Elev: Bog Georgiana - Ioana 1

Grupa: AMG 1 D

G ENERALITĂȚI

Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul muşchilor şi al tuturor
formaţiunilor anexate lor.
Miologia generală descrie particularităţile generale ale muşchilor şi ale anexelor lor şi
activitatea lor biomecanica în cadrul aparatului locomotor. Miologia specială descrie în mod
sistematic fiecare muşchi în parte în ordinea grupării lor pe segmente corporale.
Muşchii scheletici (Musculi skeleti) sunt componenta activă a aparatului locomotor,
spre deosebire de oase şi articulaţii care rerezintă componenta pasivă. Muşchii realizează
mişcările în limita posibilităţilor date de conformaţia anatomică a articulaţiilor sau fixează
poziţiile segmentelor corporale.
În ţesutul muscular striat, contractilitatea, care este o proprietate generală a
protoplasmei, şi-a găsit cel mai înalt grad de perfecţiune. Pe lângă funcţia contractilă, muşchii
scheletici constituie şi principala sursă de căldură și mai au rol asupra circulaţiei, favorizând
indirect circulaţia venoasă şi limfatică.
Importanţa muşchilor scheletici rezultă şi din masa lor mare absolută şi relativă. De
exemplu, la un bărbat de 70 kg greutate corporală, musculatura scheletică reprezintă
aproximativ 25 kg (30-40%) din greutatea corporală, scheletul abia 14%. Această proporţie
variază cu vârsta şi cu starea de antrenament a individului (la sugar-20%, la femeia adultă-
35%, la bătrâni- 25-30%, la halterofili -50%).
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 2
Grupa: AMG 1 D

M UŞCHII MEMBRULUI SUPERIOR

(Musculi membri superioris)

I. MUŞCHII UMĂRULUI
(Musculi cinguli membri superioris)

Formează o masă musculară care dă reliefurile umărului şi acoperă articulaţia

scapulohumerală. Muşchii se dispun sub forma unui con cu baza la torace şi vârful la
humerus.
Ei sunt în număr de şase: deltoidul, supraspinosul, infraspinosul, rotundul mare,
rotundul mic şi subscapularul.
A. Muşchiul deltoid (M. deltoideus).
Este cel mai superficial şi mai voluminos dintre muşchii umărului. Are formă
triunghiulară şi acoperă articulaţia scapulohumerală.
Inserţii.
Inserţia superioară se face corespunzător celor trei porţiuni ale sale:
- pe treimea laterală a marginii anterioare a claviculei (prin fibre tendinoase şi fibre
musculare);
- pe marginea laterală a acromionului (prin mici aponevroze);
- pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei scapulei (printr-o aponevroză
triunghiulară).
De la origine, fasciculele musculare coboară spre humerus în modul următor:
- fasciculele anterioare (claviculare) oblic dinainte înapoi;
- fasciculele mijlocii (acromiale) vertical;
- fasciculele posterioare (scapulare) oblic dinapoi înainte.
Toate cele trei fascicule converg spre un tendon ce se prinde pe tuberozitatea deltoidiană
a humerusului. Inserţia deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralului mare.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 3
Grupa: AMG 1 D

M. Deltoid

Raporturi.
Faţa superficială a muşchiului este acoperită de fascie şi piele. Faţa profundă acoperă
articulaţia umărului, precum şi tendoanele muşchilor care înconjură articulaţia.
Aceştia sunt:
- înapoi, infraspinosul, rotundul mic, rotundul mare şi capul lung al tricepsului;
- înainte, supraspiosul, bicepsul, coracobrahialul şi pectoralul mare.
Marginea anterioară a muşchiului formează cu pectoralul mare spaţiul deltopectoral, iar
marginea posterioară încrucişează muşchii infraspinos, rotund mare, rotund mic şi triceps.
Vârful se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserţie a trapezului.
Acţiune.
Cele trei grupe de fascicule realizează următoarele mişcări:
- fasciculele anterioare execută proiecţia înainte şi rotaţia internă a braţului.
- fasciculele posterioare, proiecţia înapoia şi rotaţia externă a braţului;
- fasciculul mijlociu este exclusiv abductor.
Acţiunea sinergică a celor trei fascicule produce abducţia braţului până la orizontală.
Inervaţie.
Este dată de nervul axilar.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 4
Grupa: AMG 1 D

B. Muşchiul supraspinos (M. supraspinatus)

Ocupă fosa supraspinoasă.
Inserţii.
Are originea în fosa supraspinoasă a scapulei şi pe fascia cu caracter de aponevroză ce
acoperă muşchiul.
Fibrele musculare se îndreaptă anterior şi lateral trecând peste articulaţia
scapulohumerală şi converg într-un tendon ce se insera pe feţişoara superioară de pe
tuberculul mare al humerusului.
Raporturi.
Muşchiul este acoperit de trapez şi acoperă fosa supraspinoasă şi capsula articulaţiei
umărului.
Acţiune.
- Asupra articulaţiei scapulohumerale: este abductor al braţului, ajutând deltoidul în
acţiunea sa. În paralizia acestuia îl poate înlocui parţial; are rolul unui ligament activ
enţinând capul humeral în cavitatea glenoidă.
- Asupra capsulei articulare: inserându-se şi pe capsulă, o fereşte să fie prinsă între
suprafeţele articulare în mişcările din articulaţia umărului.
Inervaţia este dată de nervul suprascapular, ramură colaterală a plexului brahial.

M. Supraspinos
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 5
Grupa: AMG 1 D

C. Muşchiul infraspinos (M. infraspinatus)

Ocupă cea mai mare parte a fosei infraspinoase.
Inserţii.
Originea se face în fosa infraspinoasă prin fibre tendinoase şi pe fascia infraspinoasă
ce-1 acoperă. Fibrele converg într-un tendon ce trece posterior de articulaţia umărului şi se
insera pe faţa mijlocie a tuberculului mare al humerusului.
Raporturi.
Este acoperit de trapez, deltoid şi piele; acoperă fosa infraspinoasă şi articulaţia
scapulohumerală; lateral răspunde marelui şi micului rotund.
Acţiune.
Muşchiul este un rotator în afară al humerusului, cu eficienţă mai mare atunci când
braţul a fost, în prealabil, rotat înăuntru. Este un tensor al capsulei articulare şi menţine în
acelaşi timp în contact oasele în articulaţia scapulohumerală.
Inervaţia este dată de nervul suprascapular.

M. Infraspinos
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 6
Grupa: AMG 1 D

D. Muşchiul rotund mic (M. teres minor)

Este situat lateral de muşchiul infraspinos, cu care se confundă la prima vedere.
Inserţii.
Are originea pe faţa posterioară a scapulei, în vecinătatea marginii laterale a acesteia
şi pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Muşchiul se îndreaptă lateral şi în sus, trecând
înapoia articulaţiei scapulohumerale de a cărei capsulă aderă şi se termină printr-un tendon pe
faţa inferioară a tuberculului mare al humerusului.
Raporturi.
Este acoperit de muşchiul deltoid; el acoperă capul lung al tricepsului. La origine este
situat imediat lângă rotundul mare, de care apoi se depărtează formând un spaţiu triunghiular;
Acţiune.
Este un rotator în afară al braţului.
Inervaţia este dată de nervul micului rotund, ram colateral din nervul axilar.

M. Rotund Mic
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 7
Grupa: AMG 1 D

E. Muşchiul rotund mare (M. teres major)

Este alungit, voluminos şi puternic, întins de la unghiul inferior al scapulei, la creasta
tuberculului mic al humerusului.
Inserţii.
Medial porneşte de pe unghiul inferior al scapulei şi de pe jumătatea inferioară a fâşiei
osoase situate de-a lungul marginii laterale a osului, având fibre inserate şi pe faţa profundă a
fasciei infraspinoase. Fasciculele musculare se îndreaptă în sus, anterior şi lateral, şi se
termină printr-un tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului. Tendonul muşchiului
rotund mare este situat înapoia tendonului muşchiului dorsal mare, de care este despărţit
printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare al celor doi muşchi sunt unite.
Raporturi.
Cele mai importante raporturi le au marginile muşchiului. Marginea inferioară
formează cu marginea omonimă a muşchiului dorsal mare marginea posterioară a bazei
axilei. Marginea superioară este separată de rotundul mic printr-un spaţiu triunghiular cu baza
la humerus numit triunghiul birondo-humero-tricipital. Faţa posterioară este acoperită de
dorsalul mare şi piele; faţa anterioară este în raport tot cu muşchiul dorsalul mare care
înconjură marginea inferioară a rotundului mare şi se aşază pe faţa lui anterioară; ea este
încrucişată de vasele axilare şi de muşchiul coracobrahial.
Acţiune.
Când muşchiul ia punctul fix pe torace, este adductor şi rotator înăuntru al braţului; în
acelaşi timp imprimă braţului şi o uşoară mişcare de retropulsie. Este mişcarea de „a pune
mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus, duce scapula în sus şi înainte.
Inervaţia o dă nervul toracodorsal din plexul brahial.

M. Rotund Mare
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 8
Grupa: AMG 1 D

F. Muşchiul subscapular (m. subscapularis)

Este un muşchi triunghiular situat în fosa subscapulară.
Inserţii.
Are originea în fosa subscapulară. De aici toate fibrele converg lateral într-un tendon
ce aderă strâns de capsula articulaţiei scapulohumerale şi se insera pe tuberculul mic al
humerusului.
Raporturi.
Faţa posterioară acoperă fosa subscapulară; faţa anterioară se aplică parţial pe torace,
iar în rest se îndepărtează de acesta şi ia parte la formarea peretelui posterior al axilei. Ca
urmare va fi în raport cu conţinutul axilei, în special cu vasele şi nervii din această regiune.
Raporturile tendonului sunt următoarele:
- posterior cu capsula articulaţiei de care este separat de bursa subscapulară (Bursa
subtendinea musculi subscapularis);
- anterior este încrucişat de biceps şi coracobrahial, de care se află separat printr-o
bursă seroasă independentă de articulaţie.
Acţiune.
Este un rotator înăuntru al humerusului şi deci antagonist al infraspinosului,
rotundului mic şi porţiunii scapulare a deltoidului; de asemenea şi adductor, când braţul este
ridicat. în plus, menţine capul humeral în cavitatea glenoidă, având şi acţiune protectoare
asupra capsulei.
Inervaţia provine din nervul subscapular.

M. Subscapular
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 9
Grupa: AMG 1 D

II. MUŞCHII BRAŢULUI

(Musculi brachii)
Sunt aşezaţi în două regiuni: regiunea anterioară, cu muşchii biceps brahial,
coracobrahial şi brahial; regiunea posterioară, cu muşchiul triceps brahial. Aceste regiuni sunt
separate între ele prin septe intermusculare ce provin din fascia braţului.
A. Muşchiul biceps brahial (M. biceps brachii)
Este un muşchi lung, fusiform, cu originea pe scapulă, prin două capete distincte: capul
lung şi capul scurt, care se unesc într-un corp muscular ce coboară prin loja anterioară a
braţului şi se termină pe extremitatea superioară a radiusului.
Inserţii.
Ia originea prin două porțiuni capul scurt sau porțiunea scurtă (Caput breve) pe vârful
procesului coracoid, printr-un tendon comun cu al coracobrahialului. Capul lung sau
porţiunea lungă (Caput longum) aşezat lateral de precedentul, se insera printr-un tendon pe
tuberculul supraglenoidian al scapulei şi pe cadrul glenoidian. Tendonul trece prin interiorul
cavităţii articulare scapulohumerale învelit într-o teacă sinovială (Vagina tendinis
intertubercularis). Iese apoi din articulaţie şi coboară prin şanţul intertubercular, unde este
acoperit de tendonul marelui pectoral. Cele două capete, fuzionează într-un singur corp
muscular gros şi fusiform ce descinde până la cot, unde se inseră printr-un tendon pe
tuberozitatea radiusului.
Raporturi.
- La umăr, tendoanele bicepsului sunt situate în axilă: capul lung în cavitatea articulară
între capul humerusului şi capsulă; capul scurt, lateral de coracobrahial, vine în raport
cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei
regiuni.
- La braţ este acoperit anterior de fascia brahială, ţesut celular subcutanat şi piele, iar
posterior, este aşezat pe muşchiul brahial, de care este separat prin nervul
musculocutanat. Lateral vine în raport cu muşchii deltoid şi brahioradial, medial cu
mănunchiul vasculo-nervos brahial, fiind muşchiul satelit al arterei brahiale.
- La nivelul cotului intră în unghiul format de grupul muşchilor epitrohleeni şi cel al
muşchilor laterali (brahioradial, muşchii lung şi scurt extensori radiali ai carpului);
medial de el trec vasele brahiale (acoperite de aponevroza bicipitală); lateral de
muşchi trec nervul radial şi lartera recurentă radială.
Acţiune.
Are acţiune atât asupra braţului cât şi a antebraţului. Muşchiul flectează antebraţul pe
braţ, dar flexia este completă numai dacă antebraţul este în supinaţie.
Este un puternic supinator al antebraţului: când antebraţul se află în pronaţie,
tuberozitatea radiusului este aşezată dorsal, tendonul bicepsului fiind înfăşurat în jurul
radiusului; contracţia muşchiului deplasează înainte tuberozitatea şi duce antebraţul în
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 10
Grupa: AMG 1 D

supinaţie. Asupra braţului are, prin capul scurt, o acţiune de adducţie. Când ia punct fix pe
antebraţ, flectează braţul pe antebraţ.
Inervaţia este dată de nervul musculocutanat.

M. Biceps Brahial

B. Muşchiul coracobrahial (M. coracobrachialis)

Este situat medial faţă de capul scurt al bicepsului.
Inserţii.
Proximal se insera printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului, pe vârful
procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos şi se fixează pe faţa medială a
humerusului, în porţiunea ei mijlocie, unde se află o impresiune rugoasă.
Raporturi.
Situat în bună parte în axilă, el are trei raporturi principale: medial cu mănunchiul
vasculo-nervos axilar, lateral cu capul scurt al bicepsului şi este perforat de nervul
musculocutanat.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 11
Grupa: AMG 1 D

Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru descoperirea
lor. între tendonul de inserţie al muşchiului coracobrahial şi muşchiul subscapular se găseşte
bursa muşchiului coracobrahial (Bursa musculi coracobrachialis).

Acţiune. Este adductor şi proiector înainte al braţului.

Inervaţie: Din nervul musculocutanat.

C. Muşchiul brahial (M. brachialis)

Este un muşchi lăţit, situat la partea anterioară şi inferioară a braţului, înapoia bicepsului;
el dă lărgimea braţului în partea lui inferioară.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 12
Grupa: AMG 1 D

Inserţii.
Inserţia superioară se face pe buza inferioară a tuberozităţii deltoidiene, pe feţele
laterală şi medială a humerusului dedesubtul inserţiei deltoidului şi pe cele două septe
intermusculare ale braţului, în special pe cel medial.
Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulaţiei cotului pe care o parte din ele se
insera şi se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei.
Raporturi.
Vine în raport anterior cu bicepsul, medial cu mănunchiul vasculo-nervos al braţului
şi cu muşchiul rotund pronator; lateral cu muşchi brahioradial şi lung extensor radial al
carpului. Posterior răspunde humerusului şi feţei anterioare a articulaţiei cotului.
Acţiune.
Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ şi tensor al capsulei articulaţiei
cotului.
Inervaţia provine din nervul musculocutanat, mai rar din nervul radial.

M. Brahial
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 13
Grupa: AMG 1 D

D. Muşchiul triceps brahial (M. triceps brachii)

Este un muşchi voluminos, format din trei porţiuni: o porţiune lungă şi două porţiuni
scurte.
Inserții.
- Capul lung (Caput longum ) se inseră printr-un tendon pe tuberculul infraglenoidian al
scapulei; aderă de capsula articulaţiei umărului şi coboară între cei doi muşchi rotunzi
pentru a se uni cu celelalte două capete şi a forma corpul muşchiului.
- Capul lateral (Caput laterale) se insera pe septul intermuscular brahial lateral şi pe
faţa posterioară a humerusului, deasupra şanţului nervului radial.
- Capul medial (Caput mediale) se insera pe septul intermuscular brahial medial şi pe
faţa posterioară a humerusului, situată sub şanţul radiatului.
Pe viu, simpla extensie a antebraţului evidenţiază muşchiul.
Raporturi.
Muşchiul are raporturi importante:
- posterior este acoperit de deltoid şi mai jos de piele.
- anterior este separat prin nervul radial şi artera brahială profundă, de humerus.
- de-a lungul marginii mediale merge nervul ulnar.
Acţiune.
Muşchiul este extensor al antebraţului, tensor al capsulei articulare; extensor şi
adductor al braţului prin capul lung.
Inervaţie. Ramuri din nervul radial.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 14
Grupa: AMG 1 D

M. Triceps Brahial

III. MUŞCHII ANTEBRAŢULUI

(Musculi antebrachii)
Muşchii antebraţului sunt grupaţi în trei regiuni: anterioară, laterală şi posterioară.

A. REGIUNEA ANTERIOARĂ
Cuprinde opt muşchi, dispuşi în patru planuri:
- primul plan este format din patru muşchi, care în succesiune latero-medială sunt:
rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului;
- planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor;
- planul al treilea este format de muşchii flexor profund al degetelor şi flexor lung al
policelui;
- planul al patrulea este format de muşchiul pătrat pronator.
Muşchii acestei regiuni au porţiunile lor musculare spre partea proximală a antebraţului,
iar tendoanele spre partea distală. În grupul superficial, format de primele două planuri, toţi
muşchii iau naştere pe epicondilul medial, de unde şi numele lor de epitrohleeni. Muşchii
grupului profund, format de următoarele două planuri, au originea pe diafizele oaselor
antebraţului.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 15
Grupa: AMG 1 D

B. MUŞCHII REGIUNII LATERALE A ANTEBRAŢULUI

Regiunea laterală a antebraţului cuprinde patru muşchi, aşezaţi pe două planuri;
- Planul superficial cu muşchii brahioradial, lung extensor radial al carpului şi scurt
extensor radial al carpului.
- Planul profund reprezentat de un singur muşchi, muşchiul supinator.

C. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A ANTEBRAŢULUI

Regiunea posterioară a antebraţului este formată din opt muşchi dispuşi pe două planuri.
- Planul superficial conţine patru muşchi: extensorul degetelor, extensorul degetului
mic, extensorul ulnar al carpului şi anconeul.
- Planul profund este constituit tot de patru muşchi: lungul abductor al policelui, scurtul
extensor al policelui, lungul extensor al policelui şi extensorul indexului. Ei formează
la origine o masă musculară comună, nedivizată, care apoi se împarte în cei patru
muşchi.
 Elev: Bog Georgiana - Ioana 16
Grupa: AMG 1 D

Regiunea Anterioară a Antebrațului

 Elev: Bog Georgiana - Ioana 17
Grupa: AMG 1 D

Regiunea Laterală a Antebrațului.

 Elev: Bog Georgiana - Ioana 18
Grupa: AMG 1 D

Regiunea Posterioară a Antebrațului

 Elev: Bog Georgiana - Ioana 19
Grupa: AMG 1 D

1. Victor Papilian, Anatomia omului – Vol. I Aparatul locomotor, Ediția XI, Editura
All, 2003;
2. Prof. Dr. Paula Drosescu, Medicina Sportivă,
http://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/cursuri.html
3. Harold Ellis, Clinical Anatomy, Eleventh Edition, Blackwell Publishing Ltd, 2006;