Dezbatere Lincoln-Douglas CONTRA

Legalizarea drogurilor în România este justificată

Punctul de plecare al acestei dezbateri este moțiunea „Legalizarea drogurilor în România

este justificată”. Dată fiind această teză, mă declar CONTRA și îmi voi susține poziția pe care
am adoptat-o, raportându-mă la dezavantajele pe care drogurile și legalizarea acestora le oferă.
Moțiunea este una de valoare, care încearcă să modifice convingerile oamenilor și politica
statului.

Luând în considerare termenii-cheie ai acestei moțiuni, definim acțiunea de legalizare ca

fiind reglementarea și recunoașterea oficială prin lege a unui fapt sau a unei situații, în cazul de
față, a drogurilor. Acestea sunt substanțe chimice care, odată consumate, schimbă modul în care
corpul funcționează și au efecte asupra modului în care te simți și te comporți. Totodată,
termenul „jusftificat” este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române ca fiind ceva
demonstrat, îndreptățit.

Consider că această moțiune este una de valoare, valorile promovate fiind următoarele:
libertatea (concretizată în idea conform căreia oricine are libertatea de a alege ce este bine și ce
nu pentru el însuși), șansa (oricine își poate valorifica șansa de a se simți mai bine în unele
momente cu ajutorul acestor substanțe), comunitatea (deoarece această procedură se bazează pe
implicarea directă a comunității).

Fenomenul consumului de droguri în România nu poate fi perceput şi analizat din

perspectiva naivă, idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de
substanţe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a
persoanei afectate, prea îndepărtată pentru o societate aflată în plin proces de reorganizare
politico-socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut în România, ignora
pericolul pe care îl prezintă drogurile într-o societate în curs de modernizare. Era prezentat ca o
perspectivă liniştitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al
drogurilor, un punct de legătură între Turcia şi ţările Europei de Vest. Există o percepţie eronată
despre fenomenul drogurilor, în care există numai trafic, numai un „pericol exterior”. La
începutul anului 2003, România este o ţară în care se produc şi se consumă droguri şi în care ne
confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanţe ilicite.

Consumul de droguri reprezintă o problemă de mare importanță și complexitate pentru

noi toți. După petrol şi arme, comerţul cu droguri este prima afacere ca rentabilitate din lume.
Conform statisticilor, în România, numărul consumatorilor de droguri este în creştere (mai ales
după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană), după cum în creştere este şi numărul
deceselor înregistrate din cauza drogurilor. Într-o ţară plină de probleme sociale grave, cum ar fi
şomajul, nivelul de trai scăzut și în care sistemul educaţional, sistemul sănătăţii, toate aproape la
pămănt, sunt de părere că legalizarea drogurilor nu ar face decât să agraveze situația tării și să
ducă la apariţia unor efecte negative asupra societăţii românești. Aceste efecte s-ar manifesta
asupra sistemului educaţional și sanitar, reprezentând practic un pericol cu efecte necunoscute,
pentru viitor.

Pentru a-mi susține punctul de vedere, conform căruia nu consider că legalizarea

drogurilor în România este justificată, invoc următoarele argumente:

1. Legalizarea drogurilor ar duce la creșterea numărului de bolnavi infectați cu HIV.

Noul val de bolnavi infectați cu HIV în România este cel al consumatorilor de droguri
injectabile, iar asta din cauza faptului că numărul acestora a crescut exponențial în ultimii ani, a
precizat directorul Institutului de Boli Infecțioase "Matei Balș". Medicii specialiști în boli
infecțioase avertizează asupra pericolului răspândirii necontrolate a virusului HIV la dependenții
de droguri, așa cum se întâmplă deja în Ucraina și Rusia. Potivit celor mai recente estimări, în
Ucraina, peste un milion de bolnavi infectați cu HIV sunt consumatori de droguri injectabile.

Legalizarea drogurilor ar deveni atracția maximă pentru toate persoanele, iar mulți se vor
apuca din pură curiozitate. Văzând că este legal, oamenii vor considera că este un lucru absolut
normal și nu foarte dăunător. Majoritatea vor fi impresionați de efect și este foarte posibil să le
placă, deci vor continua și, totodată, îi vor îndemna și pe alții. Acest lucru ar reprezinta o pantă
alunecoasă care ar crește și mai mult numărul bolnavilor infectați cu HIV din România.

2. Odată cu legalizarea drogurilor în România vor crește cheltuielile statului și

totodată, ale contribuabililor.
 Predispoziția pentru diferite maladii la care duc aceste substanțe este cunoscută. Totuși,
în cazul îmbolnăvirii din cauza drogurilor, conform sistemului de asigurări de sănătate din
majoritatea țărilor, persoanele dependente ar beneficia de asistență medicală gratuită. Privind
această problemă din punctul de vedere al contribuabililor care nu consumă aceste substanțe, este
nejustificat ca banii statului sa fie utilizați pentru unele persoane care și-au asumat riscul
îmbolnăvirii în momentul în care au decis să consume droguri. În anul 2017, ANA (Agenția
Națională Antidrog) a cheltuit 1.645.000 de euro pentru tratarea a 1645 de persoane asistate.

3. Țările în care drogurile sunt deja legale se confruntă cu mari probleme.

Olanda, acea țară calvinistă odată, a întrecut cu mult celelalte țări în legalizarea ”crimelor
fără victime”, printre care și folosirea drogurilor. În prezent, această țară se confruntă cu
consecințele neintenționate ale acestui fapt, precum creșterea fulminantă a crimei, violurilor și a
turismului drogurilor. Pentru mulți tineri europeni, prima lor călătorie în Amsterdam, neînsoțiți
de părinți, este considerată un ritual al devenirii și aceasta nu datorită arhitecturii unice, a
frumoaselor canale și a muzeelor bogate în artefacte, ci mai degrabă pentru posibilitatea de a
explora cafenelele de renume internațional unde pot achiziționa droguri pe care să le poată
consuma în mod legal. Conform purtătorului de cuvânt al orașului, din cei 4 - 5 milioane de
vizitatori anuali ai Amsterdamului, 23% declară că vizitează o cafenea olandeză. Ei îl numesc
„turism negativ” și consideră că acesta are efecte negative asupra statului. Guvernul a plănuit să
demareze un program de reducere a activității cafenelelor, sperând la eradicarea întregului turism
al drogurilor .

Legalizarea drogurilor în România ar putea duce la același lucru, accentuând astfel

problemele deja existente.

4. Consumul de droguri este o ruletă rusească și dependența e glonțul de pe țeavă.

 Organizația Mondială a Sănătății definește dependența ca fiind starea fizică sau psihică ce
rezultă din interacțiunea unui organism cu o substanță, caracterizată prin modificări de
comportament și alte reacții, însoțite întotdeauna de nevoia de a lua substanța în mod continuu
sau periodic, pentru a-i resimți efectele psihice și pentru a evita suferințele. Toate drogurile au
două lucruri în comun: ele produc inițial un efect de plăcere urmat de un recul al unor efecte
neplăcute sau chiar dependență. Individual, costul dependenţei reprezentă la fel de mult, fie că
vorbim de cost financiar, social sau personal. În astfel de cazuri, bărbaţii recurg la infracţiuni
pentru a-şi lua doza, iar femeile la prostituţie. În final, povestea se sfârșește cu efecte nefaste
asupra populației.

Am luat ca bază raportul ANA: Mihai, 30 de ani, curier

Cost: aproximativ 50 lei pe zi (50 lei pe gram, 1 500 lei pe lună)
„Am furat din propria-mi casă pentru a face rost de bani și aș face orice pentru un gram”.

5. Consumul de droguri duce la grave probleme sociale cu prietenii și membrii

familiei, astfel, societatea nu se mai comportă ca un întreg, ci mai degrabă, se
destramă.

În urma unor studii realizate de Agenția Națională Antidrog s-a constatat la consumatorii
de droguri prezența unei stări emoționale necontrolate și demonstrative, în sensul alienării față de
cei din jur și al unui slab control al impulsivității. Prin urmare, statutul social al individului are
de suferit, iar cei apropiați sau cei dragi își pierd încrederea în individul consumator de substanțe
și încep să-i evite compania. Legalizarea ar duce la cât mai multe cazuri asemănatoare și ar
încuraja discriminarea si separerea pe grupuri în societate.

6. Drogurile afectează sănătatea

Un studiu publicat în anul 2011 în Journal Addiction a demonstrat că marijuana are efecte
negative, pe termen lung, asupra memoriei şi asupra învăţării. Experţii au observat că
adolescenţii care fumaseră marijuana cel puţin patru zile pe săptămână, pierduseră aproximativ
opt puncte din coeficientul intelectual. Adulţii care consumaseră marijuana în perioada
adolescenţei au avut probleme de memorie şi probleme de concentrare. Creierul copiilor şi
adolescenţilor continuă să se dezvolte, motiv pentru care ei sunt mai vulnerabili la efectele
drogurilor decât adulţii. Persoanele care provin din familii cu antecedente în ceea ce priveşte
bolile mentale au un risc crescut de a avea efecte negative asupra sănătăţii din cauza consumului
de droguri. Numeroase studii au relaţionat consumul îndelungat al marijuanei cu creşterea
nivelului de anxietate, depresie şi schizofrenie.

Un studiu recent publicat în American Journal of Addictions a demonstrat o relaţie

dependentă între consumul de marijuana la adolescenţi şi creşterea riscului de a avea un
comportament antisocial la vârstă adultă.

7. Drogurile influențează viața sexuală.

Adevărul este că majoritatea afirmaţiilor extravagante despre efectul afrodiziac al

drogurilor sunt false. Şi chiar dacă ai avut o partidă de sex ca-de-pe-altă-lume sub influenţa
drogurilor, există mari dezavantaje. În primul rând, din cauza drogului sunt şanse mari să faci sex
neprotejat şi să te alegi cu vreo boală venerică sau chiar cu SIDA. Apoi, e foarte probabil să te
trezeşti în pat cu cineva la care, în mod normal, nici nu te-ai uita. E mult mai probabil şi să te pui
în situaţii periculoase.

În concluzie, luând în considerare consecințele în timp, asupra legalizării drogurilor,

acest lucru nu este deloc justificat. Întreaga societate este afectată într-un fel sau altul în cazul
legalizării drogurilor. Amploarea problemei în cauză depășește preocupările forțelor de ordine și
ale lumii medicale, constituind o amenințare pentru ordinea economică și socială a lumii. Fiecare
stat îşi stabilește propriile politici în domeniul antidrog în funcţie de evaluările naţionale.
Punctăm, însă, faptul că în România politicile publice privind sănătatea trebuie centrate pe
interzicerea oricărui tip de drog.

Consider că legalizarea drogurilor poate fi efectuată numai după analize serioase în acest
sens. În cazul în care experții oferă date concrete și credibile cum că un regim juridic mai
permisiv are rezultate mai bune, atunci putem lua în discuție acest subiect. În prezent, statele în
care drogurile sunt legalizate nu se bucură de un mare succes, afirmă Agenția Națională
Antidrog, așadar, consider că legalizarea drogurilor în România nu este justificată.