Cultura de masă a atenuat clivajul între cultura savantă a elitelor și cultura „maselor”.

Astfel,
putem încadra manelele în cultura de masă.

Rene Bergers aduce în prim plan termenul de „tehnocultură”, făcând referire la cultura de masă
care este mijlocită de tehnologie, accentunându-i preponderența. Potrivit lui Pierre Bourdieu,
asistăm la trecerea rapidă a operelor de artă din cercul restrâns al elitelor, în cercul larg al
consumatorilor, al maselor, în societatea de masă. El face o distincție între câmpul restrâns al
culturii (intelectuali, instituții, creatori, grupuri de elită), și câmpul larg al culturii, care este
alcătuit din ansamblul receptorilor nespecializați. Astfel, putem afirma faptul că succesul
producătorilor de manele constă în această trecere către o societate de consum, în care nu mai
există valori.

Ce inseamna o societate de consum? Antiteza unei societăți de valori, ideea de valoare e

contrara, aflându-se pe pozitii defensive față de cea de consum. Pentru a se putea consuma fara
nici un fel de discriminare, cum cere ritmul de astazi al productiei industriale capitaliste, este
indispensabil ca in consumator sa se anuleze constiinta valorii. Adica, e necesar ca — inainte de
a consuma — individul sa nu reflecteze asupra valorii, deci sa nu judece. O societate de
consumatori este o societate a informatiei dar nu o societate a judecatii de valoare. Dar judecata
este substanta istoriei. Deci, o societate de consum poate fi o societate de „progres' — dar nu de
istorie.”

Giulio Carlo Argan , “Reflectand la destinele artei”, Revista Arta, nr.4-5/1971