Cuprins

Grecia – prezentare generală.............................................................................................................................2

Economia Greciei................................................................................................................................................3
De ce a izbucnit criza în Grecia?.........................................................................................................................5
Cronologia crizei.................................................................................................................................................6
Se poate răspândi criza din Grecia?....................................................................................................................9
Concluzii...........................................................................................................................................................11
Bibliografie.......................................................................................................................................................12

1
Grecia – prezentare generală
Grecia, cunoscută sub numele de Hellas şi, oficial, Republica Elenă este o ţară din sud-estul
Europei, situată la capătul sudic al Peninsulei Balcanice. Această ţară are frontiere terestre cu
Albania,Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Bulgaria la nord, și Turcia la est.

 Marea Egee se află la est de Grecia continentală, Marea Ionică la vest şi Marea Mediterană la
sud. Grecia are a zecea cea mai lungă zonă de coastă din lume, cu 14.880 km lungime și un număr
mare de insule (aproximativ 1400, dintre care 227 sunt locuite), inclusiv Creta, Dodecanese,
Cyclades şi Insulele Ionice. Optzeci la sută din Grecia este este acoperită cu munţi, din care Muntele
Olimp este situat la cea mai mare altitudine (2917 m). 

Grecia modernă își are rădăcinile în civilizaţia Greciei antice, în general considerată a fi
leagănul civilizației occidentale. Ca atare, este locul de naştere al democraţiei, filosofiei occidentale,
jocurilor olimpice, literaturii, istoriografiei, științelor politice, principiilor majore ştiinţifice şi
matematice. Această moştenire este parţial reflectată în cele 17 situri UNESCO din acest stat, care
fac parte din patrimoniul cultural universal.

O țară dezvoltată, cu un foarte mare Indice al Dezvoltării Umane, Grecia este membră al ceea
ce este acum Uniunea Europeană din 1981 şi a Uniunii Europene Monetare din 2001, a
NATO începând din 1952 şi Agenţia Spaţială Europeană din 2005 . De asemenea, este membru
fondator al Organizaţiei Naţiunilor Unite, OCDE şi al Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării
Negre . Atena este capitala Greciei, iar oraşe importante sunt Salonic, Pireu, Patras, Heraklion si
Larissa.

Oraş principal Atena(capitala)

Limbă oficială greaca

Sistem politic republică

 - Preşedinte Karolos Papoulias

 - Prim-ministru George Papandreou
Suprafaţă  
 - Total 131.940 km² (locul 94)
 - Apa (%) 0,86
Populaţie  
 - 10.665.989 loc. (locul 70)
 - Densitate 82 loc./km²
Monedă Euro (EUR)

Fus orar UTC +2 / +3

Domeniu Internet .gr

2
Economia Greciei
Grecia are o economie capitalistă, sectorul public contabilizând aproximativ 40% din PIB, iar
PIB-ul pe cap de locuitor fiind de aproximativ două treimi din cel corespunzător economiilor cel mai
dezvoltate din zona euro.

 Turismul asigură 15% din PIB, iar imigranţii reprezintă aproape o cincime din forţa de muncă,
lucrând în special în agricultură şi ca necalificaţi. Grecia este un beneficiar major al ajutorului UE,
egal cu aproximativ 3,3% din PIB-ul anual.

 Economia Greciei a crescut cu aproape 4,0% pe an între 2003 şi 2007, datorită, în principal,
cheltuielilor de infrastructură legate de Jocurile Olimpice de la Atena și 2004, şi disponibilității
crescute a creditelor, care a susţinut niveluri record ale cheltuielilor de consum. Însă creşterea
economică a scăzut la 2% în 2008.

 Economia a intrat în recesiune în 2009 şi s-a contractat cu 2%, ca urmare a crizei financiare
mondiale, a înăspririi condiţiilor de creditare şi eşeculul guvernului de la Atena de a aborda un
deficit bugetar în creştere, care a fost declanşat de insuficienta colectare a veniturilor statului,
precum şi de creşterea cheltuielilor guvernamentale.

 Grecia a încălcat criteriul deficitului bugetar de cel mult 3% din PIB stabilit prin Pactul de
Stabilitate al Uniunii Europene în perioada 2001 – 2006, dar a îndeplinit în sfârşit acest criteriu în
2007-08, înainte de a-l depăşi din nou în 2009, deficitul ajungând la 12,7% din PIB.

Datoria publică, inflaţia, şomajul se situează peste media zonei euro în timp ce venitul pe cap
de locuitor este cel mai mic dintre veniturile pe cap de locuitor ale țărilor care au aderat la UE
înainte de 2005. Rata datoriilor şi a şomajului a crescut în 2009, în timp ce inflaţia s-a diminuat. 

Erodarea finanţelor publice, un deficit de credibilitate care rezultă din statisticile inexacte şi
eronate, subperformanţele înregistrate de guvernul grec și, implicit, de economia greacă, aplicarea
unor reforme incoerente în domeniul economic și fiscal au determinat egențiile de rating
internațional să reducă gradul de bonitate al Greciei pe piețele internaționale, fapt care a
determinat creşterea instabilităţii financiare. 

Sub presiunea intensă exercitată de către UE şi participanţii pe piaţa internaţională, guvernul

a adoptat un program de austeritate pe termen mediu, care include reducerea cheltuielilor
guvernamentale, reducerea dimensiunii sectorului public, reducerea evaziunii fiscale, reformarea
sistemului de sănătate şi a sistemelor de pensii, precum şi îmbunătăţirea competitivităţii prin
intermediul reformelor structurale pe piaţa muncii şi a pieţelor de produse. Atena se confruntă, cu
toate acestea, cu provocări pe termen lung pentru a revigora economia prin reforme nepopulare,
care stârnesc nemulțumiri(adesea manifestate violent) din partea opoziţiei parlamentare, a
sindicatelor şi a publicului larg. 

3
 Sindicatele elene sunt pregătite să protesteze din nou împotriva măsurilor de austeritate, iar
nemulțumirile cetățenilor sunt din ce în ce mai multe și mai mari. Populația a continuat pe scară
largă să conteste capacitatea guvernului de a pune în aplicare reforme benefice şi de a-și îndeplini
obiectivele bugetare. În aprilie 2010 o agenție de creditare a atribuit Greciei cel mai mic rating
posibil; ca răspuns, Fondul Monetar Internaţional şi guvernele din zona euro s-au angajat să acorde
un ajutor de peste 145 miliarde dolari pentru Grecia, în următorii trei ani.

GDP (pu rc has in g po wer parity) : GDP - per cap ita (PPP ) :
$ 341 billi on (20 09 est.) $32,100 (2009 est.)

co untry c omparison to th e world :   34 co untry comparison to th e world :   43

$ 347 .9 billi on (2008 est.) $32,400 (2008 est.)
GDP - co mp osition by sector : Labor force :
ag ricu lture:  3 .4% 5 milli on (2009 est.)
indu stry :  2 0.8%
co untry comparison to th e world :   73
s ervice s:  7 5.8% (2009 est.)

La bor force - b y occup atio n : Un employment rate :

ag ricu lture:  1 2.4% 9% (2009 est.)
indu stry :  2 2.4%
co untry comparison to th e world :   100
s ervice s:  6 5.1% (2005 est.)
7.7% (2008 est.)
Pop ulatio n below po verty line : Bud get :
2 0% (2 00 9 e st.) revenu es: $108.7 billi on
expenditu res:  $145.2 billion (2009 est.)
Pub lic de bt : Inflation rate (con su mer p rices) :
1 13 .4 % of GDP (2009 est.) 1.2% (2009 est.)

co untry c omparison to th e world :   8 co untry comparison to th e world :   44

9 7.4% o f GDP (2008 est.) 4.1% (2008 est.)
S toc k o f do me stic credit : AAgricultu re - p rod ucts :
$ 394 .6 billi on (31 December 2008) wheat, corn, barley, sugar beets, olives, tomatoes,
wine, tobacco, potatoes; beef, dai ry products
co untry c omparison to th e world :   22
$ 365 .9 billi on (31 December 2007)
Indu stries : Indu strial p rodu ctio n g ro wth rate :
tou ri sm, foo d a nd tobacco processing, texti les, chemicals, 3.2% (2009 est.)
metal prod ucts; mining, petroleum
co untry comparison to th e world :   35
Cu rren t acc oun t balance : Exports :
-$3 4.43 billi on (2009 est.) $21.37 billi on (2009 est.)

co untry c omparison to th e world :   185 co untry comparison to th e world :   66

-$4 5.16 billi on (2008 est.) $29.14 billi on (2008 est.)

Ex ports - co mmod ities : Exports - partners :

foo d a nd beverages, manufactured goods, petroleum Italy 11.5%, Germany 10.5%, Bulgaria 7.1%, Cyprus
p ro du cts, che mi cal s, texti les 6.2%, US 5%, UK 4.7%, Romania 4.4% (2008)
Imp orts : Imp orts - co mmod ities :
$ 64 .2 7 billi on (2009 est.) machinery, transport equipment, fuels, chemi cal s

co untry c omparison to th e world :   39

$ 93 .9 1 billi on (2008 est.)
Imp orts - pa rtners :
Germa ny 12.1%, Italy 11.7%, Russia 7.4%, Chi na 5.6%,
F ra nce 5 .1 %, Netherlands 4.7% (2008)
S toc k o f d irec t fo reig n investmen t - at home :
$ 43 .0 7 billi on (31 December 2009 est.)
Debt - external :
$552.8 billi on (30 June 2009)
co untry comparison to th e world :   17
$504.6 billi on (31 December 2008)
S tock o f d irect fo reig n investmen t - abroad :
$29.55 billi on (31 December 2009 est.)

co untry c omparison to th e world :   53 co untry comparison to th e world :   35

$ 36 .7 billio n (31 December 2008 est.) $32.44 billi on (31 December 2008 est.)

4
De ce a izbucnit criza în Grecia?
Punerea sub supraveghere a Greciei de către Comisia Europeana din cauza deficitului său
excesiv, de 12,7% din PIB în loc de plafonul de 3% fixat de Pactul de Stabilitate și avertismentele
date de agențiile de rating au afectat grav imaginea țării. 

La începutul acestui an, planul său de austeritate fiscală a avut rolul de a-i convinge partenerii
că situația nu este asa de gravă. Țara a lăsat în derivă deficitul și salariile de-a lungul multor ani de
zile, iar, în acest context, speculațiile s-au dezlanțuit. Grecii au construit clădiri somptuase, și-au
permis multe credite de consum, au supradimensionat aparatul birocratic, și-au lăsat slujbele din
așa numita ”muncă de jos”( culesul măslinelor, slujbele din turism) pe seama imigranților și, nu în
ultimul rând, au cheltuit enorm pentru organizarea Olimpiadei din 2004.

Influentați de administratorii de fonduri speculative, jucătorii financiari au mizat pe

diferențele dintre ratele dobânzii aferente datoriilor publice, iar primele de risc legate de
împrumuturi în Grecia au explodat, ceea ce a pus Euro sub presiune. Moneda europeană a pierdut
10% în fața dolarului, începand din noiembrie, ajungând la o cotație de 1,36 dolari pentru un euro.

Premierul grec George Papandreou ar putea da în judecată băncile din SUA care, în opinia sa,
"au o mare parte din vină" în ceea ce priveşte criza din Grecia. Întrebat dacă Grecia se gîndeşte la o
acţiune în justiţie împotriva băncilor americane, el a spus că este posibil.

 
Premierul a amintit că o comisie parlamentară elenă anchetează în prezent responsabilitatea
unor bănci americane în actuala criză. "Are loc o anchetă parlamentară pentru a se vedea cum
lucrurile au luat o direcţie greşită şi cum s-au aplicat metode negative", a explicat el.

Parlamentul elen anchetează de luni de zile operaţiuni efectuate în 2000 de autorităţile

Greciei cu ajutorul băncii americane Goldman Sachs, ce au permis ascunderea dimensiunii reale a
datoriei ţării.

PROBABILITATEA DE A INTRA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ

5
Cronologia crizei
În cele ce urmează, prezentăm o scurtă cronologie a evenimentelor care au declanșat criza
economică din Republica Elenă începând cu luna octombrie a anului 2009, deoarece primul
-ministru, George Papandreou(Partidul Socialist PASOK) a câștigat alegerile anticipate organizate în
luna octombrie a anului trecut.

Octombrie 2009 - Noul guvern prezintă deficitul bugetar 2009: vor fi 12,7 procente, mai mult
decât dublu faţă de cifra anunţată anterior.

Noiembrie 2009 - sunt prezentate angajamentele nou guvern (în proiectul de buget pe anul
2010) pentru a salva țara de la faliment: reducerea deficitului bugetar, păstrând în acelaşi timp
promisiunile electorale pentru a-i ajuta pe cei săraci.

- Proiectul final de buget prezentat are drept scop reducerea deficitului bugetar la 9,1 la sută
din PIB în 2010, pentru a asigura partenerii de pe pieţele UE că Grecia este un partener stabil și
solvabil. Se propun soluții pentru restabilirea sănătății fiscale.

Datoria publică se ridică la 121 procente din PIB în 2010, de la 113.4 la sută în 2009.
Previziunile UE privind Grecia pentru 2010 sunt mai rele, cu deficitul observat de 12,2 la sută din
PIB şi o datoriei naţionale ce a crescut la 124.9 la sută din PIB, statul elen are cea mai mare rată a
datoriei publice din UE.

Decembrie 2009 - S & P, pe 7 decembrie acordă un rating A-( ratingul reflectă capacitatea
statului de a-și rambursa datoriile) pentru economia statului grec.

- Pe 8 decembrie, Fitch Ratings, care au clasat Grecia la A-, când guvernul a dezvăluit deficitul
mai mare, clasează datoriilor grecilor la BBB + cu perspectiva negativa, prima dată în 10 ani o
agenţie de rating a pus Grecia mai jos de gradul A privind siguranța si stabilitatea economică a
statului.

- A doua zi, Papandreou spune că este hotărâtă să câştige înapoi credibilitatea ţării sale pe
plan internațional.

- Pe 14 decembrie, Papandreou conturează politici de reducere a deficitului bugetului ţării şi

încearcă să recâştige încrederea investitorilor şi partenerilor din UE. Papandreou anunță o reducere
de 10 la sută a cheltuielilor de securitate socială în 2010. De asemenea, se vor elimina bonusurile la
băncile de stat şi se va impune un impozit de 90 la sută pe bonusurile bancherilor din mediul
privat. Se promite o luptă serioasă împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale, acestea fiind numite
cele mai mari probleme ale ţării.

- Premierul anunţă o revizuire drastica a sistemului de pensii în şase luni şi un nou sistem
fiscal, care va asigura o colectare mai bună a veniturilor și o gestionare mai eficientă a
acestora. Grecia își propune acum o reducere a deficitului bugetar la 8,7 procente din PIB în 2010.

- Standard & Poor's a redus ratingul Greciei de la BBB plus( conferit în decembrie 2009) la A
minus, spunând că măsurile de austeritate anunţate de premierul Papandreou nu sunt capabilă să
producă efecte de durată asupra reducerii datoriei publice.

6
 Ianuarie 2010 - Oficialii UE ajung la Atena, la 07.01 pentru a solicita Greciei explicații și
detalii suplimentare privind planul de relansare economică de ieșire din criza financiară care a
afectat statul.

- Grecia dezvăluie programul de stabilitate pe 14 ianuarie, declarând că aceasta va avea ca

scop reducerea decalajului bugetar la 2,8 procente din PIB în 2012, de la 12,7 la sută la momentul
actual. Sindicatele protestează împotriva planului de austeritate, se anunță greve pentru luna
februarie.

Februarie 2010 - Papandreou, spune că pe 2 februarie, guvernul va îngheţa salariile din

sectorul public pentru a face salariul minim de 2.000 de euro pe luna pentru 2010.

- A doua zi, Comisia UE spune că sprijină planul Greciei de reducere a deficitului bugetar sub
trei la sută din PIB până în 2012 şi îndeamnă Grecia să reducă factura globală a salariilor şi să ia
măsuri suplimentare fiscale.

Martie 2010 - Situația Greciei și planurile anticriză ale guvernului de la Atena i-au determinat
pe greci sa iasă în stradă și să paralizeze țara printr-o grevă generală națională ce pune la încercare
scaunul premierului George Papandreou.

Protestul grecilor a fost, însă, o ironie pentru ca la el au participat până și angajații

ministerului de Finanțe, tocmai cei de la care vine planul de restructurare. Aceștia ar urma să piardă
beneficii importante, cum ar fi pensionarea la 54 de ani sau chiar mai devreme și pachetul salarial
care include 14 salarii pentru 12 luni lucrate.

Guvernul condus de Papandreou încearcă să impună astfel de politici și să nu se lase învins de

opoziție, dar atunci când l-au ajutat să ajungă la putere nimeni nu se gândea că va face schimbări
tocmai în acele aspecte considerate sacre și de care se spune ca ar depinde existența de zi cu zi.

Nimeni nu contestă sacrificiile din timpul actualei crizei financiare, dar întrebarea este cât de
mari ar trebui să fie ele și cât de dureroase. Scopul grevelor nu este obținerea unor salarii mai mari
sau împiedicarea reducerilor, ci trasarea unei linii de demarcație care să stabilească o limită a
măsurilor de austeritate.

Aprilie 2010 - Grecii trebuie sa găsească 10 miliarde de euro până pe 15 mai, când e scadența
pentru titlurile de stat. Problema e că nu prea au de unde pentru că de FMI nu vor să audă și
mizează pe americani. Dar americanii au și ei un deficit uriaș și e puțin probabil să le dea banii. Dacă
în 15 mai nu dispune de acești bani, Grecia riscă falimentul, iar atunci este foarte probabil să se
declanșeze un nou val de al crizei care va avea repercursiuni asupra întregii Uniuni Europene.

Grecia trebuie să vina cu un "plan de salvare foarte credibil", iar Banca Centrală Europeană și
Fondul Monetar Internațional vor face o analiză pentru a vedea dacă este nevoie de ajutor financiar
pentru asigurarea stabilității financiare a zonei euro. Doar când aceste două condiții vor fi
îndeplinite putem lua în considerare un ajutor specific pentru Grecia, au declarat oficialii Uniunii
Europene.

Premierul grec, George Papandreou, a cerut, în 23 aprilie, activarea pachetului de sprijin

financiar din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, pentru a ajuta tara să
iasă din criza datoriilor. Pachetul de sprijn constă în obținerea de resurse financiare din partea altor
țări din zona euro, în valoare de 30 de miliarde de euro, la o rată a dobânzii de 5 la sută, și a 10

7
miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internațional. Până în prezent, guvernul Greciei
insista că nu are nevoie de ajutor și că preferă să încerce să împrumute banii necesari de pe piața
de capital.

Mai 2010 - Statele din zona Euro și Fondul Monetar Internațional au căzut de acord să ofere
Greciei un ajutor în valoare de 110 miliarde de euro, pe o perioadă de trei ani. 

În schimb, Grecia a acceptat să ia măsurile de austeritate cerute de organismele financiare,

pe care premierul George Papandreou le-a calificat ca fiind "mari sacrificii". Uniunea Europeană va
furniza Greciei 80 de miliarde de euro, în timp ce restul de bani va proveni de la FMI. 

Acordul are drept principal scop prevenirea prabușirii financiare a Greciei, dar el mai trebuie
sa fie aprobat de parlamentele celor 15 state din zona euro. Premierul Luxemburgului, Jean-Claude
Juncker, a declarat că în primul an, Grecia va primi 30 de miliarde de euro. Prima tranșă a
împrumutului va ajunge în bugetul țării înainte de 19 mai. 

Noul pachet de măsuri de austeritate prevede înghețarea salariilor angajaților din sectorul
public până în 2014, taierea celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu pentru bugetarii care câștigă peste
3.000 de euro pe lună (și plafonarea acestor bonusuri la 1.000 de euro pentru cei cu remunerații
sub acest prag) și cresterea TVA, deja majorat în martie, de la 21 la 23 de procente.

De asemenea, pensiile vor fi ajustate, nu dupa ultimele salarii pe care le-a avut un angajat
înainte de a părăsi câmpul muncii, ci în funcție de venitul mediu obținut de acesta de-a lungul
activității sale profesionale. Mai mult, pensionarea anticipată nu va mai fi posibilă înaintea vârstei
de 60 de ani, în timp ce perioada minima de contribuție va crește treptat de la 37 la 40 de ani până
în 2015.

Accizele pe carburant, țigări și alcool vor creste și ele cu zece la sută, în timp ce veniturile la
bugetul de stat vor fi rotunjite grație unor noi taxe de mediu și pe licențele de jocuri de noroc sau
celor percepute anual companiilor care au avut un profit considerabil.

8
Se poate ră spâ ndi criza din Grecia?
"Criza din Grecia se răspândește ca virusul Ebola", spunea șeful Organizației pentru Cooperare
și Dezvoltare Economică (OCDE), Angel Gurria( ex-ministru de Finanțe în Mexic). Ceea ce vroia să
spună șeful OCDE este că ajutorul financiar pentru Grecia este problema cea mai minoră de luat în
calcul.

Împrumuturile sunt doar paleative în cazul acesta. Nu vor opri răspândirea virusului. Singura
soluție este excluderea Greciei din zona euro. Această adevarată tragedie grecească trebuie să fi
fost greu digerată de acei europeni care susțineau ca întreaga recesiune "post-Lehman" a fost
generată de americani. Acum, economia SUA își revine chiar puternic, iar cea care a preluat
"funcția" de cel mai bolnav continent este Europa.

Economia europeană este slabă, iar criza din Grecia care riscă să se răspândească și în Spania,
Portugalia și, posibil, și Italia, ar arunca bătrânul continent înapoi în recesiune.

Trei adevăruri dureroase se ascund în spatele problemelor Greciei și a riscului de conminare.

în primul rând, dacă Grecia nu va fi capabilă să-și rezolve problema crizei și să-și revitalizeze
economia fără să intre într-o criză politică, va avea avea nevoie atât de ajutor financiar, cât și de
ceva în plus pentru a evita falimentul. 

Ajutorul financiar este imens(110 mld Euro), iar acel ceva în plus, care să compenseze toate
acele măsuri fiscale de austeritate impuse de Fondul Monetar International și de liderii Uniunii
Europene, în special Germania, nu poate fi altceva decat devalorizarea. Nu există alte instrumente
pentru Grecia.

Al doilea adevăr dureros este că, cu cât vor fi mai generoși FMI și UE cu Grecia, cu atât mai
mult există riscul ca, în cazul în care ajung în aceeași situație, Portugalia și Spania să aibă aceleași
pretenții. 

O asemenea afacere pentru întreaga Europa de Sud ar fi extrem de paguboasă, atât pentru
guverne, cât și pentru creditori. Așa că trebuie găsită o modalitate de a impune o condiție Greciei
care sa fie atât de strictă încât celelalte țări să prefere să ocolească aceasta cale. Și cel mai bun
candidat pentru această condiție este excluderea din zona euro.

O astfel de excludere ar fi umilirea totală pentru liderii politici ai Greciei, dar extrem de
benefică din punct de vedere economic. Situația s-ar putea repeta și în cazul Portugaliei, însă este
puțin probabil ca Spania și Italia să urmeze aceasta cale, pentru că statutul și politicile acestora
cântăresc mult mai mult.

În ultimele luni, țările cu probleme financiare au fost numite "PIIGS" (inițialele de la

Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania). Aceste state amenință stabilitatea economica din restul
Europei cu datoriile lor excesive. Irlanda, țara în care estimarile arată că datoria publică va
reprezenta 82,9% din PIB în 2010, va trebui să ia măsuri severe, care ar trebui să îi permită să
stabilizeze deficitul la 12,5%% din PIB, în acest an. 

9
 Spania se ascunde în spatele unei rate a șomajului de 20% și a unui deficit de 10%.
Confruntându-se cu un deficit istoric de 143 de miliarde de euro, la rândul sau, Portugalia lucrează
la consolidarea finanțelor sale publice, investind pentru a-și dezvolta economia. 

Al treilea adevar dureros este că tot ce se întamplă cu Grecia și ce se preconizează că o să se

întâmple cu "suratele" ei nu este doar rezultatul economiei slăbite a Europei de Sud. 

Împrumutul pe care ar urma Grecia sa-l obtina de la UE, din care cea mai mare sumă o
plătește Germania, dar la care contribuie și celelalte membre ale Uniunii, le va afecta pe acestea în
cazul în care lucrurile nu vor merge bine în perioada care urmează. 

Totodată, criza din Grecia reflectă situația economică a întregii Europe. Poate că virusul a
afectat mai întâi Grecia, dar economia europeană fiind extrem de slabită, există pericolul ca Europa
să fie pe patul de moarte.

10
Concluzii
Dacă asistenţa financiară acordată Greciei de către partenerii comunitari meţine, pentru
moment, stabilitatea zonei euro, viitorul reclamă teme de gândire mult mai serioase.

Nu a trecut mult timp de când cancelarul federal, Angela Merkel, aprecia că o susţinere
financiară a Greciei este doar soluţia extremă şi improbabilă. Dar cazurile ajung, uneori, la extrem
mai repede decât te-ai aştepta.

Sigur că ajutorul financiar acordat Greciei este supărător iar germanii şi ceilalţi salvatori îşi vor
număra banii puşi la bătaie scrâşnind din dinţi. Grecia este, de fapt, o ţară care, decenii la rând, a
dus o viaţă mai scumpă decât şi-a putut permite. A măsluit statistici şi chiar aşa, cu cifre false, şi-a
făcut loc în uniunea monetară.

Intervenţia salvatoare a celorlalţi naşte, desigur, întrebări. De ce, de exemplu, ar mai trebui să
te străduieşti să fii mai bun, când se poate şi aşa? Întrebare valabilă nu doar pentru Grecia, dar şi
pentru Spania, Portugalia şi Irlanda.

Dar, dacă tot eram la întrebări, mai e loc de una: cât de mult le-a păsat, până mai acum,
Comisiei Europene şi celorlalte state ale Uniunii despre situaţia reală a economiei elene? Cât le-a
păsat, de exemplu, germanilor, atunci când, în vremuri de acumulare de datorii, stăteau liniştiţi
pentru că ei îşi exportau produsele?

Tocmai acest export masiv este baza nevoii germane pentru o zonă euro stabilă. În absenţa ei,
se prăbuşeşte un întreg concept economic. Dar nu operaţiunea pompieristică este soluţia.
În absenţa unei reforme structurale în interiorul Uniunii, odată ieşiţi din prima criză, europenii
se trezesc în pragul următoarei. Aceasta înseamnă exact ceea ce nu s-a întâmplat până acum: un
control mai drastic al pieţelor financiare.

Zona euro a fost o producţie în primul rând politică şi mai puţin economică, gândită pentru
vremuri bune. Dar a venit furtuna iar regulile nu dau roade. Nu doar schimbul intern de informaţii
se cuvine pus la punct, ci şi politica economică pan-comunitară. Şi chiar dacă, în acest moment,
subiectul e tabu, soluţia excluderii temporare din zona euro trebuie să existe.
Şi, apoi, revenind la întrebări, ar mai fi câteva. Cât timp vor mai decide câteva agenţii de
rating asupra destinului unor economii naţionale? Şi de câte ori vor mai fi salvate băncile de către
plătitorii de impozite pentru ca, apoi, să se întoarcă în pieţele financiare ca jongleri cu speculaţii
îndreptate împotriva statelor? Şi cât timp va mai lucra industria lobby-ului nestingherită?
Până atunci, însă, Uniunea Europeană trebuie să înveţe lecţiile pe care singură şi le-a dat în
aceste săptămâni, în care, iată, a trecut primul obstacol tocmai printr-o bună coordonare.

11
Bibliografie

 http://edition.cnn.com/2010/BUSINESS/02/10/greek.debt.qanda/index.html
 http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8508136.stm
 http://www.dw-world.de/dw/article/0,,5531356,00.html
 http://www.imf.org/external/am/2009/speeches/pr21e.pdf
 http://www.imf.org/external/pubs/ft/survey/so/2009/car122809a.htm
 http://www.realitatea.net/grecia-ar-putea-da-in-judecata-bancile-din-sua--vinovate-
de-criza_713856.html
 http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=16063896
 http://www.reuters.com/article/idUSTRE6124EL20100203
 http://www.tirmagazin.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2108:-
criza-economica-din-grecia-un-efect-de-domino&catid=13
 http://www.ziare.com/articole/criza+economica+grecia
 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html#Econ

12