Ifirt

OFTUL ROMAN
IESE DE DOUA ORI PE SAPTAMINA ILUSTRAT
- /
nul 1 Nr. 13. - T3 MT RESTI = Un numir 15 bani.
Director I. L. CARAGIALE. dministratia : Strada Harageorgeviel 14. Prim-Redactor A. BACALBASA.

LUPTATORI SI MARTORI

Luptätorul &Ware (tragénd cu pamataful) Tine ce meritl, infam ColectivistI

Luptätorul Pedestru (dandu-se napol) M'a chiorit cu chinoros! Sta, Natiune!!
' MartoriA. Uite, vere, cum se lupta boeril, sa.'si.scoata ochil, pentru nol pi pentru
copiiI noptri! D'aia ne merge no6 bine T Halal de nol!

www.dacoromanica.ro
2 MOFTUL ROMAN
ESPANA
INQUISITORUL SI GITANA
LEGENDA SPANIOLA
Din Gibraltarul sombru i ping la Nevada,
Acolo unde-o data cintarä Serenada
Infante le treminde de bravi alguazili,
Escidadori de patimi i creeri puerill; -
San Pedro de Gardeno si toga Guadarrama,
Escurialul mindru i 'ntreagh panorama
Din jos de Salamanca ping 'n Guadalquivir
Nu ail vAzut palotnä nici cind mai abitir
De cit Dolores, juna pu dintil ebenini,
Ce Mach un Fandango de-ti vine sh te 'nchini!
Nici Gracia, Zoraida, tu insuP Sepulvedo,
Ribeiro vestitul, Virgina din Toledo,
Nu ail jucat Bolero in milni cu castanete
In sala din Alhambra cu mil de spermantete,
Unde privesc gitanil MAO pe mil catiii,
Toreadorii scenticI armati cu lati sane L..
11.
Dar lath ch in domul gigantic, don Rodrig
Apare cu dol tauri, ai diror ochi il frig...
El vede pe Dolores... se-aprinde de copilä
Si repede aruncä din spate-a sa mantilä!...
- Seniore...
- Vino, dona cu dulce mandolinä,
Cortezele te-a§teaptä, ca sh le fii reginä !...
Doi matadori sub masca te-or duce la Cordoba,..
Si-t1 jur pe Carol Quintu, c nu vol bate toba!
Mister si noapte sum brä ! Cartuja Miratlores
Te va primi.'n cetatea o, briar% Dolores...
Aidém !...
- Nu pot, seniore...
www.dacoromanica.ro
Qui non ha visto Sevilla
Non ha visto maravilla.
- Pe Zurbaran ! copiTk
Refuzi ?.. Dar stil tu care ?.. Sint mare-inchizitor!..
-0 sti! Dar mie-mi place voinicu-mi toreador!
WI mare ! Esti putinte !... Descinzi dintr'un Gonzalv,
Ti-e mama. don, Teba si tata don Pernalv ;
Cu Boabdil ilustrul, al Maurilor rege,
Eti vär primar, seniore, dar nu te pot alege !...
AI tras in cursa mortel atiti Abenseragi,
0 still.. Dar a-zi, vampire, tu nu mai p6p." sä tragi
In cursele-ti infame pe Dolores gitana :
Ea are a pä rare pe toreadorul Vrana !...
Tu esti putinte-acolo, la Gibraltar, pe Mare;
Dar toreadoru-mi mindru are ceva mai mare
Iubirea-I pentru mine si tauru-i de sold...
De-aceea,o, seniore, eti nu mg duc cu Vol!
Legenda povesteste ch 'n vesela Grenada,
Unde 'nfloreste-aloes de '0 fac din ea saladá
Plebeii ce n'ail olla podrida de mincare,
S'a intilnit o data - si nu e de mirare -
.Un blet calugär tainic, numit Diego Gil...
Cind sun'o mandaloniná... el plinge ca-un copil...
Si rätdceste ast-fel in noptile 'nstelate
Cintind cm viers de jale ce 'n suflete sträbate:
«Cu Boabdil ilustrul, al Maurilor rege,
«Sint vär primar; dar dinsa pe mine nu m'alege!
«Am tras In cursa mortel pe-orl-care-A benserag,
«Dar a-z1, bätrin i girbov, eft nu mal pot sh trag
«In mrejele lubirel pe Dolor& gitana :
«Ea are apärare pe toreroul Vrana!
 MOIrtUL ROMAN 3

FEMEEA ROMINA - Te gasisesi erl cu anostu de Pe- - Cum s'o amin ?...
trescu,- alt stricat ! incepuseräti. - Nu vreag sá tig!... Nu vreaü !

CONF ERINTA M EA
0 (lath am vrut sä. tig o conferinta.
Eram inscrA si nu-mi rämäsese decit
o saptainina ca s'o prepar.
Asi vrea sh stig de unde aduni pe top
nebunil ä$ia. Vd ca altii nu mai ag
asa prieteni si le e bine! De aia-ti
stag asa de bine a facerile : pentru-ch
nu vrei sh PI cont de lumea serioasa!
Nu vrea ! (do diez)
$i angelul meg, sotia mea, baza e-
dificiului met) conjugal, se duse sh
cada lesinath pe canapea...
0 iubearn, am buhdit, am chemat,

Steteam inteo seara in cash, alaturi trifle Vasiliu cum stä de bine! Anu doctorul, si nu s'a desteptat pink ce
de sotia mea Tubith, si scriam. ästa a cumpärat Pietroasa si la vara nu-I am promis ch amin conferinta.
met* la bal ! Dar Mitochescu? Dar
Se stie ca n'am tinut conferinta. Burteanu ? Vez'c'hia nu sä tin de flea- Särmana femee; cit mh lubea de
Ziarele aft interpretat aceasta in. di- mult !
ferite feluri, .dar nici unul n'a desco- curl, sint oameni sent,* ! Dumneata Daca pe lumea cea-l-alta or fi Ate-.
perit adevaratul motiv. ii dai cu opozitia, par'c'asta o sa mä newt cum o fi putind Satan sa tie
'ngrase ph mine! Par'ca cine stie ce conferinte ? Spiritul sotiei mele s'a
.

Adevarul iata-I.
Incepusem sä scri : mare procopseala ai sti capeti i cu domolit oare in noua-1' incarnatie ?
- Doamnelor i Domnilor ! ästia din opozitie: vad ca a cAzut de
De o data, ingerul meg de ,sotie mä atitla ani de la putere si nicl prefect UN OFITER CU ALTITE"
'ntrerupe : nu te-ag facut ! Ce aü srt ti fach atunci
- Am aflat eg unde mergi serile... cind or veni la F.-:tcre? Ne permitem a atrage serioasa luare
Am auzit eh te dud la Hugo sti ascu1t4 Alt sfert : aminte a d-lui ministru de Razboid
Ta-ra-ra-bum! Foarte frumos iti .sade! - Trist auditor ! asupra urmátoarelor versuri aphrute in
Despre partea mea al putea sit te dud ; alta moralä din partea adoratei Alt* si Bibiluri (No. 3) sub iscali-
dar ce zice lumea care te stie insu ? mele jumatafi : tua Lt. V. Petrescu :
lntrerupt ast-fel, am rupt sfertul de - Acuma alth comedie: te-ai abo-
coalä de hirtie si am inceput altul : nat la Moftul Romän, jurnal fart In brate-mi ±alia si-ff prind,
- Domnilor pi Doamnelor ! nici o conduitä serioasa. Niel Clay- Si sims fiori csa' mä cuprind
Dar muzica divina incepe din nog : moor nu scrie acolo nici Paul Hari- Si fermecat de dor sh-ti spun :
- Ti-am spus de o sutä de ori sh tine nici nimenl. SA fad bunatate sä CA sunt nebun, cá sunt nebun! -

nu mai mi-aduci in casa pe nespa- nu-1 mal citesti, cd nu .e pentru oa-

latul de Vasiliadi... MA faci de ris menii rangés ! Nu zic sit refuzi, dar Credem eá d. Ministru se va gindi
Nu stie nici cum sh se poarte! Sade srt nu'l citesti. SA stil cd-ti iaü toate putin la soarta nenorocitilor soldati
tolänit, fumeazd, nu-mi sáruta macar numerile cite vin si... si le ascund. va aduce aminte eh daca Doro-
mina! Ce-ar zice tanti Euphrosine srt Dach o ficeva serios in vre-un numär, bantul a stropit cu singele silú san-
'1 gaseasca o data aici ! $tig c'ar avea ti-1 daft ; daca nu, nu! Un barbat in- turile Plevnei, el nu merita acum sá
de c ride sotietatea! surat nu e Tamil) sh citeasch ori-ce ! fie pus sub ordinile poetului citat, care
Iar am rupt sfertul i iar am in- Hotarit sä rezist, am scris din nog : declara singur aceea ce daca i-am spune
ceput : - Funebrei adunare ! noi, s'ar suparh...
- Onorat auditorift!... Ascultati insth :

Dar din nog nepretuita7mi familie - Va s'z'cA Thiminicd seara mer- CAZARMA ROMINA
mä intrerupe : gem de sigur? Are srt fie frumos, lu-
- $i sa-ti" lass( obiceiul de a ataca me multa. probabil... Sint curioash sa
lucruri care nu se ataca intr'un sa- te vad, ai srt fumezi i acolo ? SA nu
- CONTRABANDA -

lon! Mai mare rusinea I Iml .crApail faci una ca asta ca mä far; foc! Mos Teach merge sit inspecteze pi-
obrajil de rusine eri cand te luasesi - Lugubrd adunare ! chetele de pe linia frontierel.
la hal.á cu domnu Vulpescu... MA - SA te port)" frumos mäcar atund, Inarmat pink 'n dint), cu sabia la
rog, ce ai eu religia ? Ce ti-a facut ? cA nu estl acasa... Niculeasca e foarte brig si 'n lie-care buzunar cu cite tin
Ce ai cu familia ? AI s'O 'ndrepti dum- pretentioasä.. revolver, se urea intr'o caruta avind
neata ? Mai bine t)-ai vedea de ale , - Ce Niculeasca, dragä ? intrebai drept vizitig un harabagig turc si
dumitale, decit sa te ocupi de flea- tocmai cind ma pregateam sa serif' : alaturi de harabagig doi soldati cu
curl!. Par'c-ai sa 'ndrepti lumea cu « sepideral auditor ! » Par'ca Niculea- pustile 'ncárc`ate.
umärul? N'ag fost ei altii in stare, si sca Vine la conferinta mea! Soseste la pichetul No. '18 intre Ka-
al sh fil dumneata! Of! Cind te-aud - Ce conferinta ?
cu egalitatea, imi vine sa mor ! Quelle
idée !
-- Aaa! dichioi i Cranova.
Conferinta de Duminich seara... Sentinela '1 vede, strip. garda, care
Da cine-ti vorbeste de a- la la umAr pe and seful de post, ca.-
Ati inteles, cred, eh am mal stricat nostiile astea ? Eg iti vorbesc de di- prarul Albu, ii face raportul.
o hirtie. i iar am scris : neul de la Mme Nicolescu... - Unde sint Turcil ? intreaba Mos
- Onorati conceletteni, onorate con- - Apoi eg n'am sil pot merge... Teach.
cetdtene ! - Cum ? Cum ? - Care Turd, triti don capitan ?
$i 'n acelasi Limp, tovaräsa scurnpa - UIti ch am conferinta ? - Care Turci, care Turd ! Contra-
a cazniciei mele s'a pornit : - Nu vreag sh tiü, s'o ! bandistii, ratane I Nu face pa prostu,

www.dacoromanica.ro
4 MOFTUL ROMAN

cä la mine nu merge! Eü sint catanä SPANACHIDISM I Arnandoue studiile or fi apoi publi-

Marina !. .
- cate intr'un singur volum sub titlul:
- Trditi don Capitan, n'am prins Spiritele marl se impun si supun: Elementul teminin in limba noa-
nici un contrabandist.... ele fac totdeau.na scoala. strei si Vice-versa.»
_ -

- Pentru ce nu T-ati prins.? Ce fa- Platon -Platonismul, Onoare neobositului luptator, care,
cell aiel ? Paziti porcii ? Numai pä Oarw in-Darwin ism ti cu toga cheltuiala de timp ce i-o re-
mine Ira vedeti rind yin ? Sclropen hauer-Schopenhauerismul, clama afacerile Societhtb-Spiritiste, iî
- Dach nu tree contrabandisti Spanachidi-Spanachidismul consacra cu Math zel momentele li-
Ce este Spanachidi ? Este un barbat
- Pentru ce nu tree? Dace nu tree politic, un barbat de aceia earl apar bere limbisticei.
pe-aici, atuncl va s' zich tree pin alta asa de odatd, cap cornett neasteptan,
parte! Va s' zich nu sunteti in stare pe orizontul social ca sit eclipseze toate
PARNASUL ROMAN
nici de-atita lucru I... constelatble Whine. El vine cu o idee
- Trditi don dipitan.... cu vederi none, cu o metodd
noud,
- Na vorbi ! Am sa te clan in ju-
!mina, cu o sistemd mina, cu o pro-
gramd noun, en o tinth noud, care
decath pentru pArdsire a. postului in «nu trebue sh lie un main strain in
ERATO, SCAPA-MA !
- TERZINE ACROBATISTE-SIMBOLISTE -
fata inarnicului !... Tirsoru te mdninca cash !I. lava om !

de-at:alma! Ce este Spanachidismul ? Est, scoala

.

pe care a creat-o marele orn. Cine Icoand din ramci,

- Traiti don cApitan, Warn piírhsit odatd a imbratisat-o, la intrebarea even- Cdnd glasuW te chiama,
postu.... tuali : «Ce esti dumneata?» poate rès- Tu vino si ia-ma.
- Dach nu l'ai phrasit, unde sint punde cu mindrie: «Sunt spanachi-
contrabandistii ? Ph mine nu mh pop dist». Ah ! i bine mi-i!
prosti cu una cu cloud), OM al' paid- Carl sunt principiile acestei noue Ceici la tine mi-i
sit postu oil nu l'ai phrasit!... Dach scoale? Iat-le: Dorul inemii....
Democia4innea cu Natiunea, prin
nu l'ai pdrdsit, unde sint contraban- 'Natiune, pentru Natiune; insä, ade-
distil ?... vdrata democratiune a poporulift, re- Gdndurile o dor
- Traiti don capitan, n'a trecnt nici publicand cu domnie romaná, iar nu De scumpal odor :
unu.... falsa democratiune a politicianilor, a Mai las'o ! o, dor !
- SA tact! Pogribania minstirii papistasestrain°.
dinastiei neromâne, catolice,
din cer ! Te marline fript, ratane ! menta! ce strhinul nu clad,
si ereditari; din mo-
e roman, din Ca pe calde azimi,
Spline drept. Ori I-al prins si ti-an momentul ce dinast ia este si ereditard, Vino sei te razimi,
daft parale.... A, ha... -Wiz ca facia... atunci suveranitatea nationalh devine Mintea lumineazd'rni.
Te-ain prins.... un non-sens, in cazul cel mai bun o
- Trditi don.... litera moarth. Dorurilor zi-le :
lath pe scurt tot fundamentul Spa-
- Nu vorbi in fata supiriorului.!.. nachidismului. Sunteti niste-azile
Cu cat cineva stie des- Unor sfinte zile!
Car' s' z'cti ai impartit cu eI!... Las'cri volta mai pe larg atat prin grain rat
te 'nvät, eft ! Am sd fac raport de dare si prin condem aceste marl principti,
'n judecatä! Dace pind 'n 24 de ore in camera, in intruniri si alte loca- Vino, adorato,
nu-mi aduci contrabandisti, sh stil cd lull de petreceri publice, in ziare, bro- Fericirea arat-o.
esti casat i stivenfiat... Te 'nvdt, !.. sari i alte publicatiuni i republica- Scapa-ma, Erato!
tium, cu atat el este un mai desävir-
A doua zi se citea in Kadichioi ur- sitDespanachidist.
matorul ordin de zi semnat de Mos al unelacivaste vine fenomenul imbucurdtor POETUL I MOFTUL"
literaturi politice, tiin-
Teach: Pliee $i beletristice, al unei intregi a-
«Se aduce la cunostinta indigenilor vutli retorice de genul pur spanachi- M'am intalnit alaltaieri cu poetul
Turd nascuti in Dobrogea san trnia- dist-ba Meta ni se promite i o expo- Caton X..., unul dintre eel mai talen-
tora, ea nimeni n'are voe sh importeze zitie de picture! tati parnasieni romani.. El se alla in-
tutun de contrabanda fira stirea au- doVivat Spanachidismul ! iata o scoale
mare viitor !
tr'o dispozitie de spirit cu desivarsire
toritdtilor militare. ,
sumbrh: scrisese loath noaptca o poezie
«Ori-cine isi va permite a face con- .
acum mergea la cafenea sh bea un
trabanda fare sii fi avizat pe coman- L I MBIS TIC A caputiner. Ann inlrat in vorb5. Omni
dantul punctului, va fi imptiscat si acesta, ea drept cuvint, e amant de
apoi dat judeeritei, conform regula- «Revista north» publica de Maya tot ce '1 inconjoard. El se vede neno-
mentului pentru paza frontierelor. vreme un eminent studiú limbistic twit intr'o epoch si intr'o tare, undo
«Este interzis ori-cui s,aduch tutun datorit penel d-lui B P. Hasdn, en; talentul serios nu este apreciat si unde
de contrabanda prin alte puncte decit noscutul nostru spiritist. St udin l a- numai mofturile lac parale. Dar sa
acelea pazite de armata rominh. Pi- cesta ¡north titlul «Elementul femi- ,clarn aci, mai bine de cat o descriere,
chetele care vor observe ca contraban- nin in limba romana». intreaga conversatie re am avut-o cu
distil' tree prin puncte pe unde nu l ¡Anna azi en plAcere cii neintre- poetul : acest interview este plin de
pot li vazUtT, an dreptul sa-I impuste entail limbist va publich in curind un interes.
pe ice ii dreseze proces-verhal».
i al doilea stadia, ca pendant la eel EU. Salutare, ilustre 'Caton.
d'intai.
¡ Cat. Salutare.

www.dacoromanica.ro
 (19
MOFTUL ROMAN 5

EA. Ce mai faci ? Cat. SA colaborez eft la «Moftuk ? matI a conduce la mormint inch until din
Cat. Ce sä fac ?... traesc... vegetez... sh'iM prostituesc pana ea pornografii raril barbatI, earl fac fala Ora si a
(zimbind sumbru). N'am dormit toata si insanitäti ? ! A ! imam& iff romanesc si in special Argefe-
noaptea... main torturat niste terzine. ziand el acestea, am intrat a- nilor.
Eft. Si le-al reusit cel putin. mandol la Fialcowsky. Cu multh di-
Cat. (Clara niel o falsa modestie) 0 ! plomatie si cu patina ! cafea cu lapte, . Coroanele ail fost purtate de t'éranl in
ea le en$ese totdetina terzinele. (o tti- am obtinut pentru ctitoiii no$tri fru- costume
cere)
Eft. Aproposito, ce zici de «Mortal))
moasa lui poezie «Erato, scapet-m&,
aceasta
. ..... .......
nationale din oras .
.

minune de dine $i de fanta- Carat funebru indoliat era frumos im-

. .. .

nostru ? zie, pe care o darn mai sus in nu- podobit.

(aci desgustal dispare de pe mrul de astazi.
Cat.
.....
Chiar natura pirea crt lua parte, im-
figura poetului and loc la o incrun- Le-am citit aceste terzine in $edinti preung
.... .
cii Pitestenil, la dareroasa proce-
tare, care nu tine de cat o Mira si plenara la redactie $i am exclamat cu siune-de unde dimineata prosomorith li
dispare ca sA dea- loc iar desgustului) totil : plumbuita, rece i alai,* la ora 1, tim-
Ce vrel sa zic ? daca Suntet,I, cum vd, El ! cine mal poate serie .ca Caton?
Frumos, nobil, admirabil talent ! pul plecaril fámásitelor luI. Gr. Bratianu
multumiti... de la gara, deodath se insenind i 'si a-
Eft. Slava Domnului ! merge. Dar and te gindesti cu cafe arna-
rata soarele el blind de primiivara. (Ve-
Cat. (and din cap desolat) Da, da, riciuni este legal talentul unuI .poet sera' i nepiishloare natura ! Nota aloft.).
merge si o sh mearga, nu m indoesc; ca Caton, atunci 41 vine sh .zici : mai
astea sunt lucrurile earl merg la noi : bine cii nu am talent ea Caton. Noroc
prostiile, rnofturile, -literatura seri- crt nu sunt, ch nu pot fi ca el! Mi-e
oasa nu merge. Dela inceput am stint, fried de deziluzie si deceptie! Nu
-De la biserici ne indre atria m spre ba-
riera Arge-$. Trecnd in dreptul areslului
vezind numal titlul «Mottul», ct osh vrean sii traiese, nu vreafi. sii beafk, preventiv, garda flea onorurile cuvenite
reu$iti. lath' tara in care traim, iatä niel sii manânc atata amar ea Caton : marelul ern. Onoare el.
publicul nostru. I dai ceva sanatos am puma de intoxicatiune prin ca- La 3 V4 ore, rilma$itele sfinte ale luI
$i muncit.... putine ! Gr. T. Bratianu apucara de la bariera
E4. Dar .imi .pare ea $i .«Moftul» e Arges, spre Tigveni. D. prefect dadu or-
sanatos $i muncit... din telegrafic autoritatilor din Curtea de
UN SFAT LA TREI ZILE Arges si TigvenI pentru a ieFi inaintea
Cat. (isbucnind) Sanatos si muncit .

...«Moftul»? A ! asta e prea mult! o ilustruluI luptitor.

foaie tara nici o sare, tiara nici un pic Ori-ce mama care tine sA dea o Find comentariti.
educatiune serioasä copilelor sale tre-
de talent, plind de pornografii, si.care bue sit citeasert Moftul Romin i sa
love0e in tot ce e ideal, mare si shim, noteze cu crelon rosu aceea ce nu tre- 0 CUGETARE LA TREI ZILE
care toarna otrava batjocurii in spi- bue sa citeasa fetele !
ritele din lumea asta si din cealaltd, 1110..... ['metal daca tiul fudul Ware niclun
impingènd pe tineri la scepticism, la UNUI POET PLETOS haz.
antipatie contra tutulor frumoaselor
formule clasiee ale patriotismului $i Dumneata, socoti, baete, TEATRUL HUGO
ale artel ! Sanatoasa ?... o foita infama, Ca mai multi din tineret,
care nu respectä nici mortal, paro- Cii lui Eminescu 'n plete La Teatrul Hugo, Valty a cintat a-searä'
diând discursurile funebre! Ii sta darul de poet. - La marche des cocas. .°
Eü (demieticindu-m din arneteala Nu! nu'l oala, bat-o vina! Am dori ca artistele sit nu mal filch
Vinul e toata pricina. .
chestiunI personale la reprezentatiile high
in care m'a aruncat cascada de elo- - El, *i capul saVi fi ras, chestiunI care pot edema pe mom-
cuenfd) Dar in fine... Tot poet ar ti rämas : Ora eliteI sociale.
Cat. (mai violent) In tine, in fine Lese'si per pinä 'n calaie Cel putin cind cinth asemenea lucrari
mergep inainte: asta reu$e$te la nol. Alti, tot vax o sti rarnäie ! delicate, sit' nu se mal ulte in anume
Bateti-v joc de tot, de cer si de pa- lojI
mint, de vii si de morti, de «noi $i de Ne minim cum d. general Jack Laho-
RUBRICA LUGUBRA vary, ministrul de rezbel, care se ail& in
voi.» Ati gasit coarda care place until Teatru, nu a uzat de autoritatea-I minis-
public fail ideal $i fArA busold mo- teriali spre a face sit' incet3ze insultele
raid ; corn peti'l $i mai mult de cit este Un ziar din capitala publka o dare aduse rind plinti din public, - maI ales
corupt; rAlAciti'l mai departe pe cane de seami despre onorurile co s'uti IIA- cuí aluziunile erad Mettle prea drosso
necunoscute i 'ntuneeate ale scepti- cut ramasitelor regrelatu lint Gr. T. modo.
cismului, ale blazariI si lepädäril de Bratianu la trecerea lor prin Pitesti.
1:

* *
cote sfinte. Moartea e fara indoiald un Wert] gro- La ¡morsel reprezentatie :
zav; dar intrio tara ea a noastra, chiar - lath un teatru in adevir occidental.
EA. (=flit; Oricum mi se,-pare cA... moartea rift loc la multe lueruri ve-
- Cu toate astea are si ceva oriental.
Cat. (intrerupéndu-m cu adinea sele. lath' in adevr eite-va $iruri din
I
Confratele nostril Claymoor, care e in-
amAriciune) A! ce tara ! darea de sea toil a pitesteanului nostru: tr'o loji, aUzind aceasta convorbire in-
.Eü. (mahnit) i efi tocinalvream sA bled o zi mare... incercat-ad Pitestenil toarce spat*.
te'ntalnesc ca sä te rog sA colaborezi. mercurl 3 martie a. e. E ail fost che- -71

www.dacoromanica.ro
 6 MOFTUL ROMAN

UN PROCUROR UTIL Trompeta Covurluiului, rivala Ga- o bandä de mizerabili la locuinta re-
latilar, suptiratä de transferarea unor dactorului valorosului organ. Banditii
Eri s'a 'nfátisat la curtea cu jurati magistrati, face propunerea urmiltoare, strecurat in casä in puterea nop-
un proces al ziarelor Lupta si Ade- de care credem cá Ministrul ar trebui tel $i.... lästim sä povesteascd insusl
värul. , sti tie seama : confratele violat :
Curtea respingind un incident ri-
dice de ap5rare, incu1paii s'aa re- Admitem numat atunci sit' se transfere s'ati introdus in domiciliul d-lut
tra i proCesul s'a judecat in lipS5. acesti onorabili juslitiabili, °find et vor Petre Ottolescu redactorul ziaralut nostru,
D. Procuror Cräsnaru a Merit o ple- accepta la o atare mutare. furindu-I mat multe obiecte de valoare :
doarie asa de strálucitO in potriva ....6 cämäst. de damä brodate, 6 servete
inculpatilor, inch. juratii 1-aa a- In adevär, transferarea justitiabililor de masá, 4 fuste albe, toate en iniatiala
chitat. . . este o infamie, in potriva chreea Mof- Elne...
'k * tul Romin nu gäseste destule cuvinte lea cum acest guvern stie sit res-
Atlind despre aceasta, toti eel' earl de protestai e. pecte libertatea presei ! El se introduce
aü procese la jurati a facia cerere Ca culme a cinismului ministerial, in domiciliul ziaristilor si le violeazd
sä li se judice afacerile in zilele cind iatä ce mai denuntä valorosul organ fustele, chiar chid a initiala Eléne!
va pleda in contra lor ' acest damn &Mean : Bine ch se opresc numai aici.!
procuror.
Din parte-i, partidul socialist va Confratele nostru are probe palpa-
De ce nu se gindesto onorabilul d. Mi-
cere sa se institue la tie-care tribunal nistra bile, cad-
cite un asemenea procuror spre a curor Popescu la situatia perplexA a d-lut pro-
in principitarea lor le-a cane in carte
scuti clasele sOrace de plata avoca- abandona tot co a?avut - care a trebuit a-st
mat scamp si sacru, un lant de aur i in cask' pe covor douii
tului. adica o sotie iubitä, )(maul legaturei lor, garnituri rupte din brose.
Ni se spune insti eh baroul de II fo'v
este serios alarmat. El va cere disti- care
si
ast4-zY se Osesc introdnsf in scoala,
care pärinte este reclamat imperios de Noi nu stim dacri lantul chant avea
tuirea acestul procuror, care nimiceste interesele lor naturale - §i, aceasta nu- $i el vre-o initialä; totu$1, ne pare bine
institutia avocatilor. mat pentru a satisface capriciul d-nulut cit in principitarea lor nu le-a chzut
* Marghiloman. fustele... Te pomenesti cit li se vedea
In ultimul moment aflam ca Alianta initiala!
Israel i tä pune .marI insistente pe lingä Da, vom zice si noi, a lua pe un sot
guvernul francez, ca si ad ilea pe d. de lingh sotia luI, fructul legäturel
Crdsnaru ca procuror in Paris. Alianta lor, frill a tine cont de interesele lor JUSTITIA ROMANA
"posh ast-fel sti obtie achitarea tuturor
panamist ilor. naturale, este o infamie.
Ce se va face sotia rämash fail sot?
latá ce propune Trompeta Covurlu-
--
SECTIA CORECTIONALA

Prezidentul ((Mini reclamantà) Spu-

PRESA ROMANA
t/I
cTROMPETA COVURLUIULUI,
Dach este ceva care face onoare aces-
tel [tug eminamente agricole i cu care
ne-am putea tali in ochil Europei, $i
chiar ai Africei,-este de sigur presa
romin. Polit ica remind. comatul ro-
ne cum s'a petrecut lucrurile...
iului.
Femeea Caliopa ,(republicanä ro-
Pune-se d. Ministru in locul d-nului mânti) Ea, domnule prezident, vine
procuror §i atunci va vedea eat de grea dumnealui la mine, care venea in tot-
si dureroasA e lovitura pe care i-a dat-o
luI Popescu. deauna seara ca amic, Inch era si dam-
neal care mi-este arnica', si ati chemat-o
Ori-cit ar zburli pe unit' moralisti dumneavoastrri martorti cii a fost a-
aceastd propunere, ea este totusi o colo si poate sä jure cum s'a 'ntimplat.
propunere serioasd , cad experienta Prezidentul. Las'o pe dumneael" ; nu
proprie face mai mult decit ori-ce. 5i e aid ; dumneaei o sä rspunzd ' când
,

rnin, patriotismul romin, femeea ro- numal- dupd ce d. ministru se va pune o vom chemä. Acu spune d-ta.
minä,-toate astea nu's nimica pe IWO in local procurorului-justitiabil, nu- Reclamanta. Spuiil. A venit dum-
inteligenta, pe lingd talentata, pe linga mai atunci va vedea ce a pierdut pro- nea .

geniala presä rominä. Neat ca, Fran- curorul i cit de greil trebuie sti-i vie. Ineulpatul. Dumneata m'al amid :
tuzii, Nemtil si alp catolici-papistas'i Dar ne óprim aci, ctici faptele vor- am biletul dumitale.
nu a invätat la scoala marelui He- bese de sine. Inainte de a sfiri insd, Prezidentul.. Tricere.
liade,-crici ar vedea atunci ce vA sä nu putem sti nu citrim urmätoarele Reclamanta. Dach stiam ce sloth esti,
ziat o presti de talent ! rinduri pline de durere ale confratehri nu te mai chemain... A venit si zice
Si cui credeti cti datorim progresul din Covurluiä : s'a nu mai invirtim masa, care vorbeam
presei noastre nationale ? 0 spUnem cu sord-mea, care a munt, si ne spunea
fret teamä" de a ti desmintiti : spana- EI bine, acest act de cruzime, ne denota
poezii de Iminescu si de Victor Cucu.
chidismului! un document de persicutiune, de care e (ilaritate)
Ne propunem ca de a-zi inainte sd capabil numat un gavern Conservator. Prez. Cu sora d umi tale care a murit ?
ddm loc in coloanele Moftului Romin ** Reel. Da, la spital, de plept ;ie$ise din
color mat insemnate prod uctiudi aph- Fireste, aceste "Padua crude nu pu- azil siä pläcea poeziile.... pied o iubeam
rute in aceastä presa. c.. incepem cu teaú sti nu pue pe ginduri pe guver- foarte mutt, ea o bhgasem la azil cit
Trompeta Covurluiului, organ politic- nul personal al M. S, Regelui ! aveam o protectie (plinge). i (And
. economic, apare, vai ! numai de cloud Si lath' cii redactiunea Trompetel vorbeam cu ea, apoi toatd noaptea o
I

ori pe sdptämind. a fost gred lovitä. Guvernul a trimis visam.

www.dacoromanica.ro
 SPC
MOFTUL ROMAN 7

Prez. Cum vorbeal cu ea ? Martora Tincuta face o märturisire ai cäutat Cu dinadinsul efectul por-
Reel. Cu durnnealuI invirtea ma3a. care confirmä in totul plingerile re- nografic i n'aveti scuzd...
Mi-a spus eh e fericith si s'a inthlnit clamantel. - Niel o scuzA ? am strigat ea exas-
acolo cu mama ; me säruth dulce, dar Avocatul ex-officio al apärdril, dupä perat de strinsura inestricabila a di-
mama nu poate vorbi ch e in alth parte. o pledoarie de doué ore, incheie: Doni- lemii. Niel o scuza 1 (cu glas tare) Mai
inthia, jur pe sfänta Constitutiune care
Inculpatul. Am zis ch a trecut iar nilor magistrati, voia 11 scurt. Spiri- garanteazd libertatea preseT, câtä vreme
in incarnatiune. tismul, aceastä sublime *Ninth a vii- aceasta nu e in opozitie! jur pe sans
Prez. Täcere. (chtre reclaman(ä) Si toruluI, este inch in fase : ca mice gele martirilor dela 14 Martie 1888 ,
d-ta credeai ? copil in fase poate face si gresell ; nu'i dtzuti pe baricade la .Orfe, in piata
Teatrului i 'n strada palatului ! jur
Rect. Cum sh nu (Tu..; dach vorbea mai putin adevrat cä viitorul este al pL! toate ideaturile politice, economice,
masa ? lui. Inculpatul din gresalä, in starea literare, finantiare etc., cd cacofonia a
Prez. Dar ceasul i cu inelele cum impersonalä de media, a avut o mis- resultat unmet din iuteala condeiului !
ti le-a luat? care de somnambul ; a luat ceasul si (81 alai tare) A ! dar sh adtnitem eh'
Inculp. Fare sh stia : erarn media ! celelalte, e adevdrat, dar a fácut-o in- este intentionatd. El ! $i ? pentru o mich
cacotonie nenorocitd, vrei d-ta sh ne
Prez. Tdcere, inculpatule, de vrel voluntar, era inteo stare de absolutd tad sä credem cd meritdm ocna pe
sh agravezi situatia. (recla mantel) iresponsabilitate. Stiinta modernd ne-a viata ? Dar d-ta, care esti deputat ,toc-
SpUne. dat destule lumini asupra iresponsa- mai d-ta sh te revolti ? Dar unde se
Reel. A venit sears i zice ch a in- bilitätil : toed asieta sistemuldi nos- aud mal multe cacofonii decal in Ca-
vätat acuma sti arate si persoana, dar tru penal trebue deci sh se schimbe. mera plin
d-v. reactionarh ? Dar cine, in
Parlament, din cauza a dou ino-
nu cu masa, zice ch 1-a invtatärä lath marele cuvint al stiintei moderne : cente initiate, a lipit la trei colegi in-
niste profesori de la minister, de unde iresponsab i 1 itate - impunitate; tuteld famele sobrichete pe cari cerneala
face acuma pe popi. Zice: «desbracd-te; da, nu pedeapsh. Esti iresponsabil ? noasträ ar rosi sh le scrie aici ? De
(sensatie in auditoria) scoate tot ce pop' sä't1 permiti din child in chnd o unde ati scos d-v. ch. Camera sd ailart
al oil de metal orl de imitatie!» si ea gresald, de care in urtnä ipso facto singurheste
pivilegiul cacofoniilor ? i ce
aceastä Koala iezuiticä, nedemnä
am scos ceasul si lantul, care'l aveam . nu WI vinovat. Or,Tclientul mat nu de veacul XX, care consisth in a invi-
cadoa de suvenir de la un... de la o e responsabil, pentru ch. n'a stint ce noväti pe altul eft uzeazh moderat de
mätusä a mea i cu medalionul, cu face ! ceea ce d-ta abuzezi mereü ? Si nu
o suvith de pr de la sord-mea, i Me- Reel. Da de ce le-a pus amanet la uita, domnule, cä noi cel putin avem
lele, i le-am pus pe mash lingä lamph. cofethrie ? scuza cd cacofoniile ies din virful con-
Sa vé spuie si Tincuta c poate sh Inculp. De rusine! deiului, iar nu din via graia !
jure. Si zice durnnealui Tincutil, zice Avocatul. Vedeti, d-lor magistrati,
Atu du-te dincolo», si a bdgat-o in o- de rusine... Apol, poate avea rusine un .1\/1 ap 'T JRI
dhita ailalth si a inchis usa, si «sh nu orn responsabil ? Nu. Ea deci cer a- Din carnetul until pungas :
vil pini nu te-orn chema!» ; inch Tin- chitarea ; in orice caz, circumstante
cuta ridea de noi ; dar dumnealui, as! atenuante. Nu uitati ch trhirn inteo lama... la 'nchisoare,
avea alte motive, sh, vedeti. 5i duph epoch unde nu e red sh menajdm spi- Vara... la rcoare.
ce am pus ceasul cu lantul i inelele ritismul i pe spiritisti. _A. VI Z
pe mash, m'a legat la ochl si m'a pus Tribunalul, sub impresia ultimelor Anuntain tuturor domnilor abonatt
sä stria intenn picior, $i am stat asa... cuvinte ale apärdrii, admite circum- §i corespondenti al Moftulai Roman"
am stat... pret ca la un sfert de ceas, stante atenuante i condamnd pe ti- ca administratla foci noastre se AA
si zice.... nrul media la sase luni inchisoare in Strada CaraheorgheTicI, No 14.
Inculp. NuI adevärat! $i 25 lei cheltueli de judecatd. Prin urmare, pe aceasta adresa tre-
bue trimeasa ori ce corespondenta.
Reel. (isbuonind) Taci, sarlatane, Reclamanta iese din pretoria plan- In ace141 timp se anunta ea toate
care nu te-am crezut pentru ca sä fil gind i sdruthrid obiectele spiritizate, chitantele noastre Tor trebui sa poarte
pinh'nteatt sh rizi de o biatd fernee ce i s'aa restituit, reincarnate, de cri trd semnatura administratorulul Moftului
ca mine!... i dupä ce am stat asa, d. prezident. Ronan, d. G. Tanasescu.
domnule prezident, de'mi amortise pi-
ciorul i 'ml Meat urechile vuu... vuu..., CACOFONIE Lan N. Cezarescu
ch mi-era i fricä, eh' spunea ch o sh Avocat
vie sora-mea, dumnealui zice : «al a- In momentul cand punem sub presh - CALEA M0.57LOR 73 -
dormit ?» zic : «da», zice: alpine», si si child nu e chip sh mai facem co-
mi-a venit asa un fel de ametealä ; recturi, un amic indiscret (un deputat
i ndepei ident),arunch ndu'si privirea din
Filip I. Gesticone
zic : «o sh mai tie mull ?» zice : «nu AVOCA T
intimplare pe probele paginilor noa-
misca!» si am auzit odath puf ! in stre, exclamh indignat : Bulevardul Elisabeta sg
lamph, i usa buf ! i parc'am vzut -A ! aceasta este un scandal. Ca- Orele de consultatie : 8-10 dimineata si
pe sora-mea, am tipat si am chzut jos cofonia cu care se terrnind articolul de la 4-6 dup amine. 4

lesinatä. CAnd m'a desteptat Tincuta,
ia'l pe dornnul de unde nu e ; cauth
ciasul si inelele in sus, cautd-le 'n jos
- nicäiri.
dv. Poetul fi Moftul» este neiertatä. MOFTUL ROMAN
Cad sh v pun imediat intr'o dilemh.
Din dou una : ori ati facut cacofonia Un numr 15 tuna. Un numr vechia
Para intentie, ori ati fäcut-o cu inten- 30 banl.
tie... Apoi dac'atI tacut-o cu intentie, A bonament - 1 an 12 leI, 6 lan1 7 lei.

www.dacoromanica.ro
 iÇI ROMAN

MARE DEPOZIT MARE DEPOZIT

de de
MA1NE de CUSUT COMPANIA AMERICANA' VELOCIPEITE
PR:ZVLA DIRPOZZT 73 Aqur: 73E CUSTIT
Patent Singer Perfectionat
Prermate la kale. ePosiiile cu rimele Medalit ,s-i Diplome .de onoare.- Repula(ie universala
neintrecule ca in soliditale, lucrare i eleganta.

Peste 5 milioane sunt in intrebuinare #0-

-71117, CEL MAI MARE DEPOSIT

--- 114 211 re-tt -Halm velodyede S P 0 T"
care sunt cele mat bane din lame
Constructiune neintrecut T Eleganttt compiectà T ik
Mere usorT Cea maI mare soliditate T
'94 Accesorii pentru orl-ce lei de mashie de cusut si mare a-
' sortiment de articole pentru velocipede.
-.Z.-a- Cereti cataloagele poastre ilustrate pe care le trimitem
gratis si franco.-Singural representant : .

ernhard D. Zismawec
la Brine EfcrIel, Bulevardul Elisabeta, Bacure§tt, eriruia trebue sa se adreseze ori-ce corespondente i valor).

MANC ATI GITIVECIUL JULIAN 9

PROPRIA MEA INVENTIONE
Marca depusá la Trib. orner, de Ilfov la 29 Febr. 1890 sub N . 2101.
DEPOSIT
39, Strada Lipseani
MOAN anu G -
DEPOSIT
39, Strada

0 MICA.
Modut preparatiunei Ghiveciului
Iulian.si a tuturor conservelor mele
le yeti grisi in bresaira mea intitu-
lath Gospodaria easel, alma II, pe
care orT-ce client o capätä gratis.
Ghiveciul milan ,este o composi-
xi:=)i_ac.401.,TEE:
Dovleeol h la Colaro de post, cu 'literate de un om special in ricsUi...
unt-de-lemn, sos tomat si patlagele meserie.
rosiI, se maninca rece. %mire bóbe Mien, stint boabe
Ardent nmplut h la Innache sunt mid verzi de la natura, 'sMingt
umpluti ,cu orez i cu zarzavaturi Calistrat.
preparate irr unt-de lemn, se ma- .

tie de 15 feluti de zarzavat CU sos, Maitre bóbe campenísch este Wipe

nincä rece (de post). marl.
care, se glitesee cu carne
Grhiveciit Ciiinglirese de post in PAtlAgele implinate, (Imam-Baili) Fasolea rgairi este rotunda, gro-
unt-de-lemn, este tot o compositie sunt glie gala in. unt-de-lemn si simea ca chibritul, are gustul deo-
de 15 telurl de zarzavat cu orez; sos gustos de tomat si pätIttgele ro- sebit de cea-falta de la noi din tara.
se maninca rece. sii, se .maninca rece. Fasolea Inlian este pastäile (tecile)
Talmeti-Balmeti este cea mai deli- Bailie de post h la Iordache sunt mid subtirt si verde, sämintä flu-
cata mincare Oita eu anghinare, preparate in unt-de-lemn cu sos to- D
carat, fasole boabe flagiole, dovlecei mat si pättägete rosiI, se maritime Fasolea verde pectin este fasolea
si alte zarzavaturl intOcmal ca an- rece. loeal;1.
ghinare -A la. Green. - - rlYite aceste preparate de post Stint
' ' N. B. Conservelo ce se prevd in fata pretului curent, atit cele de zarzavat pentru gAtit, cit 1i cele de post in unt-de-lemn, nu contin el-
tusl de putinA sare.

Tip. «LUPTA», Al. Letteriu, Pasagiul Banco! Nationale. Tipiirit en maOna Albert & C-ie Frankenthal.

www.dacoromanica.ro