste să nu plătea decât jumătate din raţia
de afurisenie împotriva favoritei facă una ca aceasta?18 fânului armăsarilor cavaleriştilor.
regale. Aceste cuvinte au făcut Se dezminte cu o însemnare (Petre Pandrea, Turnul de ivoriu.
ocolul oraşului, al armatei şi al ţării. anterioară, datată 19 septembrie Memorii, Editura „Vremea XXI,
Au fost singurele bombe ale lui 1918, când, pentru căsătoria 2004, p. 31.) Ar fi de amintit că
Precup care au explodat. Efectul a „morganatică” cu Zizi Lambrino, în Argetoianu era fiul generalului Ion
fost mare.(…) Nu mult timp după, uniformă de ofiţer rus, după ce Argetoianu, unul din capii „revoltei
nemulţumirile reizbucnesc: Înain- părăsise unitatea ce o comanda, la coloneilor”, cea care, la 1888, în
tările făcute după bunul plac al Tg. Neamţ, în postură de „dezer- urma scandalului furniturilor
favorurilor de curte şi datorate tor”, la Odessa, pe când se afla, în militare, în care erau implicaţi fraţii
excesului de zel al Ministrului penitenţă, la Mănăstirea Horaiţa, în Maican, a dus la căderea de la
Armatei, generalul Uică, provoacă Transilvania. Singurul lucru care guvernare, după 12 ani de ocâr-
în armată un fel de „pronuncia- mă îngrijorează este acest vânt de muire, a partidului liberal, condus
mento”, Ofiţerii nedreptăţiţi amenin- bolşevism, măcar ca acesta să nu de I.C. Brătianu, supranumit
ţau în scris că dacă nu vor fi vină la noi. Averescu este acela de „Vizirul”. Iritarea militarilor, în 1938,
avansaţi îşi vor pune singuri care mă tem. El este în stare de o era generată şi de faptul că, într-un
galoanele care li se cuvin. Apropiaţi lovitură urâtă, din cauză că e furios exces de „reprezentativitate”, de
ai regelui, în frunte cu Argetoianu, pe Brătianu? 19 fast, de iubitor de parade, Carol al
exploatară pe lângă suveran După promulgarea noii consti- II-lea proiectase, în două rânduri:
primejdia acestei rebeliuni. Iar tuţii, Averescu îşi cenzurase întâl- 1930 şi 1934, o sumă de ţinute
mareşalui Averescu apărea ca un nirile cu Carol Rex, drept care, ofiţereşti (de instrucţie, de gală şi
înger salvator, sigur în stare să dacă nu putea să-şi asigure de mare gală, de vară şi de iarnă,
potolească armata şi să domine susţinerea, atunci vizita regelui a ba chiar şi de seară), coifură,
situaţia.16 Murindu-i soţia, Averescu avut ca scop ca să împiedice pe paftale, ledunci şi cartuşiere care
va merge la Turnu Severin, pentru bătrân a-şi manifesta public dăduseră mult de lucru ceapra-
înmormântare, timp între care criza nemulţumirea –se pare că a reuşit. zarilor şi diminuau drastic soldele,
se potoleşte, încă o reconfirmare Decontul suveranului faţă de fiindcă trebuiau plătite din buzu-
că minunile nu ţin mai mult de trei această abţinere la reacţie se va nar.21
zile. produce 12 iunie 1938: A apărut Argetoianu, a cărui pasiune a fost
De aceea, poate, într-o ţară în decretul prin care se acordă jocul politic, considerat ca artă pen-
care nici măcar înţelegerile mareşalilor Averescu şi Prezan tru artă şi, fireşte, ca artă de a veni
„parafate”, n-au valabilitate, foarte câte 150000 de lei pe lună, alocaţie la putere. Cu inteligenţa lui, cu
mult îl supărau zvonurile pe în care intră toate, şi alocaţie şi deprinderea de a vorbi fără
mareşalul Averescu. Odată a şi speţe de reprezentare.20 Cât va fi reţinere, cu arta de a povesti, el
protestat la Direcţia „Adevărului” însemnat suma la „cursul pieţei” era o prezenţă calmantă, mai ales
împotriva publicării unei liste minis- putem estima din altă pagină a că te învăţa să nu pui nimic la inimă
teriale „probabile”, Mareşalul jurnalului, unde se narează despre şi să treci peste orice.
credea superstiţios că o listă de gu- soţia răposatului prim ministru De Partidul poporului s-a
vern odată lansată în opinia publică şi fost vicepreşedinte al Jockei- despărţit. Ulterior, Averescu îl va
are cele mai mari şanse să devină Club-ului: Ieri seară a murit Marie acuza în Senat de „fapte penale” şi
realitate.17 Marghiloman, văduva lui Alexandru anume de „risipirea unei sume mari
Apariţia jurnalului de front al lui Marghiloman. A murit relativ tânără în Bonuri de tezaur”. ( A.P.
Averescu, îi stârneşte regelui, el (în conacul „Albatros” din Buzău, Samson, Memoriile unui gazetar
zice că de principiu, îm propriul lui n.m.) într-o mizerie neagră. Vă (1927-1937), Editura „Cartea
jurnal, o reacţie de respingere: 11 trimite, din partea Jockei Club-ului, românească”, 1979, p. 194.))
marie 1937. Am oroarea acelora în urma unei solicitări, 20.000 1938 & Autoritarismului regal,
cari, în viaţă sunt sau abia au trecut pentru ceremoniile funerare. virând spre dictatură prin
pragul veşniciei, publică aşa-zise Mari şi vechi erau mai de mult, „comasarea” tuturor partidelor
memorii. Ele sunt sau nesincere, cum probează un sagace scriitor într-unul singur, Frontul Renaşterii
sau o pledoarie pro domo sau observator al epocii, scriitorul Petre Naţionale, naşte reacţii între
ofensatoare pentru prea multă Pandrea în memoriile sale: Era actanţii politici tradiţionali, între
lume. (…) Aidoma, dar mai rău, guvernul Iorga –Argetoianu, spre care Dinu Brătianu, aparţinător al
Averescu s-a făcut de râs finalul său umoristic, Iorga spunea: „dinastiei” liberale, aşa cum nota,
publicând acele notiţe zilnice „eu nu sunt eu, eu sunt în jurnalul său, Constantin
- 23 -
EVENIMENT
Argetoianu, la 4 aprilie 1938: Dinu 2. Petre Pandrea, Turnul de ivoriu, 12. Stelian Popescu, Amintiri, Editura
– protestare comună împotriva Memorii, Editura „Vremea XXI”, 2004, „Albatros”,2000, p. 278.
dizolvării partidelor(…) Dinu luase p. 269. 13. Mareşalul Alexandru Averescu,
3. Pamfil Şeicaru, Istoria presei, Piteşti, Răspunderile, cuvânt înainte Florin
deja contact cu Averescu, cu Maniu
Editura „Paralela 45”, 2007, p.300. Constantiniu, Editura „Albatros”, 1999,
şi cu Iunian care au aprobat 4. Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita p. 26-27.
câteştrei ideea şi s-au declarat intelectuală românească între 1930 şi 14. Florin Constantiniu, O istorie sinceră
gata să semneze hârtia. 1950, Editura „Humanitas”, 2001, p.99; a poporului român, Editura „Univers
Constantin Argetoianu, Însemnări 102. Enciclopedic”, 1997, p.331.
zilnice 1 ianuarie- 30 iunie 1938, 5. N.I.Herescu, Dreptul la adevăr- 15. Ioan Scurtu, Monarhia în România
Vol. IV, Editura „Machiavelli”, 2002, publicistica exilului, ediţie îngrijită şi 1866-1947, Editura „Danubius”, 1991,
p. 211.) Faptul că generalul avea prefaţă de Nicolae Florescu, Editura p. 102.
încă pondere în eşicherul politic al „Jurnalul literar”, 2004, p. 5. 16. Grigore Gafencu, Însemnări politice
6. A.P. Samson, Memoriile unui gazetar 1929-1939, Editura „Humanitas”, 1991,
ţării este atestat, de acelaşi om
(1927-1937), Editura „Cartea p. 323-324.
politic, două zile mai târziu: Regele
românească”, 1979, p.180. 17. A.P. Samson, Op. cit., p.40.
a avut ieri la dejun o droaie de 7. A.P. Samson, Op. cit., p, 103. 18. Carol al II-lea, Între datorie şi
generali şi de colonei, iar către 8. Grigore Ghica, Grigri, prefaţă de pasiune. Însemnări zilnice, Vol.1 (1904-
seară a făcut o vizită generalului Constantin Bălăceanu-Stolnici, Editura 1939), Editura „Curtea veche, 2003,
Averescu să se împace cu el. Să-şi Fundaţiei Culturale Romţne, 1998, p. 151-152.
dea seama Majestatea Sa că a în- p. 275. 19 Carol al II-lea, Op. cit., p. 108).
9. G. Caliga, Almanahul dicţionar al pre- 20. Constantin Argetoianu, Însemnări
ceput lumea să mârâie iarăşi, şi că
mai ales în Armată nemulţumirile sei din România şi a celei româneţti de zilnice 1 ianuarie- 30 iunie 1938,
sunt mari. (Constantn Argetoianu, pretutindeni, cu o prefaţă de Const. Vol. IV, Editura „Machiavelli”, 2002,
Bacalbaşa, Imprimeria Fundaţiei p. 326; 329.
Op. cit., p. 217)
Culturale„Principele Carol”, 1926, 21. Cristian M. Vlădescu, Uniformele
Note:
p. 127. armatei române, Editura „Meridiane”,
1.Petre Pandrea, Memoriile mandari- 10. Pamfil Şeicaru, Istoria presei, Piteşti, 1977, p. 131-155.
nului valah, Editura „Albatros”, 2001,
Editura „Paralela 45”,2007, p.284.
p. 239. 11. A.P. Samson, Op. cit., p.17.
- 24 -
EVENIMENT
RĂSPUNDERILE. ACTUALITATEA
MAREŞALULUI AVERESCU
------------------------------------------------------ Colonel (r.) dr. Mihai Goia
- 25 -
EVENIMENT
- 26 -
ISTORIE, CULTURĂ
PAMFIL ŞEICARU,
Aniversare 120
CAVALER AL ORDINULUI
,,MIHAI VITEAZUL”,
ISTORIC ŞI DIRECTOR DE OPINIE
--------------------- Emil Niculescu
Defecţiunea ruşilor, atât pe fron-
Sublocotenentul de la Cerna tul din Dobrogea, căt şi pe frontul
şi Cireşoaia de la Porţile Moldovei a făcut ca
antirusismul său să nu aibă numai
Pamfil Şeicaru s-a născut la 18 temeiuri bazate pe lectura istoriei,
aprilie 1894, la Tăbărăşti, judeţul ci şi pe experienţa personală: După
Buzău. Anii şcolarităţii îi va lupta de la Bucureşti se simţea că
parcurge la Buzău, Tecuci şi un arc se rupsese şi asta se vedea
Bârlad. La începerea cursului după capetele plecate. Fiecare ofi-
primar se mută cu părinţii la Buzău, ţer sau soldat se închisese în sine,
unde este martor al înălţării primă- iar tăcerea ritmată de cadenţa pa-
riei: Războiul de Independenţă nu şilor, reflecta drama interioară a fie-
s-a situat prea departe în trecut. căruia. Din când în când se putea
Când eram clasa a II-a primară auzi: „Ruşii ne-au trădat, ne-au
la Buzău, venind de la şcoală vândut nemţilor” (…) cuvântul „tră-
auzeam cântecele lucrătorilor dare” a ţâşnit ca o expresie a unei
italieni care ciopleau pietrele lungi meditaţii asupra armatei
Palatului comunal.1 ruse.3 Comportamentul oştenilor
Generaţiei sale i-a revenit dato- ţarului era incompatibil cu onoa-
ria înfăptuirii României Mari, ţel pe rea, demnitatea vreunei armate eu-
care şi l-a asumat cu toată abne- ropene: Pe lângă Focşani, un 17 Mehedinţi: În portretul care i-l
gaţia, ca pe o ştafetă de onoare. podgorean mi-a arătat în pivniţă face lui Al. Busuioceanu (critic şi
În cursul istoriei unei naţiuni, în cum pluteau hoiturile unor soldaţi istoric de artă, emigrat în Spania,
succesiunea generaţiilor, unele au ruşi deasupra vinului care cursese n.m.), Şeicaru trasa cu denumiri
simţul istoriei în cel mai înalt grad, din buţile uriaşe ciuruite de gloan- având semnificaţii răscolitoare pen-
altele sunt aistorice. (…) Generaţia ţele de carabină. Încercase, bietul tru ostaşul din el: Cerna, malurile
care a făcut războiul unităţii naţio- român, să le deie „dintro cofeică Neajlovului, Momîia, Cireşoaia.
nale a avut simţul istoric- era aşa atât cât ar fi putut bea, dar pofta lor De la Orşova până la Oituz. Regele
de dominată de imaginile trecutului era să distrugă. Fiecare trăgea un Ferdinand l-a decorat cu Crucea
că, după bătălia de la Argeş, în foc de carabină ca să facă o gaură de cavaler al Ordinului „Mihai
retragere, am întâlnit resturile în bute şi cu gura lipită, ca nişte Viteazul”, iar generalul Berthelot i-a
Regimentului 8 Buzău care luptase lipitori, beau până cădeau ameţiţi. conferit ordinal „Croix de Guerre”.
în sectorul Călugăreni şi pierduse Vinul a continuat să curgă peste ei, Ordinul semnat de Ferdinand suna
două treimi din efectiv. Ofiţerii se umplând pivniţa. Alte unităţi de ca- astfel: „Acord Ordinul „Mihai
simţeau umiliţi: „N-am fost demni, zaci au coborât în pivniţă, îşi um- Viteazul” pentru vitejia şi îndârjira
am fost incapabili să ferim pleau gamelele şi râdeau prosteşte cu care a comandat compania de
Călugărenii de ruşinea unei înfrân- la vederea hoiturilor celor înecaţi .4 mitraliere în luptele de la cota 771
geri”. Toţi aveau ochii plini de În rândurile pe care i le consa- Cireşoaia, la 27, 28 şi 29 august
lacrimi. Ei porniseră la asalt ca şi cră, monograful său, Victor Frunză, 1917”.5
cum în fruntea lor păşea umbra notează despre campania Întregi- Despre împrejurările dobândirii
marelui voievod, năprasnicul Mihai rii, la care a participat ca subloco- acestei înalte distincţii militare, va
ţinând steagul în mână.2 tenent de rezervă, în Regimentul aminti locotenentul Ion Pantazi, fiul
- 27 -
ISTORIE, CULTURĂ
generalului Constantin Pantazi, fusese „Ziua Z”, invazia aliaţilor, în comuna Tăbăreşti, parte
ministru de război în a doua con- care şi reuşise. Pe 20 iulie avusese vândută în sumă de 42.000 lei,
flagraţie mondială (decedat în loc un alt atentat împotriva lui sumă din care au construit o casă
penitenciarul de la Râmnicu Sărat, Hitler, în care fusese implicat şi pe locul mamei mele, casă situată
în 1958), pe atunci căpitan, deco- Rommel; în urma faptului că füre- pe B-dul Brătianu nr.2, în Buzău (...)
rat în acelaşi grup Şeicaru; acesta rul ajunge în posesia acestei infor- În privinţa averii lui Pamfil
a înfruntat un regiment bavarez, iar maţii, pe 14 octombrie, îi acordă Şeicaru, ştiu că are o fermă la
compania care era aşezată călare celui vinovat şansa de a se sinu- Ciorogârla, pe locul unde a fost
pe cotă era comandată de căpita- cide. În cea mai fericită ipoteză, împropietărit, fiind decorat cu ordinul
nul Rommel, celebrul feldmareşal feldmareşalul a purtat ordinul ro- „Mihai Viteazul” (decoraţie primită în
de mai târziu. Tot această sursă mânesc de război vreo trei luni, războiul trecut).10 Cavalerii Ordinului
indică faptul că ordinul i-a fost dacă nu cumva l-a aruncat într-un „Mihai Viteazul”, cei din războiul
remis, de Ferdinand cel Loial, sertar la 23 august 1944, când Intregirii, primeau un lot de 20 ha.
în compania căpitanilor (de atunci) România a întors armele împotriva Ferma/conacul lui Şeicaru a fost
Constantin Pantazi şi Emil Germaniei. Oricum, în această naţionalizată şi trecută, cu titlu de
Pălăngeanu6. perspectivă, demersul regal pare a folosinţă, mai apoi lui Mihail
Un „dicţionar” al presei şi publi- se înscrie între farsele istoriei. Sadoveanu, în calitate de înalt
ciştilor, alcătuit, nu mult după Colegialitatea celor doi adversari funcţionar de stat al R.P.R.: era pre-
război, pomenea: Şeicaru Pamfil. de pe frontul Moldovei venea, şedintele Marei Adunări Naţionale.
Profesionist. Născut în 1894 la pentru ambii, prea târziu.
Buzău. Licenţiat în drept. (...) S-a păstrat, în schimb, brevetul Gazetarul
E dotat cu mare talent de polemist. de cavaler al locotenentului Emil
A fost director al ziarelor Pălăngeanu, din Regimentul 3 Gazetar politic de mare miză,
„Bucovina” din Cernăuţi, şi „Ora” şi Vânători, decernat prin Înaltul De- fost combatant între literaţii care s-
al revistei „Hiena”. A scris cret 611 din 21.VI 1917 – Pentru vi- au autodenumit, „generaţia tran-
la „Neamul Românesc” iar în pre- tejia şi avântul cu care a comandat şeelor” (Camil Petrescu, Cezar
zent este redactor la cotidianul compania în luptele din 1916 la Petrescu, Victor Ion Popa,
„Cuvîntul”. Colaborează la diferite Boldogvaroş, Sita Buzăului şi Gura V. Voiculescu, Al. O. Teodoreanu
reviste literare. Înfocat naţionalist Siriului unde a atacat la baionetă etc.) Şeicaru a văzut modul în care
s-a distins în ultimul război al nimicind o companie inamică luând clasa guvernantă a înţeles să se
întregirei iar pentru eroismul lui a prizonieri 40 de oameni. La Mălaia angajeze în războiul pentru reali-
fost decorat cu „Mihai Viteazul”, a luptat împotriva unei forţe zarea României Mari: Pe cât de
„Steaua României” cu spade, inamice superioare;9 decoraţia i-a strălucit condusese Ionel Brătianu
„Croix de Guerre” etc. E membru în fost prinsă pe veston de însuşi politica externă, pe atât de
Sindicatul Ziariştilor.7 regele Ferdinand, în acelaşi „lot” de deşuchiată, de inconştientă, până
Ca o dovadă a faptului că para- ofiţeri cu Pamfil Şeicaru. Fost pro- la crimă, a fost acţiunea Guvernului
doxul ne-a fost totdeauna familiar, fesor la şcoala de cadeţi de la liberal în prepararea ţării pentru
un „catalog” al cavalerilor Ordinului Mănăstirea Dealu, îl are printre intrarea în Război.
„Mihai Viteazul” nu-l înregistrează elevi şi pe Petre Pandrea, şi el Când generalul Averescu a scos
pe Pamfil Şeicaru, în schimb, îl deţinut politic, care ne comunică ziarul „Îndreptarea”, la sfârşitul lui
trece printre onoraţii acestei ilustre informaţia că generalul a murit, martie 1918, publicând primul arti-
distincţii militare româneşti, pe asasinat de un gardian, la Canal. col din seria intitulată „Răspunde-
fostul adversar al locotenentului de Pe 26 Aprilie 1945 se înregis- rile”, nu s-au putut tipări decât
rezervă de la Cireşoaia, căpitanul, trează depoziţia dr. Virginia Şeicaru 25.000 de exemplare, deşi cererile
pe atunci, de vânători alpini, nimeni Munteanu, sora acuzatului Pamfil erau de zece ori mai mari. Orice
altul decât generalul feldmareşal Şeicaru, în „procesul ziariştilor”, din atac contra lui Brătianu şi a guver-
Rommel Ervin, Comandantul care cităm pentru lămurirea obâr- nului liberal avea succes.11
Grupului de Armate „B”, fost şiilor dar şi a „livretului militar” al În aprilie al aceluiaşi an, va
comandant al „Afrika Corps”. gazetarului: Tatăl meu, Haralambie scoate, împreună cu N.Porsena,
Acestuia i se conferă „Mihai Şeicaru este unicul supravieţuitor Demostene Botez, Ion Vinea,
Viteazul” clasele a II-a şi a III-a, prin din cei 14 copii ai preotului Alfred Hefter şi C. Iarca (buzoian,
Decretul Regal Nr. 1297 din 12 iulie C-tin Şeicaru din comuna Tăbăreşti n.m.),”Arena”, care impunea prin
1944.) (unde avea o proprietate de factura, spiritul, vioiciunea atacuri-
La acea dată, Rommel era 50-60 ha, n.m.). lor, fronda tinereţii.
comandantul trupelor care păzeau Părinţii mei au vândut în anul „Chemarea” (martie 1919) , scos
Zidul Atlanticului. Pe 6 iunie 1944 1913 o parte din locul ce-l poseda de N.D.Cocea, fost coleg cu
- 28 -
ISTORIE, CULTURĂ
Şeicaru la liceul buzoian „Hasdeu”, de tot soiul. Fire incomodă, la primul număr şi generos a
şi fiu de general foarte dinastic, va iconoclast şi pamfletar de temut, consacrat un antrefileu în
proba că relele însoţiri şi exhibiţiile, dominat de demonul polemicii, „Adevărul”. Nu era o notă anonimă.
presa „de scandal”, cu orice preţ, Şeicaru devine cronicarul, comen- C Mille semnând-o, sublinia atenţia
nu intra în vederile de juneţe ale tatorul politic cel mai vestit din pe- pe care o acorda revistei noastre.14
acestuia: După două săptămâni de rioada interbelică.13 „Curentul” îl va edita, din 1928,
la apariţie, el a publicat câteva arti- Alegerea virulentului nume de cu o echipă redacţională „recrutată”
cole apologetice ale Revoluţiei bol- pe frontispiciul revistei nu aparţi- de la „Cuvîntul”, între care: Cezar
şevice, iar de Paşti, desenul care nea gazetarului buzoian, ci era un Petrescu, Nichifor Crainic, Al.
trebuia să reprezinte învierea avea „brevet” al prietenului şi colegului Busuioceanu T. Theodorescu-
în locul mântuitorului pe Lev Troţki. său de redacţie, Cezar Petrescu: Branişte, Dem. Theodorescu ş.a.,
Revoltaţi, Cezar Petrescu şi Pamfil Titlul Hiena a fost ales de Cezar. la care se adaugă, mai apoi, Ion
Şeicaru şi-au dat demisia, antre- Mie nu mi-a plăcut fiindcă amintea Vinea şi N. Carandino. Despre
nând şi pe Ion Vinea, Eugen Filotti, de un animal infect, laş; el mi-a jus- modul în care a început această
toţi trecând la „Adevărul”.12 tificat alegerea făcându-mi o în- nouă apariţie pe piaţa bucureş-
Între 1919-1924 va conduce, treagă teorie asupra cadavrelor teană oferă detalii impresarul de
împreună cu Cezar Petrescu, săp- ideilor moarte (sic!), cadavre care teatru Gaby Michailescu: a înfiinţat
tămânalul „Hiena”, cuprinzând po- impuneau un serviciu de ecarisaj. ziarul „Curentul” cu bani de la I.G.
lemici literare dedicate denunţării Revista a apărut; deasupra titlului, Duca. De la început gazeta a sus-
ideilor moarte , anunţând portretul Cezar desenase o hienă hidoasă. citat interes, câştigând intelectuali-
său robot de mai târziu, aşa cum Titlul revistei, conţinutul, stilul, tatea românească nu numai prin
i-l creiona un exeget al pamfletului fronda tinerească au impresionat. pana incisivă a directorului, temut
românesc, George Niţu: demolator Constantin Mille (directorul ziarului pamfletar, ci datorită unei strălucite
de mituri, de destine şi de cariere „Adevărul”, n.m.) a remarcat-o de echipe de condeieri cărora el
- 29 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 30 -
ISTORIE, CULTURĂ
Cazavillian s-a ferit să alunece fie o formulă a lui Take Ionescu, Dintre gazetarii cu matrice
spre liberali, fie spre conservatori. „politica instinctului naţional”, aşa buzoiană, remarcă, în „Istoria
Cugetarea politică a lui Cazavillian cum însuşi a făcut-o în volumul presei” scrisă în 1942 (p.284),
se reducea la formula „niţi cu aia, „România în Marele Război”. drept: Un real talent şi om de o fru-
niţi cu aia”. Nevoind să aibă o ati- Nu uita că nu numai bunele in- moasă cultură a fost Anton Bar-
tudine, se mulţumea să publice tenţii nu sunt suficiente, un exem- descu. Luase la Paris doctoratul în
doar informaţii şi telegrame, iar plu fiind apariţia (în ianuarie 1917, drept civil cu o teză elogiată de Pla-
articolele sălcii nu supărau pe la Iaşi) a ziarului România, editat niol şi poseda o solidă informaţie
nimeni. Take Ionescu a definit, mai de Marele Cartier General al Arma- clasică. Citea curent texte latine şi
târziu „Universul” „ organul laşităţii tei, în a cărei redacţie erau mulţi li- greceşti, din care cauză scrisul lui
naţionale”.18 Pamfil Şeicaru a făcut teraţi care nu făcuseră gazetărie: s-a resimţit de influenţa clasică în
publicistică incisivă, polemică, Mihai Sadoveanu, director, N.N. armonia frazei, în argumentare, în
picantă, recognoscibilă prin atitu- Beldiceanu, Petre Locusteanu, mânuirea ideilor. O vădită timiditate
dine şi stil. Nu uită, totuşi, meritul Corneliu Moldoveanu, G. Rotică a îi accentua un spirit excesiv de
directorului de a-l fi avut colabora- căror proză lipsită de vigoare avea auto-critic.
tor pe Caragiale. toate scăderile scrisului destinat A murit tânăr, presa pierzând un
O dreaptă măsură, propensiu- propagandei. (…) Toţi redactorii scriitor de excepţionale însuşiri.
nea spre cultură şi arte (îşi în- „României” aveau imaginea războ- Fişa acestuia, alcătuită de G.
demna colegii de redacţie să iului din „Povestirile unei coroane Caliga, la capitolul „Directori de
citească cel puţin 200 de pagini pe de oţel”. Gh. Coşbuc scrisese ziare” şi „Presa contemporană”, îl
zi), îl fac să poată trece cu vederea povestea însărcinat de Casa menţionează ca fiind un apropiat al
„scăderile” lumeşti/morale ale unor Şcoalelor: o versiune imaginară a generalul Averescu, care, începând
actanţi de presă, precum războiului de la 1877 care, în nici cu 30 martie 1926, era la a doua
Alexandru Bogdan-Piteşti, directo- un caz, nu putea servi de model guvernare: Bardescu A.A. Profe-
rul revistei de artă „Ileana” şi al pentru războiul din 1917. Intenţia a sionist. Născut la Buzău în anul
cotidianului „Seara” (apărut în tim- fost bună, dar (în, n.m.) lipsa de 1887. Doctor în ştiinţe juridice de la
pul ocupaţiei germane a orice contact cu frontul a redactori- Universitatea din Paris. În presă de
Bucureştiului): Bogdan-Piteşti a lor „României”, scrisul lor era con- la 1918. Director al ziarului
cultivat celebritatea scandalului venţional, de o retorică banală care „Îndreptarea,”, oficios al Partidului
până a murit. Fiind bogat, se în- nu putea provoca decât cel mult in- Poporului. Fost deputat. Dela 1926
conjura de artişti, de scriitori. A fost diferenţa.21 Cunoaşterea nemijlo- vice preşedinte al Sindicatului
primul care l-a preţuit pe Luchian.19 cită, „din teren” a subiectului era Ziariştilor din Bucureşti. A scris în
Meritele de gazetar patriot ale lui alta dintre „poruncile” ce nu puteau limba franceză un studiu asupra
Iorga sunt reliefate printr-o acoladă fi încălcate. libertăţii presei „L Abus du droit”.23
europeană: Am căutat să compar Cuvinte calde pentru pana unor Un alt asterix pozitiv primeşte un
„Cronique de la grande guerre” a importanţi actori ai scenei politice gazetar din Râmnicu Sărat, viitor
lui Maurice Barrés cu „Însemnările naţionale va avea Pamfill Şeicaru deţinut politic, exclus definitiv
războiului nostru în note zilnice” ale pentru buzoianul Alexandru din presă, într-o şedinţă din 15
lui Iorga. Mai meşteşugite, însă lip- Marghiloman, la apariţia „Notelor octombrie 1944, şi, mai apoi, cel
site de căldura spontaneităţii (…) politice” ale acestuia, în articolul: care, la chemarea lui George
pe când în articolele lui Iorga se Să avem un Saint-Simon român? Ivaşcu, va „construi” revista
redau bătăile de inimă ale unei co- („Cuvîntul”, nr. 766, luni 23 mai „România literară”; în 1934,
lectivităţi. Scurte, adesea doar o 1927): De dincolo de mormânt, „Dimineaţa” trimisese în Germania
imagine dezvoltată liric, parastrofe Marghiloman provoacă o prăbuşire un tânăr reporter de reale însuşiri,
dintr-o epopee. Toate încercările li- neaşteptată de decoruri, o ştergere Mircea Grigorescu, spre a face o
terare ale lui Iorga sunt fade, exer- brutală a fardurilor, o delaţiune, anchetă. Seria de reportaje, bine
ciţii între două prelegeri, între două o trădare a unei întregi bande con- scrise, asupra Germaniei hitleriste
discursuri, sau două conferinţe; le stituite din mincinoşii idealismului a produs un mare efect asupra citi-
lipseşte inspiraţia, prospeţimea de rentabil, din găgăuţii ambiţiilor torilor dimineţii. Gr. Gafencu a an-
imagini, autenticitatea emoţiei. Dar nevolnice, din cinicii caselor gajat la „Timpul” pe tânărul
pentru gloria literară a lui N. Iorga de toleranţă din borfaşii cu reporter, făcându-l redactor şef.
ajunge „Războiul nostru în note program social şi patetic electoral; Noul ziar s-a ferit să ia o atitu-
zilnice”.20 Non multa, sed multum. cel eliminat din conspiraţia ipocri- dine fermă contra dreptei naţiona-
Este modul în care îşi dorea ziei fardate tricolor se răzbună, liste care devenea tot mai
sieşi să scrie, pasional, urmând, cu denunţându-i.22 dominantă; nici spiritul prudent, nici
- 31 -
ISTORIE, CULTURĂ
temperamentul limfatic al lui până la ultimul ei soldat pentru Un alt gazetar al timpului,
Gafencu nu se potrivea cu exigen- a crea imperiul lui Stalin...ca şi A.P.Samson, de la „Adevărul” va
ţele unei înfruntări cu fluxul naţio- Statele Unite de altfel! indica un alt „prototip” al directoru-
nalist al opiniei publice. Aici, Faţă de alte „oracole” politice ale lui de la „Curentul”: Pamfil Şeicaru
Şeicaru va constata, abia în exil, că vremii (Vişoianu, Savel Rădulescu, a reeditat în presa română, într-o
n-a avut un diagnostic sigur întru- Titel Petrescu, Tătărescu) Şeicaru formă modernă, „cazul” lui Pietro
cât, Gafencu (1892 -1957), jurist, nu se va păcăli în tendinţa de Aretino, figură pitorească a renaş-
diplomat, ziarist, va pleca în Occi- a-şi persuada companionii să terii italiene. Aretino a fost primul
dent, în 1943; condamnat, în plece, creându-le un scenariu ziarist care şi-a dat seama că scri-
contumancie, la 20 de ani de „apocaliptic” de real, mai apoi: - Din sul „poate deschide toate uşile”.
muncă silnică, i se retrage cetăţe- ceaţa viitorului – ca să vă răspund N-a fost deci un original Şeicaru în
nia română (1948) şi devine lider al în acelaşi stil (i se imputase ironic această materie, dar condiţiile isto-
emigraţiei române anticomuniste, condiţia de mafaldă, n.m.) – se rice i-au permis o reuşită chiar mai
cum precizează, în nişte note la ridică o umbră uriaşă, înspăimân- mare decât a lui Pietro Aretino.
memoriile lui Stelian Popescu, tătoare, a lui Stalin, a marelui Cea mai importantă uşă care va
directorul „Universului”, emigrat în câştigător. Îl studiez, îl urmăresc de fi deschisă de Şeicaru se situează
Olanda, istoricul Ioan Opriş.24 ani de zile. în planul politicii externe. După
Până să fac abstracţie de venirea lui Hitler la putere, în
„Un Talleyrand al Balcanilor!” legendă şi să ajung la realitate a România s-a dat din ce în ce mai
trebuit să citesc munţi de cărţi. Am aprig o luptă de influenţă între
Şeicaru avea busolele sale infai- procedat la fel cu Hitler, cu Musso- Germania şi Italia. Axa Berlin
libile, între care bursa aurului: cât lini, cu Roosvelt, cu Churchill. Roma nu exista încă. (...) Sprijinind
timp Reichul repurta succese, do- Primii doi sunt afară din discuţie. penetraţia italiană, Şeicaru a tre-
larul era în scădere chiar faţă de Rămâne Roosvelt – un paralitic buit, până la urmă, să navigheze în
aur. Pe urmă, după dezastrul de la imbecilizat de diverse convingeri alte ape, chiar dacă personal n-a
Stalingrad şi mai ales după celebra mai mult sau mai puţin mistice – şi fost un mare admirator al lui Hitler
bătălie de la Kursk, aurul – adică Churchill. O fi el beţiv – vorbesc de şi nici al lui Antonescu şi chiar dacă
monedele şi bancnotele ameri- Churchill – dar asta nu-l împiedică a trecut acest rol redactorului său
cane, elveţiene, engleze şi sue- să fie lucid şi să realizeze că Ionel Dumitrescu, în fapt al doilea
deze – au început să crească Goebbels are dreptate! E groparul director al „Curentului”.26
vertiginos. Pe măsura panicii, a Imperiului Britanic. Dar nu numai Faptul că, într-o vreme, gazeta-
exodului celor care fugeau. La un atât. Printr-o împletire diabolică a rul încă mai credea că Occidentul
restaurant are loc o discuţie la care împrejurărilor, el vede – şi aici e nu va permite extinderea U.R.S.S.-
erau de faţă Vinea, bun prieten pe drama lui – cum a ajuns complicele ului în Europa, este amintit de
care Şeicaru voia să-l determine să lui Hitler în ridicarea Imperiului so- Barbu Cioclescu fiul Criticului, care
plece, Mihai Fărcăşanu, şeful tine- vietic. Degeaba râdeţi. În clipa de lucra la „Curentul literar”: Prin iunie,
retului liberal, când cel care îşi pre- faţă se făureşte cel mai mare când a avut loc debarcarea aliaţilor
gătea bagajele face o profeţie ce imperiu din câte a cunoscut umani- în Normandia, Pamfil Şeicaru
se va valida: Degeaba se laudă tatea. Unde se va opri? La Berlin, deveni tot mai nervos. Primea vi-
Churchillo că nu e cioclul Imperiului la Viena sau la Paris? Poate că zite, ambasadorul Elveţiei Rene de
britanic, el este ceea ce nu vrea să fugind de aici ar fi mai cuminte să Weck, ba şi primul ministru, Ică
fie, după cum astăzi Hitler e gropa- mă topesc în imensitatea Braziliei, Antonescu veneau cu oarecare
rul poporului german. „Anglia e a Americii de Sud.25 Cât despre frecvenţă.(...) De cum se auzea,
gata să lupte până la ultimul soldat prietenia, cumva ciudată, pe care i-o îndesat şi tot mai clar, bâzâitul
străin” (aluzie la armata colonială purta Vinea, aceasta se explică, în bombardierelor, Şeicaru ridica
engleză, n.m.) – e o butadă des aceleaşi memorii, prin admiraţia faţă mâinile spre cer, strigând: „Amice
repetată şi astăzi de anglofilii de flerul politic al acestuia: Dispreţuia Cioculescu, îi vezi, ştii cine sunt
noştri. Dar creieraşul lor anemic (autorul „Lunaticilor”, n.m.) „şmeche- ăştia?” Şi tot el oferea răspunsul:
nu-i ajută pentru a digera faptul ria”, acea meteahnă măruntă a „Poliţia cerului. Dacă ruşii or să
istoric crud, autentic. Fiindcă, dom- românului care îşi fură căciula. vrea să ajungă la Atlantic, au să
nilor, pentru ca istoria să se poată „Dar Şeicaru? –observam – nu e vină ăştia şi au să se cace peste ei,
repeta, trebuie în mod fatal să aibă şmecher?” „Nu, Pamfil e un bandit, uite aşa, aşa...”(...)
momente iniţiale unice, de unde un pirat... „ E un Talleyrand al Îi va comunica lui Şerban
porneşte repetiţia. Aşadar nu mi-e Balcanilor!” Auzeam pentru prima Cioculescu, după momentul când
teamă să spun că Anglia luptă oară această comparaţie. frontul ajunsese în Moldova, că va
- 32 -
ISTORIE, CULTURĂ
pleca din ţară spre a nu cădea în Plecarea sa nu pare să fi fost, frumoase poezii, iar vechea priete-
ghearele ruşilor. „Dar domnule după cum mărtusiseşte, numai o nie ar fi trebuit să reţină, să evite tri-
Şeicaru, încerca să-l liniştească „salvare” particulară de piele: L-am vialităţile. Prieteniile când se rup,
Şerban Cioculescu, de ce să văzut pe Antonescu la Olăneşti, în trebuie să păstreze aceeaşi de-
pleci? Aici are să se instaureze un ziua de 7 august 1944. Am stat de centă tăcere ca şi soţii după un di-
regim democratic, care nu va per- vorbă două ore şi în concluzie ma- vorţ. Şi această oribilă polemică
mite abuzuri, vindicte”. „Eşti naiv reşalul mi-a spus să plec imediat la între doi foşti prieteni nu a avut nici
amice Cioculescu, îi răspundea Madrid. Obiectivul îl voi lămuri şi va scuza unei fanatice convingeri, a
Şeicaru. Dacă pun mâna pe mine, lumina o serie de evenimente. Că cărei identificare ar fi anulat orice
mă spânzură. Cum au vrut, eu figurez între cei designaţi să fie simţ de măsură sau de decenţă;
dealminteri, să facă şi legionarii. Eu imediat arestaţi, era firesc, doar amândoi serveau interesele propa-
n-am avut noroc în politică”. Şi se toată acţiunea mea din 1939 şi gandei franceze şi germane.31
umbra la faţă.27 până în august 1944 a fost anti Ciudăţeniile şi, uneori, umorile
Nicolae Carandino, care, în pa- rusă şi continuă şi azi.29 dar şi caracterul directorului de la
latul „Curentului” şi cu performan- „Curentul” reies şi din memoriile
tele utilaje tipografice de acolo, a Vocaţia prieteniei (excepţionale) ale ale lui Gh.
scos, în calitate de director, până la Jurgea Negrileşti, un tânăr „de fa-
arestare, „Dreptatea”, ziarul Parti- Poetul şi publicistul Vlaicu milie” din anturajul lui Vinea, din
dului Naţional Ţărănist, condus de Bârna, familiarizat cu redacţiile şi care decupăm căteva felii: - Sunt
Iuliu Maniu (mort în detenţie la cafenelele literare ale timpului câini amabili şi câini care caută
Sighet, 1953), îşi amintea febrilele aminteşte top-ul în care figura orice prilej de a te muşca – observă
zile de august 1944: Pamfil Şeicaru Şeicaru şi încercarea lui de a-şi Vinea la teoriile lui Şeicaru. Care
plecase în străinătate donând asigura, în lipsă, perpetuarea apa- crezi tu că sunt mai spontani, mai
intreprinderea unui consiliu din riţiei ziarului: E bine de ştiut că în sinceri?
care făceau parte generalul acei ani până la plecarea lui din Cei care te muşcă. Care-şi arată
Constantinescu-Klaps, Ion Vinea, ţară, Pamfil Şeicaru a fost figura colţii, a răspuns Şeicaru vehement.
Romulus Dianu, Lorin Popescu. numărul unu a presei bucureştene, La ceilalţi e totdeauna vreun cotlet
La despărţire, Şeicaru mi-a pro- deşi ziarul lui, „Curentul” se situa în perspectivă. Francheţea o
pus să plec cu el şi cu Puiu Dumi- cam pe locul al patrulea în ordinea considera superioară „diplomaţiei”.
trescu (fostul secretar al lui Carol al tirajului.(...) Şi Vinea şi Carandino şi mulţi
II-lea) care era de faţă. De ce să În preajma războiului, trustul alţii au rămas şi au urcat golgota
plec? De ce să fug? „Curentul” a scos un ziar de prânz, regimului „democrat popular” de
Propunerea lui mi s-a părut echi- „Evenimentul zilei”, la conducerea extracţie moscovită plătind, cei mai
valentă, în acea clipă, cu a lui Al căruia l-a instalat pe prietenul său mulţi, preţul recluziunii politice: Lui
Capone sau a lui Dillinger dacă ei din tinereţe, Ion Vinea. (...) Şeicaru Vinea i s-a luat dreptul de semnă-
mi-ar fi propus să fugim că „vine a părăsit ţara în grabă, ştiind bine tură. Pentru că n-a vrut să intre în
poliţia”. Nu numai că mă simţeam ce îl putea aştepta. Cezar Petrescu Partid, cînd i s-a propus – înregis-
„nevinovat” dar, cu ani în urmă, lup- mi-a spus că înainte de plecare, trează Magda Ursache – Ion Vinea
tasem constant pe poziţiile de Şeicaru îl chemase şi, făcând apel (lucra ca ghipsar, hamal, magazio-
stânga. Prim redactor al „Faclei” patetic la colaborarea lor din ner şi „negru literar”, a fost agăţat
(după Cocea şi o dată cu direcţia juneţe şi de mai târziu, i-a oferit pentru o spăimoasă acuză în 51-
Vinea), colaborasem la toate zia- conducerea „Curentului”. Scriitorul 52: trafic cu aur. A vândut lui Petru
rele şi revistele democratice, iar în n-a primit-o, bineînţeles.30 Dumitriu (210 monede aparţinând
timpul „războiului sfânt” fusesem Pamfil Şeicaru a avut un adevă- mamei Elenei Orghidan). L-au
internat la Târgu Jiu o dată cu rat cult al prieteniei, vizibil şi înainte bătut la tălpi până a recunoscut. A
Victor Eftimiu, cu Ralea, cu şi după plecarea din ţară. În ce pri- fost eliberat anevoie, după inter-
Zaharia Stancu. veşte morala unor oameni de litere venţia doctorului Lupu de la Dej,
Dar Şeicaru insista. Enervat, la care au colaborat în câmpul publi- nicidecum a lui Petru Dumitriu,
un moment dat i-am tăiat-o scurt, cisticii, în speţă polemica Arghezi – care a declarat, nonşalant, că arun-
la care, cu maniera lui brutală’, Cocea, nu i se întrevede nici urmă case aurul burghez în lac. Vinea a
m-a apucat de guler şi mi-a zis: de satisfacţie de filon balcanic tradus „Hamlet” şi Petru Dumitriu a
„Vezi tu, mă! De cravata asta o să („întărâtă-i, drace, că şi mie-mi semnat. Cică „l-a acoperit”.32 În
te spânzure într-o zi comuniştii. Şi pace!”) ci o morală din cele mai 1960, şi Petru Dumitriu „a defec-
atunci ai să-ţi aduci aminte de adânci şi mâhnire: În revista lui tat”, fugind în Occident. Oscar
mine! Dar o să fie prea târziu.28 Cocea a publicat cele mai Hann era vechi prieten cu Şeicaru,
- 33 -
ISTORIE, CULTURĂ
pe care îl cunoşte din război şi asu- Calimachi, Ion Pas, N.D. Cocea,
pra dăruirii căruia depune şi Cezar Dincolo de Cortina de Fier Emil Serghie, N.Carandino,
Petrescu, într-un articol publicat Miron Constantinescu, Cicerone
în „Cuvântul”, în 1925: De pe În emigraţie, iniţial în Spania, Theodoresci – fost lucrător în ser-
atunci încă „Exantematicul” ori înţelege tâlcul negocierilor de la viciul de propagandă, în timpul răz-
„Ordonanţa” părăsesc figuraţia Teheran şi Yalta, acolo unde s-a boiului din Est şi N. Moraru, exclud
fidelă a lumii fenomenale, nu mai trasat viitorul „lagăr socialist”, prin definitiv din presă pe Stelian
reţin aspectele efemere ale vieţii ci semnăturile şi procentajele sferelor Polescu, Pamfil Şeicaru, Nichifor
adunate pe planul vertical în de influenţă semnate de Stalin, Crainic, Iloe Rădulescu, I.P.
care se ramplasează opera, Roosvelt şi Churchill. De dincolo de Prundeni, Romulus Seişanu, Dem
cuprind şi statornicesc o idee şi un „Cortina de Fier” , va fi un denunţă- Theodorescu, Al. Hodoş (traducă-
sentiment.(...) Schiţele de război tor acerb al „vânzării” statelor tor din Baudelaire), Romulus
„Învingătorul, „La raport”, „Patrula” est-europene către U.R.S.S. în căr- Dianu, Mircea Grigorescu ş.a.
şi-ar avea locul mai bine decât ţile „Pax americana, o pax sovie- Ulterior unii vor fi judecaţi de Tribu-
oriunde, în Muzeul militar, fiindcă tica” (Madrid, 1947), „Dolta – nimic nalul Poporului, în procesul din 30
vorbesc despre războiul autentic decât cenuşă” (Paris 1948), mai-4 iunie 1945. Conform actului
mai multv decât atâtea monumente „România în Marele Război” (Paris, de acuzare, aceşti ziarişti sunt vi-
care pângăresc în aceeaşi vreme 1968), „Construcţii pe nisip –poli- novaţi de a fi contribuit prin
şi pieţele noastre publice şi aminti- tică istorică” (Madrid, 1972), „Davai articolele lor, la dezastrul ţării.
rea ostaşilor care au luptat şi Ceas – istorii adevărate pentru uzul Martori ai acuzării au fost M.R.
au murit altfel decât în atitudini americanilor” ( Madrid, 1977), „Arti- Paraschivescu, Radu Boureanu,
de operetă.33 cole de fond”, „Curentul” , ianuarie- Gheorghe Dinu, Zaharia Stancu.
Şeicaru îi comandase lui Oscar august 1944”( München, 1978), a Pedepsele au fost foarte grele. P.
Han ridicarea pe cheltuiala sa, unei lungi serii de articole precum: Şeicaru - condamnat la moarte în
a monumentului „Victoriei”, la „România–Hiroşima morală”(1950) contumancie, Ion Dunitrescu - 20
Mărăşeşti (...) Un altul într-un mic La Madrid,- ne confiază Jurgea de ani de detenţie, 10 ani degra-
cimitir din Alsacia, unde prin anii –Negrileşti - Şeicaru a încercat dare civică şi confiscarea averii,
30, Pamfil Şeicaru a reuşit să multe. A scris nişte cărţi în care îl Romulus Dianu şi Seişanu – de-
îngroape osemintele ostaşilor apostrofa pe... Churchill! Căuta să tenţie pe viaţă, Ilie Răsulescu –
români adunate de prin mormintele dovedească cititorilor că a avut muncă silnică pe viaţă, 10 ani de-
răspândite în Franţa ale prizonieri- dreptate, că mereu a fost clarvăză- gradare civică, confiscarea averii
lor din lagărele organizate de tor. Dar nimeni nu l-a citit, fiindcă sale şi a soţiei, Ilie Popescu
armatele germane de ocupaţie. nimeni nu citeşte pe cineva fiindcă Prundeni – detenţie grea pe viaţă
O statuie a lui O. Han stă de strajă, are dreptate. Pe urmă a încercat să şi confiscarea averii, Al. Hodoş –
reprezentând România. Nimeni publice la Paris o modestă fiţuică 20 de ani detenţie, 10 ani degra-
nu ştie care a fost modelul statuii, de şantaj. N-a reuşit fiindcă – mi-a dare civică şi confiscarea averii,
scrie A. De Flers, este mama spus Vinea – era pe lista neagră a Radu Gyr, 12 ani detenţie rigu-
lui Şeicaru, care orbise şi pe care unei puternice loje din Paris. De roasă, 5 ani degradare civică şi
fiul ei o venera ca pe o sfântă”.34 ce? Vinea nu putea face decât pre- confiscarea averii, Nichifor Crainic
O evocare a prietenului Vinea o supuneri. De la un mare francma- – detenţie grea pe viaţă, 10 ani de-
datorăm poetului şi gazetarului son ştia de acest blestem care ii gradare civică şi confiscarea averii,
Vlaicu Bârna: era cu un sac gol interzicea accesul în Franţa şi care tot astfel Stelian Popescu, fostul di-
împăturit pe mână, în nişte haine l-a urmărit până la moarte.36 Me- rector al ziarului „Universul”.37
destul de ponosite. Spunea că vine morialistul nu avea la îndemână Un ultim „şeicarolog”, sosit mai
de la muncă. Fusese exclus din documentele prin care să poată în- târziu la potou, este George
1944 din Sindicatul Ziariştilor, ţelege, ca Victor Frunză, că nu era Stanca, poet şi reporter sportiv,
n-avea voie să scrie în presă şi numai atât, ci mult mai mult: ce nu şi-a putut refuza un titlu
o ducea foarte greu. Şi atunci, încercarea de a-l discredita, ade- vandabil: „Şantajul şi etajul” Pamfil
prietenul comun, Oscar Han, care meni şi înfăşca a braţelor de cara- Şeicaru între legendă şi adevăr
avea o comandă de la stat, cu catiţă ale securităţii. (Editura „Adevărul”, 2012, p.320).
organizarea unei expoziţii la La 15 octombrie 1944, o comi- Ar rezulta, din această nouă glosă
Fundaţia Dalles, l-a angajat sie de epurare a gazetarilor care asupra gazetarului, scriitorului şi is-
pe Ion Vinea pe post de ipsosar. „au greşit” faţă de U.R.S.S., în tim- toricului, că incriminanta pecete
Lucra, adică, la prepararea pul regimului antonescian din care i-ar fi aparţinut lui Nichifor Crainic,
ipsosului.35 făceau parte Emil Socor, Scarlat după însăşi relatarea lui Şeicaru,
- 34 -
ISTORIE, CULTURĂ
din emigraţie: Nichifor Crainic a fost unul dintre orfani să-şi fi avut părin- moaştele vechi, să cerem soco-
unul dintre marii mei adversari. Am tele în Regimentul 17 Mehedinţi, în teală vinovaţilor şi alte asemenea
lucrat împreună la „Cuvântul” şi care aţi luptat şi Dvs. În războiul uni- îndemnuri subversive. Ştiam că în
„Curentul” dar n-am uitat ce făcuse tăţii naţionale, iar ceilalţi să-şi fi avut faşa vrăjmaşului fusese cu simpli-
el împotriva mea. Pe timpul când părinţii căzuţi pentru ţară în vânăto- tate un brav. Cuvântul avea, dar, o
se construia Palatul Curentul la rii de munte, aviaţie sau marină. greutate morală. Era un om care se
Bucureşti, inventase sloganul Alte informaţii de ordin caracte- dedicase războiului fiindcă avu-
„Şantajul şi etajul”, nu aşa cum se rial, temperamental le produce sese candoarea să creadă în forţa
spune că ar fi fost Nicolae Iorga. Pe Cezar Petrescu într-un „instanta- lui etică. Şi cum gesticula furiş şi
gardul vis-a-vis de Palatul Curentul neu” făcut la Iaşi, în 1918, pe timpul privea vrăjmaş la automobilele cu
scrisese cu litere uriaşe sloganul armistiţiului: Atunci (...) l-am cu- roţi elastice şi cu cuconiţe pudrate,
menţionat de mine mai sus. noscut întâi pe Pamfil Şeicaru. Era vedeam în el vie şi înfricoşată ame-
Faptul de a fi lăsat fără răspuns revoltat de ceva ( când nu e revol- ninţarea răzvrătirilor viitoare.39
fandările de spadasin ale celui ce a tat de ceva?). Vorbea încruntându- Capitolul „Pamfil Şeicaru -
scris „Şesuri natale” se datora nu se duşmănos; pe obrazul încă Casandra României”, vreo două-
laşităţii, ci faptul că iubea românis- pârlit de ploi şi de fumul şanţurilor zeci de pagini, învederează vizio-
mul şi, mai mult, îi unea ardenta se zugrăvea încleştată o indignare narismul acestuia, faptul că, în
admiraţie faţă de Iorga. George atât de violentă încât am crezut, avans cu douăzeci de ani, a „pro-
Stanca aduce în apărarea „incul- într-adevăr, ce spunea: că trebuie feţit” o viitoare Europă unită, reuni-
patului” câteva argumente mate- o revizuire totală, să răsturnăm ficarea celor două Germanii,
riale: A intrat în cartea istoriei
noastre Mănăstirea „Sfânta Ana”,
înălţată pe Dealul Moşului de la
Orşova, sau Monumentul Victoriei
de la Mărăşeşti. La Ciorogîrla, co-
muna în care îşi avea reşedinţa, ri-
dică, pe un teren primit în
consecinţa Ordinului „Mihai
Viteazul” edificii destinate să găz-
duiască: dispensarul, primăria,
şcoala şi cantina aferentă, baia co-
munală; apoi Biblioteca Liceului
„Gheorghe Roşca Codreanu” din
Bîrlad şi, în zona de baştină,
monumentul de la Beceni-Buzău,
dedicat lui Constantinescu- Beceni.
Am mai adăuga şi o troiţă, la Stary
Krym, în Crimeea, pentru cimitirul
eroilor români cari au căzut pentru
neamul românesc şi crucea lui
Hristos, cum pomeneşte într-o
epistolă de mulţumire locolenent
colonelul I. Lupaşcu, cel care ame-
najase acel loc de veşnică odihnă.
În acelaşi număr al „Almanahului
„Curentul”38 se reproduce o scri-
soare de mulţumire a lui Mihai
Antonescu, vice-preşedinte al
Consiliului de Miniştri şi ministrul
Propagandei Naţionale, pentru ini-
ţiativa lui Şeicaru de a dona, din par-
tea S.A.„Curentul” câte 3000 lunar
pentru întreţinerea a 6 copii orfani
de război pe care cereţi să-i de-
semnez, adăugându-vă dorinţa ca
- 35 -
ISTORIE, CULTURĂ
destrămarea U.R.S.S.-ului (În opi- În anul 2000, într-un final al vo- 16. Victor Frunză, Op. cit., p. 345.
nia mea, problema naţionalităţilor lumului privind activitatea de publi- 17. Pamfil Şeicaru, Istoria presei, Edi-
va face explozie (...) precum impe- cist, istoric şi scriitor în exil a tura„Paralela 45”, 2007, p. 306.
18.Pamfil Şeicaru, Op.cit., p. 241.
riul Habsburgilor) şi, încă din 1950, fostului cavaler al Ordinului „Mihai 19. Pamfil Şeicaru, Op. cit., p. 258.
chiar o Românie postcomunistă: La Viteazul”, autorul (deja, regretatul), 20. Pamfil Şeicaru, Op. cit., p. 266.
eliberare, după explozia de ură în- Victor Frunză, născut la Râmnicu 21. Pamfil Şeicaru, Op. cit., p. 278.
delung comprimată, după perioada Sărat, el însuşi un exponent al 22. Al. Marghiloman, Note politice,
de anarhie spontană, în care vio- celor ce optaseră politic pentru Vol.1, ediţie şi introducere de Stelian
lenţa răzbunătoare va da tonul, va diaspora, nota: Sunt tentat s-o strig Neagoe, Editura „Scripta”, 1993, p. 22-
urma o potolire. Cu suprimarea în piaţa publică: „Dreptate pentru 24.
23. George Caliga, Op. cit.,p.127.)
agenţilor ocupaţiei. (...) Peisajul po- Pamfil Şeicaru!”. El nu aparţine
24. Stelian Popescu, Amintiri, Editura
litic şi spiritual al ţării va fi complet stângii naţionaliste sau dreptei. El
schimbat. Să înţelegem că asupra nu poate fi anexat unei direcţii. El „Albatros”, 2000, p. 405.
25. Gh. Jurgea-Negrileşti, Troica
ţării noastre a căzut o bombă ato- aparţine culturii române în totalita-
amintirilor. Sub patru regi, Editura
mică morală. Constatările medicilor tea ei.40 „Cartea Românească”, 2002, p. 345.
au stabilit că (...) o radioactivite re- 26. A.P.Samson, Memoriile unui ga-
Moscova nu se va sinchisi nicio- din lumea literară, Vol.1, Editura Corso, Editura „Albatros”, 2005, p. 116.
dată de motive morale, de respec- „Saeculum I.O.”, 2002, p. 530. 31. Pamfil Şeicaru, Istoria presei, Edi-
5. Victor Frunză, Destinul unui con-
tarea fostelor tratate, este, recent tura„Paralela 45”, 2007, p. 277.
damnat la moarte Pamfil Şeicaru., Edi- 32. Magda Ursache, Vieţile cărţarilor
probat de conflictul, în escaladare, tura „Victor Frunză”, 2001, p. 69.) contemporani, după Magda, Cluj-
cu Ucraina. 6. Ion Pantazi, Am trecut prin iad,
Napoca, Editura „Eikon”, 2012, p. 57.
Multiplu/proteic personaj (chiar Sibiu, Editura „Constant”, 1992, p. 219. 33. Cezar Petrescu, Evocări şi
literar – Pahonţu, din romanul 7. George Caliga, Almanahul dicţio-
aspecte literare, Editura „Facla” , 1974,
„Gorila” al lui Rebreanu şi Patriciu nar al presei din România şi a celei p. 298.
din „Delirul” lui Marin Preda, preţui- romîneşti de pretutindeni, cu o prefaţă 34. Cornelia Ştefănescu, Fără eufe-
tor al literaturii şi artelor -prim de Const. Bacalbaşa, Imprimeria misme, în: „România literară”, nr.42,
entuziast al pânzelor lui Tonitza – Fundaţiei Culturale „Principele Carol”, 23-29 oct. 2002, p.13.
1926, p.149.
furnizor al unor subiecte şi perso- 8. Colonel Eugen Ichim, Ordinul mi-
35. Nicolae Ţone, Un interviu inedit
naje de roman către Cezar cu Vlaicu Bîrna despre Ion Vinea, poet,
litar de război „Mihai Viteazul”, Editurile
Petrescu (Isaiia Duhu din „Comoa- prozator şi ziarist de mare clasă, în:
„Modelism” şi „Jertfa”, 2000, p. 220.
rea lui Dromichet” şi „Aurul negru” 9. Colonel Eugen Ichim, Op cit., p. 63
„România literară”, nr. 38, 11-17 sept
2002, p. 10.
este un moşnean din Beceni), 10. Emil Rus, Delictul de opinie.
36. Gh. Jurgea-Negrileşti, Op. cit.,
Pamfil Şeicaru încă nu a fost „epui- Procesul Ziariştilor 1945, Institutul
p. 349-350.
zat” de abordările de până acum, Naţional pentru Studierea Totalitaris- 37. Ion Cristoiu, Propuneri pentru o
- 36 -
ISTORIE, CULTURĂ
BĂTĂLIA DE LA
R Â M N I C U S Ă R AT
ÎN VIZIUNEA COMANDANTULUI ARMATEI A IX-A GERMANE,
GENERALUL DE INFANTERIE ERICH VON FALKENHAYN
--------------------------- Viorel Frâncu, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău
În anii imediat următori încheierii primului război mon- Repere biografice
dial, istorici, istorici militari, foşti combatanţi, literaţi şi 1861 - 11 septembrie: Erich von Falkenhayn, general al ar-
publicişti s-au aplecat cu un deosebit interes asupra matei germane, om politic şi scriitor, s-a născut la castelul
din Burg Belchau, ca fiu al lui Fedor von Falkenhayn şi
acestui eveniment istoric, având ca rezultat realizarea
Franziska (născută Rosenberg).
unei bogate istoriografii. Volumele de memorialistică, 1880 - După absolvirea şcolii de cadeţi, este repartizat, cu
componente ale acestei bibliografii, au un rol important, gradul de locotenent, în Regimentul 91 Oldenburg.
mai ales atunci când sunt scrise de persoane care au 1893 - Se transferă la Statul Major General.
jucat un rol de prim rang în derularea acelor evenimente. 1896 - Este detaşat în China, unde activează ca instructor
În ceea ce priveşte descrierea şi analiza acţiunilor militar.
militare desfăşurate pe teritoriul României, în perioada 1899 - Reîntors în Germania, participă cu Corpul expe-
1916-1919, pe lângă literatura naţională a războiului, diţionar de sub comanda lui Contelui Alfred von Waldersee
la o campanie în estul Asiei, pentru înăbuşirea rebeliunii
„un indispensabil izvor de inspiraţie mai este şi literatura
„Boxerilor”, soldată cu cucerirea Beijingului.
duşmanului. Aceasta e foarte bogată, atât în expuneri 1908 - 18 mai: Este înălţat la gradul de colonel.
de ansamblu, cât şi de detaliu. În special armatele 1912 - 22 aprilie: Este avansat la gradul de general-maior.
germane au fost însoţite şi de numeroşi corespondenţi 1913 - 8 iulie: este numit ministru de Război.
de război, care au descris nu numai operaţiunile militare 1914 - 14 septembrie: După bătălia de la Marna, îl în-
propriu-zise, dar şi partea pitorească a războiului, locuieşte pe Helmuth von Moltke la conducerea operaţiunilor
notând impresii de tot felul ce au putut culege. militare ale armatei germane pe teren.
Descrierile lor sunt, în general, răuvoitoare pentru noi, - 03 noiembrie: Oficial, devine succesorul lui Moltke şi
duşmănoase, cum e uşor de înţeles. Totuşi, sunt un numit şef al Marelui Stat Major.
1915 - 20 ianuarie: Renunţă la funcţia de ministru de Război.
preţios material informativ (...) pentru că sunt un certifi-
1916 - Ianuarie: Propune utilizarea nerestricţionată a sub-
cat, a cărui parţialitate - în favoarea noastră - n-ar putea marinelor (U-Boot) împotriva Angliei, dar intră în conflict cu
fi bănuită de nimeni.”1 cancelarul Theobald von Bethmann-Holweg.
În acest context se înscrie şi volumul de memorii, in- - 21 februarie: Începe atacul împotriva fortificaţiilor de
titulat „Campania Armatei 9-a împotriva Românilor şi la Verdun, care eşuează, şi Falkenhayn intră în conflict cu
Ruşilor 1916/17”, semnat de Erich v. Falkenhayn, Hindenburg, încercând să solicite concentrarea tuturor
„General de infanterie, Şeful Direcţiei supreme ger- forţelor armate germane pe Frontul de Vest şi imple-
mane: septembrie 1914 - august 1916; Comandant al mentarea strategiei „războiului de uzură”.
- 24 august: După intrarea României în război, Falken-
Armatei 9-a: august 1916 - mai 1917”, apărut în anul
hayn este eliberat din toate funcţiile de către Kaiserul Will-
1921, la Berlin, sub egida Editurii „E. S. Mittler & Sohn”. helm al II-lea. Succesorii săi în conducerea supremă
Acelaşi volum va apare ediţia românească (cu 10 germană sunt Hindenburg şi Ludendorff. Este numit co-
schiţe în text), în anul 1937, în traducerea maiorilor Al. mandantul Armatei a IX-a în România.
Budiş2 şi C. Franc. În „Cuvântul traducătorilor” se 1917 - Iunie: Este numit la comanda Grupului de Armate
menţionează despre autorul acesteia următoarele: destinat să funcţioneze în Palestina.
„Deşi autorul ne-a fost, credem, cel mai înverşunat 1918 - Martie: Comandă Armata a X-a din Belarus pe fron-
adversar - şi lucrul se poate explica dacă admitem că tul rusesc.
pierderea postului său de Generalisim al armatelor 1919 - 05 iunie: Se pensionează la cerere. Se retrage la
Castelul Lindstedt din Postdam, unde se dedică scrierilor
germane, s-a produs din cauza şi momentul intrării
memorialistice.
noastre în război -, totuşi lucrarea lui oferă multe în- 1920 - Publică volumul Comandamentul Suprem în perioada
văţăminte, fiind plină de chestiuni de un deosebit 1914-1918 şi deciziile sale cele mai importante.
interes: 1921 - Publică volumul memorialistic Campania Armatei a
- aprecieri juste asupra: lipsei de experienţă a 9-a împotriva românilor şi ruşilor 1916/17.
comandamentului român (exagerate de multe ori); 1922 - 08 aprilie: Moare la Castelul Lindstedt.
- 37 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 38 -
ISTORIE, CULTURĂ
cele mai bine instruite şi din timp de pace, trupa îşi şanse de succes, ţinând seama pentru reuşita unei
face datoria cu prisosinţă şi în orice împrejurare. Când asemenea operaţiuni pe timp de iarnă, în Carpaţi, de
însă aceste elemente de prima categorie s-au măcinat dificultăţile tereneului şi ale reaprovizionărilor. Ele nu
în lupte, după mai mulţi ani de război şi, din nefericire, puteau decât provoca cele mai grele pierderi,
aceasta se întâmplă lor mai uşor decât masei, pro- ocazionate de viscol, ger, zăpadă sau ploaie care tre-
dusă şi instruită sumar în curs de război, atunci începe buiau înfruntate. Bun înţeles că fiind vorba de operaţi-
să se termine cu ordinea şi disciplina. Această trupă unile unui alt Grup de armate, nu aveam calitatea
de a doua categorie mai luptă, se fărâmiţează însă să-mi exprim îngrijorarea. M-am rezumat să las a se
uşor în timpul luptelor din războiul de mişcare, dacă comunica Comandamentului Arhiducelui Iosif, ca să
nu i se dă posibilitatea la timp de a se reface, după nu anticipeze calculele, referitoare la înaintarea
eforturi. Armatei 9-a; aceasta ar avea în faţa frontului său un
În cazul de faţă, o întrerupere a acţiunii a devenit in- inamic puternic, care nu va putea fi atacat înainte de
dispensabilă şi din cauza necesităţii de a apropia arti- 9 Decemvrie.
leria grea şi muniţiunile necesare viitoarelor lupte Acest inamic se compunea, începând din munţi
serioase. Până acum nu se reuşise, cu toată munca (aripa sa dreaptă) din Diviziile de cavalerie Transamur,
depusă de trupele de cale ferată, să se restabilească de voluntari caucazieni, a cazacilor de Terek, Diviziile
linia ferată peste munţi, pentru a lega Armata a 9-a de 6 şi 3 române, Diviziile 34, 13, 14, 2 şi 30 infanterie
Transilvania. coloanele hipo şi auto n-au putut urma ruse; aripa stângă era la Vişani pe Buzău. Unităţile
trupa. Corpului III cavalerie rus, aflate pe front, nu au putut fi
Pe timpul aşa zis de odihnă, Armata nu a fost lipsită identificate. Dar şi fără grosul acestei trupe, adversarul
de muncă nici de fel. Cel mai mult însă, Comanda- era numeric superior Armatei 9-a.
mentul Armatei. Pe timpul pregătirilor bătăliei, ne-a venit de la O. H.
Planurile noi ale O.H.L. (Conducerea supremă ger- L. o veste care ne-a liniştit, pe mine şi pe toţi coman-
mană - n.n.), sosite în aceste zile, ne-au mărit munca, danţii de trupe: oferta de pace adresată Antantei.
fără a avea sorţi să se realizeze vreodată. Desigur, că o asemenea veste n-a putu influienţa în
Era vorba de o reeditare a ideilor că aripa dreaptă a mod favorabil spiritul ofensiv. Nimeni nu are plăcere
Grupului de armate, comandat actualmente4 de să se lase împuşcat, când ştie, că în acel moment
Arhiducele Iosif, să pornească prin trecătoarea Oituz chiar se încheie pacea, aducând astfel un sacrificiu
şi prin Valea Trotuş, în spatele frontului, asupra zadarnic. Este incontestabil, că acest efect moral s-a
inamicului, aflat pe malul drept şi de Sud al Siretului. exercitat şi asupra unei părţi din trupă. Pe de altă parte
Pentru a uşura acest atac, trebuiau să atace aproape n-a crezut nimeni, că oferta va fi primită, sub această
simultan şi celelalte unităţi ale Armatei 1-a austriece. formă de adversarii noştri. Refuzul ofertei n-a provocat
La 5 Decemvrie, Comandamentul Grupului de însă - cel puţin la Armata 9-a - efectul e care ne era
armate a comunicat, referitor la acest proiect: atâta teamă şi care s-a produs în patrie, adică o
«Intenţiunea noastră este, ca aripa dreaptă a puternică scădere a moralului.
atacului (Divizia 1 cavalerie austriacă, Divizia 218 Ordinul de atac s-a dat la 6 Decemvrie cu următorul
infanterie şi 1 batal[ion]vânători rezervă) să intervină, conţinut:
cel mai târziu 9 Decemvrie, astfel încât la 11 «1. Poziţia inamică se află pe linia generală Batogul
Decemvrie, să înainteze în concordanţă cu aripa - Filipeşti - Vişineni -Galbenul - Costieni - înălţimea Est
stângă a Armatei 9-a, peste coama muntoasă Est de de Vadu Soreşti.
regiunea Târgului Săcuilor, în direcţia Nereju. La 13 2. Armata 9-a atacă; deslănţuirea acţiunii pe aripa
Decemvrie, vor fi gata de atac: Grupul Oituz (Divizia stângă începe la 8 Decemvrie.
49 rezervă, 187 infanterie, 71 infanterie austriacă), 3. Zonele de atac:
Grupul Uzului (Diviziile 39 infanterie austriacă şi 225 între Corpul Krafft şi Corpul I rezervă: linia Vadu
infanterie), precum şi Grupul Ghimeş (Diviziile 8 Soreşti (aparţine lui Krafft)- înălţimea Est de
infanterie bavareză, 24 şi 61infanterie austriacă». Racoviţeni - P.T. 305 - Oratia (aparţine Corpului I
Trebuiau deci puse în mişcare cinci divizii germane rezervă); între Corpul I rezervă şi Corpul LIV, Scurteşti
şi şase austro-ungare, o operaţiune mare, după noţi- - Bobocul (Corpul I rezervă) - Costienii mari - Obidiţi
unea teatrului de operaţiuni. Dacă în concepţia aces- (Corpul LIV); între Corpul LIV şi Armata de Dunăre,
tei aventuri, s-a ţinut seamă la M. C. G. (Marele Cartier linia Buzăului.
General - n.n.), de experienţele făcute în iarna 1914- 4. Corpul Krafft va ajunge, luând măsuri de siguranţă
1915, nu-mi este cunoscut nici până azi. La Coman- pe flancul său drept, împotriva inamicului de pe
damentul Armatei 9-a, unde trăiam situaţia la faţa spinarea muntoasă Est de Valea Câlnăului, în Valea
locului, eram de la început convinşi că nu există, chiar Râmnicului Sărat, în regiunea Dumitreşti şi mai sus.
în cele mai favorabile condiţiuni, nici cele mai infime Linia de suguranţă a avantposturilor, va fi depăşită la
- 39 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 40 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 41 -
ISTORIE, CULTURĂ
Noi nu am observat atunci aceasta. dreaptă Obidiţii, cu cea stângă mahalaua de Est a
Dimpotrivă, prima zi de sărbătoare s-a scurs astfel, oraşului Râmnicu Sărat; Divizia 89 a curăţit pădurea
încât trebuia să ne temem seara, că atacul se va opri. Est de Putedra, de inamicul ce se mai afla în ea. La
De fapt aripa dreaptă a Corpului Krafft a făcut câteva Corpul Krafft. Divizia 73 infanterie austriacă s-a pus în
progrese în direcţia Buda - Dealul Lung, în Valea marş spre Buda, de pe spinarea de la Pardoşi; Corpul
Râmnicului Sărat; cea stângă a fost oprită însă în faţa alpin a luptat pe cota 880 Nord-Vest de Dumitreşti.
unei poziţiuni - după cum s-a afirmat -, întărită, de la Modul în care am judecat situaţia în urma acestui
Jitia la Între Râmnice. Atât Corpul I rezervă cât şi succes, rezultă din darea de seamă trimisă Conducerii
Corpul LIV n-au mai înaintat niciun pas. Trupele aflate supreme germane, la 14 Decemvrie, seara:
în lupte de trei zile îşi consumaseră toate cartuşele. «Armata 9-a a bătut decisiv, în bătălia de Crăciun,
După o veche experienţă, o trupă, chiar victorioasă, care a durat aproape şase zile, la Nord de Valea
nu poate continua succesul fără întrerupere, mai mult Buzăului, forţele ruseşti ce i se opuneau, pe un teren
de 2 zile, dacă nu i se acordă repausul necesar; altfel cu adevărat ideal pentru apărare. Se poate pre-
îşi pierde tot elanul. supune, că forţa combativă a inamicului, care a putut
Ca forţe proaspete nu mai aveam decât Divizia 41 scăpa, s-a redus, pentru oarecare vreme, în mod
infanterie. Se punea acum întrebarea unde să inter- simţitor. S-a dovedit din nou, ce puţin pot face chiar
vină. În mod teoretic ea aparţinea, incontestabil, aripei trupele ruse împotriva celor germane.
stângi, dar în spaţiu se găsea la Roşiori, în spatele Cu toate aceste, intervenţia lor a creat o situaţie
Corpului LIV. Deplasarea ei spre Corpul I rezervă ar fi nouă.
durat probabil o zi, ceea ce ar fi îngăduit inamicului să Atât timp cât ne aşteptam la Sud de Siret numai la
se refacă şi să se regrupeze din nou. În afară de rezistenţa Românilor, se putea conta, cu mare proba-
aceasta, Generalul-Locot. v. Kühne jura, că în cazul bilitate, pe ajungerea la râu şi chiar pe trecerea lui,
când i se vor acorda trupe proaspete, poziţia inamicu- înainte de venirea iernii care este foarte aspră aici.
lui va fi cu siguranţă străpunsă, pe când Generalul v. Această situaţie s-a schimbat însă odată cu apariţia
Morgen era mai rezervat. de unităţi puternice ruse. Dacă există încă posibilitatea
M-am hotărât, deci, să o repartizez Corpului LIV ca înainte de a ajunge la râu, adică înainte de a fi
pentru susţinerea atacului său, peste Bălăceanul, dar străpuns capetele de pod ale Ruşilor de pe malul
am greşit. Corpul n-a putut înainta, în ziua de 13 (26) drept, Armata să nu fie surprinsă de iarna geroasă, în
Decemvrie, prea mult. Dimpotrivă, Generalul v. tot cazul avem certitudinea că după trecerea lor nu va
Morgen şi-a împins diviziile înainte. Ele au surprins scăpa de ea. Urmările, ce ar decurge pentru cantona-
poziţia 2-a şi 3-a a inamicului între calea ferată (Nord mente, comunicaţii şi combustibil în ţara aceasta, atât
de Cuculeasa) şi munţi şi erau în plină urmărire, în de săracă şi sistematic devastată de Ruşi, nu mai
direcţia Râmnicu Sărat. Dacă Divizia 41 infanterie ar fi au nevoie să fie descrise. Chiar în situaţia actuală,
ajuns proaspătă la Corpul Morgen, s-ar fi putut obţine cu timpul nu prea geros, dar cu viaţa continuă de
un mare succes. Ar fi fost posibil atunci să se realizeze bivuac fără foc se resimt urmări extrem de grele
o separaţiune completă a unităţilor în retragere spre asupra trupelor.
Focşani, de toate celelalte, aflate mai spre Est şi să Mai este încă o a doua chestiune de lămurit, de
se ajungă poate la podul de pe Siret la Năneşti înain- acum, cu privire la viitoarele operaţiuni ale Armatei. În
tea inamicului aflat în retragere. prezent limita ei dreaptă este Valea Buzăului, cea
Era evident că faţă de situaţia existentă, victoria era stângă Valea Putnei, unde aripa dreaptă a Grpului de
sigur de partea noastră. Am însărcinat pe Contele armate al Arhiducelui Iosif a intervenit în acţiune. Chiar
Schmettow să se ţină gata să execute la 14 (27) De- dacă Armata va putea să acopere acest front a cărei
cemvrie urmărirea spre Vişani şi Slobozia Galbenul. lungime este de aproximativ 75 km, cu cele zece di-
De fapt, ziua de 14 Decemvrie a adus certitudinea vizii, totuşi ar mai fi necesar de ştiut, dacă efortul viitor
atât de mult aşteptată. se va face pentru cucerirea Siretului mai jos de
Corpul LIV era în înaintare cu Divizia 41 infanterie Focşani, în direcţia Nord-Est, sau pentru cucerirea
spre Sălcioara, cu Divizia 109 la stânga, înspre acestei localităţi şi trecerea prin ea, deci în direcţia
şoseaua Sălcioara - Râmnicul Sărat. Inamicul s-a Nord.
retras aci pretutindeni şi în grabă. Numai în faţa Răspunsul la ambele chestiuni pare că depinde,
Diviziei 115 infanterie se mai menţinea la Drogul; exclusiv, de intenţiunile viitoare ale Conducerii
probabil pentru că nu a fost atacat în mod energic. supreme germane».
De la Corpul I rezervă: Divizia 76 rezervă a pătruns Cât de urgentă este necesitatea lămuririi acestor
în Râmnicul Sărat, Divizia 12 infanterie bavareză a chestiuni, a rezultat din ordinul lui Mackensen, care
trecut la Nord de oraş peste râu înspre Est; Divizia a însărcinat Armata 9-a să împingă urgent unităţi
216, de ambele părţi ale căii ferate, a trecut cu aripa puternice de infanterie prin Grădiştea spre Şuţeşti,
- 42 -
ISTORIE, CULTURĂ
pentru a veni în ajutorul Armatei de Dunăre. Aceasta Recunoscându-se, cu ocazia înaintării, că un cap de
avea misiunea, să atace la 17 Decemvrie, poziţiunea pod, asemănător celui de la Brăila, înconjoară Năneştii
din faţa ei, pe linia Giurgeni (Sud-Vest Vizirul) - Berleşti şi se continuă cu o poziţie inamică la Sud şi la Nord de
- Filipeşti. Încercarea Diviziei 1 infanterie bavareză de Focşani, am încercat din nou, printr-o cerere insis-
a cuceri Giurgeni la 14 [Decembrie], nu reuşise. tentă, să obţin o modificare a ordinelor lui Mackensen,
Deoarece aveam convingerea că inamicul nu putea a căror executare putea provoca mari primejdii.
avea forţe considerabile în sectorul stâng al Buzăului, Speram să le pot evita sugerând să nu atacăm Brăila
din cauza înaintării atât de repede a Armatei 9-a, iar că şi să se treacă cel puţin o divizie de la Armata de
atacul diviziilor bulgare nu a fost executat în mod se- Dunăre pe malul de Nord al Buzăului; prin aceasta se
rios, am protestat; voiam să evit o trimitere de trupe da Armatei 9-a posibilitatea să-şi restrângă frontul spre
importante spre Şuţeşti, ceea ce nu putea provoca stânga. Din nefericire însă, propunerea n-a fost ac-
decât o împrăştiere a forţelor. Dispoziţiunea a fost însă ceptată. Nici instrucţiunea următoare a Conducerii
menţinută şi chiar după sosirea răspunsului Condu- supreme germane - primită în urma insistenţelor mele
cerii supreme germane, la întrebările mele. El avea un repetate - n-a fost prea clară; faţă de iarna ce se
conţinut gen oracol. Se arăta că se urmăreşte apropia, ceream sau se se pună capăt operaţiunilor
cucerirea Focşanilor; că pentru continuarea operaţiu- sau să accelereze printr-o concentrare de forţe la
nilor rămâne de văzut; că nu se intenţionează a se Armata 9-a; şi această instrucţiune era concepută în
trece peste Siret. termeni de oracol, ca şi cea anterioară. Ea cuprindea:
Dispoziţia a devenit apoi inutilă, deoarece arier- «Armata va face efortul spre Focşani pentru a cuceri
gardele slabe ruseşti au profitat de noaptea din 16, teren în acea direcţiune. Dacă Armata crede că va
pentru a dispare spre Nord-Est. În consecinţă, putea realiza acest deziderat exploatând avantajele
Mackensen a ordonat ca aripa dreaptă a Armatei 9-a tactice, ce s-ar putea obţine cu siguranţă prin întărirea
să fie împinsă spre Măxineni, pentru ca să poată con- aripei drepte, atunci în mod firesc îi rămâne de a alege
cura mai târziu la atacul unui cap de pod (identificat şi această cale, în loc de a-şi strânge prea mult forţele
de aviatori), care încercuia Brăila pe la Sud, într-un spre Focşani, între poalele muntelui şi şosea.
mare semicerc. Cucerirea terenului în direcţia Nord rămâne o
Armata a fost nevoită să continuie înaintarea înspre chestiune importantă, pentru a apropia Armata 9-a de
Nord, pe acest front larg ce i-a fost stabilit, luptând aripa dreaptă a Grupului de armate ale Arhiducelui
continuu împotriva ariergardelor inamice. Iosif. Este probabil că dincolo de Focşani, nu se vor
- 43 -
ISTORIE, CULTURĂ
continua operaţiunile. Aripa dreaptă a Armatei de munţilor - cu aripa dreaptă puternică înspre
Dunăre va atinge Siretul, pentru a-şi crea condiţiuni Faraoanele, Vest de Focşani;
favorabile de apărare. O accelerare a operaţiunilor, - Corpul Krafft , cu aripa dreaptă înspre Faraoanele,
oricât de executabilă, va trebui să ţină seamă de situ- cu stânga spre Mera.
aţia generală, în privinţa căreia Conducerea supremă Rapoartele repetate ale comandanţilor, referitoare la
germană va trimite o hotărâre definitivă în câteva zile». oameni şi sforţările la care au fost supuşi, am încercat
Când această instrucţiune a sosit la Comandamen- să le domolesc comunicând, că nu mai era vorba de
tul Armatei, în ziua de 18 Decemvrie, Corpul de cava- operaţiuni în stil mare. Cu cât se vor executa mişcările
lerie se afla în regiunea Pitulaţi, (pe Buzăul inferior) şi mai repede, în zilele următoare, cu atât va fi mai
la Nord; Corpul LIV pe colinele Est de linia Ciorăşti- curând posibil de a se acorda trupelor repausul atât
Martineşti pe râul Râmnic; Corpul 1 rezervă, cu de necesar. Intercalarea unui repaus, ar amâna numai
primele elemente la Bogza - Gugeşti - N. Plăineşti. această stare atât de mult dorită şi ar fi, în anotimpul
Corpul Krafft la Sud de linia Odobeasca - Târâtu.7 atât de înaintat, dublu de primejdios.
Toate unităţile erau în contact cu inamicul, care ceda După încheierea „Bătăliei Râmnicului”, comandan-
numai pas cu pas. Timpul, care în ultimile zile fusese tul Armatei a IX-a, generalul Erich von Falkenhayn,
face o evaluare a situaţiei, aducând în prim plan starea
de spirit a militarilor germani şi a prizonierilor români,
precum şi premizele tactice şi strategice ce urmau să
fie adoptate în viitor:
„Cartierul general al armatei l-am deplasat, la 17
Decemvrie, de la Ploieşti spre Buzău. N-ar fi fost bine
să îl duc tocmai la Râmnicul-Sărat, deoarece n-ar fi
fost posibil să se restabilească până atunci, în mod
suficient, legăturile telegrafice. De asemenea, starea
de lucruri din spitalele şi magazinele din Buzău au
necesitat intervenţia mea. Se aglomerase aici totul, în
mod foarte îngrijorător, deoarece calea ferată - în-
cepând de la Orşova, prin Craiova şi Bucureşti -, care
a fost redată circulaţiei, deşi într-o stare încă de-
plorabilă, transporta totul de pe front şi pentru ali-
mentarea lui. Aceste condiţiuni nu s-au uşurat deloc,
mai ales că între timp tifosul, febra recurentă şi holera
au luat o dezvoltare mai mare. Din fericire, aceste boli
nu şi-au căutat victimele lor de preferinţă în unităţile
germane, ci în special în lagărele de prizioneri români.
Puterea mică de rezistenţă a prizionerilor, în primul
rând al Românilor, dar şi al Ruşilor, faţă de influenţele
ceva mai bun, s-a înrăutăţit din nou. A plouat necon- atmosferice, precum şi din cauza lipsei de hrană obiş-
tenit cu găleata. Orice mişcare în afara drumurilor era nuită, a fost impresionantă. Înainte ca doctorul
legată de imense dificultăţi. Lucrul este foarte semni- Armatei, Generalul-medic Witte, să-mi raporteze situ-
ficativ pentru şosele, deoarece chiar pe şoseaua aţia, toate măsurile, ce îi stăteau în putinţă pentru a
naţională Râmnicu Sărat - Focşani, înămolirea cailor da ajutoare, fuseseră luate de el şi medicul etapelor.
de tracţiune sau călărie n-a format o excepţie, ci o Cu această ocazie, Medicul-General Witte a contrac-
regulă zilnică. Instrucţiunea primită, de a ajunge cu tat tifosul exantematic. Nu s-ar fi putut continua cam-
aripa dreaptă Siretul, iar cu stânga Focşanii, era foarte pania, dacă medicii şi personalul sanitar nu şi-ar fi
natural, că ar fi expus Armata primejdiei de a fi ruptă sacrificat serviciului. Am încercat să vin în ajutor şi am
în bucăţi. Dar nu rămânea nimic de făcut, ordinele pus toate mijloacele necesare la dispoziţie, intervenind
trebuiau executate. În consecinţă s-a dispus, că şi personal la autorităţi. O ameliorare nu s-a observat
marşul trebuie să fie continuat astfel: decât cu încetul. Numărul bolnavilor şi mortalitatea a
- Smettow între Buzău şi linia Vâlcelele-Olăneasca- rămas luni de zile atât de numeroasă, încât era de
Gârleasca; speriat. Desigur, că era extrem de greu în această
- Corpul LIV între ultima limită arătată şi linia Bogza- situaţie, ca să faci ceva temeinic, când la început nu
Gologanu; el trebuia să pregătească atacul împotriva exista pe linia ferată o legătură regulată cu Germania,
capului de pod rus, de la Sud de Năneşti; iar în ţară nu puteam procura toate cele necesare.
- Corpul I rezervă - între această limită şi poalele Ar fi fost din partea noastră o miopie şi o cruzime, care
- 44 -
ISTORIE, CULTURĂ
nu s-ar fi putut justifica din punct de vedere militar, extraordinarul randament ce au înfăptuit, decât
dacă n-am fi utilizat puţinele mijloace de transport, pe impresiunile doborâtoare ale momentului.
care le posedam, în primul rând, pentru nevoile ur- În tot cazul, moralul trupei a rămas nealterat. Lui se
gente ale trupei combatane. datoresc măreţele fapte de arme descrise până acum.
(...) La 28 Decemvrie am dat ordin pentru trecerea la Numai spiritul rămas viu şi neschimbat a dus trupele,
defensivă şi ocuparea poziţiunilor de rezistenţă per- care au început campania la Petroşani, prin victoriile
manentă. Tot posibilul s-a făcut pentru a se da trupelor de la Sibiu, Braşov, peste munţi şi câmpiile mlăşti-
la vreme materialul de construcţie şi combustibilul noase ale Munteniei până la Siret, în toamna târzie şi
necesar. Dar sforţările nu au putut împiedica efectele începutul iernii 1916-1917.”
crivăţului ivit deodată la Armata 9-a, într-o după-ami- Note:
ază, la începutul lunii Ianuarie, după o vreme sur- 1. Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea
prinzător de caldă. Am suferit din această cauză României. 1916-1919, vol. 1, Editura Ştiinţifică şi Enciclo-
pierderi mari; numai într-o săptămână am avut pedică, Bucureşti, 1989, p. 28.
2. Alexandru Budiş, general, profesor la Academia Militară,
(ca urmare a îngheţului) degerături totale şi parţiale,
autor a 23 de cărţi de istorie, tactică şi strategie militară,
care se ridicau ca număr la mai mult de ¼, faţă de
ataşat militar la Sofia (1940). În ziua de 23 august 1944, lup-
celelalte pierderi, pe care le provocase înainte ina- tând împotriva sovieticilor, a căzut prizonier, fiind deportat în
micul, în morţi, răniţi sau dispăruţi, pe tot timpul lagărele din Siberia. După întoarcerea în România, au-
acestei campanii, timp de patru luni. torităţile comuniste îl arestează şi este închis la Jilava.
Astfel s-a încheiat această perioadă strălucită, din 3. După noul stil: datele lucrării germane au fost toate după
starea de spirit a Armatei 9-a. Nu a fost însă cazul. după moartea lui Franz Iosif (nota trad.).
5. După stilul nou în care au fost scrise toate ediţiile germane.
Aceasta se datoreşte fie convingerii, că nicio 6. În cursul anului 1917, la Racoviţeni a fost ridicat un
greşeală nu s-a făcut în aprecierea situaţiilor de
monument în amintirea celor 3008 ostaşi germani neidenti-
război, şi nici o omisiune în îngrijirea ce se datora ficaţi din Divizia 12 infanterie bavareză, care au murit în
trupei, fie că veselia mare, ce există în inima ostaşilor luptele pentru Cota 417.
Armatei, s-a dovedit a fi mai puternică, după 7. A se vedea schiţa alăturată.
- 45 -
ISTORIE, CULTURĂ
MATEI BASARAB
Comemorare 460
- 46 -
ISTORIE, CULTURĂ
1653, cuprinde o reparaţie acor- Seimenii, (denumire luată din regelui Poloniei i s-a adresat un
dată oştenilor din această parte de armata turcă) categorie militară mesaj lui Matei Basarab prin care i
ţară care l-au slujit cu credinţă: creată de domnitor în 1636, se făcea cunoscut că a fost
“Vouă tuturor iuzbaşilor şi tuturor adăugă mercenarilor deja existenţi desemnat principalul conducător al
hotnogilor şi tuturor călăraşilor şi în ţară, era un corp, iniţial, de 1000 întregului Răsărit ( generalissimo di
tuturor slujitorilor şi tuturor de oameni aduşi de un căpitan tutto l Oriente), ceea ce constituia
oroşanilor din târgul Buzăului către Semion din Serbia; la aceşti sârbi dovada certă a importanţei rolului
aceasta vă dau în ştire domnia adăugându-se apoi şi români, s-a politic şi militar jucat de Ţara
mea că am înţeles domnia mea că ajuns la un număr de câteva mii de Românească.13
acum după ce v-au ars casele de ostaşi, pedestraşi înzestraţi cu
acolo din târg, să nu fie reconstru- arme de foc, foarte mobili şi viteji.10 Ctitorul plin de osârdie
ite pe proprietăţile Episcopiei, pen- Bine răsplătiţi de domnitor, cer ca
tru că iastă loc domnesc destul. acesta să-şi ţină promisiunea, de Ampla operă constructivă a
Domnesc al oraşului, ci aveţi voi după Finta, de a le mări lefurile. epocii lui Matei Basarab, incluzând
unde vă pune casele şi târgul.” (…) Refuzul dregătorilor cu influenţă de monumente bisericeşti ori laice
De mare ajutor i-au fost lui Matei a le mări soldele, apoi încercarea (curtea domnească de la
Basarab în luptele sale defensive, de a desfiinţa acest corp vindicativ Târgovişte, casele domneşti din
câţiva buzoieni, în special familia şi vociferant, sunt motivele ridicării Brebu-Prahova), sunt estimate a fi
Mihălceştilor, devenită mai apoi contra domnului şi sfetnicilor săi. 38, dintre care, unele, în ţinutul
Cândeşti, între care se evidenţiază La răscoala seimenilor, în Buzăului.
Radu, mare dregător. În 1648, 1655, Matei Basarab primeşte Va ctitori, în zona de întorsură a
voievodul zideşte mânăstirea Pinul, ajutor militar de la Gheorghe Carpaţilor, pe la 1637-1340 , în
până atunci construcţie de lemn, Rakoczy, principele Transilvaniei şi locul unui schitişor de lemn,
deteriorată de vremi, avându-l Gheorghe Ştefan, voievodul mănăstirea de la Măxineni, una din
drept conducător al lucrărilor, pe Moldovei. La 22 iunie mi se scria acele mănăstiri-cetăţi cu care Matei
Radu căpitan ot Buzău.7 din tabăra de lângă Râmnicu Sărat Basarab s-a grăbit să-şi înzestreze
La Finta (6/17 mai 1653), unde a unde oastea sa se ciocnise cu 900 ţara, pentru a supraveghea şi păzi
obţinut victoria ce a condus la de călăraşi, cerând lui Rakoczy să mai bine graniţele. Aşezată în faţa
detronarea lui Vasile Lupu, a pro- trimită vreo 2000-3000 de oameni raialei de la Brăila, mănăstirea
bat o vitejie ce a contribuit decisiv la Buzău,(…) La 4 august căpitanii Măxineni era asemenea în rosturile
în sorţii înfruntării. Martorii contem- de Brăila, Râmnic, Focşani şi sale cu mănăstirea de la Slobozia
porani confruntării; Georg Kraus, Buzău s-au închinat lul Rakoczy şi (jud. Ialomiţa), cu mănăstirea
trimisul principelui Rakoczi, scria: Constantin Şerban. Chiar şi după Negoieşti (Ilfov), cu mănăstirea
Deşi Matei vodă era un bărbat de potolirea răscoalei, domnul ţinea la Sadova (Dolj), cu toate celelalte
65 de ani, a dat dovadă de multă hotarul dinspre est puternice mânăstiri din câmpia Dunării,
vitejie şi fiecare i-a acordat cinstea garnizoane la Buzău (2000), Brăila făcând parte dintr-un chibzuit
cuvenită. Spre marea mirare a (2600) şi Odivoaia (4000).11 sistem defensiv. O pisanie păstrată
tuturor, el era pretutindeni, când în Efectele răscoalei sunt decela- după o reparaţie, făcută prin
fruntea, când în spatele oştirii, iar bile în mărturii venite un deceniu sârguinţa egumenului Chiprian, la
sub el au fost împuşcaţi trei cai. mai târziu, când se atestă partici- Măxineni, datată 1859, consem-
Deşi fusese lovit în genunchiul parea unor călăraşi şi meşteşugari nează: S-au ridicat din temelie
stîng, a luptat mai departe vitejeşte, buzoieni la această revoltă, iar din acest dumnezeiesc lăcaş întru
iar după ce a izbândit, s-a întors la declaraţia pe care căpitanul târgu- cinstirea şi pomenirea naşterii
scaunul său şi a cerui să i se lege lui Buzău o face în august 1665, sfântului Ioan Botezătorul de către
rănile.8 unei delegaţii căzăceşti, înţelegem fericitul întru pomenire Domnul
Dintre categoriile oşteneşti, că şi-n aceste părţi, ostaşii unguri Matei Basarab V.V. în anul 1638, în
curtenii erau răspândiţi prin nu- şi cazaci trecuseră alături de trecerea ce a avut cu oştirea sa pe
meroase sate ale ţării,(dar) slujitorii răsculaţi, la pângărârea bisericilor aici.14
erau grupaţi în oraşele mai impor- şi jefuirea odoarelor.12 În direcţia aceleiaşi dorinţe de
tante sau în jurul acestora, unde Cu toate accidentele militare de întărire militare a ţării, într-o vreme
alcătuiau garnizoane puternice: la sfârşitul unei domnii bogată în în care ţara nu mai dispunea de
Bucureşti, Târgovişte, Ploieşti, izbânde şi împliniri, domnitorul cetăţi militare- opreliştea Porţii
Buzău, Gherghiţa, Râmnicu Sărat, avea o faimă de anvergură euro- Otomane fiind strajnică întru
Focşani Ruşii (Roşiorii de Vede, peană, cum probează monograful aceasta – în anul 1641 marele
Lichireşti Călăraşi.9 său, Nicolae Stoicescu: În numele Comis Radu Cândescu şi fraţii săi
- 47 -
ISTORIE, CULTURĂ
au purces la repararea mănăstirii Purure fetiia Mariia ziditu-o-am dea numea „prietenul domniei mele”.21
Bradu. Au fost reparate zidurile de (sic) temelie eu, robu lu Dumnezeu Ctitorul, grec, dedicase, iniţial
incintă, s-au reparat casele şi Io Mateiu Băsărab Voevod, coloniei neguţătoreşti din Buzău,
acareturile, iar biserica fost mărită ămpreună cu Domniia-mea Ilinca, această biserică, numită, mai apoi,
prin adăugarea unei tinde. În acest că era mănăstirea de lemn şi „Negustori” sau „Greci”.
chip mănăstirea Bradu redobândea stricată, vă lt 7156, isprav. Radu
calitatea unui loc dec refugiu, fapt cap(itan) ot Buz(ău).18
confirmat de hotărârea lui O importantă decizie a voievodu-
Constantin Brâncoveanu de a-şi lui are loc în anul 1649, când
adăposti aici familia în timpul repară biseria Episcopiei Buzăului,
războiului cu austriecii.15 ridicată de Radu cel Mare, pe la
Schitul Cârnu, de la Tega, co- 1499-1502. Aceasta s-a datorat de-
muna Pănătău, judeţul Buzău, ar fi teriorării, în timp, a secularei, deja,
o ctitorie a lui Mircea Ciobanu, de ctitorii, prin faptul că, la 1595 aici
pe la 1546, sau, conform altor au fost lupte cu otomanii, în 1600
cercetători, a Doamnei Chiajna, cu polonii, la care s-au adăugat,
care, prin descendenţi, ajunge a mai ales, stricăciunile provocate de
Neacşei, soţia banului Ghiorma, invazia tătarilor(1624). După cum Tot vodă Matei ridică cruci
care, în 1649, o închină mănăstirii glăsuieşte pisania, din 1834, comemorative, în ţinutul Buzăului
Căldăruşani, ctitoria lui Matei aşezată de episcopul Chesarie, figurând cele de la Bibarsu,
Basarab. Se pare că voievodul ar fi lăcaşul s-a zidit din temelie de Burciuleşti, Leoteşti, şi
reparat schitul, la 1643, cînd a fost răposatul întru fericire Matheiu Simileasca.22
şi repictată biserica.16 Basarab voievod, la leat 1649, Boierii Mihălceşti/Cîndeşti se vor
Începând cu 1645 este pomenită după ce mai întâi au dărâmat din strămuta de la Pătârlagele la
în documente ctitoria unui înalt temelie pre cea veche, făcută de Cândeşti după numele satului de la
sfetnic al lui Matei Basarab, Radu strămoşii săi, arsă şi stricată de vărsarea Nişcovului în Buzău,
Vărzaru armaşul, schitul năvălirile varvariceşti.19 Tot atunci unde boierii din neamul lui
Vărzăreşti, zis şi Urecheşti, din s-a construit şi turnul clopotniţei, Mihalcea cumpăraseră ocine în
Râmnicu Sărat; dregător zidise şi s-au reparat chiliile şi reşedinţa cursul vremii, nu se mută imediat
biserica Vărzaru din Târgovişte. ierarhului. de la Bradu. Până prin 1650-1651
Dajdiile grele puse pe capul Diaconul Paul de Alep, secretar ei au rezidat fie la Bradu, fie la
locuitorilor şi neplata soldelor al patriarhului Macarie, vizitând Pătârlagele, unde mai aveau o
militarilor au făcut ca, la revolta Buzăul, la scurt timp după inter- reşedinţă, în acea vreme fiind
Seimenilor şi el şi banul Ghiorma venţia ctitorului, consemna în construite curtea şi biserica din
să cadă prată furiei insurgenţilor. jurnalul său de călătorie că a văzut Cândeşti.23
Din biserica schitului Pinu, o mănăstire mare de piatră a cărei Posteritatea i-a păstrat numele
înălţată în anii 1647-1648, se mai biserică mare şi foarte înaltă este vrednic de pomenire prin câteva
păstrează, în lapidariul Muzeului de piatră cu scară înaltă şi cu din cele mai ilustre condeie.
Naţional de Istorie din Bucureşti, o cupole foarte înalte iar deasupra o Al.Odobescu, în „Câteva ore la
frumoasă pisanie de piatră, sem- cruce foarte mare.20 Snagov”, scria că Matei a fost
nalată de Nicolae Iorga , în 1929; Concomitent cu înnoirea com- viteaz în războaie, dibaci în politică
pisania are în centru stema Ţării plexului arhitectonic episcopal, şi-n veci încins cu grija ţării (...),
Româneşti, iar în colţuri are sim- tot în 1649, se va înălţa din acel erou mare în toate, care nu
bolurile celor patru evanghelişti, temelii biserica „Naşterea Maicii nesocotea cele mai mărunte
executate în relief plat, reprezen- Domnului”, de către Badea Obredi îndeletniciri ca să ţină liniştea şi
tare simbolică ce se întâlneşte şi în din Băila, pe care Matei Basarab îl dreptatea între pământenii săi (...).
mânăstirea cetate de la Râmnicu El nu ştia multă carte, nu vorbea
Sărat, ridicată de spătarul Mihail altă limbă decât limba ţării, dar
Cantacuzino(1691-1696).17 vorba-i era sănătoasă, şi, când lua
Înscrisul în piatră rămas în urma condeiul în mână, apoi plîtia cât
risipirii acestei mănăstiri glăsuieşte: sabia(...). Matei Basarab, dacă n-a
Această sfântă bisearică ci să fost singurul erou al Ţării
chiam(ă) Pinu, care iaste hramu ei Româneşti, negreşit că a fost cel
al sfintei Naştere a Preacuratei mai mare domnitor al ei, cel ce a
Maicăi a Domnului Nostru Is. Hr. ştiut să împreune puterea armelor
- 48 -
ISTORIE, CULTURĂ
intrarea în ţară a zidi patruzecuîi de Amestecat cu bulgări de pământ/ dale în Eparhia Buzăului importante
monastiri. Revolta militarilor în cele Cu apa şi cu sângele din viţă/ / În valori ale patrimoniului ţării noastre,
din urmă zile ale domniei lui, care acest neam de trăznet plămădit/ Editura Episcopiei Buzăului, 1988,
sfârşeşte sub urmaşul său Rână răni-va cerul cu-o mlădiţă. p.271.
15. Vasile Drăguţ, Tradiţii ctitoriceşti la
Constantin (Basarab, 1654-1658, Matei Basarab a fost înmormân-
Curbura Carpaţilor, în: Spiritualitate şi
n.m.) prin sfărmarea totală a tat, în aprilie 1654, cu toată pompa
istorie la întorsura Carpaţilor. Sub în-
darabanilor şi-a seimenilor. cuvenită, în tinda bisericii domneşti grijirea dr. Antonie Plămădeală, Vol. 2,
Facerea unui cod de legi după din Târgovişte, mai apoi, Editat de sectorul cultural al Episcopiei
Basiliev(„Îndreptarea legii”, „Pravila osemintele strămutându-i-se la Buzăului, 1983, p.162.
de la Govora”,n.m.), care are un ctitoria sa Arnota, în nordul 16. V. Nicolae, Ctitoriile lui Matei
caracter mai mult religios decât Olteniei. Basarab, Editura Sport-Turism, 1982,
social. Ca om era foarte drept în Note: p.119.
1. Nicolae Stoicescu, Matei Basarab, 17. Vasile Drăguţ, Op. cit., p. 167.
judecăţile lui.25
18. Epifanie Norocel, Op. cit., p.214.
Prin anii 1882-1883, scriitorul Editura Academiei Republicii Socialiste
19. V. Nicolae, Op. cit., p.46.
plănuia înfiinţarea unei Societăţi România, 1988, p. 70-71.
2. Istoria militară a poporului român, 20. Epifanie Norocel, Op. cit., p.24.
„Matei Basarab”, care urma să 21. Nicolae Stoicescu, Matei Basarab,
Vol.3, Editura Militară, 1987, p. 343.
vină în ajutorul românilor din 3. Gavril Fulgeriş, Călători străini Editura Academiei Republicii Socialiste
Imperiul austro-ungar, redenomi- drumeţind prin Buzăul de altădată, în: România, 1988, p. 44.
nată Societatea „Carpaţii”.26 Viaţa Buzăului, supliment, aprilie 1970, 22. Nicolae Stoicescu, Op. cit., p. 105;
şi a fost director al liceului 5. Nicolae Stoicescu, Op.cit., p. 72. Modoran, Mânăstirea Bradu. Scurt is-
„Hasdeu”, Matei Basarab a avut
6. Dimitrie Ionescu, Istoria oraşului toric şi cercetări arheologice, în: Spiri-
Buzău din cele mai vechi timpuri şi tualitate şi istorie la întorsura
calităţi remarcabile: viteaz ostaş,
până astăzi, Editura „Litera”, 1979, Carpaţilor. Sub îngrijirea dr. Antonie
ctitor desăvărşit, gospodar vrednic Plămădeală, Vol. 2, Editat de sectorul
p. 104.
şi diplomat încercat (...), tipul 7. Gabriel Cocora, Pentru libertate şi cultural al Episcopiei Buzăului, 1983,
reprezentativ al domnului de ţară.27 unitate. Studii, documente şi articole de p.202.
Poetul Ioan Alexandru, în „Imnele istorie buzoiană, Editura „Litera”, 1983, 24. Al. Odobescu, Opere complete,
Matei de îngerul solie/ Prin tine răsăriteană în scrierile călătorilor româneşti, Editura „Cartea
glasul vlahilor solari/ Înjugă boii străini, în: Spiritualitate şi istorie la românească”, 1981, p. 134-146.
- 49 -
ISTORIE, CULTURĂ
P R I N Ţ E S A A V I AT O A R E
I O A N A C A N TA C U Z I N O
---------------------------------------- Profesor Sorin Turturică, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române
Iorga a spus cândva că familiile boiereşti au fost osia
în jurul căreia s-a învârtit povestea neamului. Dar şi
aviaţia are povestea ei, iar cugetarea lui Iorga i se
potriveşte; primul sânge nobiliar din tagma zburătorilor
poate fi considerat George Valentin Bibescu. Mai
înainte de el a fost un Bălăceanu-Stolnici, care pe la
1890 a început să construiască machete zburătoare
şi să corespondeze cu patriarhi ai aeronauticii univer-
sale: Otto Lilienthal, Clement Ader şi Octav Chanute.
Amintindu-şi de Elena Caragiani, prima aviatoare
româncă, revista Aripa din 1 aprilie 1930 scria că
provenea din „aristocraţia fără pergamente
aromânească. Vechimea spiţei se măsoară acolo doar
după îndrăzneala încercărilor şi cerbicia în luptă”. Un
frumos epitaf, la un an de la decesul ei.
În timpul Războiului de Întregire a luptat în aviaţie aviaţie însă, şi-a obţinut brevetul în 1928. Aducând din
locotenentul Grigore Gafencu, viitor ministru de Germania, de la fabrica Klemm, un avion de mici di-
externe. S-a distins la Mărăşeşti şi a fost decorat cu mensiuni, a fost creatorul turismului aerian românesc.
Ordinul „Mihai Viteazul”, cea mai râvnită recompensă A înfiinţat şi o şcoală de zbor, dar viaţa i-a fost curmată
la care aspira un ofiţer român.1 De asemenea, trebuie înainte de a o vedea devenind faimoasă.
menţionat şi locotenentul Şerban Cantacuzino, din Un prim accident, soldat cu fracturi ale oaselor de la
conducerea Corpului de Aviaţie. picioare, a avut loc în 1928. Ispăşindu-şi spitalizarea,
Anii interbelici au adus aripi altor tineri şi tinere din a revenit la manşă. Zilele i s-au sfârşit în urma celui
familiile Ghica, Cantacuzino, Ştirbey, Şuţu (fandosit de-al doilea accident, întâmplat la 25 mai 1930. I-au
Soutzo), Polizu-Micşuneşti, Brătianu. Este important rămas în urmă o soţie, Ştefana, şi un fiu, Dan, de şase
de amintit că înaintaşii unora dintre ei ajunseseră de ani.
domni în Moldova şi Ţara Românească, lăsând
urmaşilor direcţi titlul de principi.
Al doilea aviator (după Şerban) dintre Cantacuzini
pare să fi fost Mircea, fiul inginerului I.G. (Iancu)
Cantacuzino, din ramura zisă Cantacuzino-Corneni,
sub-ramură a Cantacuzinilor de la Râfoveni, descinşi
în a treia generaţie din Şerban Cantacuzino, voevod al
Ţării Româneşti între 1679-1688.2
Iancu participase ca ofiţer genist la Războiul de
Independenţă din 1877-1878, apoi s-a dedicat con-
strucţiilor de căi ferate. A lucrat la linia Ploieşti – Sinaia
– Predeal, apoi la cea care lega Buzăul de Mărăşeşti.
Aceasta din urmă a fost prima dintre căile ferate
proiectate şi finanţate exclusiv de către români.3
Sfârşitul secolului al XIX l-a prins pe inginerul
Cantacuzino construind drum de fier pe Valea Oltului.
Acolo şi-a ridicat casa, la ieşirea din Călimăneşti spre
Cozia. Fiul său, Mircea, care s-a născut la 15 martie
1900, părea că îi va călca pe urme. A studiat la
Mircea Cantacuzino
Charlottenburg-Berlin, devenind inginer. Atras de
- 50 -
ISTORIE, CULTURĂ
Cea care i-a preluat afacerea aeronautică – pasi- Avionul era tot un Klemm, ca al lui Miki. În primăvara
unea o avea deja – a fost sora lui, Ioana, mai mare cu anului 1930 se ştia despre ea că îşi făcuse un aero-
cinci ani. Se născuse la 4 septembrie 1895, în comuna drom „la moşie”, unde avea şi un hangar în con-
Izlaz din judeţul Brăila. Prezenţa lui Iancu în zonă este strucţie. Pleca din Bucureşti de câteva ori pe
justificată de fabrica de ciment pe care o deţinea pe săptămână, pe calea aerului, indiferent dacă vremea
malul Dunării, la Brăila. Mama ei, Maria Fălcoianu, era rea sau bună. „Dacă vremea e rea, nu te poţi duce
avea 29 de ani şi nu era încă soţia lui legitimă.4 Părinţii cu maşina, dacă vremea e bună, este păcat să te
Ioanei s-au căsătorit abia în iulie 1904, la Paris. duci cu maşina”.7 După decesul lui Miki, devenind
Prima pasiune a Ioanei au fost cărţile. La Arhivele proprietara şcolii pe care acesta o înfiinţase la
Naţionale din Vâlcea se găsesc însemnările ei din Băneasa, a susţinut examenul de brevet şi a devenit
ultima parte a vieţii. Povestindu-şi copilăria, pe care astfel prima româncă brevetată în România. Şi, prin
şi-a petrecut-o în casa de la Călimăneşti, face des natura tragică a lucrurilor, ea a fost şi prima româncă
referiri la lectură: proprietar al unei şcoli de zbor (şi singura, până
Cea mai mare pedeapsă care mi se dădea, fiind astăzi).
copil, era oprirea de a-mi ceti revistele. Mă văd, adică Politica a fost o altă pasiune a ei. Una costisitoare,
mă simt şi acuma, cu durerea în suflet, în faţa dula- plătită cu libertatea. Ca şi alţii din neamul
pului din biuroul tatei, unde îmi zăceau închise şi cu Cantacuzinilor, Ioana a fost adeptă a mişcării
banderola încă nedesfăcută St. Nicolas, La Semaine legionare. De altfel, generalul Cantacuzino Grănicerul,
de Suzette, La Dimanche Illustré şi altele, de care nu unul dintre apropiaţii lui Zelea Codreanu, îi era frate
mai îmi amintesc. Nu ştiu câţi ani aveam, dar eram vitreg.
foarte mică, judecând după felul în care priveam du- A fost căsătorită în două rânduri. Prima dată cu
lapul şi biroul tatei. Abia ajungeam cu nasul la tăblia la Grigore Carp, unul dintre copiii liderului conservator
care cei mari scriau. Petre P. Carp. Fata lor – singurul copil al Ioanei – s-a
Îi plăcea să primească în dar cărţi şi le citea sub în- născut la 6 februarie 1917, la Bucureşti.8 S-a numit tot
drumarea mamei. A rămas însă orfană de ambii Ioana (mama şi fiica au devenit Ioana Mare şi Ioana
părinţi. Mama a decedat când Ioana avea 12 ani, iar Mică pentru apropiaţi).
tatăl înainte ca fata să împlinească 16. Târziu, până La naşterea fetei, Primul Război Mondial era la
la sfârşitul propriei vieţi, consumat în sărăcie, sin- apogeu, iar Capitala României se afla sub ocupaţia
gurătate şi boală, prinţesa Ioana Cantacuzino a rămas germană. Deja Ioana Cantacuzino începuse în secret
cu obiceiul nostalgic de a răscoli prin biblioteca o relaţie amoroasă cu Aurel Persu, cunoscut astăzi
părinţilor, încercând astfel să-i simtă aproape.5 pentru automobilul aerodinamic pe care l-a brevetat în
Cu siguranţă, şi aviaţia a fost o pasiune. A învăţat să 1924. După război, Ioana a divorţat şi a devenit soţia
zboare chiar înainte de moartea lui Mircea (Miki, pen- lui Persu.9 Prea multe date despre acest al doilea
tru apropiaţi) cu acelaşi instructor, Octav Oculeanu. mariaj al viitoarei aviatoare nu sunt. În 1928 Aurel
Avionul şi l-a cumpărat din Germania şi apoi l-a adus Persu era deja recăsătorit. Ce se întâmplase? Fenia
singură în ţară, în zbor.6 Se întâmpla în 1929 şi dacă Driva, biografa prinţesei Ioana Cantacuzino, scrie că
cercetările ulterioare nu vor demonstra contrariul, „Aurel, despre care Ioana ştia că a plecat pentru
surprize plăcute putând veni din partea Elenei Cara- câteva zile din Bucureşti, s-a întors acasă seara având
giani, acesta ar putea fi primul raid aerian internaţional o informaţie că o va surprinde cu un bărbat. A doua zi,
al unei românce. Ioana şi-a făcut bagajele şi a părăsit casa lui Persu”.10
Este important de spus că la şcoala de zbor a Ioanei
Cantacuzino s-au format numeroase aviatoare ale
României. Cele mai cunoscute dintre ele au fost Irina
Burnaia, prinţesa Marina Ştirbey, Mariana Drăgescu,
Nadia Russo şi Virginia Duţescu. În a doua jumătate a
anilor ’30, Ioana Cantacuzino pare să fi pilotat mai
puţin decât aviatoarele care s-au format la şcoala pe
care o deţinea. Menţiunile despre călătoriile ei aerine
sunt rare. Iar când a izbucnit cel de-Al Doilea Război
Mondial ambiţiile ei politice i-au adus numai necazuri.
De fapt, au distrus-o!
La începutul anului 1938 regele Carol al II-lea a
modifcat radical viaţa politică românească. Influenţat
de mersul lucrurilor în Europa, dar şi de propriile
veleităţi, a trecut la instaurarea unui regim autoritar.
- 51 -
ISTORIE, CULTURĂ
În plus, la alegerile parlamentare care au avut loc în românii (inclusiv armata) l-au considerat pe Carol al
decembrie 1937, legionarii obţinuseră 15,5% din II-lea marele vinovat al dramei pe care naţiunea o
voturi, ceea ce l-a alarmat pe suveran: o forţă politică trăia. Şi, imediat după dictatul de la Viena (30 august
imposibil de controlat îi făcea concurenţă. 1940), Horia Sima a cerut abdicarea regelui. Desigur,
Una dintre cele mai importante decizii pe care le-a dacă acest fapt s-a întâmplat până la urmă
luat a fost aceea de a interzice partidele politice. (6 septembrie 1940), a fost pentru că reprezentanţi im-
Referitor la mişcarea legionară, măsurile au fost mult portanţi ai armatei – Ion Antonescu în special – l-au
mai dure. Corneliu Zelea Codreanu a fost închis în convins pe Majestatea Sa că nu mai exista altă soluţie.
aprilie 1938, iar şapte luni mai târziu, în noiembrie, a În aceste momente tensionate – sfârşit de august şi
fost asasinat împreună cu alţi 13 camarazi legionari început de septembrie 1940 – Horia Sima a stat
sub pretextul că ar fi încercat să evadeze dintr-un ascuns la Braşov. Avea motive: Carol al II-lea demon-
convoi care îi transporta dintr-o închisoare la alta. În strase în mai multe rânduri că nu dădea doi bani pe
realitate au fost sugrumaţi de jandarmi, apoi împuşcaţi viaţa legionarilor. Tot în oraşul de sub Tâmpa s-a aflat,
în spate. în aceeaşi perioadă şi Ioana Cantacuzino. Pe baza
A fost o perioadă în care mulţi adepţi ai mişcării lui unor însemnări ale unui membru al familiei Dora si
Codreanu au suportat represaliile guvernului. Despre Heinrich Polonyi, saşi din Braşov, istoricul Ion
Ioana Cantacuzino, poliţia şi jandarmeria aveau infor- Calafeteanu a reconstituit fragmente semnificative ale
maţii că a rămas fidelă convingerilor sale politice şi că tumultului legionar din localitate.13
are manifestări anticarliste. Inevitabil, momentul Încă de la 11 august sosise la familia Polonyi un
arestării ei a venit. A fost ridicată la 10 octombrie 1939 tânăr, Eugen Necrelescu, având asupra sa o scrisoare
şi a fost reţinută (petrecându-şi cea mai mare parte a de recomandare din partea prinţesei Cantacuzino.
timpului la Spitalul „Filantropia”) până la 18 decembrie Două zile mai târziu, a venit şi Ioana. În următoarele
1939, când printr-o decizie a ministrului de interne, i săptămâni, cei doi au locuit în casa acestei familii sau
s-a fixat domiciliul obligatoriu în comuna Sadaclia, au mers prin localităţile învecinate pentru propagandă.
aflată în jumătatea sudică a Basarabiei.11 Şcoala de Soţii Polanyi nu erau deranjaţi de faptul că găzduiau
aviaţie „Mircea Cantacuzino” a fost desfiinţată. doi membri ai mişcării legionare, fiind susţinători ai
Nu este clar (documentele sunt vagi) când avia- mişcării naziste din Germania.
toarea a fost internată la spitalul „Mârzescu” din La 3 septembrie şi-a făcut apariţia şi Horia Sima,
Braşov. Următoarea dată certă este 13 aprilie 1940, îmbrăcat în haine de locotenent, însoţit de un cama-
ziua în care Ioana a fost adusă sub escortă la rad. A doua zi, la Bucureşti, Constanţa şi Braşov,
Bucureşti. Trenul în care se afla a intrat în Gara de legionarii au declanşat asaltul asupra unor instituţii
Nord aproape de miezul nopţii şi, după o oră petrecută sensibile ale puterii. În oraşul transilvănean, au ocupat
la Prefectura Poliţiei Capitalei pentru formalităţi, a fost Prefectura şi centrala telefonică. Regele a încredinţat
internată la Sanatoriul Diaconeselor, pe cheltuiala formarea guvernului generalului Antonescu; Horia
familiei. „Conform dispoziţiunilor, s-a procedat la Sima a rămas în aşteptare în casa familiei Polonyi.14
internarea sus numitei în acel sanatoriu – la ora 1,40 Joi, 5 septembrie, spre seară, au sosit fruntaşi
– fixându-se un post permanent de pază din doi agenţi legionari cu mesaje de la Antonescu, pentru formarea
şi trei gardieni, ce se vor schimba la câte 12 şi 8 ore”.12 guvernului. Către miezul nopţii, au apărut Ioana
La 18 aprilie, pe la ora 20.00, un comisar de poliţie a Cantacuzino şi Necrelescu:
venit la sanatoriu şi a pus-o în libertate, din ordinul „... ambii murdari, obositi, infometati si insetati, altfel
ministrului de interne. se simteau bine si erau nespus de fericiti de intor-
Îmbunătăţirea situaţiei Ioanei se datora noului curs satura pe care o luasera lucrurile. Cei doi au povestit
pe care regele l-a dat relaţiei sale cu legionarii, pe intamplarile prin care trecusera in ultimele doua zile:
care-i considera apropiaţi de Germania. Simţind că un atac esuat cu un grup de legionari asupra jan-
Berlinul va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce darmeriei din Brasov, apoi unul asupra postului de
privea Europa Răsăriteană, Carol al II-lea a decis să radio Bod. Aici a fost chiar mai rau: au fost prinsi,
facă pace cu Horia Sima, cel mai pragmatic dintre legati, tratati grosolan, loviti cu picioarele, iar masina,
liderii legionari care-şi disputau autoritatea în cadrul armele, banii si obiectele de valoare le-au fost confis-
mişcării după asasinarea lui Codreanu. cate. La un moment dat insa, in urma unui ordin
În vara anului 1940 România a pierdut teritorii în telegrafic al generalului Antonescu, toti cei arestati au
favoarea Uniunii Sovietice (Basarabia, nordul fost pusi in libertate, iar printesa Cantacuzino si
Bucovinei şi Ţinutul Herţa) şi Ungariei (aproximativ Necrelescu au putut pleca spre vila familiei Polonyi”.15
jumătate din Ardeal). Legionarii, care consideraseră A urmat o noapte de negocieri între Mihai
pacea cu regele doar un răgaz pentru a organiza o Antonescu, sosit la Braşov, şi Sima. În dimineaţa
nouă lovitură la adresa lui, au profitat de faptul că următoare, Sima, Cantacuzino şi alţi legionari au luat
- 52 -
ISTORIE, CULTURĂ
masa, împreună cu familia Polonyi, au scris în Cartea răuvoitor. Am avut şi am admiraţie faţă de Dl. general
de onoare a familiei, apoi au plecat spre Bucureşti cu Antonescu, care ne-a salvat ţara şi a întărit ordinea,
maşina prinţesei. scăpându-ne de aceia care făceau jocul duşmanilor
Au urmat patru luni în care Antonescu şi legionarii noştri.
şi-au împărţit puterea. Ce a făcut Ioana Cantacuzino Ţin să afirm cu toată tăria şi sinceritatea că voi păs-
în această perioadă rămâne un mister. În dosarul ei tra şi pe viitor aceeaşi atitudine de respect faţă de
de la Siguranţă nu găsim nicio informaţie. Nu pare nici Conducătorul Statului şi nu mă voi amesteca, după
să fi fost prea interesată de aviaţie. În orice caz, cum nici până astăzi nu m-am amestecat în clevetiri
Şcoala „Mircea Cantacuzino” a fost reînfiinţată abia la sau alte acţiuni”.20
11 februarie 1941, la aproape trei săptămâni de la Informatorii din lagărul de la Târgu-Jiu au observat
înlăturarea legionarilor de la putere.16 însă altceva:
La 14 februarie 1941, Siguranţa era sesizată de pre- „Datorită bunăvoinţei conducătorului lagărului, le-
fectul poliţiei Bucureşti că doamna Ioana Cantacuzino: gionarii şi legionarele din lagăr continuă a ţine întruniri
„... a fost şi a rămas cea mai periculoasă agitatoare de cuib şi a face o intensă propagandă în rândurile
printre aviatori. celorlalţi deţinuţi.
Duminică, 2 februarie, în casele doctorului Lucescu În noaptea de înviere, legionarele Marieta Sadova
din str. Mântulescu (Mântuleasa – n.a.) No.30, cuib re- şi Ioana Cantacuzino au umplut pahare cu untdelemn,
cunoscut de propagandă legionară, Ioana au pus în fundul lor fotografia lui Codreanu şi s-au
Cantacuzino a declarat că toate comunicatele oficiale închinat ca la candele, rugându-se ca în curând Con-
ce se dau la radio şi se publică în ziare sunt pure in- ducătorul Statului să piară, spunând rugăciunea le-
venţii pentru a-i defăima pe legionari. gionară prin care doreşte moartea Domnului General
La adresa indicată se ţin dese reuniuni, mai ales Ion Antonescu”.21
feminine, în care se defăimează conducătorii actuali Merită amintit că Marietta Sadova, colega de „intenţii
ai Statului şi se face apologia rebeliunii legionarilor”.17 criminale” a Ioanei, era soţia lui Haig Acterian, fost di-
Siguranţa a răspuns că, deşi ţinea sub suprave- rector al Teatrului Naţional, întemniţat şi el la Lugoj; ea
ghere casa doctorului Lucescu şi a percheziţionat-o în însăşi era actriţă şi regizor (numele de scenă îl avea
mai multe rânduri, nu au fost observate întruniri din prima căsătorie, cu Ion Marin Sadoveanu).
legionare. Antonescu nu era însă convins că acuzaţiile aduse
La începutul lunii martie însă, din ordinul generalu- Ioanei Cantacuzino erau reale. Bănuia că a fost
lui Ion Antonescu, atât prinţesa Cantacuzino, cât şi dezinformat de poliţie, care uneori exagera. De aceea,
fiica ei, Ioana Carp au fost arestate şi internate în a ordonat eliberarea prinţesei, care a ieşit din lagăr la
lagărul de la Târgu-Jiu. Motivul acestei măsuri, 18 mai 1941.22
prezentată în toate ziarele importante şi la radio, a fost La 12 iunie 1941 era la Braşov, unde s-a cazat la
acela că ambele „desfăşurau o acţiune de defăimare Hotelul Coroana. A doua zi s-a prezentat la poliţie
a Conducătorului Statului şi a regimului actual de gu- pentru viză, iar în ziua următoare s-a întors la
vernare” şi că îşi schimbau foarte des domiciliul, pen- Bucureşti. Siguranţa a continuat s-o urmărească:
tru a nu putea fi urmărite de Siguranţă.18 „Cât a stat în localitate, D-na Cantacuzino a fost
Relaţiile dintre prinţesa Cantacuzino şi fiica ei erau permanent supravegheată de organele noastre. D-sa
reci. Ioana Carp, care abia împlinise 24 de ani, era nu a părăsit camera de la hotel niciun moment, nu a
deja la a treia căsătorie. După ce a fost măritată cu avut nicio convorbire telefonică, nici cu oraşul, nici cu
Dinu Sturza şi cu Matei Ghica, la 19 februarie 1941, cu interurbanul şi nu a luat contact cu nicio persoană
puţin timp înainte de a fi arestată, s-a căsătorit cu suspectă sau necunoscută de noi”.23
Alexandru Rahmistriuc.19 Până la urmă, Conducătorul Statului s-a îndurat şi
Ioana Cantacuzino a susţinut că era nevinovată. În de fiica prinţesei Cantacuzino. Ioana Carp a putut să
acest sens, la 5 martie 1941 a declarat în scris: iasă din lagăr în decembrie 1941. Pe cererea de
„Subsemnata Ioana Cantacuzino, cu domiciliul în eliberare pe care o făcuse Grigore Carp, tatăl ei, Ion
Bucureşti, la Hotel Athénée Palace, unde m-am mutat Antonescu a pus următoarea rezoluţie: „Să fie pusă în
din forţă majoră, întrucât locuinţa mea din Bd. Brătianu libertate şi supravegheată. Dacă continuă, să fie pusă
24 a fost deteriorată de cutremur [este vorba de din nou unde merită”.24
marele cutremur din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 Ioana Cantacuzino părea că nu-şi găsea locul.
– n.a.]. Ţin să precizez că niciun moment şi niciun Siguranţa, aflată pe urmele ei, a observat că îşi
motiv nu mă determină ca să-mi ascund domiciliul. schimba des domiciliul şi că din când în când se
Dacă se pune ceva în sarcina mea, că aş fi criticat întâlnea cu persoane străine: un jurnalist italian, un
pe Dl. general Antonescu, Conducătorul Statului, este general german. Punea ceva la cale?
un neadevăr şi o calomnie murdară din partea vreunui În realitate, prinţesa se scufunda în singurătate.
- 53 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 54 -
ISTORIE, CULTURĂ
Oricât de mare era chinul pentru mine când intram Această notă informativă către Centru a fost sem-
în contact cu bipedele numite oameni, în casă, aci, mă nată de maiorul Eugen Vistig şi locotenentul-major
simţeam bine, şi oarecum ferită de rele prin amintirea N.T. Grigorescu din Regiunea Craiova a Securităţii
copilăriei. Părinţii îmi păreau prezenţi. Lângă casă, cu Poporului la 19 septembrie 1950. Noua primejdie, care
cartea în mână, parcă îmi mai uitam de soarta promitea alte zile de încarcerare, era însă tardivă.
duşmană, care nu-mi îngăduia prietenie. Ioana Cantacuzino a închis ochii la 15 decembrie
Singură cu gândurile. Gânduri, gânduri... 1951, înconjurată de amarul amintirilor. Sfârşitul a
Nici de scris n-am mai putut scrie, foarte curând venit după un deceniu de singurătate, sărăcie şi boală.
după sosirea aci. La început, scrisesem, bineînţeles,
tuturor. Multe au rămas fără răspuns, altele [au primit] Adaptare din cartea „Aviatoarele României.
răspunsuri seci. La mulţi cărora le scrisesem, se Din înaltul cerului în beciurile Securităţii”,
înfiinţase numaidecât un agent de poliţie să-i întrebe Editura Militară, Bucureşti, 2013,
de unde mă cunosc, ce legături au cu mine etc etc. În pentru revista „Străjer împotriva furtunilor”
astfel de condiţii, bineînţeles că bieţii oameni nu mai BIBLIOGRAFIE:
îndrăzneau să-mi scrie. Singurătatea se închidea pe Arhiva CNSAS, Fond Informativ
mine tot mai desăvârşită. Arhivele Naţionale, Filiala Vâlcea, Fond Ioana Can-
Scriu aceste însemnări la cererea unei prietene, pe tacuzino
Revista Aripa, anul 1930
măsură ce-mi vin în minte întâmplările, fără plan şi
Revista România aeriană, anul 1941
fără ciornă. Avram, Valeriu, Zburătorii României Mari, Editura Alpha
Mai târziu le voi revedea, ordona şi şlefui. MDN, Buzău, 2007
De se vor găsi înainte, aceasta să se ştie. Calafeteanu, Ion, Unde s-a ascuns Horia Sima de frica lui
Călimăneşti, 15 martie 1949 (ziua de naştere a lui Carol al II-lea, v. http://www.historia.ro
Miki). Driva, Fenia, Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti,
SS Ioana Cantacuzino25 Editura Silviana, Râmnicu Vâlcea, 2010
1.Vezi, pe larg, Valeriu Avram, Zburătorii României Mari,
Despre ce a urmat nu a mai scris. Poate nu a mai
văzut rostul. Pe cine să intereseze viaţa unei prinţese? Editura Alpha MDN, Buzău, 2007, pp. 132-137.
2.Informaţia este primită de la domnul Radu Albu-Comă-
În România se instaurase regimul comunist care nu
nescu, istoric.
putea să aducă nimic bun pentru o reprezentantă a 3.Fenia Driva, Prinţesa Ioana Cantacuzino la Călimăneşti,
„clasei exploatatoare”. În cel mai fericit caz, putea s-o Editura Silviana, Râmnicu Vâlcea, 2010.
ignore. 4.Arhivele Naţionale Vâlcea, Fond Ioana Cantacuzino,
7.Ibidem.
Raportăm că a fost identificată numita IOANA
8.Fenia Driva, Op.cit., p.53.
CANTACUZINO, ce domiciliază în Com. Călimăneşti, 9.Ibidem, pp. 51-52.
Vâlcea. Susnumita, în prezent, nu are niciun fel de 10.Ibidem, p. 52.
ocupaţie, trăieşte vânzându-şi din lucrurile casnice pe 11.Idem, Dosar nr. 260476, f. 29
care le mai are. 12.Arhiva CNSAS, Fond I, Dosar nr. 260476, f. 16.
În ceea ce priveşte activitatea şi legăturile prezente, 13.Ion Calafeteanu, Unde s-a ascuns Horia Sima de frica
se constată că toate acestea sunt inexistente. Nu mai lui Carol al II-lea, v. http://www.historia.ro
duce niciun fel de activitate şi nici nu are legături cu 14.Ibidem.
primită, însă nu a mai primit niciun fel de răspuns. 25.Arhivele Naţionale, Filiala Vâlcea, Fond Ioana
Deci, nu se ştie dacă mai trăieşte sau nu. Cantacuzino, Dosar Nr. 54, ff. 29-31.
26. Arhiva CNSAS, Fond I, Dosar nr. 260479, f. 4.
Organele noastre au luat măsuri de supraveghere atât
a ei, cât şi a corespondenţei, pentru a se stabili dacă
mai primeşte sau nu corespondenţă din străinătate”.26
- 55 -
ISTORIE, CULTURĂ
Societatea „M ărăşti”
---------------------------------- Colonel (r.) prof. univ. dr. Petre Otu
Bătălia de la Mărăşti reprezintă convocat în localitatea Bâlca pe toţi unei porţiuni din lucrările genistice
una dintre cele mai însemnate comandanţii de corp de armată, ale inamicului; reconstituirea
victorii militare din războiul de reîn- divizii şi brigăzi din compunerea satului Mărăşti etc.
tregire, un model de artă militară Armatei a 2-a, precum şi delegaţi ai S-a decis, de asemenea,
din partea comandanţilor Armatei a tuturor unităţilor spre a hotărî ca preşedinte de onoare să fie
II-a române, în frunte cu Alexandru asupra propunerii comandantului desemnat generalul Alexandru
Averescu şi de bravură pentru Diviziei 3 infanterie, generalul Averescu, iar preşedinte activ
soldaţii marilor unităţi din com- Alexandru Mărgineanu, în privinţa generalul Alexandru Mărgineanu,
punerea sa. Pentru a perpetua adunării unui fond cu care trebuia cel care avusese şi ideea constitui-
memoria acestei confruntări să se restaureze satul Mărăşti, rii unui fond pentru refacerea
militare de amploare şi cinsti distrus în timpul bătăliei din luna satului Mărăşti. S-a ales şi un
memoria celor cazuţi în luptă iulie 1917. comitet format din doisprezece
s-a înfiinţat Societatea „Mărăşti”. Generalul Averescu a propus să membri, în care au intrat şase ge-
Iniţiativa a aparţinut generalului se extindă iniţiativa şi să se creeze nerali, doi colonei, trei locotenenţi-
Alexandru Mărgineanu, ea fiind „Societatea Mărăşti”, din care colonei şi un maior.
îmbrăţişată rapid de corpul ofiţe- urmau să facă parte toţi ostaşii Datorită evenimentelor interne şi
resc al Armatei a II-a. trupelor şi serviciilor Armatei a 2-a. externe, în următorii ani Societatea
Invitat la dejun, la Coţofeneşti, de Primul şi cel mai important obiectiv „Mărăşti” nu a desfăşurat o activi-
regina Maria, la 26 octombrie/8 no- era restaurarea satului Mărăşti şi tate prea bogată. În aprilie 1920
iembrie 1917, Alexandru Averescu construirea unei cripte-monument s-a întrunit adunarea generală,
s-a întâlnit şi cu generalii Arhur în amintirea victoriei din această care a completat statutul şi orga-
Văitoianu, Gheorghe Vălleanu şi localitate. Propunerea a fost primită nele de conducere. Tot cu acest
Alexandru Mărgineanu. El a pus în cu însufleţire, astfel că delegaţii prilej societatea şi-a legalizat situa-
discuţie problema restaurării satu- prezenţi au aprobat iniţiativa ţia, ea fiind recunoscută ca
lui Mărăşti şi a ridicării unui monu- comandantului lor şi s-au constituit persoană morală şi juridică şi
ment menit să eternizeze amintirea în prima adunare generală a înscrisă în registrul persoanelor
bătăliei de aici. Propunerile gene- Societăţii „Mărăşti”. juridice de la Tribunalul Ilfov.
ralului Alexandru Averescu au fost Prima adunare generală a deli- Potrivit statutelor, Societatea îşi
acceptate de cei trei subordonaţi. berat asupra scopurilor societăţii, propunea rezolvarea unui evantai
La 24 noiembrie/7 decembrie între care amintim: înălţarea unui larg de probleme: perpetuarea în
1917, generalul Averescu i-a monument comemorativ; refacerea memoria colectivităţii a semnificaţiei
- 56 -
ISTORIE, CULTURĂ
bătăliei de la Mărăşti; înălţarea, pe pentru învăţători, camere pentru în formidabila întăritură ce adăpos-
cota 536, locul sângeroaselor personalul de serviciu etc. Şcoala tea în pântece puhoaie de
lupte, a unui monument „Victoria”, a fost înzestrată cu tot mobilierul şi duşmani. Şi le-a fost dat ostaşilor
şi a unui mausoleu, în criptele materialul didactic necesar. de sub comanda generalului
căruia se vor depune osemintele În şcoală au funcţionat timp de Mărgineanu, bravul comandant al
tuturor celor căzuţi în bătălia de la câţiva ani ateliere de menaj sătesc, Diviziei a 3-a, să cucerească
Mărăşti; refacerea câmpului istoric croitorie, ţesătorie, covoare, care, această lucrare ce părea
„Mărăşti” prin conservarea lucrărilor la expoziţia din 1928, organizată la inexpugnabilă (...) şi iată acum,
militare ale inamicului şi ale trupe- Casa Femeii, au obţinut locul I după zece ani, generalul
lor proprii, a posturilor de comandă; pentru covoarele lucrate manual. Mărgineanu şi camarazii lui ne-au
crearea unor instituţii – şcoală, O realizare deosebită a fost bise- chemat să ne arate făgăduinţa în-
orfelinat, sanatoriu pentru ofiţeri rica, înălţată din piatră şi cărămidă deplinită: noul sat Mărăşti, înălţat
şi trupă, muzeu cu trofeele în stilul bisericilor moldoveneşti ale din ruinele încă fumegânde din
capturate; refacerea satului lui Ştefan cel Mare, care fost para războiului”.
Mărăşti etc. înzestrată cu tot mobilierul şi obiec- După reconstrucţia localităţii
Preşedintele de onoare al Societăţii tele necesare. Pictura a fost exe- Mărăşti, ce putea fi dată drept
„Mărăşti” a fost desemnat, pe viaţă, cutată în stil bizantin de către Ionel „model de frumuseţe”, Societatea
generalul Alexandru Averescu. Ioanid. Lângă biserică s-a ridicat „Mărăşti” a trecut la materializarea
După decesul său, acest titlu nu se o casă parohială, compusă din celui de-al doilea mare obiectiv –
mai putea acorda nici unei alte cinci camere şi toate dependinţele înălţarea criptei-monument, a mau-
persoane, în afară de şeful statului necesare. De asemenea, biserica soleului. Piatra fundamentală a fost
sau cel desemnat de el. Până la din satul Gogoiu, pendinte de pusă la 10 iunie 1928, în timpul fes-
moartea lui Alexandru Averescu au comuna Mărăşti, avariată în timpul tivităţii prilejuite de inaugurarea
exercitat funcţia de preşedinţi activi luptelor, a fost reparată. satului „Mărăşti”. Cu acest prilej a
ai societăţii generalii Alexandru Întrucât cimitirul se afla în curtea fost semnat un „Act comemorativ”,
Mărgineanu şi Gheorghe Dabija. bisericii din mijlocul satului, care a fost îngropat la temelia con-
Comitetul diriguitor avea obli- Societatea l-a strămutat în partea strucţiei. În document, între altele,
gaţia să organizeze în fiecare an în de sud a localităţii, iar în locul lui a se scria: „Azi, 10 iunie 1928, aşe-
ziua de 11/24 iulie, o întrunire a fost amenajat un parc. Toate mor- zatu-s-a piatra de temelie a cripte-
membrilor societăţii „Mărăşti”, mintele celor căzuţi în timpul bătă- lor clădite de către Societatea
dându-i acesteia şi un caracter de liei au fost strămutate în nordul «Mărăşti» pe chiar câmpul de
pelerinaj către locurile memoriale satului, iar ulterior au fost încorpo- bătaie şi pe locul unde în zilele de
ale Mărăştilor. rate criptei-monument. 22-27 iulie 1917 s-au dat, sub
Un prim obiectiv asupra căruia Satul Mărăşti fiind lipsit de apă comanda generalului Alexandru
Societatea şi-a concentrat atenţia potabilă, a fost construită o uzină în Averescu, comandantul Armatei a
a fost reconstruirea satului Mărăşti, valea pârâului Alba şi s-au instalat 2-a, crâncenele, glorioasele şi
distrus de artileria trupelor române. conducte în vatra satului, rezol- victorioasele lupte împotriva
Lucrările au demarat în anul 1919 vându-se astfel o problemă strin- armatelor germane”.
şi au durat aproape un deceniu, din gentă pentru locuitori. Localitatea a Mausoleul a fost finalizat în 1931,
cauza izolării localităţii şi precari- fost electrificată, construindu-se o an în care s-a făcut şi inaugurarea
tăţii surselor aflate la dispoziţie. uzină electrică în mijlocul satului. oficială, în prezenţa regelui Carol al
Realizările au fost însemnate. S-a După o activitate intensă de circa II-lea, a reginei Maria, a prinţului
construit şoseaua Răcoasa-Mărăşti, un deceniu, localitatea Mărăşti a Nicolae, a primului ministru
pe marginea căreia au fost plantaţi căpătat un aspect modern, demn N. Iorga, a mareşalului Averescu,
tei. S-au reparat şaptezeci şi trei de de importanţa istorică dobândită a generalilor şi comandanţilor
case avariate şi s-au construit, din prin marea bătălie. Încheierea marilor unităţi şi unităţilor.
piatră şi cărămidă, alte cincispre- lucrărilor a oferit prilejul unor cere- În acest mausoleu a fost înmor-
zece. Casele noi au fost date monii deosebite la începutul lunii mântat, mareşalul Alexandru
gratuit văduvelor de război, orfanilor iunie 1928. Ziarul „Adevărul” apre- Averescu, alături de o serie de co-
de război şi mutilaţilor. cia: „Puţine localităţi din România mandanţi. Cât priveşte Societatea
Un edificiu impunător a fost au cunoscut în timpul războiului un „Mărăşti” şi-a continuat activitatea
şcoala primară, care avea o capa- atât de mare contrast între durere până la sfârşitul deceniului al
citate de două sute de elevi, cu şi glorie ca Mărăşti. Aşezat pe cincilea, când a fost desfiinţată de
patru clase, o sală de conferinţe, creasta unui deal ce domina regiu- autorităţile comuniste.
cancelarie, bibliotecă, locuinţe nea, împrejurările l-au transformat
- 57 -
MEMORIA VETERANILOR
Povestesc veteranii
- 58 -
MEMORIA VETERANILOR
- 59 -
MEMORIA VETERANILOR
După atâta flămânzeală, am mâncat cele două revolta de la „Griviţa”, din 1933; mai târziu, după 1944,
piroşti şi o jumătate de pâine ca pe nimica, iar restul mi se pare că a ajuns grangur mare. Cu activitatea din
am pus în portul de la masca de gaze, singurul „efect” cărămidărie era o problemă, unii se fofilau, se băgau
din dotare care îl mai păstram. În coloană, l-am prin diferite cotloane să tragă un somn. Ne adunam,
reîntâlnit pe Răduţă, i-am dat o pâine, şi asta a fost, nu pentru a ne întoarce în lagăr, şi începea apelul; o dată,
l-am mai văzut până în ziua de azi. Patru zile, de post de două ori, nu plecam până nu eram formaţie com-
negru, am făcut, până la Tambov, cu trenul. Acolo era pletă, câţi ieşisem de după sârma ghimpată; stăteam
o pădure seculară, mare, iar în lagăr erau bordeie, acolo până îi găbjeau, de prin dormitoarele lor as-
unele mai vechi, de pe vremea ţarului, şi mai bune şi cunse pe cei absenţi; era un lucru periculos, riscant,
mai proaste. Cele bune, care mai aveau uşi şi geamuri fiindcă şi-o mai luau şi de la camarazii care dârdâiau
erau ocupate de nişte italieni, care căzuseră în şi le intra os prin os aşteptându-i. Şi bătea un vânt, şi
captivitate mai devreme decât noi şi aveau deja barbă bătea, vai de capul nostru dar, mai ales, al lor. Ce ţie
ca popii. În decembrie, frig teribil şi, ca să ne putem nu-ţi place, altuia nu-i face, Aşa e omeneşte. Din
încălzi oarecum, stăteam pe şezut şi ne sprijineam unii noiembrie, până la sfârşitul lui martie, cât am stat
de alţii, ca snopii într-o clucă de coceni, rotindu-ne, cei acolo, se murea de foame, ger şi păduchi. Era un ger
de pe margine cu aceia de pe mijloc, fiindcă, într-o oră, de crăpau pietrele. Ciorba era un fel de apă chioară,
înţepeneai. Italienii ne cam furau pâinea şi, ca să ne şi, după zece ore de muncă, eram terminaţi. De la
apărăm frântura de hrană, i-am luat la ciomege de i-a Potanina, ne-au strămutat la Celiabinsk, unde
găsit nebuneala. Cu timpul, se murea destul de munceam la o fabrică de cherestea. Acolo l-am
repede pe acolo, ne-am mutat şi noi într-un bordei mai întâlnit pe un cunoscut, Vasile Săndulache, de prin
de doamne ajută, cu sobă, uşă, geamuri. Era cât o părţile noastre, perceptor, care era într-o echipă de
hală, cu 14 rânduri de paturi suprapuse, a câte trei săpători de morminte pentru prizonierii care îşi dădeau
„etaje”, între care erau două „străzi” mai mari, pentru sfârşitul. El s-a întors în şară cu Divizia „Tudor
circulaţie. La paturile de pe flancurile bordeiului pătrun- Vladimirescu”, recrutată din lagăre de Ana Pauker.
dea apa şi încercam să ne restrângem, dacă puteam, Fiecare cu ale lui, o hotărâre, într-un fel sau altul,
la cele de pe centru. Vă spun ca o curiozitate, poate putea să îţi schimbe soarta. Aşa, o chestie de
nu mă credeţi, dar acolo ziua era destul de mică, preţ statistică: din aproximativ 5.500 de prizonieri, au
de vreo trei ore; aşa-zis subzistenţa, butoiul de ciorbă, supravieţuit cam 700; norocul meu a fost că am avut
se distribuia pe brigăzi. Nu ştiu cum, cineva a reuşit un organism mai rezistent şi mă gândesc dacă nu-i
să prindă un şoarece mai dolofan, un şobolan – datorez asta bietului tata, care, din patru pogoane ale
proteină; care-a fost mai pe aproape, şi-a făcut parte mamei, nu putea să ţină atâţi copii la şcoală, dacă nu
şi n-a mai fost vorba de nici un grătar. De acolo, am avea şi iniţiativa cu stupii – am mâncat miere din
fost trimişi în Siberia, la un lagăr numit Bakal, unde în destul, cât am fost acasă, şi poate şi asta mi-a creat o
adăposturi erau oleacă mai multă căldură; asta imunitate salvatoare. Ca să vă daţi seama despe felul
stârnea păduchii, care, în hoardă, se adunau pe în care ne agăţam de viaţă, vă spun că lăgărişti de-ai
abdomen. Când credeam că i-am stârpit, de prin alte noştri, care lucrau în gară, reuşeau, uneori, să fure
cotloane ale hainelor şi trupului, venea un alt contigent parafină din vagoane. O încălzeau în gamelă şi
şi asaltul lor nu se trermina cu adevărat niciodată. întingeau cu turtoiul de pâine în ea ca în unt; organis-
Era Bakal, sau Baikal, ştiţi, marele lac, unde cânte- mul răspundea şi el cum putea; fecalele erau, de unde
cele revoluţionarilor narodnici, vorbeau de cei prigo- or mai fi fost, împărţite în „normale” şi un grunj de
niţi de ţar sau cei care făceau pe picioare, un fel de parafină, care se recicla, cum s-ar zice, era refolosi-
turism ecumenic: “Prin stepa baikală, pribeagul/ Cu bilă. Vă pot spune că ruşii, pe noi, care ne ştiam, nu
traista pe umăr trecea...” ne-au bătut nici cu palma nici cu biciul, ne-au omorât
-Nu, domnule, ştiu ce spuneţi, dar aia era altă cu gerul şi cu mâncarea. Erau şi cazuri de canibalism,
treabă. La Bakal, cum ziceam, am făcut vreo două luni morţilor li se scoteau organele interne, ficatul, inima
de muncă în construcţii. Băştinaşii, localnicii, şi ei plămânii, splina şi, dacă pe „recoltatori” nu-i ţinea
strâmtoraţi cu ale traiului, ne cam scoteau ochii: inima sau nu-i lăsa scârba să se „împărtăşească” din
„Ce-aţi căutat, domnule, peste noi?” Cine putea să carne de om, făceau un fel de troc, o dădeau contra
răspundă la asta? Eu, unul, i-am înţeles, dar ce le pâine. Nu întreba nimeni de unde e, deşi se putea
folosea lor sau mie. Şefii aveau raţiile şi rezervele lor, bănui. Instinctul de conservare, în condiţiile de acolo,
dar proştii, ruşii de rând erau şi ei aproape morţi de îi aduceau pe unii destul de aproape de animalitate.
foame. Făceam cărămizi, undeva pe un câmp ce se Am mai auzit, acum vreo treizeci de ani, de la un fost
numea Potanina. Acolo era un român, Constantin prizonier de război din Chiojd, despe aceste expe-
Doncea, care era traducător, perivocic şi care îşi cam rienţe extreme, de necrofagie. Tot într-un lagăr dinspre
bătea joc de prizonieri. El cam fugise din ţară, după Cercul Polar, iarna, datorită îngheţului, nu se puteau
- 60 -
MEMORIA VETERANILOR
îngropa morţii şi erau stivuiţi, bocnă de ger, în maga- criminal de război, să nu mă elibereze odată; am pus
zii; abia spre primăvară, cu buldozerele făceau gropi pe hârtie, că dacă există martori care pot să infirme şi
comune. Cei mai disperaţi şi cam fără Dumnezeu, să mă dea de mincinos, aleg, de bunăvoie, plutonul
prelevau organe, mai la îndemână şi fără urme de pro- de execuţie. Nu m-a contestat nimeni, dar nici nu
fanare a cadavrelor, era limba. Când şi când, „sifona” mi-au dat drumul. Ne-au mutat la fabrica Kirov, unul
câte unul şi ruşii, oricât de atei, executau făptuitorii. din echipa de politicieni a lui Stalin, care, tot el, tătucul
- Gerurile de acolo, greu de imaginat. Am lucrat la popoarelor, pusese să fie executat pentru nu ştiu ce
instalarea unei reţele de canalizare, a cărei adâncime, deviaţie de la linia partidului; la ruşi, totul era „balşoi,
ca să poată garanta utilizarea, să nu îngheţe era de roboteau în uzina aia vreo 2000 de femei şi peste
şapte metri. Şanţul pentru ridicarea pământului, cu 60000 de bărbaţi, acolo m-au făcut un soi de pontator,
lopata avea vreo trei rampe. După 23 august 1944, au câţi prizonieri, unde şi ce au lucrat.
apărut noi prizonieri români, prin Moldova, ruşii făceau Prin 1949, toţi prizonierii români au fost dislocaţi la
pe niznaii şi, deşi eram aliaţii lor au luat, ceac-pac, Odessa, unde după vreo două zile de muncă la fiare,
vreo sută de mii de prizonieri. am ajuns la un birou, vreme de vreo doi ani. Acolo au
Este cunoscut cazul unui colonel român, Hugo început să ne plătească, „salariul” meu de birocrat era
Schvab, poate de etnie germană, dintre saşii şi şvabii de vreo 250 de ruble pe lună. Cei care ieşeau la
colonizaţi în Transilvania, care, pus în situaţia de a se muncă, normată ca fiind uşoară sau grea, puteau primi
preda armatei roşii aliate, spre a evita dezonoarea, 350, respectiv 1000 de ruble. Cu oamenii în care
era, totuşi, ofiţer al armatei regale române, s-a aveam încredere, mai făceam câte o „rocadă”, adică ei
împuşcat. între ei, pentru a se mai echilibra veniturile, condiţia
- După cum se vorbea, între prizonieri nu erau numai era să nu existe pâre către conducere; ar fi de amintit
militari; după ce îi dezarmau, îi încolonau şi-i mânau că un prizonier costa U.R.S.S.-ul, sau aşa ziceau ei,
spre Rusia, număraţi, cu zapiscă, însoţiţi de cioloveci 456 de ruble pe lună. Hrănirea era ceva mai organi-
cu „balalaice”, automatele lor cu încărcătorul în formă zată, toată primăvara şi vara - urzici, iarna o porcărie
de tambur, cu care au făcut războiul, fiindcă, abia după de ciorbă de păstârnac, porţie de 750 de grame.
a apărut invenţia lui Kalaşnicov. Unii aveau curaj şi, Oricum, faţă de Tambov, unde mâncasem şi jir,
cum santinelele nu erau prea multe, o zbugeau din progresul era vizibil.
coloană prin porumburi; numai că erau număraţi şi tre- Dacă Stalin prăpădea o mulţime de parale pentru
cuţi în zapiscă, iar atunci când se constatau absenţe întreţinerea prizonierilor de război, de ce nu v-a scur-
şi urmau să fie predaţi altei gărzi, absenţii se comple- tat „cazarea” prin lagăre?
tau cu oameni luaţi de pe unde se putea: din câmp, de - Din raţiuni de stat: eram mână de lucru gratuită sau
pe uliţă, din casă, nu conta, ca să predea efectivul bob foarte ieftină, nu urmau să ne plătească pensii la
numărat, fără scăderi. Io spun din gura lor, dar pe unul bătrâneţe, cine pierea era trecut la perisabilităţi, aveau
din ăştia, pe care l-am văzut şi eu, era ciolac, adică nu ei socotelile lor. În aprilie 1951, ne-au urcat în
avea degetele de la o mână, nimeni nu l-ar fi încorpo- vagoane, trenul avea gardă militară, şi am intrat în
rat că nu era apt pentru oaste, îl respingea comisia ţară, prin nord, pe la Satu Mare. Acolo am stat trei luni
medicală. în carantină, timp în care eu am hârţogărit la dosarele
Pe unde aţi mai „călătorit” după încheierea păcii, la repatriaţilor din acest lot. Primul lot de „lăsaţi la vatră”
9 mai 1945? a fost cel al analfabeţilor, instruiţi să nu divulge date
- La Vladivostok, o regiune vastă, cam cât România. despre lagăre şi prizonierat sau armata roşie elibera-
În 1946, în semn de protest, m-am automutilat, o toare. Ăştia au avut ceva noroc, pentru că alţii, care
falangă de la degetul arătător, care a pus cruce şi pa- fuseseră studenţi şi legionari la încorporare, au fost
siunii mele de viorist, că învăţasem să cânt binişor trimişi direct în Dobrogea, la canalul Dunăre-Marea
pentru un amator. Pe la sfârşitul lui 1947, până la în- Neagră, zis şi canalul morţii. Despre asta mi-a spus,
ceputul lui 1949 am fost contabil al prizonierilor, al mai târziu, şi preotul Miltiade Ionescu, se afla şi el la
lagărului; o vreme s-a lucrat la o fabrică de vată muncă silnică la canal, chit că făcuse politică ţărănistă,
industrială, de veneau oamenii tot o rană, pe urmă la în partidul lui Maniu şi Mihalache, amândoi morţi prin
o fabrică de fiare de plug (cu 3 şi 5 brăzdare). Foamea puşcăriile noului regim.
era cronică, raţia nu creştea, deşi nu mai era Ion Mihalache a murit, în 1963, la închisoarea de la
economie de război, noaptea ţinea numai câteva ore, Râmnicu Sărat, singura, cu regim monocelular, adică
de la ora 23.00, până spre două dimineaţa, că jumă- deţinutul singur în celulă, din ţară. Dumneavoastră
tate de an ţinea ziua polară. Prin 1947, ce mi-a venit cum vi s-a redat libertatea ?
pe chelie, am făcut un raport către conducerea lagăru- - După o haltă destul de scurtă la Văcăreşti, am
lui, scriind amănunţit tot ce a ţinut de atribuţiile mele în primit hârtie la mână şi ne-au lepădat în Gara de Nord.
timpul războiului, unde se vedea că nu am fost vreun Eram din nou, după nouă ani, cetăţei români, dar în
- 61 -
MEMORIA VETERANILOR
Republica Populară Română. Pe noi purtam tot „uni- - Şi mie mi-a plăcut să citesc în viaţă, mă mai
formele, zeghea din lagărele ruseşti cu ecuson pe încumet şi acuma, cu ochelarii ăştia cu vreo paişpe
care scria „voina pleni”, adică prizonier de război. dioptrii. N-am făcut excese în viaţă. Pentru mine, vinul,
Mi-era frică să nu ne ia vreo patrulă, să ajungem, încă deşi pe-aici te-mpleticeşti în vii şi spaliere, - la uşă!
o dată, în spatele sârmei ghimpate, aşa că m-am dus N-am fost bolnav în viaţa mea, Dar vârsta e vârstă,
spre Basarabi, unde era un fel de triaj să mă ascund nu-mi ajugea mâna pocită la ruşi, încep să fiu pri-
şi să mă odihnesc până îmi pleca trenul spre Buzău. zonierul unor metehne ale bătrâneţii: văzul, auzul, pi-
Când am plecat către peron, o bătrână m-a întrebat cioarele. În fine, ce să vă mai plictisesc cu ale mele,
dacă am fost prizonier şi mi-a dat douăzeci şi cinci de revin. Am coborât în gară la Ulmeni, noaptea. Mi-am
lei. Cine ştie de sufletul cui a fost. zis că, dacă tot am lipsit atât, să ajung acasă ziua. Cât
Învaţaseră-ţi, în cea mai lungă şi chinuitoare călăto- am stat eu la gară, au mai coborât, dintr-un tren care
rie care aţi făcut-o în străinătate, limba rusă. venea de la Buzău, alţi trei prizonieri întârziaţi, care
- Rupeam, nu avusesem încotro, ruseşte, că limba mergeau mai sus de Dara, ne-am îndemnat să o luăm
nu am învăţat-o, nu ne preda nimeni, limba am la deal. Când am ajuns la Nenciuleşti, le-am zis că,
furat-o, numai din verbal. Expresii uzuale ştiam şi în până dimineaţă, eu rămân acolo: aveam o rubedenie
germană şi în italiană, vreo câteva şi ungureşti, câ în în sat, şi am tras la ei. Încet, încet m-au recunoscut.
lagărele sovietice erau militari din toată Europa, un Dimineaţa, m-am schimbat şi ferchezuit, că aveam un
amestec al limbilor ca la turnul din Babel. Cineva chiar geamantănaş cu mine, unde aveam cumpărat, cu
mă îndreptase să încerc la ARLUS, o societete pentru banii puşi deoparte la Odessa, costum, cravată,
strângerea relaţiilor româno- sovietice, dar nu mi-era pălărie, pantofi „Dermata”- arătam şi eu ca un domn.
mie de asta. Când am ajuns în sat, ce să să vezi: nu prea
Aceasta avea şi o editură, în care apăreau, pe lângă recunoşteam decât pe cei bătrâni, care nu se schim-
clasicii ruşi, şi destul scriitori progresişti, literatură de baseră la înfăţişare prea tare, femeile mature, când
propagandă. Mai erau, din gama cacialmalelor de par- plecasem eu în armată, erau deja babe. Trecuseră
tid şi de stat, a frăţiei cu marele popor sovietic, „sovro- treisprezece ani, dintre fraţi, Tăsel, mezinul, copil în
murile”, societăţi economice mixte, în care noi eram fotografia care v-am arătat-o, recrutase. Am aflat
cu materia primă, forţa de muncă iar ei cu profitul, că atunci că, din cărţile poştale care, spre sfârşitul robiei
trebuiau astupate datoriile de război ale ţării, stat agre- la ruşi, ni le dădeau să trimitem un semn de viaţă
sor şi învins, cum s-a stabilit la masa tratativelor de acasă, nu ajunsese nici una, se rătăciseră toate sau
pace. nici măcar nu fuseseră puse la poştă. Socoteala,
mi-am zis, era simplă: ce să ne mai amăgim familiile,
eram daţi dispăruţi, dacă ne dădeam obştescul sfârşit
pe acolo nu era bine să se afle, stricau relaţiile frăţeşti
cu ocupanţii.
Tata, sărmanul, cu boii de funie toată viaţa şi ambiţia
de a avea trei copii la şcoli secundare, avusese şi el de
pătimit; prieten cu popa Miltiade, îl puseseră păcatele
să fi fost şi el la ţărănişti, în Dara, şi, acum, din invidie,
proştii care se ţineau de partidul comunist, voiau să-l
bage la categoria „chiaburi”, unde cotele pentru stat
erau foarte împovărătoare. Îl chemau cu căruţa la
rechiziţii, fel de fel de şicane. Mierea l-a scăpat. I-a
măglisit pe câţiva dintre noii ştabi şi l-au mai lăsat în
pace. Până în 1957, când s-a dus la cei drepţi, s-a
luptat cu ei cum cu lupii.
Cum a curs, mai departe, viaţa dumneavoastră, cum
s-a desfăşurat „reintegrarea în viaţa socială?
- N-am mai plecat nicăieri, mi-am zis că îmi făcusem
suma de „hoinăreală” prin lagărele Siberiei. Mi-am
făcut o familie. Anii, târâş-grăpiş, au trecut.
Dacă pe front aţi fost sergent, ce grad aveţi acum, în
rezervă?
- Scrie aici pe legitimaţia de veteran, plutonier. Dar
nu mă plâng, am pensie de general; una peste alta,
cu ce îmi dau armata, biserica şi C.A.P.-ul am 28 de
- 62 -
MEMORIA VETERANILOR
- 63 -
MEMORIA VETERANILOR
- 64 -
MEMORIA VETERANILOR
- 65 -
MEMORIA VETERANILOR
- 66 -
MEMORIA VETERANILOR
zgomote sub formă de trântituri, cei linie toţi 6, pronunţând din gură care îi atinsese pe toţi, de la gazdă
dinnăuntru săreau pe fereastra cuvintele: Să trăiţi! Nu sântem dezer- la, „oaspeţi”, este cu atât mai nece-
opusă de la distanţă cam mare. Prind tori... sară cu cât aveau credinţa că
curaj şi dau pinteni calului, de- Treceţi în casă, şi cu mine, al 7-lea războiul era pe sfârşite.
plasându-mă în dreptul ferestrei cu am stat de vorbă până dimineaţă.
pricina, nu am văzut nimic, toată Evocarea are reale virtuţi de mare Retuşuri şi adaosuri
evadarea se terminase. Am tras povestitor, care s-a neglijat, desigur, autobiografice
(împins) calul în dreptul ferestrei şi şi Petre Ţuţea, strălucitor vorbitor, pe
m-am aplecat pe gâtul lui, cu cele mai diverse teme, şuetar de Precum cercurile succesiv adău-
automatul în mână, întinzându-l pe geniu, cum spun contemporanii, gate pe un trunchi de copac în secţi-
geam, aud deodată cuvintele: Nu este, în scris, mai palid. Fostul com- une „auto-biografiile” ulterioare, prin
trage, sunt bătrân şi nu mai am pe ni- batant are capacitatea, rară, pentru indicaţiile „de sus”, vor fi tot
meni. Răspund eu: Cine a fost? gradul său de instrucţie şcolară, de a mai nuanţate, mai iscoditoare,
6 soldaţi care şi-a pierdut regi- transmite empatic, gradual, modul în urmărindu-se depistarea unor even-
mentele. Eu nu vedeam de unde vor- care depăşeşte o situatie tensivă. tuale „elemente” duşmănoase infil-
beşte bătrânul. Atunci iar îi spun: Poţi Dacă ar fi să căutăm un „ecou”, l-am trate în rândurile vigilente ale
să ieşi afară bătrâne. El răspunde, afla în hangiul Leiba Zibal, personajul organelor de ordine.
da, nu mai avea decât uşa reperată, lui Caragiale, din „O făclie de Paşti”, Următoarea „spovedanie” către
pe unde a ieşit. Ce să vezi, un ade- cel care ştia că va fi „călcat” de serviciul cadre o dă din postura de
vărat bătrân, cu un picior din lemn bandiţi şi se străduia, împotriva firii sergent major, şeful postului de mi-
tocmai de la şold. Îmi dă bună seara, sale paşnice, ba chiar poltrone, să le liţie din Vintilă Vodă („sunt chiriaş”),
erau orele 23. Îi răspund cu întreaga facă faţă. Aici, semnul este cu iar, la punctul 4, se introdusese o
inimă, nu pe jumătate, cât un purice, accentul schimbat, cercetaşul pare grilă la care trebuiau să răspundă,
cum fusese până atunci. Măi „asediator”, deşi era urmărit de imi- declară: „Nu posed nici un fel de
bătrâne, strigă tare la ei, să vină nenţa pericolului de a cădea avere imobilă; mobilă, îmbrăcăminte
înapoi, dar arme aveau, nu aveau prizonier la ruşi (vânătorul vânat). şi lenjerie pentru cinci persoane”.
nimic la ei, domnule, nici de mân- Minuţia cu care descrie, apropierea „Originea sănătoasă” însemna să te
care, niţel mai înainte se certase pe o şi accesarea „căsoiului” de lângă tragi din familie cît mai săracă, ori,
pâine. Prut, în termeni militari, uneori dacă aveai noroc cu ghiotura, din
A început moşul să fluiere în tehnici, face ca „filmul” acestei muncitori cu ziua sau ilegalişti. Drept
degete şi să strige din gură: Veniţi, întâmplări, care poate fi condensată care nu mai apare tatăl mort pe front,
măi, înapoi, este tot român. Eu tot în câteva fraze, să capete drama- devine fiul natural Dobriţei, fostă
călare stăteam şi Altoi nu se mai tism, să trezească cel puţin atâta servitoare la Milică Alexandrescu„
astâmpăra deloc şi mă tot uitam în compasiune, pentru cel hăiţuit de ne- Administratorul moşiei Doctor Ange-
toate direcţiile să văd dacă vine siguranţă, câtă manifestă el însuşi lescu (fost ministru al Instrucţiunii
vreunul din cei fugiţi. Am stat circa 20 faţă de caii ce a trebuit să-i Publice şi al Cultelor, ginerele mare-
minute, cu atenţie şi la moşneag şi la scutească de chinuri, sau de „cama- lui potenţat Grigore Monteoru, n.m.)
direcţiile amintite. Deodată apare, din radereasca” atitudine faţă de Altoi, şi care, a trăit tot cu chirie pe la
partea stângă, cum stăteam, o calul său „din dotare”. Această stare chiaburi. Este amintit un frate, tot Ion,
mogâldeaţă târându-se pe pământ, de spirit nu era singulară în armata muncitor petrolist, ,membru P.M.R.,
strig la el, ridică-te în picioare, şi regală română, sunt pagini de me- cât despre antecedentele politice ale
strigă şi el la ceilalţi: Măi, ostaş morii şi chiar versuri (elegii) dedicate soţiei declară ferm: în trecut nu a
român. El îmi răspunde că nu ne de cavalerişti şi vânătorii de munte făcut politică, în prezent apolitic, pe
împuşcaţi, suntem ostaşi români din neamului cabalin, de „serviciu”, tracţi- considerentul că are trei copii mici,
Reg. 16 Infanterie Vaslui, iar 3 din une şi, respectiv, de samar. A se între şase şi un an, neputând să
şase, câţi suntem, sunt bătrâni observa, că, deşi era deţinătorul fac- plece sau să iasă din casă.
concentraţi şi are 3 şi 4 copii acasă, torului surpriză, al unei forţe indivi- Cum lupta de clasă se ascuţise
dacă i-o mai găsi. duale de foc considerabile, va evita, brici, pentru fiecare şcoală, loc de
Eu îi răspund: Nu , măi! vreau să cu toate mijloacele, inclusiv acumu- muncă ocupat trebuia să indici pen-
vă întreb şi eu de regimentul meu. larea unei mari tensiuni psihice, să o tru recunoştinţă (adică recunoaştere)
Atunci el îi strigă. Auzind bătrânul utilizeze, să tragă un singur glonte inşi care să poată confirma cele
şchiop, ce se afla lângă mine, cuvin- (care, desigur, ar fi alertat coloanele, susţinute. Tribulaţiile profesionale
tele rostite de soldatul din umbră, destul de apropiate, ce afluiau spre dintre 1936, când devine posesorul
începe să plângă cu voce tare, că şi Paşcani). Decompresia se face prin atestatului de dulgher nr. 91, până în
lui i-au dispărut 3 băieţi din 1942. poveste/taifas, o cordialitate speci- 1939, când se înrolează voluntar
În circa 5 minute s-au adunat toţi 6 fică Orientului („O mie şi una de sunt prezentate pentru a rezulta
şi au venit la mine cu mâinile sus, ca nopţi”) dar şi Occidentului bântuit de portretul unui tânăr pauper, neglijat
nu cumva să trag cu automatul în ei. flageluri neiertătoare („Decameronul” de sistemul de învăţământ (la şcoală
La o distanţă de 3 metri s-au oprit în lui Boccacio). Exorcizarea răului, nu am învăţat o meserie de bază,
- 67 -
MEMORIA VETERANILOR
deoarece maiştrii secţiilor de branşe, hingheriţi până pe 12 septembrie, au meserie”. Voluntariatul în Divizia
stăteau mai mult la domiciliu, aştep- fost dintre cei ce nu au respectat amintită, este uşor (şi caraghios)
tând PLOCOANE); exploatat, prima ordinul regelui, dat la 23 august, sporit: pentru a lupta contra hoarde-
dată la Mizil, de un proprietar de rămânând, în continuare, în stare de lor fasciste ce ne subjugase şi ne
brutărie (m-am bucurat pentru că ter- beligeranţă, eventual chiar luptând, subsese tot avutul ţării. Calitatea de
minasem mămăliga, cu mucegai pe cu „eliberatorii”. Nimic mai fals, n-au voluntar în această divizie, îl reco-
ea - plusează - luată în traistă de existat referendu-muri, oficial, Mihai mandă cu tărie în faţa comandanţilor
acasă). În 1937, fuge de la brutari la I era comandantul armatei, Ion (adică, totuşi, comandantul militar şi
un dogar din Pietroasele, de unde, Antonescu era numai „conducător”, locţiitorul politic ce îl dubla), astfel că
după vreo două luni (nu prea era de în oştirea română nu existau facţiuni, au găsit de cuviinţă a mă alege şi pe
lucru), vine la un dogar buzoian, care era o armată cu onoare, europeană, mine ca unul din cei mai devotaţi
între timp a decedat, şi-l poate numi în care ordinul nu se discuta. „Prada ostaşi Diviziei, în total 60 dintr-o
exploatator al braţelor mele etc. de război” umană făcută de sovietici Divizie întreagă, pentru a ne intro-
Privind „situaţia militară”, apar noi încălca toate regulile tratatelor inter- duce în şcoală de Jandarmi
amănunte: comandatului de grup naţionale privind dreptul războiului. Bucureşti, asta pentru a înlocui
cercetare, ucis în Caucaz (comuna Înscris în Divizia „Horia Cloşca şi vechile cadre jandarmereşti din ţară
Moldovamkaia), i se adaugă în Crişan”, în primăvara lui 1945, cu cadre noi de tip democrat cum
descendenţă ierarhică, căpitanul a mers (lecţii politice, se pare, n.m.) aveam educaţia făcută din Uniunea
Constantin, comandant de escadron, în satul Gorbatov, Ucraina. Revine în Sovietică timp de un an (încă nu se
şi comandantul de pluton, Vâlceanu ţară vara, la Câmpulung Muscel, înfiinţase Facultatea „Ştefan
Teodor. „Insurecţia” îl prinde la după care merge la şcoala de „agenţi Gheorghiu”, dar lagărul de la Nipro-
Paşcani, „de unde cu ocazia Actului de poliţie de pe lângă I(nspectoratul) Darjinski şi instructajele din satul
Generos din 23 august 1944, ne-am G(eneral) J(andarmerie)”. Gorbatov erau arhisuficiente pentru
retras spre Craiova”, intenţie nefina- Această autobiografie „sporită” se a-i proba „ataşamentul”).
lizată căci ajungându-ne din urmă încheie, altfel decât prima: „Trăiască Mai menţionez că în armata
Trupele victorioase Roşii, întreg Republica Populară Română!” antonesciană (de această dată, fără
Corpul de Cercetare a fost introdus În acelaşi dosar se află un „Ghid de majuscule!,n.m.) am fost cu gradul
la închisoarea Galata – Iaşi, cu care Autobiografie”, în 14 puncte, conce- de sergent în termen Comandant de
ocazie, prin luna octombrie, tot 1944, pute în aşa manieră, încât în Grupă.
ne-a transportat în Uniunea expunerea perioadelor să nu rămână Trăiască P(artidul).C(omunist) (al)
Sovietică, ca (sic!) prizonieri de nici un gol, de la naştere şi până în U(niunii ) S(ovietice) apărătorul păcii
război. prezent cu o exemplificare finală, în lumea întreagă! Trăiască P.M.R. şi
Există un document de o statuată care aproape că mai adăuga, „pe lupta pentru pace!
şi statuară ipocrizie sovietică, şest” un punct: De exemplu: Din Prima dintre urările lozincarde este
„Declaraţia Comisariatului Poporului 1930 şi până în iulie 1934, am fost tăiată cu (două linii!, spre temeinicie)
pentru Afacerile Străine al U.R.S.S.”, ţesător la ce întreprindere au fost cerneală, semn că generalissimul
din 24 august 1944, trimis Casei Re- cunoscându-mă tovarăşul sau to- Stalin, „tătucul popoarelor” murise.
gale a României, unde se precizează varăşa care în prezent, unde se află, Ceea ce nu însemna că stalinismul
o promisiune de conduită militară a în prezent la ce fabrică lucrează. abdicase şi la noi, dimpotrivă, cum
armatei „eliberatoare”: „Comanda- Se va arăta perioadă cu perioadă aminteşte Petre Pandrea în memori-
mentul Suprem Sovietic consideră unde a lucrat şi în ce unitate a făcut ile sale, circula o butadă a lui Leonte
că, dacă trupele româneşti vor înceta seviciu, în ce an a fost avansat în Răutu, venit, şi el precum
ostilităţile împotriva Armatei Roşii şi grad, dacă a fost (pe) front, şi unde Chişinevski, Pantelei Bodnarenco,
dacă se vor obliga ca, mână în mână se afla în timpul legionarilor. Novicov, Vitner, Roller şi mulţi alţii, tot
cu Armata Roşie, să ducă războiul de Şi unde se afla în timpul rebeliunii pe tancurile sovietice, pentru a
eliberare împotriva nemţilor pentru din 1941. asigura respectarea „liniei” Kremlin-
eliberarea României sau împotriva A treia autobiografie este datată ului: „După căsăpirea lui Stalin de
ungurilor pentru eliberarea Transil- 27 iunie 1954; şi aici sunt unele către Hruşciov şi Mikonian, L. Răutu
vaniei, Armata Roşie nu le va adaosuri. Pentru şcoala primară, îl a lansat o butadă cu tâlc:
dezarma, le va lăsa în întregime tot indică de „referent”/martor pe Tov. Coexistenţa paşnică în exterior şi
armamentul şi le va ajuta prin toate Roşioru Nicolae fost cu serviciul la lupta de clasă în interior s-au adâncit
mijloacele să îndeplinească această Raionul de Partid Cislău. Prezenţa în şi trebuie să facă progrese.”
sarcină de onoare.” (Mircea Ciobanu, grupul de cercetare cu care a fost („Memoriile mandarinului valah”,
„Convorbiri cu Mihai I al României”, până la Cotul Donului poate fi certifi- Editura „Albatros”, 2001, p. 395). Mai
Editura „Humanitas”, 1991, p. 230). cată de: Caloian Dumitru, fost ser- mult chiar, „lupta de clasă” devine
În urma unor atari precizări asupra gent activ din comuna Merei, Raionul „ură de clasă”, împotriva a două pre-
„sarcinilor de onoare” trasate de noii Buzău şi „Plăcintă Tănase fost capo- cepte din programul de guvernare al
aliaţi, ar fi rezultat că militarii români, ral activ din Oraşul Ploieşti frizer de lui Abraham Lincoln:
- 68 -
MEMORIA VETERANILOR
„Nu poţi propovădui înţelegerea statut, dar târzia ei constituire, mai avea nici o rădăcină durabilă,
între oameni încurajând lupta de în raport cu evoluţia războiului, cum ştim, singurul său concediu din
clasă. a făcut să nu mai poată fi operativă. armată, de o lună, l-a petrecut,
Nu poţi ajuta săracii distrugând Din 1946 până în 1949, are un făcându-se util, la unul din foştii săi
bogaţii.” areal cuprinzând: Pietroasele, Aldeni, patroni din Buzău.
În absurdul lor, în faconda Beceni, Vintilă Vodă, Cislău, zone în Ar fi de optat, între sergentul în
stahanovistă cu care erau produse şi care se face un vin bun şi o, nu mai termen în „Armata Antonesciană”
promovate, lozincile nu erau, în sine, puţin, renumită ţuică de prune. (de fapt, regală, după trecerea
dăunătoare sănătăţii; erai, însă, cei Aceasta a fost „raionarea sa”, ca jan- Nistrului, mareşalul pierzând, treptat,
care urmăreau „transpunerea lor în darm şi miliţian. Când Şcoala de după îndepărtarea de fruntariile
viaţă” şi se foloseau de deviza: cine Miliţie călare se mută de la Cislău la istorice, şi câteva mari înfrângeri,
nu este cu noi, este împotriva Braşov, oraşul Stalin, cum se numea capitalul de încredere al comba-
noastră. pe atunci, care avea în parcul central tanţilor) şi sergentul major de miliţie?
Între 23 august, când Regele Mihai statuia, supradimensionată a ostaşu- Omul era din acelaşi aluat, nu-şi
a transmis sovieticilor trecerea de lui sovietic „eliberator” (deşi Braşovul schimba firea, rămăsese cel care
partea aliaţilor şi întoarcerea armelor a fost eliberat de vânătorii de munte înfruntase cu calul său de cercetaş,
către germani şi 12 septembrie, când ai generalului Ion Dumitrache, „de acea noapte de retragere aşternută
Moscova a catadicsit să ne „aprobe” pământ” din Ciorăşti, Râmnicu pe hârtie; trecut prin primejdii, emoţii,
armistiţiul, au fost dezarmaţi, luaţi Sărat), se învârteşte, cum ştie, şi, afectuos cu animalele (nu de aici se
prizonieri şi trimişi în lagăre de inte- după patru luni, în mai, este înapoi, recrutează mizantropii), de o sinceri-
rior. De acolo au fost recrutaţi, de la Vintilă Vodă, spre a reveni, în sep- tate uneori dezarmantă, va fi găsit la
„tovarăşa” Ana Pauker şi un minim tembrie, la Cislău. În proxima autobi- herghelia din Cislău, cât a stat acolo,
star major, în Divizia „Tudor ografie, justificându-se într-un mod un rezervor de remontare morală.
Vladimirescu” pentru a lupta să cam rar invocat, mai ales pe hârtie, Paginile rămase dau un fel de fişă de
elibereze patria de sub „jugul fascist”, pe atunci, deşi lucrurile au rămas observaţie: oamenii încercau să
cu promisiunea că, pe front nu vor fi cam la fel până astăzi – oraşul de la rămână oameni, chiar dacă de aflau
folosiţi în sectoare unde vor fi trupe poalele Tâmpei era cam „scump”: la timpul nepotrivit într-un loc nu toc-
române. Generalul Nicolae având greutăţi mari familiale, mai potrivit; nefiind „operativ”, a fost
Cambrea, comandantul acestei mari neputând face faţă cu familia com- într-un oarecare avantaj.
unităţi, a participat cu succes la pusă din patru membri, în oraşul Antonescu însuşi, tânăr ofiţer,
bătălia de la Debreţin – Ungaria, Braşov. Lucra cu „materialul clientu- absolvent al şcolii de cavalerie, după
după care, deşi rănit, şi-a condus lui” –aparatul statal, prolix, suspicios, răscoala de la 1907, când a condus,
oamenii până în Tatra. După victorie, represiv – căruia îi livra exact marfa cu mai mult zel decât era necesar,
înfrângerea Germaniei, tot Ana pe care o aştepta. pacificarea ţăranilor, la Galaţi,
Pauker, devenită mare demnitar Drept este că avea praxis, avea a contactat o depresie, o cădere
comunist, a ordonat, la un timp, experienţă - dacă se întorsese, în psihică, pe care, cu îngăduinţa supe-
arestarea generalului, pentru cine 1942, de la Cotu Donului şi, în 1945, riorilor şi-a „tratat-o” la depozitul de
ştie ce atitudine „duşmănoasă”, din Ucraina, pentru el nu era un tur remontă al armatei din depresiunea
deviaţie de la „linia partidului”. Cam- de forţă, un pariu prea mare să se în- Cislău.
brea a fost reabilitat, abia după toarcă la oamenii Cislăului, mai târziu În repetatele autobiografii, ca în
căderea acesteia. Divizia „Horia, locuind în Pătârlagele, unde încerca „bolero”-ul lui Ravel, se insinuează,
Cloşca şi Crişan” avea acelaşi stas şi să se „înţelenească”. La Monteoru nu obsesiv, din ce în ce mai acutele
intruziuni ale politicului, până acolo
încât, se ajunge la efecte aproape
caragialeşti, prin suspendarea
câtorva cuvinte, ca în „Telegrame”:
trupele eliberatoare roşii băgat
închisoarea Galata (considerabil mai
neplăcut decât: „Mănăstire maici
chef” şi, într-un fel, pandantul
oximoronic al peplicii poliţaiului
Pristanda: „Curat murdar!”).
Într-un repertoar, cu cote de-ale
meseriei dogăreşti, de butnar, unde
butoiului i se defineau materialul şi
talia: stejar ... lung ... fund ... vrană ...
capacitate ... litri, întâlnim o baladă
despre care strămoşul poetului
- 69 -
MEMORIA VETERANILOR
- 70 -
ISTORIE, CULTURĂ
RAFTUL CU CĂRŢI
- 71 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 72 -
ISTORIE, CULTURĂ
- 73 -
ISTORIE, CULTURĂ
Sufletul funciar bun al ofiţerului se „haftomutilat”, sau vânătorul de rezistau, arată că, după şase luni
vădeşte nu doar accidental, sunt munte Zaharia Vasile, găsit mort pe de veghe şi luptă în faţa cetăţii,
rânduri de pulsatilă compasiune, de fundul şanţului, epuizat de efortul vânătorii au învins, la o distanţă de
durere pricinuite de întâmplări de a-şi croi, cu sârg, în piatra 89 de ani de când trei mari naţiuni,
nenorocite: după un bombardament colţuroasă, tranşeea. Memorialistul, Anglia, Franţa şi Turcia, s-au bătut
sovietic, pe 9 aprilie, în postul de nebântuit de nici o xenofobie, era aici pe Valea Ciornaia, Balaklava,
comandă, intră buluc caporalul unul dintre cei care înţeleseseră să Inkerman, Sevastopol. Nu au
Ţandără Grigore, contingent 1934 – treacă Prutul, dar nu şi Nistrul. învins. Pacea s-a făcut printr-un
Compania Cercetare. Are în mînă o Înţelegem cât de ancrasată era, compromis.
cracă de brad şi face semne ca şi uneori, partea funcţionărească de Va urma campania în Caucaz, şi
cum şi-ar îndemna boii la plug. Îi distribuire a însemnelor de omolo- revenirea la Braşov, unde germanii
mângâie, vorbeşte aşa de frumos gare a faptelor de vitejie, dacă, prin (saşi, şvabi), sunt simţitor mai răriţi.
cu ei: hai, Dogarule, hai, Plăvane! Decretul Regal Nr. 1160 din 21 Grupul Etnic German, care cam sfi-
Ţine braţele ca şi cum ar ţine aprilie 1942, se conferea Ordinul dase autorităţile române, de la
coarnele plugului. Cântă o doină din Militar „Mihai Viteazul”, clasa a II-a, venirea nemţilor, a trebuit să plece
satul lui unde acum se crede la el Drapelului Batalionului 3 Vânători repede pe câmpurile de luptă din
acasă pe ogorul lui, răscolind de Munte, pentru actele de bravură largul Europei, unde vorwarts
pământul reavăn cu brazde aburite, şi eroism săvârşite de ofiţerii, (Înainte!) s-a transformat în zuruck
glia pe care ţăranul nostru o iubeşte subofiţerii şi trupa acestui batalion (Înapoi!).
aşa de mult şi de care este aşa de (Colonel Eugen Ichim, Op. cit., Cât despre situaţia Crimeei, în
strâns legat. p.227). noiembrie 1943, i se părea
Este bietul lovit în cap, glonţul i-a O însemnare, de pe 6 iunie 1942, pecetluită, arătînd că e zadarnică
zburat o bucată de ţeastă şi i se deconspiră motivaţia acestui jurnal tentativa eşaloanelor superioare de
vede creierul. Cu greu îl scoatem de cursă lungă şi primejdioasă; a-şi justifica utilitatea, prin a mai
din lumea lui de acasă, să se lase trimite către casă cele 12 caiete cu pompa în Crimeea soldaţi sortiţi
pansat, să se aşeze pe targă pentru însemnări, întocmite zi de zi, oră de morţii, pe considerentul excesului
a fi transportat la ambulanţa diviziei, oră, minut cu minut, în vârtejul de zel: Noi totdeauna am sărit peste
căci se grăbeşte să scoată brazda luptelor, cu tot ce am văzut, cu tot cal şi nu ne-am învăţat minte. Tot
la capul tarlalei. Vremea bună de ce am simţit; m-am luat de piept cu neghiobi am rămas. Plătim oalele
primăvară este atât de potrivită pen- şefii numai pentru bunul trai şi pen- sparte de alţii, şi le plătim cu sânge.
tru arat. El ştie aceasta din instinct. tru economia de sânge a ostaşilor Locotenent colonelul (de atunci)
Sunt adânc impresionat şi îndu- mei, pe care i-am stimat, i-am iubit Vasile Scârneci arunca spre viitorul
rerat de starea lui. Doctorul spune şi îndrăgit. Nu m-am temut că prin nu prea îndepărtat o privire lucidă,
că până la ambulanţă va muri. aceasta îmi voi periclita cariera. Nu aceea a lui Stan Păţitul, care nu-şi
Chiar dacă va trăi în sătucul lui, nu am făcut acest răboj al întâmplărilor reneagă spiritul de sacrificiu, vitejia,
va fi om. Oamenii netrebnici, copiii ca să-mi fac reclamă, aureolă, dar nu mai acceptă tovărăşia la o
rău-crescuţi îl vor boteza „Ţăndărică nici să câştig bani. Le-am scris pen- pagubă pe care a plătit-o, deja, cu
nebunul”, îl vor arăta cu degetul , pe tru memoria ostaşilor care s-au vârf şi îndesat. Acela în al cărui
el, pe caporalul Ţandără Grigore, săvârşit, au căzut cu faţa la „memorial” de serviciu, şefii notau:
care s-a luat de piept cu atâţia duş- duşman. Cei care vor urma după Iubeşte soldatul şi-l apără, s-a stins
mani, aici pe linia de luptă. Cama- noi ştiu că am luptat pentru slăvirea din viaţă la 16 aprilie 1969. La 45 de
rade Ţandără, sunt mulţi care încă Patriei şi Neamului. ani de postumitate, scrisul său
nu ştiu cât îţi iubeşti tu glia şi nea- Ziua de 29 iunie 1942 este con- rămâne viu, deschis, ca un hâtru
mul. Sângele tău şi mintea ta se semnată ca o dată crucială pentru dar mişcător testament al
iroseşte acum pentru ei. Nu tu, ca- unitatea sa: Batalionul 3 Vânători lui François Villon, emoţionant
marade Ţandără, vei fi nebunul de Munte a primit aici, la Sapun prin patetismul izvorît dintr-o
satului, ci netrebnicii care te vor Gora, cheia Sevastopolului, cea totală înţelegere a camaraderiei.
huli. Noi, care încă mai trăim ca să mai grea misiune. Şi-a îndeplinit-o O sumă, spre regretul editorului,
putem rămâne aici în vâltoarea cu brio. Şi-a crestat pe răbojul prea mică din cele cîteva sute de
bătăliilor, te vom slăvi, ne vom faptelor de arme cea mai măreaţă, fotografii, făcute de fostul coman-
aduce cu drag aminte de tine, care mai strălucită victorie de la în- dant al vânătorilor de munte, în
ai fost brav între bravi. La fel de ceputul războiului până astăzi, 29 perioada 1941-1943, sunt încă o
patetice gânduri îi sunt adresate iunie 1942. Celor care mai trăiesc, probă, revelatoare, pentru verismul
fruntaşului Răducanu, din Regi- le mulţumesc din toată inima. Celor exemplar acestui jurnal de excepţie.
mentul 38 infanterie, a treia oară care s-au săvârşit, prinosul meu de
rănit, despre care superiorii cred, recunoştinţă neţărmurită. La 1 iulie,
cum spune el, era ţigan, s-ar fi când cei de la Hersones încă mai
Bibliotecar
- 74 -
TEORIE MILITARĂ
Notă
Acest punct de vedere a fost redactat în contextul abordărilor pre-
mergătoare aprobării modificărilor din 2003 ale Constituţiei României,
reclamate în special de alinierea dispozţiilor acesteia la standardele im-
puse de aderarea României la NATO şi UE. La vremea respectivă, au-
torul era Înalt Comisar la Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului.
D
Evenimente recente aduc problema în actualitate.
(Autorul)
emersurile pentru modificarea Constituţiei din 1991 aduc în actualitate – între altele – şi problema
serviciului militar obligatoriu pentru cetăţenii României, din care decurge modalitatea de asigurare a
resurselor umane necesare încadrării principalelor componente ale forţelor armate naţionale – Armata
şi Jandarmeria.
Necesitatea adoptării unei opţiuni între cele doua alternative nu este numai o problemă a României ci şi a
multor altor state (covârşitoarea majoritate) care au menţinut până nu demult sau încă mai păstrează sistemul
serviciului militar obligatoriu pentru bărbaţi – unele şi pentru femei – în sisteme combinate: cadre militare de
carieră (profesionişti) şi militari în termen. Intre acestea, R.F. Germană, Franţa până nu demult, Italia, Grecia,
Norvegia, Turcia, Spania, Portugalia, toate statele foste membre ale Tratatului de la Varşovia, din spaţiul
ex-Sovietic etc. Numărul statelor care au armate exclusiv profesioniste (Anglia, SUA…) este realativ mic,
nesemnificativ.
În primăvara anului 1997, decizia preşedin-
telui Franţei, Jaques Chiraq, de renunţare la
serviciul militar obligatoriu şi transformarea
Armatei Franceze într-una profesionistă, a
produs consternare şi a fost întâmpinată cu vie
emoţie din partea societăţii civile şi nu numai.
În dezbaterile polemice pe această temă, care
au fost găzduite copios timp de peste două-
trei săptămâni în paginile prestigiosului ziar
„Le Monde”, s-au implicat analişti politico-mi-
litari, organizaţii neguvernamentale, veterani,
foşti miltari aflaţi în rezervă, politicieni, foşti
miniştrii ai apărării – Pierre Jox, Francois
Leothard - şi chiar generali activi din Statul
Major Interarme – cum era denumit Statul
Major General al Armatei Franceze - care „au
- 75 -
TEORIE MILITARĂ
ţinut să-şi păstreze anonimatul”. personal (soldele) au pondere mai • ponderea categoriilor de forţe
Din acest punct de vedere este cel mare în bugetele apărării – aproxi- ale armatei (terestre, navale,
puţin îngrijorătoare „liniştea” cu mativ 60% - în timp ce la armatele aeriene) în „economia” de ansam-
care societatea civilă Românească „mixte” acest capitol bugetar este blu a Armatei. Pentru cele la care
a recepţionat asemenea idei emise de 35-45%. Dar cheltuielile materi- preponderente sunt aviaţia, ma-
şi la noi, chiar de către înalţi re- ale – de întreţinere, instruire, antre- rina, trupele speciale, este prefe-
sponsabili politici şi militari. Să fie nament, hrănire, echipare – pot fi rabilă profesionalizarea;
românii mai puţin vigilenţi, mai mai mari la acestea din urmă, • natura ameninţărilor posibile la
puţin animaţi de spiritul fierbinte diminuându-se capitolul important adresa integrităţii teritoriale, su-
latin sau mai puţin patrioţi decât al cheltuielilor de capital (investiţii), veranităţii şi independenţei
francezii? Nici vorbă. Numai că la adică de înzestrare şi dotare cu naţionale. Din acestea rezultă că o
noi societea civilă încă nu s-a refă- tehnică de luptă, armament etc. În ţară guvernată responsabil trebuie
cut după totalitarism, iar unele idei condiţiile unor alocaţii bugetare de „să-şi permită” exact tipul şi dimen-
care ţin de interese vitale ale naţiu- apărare austere – cu care se con- siunea forţelor armate de care are
nii sunt strecurate printre avalanşa fruntă în prezent şi România - nevoie pentru atingerea obiec-
de schimbări antrenate de obosi- apare pericolul unei armate subdi- tivelor doctrinare;
toarea şi banalizata reformă cu „lu- mensionate, de „reprezentare”, • gradul de stabilitate a zonei ge-
miniţa ei de la capătul unui tunel aptă pentru „gesturi mediatice” de ografice şi existenţa contenciosului
fără sfârşit”, de criteriile de aderare „fum, zgomot şi onor” care „dă istoric cu vecinii;
la NATO sau Uniunea Europeană. bine” numai la parăzi, prin exerciţii • resursa demografică şi nivelul
Şi astfel trec neobservate de şi aplicaţii de parteneriat, prin general de educaţie al populaţiei;
românul preocupat pentru ziua de misiuni internaţionale de menţinere • tradiţia şi alianţele istorice
mâine. Rândurile de faţă sunt o a păcii şi nu una care să reprezinte tradiţionale;
încercare a Organizaţiei pentru o adevarată forţă. • forţa economică;
Apărarea Drepturilor Omului - În realitate sunt mai mulţi factori • alte criterii, conjuncturale
„OADO”- de umplere a acestui gol. care trebuie luaţi în considerare la (ex.: lupta împotriva terorismului
Din start trebuie să afirm că adoptarea unei asemenea decizii şi mondial etc ).
problema abordată este numai anume: Analizată pe temeiul acestor fac-
aparent de natură exclusiv eco- • doctrina militară adoptată pen- tori, situaţia noastră se prezintă
nomico-financiară. Practica a tru promovarea prin forţa armată a astfel:
dovedit că o armată profesionistă intereselor statului; - Ca întindere şi populaţie,
poate să „coste” mai puţin decât • natura intereselor generale şi România este un stat de dimensuni
una parţial profesionistă a politicii promovate de statul mijlocii, care nu are interese
(mixtă) şi invers. Sau costurile să respectiv (unele state au interese politice şi economice globale,
fie sensibil egale. De regulă, în ar- pe care le impun pe tot globul, expansioniste, ci regionale. Doc-
matele profesioniste cheltuielile de altele numai de apărare); trina de promovare prin mijloace
- 76 -
TEORIE MILITARĂ
- 77 -
TEORIE MILITARĂ
- 78 -
TEORIE MILITARĂ
ABSTRACT
Mediul internaţional de securitate rămâne marcat de riscurile şi ameninţările devenite deja clasice:
terorismul internaţional, conflicte interetnice şi criminalitatea organizată, concomitent cu menţinerea
crizei severe eonomico-financiare de la începutul acestui mileniu, ale cărei consecinţe s-au repercutat
asupra tuturor domeniilor.
În faţa profundelor progrese ştiinţifice şi a modificărilor însemnate în raportul mondial de forţe, te-
rorismul, în forme tot mai diverse, îşi continuă acţiunile sau recidivează pe fondul neglijării sau trată-
rii cu superficialitate a acestui fenomen.
Aşadar, combaterea pericolului terorist înseamnă mai mult decât o intervenţie militară în forţă, pre-
supune un efort de abordare, complex care să aibă ca obiectiv primordial eliminarea sprijinului ideo-
logic.
Argument ţie şi non-civilizaţie, cea care opune Teroarea urmăreşte individul, asi-
Evoluţia societăţii este indisolu- pe de-o parte stabilitatea, valorile gurându-i o stare de nesiguranţă.
bil legată de mediul de securitate democratice, drepturile omului şi Diversificându-şi metodele şi pro-
internaţional dominat de globali- economia de piaţă, iar pe de altă cedeele, organizaţiile teroriste ur-
zare, dezvoltarea necontrolată a parte forţele care o au ca obiectiv, măresc să transfere violenţa în
tehnologiei, provocări ideologice, haosul: criminalitatea organizată, structurile statului şi să deruteze
crize economico-financiare şi de- structurile teroriste, traficanţii de opinia publică.
zastre naturale. droguri, promotorii extremismului şi Terorismul reprezintă, poate,
Dacă în perioada Războiului intoleranţei. cea mai josnică formă de manifes-
Rece principala ameninţare o re- Dramatismul evenimentelor din tare a fiinţei umane atât prin tipolo-
prezenta un conflict militar de pro- ultimii ani a demonstrat că, indife- gia acţiunilor întreprinse cât şi prin
porţii între două coaliţii militare, rent de zona sau regiunea în care efectele rezultante. Modurile de
astăzi misiunile forţelor armate sunt se manifestă, fenomenul terorist operare ale acestui fenomen nu au
direcţionate spre participarea la mi- constituie un pericol grav pentru nimic în comun cu legile şi regulile
siuni internaţionale de menţinere a statele care îl practică, ca şi pentru elementare de convieţuire într-o
păcii sau de combatere a teroris- stabilitatea şi pacea întregii lumi, colectivitate, exploatând la maxim
mului în diferite colţuri ale lumii, constituind un fenomen deosebit toate vulnerabilităţile şi slăbiciunile
unde statele manifestă slabă gu- de complex, cu adânci rădăcini şi ideologice sau materiale.
vernare, au graniţe permisive şi nu implicaţii în problemele majore ale Printre cauzele profunde ale te-
pot gestiona tensiuni etnice, cultu- lumii contemporane. rorismului internaţional pot fi men-
rale sau religioase. Este cât se poate de concludent ţionate mizeria, suferinţele şi
O caracteristică dominantă a că terorismul seceră nu numai vie- disperarea, care împing diferite
mediului de securitate actual o re- ţile unor oameni politici, militari, ci persoane să sacrifice vieţi ome-
prezintă confruntarea între civiliza- şi ale unor persoane nevinovate. neşti, uneori chiar şi propria lor
- 79 -
TEORIE MILITARĂ
viaţă pentru a atrage atenţia lumii proteja potenţialele victime iar pu- Terorismul în mileniul III
asupra schimbărilor radicale recla- blicul invocă o protecţie pe care
mate de transformările epocii noas- statul nu o poate oferi. Astfel, frus- Folosit, alimentat, sponsorizat
tre. Toate fiinţele umane sunt traţi şi speriaţi cetăţenii cer apoi sau neglijat, terorismul s-a dezvol-
sensibile în faţa ameninţărilor la statului să facă concesii pentru a tat haotic, a luat amploare prin di-
adresa valorilor cu care acestea se stopa atacurile. versitate şi posibilităţi acţionale,
identifică iar în aceste valori sunt Recrudescenţa cunoscută în ul- devenind practic principalul inamic
incluse limba, religia, apartenenţa tima vreme de atentatele teroriste, la adresa securităţii globale. Orga-
la un grup, ţară sau teritoriu natal. pagubele materiale şi, mai ales, nismele internaţionale credibile şi
Pericolul de a pierde una dintre victimele provocate de acestea au principalii actori globali au găsit de
aceste valori poate determina reac- prilejuit o amplă analiză ce por- fiecare dată soluţii de ieşire din
ţii de apărare şi, nu de puţine ori, neşte de la premisa că există multă conflicte şi crize economice, finan-
acţiuni xenofobe. confuzie în ceea ce reprezintă cu ciare, politice sau militare, dar se
Din perspectiva istorică, se ob- adevărat terorismul. pare că nici puterea, nici banii, nici
servă că dezvoltarea birocratică a Deşi încă nu se poate spune că informaţiile nu sunt suficiente în
statelor a determinat o profundă în analiza şi interpretarea acestui faţa unui adversar nepalpabil, ati-
schimbare a metodelor teroriste. fenomen există o viziune unică, cei pic şi mereu surprinzător, care de
Teroriştii au observat cu timpul că mai mulţi autori evidenţiază carac- fiecare dată loveşte ţinte, provoacă
moartea unei singure persoane, terul violent şi premeditat al aces- pierderi şi obţine efecte care ne te-
chiar a unui monarh, nu produce în tuia, realizat de grupuri specializate rifiază.
mod necesar şi schimbările pe care sau persoane individuale împotriva Ceea ce caracterizează teroris-
le anticipau. Astfel, grupurile tero- unor ţinte politice, economice, şti- mul din zilele noastre este trecerea
riste s-au reprofilat pe o metodă in- inţifice, culturale, militare, diploma- de la actele sporadice ale unor in-
directă de atac, începând să atace tice şi de altă natură, cu scopuri divizi izolaţi la atentatele de am-
oameni consideraţi până atunci ne- diferite, reuşind să sensibilizeze ploare, ale căror scopuri şi mobile
vinovaţi, pentru a genera presiune opinia publică în legătură cu o sunt tot mai diversificate, complexe
politică. Aceste atacuri indirecte au anume cauză şi impunând, în cele şi cu un grad sporit de periculozi-
creat în public o atmosferă de mai multe cazuri la satisfacerea tate.Tendinţa actuală a terorismului
teamă şi au subminat încrederea în unor revendicări de ordin personal, internaţional este, în mod neîndo-
autoritatea de guvernământ. Prac- de grup sau categorie socială, ielnic, determinată de evoluţia sa la
tic, atacurile teroriste, prin impre- până la erodarea stabilităţii politice, scară mondială, fapt atestat tot mai
dictibilitatea şi aparenţa lor economice, militare şi sociale ale elocvent, atât de extinderea lui în
întâmplătoare, sunt aproape impo- statului pe teritoriul căruia a de- plan geografic, cât şi de frecvenţa
sibil de prevenit şi, deci, determină clanşat acţiunea. şi gravitatea actelor teroriste
o imposibilitate a statelor de a comise în multe din statele lumii.
Terorismul modern oferă practi-
canţilor acestor metode unele
avantaje, în primul rând, nerecu-
noscând categorii de populaţie sau
instituţii nevinovate, teroriştii dispun
de un număr infinit de ţinte. Ei îşi
aleg ţintele şi apoi decid când,
unde şi cum să atace. Plaja
enormă de ţinte potenţiale le oferă
teroriştilor o înaltă rată a probabili-
tăţii succesului cu riscuri minime,
iar dacă atacul iese prost sau nu
reuşeşte să producă rezultatele
scontate, teroriştii pot nega orice
responsabilitate.
Au devenit periculoase activită-
ţile de reorganizare a acestor gru-
puri şi organizaţii, dar mai ales
strategiile preconizate a fi folosite
în viitor, în cadrul cărora acţiunile
care urmează să se desfăşoare
- 80 -
TEORIE MILITARĂ
- 81 -
TEORIE MILITARĂ
Se vehiculează frecvent ideea, uite că poate fi lovită şi ucisă ori- situaţiei de conflict în termeni favo-
potrivit căreia terorismul urmăreşte, când, oriunde şi prin orice mijloace. rabili cu evitarea pierderilor şi dis-
în mod paradoxal, ca o mulţime cât Terorismul rămâne singura vio- trugerilor inutile. Noile ideologii de
mai mare de oameni să privească, lenţă care poate fi folosită împotriva manifestare a terorismului interna-
nu să moară. Totuşi virulenţa tero- statelor occidentale, ceea ce subli- ţional au avut impact asupra
rismului religios, imaginile înspăi- niază nu vulnerabilitatea acestora, restructurării şi reconsiderării doc-
mântătoare, apocaliptice de după ci puterea lor, din moment ce nu trinelor politico-militare pe plan
atentate şi disponibilitatea relativă pot fi lovite decât în acest fel. Se internaţional. Deşi guvernele occi-
a armelor de distrugere în masă, conturează tot mai mult părerea dentale au încercat şi încearcă,
poate sugera că pentru organiza- specialiştilor doctrinari că teroris- permanent, să prezinte campania
ţiile teroriste de multe ori cel mai mul este preţul plătit de civilizaţia împotriva terorismului prin prisma
important lucru este provocarea de occidentală pentru hegemonia sa unor războaie juste şi nu ca pe o
victime şi distrugeri maximale. Eve- şi impunerea principiilor democra- declaraţie de război împotriva
nimentele dramatice prin amploa- tice în lume. întregii lumi musulmane, eforturile
rea lor, pierderile directe şi Dacă până azi atenţia armatelor lor nu au dat rezultatul scontat. Mai
indirecte, imediate şi ulterioare pro- era mereu îndreptata către seme- mult chiar, au reuşit să unească
vocate, vor schimba istoria secolu- nii lor, deci către aparatele militare mişcările teroriste internaţionale în
lui XXI. ale altor state naţionale şi a apără- jurul unor lideri contestaţi de comu-
Atacul terorist de la 11 septem- rii lor, acum lumea trebuie sa nitatea internaţională, proveniţi, în
brie 2001 asupra Statelor Unite ale înfrunte ameninţări de natură trans- special, din lumea arabă.
Americii, prin imaginea terifiantă naţională din partea unor reţele
transmisă în direct, n-a făcut teroriste care, după 11 septembrie Concluzii
altceva decât să schimbe percep- 2001, s-au impus ca noul inamic
ţia omenirii şi a fiecăruia în parte, global. Analiza fenomenului terorist evi-
să-i aducă aminte că, undeva, nu Atunci când alte instrumente ale denţiază că acesta reprezintă peri-
departe de el, poate chiar lângă el, puterii naţionale nu pot să influen- colul major cu care omenirea se
poate chiar în el, se află un mons- ţeze sau să diminueze o situaţie confruntă. Varietatea şi complexi-
tru care-l poate ucide oricând şi ori- potenţial ostilă, forţa militară poate tatea cauzelor ce stau la baza apa-
cum. Acesta a fost, probabil, şi fi angajată pentru a-şi demonstra riţiei şi proliferării fenomenului
scopul central al atacurilor din 11 hotărârea şi capacitatea de a spri- terorist, fac din acesta una din cele
septembrie: crearea unui coşmar jini celelalte elemente ale puterii mai complicate probleme ale zile-
universal, lumea să ştie şi să nu naţionale sau pentru încheierea lor noastre. Terorismul constituie,
însă, unul dintre cele mai pericu-
loase fenomene, fiind încurajat de
virulenţa curentelor fundamenta-
liste care se sprijină pe starea de
frustrare şi sărăcire extremă a unor
zone largi ale planetei. Prin impre-
vizibilitatea sa, prin sfidarea nor-
melor şi raţiunii vieţii civilizate, prin
efectele sale emoţionale asupra
opiniei publice, terorismul poate
genera riposte care să destabili-
zeze comunitatea internaţională,
să deturneze omenirea spre izo-
lare, suspiciune şi soluţii unilate-
rale.
Inamicul este total diferit faţă
de cum a fost tradiţional înţeles,
deoarece el foloseste o strategie
inumană, lucidă şi aparent iraţio-
nală, care din punct de vedere
tactic exploatează perfect mediul
înconjurător şi punctele slabe ale
adversarului, iar alegerea obiecti-
velor este direcţionată pentru a
- 82 -
TEORIE MILITARĂ
obţine un efect distructiv maxim pe criminale, prin condamnarea tero- mondială pentru combaterea tero-
plan psihologic şi fizic. riştilor pe baza legilor aflate în vi- rismului internaţional. Alianţa împo-
Este unanim acceptat faptul că goare, prin stabilirea unor norme triva terorismului a condus la o
eradicarea fenomenului terorist internaţionale ce definesc anumite reevaluare a priorităţilor globale şi
este imposibilă în condiţiile menţi- acte de drept, infracţiuni, indiferent ne-a determinat să redescoperim
nerii cauzelor, factorilor şi condiţiilor de locul unde sunt comise, iar o valori la nivel uman internaţional şi
care îl generează şi întreţin. examinare a acestui fenomen se chiar teritorii neglijate.
Constatăm că sunt greu de în- soldează cu concluzia că legile Este de aşteptat ca operaţiile de
fruntat ameninţările neconvenţio- aplicate în cazul actelor de terorism combatere a terorismului să ia o
nale prin mijloace considerate sunt, în multe cazuri, mult mai amploare spaţială, temporală şi
până acum ca eficiente deoarece blânde decât gravitatea faptelor co- instituţională de neimaginat, care
ameninţările la adresa securităţii mise. să coaguleze o grupare interna-
proveneau, cu precădere, din sec- Terorismul, fiind o problemă ţională de forţe şi mijloace, ce va
torul politico-militar, în timp ce multinaţională, ar necesita un răs- declanşa un război total împotriva
acum acestea pot fi generate de puns multinaţional, prin elaborarea terorismului, purtat cu aproape
cauze variate, complexe şi necon- unei politici eficiente şi realizarea toate mijloacele şi care va depăşi
trolabile. În aceste condiţii, în care unei strânse cooperări între orga- sfera strict militară, atingând
pacea şi războiul au încetat să mai nele contrateroriste şi reţelele in- domeniile: politic, diplomatic,
fie stări distincte, iar ameninţarea a formative ale statelor, dar şi între economic, financiar şi juridic.
devenit globală, permanentă şi oamenii politici din toată lumea.
imprevizibilă, s-a opinat deseori Numai în felul acesta, ripostele Bibliografie
ideea apariţiei unei noi forme date terorismului şi-ar dovedi efica-
existenţiale la nivel planetar. citatea. Aşa cum teroriştii sunt uniţi 1. Andreescu Anghel, 11 septembrie
În faţa atacurilor teroriste tot mai pe plan multinaţional, tot astfel ar – provocarea secolului XXI în materie
de terorism, Editura M.A.I., 2002;
sofisticate, este necesară o abor- trebui să fie unite şi forţele contra-
2. Armstrong K.I., How Did This
dare nouă a conceptelor de detec- teroriste. Happen? Terrorism and the New War,
ţie şi descurajare a crizelor de orice Se consideră că lupta împotriva Aford, Public Affairs, 2001;
tip, precum şi a mecanismelor de terorismului a fost complicată de 3. Chiş Ioan, Popa Constantin, Te-
răspuns şi limitare a acestora. efectele determinate de sfârşitul rorismul contemporan, Bucureşti, Edi-
Naţiunile lumii au încercat să Războiului Rece, iar evenimentele tura ANI, 2007;
combată terorismul internaţional din 11 septembrie au avut rolul de 4. Vlădescu Andrei, Second Life
prin condamnarea lui, prin tratarea iniţiator, dar şi de catalizator al unor Jihad, Revista Intelligence, martie –
actelor de terorism ca acte măsuri şi acţiuni deosebite la scară aprilie 2009.
- 83 -
TEORIE MILITARĂ
DIMENSIUNI ŞI VARIABILE
OPERAŢIONALE ALE
CONCEPTULUI DE ,,LECŢII ÎNVĂŢATE”
---------------------------- Lector universitar dr. Aura Codreanu,
Î
Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare
n decursul istoriei noastre mi- Astfel, în ceea ce priveşte terme- din diferite surse (e.g. Raport post
litare, după fiecare conflict nul de „lecţie învăţată” există o acţiune (After action review AAR)),
armat, se formula un set de serie de definiţii asupra cărora con- tactici, tehnici şi proceduri la nivel
concluzii, care purtau generic nu- siderăm că este necesar să ne de unitate, interviuri cu sodaţii, ra-
mele de „învăţăminte”, termen la aplecăm în vederea unei încadrări poarte pe baza incidentelor, etc. şi
care s-a renunţat după ce am de- lingvistice şi conceptuale cât mai detaliază problemele sau situaţiile
venit mai întâi parteneri, apoi precise şi mai relevante. În această cu care militarii se confruntă în tim-
membri ai Alianţei Nord – Atlantice. direcţie ne vom concentra atenţia pul derulării operaţiilor, al exerciţii-
Locul învăţămintelor l-au luat asupra definiţiilor oferite de către lor, precum şi posibilele soluţii de
„lecţiile învăţate”, care reprezintă Center for Army Lessons Learned- rezolvare a acestora. Acestea din
traducerea fidelă a sintagmei CALL instituit la nivelul armatei urmă nu sunt validate de către un
englezeşti „lessons learned”. În americane, de NATO prin interme- responsabil special desemnat pen-
condiţiile unei utilizări din ce în ce diul centrului pentru lecţii învăţate tru această sarcină şi nici nu pre-
mai frecvente a acestei sintagme la de la Lisabona, Portugalia şi de supun în mod obligatoriu modificări
nivel formal, considerăm că pentru România la nivelul documentelor comportamentale la nivel de indi-
scopurile prezentei lucrări este statutare acestui domeniu. vid, unitate sau armată. Respecti-
suficientă adoptarea acesteia, În cadrul armatei americane1, ter- vele informaţii sunt culese la nivelul
urmând ca în demersurile viitoare menul de lecţie învăţată este dife- unităţilor prin metode formale şi in-
de cercetare a acestei probleme să renţiat net de termeni precum formale. Cele formale sunt derulate
revenim cu potenţiale alternative „observaţie”, „concluzie (insight)”, de către experţi în domeniu pe
terminologice care să se apropie sau „lecţie”. Acestea din urmă fac baza unui plan de organizare şi co-
de spiritul limbii române. referire la acele informaţii culese lectare a informaţiilor relevante şi
- 84 -
TEORIE MILITARĂ
sunt înaintate către Centrul pentru derulate în Irak şi Afganistan, Stra- Learned Handbook (Ghid pentru
Lecţii Învăţate în cadrul Armatei tegiei de Dezvoltare a Leaderilor lecţii învăţate). În afara acestuia,
(Center for Army Lessons Learned- din Armată4 (The Army Leader există o serie de documente în ca-
CALL) în vederea distribuirii Development Strategy). Aceasta drul Alianţei care fundamentează
lor. Metodele informale constă impune opt principii de bază în ve- termenul de lecţie învăţată şi apli-
în extragerea observaţiilor de derea integrării politicilor, progra- cabilitatea acestuia, respectiv:
către CALL din documentele melor şi iniţiativelor referitoare la - Politica NATO în ceea ce pri-
operaţionale sau din rapoartele cariera leaderilor din armata ameri- veşte lecţiile învăţate (Lessons
post misiune / exerciţiu / pregătire cană, descrie caracteristicile de Learned Policy) care vizează toate
în vederea rotaţiei întocmite la nivel bază ale acestora şi identifică trei entităţile organizaţionale din cadrul
de unitate sau în mod individual. piloni fundamentali care contribuie NATO, precum şi alte organizaţii in-
Prin contrast, lecţiile învăţate re- la formarea unui lider, respectiv: ternaţionale. Scopul acesteia este
prezintă „cunoştinţe şi experienţe pregătirea academică, pregătirea asigurarea unei abordări integrate
validate de un expert în domeniu şi de specialitate şi experienţa. a lecţiilor învăţate în vederea unei
derivate din observaţii, din analiza Extinzând discuţia, putem afirma mai mari transparenţe şi a unei mai
diacronică a pregătirii şi exerciţiilor că însăşi înfiinţarea CALL încă din bune înţelegeri a intenţiilor la nive-
militare, a operaţiilor ofensive, care 1985 reprezintă o lecţie învăţată lul Alianţei.
conduc la modificări comportamen- derivată din necesitatea reunirii şi - Directiva Bi-Sc 80-6 privind
tale fie la nivel tactic (e.g. procedu- analizei la nivel integrat a observa- lecţiile învăţate (Bi-Strategic
rile standard- SOP, tactici, tehnici şi ţiilor şi lecţiilor rezultate din activi- Command (Bi-SC) Directive 80-6
proceduri la nivel de unitate), fie la tatea armatei americane. Lessons Learned) vizează toate ni-
nivel operaţional, strategic sau Transpunerea de către acest cen- velurile din structura de comandă a
într-unul dintre următoarele dome- tru a observaţiilor şi lecţiilor în lecţii NATO, precum şi cartierele gene-
nii: doctrină, organizare, pregătire, învăţate se regăseşte nu numai în rale ale forţelor participante la ope-
logistică, leadership şi educaţie, programe de pregătire specifică, ci raţiuni şi exerciţii NATO. Rolul
personal”2. şi în documente cu caracter infor- acesteia este de a detalia sarcinile
După cum reiese din citatul de mativ precum „11-02-Complex şi responsabilităţile din punct de
mai sus, spectrul acoperit de Operations Newsletter II”, „10-64- vedere al lecţiilor învăţate la nivel
respectivele lecţii învăţate este Afghan Culture Newsletter”, strategic.
unul extrem de larg. La nivelul „Multinational Integration Newslet- - Directiva ACO 80-1 privind lec-
documentelor constitutive pentru ter” sau ghiduri cum ar fi „Provincial ţiile învăţate (Allied Command
această armată reamintim transfor- Reconstruction Team Playbook Operations (ACO) Directive 80-1
marea la nivel de doctrină care a Handbook” care de fapt reprezintă Lessons Learned) completează
avut loc în urma experienţelor şi transpuneri în linii foarte clare ale Directiva Bi-Sc 80-6 şi are aplicabi-
lecţiilor învăţate din Irak şi care a unor modificări realizate la nivel de litate la nivelul cartierelor generale
luat forma Doctrinei Contrainsur- doctrină. Un exemplu de lecţie în- din cadrul Comandamentului Aliat
genţă3 adoptată în decembrie văţată poate fi astfel regăsit în ulti- pentru Operaţii (Alied Command
2006. Ca urmare a acesteia, sunt mul document amintit, deşi nu la Operations-ACO), precum şi la
demarate iniţiative importante în modul explicit aşa cum poate nivelul diviziilor din cadrul SHAPE.
vederea derulării acţiunilor militare ne-am aştepta, ci sub forma unui Rolul acestui document este de a
viitoare precum crearea echipelor ghid de comportament organizaţio- clarifica etapa de implementare a
de reconstrucţie la nivelul provincii- nal atât la nivel de realizare a procesului de lecţii învăţate în ca-
lor (Provincial Reconstruction organigramei, cât şi la nivel de de- drul ACO.
Teams-PRTs), instituirea unui Birou cizie referitoare la locaţia cea mai Anterior elaborării primei ediţii
Statal de Coordonare a Recons- potrivită pentru desfăşurarea a NATO Lessons Learned
trucţiei şi Stabilizării (State’s activităţilor unei echipe de recons- Handbook, un document funda-
Coordinator for Reconstruction and trucţie (Provincial Reconstruction mental pentru înţelegerea şi apli-
Stabilization Office) şi a unui Team- PRT). carea adecvată a terminologiei
Centru pentru Operaţii Complexe. La nivel NATO, termenul de lec- specifice domeniului „lecţii învă-
La nivel de concepţie două docu- ţii învăţate este delimitat pentru ţate”, respectivul concept era sur-
mente extrem de importante pre- prima dată la nivel extrem de expli- prins doar în calitate de produs al
cum The Capstone Concept for cit de către Centrul de Analiză procesului de analiză integrată a
Joint Operations şi The Army Integrată şi Lecţii Învăţate (Joint evenimentelor, observaţiilor şi con-
Capstone Concept dau naştere în Analysis and Lessons Learned cluziilor derivate din varii activităţi,
Decembrie 2009, alături de lecţiile Center) din Lisabona, Portugalia analiză explicată pe larg în cadrul
învăţate specifice operaţiunilor prin intermediul NATO Lessons Joint Analysis Handbook din 2007.
- 85 -
TEORIE MILITARĂ
În congruenţă cu atenţia sporită grup nominal şi face referire la pro- sugerează existenţa unui set5 de
acordată lecţiilor învăţate la nivel dusul finit al procedurii „lecţii învă- criterii pe baza căruia lecţiile iden-
conceptual trebuie remarcată ţate”, respectiv la rezultatele tificate pot deveni lecţii învăţate,
preocuparea la nivelul Comanda- generate de o serie de acţiuni des- respectiv: importanţa acestora pen-
mentului Aliat pentru Transformare tinate îmbunătăţirii performanţei tru organizaţie, împuternicirea unei
(NATO Allied Command sau consolidării unui grup de capa- entităţi cu luarea de decizii în pri-
Transformation-ACT) faţă de pre- bilităţi. Acest termen însă, după vinţa lecţiilor identificate, existenţa
gătirea teoretică şi practică a ofiţe- cum semnalează şi ghidul mai sus unui set de criterii clare de prioriti-
rilor de stat major în vederea amintit este utilizat nu numai în zare a respectivelor lecţii, precum
dezvoltării de capabilităţi pentru acest sens, ci şi pentru a face refe- şi identificarea modalităţilor de uti-
procesul lecţiilor învăţate prin orga- rire la rezultatele intermediare ale lizare a acestora. Deşi activităţile
nizarea şi derularea pentru prima procesului lecţii învăţate, cum sunt prin care NATO promovează pro-
dată în 2010 a unui curs special spre exemplu lecţiile identificate. În cesul de învăţare la nivelul parte-
dedicat acestui domeniu, respectiv ceea ce priveşte termenul de „lecţii nerilor săi variază, ele pot fi
Cursul de Lecţii Învăţate pentru Ofi- învăţate”, acesta este utilizat ex- grupate în trei mari categorii, res-
ţerii de Stat Major din cadrul NATO clusiv ca grup adjectival pentru a pectiv: procesul lecţii învăţate care
(NATO Lessons Learned Staff face referire în primul rând la pro- înglobează acţiunile de culegere a
Officers Course) de către Centrul cedura standard de derivare a unei lecţiilor, de validare a acestora de
Internaţional al Forţelor Armate lecţii învăţate şi, implicit, la produse entităţi organizaţionale cu putere
Suedeze (Swedish Armed Forces ale acesteia precum: „procesul de decizie în domeniul acoperit de
International Center). Mai mult lecţii învăţate”, „ofiţerul de stat lecţie, de modificare a comporta-
decât atât, respectivul centru pune major însărcinat cu lecţiile învăţate” mentului organizaţional în confor-
la dispoziţia celor interesaţi nu doar sau „grup de lucru preocupat de mitate cu lecţia identificată şi cu
o întreagă bază de date de lecţii lecţii învăţate”. Referitor la proce- observaţiile făcute la nivel decizio-
identificate şi de observaţii, ci şi dura lecţii învăţate, rolul acesteia nal şi, în final, de comunicare a lec-
una a lecţiilor învăţate. este nu numai de a asigura însuşi- ţiei celor direct interesaţi în vederea
Conform NATO Lessons Learned rea experienţei individuale sau co- asigurării transformării respectivei
Handbook trebuie făcută o dife- lective la nivel organizaţional, ci şi lecţii într-una învăţată prin formali-
renţă foarte clară între termenul de de a justifica modificările generate zarea ei la nivel de procese organi-
„lecţie învăţată” şi cel de „lecţii în- de această experienţă şi de a ar- zaţionale; utilizarea de diverse
văţate”. Astfel, primul este utilizat la gumenta rolul lor în îmbunătăţirea instrumente de diseminare a lecţii-
nivel gramatical doar în calitate de performanţei. Ca urmare, ghidul lor precum baze de date, website-
uri şi alte mijloace de stocare şi de
distribuire - etapă care la nivelul
NATO este văzută ca stadiul în
care lecţiile pot fi instituţionalizate
şi, posibil, incluse în doctrina şi pro-
cedurile de lucru ale alianţei; sta-
bilirea unei comunităţi de
diseminare şi discutare a lecţiilor
învăţate prin organizarea de gru-
puri de lucru, cursuri de pregătire,
conferinţe sau alte evenimente si-
milare.
În afara delimitărilor terminolo-
gice mai sus amintite NATO
Lessons Learned Handbook are şi
meritul de a propune includerea
responsabilităţilor generale referi-
toare la transpunerea şi disemina-
rea experienţei organizaţionale în
lecţii învăţate în cadrul fişei postu-
lui ofiţerului de stat major (Staff
officer). Redăm mai jos responsa-
bilităţile identificate de ghid pentru
a avea o mai bună reprezentare
- 86 -
TEORIE MILITARĂ
atât a etapelor procesului lecţii în- lecţiilor identificate şi a lecţiilor în- SMG-51/2006, „Concepţia pri-
văţate, cât şi a activităţilor nece- văţate în baza de date cu lecţii în- vind lecţiile învăţate în Armata
sare transformării unei observaţii văţate a NATO României” este documentul care
într-o lecţie identificată şi apoi - Diseminarea lecţiilor învăţate la pune bazele la nivelul Armatei
într-o lecţie învăţată. Mai mult nivelul membrilor organizaţiei prin Române a sistemului de lecţii învă-
decât atât, supunem atenţiei rezumate sau buletine de infor- ţate şi, implicit, a procesului de lec-
aceste responsabilităţi pentru a su- mare referitoare la acestea. ţii învăţate. Astfel, prin termenul de
blinia importanţa tot mai mare care Sprijinirea comunităţii orientate sistem de lecţii învăţate, se are în
se acordă în cadrul NATO acestui către lecţii învăţate prin: vedere totalitatea structurilor mili-
domeniu şi complexitatea operaţii- - Participarea la conferinţe NATO tare cu atribuţii în domeniu, res-
lor care trebuie desfăşurate în ve- şi nu numai care au ca obiect lec- pectiv7:
derea susţinerii procesului de lecţii ţiile învăţate - la nivelul Statului Major General
învăţate. - Organizarea de grupuri de lucru Secţia Analiză şi Lecţii Învăţate,
Astfel, activităţile pe care ofiţerul sau de cursuri de pregătire în ve- structură specializată în Direcţia
de stat major trebuie să le desfă- derea diseminării lecţiilor învăţate Doctrină şi Instrucţie din cadrul
şoare sunt6: - Reprezentarea organizaţiei în Centrului de Transformare cu rol in-
- Sprijinirea procesului lecţii învă- cadrul evenimentelor care au ca tegrator în ceea ce priveşte lecţiile
ţate prin: scop diseminarea lecţiilor învăţate învăţate:
- Colectarea observaţiilor în mod relevante - în cadrul direcţiilor şi a celor-
regulat şi fără întârziere la finalul - Elaborarea unei liste a specia- lalte structuri ale SMG funcţii cu
unor activităţi precum misiuni, liştilor în lecţii învăţate din cadrul responsabilităţi în derularea proce-
cursuri sau exerciţii de pregătire. organizaţiei. sului la nivel specific;
- Analiza observaţiilor în vederea - Actualizarea datelor de contact - la nivelul structurilor din subor-
identificării acelora din care pot re- ale ofiţerului de stat major în baza dinea Statului Major General;
zulta concluzii cu impact asupra de date cu lecţii învăţate din cadrul - compartimente/birouri cu atribu-
învăţării organizaţionale şi identifi- NATO. ţii specifice în cadrul statelor ma-
carea demersurilor necesare trans- - Sprijinirea capabilităţilor pe lec- jore ale categoriilor de forţe ale
formării acestora în puncte de ţii învăţate aşa cum acestea sunt armatei, al Comandamentului
referinţă (i.e. criteriu de transfor- prezentate în Anexa E a ghidului. Operaţional Întrunit, al Comanda-
mare a unei observaţii într-o lecţie Din concepţia NATO prezentată mentului Logistic Întrunit şi al
identificată). în Ghidul pentru lecţii învăţate apă- Comandamentului Comunicaţiilor
- Înaintarea lecţiei identificate co- rut în octombrie 2010 reiese impor- şi Informaticii.
mandantului în vederea luării deci- tanţa crescândă a acestui domeniu - funcţii din cadrul structurilor de
ziilor aferente situaţiilor prezentate. pentru orice organizaţie care îşi instrucţie/operaţii de la nivelul for-
- Menţinerea sub observaţie a propune o îmbunătăţire a perfor- ţelor dislocabile şi de generare/re-
efectelor deciziei luate pe baza lec- manţei. În acest sens, putem generare cu responsabilităţi în
ţiei identificate şi înştiinţarea co- afirma fără nici o urmă de ezitare gestionarea procesului de lecţii în-
mandantului referitor la care dintre că acest ghid reprezintă unul dintre văţate şi a bazei de date proprii;
lecţiile identificate au devenit lecţii documentele fundamentale pentru - la nivelul celorlalte structuri cen-
învăţate ca urmare a punerii în apli- organizaţiile orientate către cu- trale ale Ministerului Apărării pot fi
care a deciziilor. noaştere şi învăţare. Subliniem identificate funcţii cărora să li se
- Organizarea de şedinţe în ve- însă şi caracterul extrem de gene- atribuie şi responsabilităţi în dome-
derea asigurării cooperării, coordo- ral al acestuia care trebuie suplinit niul lecţiilor învăţate de către con-
nării şi comunicării între entităţile de eforturi specifice în funcţie de ducătorii respectivelor structuri.
care trebuie să implementeze trăsăturile individuale ale fiecărei Referitor la termenul de lecţii în-
lecţia identificată. organizaţii. În acest sens, trebuie văţate dezvoltat în cadrul docu-
Sprijinirea procesului de disemi- remarcat faptul că la nivelul organi- mentului mai sus amintit, acesta se
nare a lecţiilor învăţate prin: zaţiei militare româneşti există deja încadrează în delimitările deja rea-
- Stocarea informaţiilor referi- o serie de documente care funda- lizate la nivel internaţional de către
toare la informaţiile transpuse în mentează termenul de „lecţie învă- NATO şi CALL, accentuându-se ur-
lecţii învăţate ţată”, respectiv SMG-51/2006, mătoarele: „De regulă, o lecţie
- Pregătirea de rapoarte în vede- „Concepţia privind lecţiile învăţate în identificată devine lecţie învăţată
rea aducerii la cunoştinţa altor Armata României”- septembrie 2006 dacă parcurge etapele procesului
organizaţii a lecţiilor învăţate după şi SMG-118/2007, „Metodologia pri- de lecţii învăţate, pentru a impune
caz. vind elaborarea lecţiilor învăţate în validarea finală şi implementarea
- Introducerea observaţiilor, Armata României”- ianuarie 2008. unor măsuri de completare sau
- 87 -
TEORIE MILITARĂ
schimbare a unor prevederi doctri- „Metodologia privind elaborarea cu demersurile deja existente la
nare, tehnici, tactici şi proceduri lecţiilor învăţate în Armata nivelul armatelor altor state mem-
etc. pe baza cărora se desfăşoară României”, aceasta prezintă inte- bre NATO sau UE putem anticipa
activităţile militare în cadrul dome- res nu numai din punct de vedere nevoile viitoare ale structurilor
niului de aplicabilitate.”8 al etapelor care trebuie parcurse ca Armatei Române.
În ceea ce priveşte modalităţile parte a procesului de lecţii învăţate, În al doilea rând, remarcăm ne-
prin care lecţiile învăţate pot fi utili- ci şi datorită unui set de criterii cu cesitatea aplicării unui demers de
zate, concepţia9 prevede posibilita- caracter general în selectarea lec- investigare specific cercetării ştiin-
tea introducerii acestora la nivel de ţiilor identificate/învăţate1 şi anume: ţifice şi transpunerea acestuia în
acte normative specifice, doctrine, „aplicabilitatea corespunzătoare concluzii clare şi concise. Acest
manuale, precum şi în publicaţii cerinţelor sau nevoilor viitoare pen- lucru însă nu este posibil decât prin
militare în vederea organizării tru alte structuri; valoarea lecţiei derivarea unui cadru general de
structurilor militare, a instruirii per- corespunde nevoilor beneficiarului; referinţă din nevoile curente ale
sonalului, a înzestrării cu arma- obiectivitatea bazată pe constatări beneficiarului, cadru care să inte-
mente, echipamente şi materiale, a reale, cercetare, studiu şi investi- greze în afara aspectelor de bază
asigurării sprijinului logistic, a ma- gare atentă; claritatea lecţiei per- care pot fi regăsite în culegerile de
nagementului resurselor umane etc. mite beneficiarului să înţeleagă observaţii sau lecţii, aspecte de
Ceea ce trebuie subliniat referitor conţinutul acesteia fără a avea ordin multicultural şi intercultural,
la acest document sunt următoa- cunoştinţe suplimentare referitoare care, la rândul lor solicită atenţie
rele aspecte. În primul rând oferă li- la contextul, cadrul general care a prin natura efectelor pe care le pot
bertate de decizie în ceea ce condus la identificarea problemei genera. În acest sens, apreciem că
priveşte includerea de atribuţii spe- respective; concizia lecţiei prin demersurile viitoare trebuie să se
cifice procesului de lecţii învăţate la eliminarea detaliilor care nu sunt concentreze asupra conturării unui
nivelul structurilor din subordinea necesare.” model orientativ care să ofere
Ministerului Apărării Naţionale. În al Facem referire la acestea deoa- instrumentele necesare înţelegerii
doilea rând, subliniază indirect po- rece ele aduc în atenţie câteva as- şi abordării comprehensive a pro-
sibilitatea existenţei unor lecţii în- pecte extrem de importante. În blemelor mai sus menţionate.
văţate specifice anumitor structuri primul rând, ele fac trimitere nu Astfel, doar prin stabilirea unui
şi, implicit, necesitatea plierii pro- numai la un set de nevoi curente punct comun de pornire se poate
cesului de lecţii învăţate la caracte- identificate la nivel de beneficiar, ci ajunge la claritatea şi concizia
risticile respectivelor structuri. Prin şi la nevoi viitoare ale altor structuri necesară surprinderii şi transmiterii
urmare, cadrul extrem de clar pe decât cele în cadrul cărora au fost mai departe a lecţiilor identifi-
care îl propune acest document în identificate şi elaborate. Acest lucru cate/învăţate la nivel de comporta-
vederea derulării adecvate a pro- este extrem de important pentru ment organizaţional, de grup şi
cesului de lecţii învăţate nu poate demersul de faţă deoarece subli- individual în urma contactului cu
să fie decât un avantaj pe baza că- niază necesitatea parcurgerii cu alte entităţi şi individualităţi circum-
ruia aspectele sugerate de către atenţie a lecţiilor deja identificate în scrise unor coduri proprii de
NATO Lessons Learned Handbook vederea surprinderii aspectelor re- acţiune şi percepţie.
pot fi implementate fără probleme. feritoare la incidenţa problemelor.
În ceea ce priveşte SMG-118/2007, În plus, doar corelând această listă
NOTE:
1
*** (March 2009) Handbook 09-22: Commander’s Guide to Operational Records and Data Collection, Capitolul 4:
Center for Army Lessons Learned: Collection Priorities (http://usacac.army.mil/cac2/call/docs/09-22/ch-4.asp)
2
Idem
3
*** FM 3-24 MCWP 3-33.5 Counterinsurgency, Headquarters Department of the Navy, December 2006,
http://www.fas.org/irp/doddir/army/fm3-24.pdf
4
http://cgsc.edu/ALDS/Army LDRDevStrategy_20091125.pdf
5
Allied Doctrine for Joint Operations, AJP-3 (A), iulie 2007, NATO/PfP Unclassified, Paragraful 0451 citat în NATO
Lessons Learned Handbook, p. 7
6
NATO Lessons Learned Handbook, Joint Analysis and Lessons Learned Centre, Lisbon, Portugal, Octombrie 2010,
Ed. I, pp.3-4
7
SMG-51/2006, „Concepţia privind lecţiile învăţate în Armata României”, pp 11-13 (pentru o mai bună reprezentare a
fluxului informaţional între structurile sistemului de lecţii învăţate redăm în Anexa 3.3. reprezentarea grafică a acestuia
preluată din documentul deja menţionat, p. 33)
8
Idem, p. 9
9
Idem p.19
10
SMG-118/2007: „Metodologia privind elaborarea lecţiilor învăţate în Armata României”, pp 18-19.
- 88 -
AREAL BUZOIAN
- 89 -
AREAL BUZOIAN
- 90 -
MOZAIC BUZOIAN
S c h i m b are de c om an dă l a
Div izi a 2 In f an t erie , , Get ic a”
Miercuri, 8 ianuarie 2014, la Buzău, la sediul comandamentului Diviziei 2 Infanterie „Getica" a avut loc
ceremonia militară de predare-primire a comenzii Diviziei 2 Infanterie „Getica". Generalul de brigadă dr.
Lucian Foca a luat în primire Drapelul de Luptă al Diviziei 2 Infanterie „Getica" de la generalul-maior dr.
Nicolae Ciucă, care a fost numit şeful Statului Major al Forţelor Terestre. Ceremonia militară de predare-
primire a comenzii şi a drapelului de luptă s-a desfăşurat în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mircea
Duşa, şefului Statului Major General, general-locotenent dr. Ştefan Dănilă, primarului municipiului Buzău,
inginer dr. Constantin Boşcodeală, prefectului judeţului Buzău, Gabriel Baltă, preşedintelui Consiliului
Judeţean Buzău, Cristinel Bâgiu şi a comandanţilor marilor unităţi şi unităţi din subordinea diviziei.
General de brigadă dr. Petrică-Lucian Foca s-a În anul 2007 a urmat Cursul postuniversitar
născut la 24 august 1960, în localitatea Sinaia. de perfecţionare în conducerea strategică la Universi-
A absolvit Liceul Militar „Ştefan cel Mare” de la Câm- tatea Naţională de Apărare „Carol I”.
pulung Moldovenesc, în anul 1979 şi Şcoala Militară Apreciind drept valoroasă experienţa operatorilor
de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu, în 1982. HUMINT din subordinea sa, în anul 2010, NATO
După absolvirea şcolii militare, a fost selecţionat de Allied Command for Transformation (ACT) a aprobat
către Direcţia Informaţii Militare din Marele Stat Major înfiinţarea Centrului de Excelenţă HUMINT NATO în
şi repartizat în funcţia de comandant grup la Batalionul România, la Oradea.
404 Cercetare în dispozitivul inamicului prin La 21 octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de
paraşutare, unde a mai îndeplinit, până în anul 1988, general de brigadă, iar anul 2011 a obţinut titlul de
funcţia de ofiţer în statul major. doctor în ştiinţe militare şi informaţii.
În anul 1987 a absolvit Cursul de comandanţi de În anul 2011 a absolvit Cursul postuniversitar
batalioane de infanterie. „Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de
În perioada 1988 - 1990 a urmat cursurile Academiei Apărare.
de Înalte Studii Militare, Facultatea de Arme Întrunite, Începând cu anul 2011 a selecţionat, pregătit şi
pe care a absolvit-o ca şef de promoţie la specialitatea coordonat toate structurile de informaţii militare care
„Cercetare şi paraşutişti”, fiind repartizat şef al au acţionat în teatrele de operaţii din Afganistan,
cercetării la Regimentul 62 Paraşutişti. Balcanii de Vest şi Irak.
Între anii 1990 şi 1995 a îndeplinit funcţii în cadrul A participat la numeroase activităţi de pregătire
Direcţiei Informaţii Militare din Marele Stat Major, internaţională, schimburi de experienţă, exerciţii,
perioadă în care a urmat cursuri de perfecţionare în aplicaţii şi simpozioane în domeniul forţelor pentru
domeniul conducerii informaţiilor militare. operaţii speciale şi informaţii militare.
În perioada 1995-2000 a îndeplinit funcţia de şef al Pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei a fost
Centrului de pregătire a cercetaşilor în dispozitivul distins cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de
inamicului prin paraşutare şi locţiitor al comandantului Cavaler, Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer,
Centrului 404 Cercetare pentru învăţământ şi formare Emblemele de Onoare ale Armatei României, Statului
specialişti şi comandant al acestuia. Major General, Forţelor Terestre, Forţelor Navale,
În perioada 2000-2004 a fost comandant al Detaşa- Forţelor Aeriene, Informaţiilor pentru Apărare,
mentului şi Batalionului de Informaţii Militare, între Comunicaţiilor şi Informaticii, Emblema de merit
2005-2010 comandant al Batalionului HUMINT, iar în „În Serviciul Armatei României” cls. a III-a şi Semnele
perioada 2010-2014, comandant al Brigăzii de Infor- Onorifice „În Serviciul Patriei” pentru 20 şi 25 de ani
maţii Militare „Mareşal Alexandru Averescu”. A de activitate.
înfiinţat, transformat şi modernizat, după standarde Generalul de brigadă dr. Lucian Foca este căsătorit
NATO, aceste structuri unicat din Armata României. şi are un fiu.
- 91 -
MOZAIC BUZOIAN
- 92 -
MOZAIC BUZOIAN
ÎN GARNIZOANA BUZĂU
Pe 7 aprilie, la sediul Diviziei 2 Infanterie „Getica” s-a
desfăşurat proiectul „Armata, o şcoală altfel” - expoziţie de
tehnică militară prin intermediul căreia tinerii elevi au putut afla
direct de la militari, ce presupune o carieră militară, au putut
vedea la lucru echipamente de comunicaţii şi informatică,
roboţi, instrumente şi costume de protecţie folosite de genişti
în timpul operaţiunilor specifice, dar şi vehicule militare sau
câini special antrenaţi pentru depistarea dispozitivelor
explozive şi le-a fost prezentată o lecţie de istorie în muzeu
marii unităţi.
- 93 -
MOZAIC BUZOIAN
R O M Â N I A - N AT O 1 0 A N I
În urmă cu 10 ani, la 29 martie 2004, România de- Duminică, 6 aprilie, Garnizoana şi Prefectura Buzău
venea stat membru cu drepturi depline al Alianţei a organizat o ceremonie militară, în Piaţa Dacia, cu
Nord-Atlantice (NATO), acesta fiind considerat unul prilejul sărbătoririi Zilei NATO şi împlinirii a 10 ani de la
dintre cele mai mari succese ale politicii româneşti aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică.
după anul 1989. În cadrul manifestării, după un moment de reculegere
România a fost prima ţară din estul Europei care a pentru cei 26 de eroi militari români căzuţi la datorie în
semnat Parteneriatul pentru Pace, armata teatrele de operaţii, au urmat alocuţiunile prefectului
implicându-se, încă din ianuarie 1994, în materiali- judeţului, Maria Buleandră şi a comandantului Garni-
zarea Programului Parteneriat pentru Pace, care a zoanei, general de brigadă dr. Lucian Foca. Acesta a
iniţiat drumul spre realizarea interoperabilităţii trecut în revistă obiectivele şi principalele activităţi
funcţionale cu structurile militare moderne ale desfăşurate de Comandamentul 2 Operaţional Întrunit
armatelor din NATO. Proiectele desfăşurate în cadrul „Mareşal Alexandru Averescu”, astăzi Divizia 2
Parteneriatului au influenţat reforma instituţiei Infanterie „Getica”, în amplul proces de aderare,
militare, reprezentând pârghia necesară pregătirii comandament care a exercitat comanda şi controlul
forţelor destinate pentru misiuni de tipul operaţiunilor operaţional asupra tuturor contingentelor naţionale
în sprijinul păcii şi un factor esenţial pentru întărirea participante la misiuni în afara teritoriului naţional.
credibilităţii României, ca furnizor de securitate în În contiunuare, generalul de brigadă dr. Lucian Foca,
sud-estul Europei. a oferit 10 diplome unor militari din garnizoană care
Aderarea României la NATO a constituit unul din s-au remarcat în misiunile executate în teatrele
elementele definitorii ale procesului de transformare de operaţii, iar un pluton din cadrul Batalionului 285
şi modernizare a societăţii româneşti post-decem- Artilerie „Vlaicu Voda” din Brăila a prezentat o
briste, prin crearea unui climat de stabilitate care a ingenioasă demonstraţie de mânuire a armamentului,
permis, între altele, creşterea volumului investiţiilor care a atras aplauzele generoase ale asistenţei.
străine, modernizarea instituţiilor din domeniul secu- Ceremonia s-a încheiat cu defilarea militarilor, pe
rităţii naţionale şi ordinii publice, precum şi conturarea acordurile fanfarei.
unui rol determinant al României ca factor de stabili-
tate regională.
În actuala conjunctură internaţională, militarii sunt
pregătiţi să răspundă şi în viitor cerinţelor Alianţei şi
să contribuie în mod direct la diminuarea riscurilor la
adresa securităţii.
Armata României şi-a făcut datoria, în acord cu
valorile şi principiile unui sistem democratic şi a
demonstrat că are anvergura şi capacitatea de a face
faţă noilor responsabilităţi alături de aliaţii şi partenerii
noştri.
- 94 -
MOZAIC BUZOIAN
ZILELE BUZĂULUI
Sărbătoarea oraşului a invitat
buzoienii, în perioada 12 aprilie –
10 mai, să participe la o serie de
activităţi religioase, ştiinţifice,
cultural-artistice, distractive şi
sportive, organizate de către
municipalitate, sub egida Zilelor
Buzăului, manifestare ajunsă la
ediţia a X-a.
Astfel, sâmbată 12 aprilie a avut
loc la Catredala Municipală slujba
arhierească specială a Sfântului
Sava de la Buzău, zi de hram
pentru aceasta, dar şi cu o semnifi-
caţie aparte pentru urbea noastră:
prima atestare ducumentară a
Buzăului (372 d.H).
La 16 aprilie au avut loc mai Ionuţ Barbu, Laurenţiu Păun, fenomen politic şi rolul acesteia în
multe acţiuni: vernisajul expoziţiei Doina-Tatiana Mănoiu, Aurel afirmarea libertăţii şi democraţiei,
„Armonii de primăvară” organizată Craifăleanu, Dragoş Teodorescu, presa on-line şi sfârşitul presei
de profesorul dr. Valeriu Şuşnea, Paul Vasilescu; au fost premiaţi cei tabloide scrise, presa şi noua clasă
preşedintele Uniunii Artiştilor 60 de cetăţeni de onoare ai politică a Buzăului.
Plastici din România, prezentarea municipiului. În cadrul aceleaşi Zilele Buzăului au continuat, cu
volumele: Elogii efemere, autor festivităţi a fost conferit titlul trei spectacole desfăşurate în Piaţa
Nicolae Peneş, Rătăcit printre „Omul anului 2013”, directorului Dacia: vineri, 25 aprilie a fost seara
milionari, autor Dumitru Dănăilă şi Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”, artiştilor buzoieni, sâmbătă, seara
Vitralii de Bucur Chiriac. profesorul Ionel Banu. muzicii populare, iar duminică,
Deasemnea, a avut loc festivi- Joi, 17 aprilie s-au desfăşurat seara tinereţii pop-dance, care a
tatea de conferire a titlului de mai multe activităţi dedicate presei: cuprins şi un concurs de miss.
„Cetăţean de onoare al municipiu- vernisajul expoziţiei documentare Vineri, 2 mai, a avut loc în Parcul
lui Buzău”. Această distincţie a fost care ilustrează istoria presei în Tineretului, Crosul buzoienilor,
acordată, pentru prima dată, unui perioada 1839-2014, prezentarea desfăşurat pe 5 categorii de vârstă.
militar, generalului de brigadă dr. volumului „Memoria seminţei” – Miercuri, 7 mai, s-a desfăşurat la
Petrică-Lucian Foca, comandantul semnat de Ştefan Iovan (45 de ani Palatul Comunal, simpozionul
Diviziei 2 Infanterie „Getica”. Au în slujba scrisului şi a oraşului), se- Buzăul străveche vatră de cultură
mai fost acordate 7 titluri post- siunea de comunicări privind şi civilizaţie, la care au susţinut
mortem, pentru: Elena Popescu, evoluţia presei locale, presa ca comunicări: academicianul Dan
Berindei, profesorul universitar dr.
Ion Bulei, preotul profesor dr. Mihail
Milea şi profesorii Doina Ciobanu,
Nicolae Peneş, Valeriu Nicolescu,
Calin Gheţu, Constantin Coman şi
Valeriu Şuşnea.
Salonul literar buzoian, desfăşu-
rat pe 10 mai, a încheiat programul
Zilelor Buzăului. Şi a X-a ediţie
a demonstrat preocuparea edililor
pentru respectarea istoriei şi
tradiţiilor municipiului, precum şi
interesul buzoienilor, participanţi în
număr mare la filele cuprinse în
programul acestui hronic.
- 95 -
MOZAIC BUZOIAN
- 96 -
MOZAIC BUZOIAN
- 97 -
MOZAIC BUZOIAN
BOBA S
Z I U A AV I A Ţ
Cu ocazia Zilei Aviaţiei Militare, Evoluţiile militarilor au fost urmate
sâmbătă 14 iunie 2014, pe aero- de cele ale piloţilor civili de la
dromul Boboc, s-a desfăşurat mi- Iacării Acrobaţi, Regional Air Servi-
tingul aviatic Boboc Air Show ces şi TNT Brothers şi ale paraşu-
(Bobas 2014), concomitent cu tiştilor de la Aeroclubul României.
deschiderea de către Şcoala de Mitingul a debutat cu prezentarea
Aplicaţie pentru Forţele Aeriene aeroplanului Vlaicu II, care a rulat
„Aurel Vlaicu” a porţilor pentru vizi- pe pista şcolii de aplicaţie, după ce
tatori. Cu acest prilej, copii şi adulţi un paraşutist a adus din înaltul ce-
au vizitat baza aeriană, au admirat rului un drapel tricolor. A urmat evo-
de aproape tehnica şi au urmărit luţia celui mai zgomotos aparat de
îndemânarea la manşă a piloţilor zbor din dotarea Forţelor Aeriene
militari şi acrobaţi. Române, MIG-21 Lancer, urmată
Mii de oameni, în pofida tempe- de evoluţii în formaţie ale avioane-
unde militarii din trupele pentru for-
raturii ridicate de afară, au aşteptat lor de instrucţie de tip IAR-99 Şoim
ţele speciale, la bordul maşinilor de
la rând să vadă de aproape o parte sau IAR -99 Standard, pe care stu-
tip Hamvee, sprijiniţi din aer de
din dotările aviaţiei române. Copiii denţii aviatori învaţă să piloteze.
două elicoptere, au recuperat pilo-
s-au urcat în avioanele şi în elicop- La rândul lor, militarii din forţele
tul aflat în dificultate. Exerciţiul a
terele militare şi s-au fotografiat cu pentru operaţii speciale au prezen-
fost îndelung aplaudat de spectatori.
militarii din forţele speciale. tat un exerciţiu demonstrativ de ex-
Pe pista de la Boboc au mai putut
Pe cer au evoluat avioane mili- tragere a unui pilot catapultat, din
fi urmărite o serie de exerciţii
tare de tip MIG-21 Lancer, C-27J teritoriu inamic. În cadrul exerciţiu-
tactice desfăşurate la sol de milita-
Spartan, C-130 Hercules, IAR-99 lui, un pilot al cărui avion a fost do-
rii din forţele speciale, dar şi
Şoim, YAK-52 precum şi elicoptere borât s-a catapultat şi a aterizat cu
demonstraţii de zbor cu elicoptere
IAR-316 B şi IAR-330 Puma Socat. o paraşută într-o zonă ostilă de
de tip IAR-316B.
Un moment special al mitingului
aviatic BOBAS 2014 l-a constituit
prezenţa avioanelor de acrobaţie
aparţinând Aeroclubului României.
Astfel, cei prezenţi au urmărit lu-
pingurile făcute de „Iacării Acrobaţi”
şi de avioanele de tip EXTRA-300,
completate de aterizările la punct
fix ale paraşutiştilor din cadrul
Aeroclubului României.
Ultimele evoluţii au aparţinut pilo-
ţilor instructori ai Şcolii de Aplicaţie
pentru Forţele Aeriene „Aurel
Vlaicu” de la Boboc, cu acrobaţii
făcute la bordul avioanelor de tip
IAR 99 Standard.
- 98 -
MOZAIC BUZOIAN
2 0 14
I E I M I L I TA R E
iar aceştia nu iau amendă pentru făceau asta. A fost o distracţie
depăşirea vitezei în aer. totală, pe tot aerodromul. Au fost
Foarte mulţi oameni pe aero- toate vârstele, de la copii mici de
drom, cu sutele, o mie, două ... nu tot, la octogenari.
am putut aproxima. Au fost demonstraţii de toate
Am parcat maşina, undeva mai genurile ... avioane cu reacţie, cu
departe de locul desfăşurării, şi, pe elice, elicoptere, paraşutişti ...
măsură ce te apropiai, începeau absolut fantastic, iar spectatorii
ispitele, nu doar pentru copii, ci şi aplaudau continuu ... emoţionant.
pentru părinţi. Baza aeriană de la M-am umplut de bucurie şi emoţie.
Boboc oferea vizitatorilor posibili- Am părăsit aerodromul cu un
tatea de a intra în aeronave, de a sentiment plăcut şi cu întrebările lui
se juca în ele, de a pune întrebări. Iris: de ce au stat oamenii aşa ne-
Impresii Am văzut adulţi care s-au urcat în mişcati pe timpul intonării imnului?
Nici nu ştiam de ziua asta, noroc Hercules C-130, în elicoptere, chiar … de ce în avionul ăla (MIG) este
cu fiica mea, Iris, care a văzut un şi în MIG-uri ... curiozitate mare şi aşa de puţin spaţiu pentru pilot, iar
mic afiş, cât un A4, postat la un dor de joacă ... Au vrut să simtă în celălalt (Hercules) este aşa de
avizier din şcoală. Tati, uite ceva cu cum e să stai pe scaunul pilotului, mult … de ce sar paraşutiştii din
avioane. Încă nu stăpâneşte cititul, într-un loc atât de îngust şi, de avioane? … cu siguranţă, în
este clasa zero (pregătitoare). acolo să-şi imagineze o misiune de perioada următoare voi avea de
Citesc despre un miting aviatic, luptă la viteze supersonice. Se dat răspunsuri…
Ziua porţilor deschise, paraşutişti, aştepta la rând pentru a intra La multi ani Aviaţiei Militare,
aerodrom Boboc ... ştiam că-i plac într-un aparat de luptă; te lăsau să armatei române, celor care simt
astfel de manifestări, aşa că am te joci cu tunul de artilerie, să mişti româneşte!
decis să mergem. ţeava, să dai de toate manetele Impresii şi fotografii:
M-au cuprins emoţiile când mă posibile, şi, credeţi-mă, copiii, chiar Maior (rez) Liviu Stoica
apropiam de aerodrom. Ultima
dată când intram în această uni-
tate, a fost spre a ne face numărul
de salturi, necesar păstrării clasei
la paraşutism … iar acum intru aici
cu fata mea. Doamne, cum trece
timpul...! Mă întreaba de toate, de
ce stau militarii pe marginea aleilor,
de ce sunt avioanele acoperite cu
plase de mascare, de ce este
poliţie în interior, cumva a venit
să-i amendeze pe militari pentru
viteza mare cu avioanele? I-am ex-
plicat că nu există limită de viteză
la avioane, ci doar piloţii sunt limita,
- 99 -
MOZAIC BUZOIAN
- 100 -
Acordaţi 2% din impozitul anual pe venit Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”,
(organizaţie nonprofit, de utilitate publică, recunoscută conform HG 860 din 12.11.2013)
pentru a reda patrimoniului naţional o clădire istorică
MOZAIC BUZOIAN CERCUL MILITAR BUZĂU
Decoraţiuni Piatră
pentru curte şi grădină
www.decoratiunipiatra.ro
Calcar de Năieni
Fundaţia „Mar eş al Alexandr u Aver escu”
Buzău, Bulev ar dul Unirii nr. 140
ww w.fundat ia-aver escu.r o