Вы находитесь на странице: 1из 29

KAPITULU I

DAHULUK

1.1. Definisaun Estagiu Servisu Social (ESS)

Estagiu e servisu sosial (ESS) hanesan aktividades kurikuler ne’ebe


iha ami nia moris nudar estudante ka aktividae akademika, aktividade
importante estagiu nia maka hanesan edukasaun, peskiza no dedikasaun ba iha
komunidade Suco Afaloicai Posto Administrativu Baguia, Municipiu Baucau
oinsa bele kompleta requezitu halo programa Universidade Oriental Timor-
Lorosa’e (UNITAL) nian tinan akademiku 2017 ne’ebe refleta ho tres pilares
akademiku, atu heteten deit katak estagiu signifika hanesan formatu ida
ne’ebe hala’o aktividade integradu dedikasaun estudante nia ba iha sosiedade
ho edukasaun peskiza ne’ebe ho karakteristiku exstra kurikuler ne’ebe hala’o
husi estudante programa estrata bazeia ba regulamentu ba akademiku
Universidade Oriental Timor-Lorosa’e (UNITAL).

Maka liu husi programa estagiu ba estudante ne’ebe liu ou kompleta


ona SKS 150-165 ou livre teoria ona atu nune’e prepara-an atu servisu
hamutuk ho komunidade iha terenu hodi nune’e bele fo solusaun ne’ebe diak
no fo benefisiu ba povu dezenvolvimentu ba nasaun doben Timor Leste.

Estagiu Servisu Sosial (ESS) hanesan modelu ida ne’ebe implementa


husi tres pilares akademiku ne’ebe kompostu husi Edukasaun, Peskiza no
Dedikasaun ba komunidade Suco Afaloicai, Municipiu Baucau, Posto
Administrativu Baguia ne’ebe ho extra-kurikuler ne’ebe hala’o husi liceo iha
ne’ebe Estudante Universitariu implementa program estagiu ne’ebe involve
direitamente lider komunitariu no komunidade sira iha suco refere atu servisu
hamutuk ho komunidade liu husi programa suco no mos problema saida maka
lider komunidade sira infrenta iha momentu ne’e. Estudante estagiu hamutuk

1
ho lider komunitariu hodi hala’o planu hamutuk oinsa atu bele minimiza,
rezolve problema ne’ebe maka iha.

Estagiu Servisu Sosial (ESS) iha komponente tolu maka importante,


maka hanesan ensino superior ka akademiku, komunidade ho estadu,
universitariu hanesan mos sujeitu ne’ebe hala’o programa ensino superior
ne’ebe bele movimenta etapa dezenvolvimentu nasional planeadu husi
estudante universitariu ho objectivu atu estudante sira bele implementa no
pratika teoria ne’ebe maka sira hetan iha universidade iha momentu ida ne’e
mos estudante bele haklaken liu tan koñesementu loke tan hanoin tantu teoria
no mos pratika.

1.2. Objectivu Estagio Servisu Social ESS

Atu estudante sira bele kontribui ideias bazeia ba siensia teknologia


ne’ebe estudante durante ne’e hetan iha universidade no bele halo
komparasaun entre teoria ciensia no praktika ne’ebe akontese iha populsaun
nia le’et.

Estudante sira bele aumenta liu tan no hetan esperiensia estudante


ne’ebe maka foin liu husi involvimentu komunidade indiretamente bele hetan
no halo formulasaun planu, Implementasaun, Monitorizasaun ba problema
dezenvolvimentu ne’ebe akontese iha area rural no komunidade hasoru no
infrenta iha baze.

Atu estudante sira hatene halo planu oinsa atu bele servisu hamutuk ho
autoridade lokal ou governu lokal no adaptasaun aktividades edukasaun no
peskiza ho ezizencia no preokupasaun ne’ebe populasaun ou komunidade
infrenta iha area rural ou baze.

2
Atu estudante bele estuda no komprende konaba implementasaun
programa sira ne’ebe hala’o iha base, bazeando ba planu Suco ne’ebe
implementa husi komunidade bele sai hanesan espereinsia ba estudante sira.

Metode ne’ebe ami uja durante ami halo aktividade estaziu iha Suku
Afaloicai Posto Administrativu Baguia, Munisipiu Baucau durante fulan ida
semana rua hahu husi loron 07 Agustus 2017 maka uza metode observasaun
ne’ebe hare diretamente ba problema sira ne’ebe akontese iha Suco Afaloicai
ne’e nia laran.

1.3. Alvu no Utilizasaun Estagiu Servisu Social (ESS)

Alvu no utilizasaun a Estagiu Servisu Social (ESS) hanesan aktividade


estudante programa S1 nivel ikus ho nia estatutu kurikuler ne’ebe hala’o iha
terenu konteudu aktividade estagio servisu social (ESS) maka edukasaun,
peskiza, no servisu ba komunidade ne’ebe trasa ona iha Visaun no Misaun
Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL) especial liu iha Tri-Dharma
ensino superior nune’e estagiu Servisu Social (ESS) bele sai hanesan
modelu/figura integridade kreatividade entre servisu ba komunidade ho
edukasaun no peskiza ne’ebe ho karakter ekstrakurikuler, ne’ebe hala’o husi
estudante programa S1.
Ho hirak nebe mensiona iha leten husi ami estagiadu foti nia benifisiu
nebe maka tuir mai ne’e:
a) Ba estudante estagiu sira importante maka estudante sira bele
hasa’e no hadia ami nia kapasidade no mentalidade atu nune’e bele
servisu hamutuk ho sosiedade sira nia le’et oinsa kondisaun no
situasaun ne’ebe iha komunidade sira infrenta atu nune’e ita mos
bele senti.

3
b) Ba komunidade ho ami nia prezensa hodi nune’e bele loke sira nia
hanoin no sira nia kreatividade konabá edukasaun formal, non
formal, hala’o aktividade servisu entermus jeral.
c) Hamosu relasaun ne’ebe diak entre estagiu no komunidade

1.4. Kriteriu Estagiu Servisu Social (ESS)

Kriteria Estagiu Servisu Social (ESS) mak hanesan tuir mai ne’e

a) Estudante kada pessoal priense kriteriu SKS minimu 150 i maximu 165
b) Reziztrasaun iha administrasaun finansas ho kriteriu osan 200.00 U$
c) Kriteriu Dokumentus estudante KRS, KHS, Nota Banku husi semester I
to’o semester VIII.
d) Pembekalan
e) Abertura/Pelepasan
f) Enseramentu/Penarikan

1.4.1. Situasaun Jeral Area Nian

Kondisaun Geral area suco Afaloicai nia ho nia figura mak hanesan
tuir mai ne’e :
a. Area Geografia

Suco Afaloicai hanesan hola parte husi Posto Administrativu Baguia


Municipiu Baucau. Area suco Afaloicai iha aldeia ha’at (4) maka hanesan
Aldeia Uai-mata. Aldeia Oqui-lari , Aldeia Bui-bela, Aldeia lena.

b. Area Baliza

Kona ba liña administrativu Suco Afaloicai nia iha ligasuan ho baliza


suku sira seluk mak hanesan area:

a) Parte Norte ligasaun ho suco Osso-huna posto administrative Baguia.

4
b) Parte Sul ligasaun Uatulari Quelicai
c) Parte Oeste ligasaun suco Osso-huna posto administrative Baguia
d) Parte sul ligasaun ho Posto Administrativo Quelicai.
c. Iklima

Ba situasaun geral ba Suco Afaloicai iha iklima tropika no fahe ba parte


rua mak hanesan tempu udan no bai loron . tempu udan komesa husi fulan
Novembru to’o fulan Julho. Tempu bain loron komesa husi fulan junhu to’o
fulan Outobru . Dala ruma iha suco Afaloicai bele akontese tempu bai loron
naruk ou kleur

d. Demografia
Ne’e maka totalidade uma kain, no populasaun husi feto no mane iha
Suku Afaloicai.

Tabela 1. Total populasun sucu Afaloicai

No. Aldeia Uma Kain Mane Feto Total populasaun

1. Uai-mata 74 195 200 395

2. Oqui-lari 85 224 235 459

3. Bui-Bela 36 73 89 175

4. Lena 36 85 73 158

5 Sub-Total - 590 597 1.187

TOTAL 1.187 590 597 1.187

5
Bazeia ba data refere Suco Afaloicai hanesan Suco ida ne’ebe ho
populasaun ne’ebe diak, iha Posto Administrativo Baguia, nune’e sira iha
populasaun ne’ebe aumenta kada tinan no mos menus populasaun ne’ebe
mate, bazeia ba ami ne’ebe hala’o peskiza ka hatudu katak total popolasaun
Suco Afaloicai maioria feto mak barak liu mane.

Tabela 2. Komposisaun Populasaun baseia ba tipo edukasaun no sexo

No Infantile Primaria Pre-secundaria Secundaria

Sexo M F M F M F M F

26 18 73 58 89 100 40 38

Sub-Total 34 131 189 78

TOTAL 878

Fontes : Relatorio Annual Suco Afaloicai ano Lektivo 2017

Baseia ba data refere Suco Afaloicai hanesan Suco ida ne’ebe iha
rekursu humanus ne’ebe diak, iha Posto Administratifo Baguia, nune’e sira
iha potensia tebes atu zere oinsa atu hasa’e potensia sosiais ekonomia povu
nian, maibe persiza servisu ne’ebe integradu entre intelektual, komunidade no
autoridade local.

6
Tabela 3. Kompozisaun populasaun baseia ba klasifikasaun akademiku

No Diploma Diploma Diploma Lisenciatura Masterado Doutor


I II III

1 M F M F M F M F M F M F

2 18 2 23 1 26 2 20 13 3 2 1 0
9 8 2

Sub-
Total
47 41 48 33 5 1

Total 175

Fontes: Relatorio Annual Suco Afaloicai ano Lektivo 2017

Bazeia ba data refere Suco Afaloicai hanesan Suco ida ne’ebe iha
rekursu humanus ne’ebe diak, iha Posto Administrativo Baguia, nune’e sira
iha rekursu humanus ne’ebe sub-sente, oinsa atu zere potensia sosiais
ekonomia povu nian, maibe persiza servisu ne’ebe integradu entre intelektual,
komunidade no autoridade local iha Suco Afaloicai.

Potensias rekursus ne’ebe iha mak hanesan Agrikultura Pecuaria


plantasaun. Rekursus humanus.

7
Tabel 4. Komposisaun produtus agrikultura no plantasaun iha area Suco
Afaloicai

No. Variadade Potencia (ha) Kultiva (ha) Abandona (ha) Obs


1 Café 10 4 25
2 Kami 20 15 17
3 Nu'u 35 25 8
4 Saburaka 16 3 13
5 Ai-Kameli 12 6 35
6 Ha'as 25 16 16
7 Ai-Teka 15 3 5
8 Bua 5 3 1
9 Koto’o 100 95 5
Kulu-
10 Modo - 0,0 -

Bazeia ba dadus refere ami rezumu katak Suco Afaloicai iha potensia
tebes iha seitor Agricultura no Floresta, maibe iha indikador ne’ebe iha katak
sira Seidauk uja potensia rai ne’ebe iha atu dezemvolve, entaun rai abondona
mak bo’ot liu duke rai ne’ebe sira halo kultifa.

Rekomenda ba autoridade local para oinsa fo hanoin no motifasaun ba


povu agricultor sira oinsa atu uja potensia rai ne’ebe iha atu bele aumenta
produsaun iha seitor refere hodi nune bele hadia sira nia moris, liu-liu
ekonomika povu nian.

8
Tabel 5. Lista dadus total animais tipo hakiak animal iha Suco Afaloicai.

Karau Karau Bibi Bibi Manu Manu


No Kuda Timor Vaca Fahi Malae Timur Lokal Rasa
Total 102 167 245 617 105 284 4184

Bazeia ba dadus refere ami identifika problema hakiak animal iha


Suco Afaloicai hanesan tuir mai ne’e :

1. Hahan (pakan) hahan ou pakan ne’ebe iha Suco refere sai hanesan
problema bo’ot ida ne’ebe povu agricultura sira infrenta, tamba sira
laiha hahan ne’ebe sira kuda rasik maibe sira depende ba natureza
2. Hakiak ne’ebe sei subsistem tradisional, ne’ebe laiha kondisaun
saude animal ne’ebe diak hodi nun e’e animal bele hetan moras oi-
oin e tinan-tinan animal sempre mate
3. Bazeia ba pontu 1 no 2 produsaun animal iha Suco refere kada tinan
sempre tun.

Solusaun ne’ebe ami rekomenda ba autoridade local, oinsa atu bele fo


hanoin nafatin ba agricultor sira para oinsa atensaun ba ai-han (pakan) ne’ebe
sufisiente, no hala’o konsultasaun ho mediku animal nian, ne’ebe wainhira
animal refere hetan moras.

9
Tabela 6. Komposisaun dadus asistencial social

Idosos Ivalidos Veteranus Veteranus Bolsa Bolsa da


(8-14) (4-7) da Mae Familia
M F M F M F M F M F M F
60 67 2 1 10 1 10 1 28 39 43 37
Total

Bazeia ba dadus refere ,Suco Afaloicai Suco ne’ebe nakunu ho


problema sosiais indikador mak hanesan : idosos, ivalidos, Veteranus, bolsa
da mae, bolsa da familia ida ne’e hatudu katak maioria problema sempre
mosu, persiza motivasaun no apoia husi autoridade local hodi nune’e sira mos
apoia no partisipa iha prosesu dezemvolvimentu Suco nian.

Tabela 7. Lista Dezastre Naturais Ne’ebe Hetan Apoio Umaniterio Tipo


Dezastre

Ahi han uma


tipo estragos Rai halai tipo estragos Anin sobu Total Obs
total
Total Naton Total Naton
2 12 8 11 15 48

Bazeia ba dadus refere, Suco Afalocai Suco ne’ebe nakunu ho


problema naturais indikador mak hanesan : ahi-han uma, rai halai, anin sobu
(anin bo’ot) ida ne’e hatudu katak maioria problema sempre mosu, persiza
atensaun husi governu liu-liu Ministerio kompete hodi nune’e bele hare
rezolve no apoia autoridade local hodi liu husi metodu konservasaun hanesan

10
kuda ai-horis, sensivilizasaun konaba impakto husi problema natureza ba
moris nian.

Tabela 8. Dadus potensia natar no area kultiva iha suco Afaloicai

Sistema no area kultiva


No. Tinan Area Total Aban Obs
potencia Pad Kovenci Tradico kultiva Dona
iha (ha) Nal(ha) Nal(ha) (ha) (ha)

Udan
1 2017 93 30 32 27 55 70 Ben
Menus

Bazeia ba dadus refere Suco Afaloicai, Suco iha potensia iha area
agricultura liu-liu iha area sistema area kultiva nian ne’e duni persiza atensaun
husi governu liu-liu Ministeriu kompeten, atu ajuda no apoia povu agricultura
sira iha baze, tamba dadus refere indika katak natar no to’os sei abandona husi
agricultor sira.

1.4.2. Potensia Area Suco Afaloicai

a). Aspetu Ekonomia

Aspetu ekonomia sai aspektu importante ida ba Suco Afaloicai, oinsa


povu atu zere potensia natureza ne’ebe iha liña pobreza iha area refere, nebe
moris ho vida Agricultura, floresta, no Horticultura no negocio atu nune’e
bele hasa’e rendimentu ekonomia moris povu nian.

11
b). Aspeto Edukasaun Sai Aspetu Ida Ne’ebe Importante Ba Ita Nia
Moris.

Suco Afaloicai iha fasilidade edukasaun mak hanesan eskola Infantil


Ensinu Primaria, no Ensinu Pre-Secundaria , maibe populasaun husi suco
Vizinu maka hanesan, Aekoni, ossu-huna, watukarabu no suco sira seluk
maibe sira la uja fasilidade iha suco refere tamba maioria sira ba eskola iha
centro posto Adminitrativo Baguia.

c). Aspeitu Agrikultura Sai Aspeitu Importante Ba Iha Sector Ekonomia

Oinsa atu hamenus importasaun hahan husi rai liur, maibe populasaun
Suco Afalocai sei uja nafatin sistema tradisional hodi hatan ba sira nia
nesesidade iha basiku. Ho razaun ida ne’e populsaun husi Suco Afaloicai
presija akompania husi governu no parte skotholder hanesan NGO ne’ebe
orintasaun iha seitor agricultura atu fo fasilita hanesan treinamentu, peskiza
nebe iha tekniku modern atu bele fo’o benefisiu ba popualsaun ba nia moris
future,liu-liu iha dezenvolvimentu ekonomia iha suku Afaloicai.

d). Aspektu Saude

Sai imforante ida ba iha Comunidade Oinsa ho condisaun Saudavel.


Populasaun Suco Afaloicai dok liu posto Administrativu Baguia no distansia
husi Suco Afaloicai ba posto Administrativu Baguia kota (10 km) no
fasilidade Saude iha Suco Afaloicai refere la iha, no comunidade Suco
Afaloicai moras ba Consulta iha Sentru Saude Baguia vial.

12
e). Aspektu Politik

Hare husi aspeitu politika iha Suco Afaloicai iha partidu Ruanulu resin
ida (21) hanesan. : FRETILIN, CNRT, FRENTI MUDANCA, UDT, , PD,
PSD, UNDERTIM,APMT, KONTU,PEP,PST,PDP,PR,PDC,MLP,PLP,P
UDD,PTD,CASDT,PDN NO BUP . Tamba ne’e tuir observasaun katak
maske ho multi partidario iha Suco Afaloicai ne’e la fo impaktu ba povo area
refere tamba lider lokal sempre servisu hamutuk ho komunidade oinsa atu
dezenvolve sira nia suco. Ne’ebe estudante ESS identifika durante fulan ida
liu semana rua iha suku refere.

1.4.3. Kondisaun Kultural e Sosial.

a. Sosial no Kultura

Maka hanesan tradisun ou kultura Suco Afaloicai sei kaer metin


tradisaun husi nia beialan ou beiza-avo sira ne’ebe husik hela no mos adora
nafatin sasan lulik no tarabandu ba ai-horis hotu-hotu iha Suco refere.
Hanesan ida-idak hare’e ninia plantasaun no hodi labele tesi ka estraga arbiru
ai horis sira no kazamentu la halo problema ba malu. Wainhira populasaun
hala’o problema ba malu lia nain sira sei rezolve tuir nia tradisaun ou kultura
ne’ebe ita nia bei ala sira husik hela mai ita, ida ne’e mak loron-loron
akontese iha suku Afaloicai, no lingua nebe popualasaun suku Afaloicai
loron-loron koalia lian materna mak hanesan makasa’e ho nauiti. populasaun
suku Afaloicai maioria ho religiaun katholika no protestante nomos balun sei
fiar kultura tradisional. Sistema kazamentu suku Afaloicai nia ne’ebe uniku no
agora dadaun domina iha Municipiu Baucau maka kaben sai kultura suku
Afaloicai durante ne’e hanesan sistema patrilineal (kaben sai) hanesan mane
maka uma nain no feto husik hela nia familia ba hela hamutuk ho mane nia
familia

13
b. Vida Moris Lor-Loron Suco Afaloicai

Aktividade loron-loron ne’ebe populasaun sira hala’o vida agrikultura


maka hanesan: Halo to’os, Natar, hakiak animal no negosiu ki’ik hanesan
fa’an kios, fa’an modo, fa’n koto no seluk- seluk tan.

c. Potensia Area Suku Afaloicai Nian

Potensia area importante tebes oinsa atu determina no suporta


agrikultura atu redus inportasaun husi liur mai iha suku nia atu bele dudu
roda ekonomia bele la’o ba futuru. Potensia area hanesan area espesilidade
agrikultura,espesialidade koto espesialidade ekonomia, espesialidade
edukasaun, espesialidade floresta, no seluk tan. Suco Afaloicai hanesan ida
ne’ebe ho ninia potensia ne’ebe makas tebes iha parte potensia agricultura, atu
hadia ba prosesu dezenvolvimentu ba futuru nia.

14
KAPITULU II
PROBLEMA NO SOLUSAUN

2.1. Problema No Nesesidade Populasaun Hasoru Loron-Loron

Estagiu e Servisu Social hanesan aktividade exstra kurikuler ne’ebe estudante


hala’o besik liu ba komunidade atu observa no hatene desafiu no problema ne’ebe
mak komunidade sira hasoru tamba ne’e bazeia ba aktividade estagiu ne’ebe hahu
husi dia 07 de Agustus to’o 18 de Setembru estudante konsege identifika problema
lubuk ne’ebe iha mak ne’e.

2.1.1. Alternativu Ba Problema

Bazeia ba problema ne’ebe identifika ona iha alternative ne’ebe ami foti hodi
resolve ka buka solusan ba problema sira ne’e maka estudante estgiado servisu
hamutuk ho lider comunidade no konselho do suco hodi buka solusaun ba problema
sira mak tuir mai ne’e.

2.1.2. Problema Ba Area Administrasaun Publiku Hanesan:


a) Mekanismu ou regras governu nian ne’ebe seidauk lo’os ou klaru.
b) Administrasaun suco ne’ebe seidauk lao ho diak.
c) Povu nia matenek ba dezenvolvimentu sei limitadu.
2.1.3. Problema Ba Area Agriakultura Mak Hanesan:
a) Populasaun sei menus konecementu ba teknologia modernu ba iha
agrikultura.
b) Em geral populasaun maioria sei uza sistema tradiosional ba iha
agrikultura.
c) Seidauk iha konesementu klean kona-ba saude animal.
d) Sistema merkadoria no agrikula ne’ebe ho rezultado ladun diak.
e) Produsaun agrikultura ne’ebe sei minimu liu.

15
2.1.4. Problema Ba Area Ekonomi
a) Populasaun sei menus konhesementu oinsa hasa’e rendementu kona-ba
qualidade no kuantidade produsaun ba iha nesesidade lor-loron.
b) Sei menus fasilidade kreditu husi parte kompeten oinsa atu hasa’e
kapasidade ba negosiante ki’ik iha suco Afaloicai.
c) Seidauk determina folin sasan kona-ba negosiante ho skalaun ki’ik.
2.1.5. Problema Ba Area Saude
a) Komunidade la iha saneamentu iha bairo.
b) Iha suku laia fatin lixu.
c) Centro de saude iha Suco seidauk iha

2.2. Alternativu Ba Solusaun

Bazeia ba problema ne’ebe indentifika ona iha alternativu ne’ebe ami foti hodi
resolve ka buka solusan ba problema sira ne’e maka estudante estagiadu servisu
social hamutuk ho lider comunitariu no conselho hodi buka solusan ba problema sira
mak tuir mai ne’e.

2.2.1. Espesealidade Ba Area Administrasaun Publicu

Presisa Administrasaun suco hanesan quadru suco, quadru avisu, monografi,


mapa demografia, rekapitulasaun suco livru imventariu suco, livru projetu suco,no
livru aktividade suco atu redus kona-ba roda governu nian bele la’o diak.

Presija hala’o sosialijasaun ou edukasaun kona-ba regras ne’ebe determina


tiha ona hanesan edukasaun sivika.

Precisa iha regra no lei lokal ne’ebe forte ho instansia ne’ebe relasaun ho
dezenvolvimentu suco iha futuru oin mai.

16
2.2.2. Espesialidade Ba Iha Agrikultura

a) Presija atu hadia aktividade kona-ba formasaun oinsa halo to’os ne’ebe
daik.
b) Presija fo treinamentu no teknika modernu ba agrikultura sira.
c) presija fo konesementu klean ba populasaun oinsa atu uza sistema
agrikultura ne’ebe lo’os no hetan rendementu diak.
2.2.3. Espesialidade Ba iha Ekonomia.
a) Presija gestaun ne’ebe diak kona-ba negosiu ki’ik no sistema merkadoria
ba iha Mercado local.
b) Presija atu aumenta fasilidade produtu local populasaun nian ba negosiu
ho folin ne’ebe diak.
c) Presija aumenta skiil ou kapasidade kona-ba gestaun ba iha negosio ki’ik
sira.
d) Presija fo transfortasaun kona-ba folin sasan iha negosio ki’ik sira.
e) Presija fo treinamentu ba negosio ki’ik ho diak atu nune’e sira bele
maneja rasik.
2.2.4. Espesialidade Ba iha Saude
a) Populasaun Presija pasiencia oinsa hetan saneamentu iha Aldeia no Suco
ne’ebe diak.
b) Populasaun presija ho konsensia ne’ebe diak oinsa atu kontrola ambiente
no hadok an husi fo’er ne’ebe mai husi animal atu nune’e labele estraga
ou halo fo’er iha ita nia Aldeia no Suco.
c) Presija iha fasilidade be’e mos no saude geral iha aldeia no Suco ne’ebe
diak.

17
KAPITULU III

IMPLEMENTASAUN AKTIVIDADE ESTAGIO SERVISU SOCIAL (ESS)

3.1. Progama Aktividade Estagio Servisu Social (Ess)

Aktividade Estagio Universidade Orental Timor Loro Sa’e (UNITAL) ne’ebe


hala’o iha Suco Afaloicai, Posto Administrativu Baguia, Municipio Baucau ne’ebe
hahu husi dia 07 de Agustus to 18 de Septembru 2017, ne’ebe fahe sevisu lubuk ida
husi Chefe do Suco Afaloicai ba Estudante ESS durante fulan ida semana rua nialaran
mak hanesa tuir mai ne’e :

3.1.1. Aktividade Fisiku

a) Hadia bandeira nia Rin no halo fatin lixu iha sede suku Afaloicai.
b) Taka Estrada kuak iha Sede Suco Afaloicai nia oin.
c) Taka estrada kuak iha Aldeia Oqui-lari no aldeia Lenas, Suco Afaloicai
nian
d) Limpeja jeral haleu Sede Suco Afaloicai nian.
e) Limpeja jeral hamutuk ho estudante Basiko filial iha eskola
(EBF) Afaloicai
f) Hadia ou rehabilitasaun Sede, Suco Afalocai.

3.1.2. Atividade Non Fisik


a) Fo formasaun ka fahe konhesementu ba estudante eskola basiko filial
Aelita,eskola EBF Afaloicai,eskola TK infantil loke husi protestante,
estudante eskola pre-sekundaria no sekundaria Satilos Taur Matan ruak
iha Suku Osso-huna.
b) Estagio Servisu Social (ESS) hasoru malu ho Chefe do Suco ho nia
Strutura tomak, hodi entrega ekipamentus Construsaun fatin lixu,bandeira
nia Rin no kuadru estrutura nian ba sede suku Afaloicai.

18
3.2. Implementasaun Estagio E Servisu Sosial (Ess)

Iha implemrntasaun Aktividade estagio e ervisiu social (ESS) Universidade


Orental Timor Loro Sa’e (UNITAL) Periode 2017 ba Faculdade lima (6) fatin
estagio servisu social (ESS) mak Municipio Baucau, Postu Administrativo Baguia
fahe Suco tolu (8) ho durasaun fulan ida semana rua.

Etudante estagio servisu social (ESS) Nia Programa ne’ebe Durante hala’o iha
terenu ou iha Suco mak hanesa:

3.2.1. Saude Ambiental Mak Hanesan :


a) Limpeja geral iha area Suco Afaloicai.
b) Taka dalan kuak, iha area suco Afaloicai.
3.2.2. Konstrusaun Mak Hanesan:
a) Ke’e foun rai hodi halo fatin lixu no bandeira nia Rin iha sede suku
Afaloicai.
b) Pinta Quadru Informasaun no Quadru Estrutura Sede Suco Afalocai Nian.

3.2.3. Programa Aktividade Estra Mak Hanesan Programa Aumenta Nian


Ne’ebe Estagiado Servisu Social Halao Mak Tuir Mai Ne’e:
a) Participa kore metan iha suco Afalocai ,aldeia Wai-Mata.
b) Participa sermonia funeral iha komunidade suco Afaloicai, aldeia Oqui-
Lari
c) Estudante Estagiado Servisu Social (ESS) domingo partisipa missa ho
komunidade sira iha greja nossa senhora do karmo iha suku Afaloicai.
d) Estudante Estagiao Servisu Sosial(ESS) Hamutuk komunide suku
Afaloicai hodi halo seremonia ritual ka tradisaun hakoi Mate Ruin iha
aldeia Wai-mata.

19
KAPITULO IV

FAKTORES APOIO NO IMPEDE IMPLEMENTASAUN AKTIVIDADE (ESS)

4.1. Faktor Apoio Estagio

Iha aktividade estagiu ne’ebe implementa duransaun fulan ida semana rua iha
suco Afaloicai postu administrativo Baguia, Municipio Baucau mak sai hanesan tuir
mai ne’e:

a) Iha pembekalan husi komisaun organizadora ba estagiu e servisu


social ba periode 2017.
b) Fo hanoin no motivasaun husi orentador kampo (DOK).
c) Apoiu no suporta konstrusaun material husi komunidade iha sucu
afaloicai atu halo konstrusaun fatin lixu no hadia Bandeira Rin.
d) Apoiu moral no fo hanoin husi komunidade chefi do suco nia
estrutura nomos kolega sira husi grupo seluk.
e) Apoiu husi komunidade mak hanesan nesecidade basico.

4.1.1. Faktores Impedimenta Ba Implementasaun Aktividade Estagiu

a) Implementasaun aktividade estagiu servisu social(ESS) durante fulan ida


semana rua iha suco Afaloicai,postu administrativo Baguia,municipio
Baucau, buat sira ne’ebe mak sai hanesan faktores impedimento mak
hanesan menus orsamentu no material hodi apoiu ami nia aktividade
estagiu e servisu social nian (Ess).
b) Menus participasaun husi komunidade iha aktividade servisu social.
c) Menus participasaun husi instituisaun governu local ba iha aktividade
estagiu servisu social (Ess).

20
4.2. Re - Solusaun

a. Maneira Sira Ne’ebe Estudante ESS Uja Hodi Resolve

Iha maneira ne’ebe bele limite faktores impedementu ne’ebe hasoru


husi estudante estagiu sira iha suco Afaloicai mak hanesan tuir mai nee:

1. Estudante estagiado sira hakbesik-an chefe do suco no chefe aldeia


nebe existe iha suco refere.
2. Fo motivasaun ne’ebe diak nune’e komundade bele servisu hamutuk
ho estudante estagio servisu social (ESS).
3. Trés pilares ensino superior ne’ebe didikan ba komunidade sempre
tau as iha estudante ida-idak nia neon no hanoin durante halao estagiu
servisu social (ESS).
b. Fatin Potencia Sira Ne’ebe Atu Desenvolvimento Iha Suco Afaloicai

Potencia sira ne’ebe sei bele desenvolve iha suco Afaloicai postu
administrativo Baguia municipio Baucau mak hanesan tuir mai ne’e :

1. Parte agricultura hanesan fo benefisiu ba agricultura oinsa atu halao


to’os ho natar hodi hetan rendimentu ne’ebe diak atu desenvolve sira
nia moris.
2. Pecuaria iha suco Afaloicai ida nee mos potencial pecuaria hanesan
hakiak karau,bibi,fahi,manu,kuda,tamba ho kondisaun iklima ne’be
mak diak no fatin ba animal moris ho livre.
3. Holti-kultura iha suco Afaloicai mak hanesan modo mutin, modo
metan, senhora, repolho, jambua, koto, kulu no seluk-seluk tan, tamba
ho iklima ne’ebe mak diak atu desenvolve ba sira nia future.

21
KAPITULU V

MAKTAKA

5.1. Konkluzaun

Iha implementasaun estagiu servisu social (ESS) ba periodu 2017 iha


municipiu Baucau Postu Administrativu Baguia Suco Afaloicai durante fulan ida liu
semana rua ne’ebe liu husi implementasaun aktividade ne’ebe hakerek ona iha leten
maka hakarak konklui deit hanesan tuir mai ne’e :

a) Estaziu hanesan aktividade ida ne’ebe maka importante ba estudante


tamba ita bele hetan esperiensia husi autoridade local relasaun ho
edukasaun. Ba akademiku Universidade Oriental Timor-Lorosa’e
(UNITAL) iha kontestu tres pilares ensino superior hanesan
edukasaun, peskiza no dedikasaun ba iha komunidade nomos estrutura
konsello do suku tomak iha Suku Afaloicai iha ne’e populasaun barak
maka iha area negosiu ki’ik iha parte negosiante tamba ne’e hadia sira
ninia moris iha tempu ne’ebe oin mai ou ba futuru.
b) Estudante sira bele implementa esperiensia bazeia ba siensia ne’ebe
hetan iha Universidade atu nune’e komunidade sira bele iha
koñesementu lalaok edukasaun.
c) Bazeia ba Estaziu ne’ebe hala’o aktividade iha area refere atu bele
servisu hamutuk ho autoridade local no adaptasaun aktividade konaba
servisu oinsa bele atrai komunidade sira servisu hamutuk ho
autoridade lokal.
d) Ho estaziadus nia prezensa bele atrai estudante no komunidade sira nia
mentalidade hodi nun’e sira bele iha nafatin kreatividade ba sira nia
estudu no servisu.

22
5.2. Sugestaun/Kritika

Durante hala’o implementasaun aktividades estagiu e servisu social (ESS) ba


periodu 2017 iha Suku Afaloicai durante fulan ida liu semana rua sujestaun ne’ebe
mak ami rekomenda hanesan tuir mai ne’e :

1. Ami estagiadu rekomenda ba parte universidade katak wainhira iha


programa estaziu ba estudante sira tenki halo planu ne’ebe diak iha
liña kordenasaun atu nune’e iha futuru oin mai bele lao ho
sistematika.
2. Ami estagiadu rekomenda ba parte universidade katak wainhira
aloka estudante ho durasaun tempu ne’ebe maximu hodi nune’e
bele responde ba komunidade sira nia preokupasaun.
3. Husi autoridade local hakarak rekomenda hela ba Universidade
katak tinan-tinan tenki aloka estudante UNITAL ba hala’o estaziu
servisu social (ESS) iha suku refere, maibe ho nia durasaun tempu
mas-menus fulan tolu ho rajaun hirak ne’e bele fo benefisiu ba
komunidade ho estaziadu.

23
5.2.1. Estrutura Do Suco Afaloicai

Lia nain

Chefe Suco Cosme


Aparicio
Germano João Baptista

Juventude
Mane

David do
Reigo

Juventude
Feto
Chefe Chefe Chefe Chefe
Aldeia Aldeia Aldeia Aldeia Zulmira
Oqui-lari Bui- Uai-Mata Lena Pinto
Bela
Julio da Nicolau Manuel
Costa Julio do Soares
Guterres Ribeiro R.pires

5.2.2 Mapa Do Suco Afaloicai

24
5.2.3 Estrutura Grupo (ESS) Suco Afaloica

25
CHEFE DO GRUPO
Pascoal Dos Santos C.

VICE I SECRETARIA VICE II

Natalina de Jesus Matilda da Costa Belo Videl dos S.J Monis

TEZOREIRO KONSUMSI DOKUMENTASI

Zeferina M.A.D.Costa Mariazinha C.de Jose da Costa

SEGURANSA

1. Marzito Dos Santos


2. Matilda d.J. Araujo

5.3 UNIVERSIDADE ORIENTAL TIMOR LOROSA’E (UNITAL)

26
ESTÁGIO E SERVICO SOCIAL (ESS)

PERIODO 2017
LISTA AVALIASAUN
Fatin ESS :
Aldeia : Oqui-lari
Suco : Afaloicai
Posto Administrativo : Baguia
Municipio : Baucau
KOMPONENTE Obs
No Naran Kompleto NIM AVALIASAUN
P D K IJ I R V V
O P P L N L
N N N N N N
1 XistoMagno 13.05.04.016
2 Zulmira do Carmo L.P 14.05.01.062
3 Pascoal dos Santos 14.02.01.062
Cabral
4 Pascoal Mendonça 13.02.02.040
5 Pedro Soares Dias 14.02.03.015
6 Tomazia da Silva 14.01.01.091
7 Viedel dos S. de 14.01.01.044
J.moniz
8 Miguel Sufa 14.03.01.063
9 Moises Martins de 14.03.02.031
Araujo
10 Monica de jesus 14.03.04.100
11 Natalina de Jesus 14.03.01.065

27
12 Marzito dos Santos 14.03.04.072
13 Matilda de J.Araujo 14.03.04.098
14 Matilda da C. Belo 14.04.01.097
15 Julino L. Martins 04.08.04.069
16 Jose da Costa 14.08.04.022
17 Samuel dos R. da Costa 14.08.04.105
18 Zeferina M. de A. da 14.08.04.111
Costa
19 Anastacia Soares 14.08.04.00
20 Mariazinha C. de A. 14.04.05.006

5.3.1 FULAN AGUSTO LISTA PREZENSA GRUPO LORON-LORON HAHU


DATA 08 DE AGUSTO TO’O 18 DE SETEMBRO 2017

28
1 Xisto Magno 13.05.04.016 Agricultor Pescas
2 Zulmira do Carmo L. P. 14.05.01.062 Agricultor Agranomi
Gusmăo
3 Pascoal dos Santos Cabral 14.02.01.062 Cispol A.P
4 Pascoal mendonça 14.02.02.040 Cispol R.I
5 Pedro Soares Dias 14.02.03.015 Cispol P.D
6 Tomazia da Silva 14.01.01.091 Direito D.Geral
7 Viedel dos S.de J.Moniz 14.01.01.044 Direito D. Geral
8 Miguel Sufa 14.03.01.063 Economi Estastica
9 Moises Martins de Araujo 14.03.01.081 Economi Gestaun
10 Monica de Jesus 14.03.02.031 Economi Gestaun
11 Natalina de Jesus 14.03.04.100 Economi Acontansi
12 Marzito dos Santos 14.03.04.072 Tecnik Turismu
13 Matilde D.J.Araujo 14.03.04.098 Economi Acontansi
14 Matilde da C.Belo 14.04.05.007 Tékniko Industria
15 Julino L.Martins 14.08.04.097 R.N.M Petroleo
16 Jose da costa 14.08.04.069 R.N.M Ambiental
17 Samuel dos R.da costa 14.08.04.105 R.N.M Petroleo
18 Zeferina Maia de A.da 14.08.04.111 R.N.M Petroleo
Costa
19 Anastacia Soares 14.08.04.003 R.N.M Petroleo
20 Mariazinha C.de A. 14.04.05.006 Teknik Industria

29

Вам также может понравиться