Cancerul cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este un grup de

boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți
ale corpului.[1][2] Nu toate tumorile sunt canceroase; tumorile benigne nu se răspândesc la alte
organe.[2] Posibile semne și simptome includ, printre altele: un nodul nou apărut, sângerări anormale,
tuse prelungită, pierdere în greutate fără explicație și modificări ale scaunelor.[3] În timp ce aceste
simptome pot indica existența cancerului, acestea pot apărea și datorită altor probleme.[3] Există peste
100 de tipuri diferite ce cancer care afectează corpul uman.[2]

Fumatul este cauza a circa 22% din decesele cauzate de cancer.[1] Alte 10% se datorează obezității, unei
diete necorespunzătoare, lipsei de activitate fizică și consumului de alcool.[1] Printre alți factori se
numără anumite infecții, expunere la radiații ionizante și poluanților de mediu.[4] În țările în curs de
dezvoltare aproape 20% din cancere sunt cauzate de infecții ca hepatita B, hepatita C și
papilomavirusului uman.[1] Acești factori acționează, cel puțin parțial, prin modificarea genelor unei
celule.[5] În mod obișnuit, multe asemenea modificări genetice sunt necesare până la dezvoltarea sau
apariția cancerului.[5] Aproximativ 5–10% din cancere se datorează defectelor genetice moștenite
ereditar, de la părinți.[6] Cancerul poate fi detectat prin anumite semne și simptome sau prin teste de
depistare a cancerului.[1] Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prin imagistică medicală
și se confirmă prin biopsie.[7]

Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și
fără consum excesiv de alcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență, cu
vaccinurile contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea
excesivă la soare.[8][9] Depistarea timpurie prin teste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical
și colorectal.[10] Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate.[10][11]
Cancerul este adesea tratat printr-o combinație de radioterapie, operație, chimioterapie și terapie
vizată.[1][12] Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor.
Îngrijirea paliativă este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.[1] Șansele de
supraviețuire depind de tipul de cancer și gradul bolii la începutul tratamentului.[5] La copiii sub 15 ani
la momentul diagnozei rata de supraviețuire de cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de 80%.[13]
În cazurile de cancer în Statele Unite, rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din
bolnavi.[14]

În 2012 s-au depistat circa 14,1 milioane de noi cazuri de cancer la nivel global.[5] Acestea au rezultat în
circa 8,2 milioane de morți adică 14.6% din totalul deceselor umane.[5][15] Cele mai frecvente tipuri de
cancer la bărbați sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, cancerul colorectal și cancerul de
stomac, iar la femei cele mai des întâlnite tipuri de cancer sunt cancerul mamar, cancerul colorectal,
cancerul pulmonar și cancerul cervical.[5] Cancerul de piele în afară de melanom nu este inclus în aceste
statistici iar dacă ar fi inclus, ar reprezenta cel puțin 40% din numărul total al cazurilor.[16][17] La copii
leucemia limfoblastică acută și tumorile creierului sunt cele mai comune cu excepția Africii unde
limfomul non-Hodgkin este cel mai răspândit.[13] În 2012 circa 165.000 copii sub vârsta de 15 ani au fost
diagnosticați cu cancer. Riscul apariției cancerului sporește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă și
tot mai multe cazuri de cancer apar în special în țările dezvoltate.[5] Ratele cresc pe măsura creșterii
longevității și schimbării stilului de viață în țările în curs de dezvoltare.[18] Implicațiile financiare legate
de cancer au fost estimate la $1,16 trilioane dolari americani pe an în 2010.[19]

Cuprins

1 Cauze

1.1 Substanțe chimice

1.2 Dietă și stil de viață

1.3 Radiații

1.4 Infecții virale

1.5 Ereditate

1.6 Factori fizici

1.7 Cauze hormonale

1.8 Alte cauze

2 Etapele formării unei tumori maligne

2.1 Etapa de inițiere

2.2 Etapa de promovare

2.3 Etapa de progresie

3 Diagnostic

4 Prevenire și tratament

4.1 Tratamentul profilactic

4.2 Tratamentul curativ

4.3 Tratamentul paliativ

5 Evoluție și prognostic

6 Epidemiologie

7 Tipuri de cancer după localizare

8 Clasificare după histologie

9 Stadializarea cancerului

10 Note

11 Legături externe

Cauze

Substanțe chimice

Incidența cancerului pulmonar este foarte corelată cu fumatul.

Expunerea la anumite substanțe a fost legată de anumite tipuri de cancer. Aceste substanțe se numesc
agenți cancerigeni.

Fumul de tutun, de exemplu provoacă 90% din cancerul pulmonar [20]. De asemenea, provoacă cancer
în laringe, cap, gât, stomac, vezică, rinichi, esofag și pancreas.[21] Fumatul conține peste cincizeci de
agenți cancerigeni cunoscuți, inclusiv nitrozamine și hidrocarburi aromatice policiclice [22].

Tutunul este responsabil pentru aproximativ unul din cinci decese cauzate de cancer în întreaga lume
[22] și aproximativ unul din trei în lumea dezvoltată.[23]

În Europa de Vest, 10% din cazurile de cancer la bărbați și 3% în cazurile de cancer la femei sunt atribuite
expunerii la alcool, în special cancerele hepatice și ale tractului digestiv.[24] Cancerul provenit din
expunerea la substanțe legate de locul de muncă poate provoca între 2 și 20% dintre cazuri, [25]
cauzând cel puțin 200 000 de decese [26].

Dietă și stil de viață

Radiații
Infecții virale

Cauzele virotice ale diverselor tipuri de cancer:

Hepatita B și C - ambele conduc la cancer hepatic;

Virusul Papilloma HPV - cancer cervical;

Celula Merkel poliomavirus - cancer de piele;

Citomegalovirus - duce la apariția tumorilor pe creier chiar la tinerețe;

Virusul Epstein-Barr - cancerul de sânge și al sistemului limfatic;

Virusul XMRV - cancerul de prostată.

Ereditate

Factori fizici

Cauze hormonale

Alte cauze

Etapele formării unei tumori maligne

Etapa de inițiere

Asupra celulelor acționează factori mutageni.

Etapa de promovare

Celulele suferă modificări la nivelul materialului genetic.

Etapa de progresie

Celulele încep diviziunea necontrolată, haotică.

Diagnostic

Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu - sunt în special
imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea
anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura
cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prin biopsie sau prin intervenție
chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, prin puncție în cazul țesuturilor moi ce
pot fi aspirate în seringă (de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-
biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul
cancerului hepatic.

Prevenire și tratament

Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și
fără consum excesiv de alcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență, cu
vaccinele contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea
excesivă la soare.[8][27] Depistarea timpurie prin teste de depistare este utilă în cazul cancerului
cervical și colorectal.[10] Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt
controversate.[10][11] Cancerul este adesea tratat printr-o combinație de radio terapie, operație,
chemoterapie, și terapie vizată.[1][28] Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în
îngrijirea bolnavilor. Îngrijirea paliativă este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.[1]
Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer și gradul bolii la începutul tratamentului.[5] La copiii
sub 15 ani la momentul diagnozei rata de supraviețuire de cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de
80%.[13] În cazurile de cancer din Statele Unite, rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de
66% din bolnavi.[29]

Tratamentul profilactic

Profilaxia primară în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea
factorilor de risc.

Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva
virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular[30], apărut pe fondul infecției cronice cu
virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin[31], care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției
cronice cu tipurile oncogene de papilomavirus uman (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz
la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea
ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18),
responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca
organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale)
împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la
nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o
scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2
tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale
oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectueze screening-ul periodic pentru depistarea
precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare
opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de
Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10
ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost
cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de
până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.

Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru
apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de
radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în
carcinogeneză.

Profilaxia secundară vizează depistarea bolii prin metode de screening în stadiile incipiente,
precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de
cancer vizat. De exemplu screeningul pentru cancerul pulmonar se realizează prin efectuarea anuală a
examenului radiologic pulmonar. Metoda de screening pentru cancerul de col uterin este examenul
citologic Babeș-Papanicolau, care în mod ideal ar trebui efectuat la toate femeile active sexual de 2 ori
pe an sau măcar anual. Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului
cu ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin mamografie.

Tratamentul curativ

Există 3 posibilități de tratament curativ al unui cancer: cură chirurgicală, chimioterapie și radioterapie.
Fiecare din aceste metode poate fi aplicată singură sau, de regulă, în diverse combinații cu celelalte.
Cura chirurgicală vizează îndepărtarea tumorii maligne și a țesuturilor invadate tumoral. Chimioterapia și
radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase, atât din tumora primară, cât și de la nivelul
metastazelor.

Tratamentul paliativ

Cancerele depistate în stadii avansate nu sunt curabile. În aceste situații se aplică tratamente paliative,
cu scopul de a controla simptomele supărătoare și a ameliora calitatea vieții pacienților aflați în stadii
avansate de boală. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiază de tratament paliativ este
durerea canceroasă. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumorală din cadrul
neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiază de tratament paliativ chirurgical.
Evoluție și prognostic

Cancerele depistate și tratate în stadiile incipiente pot fi vindecate, iar cancerele depistate în stadii
avansate sau netratate evoluează invariabil către deces. Potrivit OMS, cancerul este una dintre cauzele
principale de deces în întreaga lume.[32]

Epidemiologie

În anul 2008, cancerul a cauzat 7,7 milioane de decese la nivel mondial, iar 1,5 milioane dintre acestea
au fost provocate de infecții care ar fi putut fi prevenite sau tratate.[33] Un raport al Agenției
Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că,
în 2030, vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două
ori mai mulți decât în 2008.[34]

În SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după
afecțiunile de inimă.[35] În România, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt
diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumătate - în fază incurabilă.[35]

Tipuri de cancer după localizare

Cancer de col uterin

Cancer de colecist

Cancer de colon

Cancer de piele

Cancer de prostată

Cancer gastric

Cancer hepatic

Cancer tiroidian

Cancer mamar

Cancer osos

Cancer pulmonar
Cancer renal

Cancer esofagian

Cancer labial

Cancerul testicular

Leucemie

Sarcom

Clasificare după histologie

Carcinom

Sarcom

Leucemie

Limfom

Mielom

Blastom

Papilom

Adenom