ESTIMAREA CERERII DE MOBILITATE SI A FLUXURILOR DE

CIRCULATIE JUDETUL BRAILA – TRANSPORT RUTIER

- SITUATIA ACTUALA –

ELABORATORI:

AV TRANSPORT PLANNING SRL URBAN TRAFIC SRL

Iulie 2010

1
CUPRINS

1. Introducere .......................................................................................................................................... 3

2. Metodologie ......................................................................................................................................... 4

2.1 Baze de date disponibile ............................................................................................................... 4

2.2 Programe de calcul utilizate ......................................................................................................... 4

2.3 Mod de abordare si activitati ........................................................................................................ 5

3. Cererea de mobilitate si fluxurile de circulatie ............................................................................... 9

3.1 Cererea de mobilitate pentru persoane si marfa ......................................................................... 9

3.2 Fluxurile de circulatie autovehicule pentru persoane si marfa ................................................. 14

4. Concluzii si recomandari ................................................................................................................. 22

2
 1. Introducere

In scopul realizarii analizei situatiei actuale din punct de vedere al cererii de mobilitate si
traficului rutier, s-au luat in considerare urmatoarele elemente:
- Necesitatea estimarii cererii de mobilitate si a deplasarilor gen OD (Origine – Destinatie)
la nivelul judetului Braila, considerand de asemenea localitati din judetele invecinate
Galati si Tulcea.
- Necesitatea estimarii cererii de mobilitate la nivel intern al judetului Braila, pentru fiecare
localitate, si de asemenea in relatie cu celelalte localitati si zone din tara.
- Necesitatea estimarii fluxurilor de circulatie care sa corespunda cu recensamintele de
circulatie efectuate atat pe drumurile nationale cat si pe cele judetene din judetul Braila
si zona de influenta.

Stabilirea nivelului de mobilitate actual este de importanta majora in evaluarea scenariilor de

perspectiva din punct de vedere al impactului asupra traficului rutier si in identificarea
congestiilor de trafic care pot sa apara pe reteaua de drumuri publice.

Datorita faptului ca in momentul actual judetul Braila nu dispune de un model de transport, si

nici de o baza de date referitoare la mobilitatea persoanelor si marfurilor, a fost necesar sa se
dezvolte si sa se aplice o metodologie care sa permita atat evidentierea cu un nivel de
incredere ridicat a situatiei actuale cat si estimarea impactului scenariilor de perspectiva.

Modul de abordare si metodologia dezvoltata in cadrul acestui proiect sunt prezentate in

capitolul urmator.

3
 2. Metodologie

2.1 Baze de date disponibile

Urmatoarele baze de date au fost disponibile:

1. Matricile OD la nivel de comuna elaborate de catre CESTRIN/CNADNR pentru anul

2005, pe tipuri de vehicule de transport persoane si marfa astfel:
- Autoturisme, microbuze si autoutilitare – denumite in coontinuare autoturisme
- Autocamioane cu 2 osii
- Autocamioane cu 3 si 4 osii
- Autocamioane cu 5 si peste 5 osii (inclusiv autocamioane cu remorca)

2. Recensaminte de circulatie la nivelul anului 2005 pentru drumurile nationale si

drumurile judetene, pentru aceleasi categorii de autovehicule.

3. Date socio-economice la nivel de localitate, din care au fost utilizate datele

referitoare la populatia totala si numarul tootal de angajati.

4. Instrumente de lucru: modelul national de transport CNADNR la nivelul a 192 de

zone pentru Romania.

5. Harti rutiere detaliate pentru judetele Braila, Galati si Tulcea.

2.2 Programe de calcul utilizate

In realizare proiectului consultantul a utilizat urmatoarele programe de calcul/softuri

specializate pe care le detina cu licenta:
- VISUM – software de transport planning
- SPSS – software de prelucrari de date si statistica

4
2.3 Mod de abordare si activitati

Pentru realizare proiectului a fost detaliat modelul de transport CNADNR pentru zona de
studiu la nivel de localitate, ceea ce a impus:
- Detalierea retelei rutiere prin intoducerea drumurilor judetene si comunale
- Detalierea zonificarii prin introducerea de zone noi la nivel de localitate.

In continuare, au fost considerate urmatoarele activitati:

- Detalierea matricilor OD pentru urmatoarele categorii de autovehicule: autoturisme,

autocamioane cu 2 osii, autocamioane cu 3&4 osii si autocamioane cu 5 si peste 5 osii,

- In cazul matricii OD pentru autoturisme s-a estimat numarul de deplasari generate si

atrase de catre fiecare localitate din judetul Braila pe baza datelor socio-economic, dupa
care s-au distribuit deplasarile intre zone la nivelul judetului si inrelatie cu celelalte zone
din tara cu ajutorul modelului gravitational,

- Pentru matricile OD de transport marfa s-a estimat numarul de deplasari generate si

atrase, pentru cele zonele care nu prezentau nici o deplasare in matricile OD detaliate
CESTRIN, considerand un numar mediu de autovehicule de transport marfa generate si
atrase minim, prin comparatie cu alte localitati similare,

- Matricile OD pentru persoane si marfa au fost apoi calibrate in functie de traficul

recenzat pe drumurile judetene si nationale din zona de studiu.

- Afectarea pe retea a matriclor OD pe categorii de vehicule si estimarea traficului rutier.

In continuare se prezinta in Tabelul 1 zonele/localitatile detaliate din aria de studiu, si datele

referitoare la:
- Populatia totala estimata
- Numarul total de salariati estimat
- Deplasari cu autoturismul generate/atrase de catre fiecare zona detaliata/localitate, la
nivel de Medie Zilnica Anuala - MZA

5
Tabelul 1 Zonificarea detaliata la nivel de localitate pentru aria de studiu / date socio-
economice principale / deplasari generate si atrase cu autorurismul, estimate

Numele localitatii Cod zona Populatia Nr. total Deplasari estimate

model de totala salariati generate/atrase cu
transport estimata estimat autoturismul

CAZASU 305 3221 207 363.5

CHISCANI 306 5660 1641 894.2
GEMENELE 307 1810 257 232.4
GROPENI 308 3359 269 389.7
MIRCEA VODA 309 3170 387 394.4
RACOVITA 310 1590 62 171.4
ROSIORI 311 2600 121 284.2
SILISTEA 312 1856 192 224
STANCUTA 313 3377 357 409.15
TRAIAN 314 3559 460 447.9
TUDOR
VLADIMIRESCU 315 2089 94 227.7
UNIREA 316 2700 104 290.8
VADENI 317 3919 487 489.3
Tichilesti 318 3824 236 429.6
Romanu 319 1954 85 212.4
Marasu 320 3169 118 340.5
Frecatei 321 1590 123 183.6
Sendreni 233 3558 470 449.8
Branistea 216 4139 130 439.9
IC Bratianu 325 1236 62 136
Smardan 323 1052 103 125.85
Carcaliu 324 3159 123 340.5
Jijlia 322 5768 346 646

In continuare, in Figura 1 de mai jos se prezinta reteaua de transport la nivel national si in

Figura 2 si 3 reteaua de transport si zonificarea aferenta la nivelul ariei de studiu.

6
Figura 1 Reteaua de transport rutier la nivel national

7
Figura 2 Retea rutiera si zonificare la nivelul ariei de studiu

Figura 3 Retea rutiera si zonificare la nivelul judetului Braila

8
3. Cererea de mobilitate si fluxurile de circulatie

3.1 Cererea de mobilitate pentru persoane si marfa

In urma aplicarii metodologiei specificate mai sus s-au estimat matricile OD finale pentru
situatia actuala, pe categorii de autovehicule. Rezultatele sunt prezentate astfel:
 Figura 4: Cererea de mobilitate pentru autoturisme, la nivel de deplasari pe zi, aria
de studiu
 Figura 5: Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 2 osii, la nivel de deplasari
pe zi, aria de studiu
 Figura 6: Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 3 si 4 osii, la nivel de
deplasari pe zi, aria de studiu
 Figura 7: Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 5 si peste 5 osii, la nivel
de deplasari pe zi, aria de studiu

9
Figura 4 Cererea de mobilitate pentru autoturisme, la nivel de deplasari pe zi, aria de studiu

10
Figura 5 Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 2 osii, la nivel de deplasari pe zi, aria de studiu

11
Figura 6 Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 3 si 4 osii, la nivel de deplasari pe zi, aria de studiu

12
Figura 7 Cererea de mobilitate pentru autocamioane cu 5 si peste 5 osii, la nivel de deplasari pe zi, aria de studiu

13
3.2 Fluxurile de circulatie autovehicule pentru persoane si marfa

In urma aplicarii metodologiei specificate mai sus s-au estimat matricile OD finale pentru
situatia actuala, pe categorii de autovehicule. Rezultatele sunt prezentate astfel:
 Figura 8: Fluxurile de circulatie in autoturisme/zi, aria de studiu
 Figura 9: Fluxurile de circulatie in autoturisme/zi, detaliu
 Figura 10: Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 2 osii/zi, aria de studiu
 Figura 11: Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 3 si 4 osii/zi, aria de studiu
 Figura 12: Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 5 si peste 5 osii/zi, aria de
studiu
 Figura 13: Fluxurile de circulatie in total autovehicule/zi, aria de studiu
 Figura 14: Raportul Volum/Capacitate la nivel de MZA

14
Figura 8 Fluxurile de circulatie in autoturisme/zi, aria de studiu

15
Figura 9 Fluxurile de circulatie in autoturisme/zi, detaliu

16
Figura 10 Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 2 osii/zi, aria de studiu

17
Figura 11 Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 3 si 4 osii/zi, aria de studiu

18
Figura 12 Fluxurile de circulatie in autocamioane cu 5 si peste 5 osii/zi, aria de studiu

19
Figura 13 Fluxurile de circulatie in total autovehicule/zi, aria de studiu

20
Figura 14 Raportul Volum/Capacitate la nivel de MZA

21
4. Concluzii si recomandari

Se observa la nivel de medie zilnica depasiri ale capacitatii de circulatie la cele trei treceri
ale Dunarii cu bacul, ceea ce era de fapt de asteptat in lipsa unui pod peste Dunare in zona
Municipiului Braila.

De asemenea, capacitatea de circulatie este la limita la intrarile in Municipiul Braila pe DN2B

si DN21.

Pe DN2B intre Braila si Galati se observa ca se ajunge la un nivel de serviciu care poate sa
devina nefavorabil in anumite circumstante datorita fluxurilor mari de autocamioane, in
special in cazul autocamioanelor cu 5 si peste 5 osii, care intregistreaza valori de circa 400
de autocamioane pe zi pe sens de circulatie.

Pe acelasi tronson al DN2B se inregistreaza de asemenea fluxuri de circulatie ridicate

pentru autocamioanele cu 2 osii si cele cu 3 si 4 osii, astfel:

- Circa 430 de autocamioane cu 2 osii pe zi pe sens;

- Circa 400 de autocamioane cu 3&4 osii pe zi pe sens.

Recomandari:

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii rutiere si a sistemului de

management de trafic care sa ia in considerare dezvoltarile teritorial de perspectiva
si prooiectele de importanta strategica din punct de vedere al dezvoltarii
infrastructurii rutiere

 Elborarea si implementarea unor masuri de politica de transport, in special pentru

transportul de marfa, care sa permita utilizarea caii de navigatie fluviala in corelare
cu transportul rutier

 Realizarea la nivelul ariei de studiu a unui instrument de lucru detaliat, care sa ia

inconsiderare la un nivel de detaliu mai ridicat si ariile urbane aferente Municipiilor
Braila si Galati

22