You are on page 1of 495

FILOCALIA

SAU CULEGERE DIN SCRIERILE SFINŢILOR


PĂRINŢII CARE ARATĂ CUM SE POAt E OMUL
CURĂŢI, LUMINA ŞI DESĂVÂRŞI

Volumul III

MAXIM MĂRTURISITORUL
Răspunsuri către Talasie

Traducere, introducere şi note


de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae

Ediţie electronică

a p o l o g e t ic u m
2005
Filocalia

V olum ul poate fi distribuit liber pentru uz personal.

Această lucrare este destinată tuturor iubitorilor de spiritualitate creştină


ortodoxă. Ea poate fi utilizată, copiată şi distribuită LIBER.

Lucrarea face parte din patrimoniul spiritual al Bisericii Ortodoxe.

Ediţia I-a la Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1947


Ediţia a II-a la Editura Harisma, Bucureşti, 1994
Ediţia a III-a la Editura Universalia, New York, 2001

© 2005 APOLOGETICUM.
http://apologeticum.net
http://www.angelfire.com/space2/carti/

2
Sfântul Maxim Mărturisitorul

P R E F A Ţ A T R A D U C Ă T O R U L U I,
5 '

la E d iţia a d o u a a p rim e lo r p a tru v o lu m e

întrucât prim ele patru volum e din Filocalia s-au


tipărit la Sibiu în anii 1947-1948 într-un număr de
exemplare restrâns şi de aceea s-au epuizat curând, mi-am
dat acordul editurii “Harism a“să le tipărească într-o a doua
ediţie. Scrierile cuprinse în colecţia Filocalia, ajunsă până la
volum ul 12, au fo st foarte căutate prin faptul că descriu un
drum progresiv al vieţii duhovniceşti, cu recomandări din
cele m ai concrete. D rum ul acesta este cel al curăţirii om ului
de patim ile ce-l închid în egoism ul satisfacţiilor trecătoare,
închis orizontului vieţii spirituale m ereu m ai bogate şi
veşnice. Ş i el nu este un drum inventat de om ci este calea
înfăţişată de viaţa lu i Iisus H ristos ş i în care poate înainta cel
ce crede în El. H ristos însuşi este personificarea acestei
«căi» sau, m ai bine spus, E l însuşi este «calea» ş i a înainta
în ea e una cu a înainta în E l spre ţinta desăvârşirii la care a
înălţat E l umanitatea asumată prin biruirea cu răbdare a
slăbiciunilor ş i patim ilor noastre prim ite de bunăvoie şi a
suportării cu iubire a duşmanilor până la răstignire având ca
rezultat învingerea m orţii ş i veşnicia ca viaţă fericită a L ui
ca om ş i a celor care se vor alipi L u i prin credinţă.
Programul vieţii descrise în Filocalia este un
program hristologic. E ste trăirea lu i H ristos din puterea lu i
H ristos p e care îl au trăitorii în ei prin rugăciune to t m ai

3
Filocalia
deasă. E ste calea spre cea m ai înaltă nobleţe omenească,
este singura cale care prom ovează unirea oam enilor între ei
în H ristos, opusă dezbinărilor care aduc atâta suferinţă
omenească.
Separarea operei lu i H ristos de lucrarea L u i ca om
-unită cu colaborarea om ului - a început să fie făcută m ai
târziu de scolastică prin împărţirea prea strictă în Teologia
D ogm atică şi Morală. S-a spus că Dogmatica are să
reprezinte ce e D um nezeu în Sine şi ce a făcut E l pentru om,
iar Morala ce are de făcut omul. S-a trecut peste faptul că
ceea ce face om ul nu face singur, ci face întărit de H ristos şi
de D uhul L u i cel Sfânt. D e aceea în sensul teologic apusean
nu există n ici un fe l de scrieri care să descrie, asemenea
celor Filocalice, drum ul om ului în H ristos sau al lu i H ristos
în om, de felu l Filocalie. în catolicism nu se ştie de o
energie necreată a lu i H ristos lucrând în om ş i întărind
lucrarea om ului spre a-1 face să înainteze tot m ai m ult în
H ristos. Despre o astfel de viaţă în H ristos nu se vorbeşte
n ici în Reform aţiune n ici în grupările neoprotestante. După
catolicism H ristos ne-a mântuit, dând prin cruce satisfacţie
lu i Dum nezeu pentru jignirea adusă L u i de păcatele oame­
nilor, term inându-şi cu aceasta lucrarea mântuitoare şi
retrăgându-se în cer, lăsând p e păm ânt un înlocuitor care să
împartă oam enilor m eritele câştigate de H ristos prin
satisfacţia adusă de El.
în Reform aţiune se m erge m ai departe negându-se
aproape com plet Tainele în care catolicism ul nu m ai vede
lucrarea necreată a lu i H ristos. Iar în grupările
neoprotestante se neagă chiar crucea lu i H ristos ca m ijloc de
m ântuire şi de biruire a m orţii, ba i se refiiză lu i Iisus chiar
num ele de H ristos contrar faptului că ş i L-a dat E l însuşi
(M t. 16,16-17), num e care-L arată ca F iul L u i Dumnezeu.

4
Sfântul Maxim Mărturisitorul
D e aceea toate aceste form e apusene ale creştinis­
m ului se m ulţum esc să laude p e Iisus ca p e cineva distant
care le-a adus sau le va aduce iertarea de păcate, ă ă să
vadă în E l p e lucrătorul m ântuirii ş i al sfin ţirii în El, trăit
într-o unire to t m ai mare prin rugăciune, dar şi prin efortul
lor de a se asemăna to t m ai m ult L u i prin ştiinţa lor de a
fo lo si puterea L u i spre a creşte în unire şi asemănare cu El.

Preot Prof. Dr. D. Stăniloae


Sf. Paşti ale anului 1992

5
Filocalia

C u v â n t în a in te

C u a ju to ru l b u n u lu i şi a to tp u te rn ic u lu i D u m n e z e u ,
ie s e la lu m in ă al tre ile a v o lu m d in F ilo c a lia . C e re m ie rta re
c itito rilo r că volum ul acesta e o h rană duhovniceascăm ai grea.
D a r în s e m n ă ta te a ac e ste i sc rie ri a Sf. M a x im M ă rtu risito ru l
e p re a m a re ca să n u n e fi s im ţit isp itiţi să o p u b lic ă m .
V o lu m e le u rm ă to a re v o r fi a p ro a p e to a te c u m u lt m ai
u şo a re .
V o lu m u l d e fa ţă c u p rin d e u n a d in ce le d o u ă o p e re
m a i m a ri ale Sf. M a x im M ă rtu risito ru l, in titu la tă : “ D e sp re
d ife rite lo c u ri g re le d in Sf. S c rip tu ră “ , sc risă p e la a n u l 6 3 1 ­
6 3 3 1 şi a d re s a tă e g u m e n u lu i T a la sie , d in ca re p ric in ă îi
s p u n e m p e sc u rt “R ă s p u n su ri c ă tre T a la sie “ .
M o tiv u l ca re n e -a în d e m n a t să d ă m în F ilo c a lia
a c e a stă o p e ră este u rm ă to ru l: în F ilo c a lia g re a c ă se c u p rin d e
d in o p e ra Sf. M a x im , p e lâ n g ă C a p e te le d e sp re d ra g o ste ,
T â lc u ire a la T atăl n o s tru şi C a p e te le g n o stic e , în c ă o sc rie re
în C in c i su te d e c a p e te in titu la tă : “D ife rite ca p e te te o lo g ic e ,
e c o n o m ic e şi d e sp re v irtu te şi p ă c a t“ .2 D a r în tru c â t p rin

1 Vezi introducerea la vol. II al Filocaliei române.


2 Migne P. G. 90, 1177-1400. κεφάλαιά θεολογικά τε καί οικονομικά
και περ'ι άρετης και κακίας. în Filocalia greacă ele formează un corp
cu Capetele gnostice, alcătuind la un loc 700 capete, dintre care
Capetele gnostice sunt date ca suta întâi şi a doua, iar acestea ca suta a
treia până la a şaptea. Filocalia ed. II, p. 232-256, 256-316. Dar titlul
celor 200 capete prime e deosebit de al celor 500 din urm ă, de unde se
vede că sunt două opere adunate la un loc. Titlurile coincid cu cele din
P. G.

6
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c e rc e tă rile lu i W . S o p p a 3 şi M . T h. D isd ie r4 a s ta b ilit c ă d in
a c e ste C in c i su te d e ca p e te 4 2 2 su n t e x tra se lite ra le sau
a p ro a p e lite ra le d in “R ă sp u n su ri c ă tre T a la sie “ şi d in
S c o liile ce -o în so ţe sc , n e -a m g â n d it că e p re fe ra b il să d ă m
a c e a s tă s c rie re în în tre g im e p e n tru a în ţe le g e m a i b in e
c u g e ta re a S fân tu lu i.
L a a c e a s ta n e -a m s im ţit în d e m n a ţi c u a tâ t m ai
m u lt, c u câ t în u rm a a c e sto r co n sta tă ri su n t p u te rn ic e m o tiv e
să se c re a d ă că n u Sf. M axim însuşi a alcătuit cele C inci sute
d e capete, com pilându-le d in o p e re le sale, ci lu c ra re a a c e a sta
a în tre p rin s -o u n a u to r d e m a i tâ rz iu , p o a te c h ia r p e la
în c e p u tu l v e a c u lu i 12. P ă re re a a c e a sta se în te m e ia z ă p e
fa p tu l că S c o liile la “R ă s p u n s u rile că tre T a la sie “ , ca re au
fu rn iz a t n u m a i p u ţin d e 221 ca p e te d in c e le cin ci su te, n u e
p ro b a b il să fie ale Sf. M a x im , ci ale c u iv a ca re a tră it d u p ă
el. E d re p t că în “ C u v â n tu l în a in te “ al S c o liilo r - ca re e d e-o
o b s c u rita te p e ca re Sf. M a x im n -a eg a la t-o p o a te n ic io d a tă 5 -
a u to ru l lo r îşi a firm ă id e n tita te a c u a u to ru l “R ă s p u n s u rilo r
c ă tre T a la sie “ .6 D a r u itâ n d d e a c easta, a d e se o ri p re zin tă, în
d ife rite S co lii, id e ile d in “R ă s p u n s u ri“ cu c u v â n tu l: “ z ic e “
(“z ic e Sf. M a x im “ , ad ică ), a ră tâ n d d ec i pe a u to ru l
“ R ă s p u n s u rilo r“ ca d e o se b it d e sin e. A p o i a u to ru l S c o liilo r
la u d ă u n e o ri lim p e z im e a , a d â n c im e a , e le g a n ţa e x p lic ă rilo r
d in “ R ă s p u n su ri“ , c e e a ce n -a r fi p u tu t fa ce în su şi Sf.
M a x im . D e m u lte o ri ap o i S c o liile se re d u c la d o u ă trei
cu v in te , c a re n u ad u c n ic i o c o n trib u ţie la în ţe le g e re a id e ilo r
d in “ R ă s p u n s u ri“ . P rin a c e a sta ele se v ă d e sc c a sim p le n o tă ri

3 Die diversa Căpita unter den Schriften des hl. Maximus, in deutscher
und quellenkritischer Beleuchtung, Dresda, 1922, in 8, p. 135.
4 Une oeuvre douteuse de Saint Maxim le Confesseur, Les cinq
Centuries Theologiques, in Echos d'Orient, 34, 1931, p. 160-178.
5 M. Th. Disdier, o. c., p. 164
6 Vezi P. G. 90, 265: Filocalia român ă, vol, III, p. 18.

7
Filocalia
p e ca re le -a fă c u t u n c itito r aten t, d a r n u ca e x p lic ă ri re a le ,
c u m a r fi tre b u it să fie d a c ă în su ş i Sf. M a x im s -a r fi g â n d it
ap o i să fa că p rin ele m a i d e în ţe le s a n u m ite p a s a je d in
7
s c rie re a sa.
A fa ră de a c e ste m o tiv e , sc o a se d in te x tu l
S co liilo r, m a i su n t şi u n e le in d ic ii e x te rn e ca re n e în tă re sc
p ro p u n e re a că ele su n t d e m a i tâ rz iu . P a tria rh u l F o tie
c u n o ş te a “R ă sp u n s u rile că tre T a la sie “ , c u m arată d e s c rie re a
ce le-o fa c e 8 d a r se p a re că n u c u n o şte a S co liile. D e c i e
p ro b a b il ca S c o liile să fi fo st a lc ă tu ite d u p ă 857, c â n d a scris
F o tie .
A p o i p a tru d in S co lii m u s tră p e N il ce l tâ n ă r,9
p erso n a j ca re tre b u ie id e n tific a t c u d isc ip o lu l lu i Io a n Ita lu l
(d e p e la 1 040) şi d e c a re sp u n e A n a C o m n e n , că a fo st
condam n at la C o n s ta n tin o p o l de un S in o d pe tim p u l
îm p ă ra tu lu i A le x ie C o m n e n (1 1 0 8 -1 1 1 8 ), p e n tru că su sţin e a
te z a m o n o fiz ită că o m e n ita te a lu i H risto s a fo st
în d u m n e z e ită „ p rin fire (φ υ σ ε ι υ ε ω υ η ν α ι τ ό π ρ ό σ λ η μ μ α )
n e în ţe le g â n d n im ic d in u n iu n e a ip o s ta tic ă .10 D e c i s a u a c este
p a tru S co lii su n t a d ă u g a te u lte rio r, lu c ru ca re s-a r cere
d o v e d it p rin tr-o c e rc e ta re a m a n u sc rise lo r, s a u S c o liile în
în tre g im e a lo r su n t sc rise a b ia p e la sfâ rşitu l v e a c u lu i 11. în
a c e s t ca z n ic i ce le cin ci su te d e C a p ito le n u su n t scrise

7 Disdier, o. c., p. 165.


8 Biblioteca, cod. 192, P. G. 103,-637A-645C.
9 Scolia l la Răsp. 42, p. 149 (P. G. 90, 409); Scolia 9 la R ăsp. 53, p. 232
(P. G. 90. 508); Scolia l la Răsp. 62, p. 360 (P. G. 90, 661); Scolia 14
la Răsp. 64, p. 415 (P. G. 90, 729).
10 Alexiada, cartea X, P. G. 131, 697-700. în acest sens trebuie corectat ă
traducerea Scoliei l la Răsp. 62, p. 360, unde am redat pe
φυσιθεσιτάΐ cu: cei ce socotesc că firile stau de sine. Cred că
termenul grecesc a trebuit s ă fie φυσιθετάΐ şi înseamnă: cei ce susţin
îndumnezeirea prin fire.

8
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în a in te d e a c e s t tim p . Ia r c u m a c este C in ci su te d e ca p ito le
s u n t a te sta te d e m a n u s c ris e d in v. 13, c o m p ila re a lo r tre b u ie
să se fi fă c u t în c u rsu l v ea c. 12, p ro b a b il p e la în c e p u tu l
lu i11.
D a r a r p u te a în tre b a cin ev a: D a c ă S c o liile p ro v in
d e la u n alt a u to r şi d in tr-u n tim p a tâ t d e tâ rz iu , d e ce le-a m
tra d u s şi p e ele în a c e s t v o lu m ? P e n tru că d a c ă n u to a te , cel
p u ţin o b u n ă p a rte d in ele ad u c d e slu şiri în s e m n a te ale
id e ilo r d in “R ă s p u n s u ri“ , s a u în re g is tră ri p re ţio a se . (D e
p ild ă S c o lia 2 0 şi 21 la R ă sp . 65).

în ce m ă p riv e ş te c o n ţin u tu l sc rie rii “R ă sp u n s u ri


c ă tre T a la sie “ , el este a tâ t d e b o g a t, în c â t c u g re u p o a te fi
re z u m a t. O p e ra a c e a sta s-ar ce re m a i d e g ra b ă lă rg ită p rin
tâ lc u iri, d e c â t c o m p rim a tă în tr-u n re z u m a t. R e z u m a re a este
cu a tâ t m a i g re a, cu cât ea n u d e sfă şo a ră în fo rm ă
s is te m a tic ă c o n ţin u tu l ei d e id ei, ci-1 p re z in tă îm p ră ş tia t şi
c u re v e n iri, d in p rile ju l tâ lc u irii u n o r p a s a je o b sc u re d in Sf.
S c rip tu ră , în a c ă ro r în ş ira re n u se p o a te c o n s ta ta v re o o rd in e
o a re c a re .
O a ltă g re u ta te în c a le a unei re z u m ă ri este
c a ra c te ru l sc risu lu i Sf. M a x im . C h ia r u n F o tie s-a p lâ n s că
s tilu l Sf. M a x im e ste în c ă rc a t, g re o i şi o b sc u r, o c o lin d
e x p rim a re a d ire c tă şi iu b in d m e ta fo re le .12 D a r c e rc e tă to rii
m a i n o i a u c o n sta ta t că d a c ă sc risu l lui, se p a re g reo i,
a c e a s ta se d a to re şte n u u n e i în g ră m ă d iri d e c u v in te fă ră ro st,
ci to c m a i e x tra o rd in a re i b o g ă ţii d e n u a n ţe a cu g e tă rii sale,
c ă re ia îi c o re sp u n d e o to t a tâ t d e m a re b o g ă ţie d e cu v in te.
T ix e ro n t a p u tu t sp u n e: M a x im este u n m is tic ca re to to d a tă e
şi u n m e ta fiz ic ia n şi u n asc et, ca re d in c o n ta c tu l c u filo so fia

11 Disdier, o. c., p. 166.


12 P. G. 90, 268.

9
Filocalia
a ris to te lic ă a c â ştig a t o strin g e n ţă şi o p re c e z iu n e a cu g e tă rii,
ca re în z a d a r a r fi că u ta tă la A re o p o g itu l“ .13
G â n d ire a la rg cu p rin z ă to a re , a d â n c ă şi a rm o n ic ă a
Sf. M a x im , şi-a g ă sit o p re z e n ta re v re d n ic ă d e ea în c a rte a
d e-o e x tra o rd in a ră d e n sita te , te m e in ic ie şi p ă tru n d e re a lui
H a n s U rs v o n B a lth a s a r, in titu la tă : “ L itu rg h ia c o sm ic ă “ .14 în
te o lo g ia o rto d o x ă a c e st u ria ş al cu g e tă rii c re ştin e - p o a te cel
m a i m a re d in tre toţi - n u şi-a g ă sit în c ă o p re z e n ta re d em n ă d e
el. G ân d u l d e-a în c e rc a o a se m e n e a în tre p rin d e re stârn eşte
u n se n tim e n t a p ro a p e p a ra liz a n t. S e n tim e n tu l p e ca re îl
tre z e ş te u n m a s iv alp in la g â n d u l d e a-1 îm b ră ţiş a , în o ric e
caz, în tre p rin d e re a d e -a p re z e n ta p e Sf. M a x im re c la m ă u n
tim p în d e lu n g a t p e n tru a fi d u s ă la u n sfâ rşit c â t d e cât
m u lţu m ito r.
A ltfe l to t ce -ai s p u n e d e sp re el, ţi se p a re o
im p ie ta te , o p re z e n ta re a m u n te lu i p rin c â te v a fă râm itu ri d e
p ia tră z g â ria te d in el, sa u p rin tr-u n d e s e n stâ n g a c i care
d e fo rm e a z ă şi c o b o a ră m a je s ta te a c o v â rşito a re a lui.
A ş a este, d e sig u r, şi c e e a ce se v a sp u n e m a i jo s
d e sp re c u g e ta re a ac e stu i S fân t, d e sfă şu ra tă în “ R ă s p u n s u rile
c ă tre T a la sie “ .
U n g h iu l d in c a re v e d e şi e x p lic ă Sf. M a x im to tu l
este L o g o s u l d iv in . E l d ă se n s v ie ţii o m e n e şti şi E l u m p le d e
se n su ri (de raţiuni) to ate lucrurile lum ii, în legătură cu care se
trăieşte în tr-u n fe l sa u a ltu l a c e a stă v iaţă. N o rm a l o m u l p rin
L o g o s u l d in sin e, tre b u ie să fie îm p le tit c u L o g o s u l d iv in şi
c u ra ţiu n ile lu c ru rilo r.
D a r p rin c ă d e re a în p ă c a t s-a a sc u n s d e o d a tă cu
L o g o s u l d iv in , a tâ t ra ţiu n e a p e rs o n a lă câ t şi ra ţiu n ile d in
lu m e. O m u l a c ă z u t în z o n a în g u s tă a sim ţirii, p rin care

13 Precis de Patologie (1934), p. 395.


14 Kosmische Liturgie, Fr. i. Br. 1941.

10
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ră m â n e d o a r la su p ra fa ţa se n sib ilă a lu c ru rilo r. P rin a c e a sta a
d e v e n it ira ţio n a l.15
S im ţire a are în tâ i în ţe le su l de p e rc e p ţie a
s im ţu rilo r, d e lu a re d e cu n o a şte re p rin sim ţu ri, fă ră n ic i o
c a lific a re m o ra lă sa u im o rală. C a atare ea e lă sa tă d e
D u m n e z e u , p e n tru c a p rin ea m in te a , se siz â n d ra ţiu n ile d in
lu c ru rile sen sib ile , să u rc e sp re c u n o a şte re a lu i D u m n e z e u .16
D a r la ea se a so c ia z ă fo a rte u şo r o p lă c e re sa u o
d u re re , în tru c â t u n e le a sp e c te m a te ria le a le lu c ru rilo r su n t
fa v o ra b ile tru p u lu i, alte le d e fa v o ra b ile . S im ţire a c a p lă c e re
sa u d u re re p rile ju ită d e lu c ru ri e sim ţire a ce a c o n d a m n a b ilă ,
în tru c â t îl le a g ă p e o m d e su p ra fa ţa m a te ria lă a lu c ru rilo r,
făcân d u -1 să u ite d e se n su rile lo r m a i în a lte şi p e s te to t d e
o rd in e a sp iritu a lă . P lă c e re a şi d u re re a a c e a sta le g a tă d e
sim ţu ri n -a av u t-o o m u l la în c e p u t, d a r a a v u t în el o
o a re c a re c a p a c ita te d e-a se b u c u ra c u m in te a d e c e le în ru d ite
c u ea, d e ce le sp iritu a le . D a r o m u l a c o b o râ t ac eastă
c a p a c ita te d e p e p la n u l sp iritu a l p e cel tru p e s c , u n in d -o cu
sim ţire a . S -a p ro d u s, p rin v o ia o m u lu i, sa u p rin n e a te n ţia şi
lip s a u n e i v o iri sta to rn ic e , u n tra n s fe r al c a p acităţii d e
p lă c e re d e p e p la n u l sp iritu a l p e c e l b io lo g ic . A s tfe l o m u l şi-
a m u ta t p lă c e re a p rin m ijlo c ire a sim ţu rilo r sp re ce le
s e n s ib ile .17 A c e a stă lip ire a o m u lu i d e ce le sen sib ile , fiin d o
c ă d e re d e la le g ă tu ra c u o rd in e a sp iritu a lă , e şi o c ă d e re d e la
fire a sa, o că d ere în tr-o e x iste n ţă p a ra n a tu ra lă (d e la κ α τ ά
φ ύ σ ιν la π α ρ α φ ύ σ ιν ).18 C ă d e re a n u c o n stă n u m a i în fa p tu l
că o m u l lu c re a z ă e x c lu s iv c u sim ţu rile , ci ea are u n c a ra c te r
to ta l şi în s e a m n ă o p e rv e rtire a m o d u lu i n a tu ra l d e a lu cra ,

15 Introducere, p. 9; P. G. 90, 253.


16 Introducere, p. 1; P. G. 90, 245.
17 Răsp. 61, 333; P.G. 90, 628.
18 Ibid.

11
Filocalia
d eşi p e rv e rtire a în se a m n ă to to d a tă o e x a g e ra re a lu cră rii p rin
sim ţu ri şi o rid ic a re a a c e ste i lu cră ri la ro lu l de
c o n d u c ă to a re . C a ra c te ru l to ta l şi p e rv e rtit al că d e rii se arată
în fa p tu l că s im ţu rile n u lu c re a z ă n ic i a c u m sin g u re , ci
m in te a (sa u c u g e ta re a ) se p u n e în slu jb a lor, n ă s c o c in d
m o d u ri d e p lă c e re d in c o n ta c tu l lo r cu su p ra fa ţa m a te ria lă a
lu c ru rilo r, în sta re a d e cu ră ţire c u g e ta re a în c ă e ra p re z e n tă în
sim ţire , d a r n u ca să s lu je a s c ă sim ţirii în v e d e re a p lă c e rii, ci
ca să se d e s p rin d ă d in a sp e c te le se siz a te p rin ea ra ţiu n e a
lu c ru rilo r, în sta re a d e cu ră ţire m in te a e ra sim ţire , d a r şi
d e a s u p ra ei, c o n d u c â n d sim ţire a d in sim ţire a în să şi. A c u m e
“ c o b o râ tă “ c u to tu l în sim ţire , sa u sub ea, fiin d c o n d u să d e
ac e a sta , în tr-u n a n u m it fe l o m u l c ă zu t, d eşi a d e v e n it
ira ţio n a l, to tu şi n -a c o n c e d ia t c u to tu l ra ţiu n e a , ci a c e a s ta a
c ă z u t si e a c u el, p ă ră sin d u -şi sc a u n u l ei d e ju d e c ă to r d re p t
şi im p a rţia l şi fă u rin d a rg u m e n te în fa v o a re a p a tim ilo r.
A s tfe l o m u l e m a i jo s d e c â t an im a lu l, “p e ca re l-a în tre c u t în
ira ţio n a lita te , m u tâ n d ra ţiu n e a ce a d u p ă fire în c e e a ce e
c o n tra r firii“ .19
D a r p e rv e rtire a a c e a sta a cu g e tă rii în sta re a d e
c ă d e re im p lic ă şi o p e rv e rtire a sim ţu rilo r. C ăci sim ţu rile
ca re n u m a i s u n t c ă lă u z ite d e ra ţiu n e , a c ţio n e a z ă c o n tra r firii
şi sp re ră u l ei, p rin e x a g e ra re a p ă tim a şă a lu c ră rii lor,
a b u z â n d d e fu n c ţia lo r.20
L ip ire a d e la tu ra v ă z u tă a lu m ii p rin sim ţire şi
c ă u ta re a p lă c e rii ce o p o a te a c e a sta o fe ri tru p u lu i, p re c u m şi
fu g a d e d u re re a ce p o a te p ro v e n i d in ea, d a u n a şte re tu tu ro r
p a tim ilo r, ca to t a tâ ţia cleşti p rin c a re n e ţin e su p ra fa ţa
se n s ib ilă a lu m ii p rin ş i d e ea. M a i b in e z is s e v a care
h ră n e ş te s a u se m iş c ă în to a te p a tim ile este iu b ire a tru p e a sc ă

19 Introd. 9; P. G. 90 253.
20 Răsp. 65; P. G. 90, 749.

12
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e sin e (φ ιλ α υ τία ), p e care c a u tă o m u l să şi-o s a tisfa c ă în
le g ă tu ră c u su p ra fa ţa m a te ria lă a lu m ii.21
Un m a re ro l d e ţin e în c o n c e p ţia Sf. M a x im
p lă c e re a şi d u re re a . C ă u ta re a p lă c e rii n a ş te u n şir d e p a tim i,
fu g a d e d u re re alt şir.22 D a r în tre p lă c e re şi d u re re este şi o
c a u z a lita te re c ip ro c ă n e c o n te n ită . E le se su c c e d c a în tr-u n
c e rc v ic io s. C ă u tâ n d p lă c e re a , o m u l v a a v e a în m o d sig u r,
d u p ă g u s ta re a ei, d u re re a . Ia r fu g in d d e d u re re , cau tă scă p are
în b ra ţe le p lă c e rii, c a să d e a d in c o lo d e ea d e o d u re re şi m ai
m a re . N u p o a te ru p e n im e n i a c e st cerc d e fie r al p lă c e rii şi al
d u re rii, ca să ră m â n ă n u m a i c u p lă c e re a . C in e c a u tă p lă c e re a
d ă d e d u re re , cin e fu g e d e d u re re d ă p rin p lă c e re to t d e d u re ­
re .23 D a r d e aici n u re z u ltă u n fa ta lism . A c e a stă în lă n ţu ire
p o a te fi b iru ită . Şi n u tre p ta t p rin tr-o îm b lâ n z ire în cu rsu l
m u lto r re în c a rn ă ri, ci p rin tr-o s ă rire în a fară d e ce rc u l
p lă c e rii şi d u re rii. E n e c e s a r să stai n e c lin tit şi la is p ita
p lă c e rii şi la a m e n in ţa re a d u re rii, ca u n ac d e b a la n ţă
im o b iliz a t. A c e a s ta e sta re a d e n e p ă tim ire , sta re a o m u lu i
n e p ă tim a ş .24 E a n u e în s ă o n e s im ţire d e c a d a v ru , în se n su l
a p a tie i b u d iste .
P e n tru a în ţe le g e a c e st lu c ru tre b u ie să v e d e m în să
d e u n d e a a p ă ru t p lă c e re a şi d u re re a tru p ea scă.
P lă c e re a şi d u re re a tru p e a s c ă s-a u p u tu t n a ş te p rin
fa p tu l că om ul ca fă p tu ră m ă rg in ită a fo st d o ta t d e
D u m n e z e u , c u m ară ta m m a i sus, c u c a p a c ita te a d e -a se
b u c u ra d e c e e a ce-l în tre g e şte p e p la n u l e se n ţia l sa u sp iritu a l

21 Intr. 10; P. G. 90, 256 C.


22 Ibid.
23 Introd. 9; P. G. 90, 253.
24 “Deci cel ce nu doreşte plăcerea trupească şi nu se teme de durere, a
ajuns nepătimitor. Căci deodată cu acestea şi cu iubirea trupească
de sine, care le-a născut, a omorît toate patimile ce cresc prin
aceasta şi prin acelea“, Introd. 14; P. G. 90, 260-261.

13
Filocalia
al fiin ţei sale, a d ic ă d e D u m n e z e u , şi d e a se în d u re ra d e
îm p u ţin a re a v ie ţii sa le sp iritu a le p rin în d e p ă rta re a ei d e
iz v o ru l a d e v ă ra te i sa le ex isten ţe. N u m a i lu i D u m n e z e u n u -I
e d a t d e -a a lte rn a b u c u ria c u d u re re a , sa u m ă c a r d e -a în c e rc a
o b u c u rie n o u ă , p rin tr-u n p lu s d e v ia ţă ce I-a r v e n i d in afară,
o d a tă ce e n esfârşit.
D a r o m u l a v â n d şi o la tu ră tru p e a sc ă , c a p a c ita te a
d e b u c u rie s a u d e în tris ta re ce-o are în to ta lita te a fiin ţei sale,
s-a o b iş n u it să se a c tu a liz e z e ca p lă c e re p e n tru c e e a ce-i
sp o re şte v ia ţa tru p ea scă - p ărându-i-se că aceasta e o sporire a
fiinţei sale integrale - şi ca o neplăcere pentru ceea ce-i restrânge
p ro s p e rita te a tru p e a sc ă - c o n fu n d â n d ia ră şi tru p u l cu
to ta lita te a fiin ţe i sale. Ia r ce le ce-i sp o re sc sa u îm p u ţin e a z ă
v ia ţa tru p e a s c ă su n t lu c ru rile se n sib ile. A s tfe l p rin că d ere ,
b in e le şi ră u l p e n tru o m s-a u lim ita t la c e e a ce-i b in e şi ră u
p e n tru tru p , a d ic ă la lu m e a sen sib ilă; a c e a sta -i cu n o ştin ţa ,
s a u fa lsa c u n o ş tin ţă la c a re a a ju n s p rin căd ere, c u n o ştin ţa p e
ca re i-a d at-o lu m e a ca p o m al c u n o ştin ţe i u n u i a stfe l d e
b in e şi a stfe l d e rău. A s tfe l o m u l n -a m a i so c o tit că b in e le
stă în p la n u l s p iritu a l şi n -a m a i so c o tit n ic i ră u l ca lip s ă a
b u n u rilo r s p iritu a le .25
C ă p lă c e re a şi d u re re a n -a u a p ă ru t d in n im ic , ci
su n t o în to a rc e re sp re ce le m a te ria le a u n e i e n e rg ii p rin care
o m u l e m e n it să c a u te ce le sp iritu a le şi să e v ite p ie rd e re a lor,
se a ra tă şi d in fa p tu l că a tâ t p e n tru c ă u ta re a şi b u c u ria d e
ce le b u n e , c â t şi fe ric ire a şi în tris ta re a d e ce le re le , su fle tu l
o m e n e s c are câ te o fa cu ltate: a p o f tei şi a m â n ie i. A c e s te
fa c u ltă ţi n u s -a u n ă s c u t p rin o rie n ta re a o m u lu i sp re ce le
sen sib ile , ci p rin a c e a s ta s-a u p e rv e rtit şi ele, ca şi ra ţiu n e a ,
ca şi sim ţire a , în to rc â n d u -se sp re c e e a ce n u trebuie, sau

25 Introd. 12; P. G. 90, 257; Răsp. 43, p. 151; G. P. 90, 412-413; întreb.
21, p. 62 urm.; P. G. 90, 312.

14
Sfântul Maxim Mărturisitorul
revărsându-şi întreaga energie şi sim ţire. A şa se explică şi
apariţia afectelor conform e cu firea, dup ă căderea în păcat a
om ului. A ceste afecte sunt: p ofta d e m âncare şi plăcere de ea,
frica d e durere şi d e m oarte, u n fel de m anifestări ale instinctelor
d e conservare trupească. P ân ă sunt ţinute în frâul raţiunii,
lim itându-se la ceea ce e necesar existenţei trupului, aceste
afecte sunt ireproşabile. D a r când sunt satisfăcute cu exagerare,
ele devin patim i păcătoase.26 D e aceea ele n u trebuie suprim ate
cât trăim p e păm ânt. D a r la viaţa viitoare n u se m ai m u tă cu noi.
Propriu-zis, în viaţa viitoare, când v o m fi “m inţi pure“, n u se
m ai poate vorbi nici de poftă şi m ânie, căci n u m ai au m işcarea
reflexă p e care o au în v iaţa d e aici, o dată ce num ai D um nezeu
lucrează atunci în om . D a r to t răm ân într-o oarecare form ă şi
anum e cea dintîi ca “vigoare nesfârşită a dorinţei ce se desfată
d e ele“ .27 ’
D a r dacă-i aşa, ieşirea din cercul d e fier al plăcerii şi
durerii trupeşti n u înseam nă o încrem enire în nesim ţire, ci
ridicarea la o altă plăcere şi la o altă vigoare de ordin spiritual
care, departe d e a-i slăbi firea, îi d au adevărata întărire.
D a r acum să v ed em cum a devenit cu p utinţă ca om ul
să sară din cercul plăcerii şi al durerii trupeşti, sau să se elibereze
d e patim i?
P utinţa aceasta i-a dat-o coborârea şi lupta Logosului
în trup. D u p ă ce om ul căzuse din legătura şi vederea clară a
L ogosului p rin raţiunea din sine şi prin raţiunile din lum e, în
m o cirla întunecoasă a laturii văzute a lum ii, în care orbecăia
p u rtat d e sim ţirea lipsită de vederea raţiunii, to t L ogosul a
întreprins să-l scape, coborându-se însuşi p e câm pul de luptă în
care zăcea om ul învins. L upta ce-o întreprinde L ogosul acum şi
p e care ajutaţi de el trebuie să o întreprindem şi noi, ia u n

26 Răsp. p. 20-21; P. G. 90, 269.


27 Răsp. 55, p. 266, 267; P. G. 548D, 549B.

15
Filocalia
caracter ascetic. T rebuie să se d ea o luptă în firea om enească
însăşi p en tru a se răsturna dom inaţia sim ţirii asupra raţiunii şi
cugetării, p en tru a se lua vălul sim ţirii de p e cugetare,28 ca
aceasta să p o ată v ed ea razele L ogosului în lum e şi p en tru a-L
intui şi dincolo de lum e. M ai bine zis însăşi sim ţirea trebuie
eliberată de plăcere şi durere, care-i injectează pornirea
neînfrânată spre cele sensibile; trebuie făcută unealtă neutră de
cunoaştere în m ân a cugetării, în alţi term eni trebuie “retrasă
m intea din sim ţire“ ,29 p recum trebuie retrasă p o fta şi m ân ia cu
plăcere şi durerea lor şi îndreptate spre cele spirituale. A ceasta e
totuna cu eliberarea firii om eneşti de patim i sau d e atracţia
plăcerii şi de frica durerii, prin înfrângerea iubirii trupeşti de
sine.
Şi precum om ul slăbănogii d e păcat, om ul căzut din
legătura cu Logosul, e totodată u n o m robit de latura m aterială a
lum ii, lu p ta de eliberare ce trebuie pornită în firea om enească,
trebuie să fie totodată o luptă d e descleştare din această latură
m aterială a lum ii. în contact cu lum ea cade om ul, într-o
atitudine faţă de ea trebuie să se şi ridice. P rin lu m ea redusă
num ai la latura m aterială cade, prin lum ea redescoperită în
adâncurile ei spirituale se ridică spre D um nezeu. L upta aceasta
de întărire şi d e restabilire a firii om eneşti trebuie s-o pornească
L ogosul întâi în om enitatea ce şi-a luat-o ca pârgă a întregii firi
om eneşti, apoi în fiecare subiect om enesc în colaborare cu el.
A ceasta p en tru că num ai cu puterea dum nezeiască ea p u tea fi
du să la b u n sfârşit. E l a luat aşadar din aluatul firii om eneşti
expusă asalturilor celui rău, care o ispiteşte cu plăcerea şi o

28 Cugetarea sau mintea e faţa omului, e adevărata manifestare a lui ca


fiinţă spirituală. Cu această faţă descoperită trebuie să oglindească
slava Logosului din sine şi din lume ca un alt Moise. Introd. p. 15; P.
G. 90, 261.
29 Introd. p. 1; P. G.

16
Sfântul Maxim Mărturisitorul
înfricoşează cu durerea, atrăgând-o prin acestea în toate pati­
m ile. C ezân d că n u e decât om , C ăpeteniile şi S tăpâniile acestei
lum i s-au apropiat şi d e EI, d ar E l le-a înfrânt, întrucât firea Lui
întărită d e p uterea dum nezeiască a stat neclintită la ispita prin
p lăcere şi la am eninţarea cu durere.30 L ogosul n -a avut în firea
om enească ce-a luat-o patim ile condam nabile, d ar a avut
afectele conform e cu firea, care la ceilalţi oam eni îndată ce vine
ispita p rin p lăcere se prefac în păcate. D eci având aceste afecte,
a arătat că firea om enească poate sta tare în faţa plăcerii şi a
durerii, fără a fi lipsită de afectele ei naturale.
El a p ro c u ra t a stfe l p rin fire a lu i în tărită,
im u n iz a tă îm p o triv a p a tim ilo r, u n a lu a t c a re a ră m a s în
s o lid a rita te cu to a tă fră m â n tă tu ra firii o m en eşti.
F ie c a re o m , d a c ă stă p rin c re d in ţă în le g ă tu ră cu
H ris to s , p o ate câştiga această tărie, această im unitate. A ceasta o
p o ate m ai ales prin faptul că H ristos însuşi e în el, ajutându-1 la
lu p ta de întărire a firii, d e eliberare de patim i, adică d e restabilire
a raţiunii şi a m inţii ca organe de unire cu D um nezeu.
N u stăruim asupra m etodei am ănunţite, sau asupra
tuturor etapelor p e care trebuie să le parcurgă om ul p e drum ul
p e care trebuie să suie de la trăirea prin sim ţirea oarbă şi
pătim aşă, înecată în m ocirla m aterială a lum ii, p ân ă la trăirea în
lu m in a lui D um nezeu, arătată în m in tea Sa şi în raţiunile lu m ii.
N o tăm num ai fazele de căpetenie. P rim a fază este aceea a
curăţirii de patim i şi a dobândirii virtuţilor. A ceastă fază nu
suprim ă sim ţirea, dar o face să redevină pură lucrare de
cunoaştere, liberă de plăcere şi durere. A şa e posibilă virtutea,
p rin care om ul n u rupe legăturile cu lum ea, ci se eliberează de
ro b ia în care ea îl ţine prin plăcerile şi utilităţile m ateriale ce le
oferă. O m ul foloseşte lu m ea acum în cadrul strict al necesităţilor
naturale şi pentru refacerea prin dragoste a legăturilor cu

30 Răsp. 21, p. 62 urm.; P. G. 90, 312.

17
Filocalia
semenii, adică a refacerii unităţii firii omeneşti. E o primă
31 *
biruinţă a spiritului în om. Ea s-a realizat "prin duh" sau "în
duh", adică puterea Duhului Sfânt trecând prin adâncul spiritual
al omului întăreşte raţiunea şi curăţeşte lucrarea simţurilor.32
Prin virtute omul e ridicat de la starea contrară firii, la cea după
fire. Omul virtuos e omul ce vieţuieşte în acord cu firea sa, omul
cu firea restabilită, adică cu firea întărită, dat fiind că virtutea e
tărie spirituală, ca deprindere neclintită în bine. Dar întrucât
fiinţa virtuţii ca tărie o avem de la Hristos (care e fiinţa virtuţii),
primul efect al harului lui Hristos e restabilirea firii. Via ţa
conformă cu firea nu e o viaţă din puterile exclusive ale naturii
umane, ci e o viaţă aşa cum e cerută de sensul, de "raţiunea"
firii, aşa cum e necesară pentru ca firea să existe în normalitatea
33
ei. În faza aceasta un mare rol are raţiunea, ca factor ce
dirigueşte simţirea, ca factor de judecată obiectivă.34
De pe treapta aceasta, care e o primă ridicare a
omului din temniţa simţirii oarbe spre Logosul dumnezeiesc
prin raţiune, omul se înalţă pe treapta a doua, care este aceea
a vederii raţiunilor divine în lume. Acum Raţiunea divină nu
mai lucrează numai ascunsă sub virtuţi, ci se arată prin
străveziul naturii şi al Scripturii. Legătura omului cu
Logosul divin devine mai vădită deci şi mai puternică.

31 “Căci acolo unde simţirea e cârmuită de raţiune, trupul e lipsit de


toată plăcerea cea după fire, neavând simţirea slobodă şi dezlegată de
lanţurile raţionale, ca să slujească plăcerii“. Răsp. 58, p. 305; P. G. 90,
597.
32 “în cei ce au moştenit numele lui Hristos...Duhul mişcă raţiunea
naturală“. Răsp. 15, p. 49, P. G. 90, 297.
33 “Cărări sunt modurile virtuţilor conforme cu legea natural ă şi raţiunile
cunoştinţei din legea duhovnicească, pe care le dezvăluie prezenţa lui
Dumnezeu Cuvântul şi care readuc firea la ea însăşi şi la cauza ei, prin
virtute şi cunoştinţă“. Răsp. 39, p. 134; P. G. 90, 393 A.

34 Răsp. 58, P. G. 90, 601. “Desăvârşit este cel ce a învins plăcerea şi


durerea trupului prin raţiune“.

18
Sfântul Maxim Mărturisitorul
Vederea aceasta se numeşte contemplaţie naturală, nu pentru
că s-ar face exclusiv cu ajutorul puterilor naturale de
cunoaştere, ci pentru că pe de o parte se îndreaptă spre
natură, pe de alta pentru că ea presupune o natură umană
restabilită. Cunoaşterea aceasta nu e atât o cunoaştere prin
raţionamentul deductiv, cât o înţelegere simplă, reprezen­
tând o nouă ridicare a omului de la raţiunea discursivă, care
e proprie mai mult fazei virtuoase, la cunoaşterea simplă,
• · w · “ 35
intuitivă a minţii.
În sfârşit de pe această treaptă supremă a activităţii
fiinţei sale, omul e ridicat deasupra sa însuşi, umplându-se
exclusiv de lucrarea dumnezeiască necreată, devenind adică
Dumnezeu după har. Aceasta are loc după ce încetează toată
lucrarea creată a naturii sale, chiar şi înţelegerea simplă a
minţii într-o moarte mistică sau într-un Sabat deplin, dat
fiind că mintea nu se mai mişcă spre lucrurile create,
mărginite, ci s-a întâlnit cu Dumnezeu cel infinit, în faţa
căruia trebuie să renunţe la orice încercare de a-L cuprinde.
Atunci mintea nu mai cunoaşte pe Dumnezeu în mod
pozitiv, ci într-un chip apofatic, prin tăcerea cea mai presus
de grai şi prin neştiinţa mai presus de orice înţelegere. Prin
asceză omul s-a curăţit de tot ce este rău în mişcările lui
trupeşti şi cugetătoare, ca pe urmă să se golească de orice
conţinut creat al sufletului, ca să se poată umple de
Dumnezeu.36 Acum omul s-a ridicat la o viaţă mai presus de
37 *
fire. Energiile dumnezeieşti vor spori în noi la nesfârşit,

35 Răsp. 59, p. 332; P. G. 90, 616; R ăsp. 60, 329; P. G. 90, 624.
36 “Iar Sâmbăta este desăvârşita nelucrare a patimilor şi încetarea totală a
mişcării minţii în jurul celor create şi trecerea desăvârşită la Dumnezeu,
în care cel ce a ajuns prin virtute şi cunoaştere, nu mai trebuie să-şi mai
amintească de patimi.. nici să mai adune raţiunile firii... strigând pe
Dumnezeu numai prin tăcerea desăvârşită şi reprezentându-1 numai prin
neştiinţa totală prin depăşire“. Răsp. 65, P. G. 756.
37 Răsp. 59, p. 316; P. G. 609; R ăsp. 53, p. 228; P. G. 90, 504.

19
Filocalia
îndumnezeirea noastră va progresa în veşnicie. "Aşadar aici
găsindu-ne în stare de activitate, vom ajunge odată la
sfârşitul veacurilor, luând sfârşit puterea şi lucrarea prin care
activăm. Dar în veacurile ce vor veni, nu vom fi în
activitate, ci în pasivitate, şi de aceea nu vom ajunge
niciodată la sfârşitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea
de atunci va fi mai presus de fire şi nu va fi nici o raţiune
care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârşit a celor ce o
38
pătimesc".
P e to t a c e st u rc u ş a m fo st su sţin u ţi d e fo rţa
in v iz ib ilă a L o g o su lu i în tru p a t. E l n e -a fo st ca le , im p u ls şi
ţin tă a tra ctiv ă, în fa ţa v irtu ţilo r şi a c u n o a şte rii ra ţiu n ilo r d in
lu m e se fă c u se o m cu n o i, a ju tâ n d u -n e să d o b â n d im c h ip u l
n e ş tirb it al firii u m a n e , d a t fiind că virtuţile sunt chipurile
om eneşti ale b unurilor d u m n e z e ie ş ti, sa u fa ţa o m e n e a s c ă a
d u m n e z e irii. în fa z a în d u m n e z e irii, fa ră a în c e ta să a ib ă şi
fire o m e n e a sc ă , n e a ra tă p rin stră v e z iu l ei d u m n e z e ire a Sa,
fă c â n d şi fire a n o a s tră o m e n e a s c ă m e d iu s tră v e z iu al
e n e rg iilo r d u m n e z e ie şti.39 H ris to s om ul ca re se
în d u m n e z e ie ş te , u m p lâ n d o m e n ita te a Sa num ai de
c o n ţin u tu l e n e rg iilo r d iv in e , tra n sm ite p rin c o m u n iu n e a ce-o
are ca o m c u to a tă fire a o m e n e a sc ă , şi o m e n ită ţii n o a s tre
c o n ţin u tu l e n e rg iilo r d iv in e. D in H ris to s ca o m în d u m n e z e it
se re v a rs ă în o m u l, c a re a c re sc u t în E l p rin cred in ţă, v irtu te
şi c o n te m p la ţie , c o n ţin u tu l în d u m n e z e ito r al e n e rg iilo r

38 Răsp. 22, p. 72; P. G. 90, 320.


39 “Bunurile de peste fire au drept chipuri şi trăsături prevestitoare
diferitelor moduri ale virtuţilor şi raţiunile celor ce pot fi cunoscute prin,
fire. Prin acestea Dumnezeu se face neîncetat om în cei vrednici. Fericit
este deci cel ce L-a prefăcut în sine prin înţelepciune pe Dumnezeu om.
Căci după ce a împlinit înfăptuirea acestei taine, pătimeşte prefacerea sa
în Dumnezeu prin har, iar acest lucru nu va înceta de-a se săvârşi
pururea“. Răsp. 22, p. 72, P. G. 90, 321 B.

20
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n e c re a te .
C ă z u ţi p rin p ă c a tu l stră m o şe sc d e la L o g o su l
d iv in p â n ă la ira ţio n a lita te a sim ţirii, ca re n u se siz e a z ă d e c â t
s u p ra fa ţa m a te ria lă a lu m ii, n e rid ic ă m p rin L o g o s u l v e n it
a p ro a p e d e n o i ca o m , p o rn in d d e la c re d in ţa ce n e -o d ă la
b o te z , ca m a n ife sta re a p re z e n ţe i Lui a c o p e rite , p rin
ra ţio n a lita te a v irtu ţilo r şi c o n te m p la re a s e n s u rilo r s p iritu a le
a le lu m ii, ca în c e p u t d e lic ă rire a p re z e n ţe i L u i, p â n ă la
v e d e re a L u i d e s c o p e rită şi p â n ă la u n ire a c u E l. T o t u rc u şu l
în E l 1 -am fă c u t în c o n ta c t c u lu m e a creată. A ju n şi sus,
lu m e a n u d is p a re to ta l, ci o v e d e m şi aici în E l. C ăci u rc u ş u l
n -a fo st a ltc e v a d e c â t o su b ţie re c o n tin u ă a fiin ţe i ce lu i ce a
u rc a t şi a lu m ii, p e n tru c a L o g o su l să se v a d ă to t m a i d e p lin
p rin ele, ca la u rm ă să n u m a i fie d e c â t o lu m e aerian ă,
s c ă ld a tă în lu m in a so a re lu i H risto s. E c e e a ce a e x p rim a t
H a n s U rs v o n B a lth a s a r p rin c u v in tele: “N u tre b u ie u ita t n ici
a c e e a că d e o d a tă c u a p a riţia a rh e tip u lu i d u m n e z e ie sc v a
a p ă re a şi lu m e a în fo rm a ei d e să v â rşită , în v e ş n ic ită “ .40
D ar n e s fâ rşita b o g ă ţie de co n tra ste , de
c o n tra p u n c te , d e sin te z e şi d e a rm o n ii ce se n a sc d in
d ia le c tic a v ie în tre s u b ie c tu l o m e n e sc , L o g o s şi lu m e , d e -a
lu n g u l a c e stu i u rc u ş, ră m â n e o c o m o a ră în g ro p a tă în
p a g in ile Sf. M a x im M ă rtu risito ru l p â n ă se v a g ăsi c in e v a s-o
d e z g ro a p e în to a tă fru m u se ţe a ei p e n tru lu m e a d e azi.

B u c u re ş ti, B o te z u l D o m n u lu i 1948

P ro t. D . S T Ă N IL O A E

40 Die “gnostischen“ Centurien des Maximus Confessor, p. 45. Şi se


provoacă la cap. gnost. II, 15.

21
Filocalia

S m e ritu l m o n a h M a x im
c ă tre p re a c u v io s u l p re s b ite r şi e g u m e n T a la sie

Despre diferite locuri grele


din dumnezeiasca Scriptură41

P re a c u v io su lu i ro b al lu i D u m n e z e u ,
D o m n u lu i T a la sie , p re s b ite ru l şi e g u m e n u l,
M a x im s m e ritu l m o n a h , b u c u rie

D u p ă ce Ţ i-ai d e sfă c u t, o m al lui D u m n e z e u ,


su fle tu l în ch ip ra ţio n a l d e a fe c ţiu n e a fa ţă d e tru p şi m in te a
Ţ i-ai tra s-o c u to tu l d in s im ţire p rin d u h , tru p u l42 Ţi 1-ai
fă c u t m a ic ă p re a c in s tită a v irtu ţilo r, ia r sim ţire a Ţ i-ai arătat-
o iz v o r nesecat de c u n o ştin ţă d u m e n z e ie a sc ă , punând
în s o ţire a s u fle tu lu i c u tru p u l n u m a i în slu jb a c e lo r b u n e , ia r
sim ţire a fo lo sin d -o ca o rg a n p rin ca re să c u n o şti m ă re ţia
c e lo r m o ra le , fru m u se ţe a su fle tu lu i, c ă re ia îi d ă o fo rm ă
v ă z u tă p rin v irtu ţi şi o a ra tă c e lo r d in afară, c a să a v e m v ia ţa
T a ca o ic o a n ă a v irtu ţii p u s ă în v ă z u l tu tu ro r sp re im ita re
(1). Ia r sim ţire a T a s c u lp te a z ă sim b o lic în fig u rile c e lo r
v ă z u te ra ţiu n ile c e lo r in te lig ib ile şi p rin ele u rc ă m in te a sp re
sim p lita te a v e d e rilo r in te lig ib ile , d e sfă c u tă d e v a rie ta te a şi
c o m p o z iţia c e lo r v ă z u te , c a să a v e m c u n o ştin ţa T a, d ru m u l
n e ră tă c ito r al a d e v ă ru lu i, sp re a tre c e p rin el sp re cele

41 Περι διαφόρων άπόρων της θείας γραφης. în latineşte: Quaestiones


ad Thalasium, P. G. 90, 243-786. în româneşte îi vom zice prescurtat:
Răspunsuri către Talasie.
42 Trupul în greceşte e feminin.

22
Sfântul Maxim Mărturisitorul
in te lig ib ile (2). De aceea după ce -ai le p ă d a t c u to tu l
îm p ă tim ire a c a re le a g ă d e sim ţire şi d e tru p , stră b ă tâ n d
in te n s c u m in te a în ch ip p ric e p u t o c e a n u l n e sfâ rşit al
c u v in te lo r D u h u lu i (a l S c rip tu rii), c e rc e te z i c u d u h u l ce le ale
D u h u lu i. D a r p rim in d d e la a c e s ta d e s c o p e rire a ta in e lo r
a sc u n se , s m e re n ia T e-a fă c u t to tu şi să a lc ă tu ie şti o listă cu
m u lte lo c u ri o b sc u re d in S fâ n ta S crip tu ră, p e ca re n e-ai
trim is -o c e râ n d d e la m in e , cel lip s it d e o ric e v irtu te şi
c u n o ştin ţă , u n ră s p u n s scris c u p riv ire la în ţe le su l lo r m ai
în alt.
P rim in d e u a c e a stă listă şi citin d -o , m i s-a o p rit în
lo c şi m in te a şi a u z u l şi cu g e ta rea . D re p t a c e e a T e-am ru g a t
să-m i în g ă d u i să re fu z a c e st lu cru . Ţ i-a m sp u s că a c este
lo c u ri d e a b ia p o t fi în ţe le s e d e cei c a re au în a in ta t m u lt în
c o n te m p la ţie şi a u a ju n s la c a p ă tu l ce le i m a i în a lte şi m ai
n e a p ro p ia te cu n o ştin ţe , n u în s ă d e m in e ca re m ă tâ ră sc p e
p ă m â n t şi, a se m e n e a şa rp e lu i c e l b le s te m a t o d in io a ră , n u am
a ltă h ra n ă a fa ră d e p ă m â n tu l p a tim ilo r, în n o ro ia t c a u n
v ie rm e d e p u tre z ic iu n e a p lă c e rilo r. F ă c â n d d ec i a c e a s ta m u lt
şi d e m u lte o ri, c â n d a m v ă z u t că n u p rim e ş ti a c e a stă
ru g ă m in te a m e a , te m â n d u -m ă să n u su fe re c e v a iu b ire a are
n e u n e ş te şi n e fa ce să a v e m u n sin g u r su flet, c h ia r d e
p u rtă m d o u ă tru p u ri, p u tâ n d să-ţi p a ră re fu z u l m e u u n se m n
d e n e a s c u lta re , am c u te z a t îm p o triv a v o ii m e le c e le m ai
p re s u s d e p u te re a m ea. A m so c o tit că e m a i b in e să fiu
a c u z a t d e în d ră z n e a lă şi să fiu lu a t în râ s d e cei ce v o ie sc ,
d e c â t să su fe re iu b ire a v re o c lă tin a re şi v re o m ic şo ra re . C ăci
d u p ă D u m n e z e u n im ic n u e m a i d e p re ţ ca e a în o c h ii c e lo r
ce a u m in te . M a i b in e z is n u e m a i p lă c u t lu i D u m n e z e u ca
ea. C ăci ea a d u n ă la u n loc p e cei d e z b in a ţi şi p o a te c re a în
cei m a i m u lţi sa u în to ţi o id e n tita te n e tu lb u ra tă a v o irii (3).
D eci iartă -m i m ai în tâ i T u, c in stite P ă rin te ,

23
Filocalia
a c e a stă în tre p rin d e re şi ro a g ă şi pe alţii să-m i ierte
în d ră z n e a la . C â ştig ă -m i m ilo s tiv ire a lu i D u m n e z e u p rin
ru g ă c iu n ile T ale şi fă -L să-m i ste a în tr-a ju to r în ce le ce v o i
sp u n e , m a i b in e z is să-m i d e a ră sp u n s d re p t la fie c a re
în tre b a re . “ C ăci to a tă d a re a ce a b u n ă şi to t d a ru l d e s ă v â rşit
d e la E l e s te “ ,43 c a d e la iz v o ru l şi P ă rin te le tu tu ro r
c u n o ş tin ţe lo r şi p u te rilo r lu m in ă to a re , p e ca re le d ă ru ie şte p e
m ă s u ra c e lo r v re d n ic i. F iin d c ă n u m a i în c re z â n d u -m ă în T in e
am p rim it să îm p lin e sc p o ru n c a T a, a şte p tâ n d b u n ă v o in ţa lui
D u m n e z e u ca p la tă a asc u ltă rii.
D eci a şe z â n d fie c a re în tre b a re în fru n te , în
o rd in e a şi râ n d u ia la în ca re le-a ţi scris, v o i d a d u p ă ea u n
ră s p u n s s c u rt şi p re c is, p e c â t v o i fi în stare şi p e c â t v o i
p rim i d e la D u m n e z e u h a ru l şi p u te re a în ţe le g e rii şi g ră irii
ev la v io a se . C ăci n u v re a u să în c a rc a u z u l c itito rilo r c u
m u lţim e d e c u v in te. N u v re a u , m a i ales că ştiu că ac e ste
c u v in te v o r ră s u n a la a u z u l v o stru , ca re av eţi o c u n o ştin ţă
a d e v ă ra tă şi o v e d e re a p ro p ia tă a c e lo r d u m n e z e ie şti şi care
aţi tre c u t d in c o lo d e tu lb u ra re a p a tim ilo r şi aţi lă s a t în u rm ă
to a tă a fe c ţiu n e a firii, fă c â n d u -V ă ra ţiu n e a c o n d u c ă to a re şi
ju d e c ă to a re a to td re a p tă în to a te ce le ce tre b u ie fă cu te (4 ), ia r
m in te a in tro d u c â n d -o p e sc a ra u n e i în ţe le g e ri su p e rio a re în
sâ n u l cel m a i d in ă u n tru al tă c e rii d u m n e z e ie şti, a c o lo u n d e
n u se p e rc e p e d e c â t o fe ric ire d u m n e z e ia sc ă în ch ip n e ştiu t,
o fe ric ire a cărei m ă rire n u o p o a te fa ce c u n o sc u tă d e c â t
e x p e rie n ţa ce o a u d e s p re e a cei în v red n ic iţi.
T o c m a i d e a c e e a u n ii ca ac e ştia n u a u tre b u in ţă
d e c â t d e-o s c u rtă in d ic a ţie în a s e m e n e a c h e stiu n i, ca re arată
c u a n tic ip a re fru m u se ţe a a to ts tră lu c ito a re a v e d e rilo r ta in ic e
c u p rin se în c u v in te le d u m n e z e ie şti şi a m ă re ţe lo r în ţe le su ri
d u h o v n ic e ş ti d in el. D e a ltfe l n u ş tiu d a c ă îm i este în g ă d u it

43Iacob l, 17.

24
Sfântul Maxim Mărturisitorul
să V ă sp u n c h ia r şi n u m a i a tâ ta v o u ă c e lo r ce aţi d e v e n it,
d u p ă c u v â n tu l D o m n u lu i, s a re a p ă m â n tu lu i şi lu m in a lu m ii,
p e n tru b o g ă ţia v irtu ţii şi m a re a re v ă rsa re d e cu n o ştin ţă,
c u ră ţin d şi d in alţii p u ro iu l p a tim ilo r p rin m o d u rile v irtu ţilo r
şi s tră b ă tâ n d n e ş tiin ţa , ca re e o ro b ire a su fle tu lu i, c u lu m in a
c u n o ştin ţe i.
D a r V ă ro g p e V o i cei ato tsfin ţiţi şi p e to ţi cei
c a re v eţi citi a c e a stă sc rie re să n u so c o tiţi ce le sp u se d e m in e
d re p t n o rm ă a ex p lic ă rii d u h o v n ic e şti a a c e s to r tex te. C ăci
sunt cu m u lt m ai p re jo s de în ţe le g e re a c u v in te lo r
d u m n e z e ie ş ti şi a m e u în su m i lip s ă d e în v ă ţă tu ra a lto ra ca să
le în ţe le g . C i d a c ă p u te ţi p re s u p u n e sa u a fla c e v a d e la V o i
în ş iv ă sa u d e la alţii, so c o tiţi m a i d e g ra b ă a c e e a ca ad e v ăra t
şi c red eţi că av e ţi o în ţe le g e re m a i în a ltă şi m a i ad e v ăra tă .
Ia r a c e a s ta se c u n o a şte p rin a c e e a că d ă c e rtitu d in e in im ii
a c e lo ra ca re se d o re sc d u p ă p ă tru n d e re a d u h o v n ic e a sc ă a
lu c ru rilo r tain ice.
C ăci c u v â n tu l d u m n e z e ie sc se a se a m ă n ă c u apa.
E l se a ra tă c a în n iş te p la n te şi ră sa d u ri şi ca în d ife rite
v ie ţu ito a re în cei ce se a d a p ă d in ac elaşi C u v ân t, p e m ă s u ra
lo r, a tâ t în fo rm ă d e fa p te câ t şi d e c u n o a şte re , ră s ă rin d ca u n
fru c t p rin v irtu ţi, după c a lita te a v irtu ţii şi cu n o a şte rii
fie c ă ru ia şi tre c â n d d e la u n ii la alţii (5). C ăci E l n u p o a te fi
c irc u m sc ris şi n u su fe ră să s te a în c h is în ă u n tru l u n e i sin g u re
m in ţi, d a tă fiin d in fin ita te a L u i n atu ra lă.
D e c i m a i în tâ i n e -a i p o ru n c it să g ră b im d e sp re
p a tim ile ce n e su p ără. Şi a n u m e c â te şi ca re su n t, d in ce
în c e p u t p o rn e sc şi la ce sfâ rşit a ju n g tre c â n d p rin fa z a d e
m ijlo c ce le este p ro p rie ; d in ce p u te re a su fle tu lu i sa u ce
m ă d u la r al tru p u lu i ră să rin d fie c a re d ă m in ţii în ch ip n e v ă z u t
fo rm a (μ ο ρ φ ή ) sa, ia r tru p u l îl fa ce ca p e o v o p s e a ce
c o lo re a z ă p rin c u g e tă rile p ă c a tu lu i în tre g n e fe ric itu l d e

25
Filocalia
su fle t; c a re este în ţe le s u l n u m e lu i fie c ă re ia şi lu c ra re a ei,
ro a d e le şi în fă ţişă rile , p re c u m şi v ic le şu g u rile p u s e la cale
p rin ele d e d ra c ii n e c u ra ţi, în s o ţirile şi d is im u lă rile lo r
n e v ă z u te , c u m s c o t a c e ia în ch ip a sc u n s p e u n e le la v e d e re
p rin alte le şi c u m p rin u n e le a tra g în ch ip a m ă g ito r sp re
a lte le ; ca re s u n t su b ţirim ile (n u a n ţe le ), m ic im ile , m ă rim ile şi
u m flă rile lo r u ria ş e ; c u m c e d eaz ă, se re tra g , în c e te a z ă ,
stăru ie, n ă v ă le sc m a i re p e d e s a u m a i d o m o l; ca re su n t
ju s tific ă rile lo r în fa ţa s u fle tu lu i c a în fa ţa u n u i trib u n a l şi
h o tă râ rile ce se d a u de că tre cu g e ta re ; în frâ n g e rile şi
b iru in ţe le v ă z u te şi sta re a lă u n tric ă ce-o în s o ţe şte p e fie c a re ;
ca re e p ric in a p e n tru ca re li se în g ă d u ie d ra c ilo r să tu lb u re
su fle tu l, cu m u lte p a tim i şi a c e a s ta fie p rin ei în şişi fie p rin
alţii (a lte le ) (6 ); p rin ce g â n d n e a d u c în faţa m in ţii fă ră d e
v re m e m a te riile p ro p rii, p rin ca re p o rn e sc în ch ip asc u n s
ră z b o iu l a m a rn ic îm p o triv a n o a stră , ca re n e p re o c u p ă m d e
ce le ce n u s u n t d e faţă d e p a rc ă a r fi p re z e n te , în tin z â n d u -n e
sp re m a te rii, sa u fu g in d d e ele şi a n u m e p rim u l lu c ru
p ă tim in d u -1 d e d ra g u l p lă c e rii, al d o ile a d in p ric in a d u re rii
(7); d e sp re m o d u l p re z e n ţe i lo r în n o i şi d e s p re n ă lu c irile
c o m p lic a te şi v a ria te ce le stâ rn e sc în v isu rile d in v re m e a
so m n u lu i; ap o i d a c ă su n t în c h iş i în v re o p a rte a su fle tu lu i
s a u a tru p u lu i, sa u s u n t în to t tru p u l; şi d ac ă, aflâ n d u -se
în ă u n tru în d u p le c ă su fle tu l p rin p a tim ile su fle te şti să
îm b ră ţiş e z e p e ce le d in afară p rin m ijlo c ire a tru p u lu i şi îl
a m ă g e sc să se p re d e a c u to tu l sim ţirii, p ă ră s in d ce le ce-i
su n t p ro p rii d u p ă fire; sau, a flâ n d u -se afară, p rin tr-o a tin g e re
d in a fa ră a tru p u lu i m o d e le a z ă s u fle tu l c e l n e v ă z u t d u p ă
c h ip u l c e lo r m a te ria le (π ρ ό ς τ ά ύ λ ιά σ χ η μ α τ 'ιζ ο υ σ ιν ) ,
să d in d în el o fo rm ă c o m p u să şi d â n d u -i în fă ţiş a re a m a te rie i
p rim ită p rin im a g in a fie ; şi d a c ă este v re o o rd in e şi v re o
râ n d u ia lă în lu c ra re a lor, c u v ic le n ie p lă n u ită , ca m a i în tâ i să

26
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în c e rc e s u fle tu l p rin u n e le p a tim i şi ap o i să-l ră z b o ia s c ă p rin
a lte le ; şi ca re (d raci) p re m e rg , ca re u rm e a z ă la râ n d , sa u care
c u ca re se în so ţe sc , d a c ă n u c u m v a tu lb u ră su fle tu l în m o d
a m e s te c a t fă ră n ic i o o rd in e , la în tâ m p la re , p rin o ric e p a tim i;
a p o i d a c ă este lă s a t s u fle tu l să p ă tim e a s c ă u n e le ca a c e ste a
d e la ei în a fa ră d e P ro v id e n ţă , s a u p o triv it P ro v id e n ţe i; şi
c a re este ra ţiu n e a p e n tru ca re P ro v id e n ţa p ă ră se şte în o ric e
p a tim ă su fle tu l; ca re este a p o i m o d u l n im ic irii fie c ă re ia d in
p a tim ile în ş ira te ş i p rin c a re fa p te , c u v in te sa u g â n d u ri se
e lib e re a z ă su fle tu l d e ele şi se c u ră ţă d e în tin ă c iu n e a
c o n ştiin ţe i; ce v irtu te v a o p u n e fiec ăre i p a tim i ca să o
b iru ia sc ă , fu g ă rin d p e d ra c u l ce l v ic le a n ş i tă in d d e o d a tă cu
el to ta l în s ă şi m iş c a re a p a tim ii; c u m v a p u te a ap o i, d u p ă
iz b ă v ire a d e p a tim i, să-şi sc ru te z e su fle tu l b in e ale sale; şi
c u a ju to ru l c ă ro r ra ţiu n i şi m o d u ri a ju n g în d p rin ra ţiu n e a ce a
d u p ă fire la re la ţii n e p ă tim a ş e în tre sim ţiri şi lu c ru rile
sen sib ile , v a m o d e la s im ţu rile ca să ste a în slu jb a v irtu ţilo r,
p re c u m p rin p a tim i le m o d e la s e m a i în a in te , să ste a în slu jb a
p ă c a tu lu i (8 ) şi c u m v a în fă p tu i a c e a s tă b u n ă în to a rc e re ca să
se fo lo s e a s c ă d e c e le p rin c a re g re şe a în a in te sp re n a ş te re a şi
su s ţin e re a v irtu ţilo r; c u m ap o i, iz b ă v in d u -se şi d e ac e ste
re la ţii (9), va c u le g e cu p ric e p e re , p rin c o n te m p la re a
n a tu ra lă în duh, ra ţiu n ile c e lo r c re a te , d e sfă c u te de
s im b o lu rile se n sib ile d in e le ; ş i c u m d u p ă a c e ste ra ţiu n i,
lu â n d c o n ta c t c u ce le in te lig ib ile , p rin m in te a d e v e n ită
c u ra tă d e c u g e ta re a a p le c a tă sp re ce le s u p u se sim ţirilo r, v a
p rim i în ţe le g e rile ce le sim p le şi v a d o b â n d i c u n o ştin ţa
sim p lă , ca re le a g ă to a te în tre o la ltă p o triv it c u ra ţiu n e a ,
o rig in a ră a în ţe le p c iu n ii; în sfâ rşit, cum după a c e a sta
su fle tu l, o d a tă tre c u t d in c o lo d e to a te ce le ce su n t şi d e
în ţe le s u rile lo r fire şti şi d e s fă c u t d e to a tă p u te re a în chip
cu rat, c h ia r şi d e p u te re a p ro p rie d e -a c u g e ta , v a p ă tim i

27
Filocalia
u n ire a ce a m a i p re su s d e în ţe le g e re c u D u m n e z e u în su şi, ia r
în a c e s ta stare, p rim in d d e la E l în c h ip n e g ră it în v ă ţă tu ra
a d e v ă ru lu i a d e v ă ra t, ca p e o săm ân ţă , n u se v a m a i ab a te
sp re p ă c a t (1 0 ), n e m a ifiin d lo c p e n tru d ia v o l ca să-l a tra g ă
sp re ră u ta te p rin a m ă g ire , d a to rită n e c u n o a ş te rii C elu i ce e
b u n p rin fire şi în fru m u s e ţe a z ă to a te ce le ce se p o t îm p ă rtă şi
d e E l?
F iin d c ă aţi p o ru n c it să lă m u re sc în scris ra ţiu n ile ,
m o d u rile şi p ric in ile tu tu ro r ac e sto ra , v ă ro g să m a i a ştep ta ţi
p u ţin c u v â n tu l p riv ito r la ele. D e v a a ju ta D u m n e z e u , v o i
c e rc e ta c u u n p rilej m a i p o triv it şi m a i c u s tă ru in ţă a c e s te a în
alte scrie ri, d a c ă v o i sim ţi p e s te to t în m in te v re o a stfe l d e
p u te re d e p ă tru n d e re în c â t să p o t c u te z a să stră b a t u n o c e a n
a tâ t d e m a re şi d e ad â n c. C ăci n u m ă ru ş in e z să sp u n că în c ă
n u cu n o sc u n e ltirile şi v ic le şu g u rile a n e v o ie d e d e s c u rc a t ale
d ra c ilo r n e c u ra ţi, d a t fiin d că p ra fu l m a te rie i îm i în tu n e c ă
în c ă o c h ii su fle tu lu i şi n u m ă la să să p riv e sc (să c o n te m p lu )
în ch ip c u ra t fire a c e lo r c re a te şi să d e o se b e sc d in g ră m a d a
c e lo r ce e x istă p e ce le ce p a r să e x iste (1 1 ), în ş e lâ n d d o a r
sim ţire a ce a lip sită d e ra ţiu n e . F iin d c ă n u m a i cei fo a rte
c o n te m p la tiv i şi în a lţi la c u g e ta re p o t c e rc e ta c u ad e v ăra t
u n e le ca a c e s te a şi p o t g ră i d e sp re ele, a d ic ă n u m a i cei ce
p rin m u ltă e x p e rie n ţă a u d o b â n d it p u te re a d e -a c u n o a şte cele
b u n e şi c e le ca re n u s u n t b u n e , b a c e e a ce e m a i în a lt şi m a i
d e c in ste ca to a te a u p rim it d e la D u m n e z e u h a ru l şi p u te re a
d e -a în ţe le g e b in e şi d e -a sp u n e lim p e d e ce le în ţe le se .
D ar ca să nu ră m â n ă cu to tu l n e lu m in a tă
în v ă ţă tu ra d e sp re a c e s te a în lu c ra re a d e faţă, v o i sp u n e
p u ţin e lu c ru ri d e sp re n a ş te re a p a tim ilo r, a tâ ta c â t e d e lip să
ca V o i şi b ă rb a ţii d u h o v n ic e ş ti a se m e n e a V o u ă să v a d ă
sfâ rşitu l d in în c e p u t. A p o i v o i tre c e la tâ lc u ire a c a p e te lo r ce
u rm ea ză.

28
Sfântul Maxim Mărturisitorul

D e fin iţia ră u lu i
5

R ă u l n ic i n u era, n ic i n u v a fi c e v a ce su b zistă
p rin fire a p ro p rie . C ăci n u are în n ic i u n fe l fiin ţă, s a u fire,
sa u ip o sta s, sa u p u te re , sa u lu c ra re în ce le ce su n t. N u e n ici
c a lita te , n ic i ca n tita te , n ic i re la ţie , n ic i lo c, n ic i tim p , n ici
p o z iţie , n ic i a c ţiu n e (π ο ίη σ ις), n ic i m işc a re , n ic i a p titu d in e ,
n ic i p a tim ă (p a siv ita te , a fect) c o n te m p la tă în ch ip n a tu ra l în
v re o e x is te n ţă şi în n ic i u n a d in a c e ste a to a te n u su b z istă
p rin v re o în ru d ire n a tu ra lă . N u e n ic i în c e p u t (p rin c ip iu ),
n ic i m ijlo c , n ic i sfâ rşit. C i ca să-l c u p rin d în tr-o d e fin iţie ,
v o i sp u n e că ră u l e ste a b a te re a (έ λ λ ε ιψ ις) lu c ră rii p u te rilo r
(fa c u ltă ţilo r) să d ite în fire d e la sco p u l lo r şi a ltc e v a n im ic .
S au ia ră şi, ră u l este m iş c a re a n e s o c o tită (ά λ ό γ ισ τ ο ς) a
p u te rilo r n a tu ra le sp re a ltc e v a d e c â t sp re sc o p u l lo r, în u rm a
u n e i ju d e c ă ţi g re şite. Ia r sco p (τέλ ο ς) n u m e s c c a u z a c e lo r ce
su n t, d u p ă c a re se d o re sc în ch ip fire sc to a te , c h ia r dacă
V ic le a n u l, a c o p e rin d u -şi d e ce le m a i m u lte o ri p iz m a sub
c h ip u l b u n ă v o in ţe i şi în d u p le c â n d c u v ic le n ie p e o m să-şi
m iş te d o rin ţa sp re a ltc e v a d in ce le ce su n t şi n u sp re cau ză, a
să d it în el n e c u n o ş tin ţa cau zei.
D e c i p rim u l o m , n e d u c â n d u -ş i m iş c a re a lu cră rii
p u te rilo r n a tu ra le sp re sco p , s-a îm b o ln ă v it d e n e c u n o ştin ţa
ca u z e i sale, so c o tin d , p rin sfa tu l şa rp e lu i, că a c e la este
D um nezeu, pe ca re c u v â n tu l p o ru n c ii d u m n e z e ie şti îi
p o ru n c is e să-l a ib ă ca p e u n d u şm a n d e m o a rte . F ă c â n d u -se
a stfe l c ă lc ă to r d e p o ru n c ă şi n e c u n o s c â n d p e D u m n e z e u , şi-a
a m e s te c a t c u în c ă p ă ţâ n a re în to a tă s im ţire a to a tă p u te re a
c u g e tă to a re şi a şa a îm b ră ţiş a t c u n o ştin ţa c o m p u să şi
p ie rz ă to a re , p ro d u c ă to a re d e p a tim ă , a c e lo r se n sib ile (13).
Şi a şa “ a lă tu ra tu -s-a c u d o b ito a c e le c e le fă ră d e m in te şi s-a

29
Filocalia
a se m ă n a t lo r“ ,44 lu c râ n d , c ă u tâ n d şi v o in d a c eleaşi ca şi ele
în to t ch ip u l; b a le -a şi în tre c u t în ira ţio n a lita te , m u tâ n d
ra ţiu n e a c e a d u p ă fire în c e e a ce e c o n tra r firii.
D eci cu câ t se în g rije a om ul m ai m u lt de
c u n o ş tin ţa c e lo r v ă z u te n u m a i p rin sim ţire , c u a tâ t îşi
s trâ n g e a în ju ru l s ă u m a i ta re n e ş tiin ţa d e D u m n e z e u . Şi cu
c â t îşi strâ n g e a m a i m u lt le g ă tu rile n e ş tiin ţe i, cu a tâ t se lip e a
m a i m u lt d e e x p e rie n ţa g u stă rii p rin sim ţire a b u n u rilo r
m a te ria le c u n o sc u te . D a r c u c â t se u m p le a m a i m u lt d e
a c e a stă e x p e rie n ţă , c u a tâ t se a p rin d e a m a i m u lt p a tim a
iu b irii tru p e ş ti d e sin e, ca re se n ă ş te a d in ea. Şi cu c â t se
în g rije a m a i m u lt d e p a tim a iu b irii tru p e ş ti d e sin e, c u atât
n ă s c o c e a m a i m u lte m o d u ri d e p ro d u c e re a p lă c e rii, care
este şi fric a şi ţin ta iu b irii tru p e şti d e sine. Ş i fiin d c ă o ric e
ră u ta te p ie re îm p re u n ă cu m o d a lită ţile ca re o p ro d u c , o m u l
a flâ n d p rin în s ă şi e x p e rie n ţa , că o ric e p lă c e re are ca u rm a şă
în m o d s ig u r d u re re a , îşi a v e a to a tă p o rn ire a sp re p lă c e re şi
to a tă fu g a d in sp re d u re re . P e n tru ce a d in tâ i lu p ta c u to a tă
p u te re a , p e ce a d e -a d o u a o c o m b ă te a c u to a tă sârg u in ţa,
în ch ip u in d u -şi u n lu c ru cu n e p u tin ţă şi an u m e că p rin tr-o
a stfe l d e d ib ă c ie v a p u te a să le d e s p a rtă p e a c e ste a u n a d e
a lta şi iu b ire a tru p e a sc ă d e sin e v a a v e a u n ită cu ea n u m a i
p lă c e re a , ră m â n â n d n e în c e rc a tă d e d u re re. S ub p u te re a
p a tim ii el n u ştia, p re c u m se v e d e , că p lă c e re a n u p o a te fi
n ic io d a tă fă ră d e d u re re . C ăci în p lă c e re e a m e ste c a t c h in u l
d u re rii, c h ia r d a c ă p a re asc u n s c e lo r ce o g u stă, p rin fa p tu l
că d o m in ă p a tim a p lă c e rii. P e n tru că c e e a ce d o m in ă ie se
to td e a u n a d e a su p ra , a c o p e rin d sim ţire a a to t c e e a ce stă
alătu rea.
A ş a s-a s tre c u ra t m a re a şi n e n u m ă ra ta m u lţim e a
p a tim ilo r s tric ă c io a se în v ia ţa o a m e n ilo r. A ş a a d e v e n it v ia ţa

44Ps. 48, 12.

30
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n o a s tră p lin ă d e su sp in e , c in stin d p ric in ile ca re o p ie rd şi
n ă s c o c in d si c u ltiv â n d p rile ju rile co ru p e rii sale, d a to rită
n e ştiin ţe i. A ş a s-a tă ia t fire a ce a u n ic ă în n e n u m ă ra te
p ă rtic e le şi n o i cei ce su n te m d e ac eea şi fire n e m â n c ă m u n ii
p e alţii ca re p tile le şi fiarele. C ăci c ă u tâ n d p lă c e re a d in
p ric in a iu b irii tru p e ş ti, d e n o i în ş in e şi stră d u in d â -n e să
fu g im de d u re re d in ac eea şi p ric in ă , n ă sc o c im su rse
n e în c h ip u ite d e p a tim i fă c ă to a re d e stric ă c iu n e . A s tfe l c â n d
n e în g rijim p rin p lă c e re d e iu b ire a tru p e a sc ă d e n o i în şin e
(φ ιλ α υ τία ), n a ş te m lă c o m ia p â n te c e lu i, m â n d ria , slav a
d e şa rtă , în g â m fa re a , iu b ire a d e arg in t, z g â rc e n ia , tira n ia ,
fa n fa ro n a d a , a ro g an ţa, n e c h ib z u in ţa , n e b u n ia , p ă re re a d e
sin e, în fu m u ra re a , d isp re ţu l, in ju ria , n e c u ră ţia , u şu ră ta te a ,
ris ip a , n e în frâ n a re a , friv o lita te a , u m b la re a c u cap u l p rin no ri,
m o leşea la , p o rn ire a d e a m a ltrata, de-a lu a în râ s, v o rb ire a
p re a m u ltă , v o rb ire a la n e v re m e , v o rb ire a u râ tă şi to a te câte
m a i su n t d e fe lu l ac esta. Ia r c â n d asc u ţim m a i m u lt p rin
d u re re m o d u l iu b irii tru p e şti d e n o i în ş in e , n a ş te m m â n ia ,
p iz m a , u ra , d u ş m ă n ia , ţin e re a în m in te a ră u lu i, c a lo m n ia ,
b â rfe a la , intriga, întristarea, deznădejdea, defăim area
Providenţei, lâ n c e z e a la , n e g lije n ţa , d e sc u ra ja re a , d e p rim a re a ,
p u ţin ă ta te a la su flet, p lâ n su l la n e v re m e , tâ n g u ire a , ja le a ,
s fă râ m a re a to ta lă , ciu d a, g e lo z ia şi to a te câ te ţin d e o
d is p o z iţie ca re a fo st lip s ită d e p rile ju rile p lă c e rii. în sfâ rşit
c â n d d in alte p ric in i se a m e ste c ă în p lă c e re d u re re a , d â n d
p e rv e rs ita te a (căci a şa num esc u n ii în tâ ln ire a p ă rţilo r
c o n tra re ale ră u tă ţii), n a ş te m fă ţă rn ic ia , iro n ia , v ic le n ia ,
p re fă c ă to ria ; lin g u şire a , d o rin ţa d e a p lă c e a o a m e n ilo r şi
to a te câ te su n t n ă sc o c iri ale ac e stu i v ic le a n a m este c. C ăci a
le n u m ă ra a c u m şi a le sp u n e to a te , c u în fă ţişă rile , m o d u rile ,
c a u z e le şi v re m u rile lo r, n u e c u p u tin ţă . C e rc e ta re a fie c ă re ia
d in ele o v o m face, d a c ă D u m n e z e u n e v a h ă ră z i p u te re , în

31
Filocalia
v iito r.

A ltă d e fin iţie a ră u lu i


5

D e c i ră u l stă, c u m am sp u s m a i în a in te , în
n e c u n o a ş te re a ca u z e i celei b u n e a lu c ru rilo r. A c e a s ta o rb in d
m in te a o m e n e a sc ă , dar d e s c h iz â n d la rg sim ţire a , l-a
în s tră in a t p e o m c u to tu l d e c u n o ş tin ţa d e D u m n e z e u şi l-a
u m p lu t d e c u n o ş tin ţa p ă tim a ş ă a lu c ru rilo r ce c a d sub
sim ţu ri, Im p ă rtă ş in d u -s e d e c i o m u l fă ră m ă s u ră d e a c e a sta
n u m a i p rin sim ţire , a s e m e n e a d o b ito a c e lo r n e c u v â n tă to a re şi
a flâ n d p rin e x p e rie n ţă că îm p ă rtă ş ire a d e ce le se n sib ile
su sţin e fire a lu i tru p e a s c ă şi v ă z u tă , a p ă ră s it fru m u se ţe a
d u m n e z e ia s c ă m e n ită să a lc ă tu ia sc ă p o d o a b a lu i sp iritu a lă şi
a so c o tit z id ire a v ă z u tă , d re p t D u m n e z e u , în d u m n e z e in d -o
d a to rită fa p tu lu i că e d e tre b u in ţă p e n tru s u sţin e re a tru p u lu i;
ia r tru p u l p ro p riu le g a t p rin fire d e z id ire a lu a tă d re p t
D u m n e z e u , l-a iu b it c u to a tă p u te re a . Şi aşa p rin g rija
e x c lu s iv ă d e tru p , a s lu jit c u to a tă s â rg u in ţa z id irii în lo c d e
Z id ito r. C ăci n u p o a te slu ji c in e v a z id irii, d a c ă n u c u ltiv ă
tru p u l, p re c u m n u p o a te slu ji lu i D u m n e z e u , d a c ă n u -şi
c u ră ţe şte s u fle tu l p rin v irtu ţi. D e c i p rin g rija d e tru p o m u l
să v â rş in d s lu jire a ce a stric ă c io a să , şi u m p lâ n d u -s e îm p o triv a
sa d e iu b ire a tru p e a sc ă d e sin e, a v e a în sin e în tr-o lu c ra re
n e în c e ta tă p lă c e re a şi d u re re a . C ăci m â n c â n d m e re u din
p o m u l n e a s c u ltă rii, în c e rc a în sim ţire p ă re re a (c u n o ştin ţe i)
b in e lu i şi ră u lu i45, a m e ste c a te în el.
Şi p o a te că d e fa p t d a c ă a r z ic e c in e v a că p o m u l
c u n o ştin ţe i b in e lu i şi a ră u lu i este z id ire a c e a v ă z u tă , n u s-a r

45Binele pentru simţirea trupească e plăcerea, iar răul e durerea. Acest


“bine“ şi “rău“ e produs de lumea v ăzută, care deci e pomul unui fals
bine şi rău.

32
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a b a te d e la ad ev ăr. C ăci îm p ă rtă ş ire a d e ea p ro d u c e în ch ip
n a tu ra l p lă c e re a şi d u re rea .
S a u iară şi p o a te că z id ire a c e lo r v ă z u te s-a n u m it
p o m al c u n o ştin ţe i b in e lu i şi a ră u lu i, fiin d c ă are şi ra ţiu n i
d u h o v n ic e ş ti ca re n u tre s c m in te a , d a r şi o p u te re n a tu ra lă
c a re p e d e o p a rte d e sfa tă sim ţire a , p e d e a lta p e rv e rte şte
m in te a (1 4 ). D eci c o n te m p la tă d u h o v n ic e ş te ea o fe ră
c u n o ş tin ţa b in e lu i, ia r lu a tă tru p e ş te , o fe ră c u n o ş tin ţa ră u lu i.
C ăci c e lo r ce se îm p ă rtă şe s c d e ea tru p e ş te li se fa ce d a sc ă l
în ale p a tim ilo r, fă cân d u -i să u ite d e ce le d u m n e z e ie şti. D e
a c e e a i-a in te rz is-o p o a te D u m n e z e u o m u lu i, am ânând
p e n tru o v re m e îm p ă rtă ş ire a d e ea, ca m a i în tâ i, p re c u m era
d re p t, c u n o sc â n d u -şi o m u l c a u z a sa p rin c o m u n iu n e a cu ea
în h a r şi p re fă c â n d , p rin a c e a stă c o m u n iu n e , n e m u rire a d ată
lu i d u p ă h a r în n e p ă tim ire şi n e sc h im b a b ilita te , ca u n u l ce-a
d e v e n it d e ja d u m n e z e u p rin în d u m n e z e ire , să p riv e a s c ă fă ră
să se v a tă m e şi c u to tu l slo b o d c u D u m n e z e u fă p tu rile lui
D u m n e z e u şi să p rim e a sc ă c u n o ştin ţa lo r ca d u m n e z e u , d a r
n u ca o m , a v â n d d u p ă h a r în ch ip în ţe le p t ac eea şi c u n o ş tin ţă
a lu c ru rilo r ca D u m n e z e u , d a to rită p re fa c e rii m in ţii şi
sim ţirii p rin în d u m n e z e ire .46

46 Deci îndumnezeirea nu exclude cunoa şterea făpturilor. Dar atunci


omul le cunoaşte fără patimă ca Dumnezeu şi în Dumnezeu, nu cu
patimă, adică cu uitarea lui Dumnezeu. Toate î şi au vremea lor, ca să
se cunoască şi să se săvârşească cum se cuvine, trebuind să aştepte
creşterea omului la înălţimea lor. Pomul cunoştinţei binelui şi a
răului (sau lumea) ca sădit tot de Dumnezeu, nu era ceva rău în sine.
Dar omul nu era crescut la starea în care îl putea privi în mod just şi
neprimejdios. Deci interzicerea atingerii de el era o amânare, nu o
oprire veşnică. Aceeaşi idee o dezvoltă Sf. Grigorie Palama în
“Capetele naturale, teologice, etc.“, Filocalia greacă vol. II, ed. II,
pg. 319.
Răul nu se identifică cu ipostasul vreunei realităţi, ci e un mod greşit
de comportare fa ţă de realităţi, care vine şi dintr-o intrare a omului în

33
Filocalia
A ş a tre b u ie în ţe le s aici p o m u l a c ela, d u p ă o
tâ lc u ire p e ca re o p o t p rim i toţi. C ăci în ţe le s u l m a i ta in ic şi
m a i în a lt e re z e rv a t p e n tru cei c u o c u g e ta re m istică , n o i
tre b u in d să-l c in s tim p rin tă c e re . E u am a m in tit aici d e
pom ul n e a s c u ltă rii doar în tre c e re , v râ n d să a ră t că
n e c u n o a ş te re a lu i D u m n e z e u a în d u m n e z e it z id ire a , al cărei
c u lt v in e d in iu b ire a d e tru p (φ ιλ α υ τία ) a n e a m u lu i o m en esc .
C ăci în ju r u l a c e s te ia se în v â rte şte , ca u n fe l d e c u n o ştin ţă
am e ste c a tă , to a tă e x p e rie n ţa p lă c e rii şi a d u re rii d in p ric in a
c ă ro ra s-a in tro d u s în v ia ţa o a m e n ilo r to t n ă m o lu l re le lo r ce
d ă in u ie ş te în ch ip fe lu rit şi p e s triţ şi-n a tâ te a fo rm e câ te n u
le p o a te s p u n e cu v â n tu l. P e n tru că fie c a re d in cei ce
p a rtic ip ă la fire a o m e n e a s c ă are în sin e, în tr-o a n u m ită
c a n tita te şi ca lita te , v ie şi lu c ră to a re , iu b ire a fa ţă d e p a rte a
lu i v ă z u tă , a d ic ă fa ţă d e tru p , ca re îl sileşte ca p e u n ro b , p rin
p o fta d e p lă c e re şi fric a d e d u re re , să n ă s c o c e a s c ă m u lte
fo rm e ale p a tim ilo r, d u p ă c u m se n im e re sc tim p u rile si
lu c ru rile şi d u p ă c u m îl în d e a m n ă m o d u l lu i d e a fi, în tru c â t
e x p e rie n ţa îl în v a ţă că e c u n e p u tin ţă să a ju n g ă să a lb ă
n e c o n te n it p lă c e re a c a to v a ră ş ă d e v ia ţă şi să ră m â n ă c u to tu l
n e a tin s d e d u re re , că n u v a p u te a să a ju n g ă la c a p ă tu l ac estu i
sco p . C ăci fire a în tre a g ă a tru p u rilo r fiin d c o ru p tă şi p e cale
d e îm p ră ş tie re p rin o ric â te m o d u ri a r în c e rc a să o su sţin ă p e
ac e a sta , în tă re şte şi m a i m u lt s tric ă c iu n e a d in ea. D e a c eea
o m u l te m â n id u -se , fă ră să v re a , n e c o n te n it, d e so a rta a c e e a
ce iu b e şte , c u ltiv ă fă ră v o ie şi p e n e sim ţite , p rin c e e a ce
iu b e şte c e e a ce n u iu b eşte, a tâ rn â n d d e ce le ce n u p o t d ăin u i,
în fe lu l a c e s ta îşi p re s c h im b ă d is p o z iţia su fle tu lu i d e o d a tă cu
ce le ce se îm p ră ştie , ca p e u n a ce se ro s to g o le şte îm p re u n ă

relaţie cu un lucru înainte de a fi crescut la capacitatea unei rela ţii


juste.

34
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c u ce le ce curg, şi n u în ţe le g e că se p ie rd e d in p ric in a to ta le i
o rb iri a s u fle tu lu i fa ţă d e adevăr.
Ia r iz b ă v ire a d e to a te a c este re le şi c a le a scu rtă
s p re m â n tu ire este d ra g o ste a ad e v ăra tă , ce a d in c u n o ştin ţă , a
lu i D u m n e z e u şi iz g o n ire a d in su fle t a d ra g o s te i fa ţă d e tru p
şi d e lu m e a ac e a sta . P rin a c e a sta le p ă d â n d p o fta d e p lă c e re
şi fric a d e d u re re , n e e lib e ră m d e re a u a iu b ire tru p e a s c ă d e
n o i în ş in e (φ ιλ α υ τία ), în ă lţa ţi fiin d la c u n o ş tin ţa Z id ito ru lu i.
în fe lu l a c e sta p rim in d în lo c u l iu b irii celei re le d e n o i
în ş in e , p e ce a b u n ă şi sp iritu a lă , d e sp ă rţită c u to tu l d e g rija
d e tru p , n u v o m în c e ta să slu jim lu i D u m n e z e u p rin a c e a stă
iu b ire b u n ă d e n o i în ş in e (νο ερ ά , καλή, α γ α θ η , φιλαυτία),
c ă u tâ n d p u ru re a să n e su s ţin e m su fle tu l p rin D u m n e z e u .
C ăci a c e a s ta este a d e v ă ra ta slu jire şi p rin e a în g rijim cu m
tre b u ie şi în ch ip p lă c u t lu i D u m n e z e u , d e su fle tu l n o stru
p rin v irtu ţi.
D e c i cel ce n u d o re şte p lă c e re a tru p e a s c ă şi n u se
te m e d e lo c d e d u re re , a a ju n s n ep ă tim ito r. C ăci d e o d a tă cu
a c e s te a şi c u iu b ire a tru p e a s c ă d e sin e, ca re le -a n ă sc u t, a
o m o râ t to a te p a tim ile ce cresc p rin e a şi p rin ele, îm p re u n ă
c u n e ştiin ţa , su rsa ce a m a i d e la în c e p u t a tu tu ro r re le lo r. Şi
a şa s-a fă c u t în tre g slu jito r al b in e lu i ce p e rs is tă p e rm a n e n t
şi e m e re u la fel, ră m â n â n d îm p re u n ă c u el c u to tu l
n e m iş c a t.47 A ş a o g lin d e şte c u fa ţa d e sc o p e rită sla v a lui
D u m n e z e u ,48 c a u n u l ca re p riv e şte în lu m in a ce stră lu c e şte
în sin e s la v a d u m n e z e ia sc ă şi n e a p ro p ia tă .49

47 Tot în acest sens înţelege şi Sf. Grigorie de Nissa fixarea şi


neschimbabilitatea omului în via ţa cea după Dumnezeu, fără să se
excludă putinţa înaintării în Dumnezeu.
48 II Cor. 3, 18.
49 Fără a avea cineva lumina dumnezeieasc ă (binele, dragostea, pe
Dumnezeu) în sine, nu poate să o vadă nici în afară de sine, aşa cum
ochiul care nu e străbătut de lumina fizică nu o poate vedea nici în

35
Filocalia
D e c i o d a tă ce n e -a fo st a ră ta tă d e C u v â n tu l ca le a
ce a d re a p tă şi u ş o a ră a c e lo r ce se m â n tu ie s c , să tă g ă d u im cu
to a tă p u te re a p lă c e re a şi d u re re a v ie ţii d e aici şi să în v ă ţă m
c u m u lt în d e m n şi p e cei su p u şi n o u ă să fa c ă ac e a sta . C ăci
fă c â n d a c e a sta , n e -a m iz b ă v it şi am iz b ă v it şi p e alţii cu
d e s ă v â rş ire d e to a tă n ă s c o c ire a p a tim ilo r şi d e to a tă ră u ta te a
d ra cilo r. S ă îm b ră ţiş ă m n u m a i iu b ire a şi n im e n i n u v a p u te a
să n e d e s p a rtă d e d ra g o s te a lu i D u m n e z e u , n ic i n e c a z , n ici
strâ m to a re , n ic i fo a m e , n ic i p rim e jd ie , n ic i sab ie, n ic i to a te
câ te le -a în ş ira t A p o sto lu l în a c e l lo c 50. C ăci p rin c u n o ştin ţa
c u lu c ru l ră m â n â n d în n o i d ra g o s te a n e m işc a tă , v o m p rim i
d e la E l o b u c u rie şi o s u s ţin e re v e ş n ic ă şi n e g ră ită a
su fle tu lu i. Şi îm p ă rtă ş in d u -n e d e a c e a sta , v o m a v e a faţă d e
lu m e n e ş tiin ţa ce a m â n tu ito a re 51, n e m a ip riv in d , ca m ai
în a in te , fă ră g â n d n e p rih ă n it, c u fa ţa d e s c o p e rită a sim ţirii,
s u p ra fa ţa c e lo r se n sib ile ca p e o sclav ă, ci o g lin d in d m ai
d e g ra b ă cu fa ţa d e sc o p e rită a c u g e tă rii (m in ţii), după
în lă tu ra re a o ric ă ru i v ă l se n sib il, sla v a lu i D u m n e z e u cea
a ră ta tă în v irtu ţi şi în c u n o ş tin ţa d u h o v n ic e a s c ă 52, p rin care

afară.
50 Rom. 8, 35.
51 In afară de neştiinţa mai presus de cunoaştere a lui Dumnezeu, mai
este o neştiinţă mântuitoare. Este cea care nu mai bag ă de seamă
putinţa laturii pătimaşe a lucrurilor. Pentru aceasta lumea a devenit
iremediabil un transparent al slavei dumnezeieşti, după ce s-a
sfârtecat “slava“ ei, sau suprafaţa opacă, construită de privirea ei
exclusiv prin simţire.
52 Faţa descoperită a simţirii este privirea neîmpiedicat ă de
considerentele spirituale şi neruşinată simţirii exclusive care vede
numai aspectul sensibil al lumii, numai v ălurile materiale.
Descoperirea feţei simţirii e în acelaşi timp completa acoperire a
minţii. Şi cu cât se acoperă faţa simţiri sau se leapădă, cu atât apare
faţa descoperită a minţii şi se înlătură vălurile lumii.

36
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rim im u n ire a ce a d u p ă h ar. C ăci p re c u m ig n o râ n d p e
D u m n e z e u , am în d u m n e z e it z id ire a , p e ca re am c u n o sc u t-o
p rin sim ţire , g u stâ n d d in ea, p e n tru fa p tu l ca p rin ea n i se
s u s ţin e a tru p u l, aşa p rim in d c u n o ştin ţa tră ită a lui
D u m n e z e u , c e a a c c e sib ilă în ţe le g e rii, v o m ig n o ra e x p e rie n ţa
în tre g ii sim ţiri, p e n tru fa p tu l că E l n e su sţin e su fle tu l ca să
e x iste şi c a să fie fericit.

C u v â n t în a in te
la sc o liile a ş e z a te în u rm a ră s p u n s u rilo r

P o d o a b a n a tu ra lă a c e lo r ra ţio n a li este ra ţiu n e a .


P o d o a b a ra ţiu n ii este în ţe le g e re a , p e ca re o m a n ife stă p rin
ra ţiu n e cei ra ţio n a li. P o d o a b a în ţe le g e rii este d e p rin d e re a şi
a p titu d in e a , p e ca re o m a n ife stă p rin v irtu te a stră b ă tu tă d e
ra ţiu n e cei ra ţio n a li. Podoaba ac e ste i d e p rin d e ri este
c o n te m p la ţia fă ră g re şe a lă , p rin ca re se d o b â n d e şte
c u n o ş tin ţa ad e v ăra tă . Ia r sfâ rşitu l a c e ste ia este în ţe le p c iu n e a ,
c a re e îm p lin ire a ce a m a i ad e v ă ra tă a în ţe le g e rii. C ăci ea e
ra ţiu n e a c a re s-a d e s ă v â rşit d u p ă fire, sa u m in te a cu rată, p rin
c a re u n ire a cu c a u z a sa a u in tra t în tr-o re la ţie m a i p re su s d e
în ţe le g e re , d a to rită că reia, o d ih n in d u -s e d e m iş c a re a şi d e
re la ţia n a tu ra lă şi d e m u lte fe lu ri c u ce le d e d u p ă cau ză,
s tă ru ie în ea n u m a i în ch ip n e în ţe le s. A ju n s ă aici m in te a se
b u c u ră d e o d ih n a c e a n e g ră ită a tă c e rii p re a fe ric ite şi m ai
p re s u s d e în ţe le g e re , p e ca re n u p o a te să o d e sc o p e re n ic i u n
cuvânt şi n ic i o în ţe le g e re , ci n u m a i e x p e rie n ţa p rin
p a rtic ip a re a c e lo r ce s-au în v re d n ic it d e p o s e s iu n e a şi
g u s ta re a ei m a i p re su s d e în ţe le g e re . Ia r sim ţu l a c e ste ia , u şo r
d e c u n o s c u t şi v ă d it tu tu ro r, este n e s im ţire a şi d ista n ţa to ta lă
a d is p o z iţie i s u fle tu lu i fa ţă d e v e a c u l acesta.

37
Filocalia
D e c i n im ic n u este m a i p ro p riu d u p ă fire c e lo r
ra ţio n a li ca ra ţiu n e a , n ic i m a i p o triv it p e n tru cei iu b ito ri d e
D u m n e z e u ca să-şi a ra te cre d in ţa lo r c e a d re a p tă d e c â t
s tu d ie re a şi în ţe le g e re a ei. L o g o su l a c e sta d e ca re a m v o rb it
n u e c u v â n tu l îm p o d o b it lu x o s în tr-o ro s tire m e ş te ş u g ită sp re
p lă c e re a au z u lu i, cu ca re se p o t d e p rin d e şi o a m e n ii
p e rv e rşi, ci ra ţiu n e a p e ca re o are fire a asc u n să în chip
fiin ţia l în lă u n tru l ei, fă ră n ic i o în v ă ţă tu ră , p e n tru c e rc e ta re a
lu c ru rilo r şi p e n tru e x p u n e re a ad e v ă ru lu i în c u v in te 53. P e
a c e a s ta şi D u h u l S fâ n t al lu i D u m n e z e u o b işn u ie şte să şi-o
a so c ie z e m o d e la tă p rin v irtu ţi şi s-o fa că statu ie
d u m n e z e ia s c ă a fru m u se ţii celei după a se m ă n a re ,
n e lip s in d u -i n im ic după har d in în s u ş irile ce re v in
D u m n e z e irii în ch ip n a tu ra l. C ăci este u n o rg a n ce a d u n ă cu
p ric e p e re to ta lă d e sc o p e rire a b u n ă tă ţii lu i D u m n e z e u ce
stră lu c e şte in te lig ib il în fă p tu ri. Şi s e s iz â n d a stfe l m ă re ţia
lu c ru rilo r îi în a lţă sp re c a u z a fă c ă to a re a lo r p e cei ce şi-a u
fă c u t s tră b ă tu tă c u to tu l d e E l în tre a g a p o rn ire a d o rin ţe i
a flă to a re în ei d u p ă fire, n e m a ifiin d re ţin u ţi d e n im ic d in
ce le d e d u p ă cauză.
P e a c e a s ta c u ltiv â n d -o n o i cei ro b iţi d e to a te cele
p o triv n ic e firii, n e v o m d o v e d i fă p tu ito rii tu tu ro r v irtu ţilo r
d u m n e z e ie şti, a d ic ă v o m le p ă d a p rin to t b in e le u râ c iu n e a
p ă m â n te a s c ă d in su flet, sp re a p rim i fru m u s e ţe a
d u h o v n ic e a sc ă . C ăci u n d e d o m n e şte ra ţiu n e a , în c e te a z ă
d o m n ia sim ţirii, în ca re e a m e ste c a tă p u te re a p ă c a tu lu i care,
a m ă g in d s u fle tu l c u m ila p e n tru tru p u l în ru d it d u p ă ip o sta s,
îl a tra g e la sin e p rin p lă c e re . P e n tru că lu c ru l ei n a tu ra l fiin d
g rija p ă tim a ş ă şi v o lu p to a s ă d e tru p , a b a te su fle tu l d e la
v ia ţa c e a d u p ă fire şi-l în d u p le c ă să se fa că fă c ă to ru l

53Termenul grecesc logos al în ţelesului de raţiune şi de cuvânt. Raţiunea


e cuvântul interior. De acesta e vorba în tot acest “Cuvânt înainte“.

38
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p ă c a tu lu i lip sit d e ip o sta s (s u p o rt p ro p riu ). C ăci ră u ta te a este
o fa p tă a s u fle tu lu i în ţe le g ă to r şi a n u m e u ita re a b u n ă tă ţii
c e lo r d u p ă fire, ca re se n a şte d in a fe c ţiu n e a p ă tim a ş ă fa ţă d e
tru p şi lu m e. P e a c e a s ta o n im ic e şte ra ţiu n e a p rin s tra te g ia
ei, sc ru tâ n d c u ş tiin ţă d u h o v n ic e a s c ă o rig in e a şi fire a lu m ii
şi a tru p u lu i şi îm p in g â n d su fle tu l sp re ţa ra în ru d ită a c e lo r
in te lig ib ile , îm p o triv a c ă re ia le g e a p ă c a tu lu i n u are n ic i o
p u te re . C ăci n u m a i are sim ţire a p e ca re să tre a c ă ca p e o
p u n te sp re m in te , în tru c â t s u n e tu l n u m a i are n ic i o le g ă tu ră
a fe c tu o a s ă c u ea, căci a p ă ră sit-o îm p re u n ă c u v e d e rile
se n sib ile , a c ă ro r re la ţie şi fire m in te a , lă sâ n d u -le în u rm ă,
n u le m a i sim te.
Ş tiin d -o a c e a sta , p re c u m a m sp u s, am so c o tit că
tre b u ie să d a u c u v â n tu lu i d e fa ţă al ac e ste i scrie ri, ca u n
o a re c a re alt aju to r, sc o liile a şe z a te la u rm a ră sp u n su rilo r,
s p re a î n t r e g i şi în fru m u s e ţa în ţe le s u l ei şi a fa ce c itito rilo r
m a i d u lc e h ra n a id e ilo r d in ea şi în g e n e ra l m a i sig u ră
în ţe le g e re a în tre g ii cu g e tă ri c u p rin să în scrie re. C ăci re c itin d
d u p ă p u b lic a re în tre a g a lu c ra re , a m a fla t că u n e le lo c u ri au
lip s ă d e lă m u rire , alte le d e ad a o su ri şi p re c iz ă ri şi iară şi
a lte le d e o c o n c lu z ie la te x tu l p u b lic a t. D re p t a c e e a am
a lc ă tu it a c e a stă sc rie re d e sco lii, d â n d fiec ăru i loc lă m u rire a
cu v e n ită . D e a c e e a ro g p e to ţi citito rii, sa u şi p e cei ce o v o r
c o p ia , să c ite a sc ă şi să a d a u g e şi sc o lia c o re sp u n z ă to a re la
n o ta fie c ă ru i lo c, ca să fie în to t c h ip u l c u v â n tu l cu
d e s ă v â rş ire n e c iu n tit d e n ic i o g re şeală.

S c o lii

1. T ru p u l, z ice , re d ă p rin m o ra v u rile v ă z u te


d is p o z iţia v irtu o a s ă a su fle tu lu i, fiin d u n o rg a n u n it cu
s u fle tu l sp re m a n ife sta re a lui.

39
Filocalia
2. S im ţire a trim ite , z ic e , m in ţii im a g in e a
(re p re z e n ta re a ) c e lo r v ă z u te , sp re în ţe le g e re a ra ţiu n ilo r d in
lu c ru ri, ca u n o rg a n ce se rv eşte m in ţii să tre a c ă sp re cele
in te lig ib ile .
3. P ro p riu iu b irii este, z ic e , să a ra te în cei ce o au
o s in g u ră a p le c a re a v o in ţii. .
4 . M in te a stră b ă tâ n d d in c o lo d e fiin ţa lu c ru rilo r,
d e v in e n e în ţe le g ă to a re (ά ν ό η το ς), in trâ n d în c o n ta c t cu
D u m n e z e u c a re e m a i p re s u s d e to a tă fiin ţa, c u n o ştin ţa şi
în ţe le g e re a .
5. C u v â n tu l lu i D u m n e z e u îşi îm p a rte d a ru rile
fe lu rin d u -le în cei ce -l p rim e sc , d u p ă d is p o z iţia su fletelo r.
6. D ra c ii p o a rtă ră z b o a ie le n e v ă z u te c u m in te a
n o a s tră c a şi c â n d a r fi p re z e n te m ateriile.
7. P e n tru p lă c e re iu b im p a tim ile , şi p e n tru d u re re
fu g im d e v irtu ţi.
8. P re c u m ra ţiu n e a s tă p â n in d a su p ra p a tim ilo r
fa ce sim ţirile o rg a n al v irtu ţii, aşa şi p a tim ile s tă p â n in d
a s u p ra ra ţiu n ii, m o d e le a z ă s im ţirile sp re p ăc at.
9. A d ic ă al c e lo r sen sib ile.
10. S u fle tu l u n in d u -s e p rin d e p rin d e re cu
D u m n e z e u d u p ă iz b ă v ire a d e a fe c ţiu n e a (re la ţia ) n a tu ra lă
fa ţă d e lu c ru ri, p rim e ş te fe rm ita te a n e m iş c a tă în b in e.
11. E x is te n ţe n u m e şte fiin ţe le lu c ru rilo r. Ia r
e x iste n ţe p ă ru te c u rg e rile şi sc u rg e rile ca re sc h im b ă c a lita te a
şi c a n tita te a u n u i lu c ru şi d a u n a ş te re fic ţiu n ii sim ţirii ce
d u c e la p ăcat.
12. O m u l fiin d la m ijlo c în tre D u m n e z e u şi
m a te rie , p rin fa p tu l că n u s-a m iş c a t sp re D u m n e z e u ca sp re
c a u z a şi sc o p u l z id irii sale, ci sp re m a te rie , a ig n o ra t p e
D u m n e z e u , fă cân d u -şi m in te a p ă m â n te a s c ă p rin p o v â rn ire a
sp re m a te rie .

40
Sfântul Maxim Mărturisitorul
13. C u n o ştin ţă c o m p u să a n u m it e x p e rie n ţa c e lo r
se n sib ile p rin sim ţire , ca re c u p rin d e în sin e p rin fire p lă c e re a
p e n tru c e e a ce ia n a şte re şi d u re re a p e n tru c e e a ce se strică.
14. Z id ire a c e lo r v ă z u te c u p rin d e , z ic e , a tâ t ra ţiu n i
d u h o v n ic e ş ti p e n tru m in te , c â t şi o p u te re n a tu ra lă p e n tru
sim ţire . în ţe le s u rile lo r su n t ca u n p o m în m ijlo c u l in im ii,
c a re e P a ra d is u l în se n s tro p ic.
15. Ig n o ră c in e v a e x p e rie n ţa p lă c e rii şi d u re rii d in
sim ţire c â n d îşi le a g ă m in te a d e D u m n e z e u , d u p ă ce a
d e v e n it lib e r d e a fe c ţiu n e a tru p ea scă.

F iin d c ă T e -a îm b u n a t D u m n e z e u să-m i p o ru n c e şti


să sc riu şi să-Ţ i trim it a c ele d in tre lo c u rile o b s c u re p e care
le a v e a m în s e m n a te , le -a m a ş e z a t în tâ i p e ce le ce m i s-au
p ă ru t m a i n e c e sa re .

în tre b a re a l
A fectele (patim ile) sunt rele prin ele însele, sau
din pricina unei întrebuinţări greşite? Vorbesc de plăcere şi
întristare, de dorinţă şi de frică ş i de cele ce decurg din
acestea.

R ă sp u n s

A fe c te le a c e ste a ca şi c e le la lte , n u au fo st c reate


la în c e p u t îm p re u n ă c u fire a o a m e n ilo r. C ăci a ltfe l a r in tra în
d e fin iţia firii. S pun, în v ă ţâ n d d e la m a re le G rig o rie al N ise i,
că ele o d ră sle sc în fire, d u p ă ce a u p ă tru n s în p a rte a ce a m ai
p u ţin ra ţio n a lă a ei, d in p ric in a c ă d e rii d in sta re a d e
d e să v â rşire . P rin ele, în lo c d e c h ip u l d u m n e z e ie sc şi fe ricit,
în d a tă d u p ă c ă lc a re a p o ru n c ii s-a fă c u t în o m stră v e z ie şi
v ă d ită a s e m ă n a re a cu d o b ito a c e le n e c u v â n tă to a re . C ăci

41
Filocalia
tre b u ia , d u p ă ce s-a a c o p e rit d e m n ita te a ra ţiu n ii, ca fire a
o a m e n ilo r să fie c h in u ită pe d re p ta te de tră să tu rile
ira ţio n a lită ţii (d o b ito c ie i) la ca re a fo st a tra să p rin v o ia ei,
D u m n e z e u râ n d u in d p re a în ţe le p t, ca o m u l în fe lu l a c e s ta să
v in ă la c o n ş tiin ţa m ă re ţie i sa le d e fiin ţă ra ţio n a lă .
C u to a te a c e ste a şi a fe c te le d e v in b u n e în cei ce se
stră d u ie sc , şi anum e a tu n ci cân d , d e s fă c â n d u -le cu
în ţe le p c iu n e d e lu c ru rile tru p e şti, le fo lo se sc sp re c â ştig a re a
b u n u rilo r cereşti. D e p ild ă: p o fta o p o t p re fa c e în m iş c a re a
u n u i d o r s p iritu a l d u p ă c e le d u m n e z e ie şti (1); p lă c e re a , în
b u c u ria c u ra tă p e n tru c o n lu c ra re a d e b u n ă v o ie a m in ţii cu
d a ru rile d u m n e z e ie şti; fric a, în g rija d e a o co li o sâ n d a
v iito a re d e p e u rm a p ă c a te lo r; ia r în trista re a , p o c ă in ţa care
ad u c e în d re p ta re a d e p e u rm a p ă c a tu lu i d in tim p u l d e aici. Şi
sc u rt v o rb in d , a se m e n e a m e d ic ilo r în ţe le p ţi ca re v in d e c ă
p rin tru p u l v e n in o s al v ip e re i o m u ş c ă tu ră în v e n in a tă sa u
ca re se v a în v e n in a , să n e fo lo sim şi n o i d e a c este afecte
sp re în lă tu ra re a ră u tă ţii celei d e fa ţă sa u a celei ce v a să fie
şi sp re d o b â n d ire a şi p ă z ire a v irtu ţii şi a c u n o ştin ţe i. P re c u m
am sp u s d ec i, a c e ste a d e v in b u n e p rin în tre b u in ţa re în cei ce
îşi ro b e sc o ric e c u g e t sp re a s c u lta re a lu i H risto s54.

54 Afectele sunt considerate de Sf. Maxim ca tr ăsături iraţionale pătrunse


în firea omului după căderea în păcat şi apropiindu-1 de animalitate,
întrucât şi animalele reacţionează iraţional prin aceste afecte la ceea
ce văd. Prin ele trupul e pus repede în mi şcare spre tot ce apare
omului vrednic de râvnit, precum repede se contrage din fa ţa celor
primejdioase. în starea primordial ă omul îşi călăuzea viaţa cu totul
raţional. Trupul nu a scăpat prin mişcări anarhice şi dezordonate, sub
conducerea raţiunii şi a voinţei. Acum, chiar în starea de rena ştere,
aceste afecte nu mai pot fi scoase din fire. Dar ele se pot folosi spre
un scop bun. Gândurile curate şi raţionale n-ar putea mişca uşor
trupul nostru, ajuns sub puterea acestor factori ira ţionali dar foarte
dinamici, spre ţintele fixate de ele. De aceea caută să câştige pentru
aceste ţinte afectele, ca prin impulsul lor să mişte uşor trupul prin

42
Sfântul Maxim Mărturisitorul
Ia r d a c ă S c rip tu ra v o rb e şte d e v re u n a fe c t d e
a c e s ta la D u m n e z e u s a u la sfinţi (2 ), o fa c e în ce p riv e ş te p e
D um nezeu p e n tru în ţe le g e re a n o a stră , e x p rim în d p rin
a fe c te le n o a stre fa p te le m â n tu ito a re şi b in e fă c ă to a re ale
P ro v id e n ţe i; ia r în ce p riv e ş te p e sfin ţi, în tru c â t n u se p o t
e x p rim a ra p o rtu rile lo r sp iritu a le cu D um nezeu şi
d is p o z iţiile lo r p rin g rai o m e n e sc , fă ră a fe c te le c u n o sc u te
firii(3 ). ’

S co lii

1. C u m şi c â n d d e v in b u n e a c e ste afecte.
2 . S c rip tu ra z u g ră v e şte d ife rite le ra p o rtu ri ale
P ro v id e n ţe i c u n o i p rin a fe c te le c u n o sc u te d e no i.
3. S c rip tu ra în s e m n e a z ă p rin a c este n u m e c a lita te a
ra p o rtu rilo r s fin ţilo r c u D u m n e z e u .

ele. Se ştie că ideea teoretică nu prea are efect în ce priveşte


transformarea omului, pân ă ce nu câştigă simţirea lui în favoarea ei.
Calea de la idee spre hotărîrea bună duce prin sentiment. Aceasta e
poate ceea ce numeşte Vîşeslavţev “sublimarea afectelor“, în care
atribuie un mare rol imagina ţiei (Etica preobrajenago erosa). Aceasta
este şi calea pe care devine credinţa o putere transformatoare a
omului. Ea converte şte afectele spre alte ţinte, spre Dumnezeu. O
credinţă care nu dă astfel de roade, întinzându-se asupra întregului
om, e ceva de neconceput şi e de mirare cum ea poate fi susţinută de
protestanţi. Dumnezeu e lipsit de afecte. De asemenea îngerii care
sunt minţi pure (νάες). Aceasta va fi şi partea noastră în viaţa
viitoare. Căci spune Sf. Maxim: “Afectele care conservă firea în
viaţa de aici nu se pot muta împreun ă cu noi la viaţa nemuritoare şi
vecinică“ (Răsp. 55).

43
Filocalia

întrebarea 2

Dacă toate specile, din care se alcătuieşte lumea,


le-a făcut D um nezeu în şase zile, ce m ai lucrează p e urmă
Tatăl? Căci zice Domnul: “Tatăl M eu până acuma lucrează,
şi Eu lucrez”55. N u cumva e vorba de conservarea speciilor
odată făcute?
R ă sp u n s

D u m n e z e u isp ră v in d d e c re a t ra ţiu n ile p rim e şi


e se n ţe le u n iv e rs a le ale lu c ru rilo r, lu c re a z ă to tu şi p â n ă azi,
n u n u m a i s u s ţin â n d a c e s te a în e x iste n ţă , ci şi a d u c â n d în
a c tu a lita te , d e s fă şu râ n d şi c o n stitu in d p ă rţile d a te v irtu a l în
e se n ţe (1); ap o i a sim ilâ n d p rin P ro v id e n ţă c e le p a rtic u la re cu
e se n ţe le u n iv e rsa le , p â n ă ce, fo lo sin d u -se d e ra ţiu n e a m ai
g e n e ra lă a fiin ţe i ra ţio n a le , sa u d e m iş c a re a c e lo r p a rtic u la re
sp re fe ric ire , v a u n i p o rn irile sp o n ta n e ale tu tu ro r. In fe lu l
a c e s ta le v a fa c e p e to a te să se m işte a rm o n ic şi id e n tic
în tre o la ltă şi c u în tre g u l, n e m a ia v â n d c e ie p a rtic u la re o v o ie
d e o s e b ită d e -a c e lo r g e n e ra le , ci u n a şi ac eea şi ra ţiu n e
v ă z â n d u -s e în to a te îm p ă rţită d e m o d u rile d e a fi ale ac e lo ra
c ă ro ra li se a trib u ie la fe l (2). P rin a c e a s ta se v a arăta în
p lin ă lu c ra re h a ru l ca re în d u m n e z e ie ş te to ate. E lu c ra re a
d e sp re ca re în su şi D u m n e z e u şi C u v â n tu l, ca re s-a fă c u t o m
p e n tru ea, zice: “ T atăl M e u p â n ă a c u m a lu c re a z ă şi E u
lu c re z “56. C e l d in tâ i ad ic ă b in e v o ie ş te , al d o ile a lu c re a z ă E l
în s u ş i, ia r D u h u l S fâ n t în tre g e şte fiin ţia l b u n ă v o in ţa T ată lu i
c u p riv ire la to a te şi lu c ra re a F iu lu i, ca să fie p rin to a te şi în
to a te b u n u l D u m n e z e u în T re im e , p o triv it c u fie c a re d in tre

55Io. 5, 17.
56 Io. 5, 17.

44
Sfântul Maxim Mărturisitorul
cei în v re d n ic iţi d u p ă h a r; şi să fie v ă z u t în to a te , a şa cu m
e x istă, în ch ip n a tu ra l, su fle tu l în în tre g tru p u l şi în fie c a re
m ă d u la r al lu i, fă ră m ic ş o ra re 57.

57 Maurice Blondel, L'Action, volumul II, Paris Alcan, 1936, spune în


altă formă acelaşi lucru: “că tot ţine de tot, că Universul este în
continuă naştere, că fixitatea relativă a fiinţelor comportă o
desfăşurare ale cărei faze multiple nu pot fi, fără urmări rele, izolate
unele de altele“ (p. 326). Lucrarea de care vorbe şte aici Sf. Maxim
este acţiunea universală, unitară care, după Blpndel, e dincolo de
faptele fenomenale, având sursa în cauza primă. Ca şi Maxim în acest
răspuns, Blondel vede şi el o “independenţă universală“ şi
“perspectivele umane“ din lume, spre deosebire “de ipotezele care
stabilizează lucrurile în cicluri închise în interiorul cărora toate ar sta
juxtapuse în compartimentele separate“ (p. 327). Dacă creaţiunea
este un act exclusiv al lui Dumnezeu, desfăşurarea Universului creat,
prin lucrarea Providenţei divine, angajează şi cooperarea făpturilor
care, conlucrând cu cauza prim ă, se cauzează şi se înrâuresc
reciproc.
în special atragem atenţia că Sf. Maxim admite a) “o raţiune mai
generală a fiinţei raţionale“, de unde, urmeaz ă că sunt şi raţiuni mai
particulare şi b) “o voie deosebită a celor particulare“, de unde
urmează că există şi o voie mai generală. Ideea o găsim dezvoltată
iarăşi la Blondel (L'Action, vol. II). După acesta orice tendinţă din
noi îşi are o raţiune, de aici aparenţa ei de justeţe. Această raţiune
particulară atrăgând voinţa spre partea ei, aceasta devine voin ţa unei
părţi din noi în loc de-a fi voinţa întregului din noi. Deci fapta
normală nu are să suprime tendinţele variate din noi, ci să le
subordoneze întregului sau să le armonizeze. Raţiunea mai generală
e ca un vârf de piramidă faţă de raţiunile particulare. Pe măsură ce ne
ridicăm spre raţiuni tot mai generale în cunoa şterea şi activitatea
noastră, devenim mai virtuo şi şi ne apropiem de Raţiunea supremă
cea mai generală. Raţiunea cea mai generală a fiinţei noastre caută să
se subordoneze unei ra ţiuni generale mai înalte care îmbr ăţişează
mai multe fiinţe şi lucruri, iar Raţiunea cea mai generală este
Logosul divin. Dar lucrând în conformitate cu ra ţiunea mai generală
din fiinţa noastră, satisfacem totodată adevăratele interese şi
aspiraţiuni spre fericire ale părţilor din noi. Căci satisfăcând

45
Filocalia

S co lii

1. în m a te rie , ad ic ă în fiin ţa g e n e ra lă a lu c ru rilo r,


e x istă p o te n ţia l e x e m p la re le sin g u la re , ca re p ro v in u n u l câ te
u n u l d in m a te rie şi a c ă ro r a p a riţie o lu c re a z ă D u m n e z e u .
2. A s im ila re a c e lo r s in g u la re c u c e le u n iv e rs a le
este u n ire a tu tu ro r o a m e n ilo r, p rin tr-o sin g u ră m iş c a re a
v o ii, c u ra ţiu n e a firii. A c e a s tă u n ire o d u c e la în fă p tu ire
D u m n e z e u p rin P ro v id e n ţa , ca p re c u m în to ţi e x istă o
s in g u ră fire, to t a şa să se fo rm e z e şi o s in g u ră a p le c a re a
v o ii, u n in d u -s e to ţi c u D u m n e z e u şi în tre o la ltă p rin D u h u l.

în tre b a re a 3

Cine este acela de care spune Evanghelia că


poartă în cetate ulciorul cu apă ş i p e care întâlnindu-1
învăţăceii trim işi de H ristos prim esc porunca să-i
urm eze?8 Cine este apoi stăpânul casei? Ş i de ce nu i se
spune num ele de către Evanghelişti? Ce este în sfârşit
foişorul cel mare ş i pardosit, în care se săvârşeşte înfricoşata
taină a C inei dum nezeieşti?9

tendinţele anarhice, destrămăm întregul organic şi îl aruncăm într-o


existenţă chinuită.
De notat este că după Sf. Maxim această lucrare conformă cu
raţiunea mai generală, sau unirea voii cu această raţiune a firii, se
întâlneşte cu lucrarea harului în noi. (Vezi şi tâlcuirea la Tatăl
Nostru). Spre har şi spre îndumnezeire ne ridic ăm prin ridicarea spre
starea normală a firii, spre activitatea conform ă cu raţiunea tot mai
generală a ei. Există o armonie între raţiune şi har.

58 Mc. 14, 13.


59 Lc. 22, 10.

46
Sfântul Maxim Mărturisitorul

R ăspuns

S c rip tu ra tre c e su b tă c e re n u m e le o m u lu i la ca re a
trim is M â n tu ito ru l p e cei d o i în v ă ţă c e i p e n tru p re g ă tire a
P a ş tilo r, ca şi n u m e le ce tă ţii în ca re a u fo st trim işi. D u p ă
p rim u l g â n d ca re-m i v in e , so c o te sc că p rin “ c e ta te “ este
a ră ta tă lu m e a a c e a s ta se n sib ilă ia r “ o m u l“ este fire a g e n e ra lă
a o a m e n ilo r. L a a c e a s ta su n t trim işi, ca în v ă ţă c e i ai lui
D um nezeu şi ai C u v â n tu lu i ca şi în a in te -m e rg ă to ri şi
p re g ă tito ri ai o s p ă ţu lu i ta in ic p e c a re îl a v e a D u m n e z e u
îm p re u n ă c u fire a o a m e n ilo r, p rim u l T e s ta m e n t şi cel N o u .
C e l d in tâ i c u ră ţă fire a o m e n e a s c ă d e to a tă în tin ă c iu n e a , p rin
filo s o fia p ra c tic ă (în ţe le p c iu n e a lu c ră to a re ), ce lă la lt rid ic ă
m in te a p rin c u n o a şte re sa u p rin c ă lă u z ire a ta in ic ă a
c o n te m p la ţie i, d e la ce le tru p e şti sp re v e d e rile în ru d ite c u ea
a le c e lo r sp iritu a le 60. Ia r p ro b ă d e sp re a c e a sta este fa p tu l că
u c e n ic ii trim iş i su n t P e tru şi Io a n . C ăci P e tru este sim b o lu l
fa p te i, ia r Io a n al co n tem p laţiei.
A s tfe l e fo a rte p o triv it ca cel d in tâ i care-i în tâ ln e şte
p e a c e ştia să fie p u rtă to ru l u n u i u lc io r cu apă, în s e m n â n d
p rin el p e to ţi cei ce p o a rtă , p rin filo so fia p ra c tic ă , p e u m e rii
v irtu ţilo r, în c h is în m ă d u la re le p ă m â n te şti m o rtific a te ale
tru p u lu i, ca în tr-u n u lc io r, h a ru l D u h u lu i, ca re-i c u ră ţe şte p e
ei p rin c re d in ţă d e în tin ă c iu n e . D u p ă a c esta, al d o ile a care-i
în tâ ln e ş te este stă p â n u l ca sei, ca re le arată fo işo ru l p a rd o sit.
A c e s ta în fă ţiş e a z ă p rin el p e to ţi cei ce p a rd o s e s c p rin

60 Aici urcuşul duhovnicesc este împ ărţit în două trepte: a) făptuirea şi b)


contemplaţia. Celei dintâi îi corespunde Vechiul Testament, celei de-a
doua Noul Testament. Simbolul primei trepte este Petru, al celei de-a
doua Ioan. Celei dintâi îi mai corespunde omul cu ulciorul, celei de -a
doua stăpânul casei, sau mintea practic ă şi mintea contemplativă.

47
Filocalia
c o n te m p la ţie în ă lţim e a c u g e tă rii lo r c u ra te şi m ă re ţe , ca p e
u n fo işo r, c u cu g e tă ri şi d o g m e în s u ş ite p rin c u n o a şte re (în
ch ip g n o stic ), sp re p rim ire a d u p ă c u v iin ţă a m a re lu i C u v ân t.
Ia r c a sa este d e p rin d e re a în tru c u c e rn ic ie , sp re ca re
în a in te a z ă m in te a p ra c tic ă c u ltiv â n d v irtu te a . A s u p ra ei
(a s u p ra d e p rin d e rii în tru c u c e rn ic ie ) stăp ân e şte , ca u n a ce e
stă p â n ă p rin fire, m in te a 61 lu m in a tă d e lu m in a d u m n e z e ia sc ă
a c u n o a şte rii ta in ic e , c a re s-a în v re d n ic it, îm p re u n ă cu
m in te a p ra c tic ă , d e îm p re u n ă o s p ă ta re a ce a m a i p re s u s d e
fire c u C u v â n tu l şi M ân tu ito ru l.
S e v o rb e şte în S c rip tu ră şi d e u n o m şi d e doi,
d a c ă u n u l este p u rtă to ru l u lc io ru lu i şi a ltu l este stă p â n u l
casei. D e u n u l se v o rb e şte p o a te , c u m a m sp u s, d in p ric in a
u n e i s in g u re firi, ia r d e d o i d in p ric in ă că a c e a stă fire este
îm p ă rţită în tre cei ac tiv i şi în tre cei co n te m p la tiv i. P e ac e ştia
ia ră şi a m e ste c â n d u -i C u v â n tu l p rin D u h u l,62 îi n u m e ş te şi-i
fa ce u n u l.
Ia r d a c ă c in e v a a r v re a să a p lic e ce le sp u se la
fie c a re o m , n u a r ieşi d in ad e v ăr. C ăci “ s e te a “ este su fle tu l
fie c ă ru ia , la ca re su n t trim is e m e re u , ca în v ă ţă c e i ai
C u v â n tu lu i şi ai lui D u m n e z e u , în d e m n u rile v irtu ţii şi
ra ţiu n ile (c u v in te le ) c u n o a şte rii. C e l ce p o a rtă u lc io ru l cu
a p ă e ste m o d u l d e v ie ţu ire şi c u g e tu l ca re su sţin e , în ch ip
n e ş o v ă ito r, p e u m e rii în frâ n ă rii, n e e v a p o ra t, h a ru l c re d in ţe i
d a t d e B o te z . Ia r c a sa este d is p o z iţia şi d e p rin d e re a v irtu a să ,
z id ită d in m u lte şi fe lu rite v irtu ţi şi c u g e tă ri ta ri şi b ă rb ă te şti,
ca d in n iş te p ie tre . F o iş o ru l este c u g e ta re a la rg ă şi în tin să , şi
c a p a c ita te a de cu n o a şte re îm p o d o b ită cu v e d e rile
d u m n e z e ie şti ale d o g m e lo r ta in ic e şi n e g ră ite . Ia r stă p â n u l
are m in te a lă rg ită d e s tră lu c ire a d e p rin d e rii în tru v irtu te , d e

61 Mintea în greceşte e de genul masculin (νους). Deci e “stăpân“.


62 Mt. 26, 18.

48
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în ă lţim e a , d e fru m u s e ţe a şi d e m ă rim e a c u n o ştin ţe i. L a
a c e a s tă m in te v e n in d C u v â n tu l c u u c e n ic ii săi, a d ic ă cu
p rim e le în ţe le s u ri d u h o v n ic e şti ale firii şi ale tim p u lu i (1 ), se
îm p ă rtă ş e ş te p e S ine.
In s fâ rşit p a şte le su n t tre c e re a C u v â n tu lu i sp re
m in te a o m e n e a sc ă , p rin c a re d ă ru ie şte tu tu ro r c e lo r v re d n ic i
p le n itu d in e a b u n u rilo r S ale, în su şi C u v â n tu l lu i D u m n e z e u
v e n in d ta in ic la ei.

S co lie

1. în c a re se arată c a fiin d asc u n s. C ăci d in ce le ce


su n t, c u n o a şte m p e F ă c ă to ru l c e lo r ce su n t, ca fiin d p ro p riu -
z is ra ţiu n ile c e lo r ce s-a u făcu t. Ia r tim p u l şi fire a su n t ce le
su b c a re se află c e le d e su b tim p şi fire şi to t ce e creat,
c u g e ta t şi sim ţit. C u a c e ste a v in e D u m n e z e u şI C u v â n tu l la
cei v re d n ic i. C ăci d in ce le ce su n t îm p re ju ru l lu i se c u n o a şte
E l şi p rin ele se d ă în tre g , c o n fo rm â n d u -se c u p u te re a d e
p rim ire a fiec ăru ia. Ia r p rin în ţe le s u rile d u h o v n ic e ş ti ale
tim p u lu i şi firii in d ic ă ra ţiu n ile lor, d e p rin se d in m a te rie şi
fo rm ă , s a u d in tru p şi lu m e , p e n tru a c u n o a şte p rin ele p e
C e l ce s-a fă c u t a c e s te a p e n tru no i.

în tre b a re a 4

Cum a poruncit Dom nul ucenicilor să nu aibă


două cămăşi,63 E l însuşi având cinci, după Evanghelistul
loan,64precum se vede de la cei care le-au îm părţit; ş i care
sunt aceste haine?

63 Mt. 10, 10; Lc. 9, 3.


64 Ioan 19, 23.

49
Filocalia
R ă sp u n s

M â n tu ito ru l n -a a v u t cin ci că m ă şi, ci u n a sin g u ră


şi în v e lito a re a d e d e a su p ra . D in tre ac e ste a , c e a d e d ed e su b t
e n u m ită h ito n io n , ia r în v e lito a re a d in a fa ră im a tio n (to g ă
s a u p a lliu m ).
D a r p rin te rm e n ii isto ris irii E v a n g h e listu l Io a n a
re d a t în ch ip ta in ic u n în ţe le s a sc u n s, d e sp rin s p rin tr-o
c u n o a şte re c o n te m p la tiv ă . C ăci E l a u rm ă rit să c o n d u c ă
m in te a n o a s tră p rin ce le is to ris ite p rin a d e v ă ru rile sp iritu ale.
C ă m a ş a M â n tu ito ru lu i, ţe s u tă d e su s în jo s c a u n în tre g , p e
ca re n -a u ru p t-o cei ce L -a u ră stig n it, d e şi li s-a în g ă d u it să-
L d e z b ra c e d e ea, este c o n e x iu n e a şi îm p le titu ra n e îm p ă rţită
a v irtu ţilo r în tre o la ltă ; sa u c u g e ta re a n o a stră , p o triv ită şi
a d e c v a tă C u v â n tu lu i (ra ţiu n ii); sa u h a ru l o m u lu i n o u , al
ce lu i d u p ă a s e m ă n a re a lu i H risto s, ţe s u t d e su s p rin D u h u l
S fân t. Ia r în v e lito a re a d in a fară este lu m e a se n sib ilă,
îm p ă rţită în p a tru stih ii, p e ca re o ru p , ca p e h a in a lu i Iisu s,
în p a tru b u c ă ţi, cei ce ră stig n e sc în n o i în ch ip sp iritu a l p e
D o m n u l.
D e c i d ra c ii sfâ şie c re a ţiu n e a v ă z u tă a c e lo r p a tru
stih ii, fă c â n d u -n e să o p riv im p rin sim ţu ri în c h ip p ă tim a ş şi
să ig n o ră m ra ţiu n ile d iv in e d in ea. D a r a ltc e v a este cu
c ă m a şa v irtu ţilo r, că ci p e a c e a s ta c h ia r d ac ă o sm u lg d in n o i,
în u rm a le n e v irii n o a stre sp re ce le b u n e , n u p o t to tu şi să n e
c o n v in g ă că v irtu te a este v ic iu . S ă n u fa c e m d e c i ce le cin ci
h a in e ale lu i lis u s p rilej d e lă c o m ie , ci să c u n o a ş te m care
este in te n ţia S c rip tu rii şi c u m e ră s tig n it şi d e z b ră c a t
D o m n u l în n o i, ca re n e le n e v im sp re ce le b u n e , to c m a i d in
p ric in a a c e ste i trâ n d ă v ii în lu c ra re a v irtu ţilo r; d e a se m e n e a
c u m îm p a rt d ra cii, ca p e o h a in ă c re a ţiu n e a L u i, ca să n e
fa c ă să slu jim p a tim ilo r. S ă d e v e n im p a z n ic i d e în c re d e re ai

50
Sfântul Maxim Mărturisitorul
b u n u rilo r h ă ră z ite n o u ă d e D u m n e z e u şi c re a ţiu n e a să o
p riv im c u m se c u v in e, n u m a i sp re s la v a L u i.65 în sfâ rşit să
p ă s tră m n e ră p ită , c ă m a ş a C u v â n tu lu i (ra ţiu n ii) cu n o ştin ţe i,
a d ic ă v irtu ţile , p rin silin ţa sp re fa p te le b u n e.
Ia r d e v re ţi să în ţe le g e ţi p rin c ă m a şa ce a ţe s u tă d e
su s, p e lâ n g ă c e le sp u se , lu m e a fiin ţe lo r n e tru p e ş ti şi
sp iritu a le , ia r p rin în v e lito a re a d e d in afară, p e ca re a
îm p ă rţit-o S c rip tu ra în p a tru p ă rţi, ca în p a tru e le m e n te , fire a
c e a tru p e a sc ă , n u v e ţi g re şi fa ţă d e ad ev ăr. D in tre ac e ste a ,
tru p u l l-a u ris ip it p rin stric a re , lu â n d p u te re asu p ra n o a s tră
d in c ă lc a re a p o ru n c ii. D a r su fle tu l n u l-a u sfâ şia t, av â n d
în ru d ire c u ce le d e su s.66

în tre b a re a 5

Ce este păm ântul blestem at de D um nezeu în


faptele lu i Adam , după înţelesul m ai ascuns7 şi ce

65 Când ne lenevim în lucrarea poruncilor, e răstignit Hristos în noi, dar


mai înainte îl dezbracă de cămaşa cea unitară a virtuţilor. Pentru
ochii celor în care a fost răstignit Hristos, lumea nu mai e
contemplată ca un veşmânt unitar ce îmbracă sistemul solidar al
raţiunilor divine deci, în ultima anliz ă Raţiunea supremă din care
iradiază acelea, ci ca o alăturare de materie menită să satisfacă
poftele.
66 Sufletul e cămaşa ce nu poate fi împărţită. Trupul e veşmântul
desfăcut în elementele componente (patru la num ăr, după credinţa
celor vechi) prin moarte de pe urma p ăcatului.
67 în greceşte se zice κατα αναγωγήν. Dl. prof. dr. Iustin Moisescu (Sf.
Scriptură şi interpretarea ei în opera Sfântului Ioan Hrisostom,
Cernăuţi 1942, p. 98-102) traduce: sens anagogic, pe care îl
consideră unul dintre cele patru sensuri în care se poate interpreta
Sfânta Scriptură: literal, anagogic, alegoric şi tipic. Despre acest sens
anagogic zice că nu suprimă pe cel literal, ci-1 întregeşte prin
adăugarea unei idei mai înalte. Aceasta îl deosebe şte de cel alegoric.
Interpretarea anagogic ă este de pildă aceea care, fără să suprime

51
Filocalia
însem nează a se hrăni om ul din el întru, necazuri? Ce
înseam nă apoi a-i aduce acela om ului spini ş i mărăcini, iar
om ul a mânca iarba câmpului? Ce înseam nă în sfârşit a
mânca om ul pâinea întru sudoarea feţei lui? Căci niciodată
nu s-a văzut vreun om să mănânce n ici pământ, n ici iarbă.
N ici cei ce mănâncă pâinea nu o mănâncă cu sudoarea feţei
lor, cum se spune în acea povestire.68

R ăspuns

P ă m â n tu l b le s te m a t în fa p te le lu i A d a m este
tru p u l lu i A d a m , n e c o n te n it b le s te m a t p rin fa p te le lu i, ad ică
p rin p a tim ile m in ţii lip ită d e p ă m â n t, la n e ro d ire a v irtu ţilo r,
ca re s u n t fa p te ale lu i D u m n e z e u .69 D in tru p u l să u se
h ră n e ş te o m u l c u d u re re şi c u în tris ta re m u ltă , b u c u râ n d u -s e
d o a r d e p u ţin a d u lc e a ţă ce i-o d ă el. D in tru p îi ră s a r o m u lu i,
p e d e a s u p ra p lă c e rii s tric ă c io a se , g rijile şi g â n d u rile , ca n işte
sp in i, şi m a rile isp ite şi p rim e jd ii, ca n işte m ă ră c in i. Ia r
a c e s te a îl îm p u n g d in to a te p ă rţile p rin ra ţiu n e , p rin p o ftă şi
p rin m â n ie , (iu ţim e ), în c â t d e -a b ia p o a te să-şi în g rije a s c ă şi
să-şi m ă n â n c e , a d ic ă să-şi în tre ţin ă s ă n ă ta te a şi b u n ă s ta re a
tru p u lu i, c a p e o ia rb ă ce se v e şte je şte . D a r şi a c e a sta p rin tr-

adevărul despre cele dou ă veşminte ale Mântuitorului, vede în ele un


înţeles mai înalt. Interpretarea alegoric ă este aceea care, considerând
d. ex. ca regele Isboşet n-a putut avea ca paznică la uşă o femeie (II
Regi 4,1), vede în acest episod numai nenorocirea ce vine asupra
minţii când e păzită de simţire. (Vezi Cuvântul ascetic al lui Nil, cap.
16, Filocalia rom. Vol. I, p. 167; P.G. 79,740). Cele mai multe
interpretări ale Sf. Maxim sunt anagogice şi foarte puţine alegorice.
68 Gen. 3, 17 urm.
69 Patimile sunt “faptele omului“, în sensul că nu se nasc din puterea lui
Dumnezeu. Virtuţile sunt faptele lui Dumnezeu, pentru că se nasc
din puterea lui Dumnezeu.

52
Sfântul Maxim Mărturisitorul
o lu n g ă re p e ta re d e d u re ri, “în s u d o a re a feţei“ , a d ic ă în tru
o s te n e a la şi ro b o tire a sim ţu rilo r, ca re se silesc să e x p lo re z e
p lin e d e c u rio z ita te lu c ru rile se n sib ile. Ia r stră d a n ia d e a-şi
s u sţin e v ia ţa d e aici, fie p rin v re u n m e şte şu g , fie p rin altă
m e to d ă isc u sită , îi e ste o m u lu i ca o p âin e.
S a u p o a te şi m a i b in e , p ă m â n tu l, este in im a lui
A d a m ,70 c a re a fo st b le s te m a tă p e n tru în c ă lc a re a p o ru n c ii, cu
p ie rd e re a b u n u rilo r cereşti. A cest păm ânt (in im a ) şi-l
m ănâncă o m u l în tru n e c a z u ri m u lte p rin în ţe le p c iu n e a
lu c ră to a re (filo so fia p ra c tic ă ), cu răţân d u -1 d e b le s te m u l
c o n ştiin ţe i p e n tru fa p te le d e n e c in ste . (1 ) T o to d a tă el cu ră ţă
c u ra ţiu n e a g â n d u rile cu p riv ire la n a şte re a tru p u rilo r ce
ră s a r d in in im ă c a n iş te sp in i, p re c u m şi g â n d u rile în c ru n ta te
c u p riv ire la p u rta re a d e g rijă şi la ju d e c a ta su fle te lo r, care
d e a s e m e n e a ră s a r d in in im ă c a n iş te m ă ră c in i, în v re m e ce
c o n te m p la ţia d u h o v n ic e a s c ă şi-o s e c e ră în to c m a i ca o ia rb ă
n a tu ra lă . Şi a stfe l ca p rin tr-o su d o a ie a fe ţe i m ă n â n c ă p rin
o s te n e a la c e rc e tă to a re a c u g e tă rii, c â n d a ju n g e la în ţe le g e re ,
p â in e a n e s tric ă c io a să a cu n o a şte rii lui D u m n e z e u , ca re e
s in g u ra p â in e a v ie ţii şi s in g u ra ca re su sţin e în tru
n e s tric ă c iu n e fâ p ta ra c e lo r ce o m ăn ân c ă.
A ş a d a r p ă m â n tu l m â n c a t în în ţe le s b u n este in im a
c u ră ţită p rin fap te; ia r ia rb a este ştiin ţa lu c ru rilo r p ro v e n ită
d in c o n te m p la ţia n a tu ra lă .71 în s fâ rşit p â in e a este c o n ştiin ţa
ta in ic ă şi a d e v ă ra tă a lu c ră rilo r d u m n e z e ie ş ti72.

70 în greceşte şipământul şi trupul şi inima (γη, σάρξ, καρδία) sunt


feminine, deci se poate spune de p ământ că e şi trup şi inimă.
71 Contemplaţia naturală e o contemplaţie ajutată de har. Se numeşte
naturală, pentru că vede pe Dumnezeu (ra ţiunile divine) prin natur ă.
72 Iarăşi cele trei trepte ale urcuşului duhovnicesc: mâncarea pământului
(curăţirea trupului prin virtu ţi), mâncarea ierbii (contemplarea naturii)
mâncarea pâinii (vederea lui Dumnezeu).

53
Filocalia
S co lie

l. F a p te le lu i A d a m su n t p a tim ile d e n e c in s te .73


C ăci v irtu ţile le lu c re a z ă sin g u r D u m n e z e u în cei ce v o iesc.
D e la cei ce v o ie sc n u m a i in te n ţia , fo lo sin d -o ca p e o u n e a ltă
sp re s c o a te re a la iv e a lă a v irtu ţilo r.

în tre b a re a 6

Dacă, după Sfântul loan: “C el ce se naşte din


D um nezeu nu face păcat, că sămânţa L u i rămâne în el ş i nu
poate păcătui’74, iar cel născut din apă ş i din Duh s-a născut
din Dumnezeu, cum noi cei născuţi din D um nezeu prin
B otez, putem păcătui?

R ă sp u n s

C h ip u l n a ş te rii n o a stre d in D u m n z e u este în d o it:


u n u l d ă c e lo r n ă sc u ţi în tre g h a ru l în fie rii, c a să-l a ib ă
p re z e n t ca p o te n tă ; c e lă la lt le d ă să a ib ă în tre g h a ru l în
lu c ra re , ca să p re s c h im b e şi să m o d e le z e a p le c a re a v o ii celu i
n ă s c u t d in D u m n e z e u , în c â t să tin d ă lib e r sp re C el ce l-a
n ă s c u t (1). C h ip u l d in tâ i are p rin c re d in ţă n u m a i, h a ru l
p re z e n t ca p o te n tă (2); c e lă la lt să d e şte p e lâ n g ă c re d in ţă şi
a s e m ă n a re a a to td u m n e z e ia s c ă c u C e l cu n o sc u t, a se m ă n a re
ce lu c re a z ă în s o ţită d e c u n o a şte re în ce l ce c u n o a şte (3). C ei
d in ca re se a flă p rim u l ch ip al n a şte rii, n e a v â n d în c ă
a p le c a re a v o ii75 d e p lin sa tisfă c u tă d e p o rn irile tru p e şti, şi d e

73 Rom. 1, 26.
74 I In. 3, 9.
75 în tot acest capitol Sf. Maxim folose şte termenul (γνώμη) sau
(προαίρεσις) nu (θέλησις), care e o voinţă ce s-a decis într-un fel, nu

54
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a c e e a n e fiin d stră b ă tu tă în în tre g im e d e D u h u l, ca să se
îm p ă rtă ş e a s c ă în m o d a c tu a l d e ta in e le c u n o sc u te în chip
d u m n e z e ie s c , n u e ex c lu s să în c lin e sp re p ă c a t d a c ă v o r.
C ăci n u n a şte D u h u l o a p le c a re a v o ii fă ră v o ie , ci p e u n a
v o ită o m o d e le a z ă p â n ă la în d u m n e z e ire . Ia r c e l ce a
cu n o şc u t-o p e a c e a s ta p rin e x p e rie n ţă n u p o a te să m a i ca d ă
d e la c e e a ce a c u n o sc u t o d ată c u a d e v ă ra t şi p ro p riu p rin
tră ire , sp re altce v a. P re c u m n ic i o c h iu l ca re a v ă z u t o d a tă
so a re le n u p o a te să se m a i în ş e le c u lu n a sa u c u alte d in tre
ste le le d u p ă cer. A ltfe l e ste în s ă c u cei ca re s-a u îm p ă rtă şit
d e al d o ile a ch ip al n a şte rii. D u h u l S fân t c u c e rin d în tre a g a
a p le c a re a v o in ţe i a c e sto ra , le -a m u ta t-o c u to tu l d e p e
p ă m â n t la cer, ia r p rin c u n o a şte re a a d e v ă ra tă şi tră ită le -a
tra n s fo rm a t m in te a , stră b ă tâ n d -o c u ra z e le fe ric ite ale lui
D u m n e z e u şi T atăl, în c â t să fie so c o tită c a u n a lt D u m n e z e u ,
ce p ă tim e ş te p rin h a r stări ce i-a u d e v e n it o d e p rin d e re , c e e a
ce D u m n e z e u n u p ă tim e şte , ci este d u p ă fiin ţă. D a r p rin
a c e a s ta a p le c a re a v o in ţe i s-a fă c u t slo b o d ă de p ăc at,
c â ş tig â n d p rin d e p rin d e re a p titu d in e a v irtu ţii şi a cu n o ştin ţe i
şi n e m a ip u tâ n d să tă g ă d u ia s c ă c e e a ce au c u n o sc u t p rin
e x p e rie n ţă cu lu c ru l. P rin u rm a re , d eşi a v e m D u h u l în fie rii,
c a re este să m â n ţa ce-i fa ce p e cei n ă sc u ţi d u p ă a se m ă n a re cu
C e l ce se a m ă n ă , to tu ş i n u -I p re d ă m L u i p lă c e re a v o ii n o a s tre
c u ră ţită d e în c lin a re a şi a fe c ţiu n e a fa ţă d e o ric e alt lu c ru ;
a c e a s ta e p ric in a p e n tru ca re şi d u p ă ce n e -a m n ă s c u t d in ap ă
şi d in D u h p ă c ă tu im c u v o ia . D a r d a c ă n e p re g ă tim v o in ţa să
p rim e a sc ă p rin c u n o ştin ţă (γ ν ω σ τ ικ ιω ς ) şi lu c ra re a ap e i şi a
D u h u lu i, a tu n c i apa ce a ta in ic ă să v â rşe şte p rin fap te
c u ră ţire a co n ştiin ţe i, ia r D u h u l ce l d e v ia ţă fă c ă to r p ro d u c e
în n o i d e s ă v â rş ire a n e s c h im b a b ilită ţii în b in e p rin c u n o ş tin ţa

voinţa ca posibilitate abstractă.

55
Filocalia
d in e x p e rie n ţă . R ă m â n e a ş a d a r în se a m a fie c ă ru ia d in n o i,
ca re p u te m în c ă să p ă c ă tu im , să v re m să n e p re d ă m d e p lin
c u în c lin a re a v o ii n o a s tre D u h u lu i76.

76 Tema aceasta este tratată după Marcu Ascetul Despre botez, P.G. 65,
985-1028 (Filocalia rom. Vol. I). Dac ă conexăm Răsp. acesta cu
Răsp. 15, în care se arată că în sens mai larg în orice om se află
potenţial un dar natural al Duhului Sfânt pe care omul e chemat s ă-1
dezvolte prin silirile proprii, toată problema e pusă într-o lumină
universală de consideraţiile ce le face Blondel (Op. c) în legătură cu
întrebarea cum poate Dumnezeu, care e izvorul întregei puteri şi al
întregei activităţi, să cedeze din această putere şi activitate şi
făpturilor sale, fără ca acestea să fie nişte automate, dar în acelaşi
timp fără ca El să înceteze de a fi izvorul şi stăpânul activităţii lor
libere? “Cum poate Dumnezeu să ne acorde puterea şi lumina Sa şi
să ne-o facă proprie nouă, fără ca să înceteze de-a fi a Sa, în aşa fel
ca El să vrea şi să facă libere pe cele cărora totuşi, le rămâne stăpân,
izvor şi judecător? Şi aceasta fără a suprima liberul arbitru şi justa
responsabilitate a agentului uman? O prim ă condiţie pare necesară
pentru ca această manevră să fie posibilă şi să reuşească. Ea constă
în preparaţiunile subconştiente şi în clarităţile parţiale sau la început
echivoce din care, se nasc opţiunile de făcut şi deciziunile de luat
pentru agenţii imperfecţi a căror contingenţă şi limitări implică o,
putinţă de greşeală şi o infirmitate relativă. Dumnezeu nu comunic ă
deodată evidenţa Sa constrângătoare şi lucrarea Sa imediată, căci
aceasta ar fi nu numai o imposibilitate metafizic ă, ci ar fi totodată
ruinătoare pentru planul bun ătăţii Sale care tinde să suscite la lucru
fiinţe adevărate şi active şi nu compar şi figuranţi. Astfel pentru ca să
existe cauze care să fie secunde şi totodată iniţiatoare, trebuie ca
acţiunea lor să-şi ia rădăcinile din stări obscure şi să se dezvolte de-a
curmezişul penumbrei unei ascensiuni către o ordine intelectual ă şi
morală care să lase loc lucrării reflexiunii, apelurilor con ştiinţei,
alegerii raţionale şi voluntare“. “Dacă Dumnezeu se dă spiritelor
ascunzându-se sub învelişul măreţiilor fizice sau obscurităţilor
inconştientului, e pentru a se face căutat, e pentru a se face găsit de
aceia pe care îi stimulează din afară, prin nelinişte şi dorinţă, prin
încercări şi certitudini, prin toată această pedagogie a naturii şi a
sufletului: avansuri şi retrageri care compun starea

56
Sfântul Maxim Mărturisitorul

S co lii

1. R ă s p u n s u l este fo a rte p o triv it şi p e n tru cei ce


în tre a b ă d a c ă A d a m a fo st c re a t m u rito r sa u n e m u rito r.
2 . C re d in ţa n e lu c ră to a re are, z ic e , h a ru l în fie rii în
p o te n ţă , c a u n a ce n u e p u s ă în m iş c a re d e cei ce o au, p rin
îm p lin ire a p o ru n c ilo r.
3. S u n t ară ta te d o u ă ch ip u ri ale n a şte rii. P rim u l e
ce l d u p ă fiin ţă, c a să z ic e m aşa, ca re e al o m u lu i în tre g . P rin

noastră de debitori faţă de Creatorul care vizează să ne facă să


câştigăm ceea ce ne-a pus la început la dispoziţie, pentru ca această
achiziţie să ne permită să transformăm acest lucru într-un dar (de
transformer ce pret en don)“. „F ără îndoială poate părea straniu ca
acţiune divină să se voaleze, să se limiteze astfel şi să suspende
strălucirea şi puterea ei, ca să se ofere sub trăsăturile unor adevăruri
parţiale, ale unor bunuri ocazionale şi particulare, în “faţa cărora
conştiinţa noastră şi liberul nostru arbitru au să aducă judecăţi şi să
ia hotărâri. Dar oare nu este acesta singurul şi adevăratul mijloc
pentru spiritul finit şi imperfect de-a pune ceva de la sine, de-a
primi lumina şi bunătatea în loc de-a le refuza, de-a uza de ceea ce
numim «le pret divin» pentru a-1 întoarce fructificat şi pentru a-1
primi ca dar?“ (p.200-202). “Aspiraţiunea noastră spirituală nu se
naşte printr-un fel de generaţie spontanee. Ea are rădăcini în jos în
toată mişcarea universală şi a vieţii, care este deja un avans divin
făcut cu scopul de-a pregăti apariţia spiritelor; ea are rădăcini sus în
infuziunea transcenden ţei divine, care luminează spiritul şi se dă
pentru a se face căutată de-a lungul insuficienţelor însăşi ale ordinei
imanente şi contingente“ (p. 420). Putem spune că ceea ce în omul
natural este aspiraţiunea spre cele înalte, aceea este credin ţa în omul
botezat. Un dar iniţial, care mână ca un stimulent, ca un germene
dinamic pe om în sus, spre dezvoltarea darului din el spre
transformarea lui dintr-un obiect al unei cunoaşteri nedezvoltate
într-un obiect al unei cunoa şteri tot mai explicite, spre creşterea lui
în Dumnezeu sau a lui Dumnezeu în el. încerc ările au şi ele un rol
în acest suiş.

57
Filocalia
a c e s ta se să d e şte în su fle t d e s ă v â rşire a în fie rii în p o te n tă . A l
d o ile a e c e l d u p ă b u n a p lă c e re şi d u p ă h o tă râ re a v o in ţei.
P rin a c e s ta D u h u l S fâ n t p re lu â n d o p ţiu n e a şi h o tă râ re a
v o in ţe i, o m o d e le a z ă p â n ă la în d u m n e z e ire , u n in d -o în tre a g ă
c u D u m n e z e u . P rim u l c h ip al n a şte rii la s ă p u tin ţa ca cei
n ă sc u ţi să în c lin e sp re p ă c a t, d a c ă n u v o ie sc să tra d u c ă în
fa p tă p o te n ţa în fie rii să d ită în ei, fiin d îm p ă tim iţi d e cele
tru p e şti. C ăci h o tă râ re a v o in ţe i e ste aceea care
în tre b u in ţe a z ă u n lu cru . P o te n ţa în fie rii e ca o u n e a ltă care
ră m â n e n e fo lo s ită , dacă v o in ţa nu se h o tă ră şte să o
în tre b u in ţe z e . D u p ă c h ip u l a c e s ta al n a şte rii e c u p u tin ţă
a ş a d a r ca cei n ă sc u ţi să p ă c ă tu ia sc ă . D u p ă al d o ile a în s ă e cu
n e p u tin ţă , o d a tă ce în c lin a re a v o in ţe i şi h o tă râ re a su n t
în d u m n e z e ite . A c e s t ch ip al n a şte rii îl are a ş a d a r A p o sto lu l
în v e d e re c â n d z ic e că “ c e l n ă s c u t d in D u m n e z e u n u face
p ă c a t“ .

în tre b a re a 7

Ce înseamnă: “Spre aceasta şi m orţilor s-a


binevestit, ca să fie judecaţi cu trupul după om şi să trăiască
cu D uhul după D um nezeu ? 7 Cum sunt judecaţi m orţii cu
trupul?

R ăspuns

E o b ic e iu l S c rip tu rii să sc h im b e tim p u rile şi să le


în lo c u ia s c ă în tre ele, în a şa fe l c a v iito ru l să-l în fă ţiş e z e ca
tre c u t şi tre c u tu l ca v iito r, ia r în p re z e n t să e x p rim e v re m e a
d in a in te sa u d e d u p ă el. L u c ru l a c e sta este lim p e d e p e n tru
cei d e p rin şi cu ea.

77 Petru 4,6.

58
Sfântul Maxim Mărturisitorul
S p u n u n ii, aşa d a r, că S c rip tu ra n u m e ş te “m o rţi“
aici p e o a m e n ii ca re s-a u să v â rşit în a in te d e v e n ire a lui
H ris to s , ca d e p ild ă p e cei d in v re m e a p o to p u lu i, p e cei din
tim p u l rid ic ă rii tu rn u lu i, p e cei d in S o d o m a , p e cei d in E g ip t
şi p e c e ila lţi, ca re în d ife rite tim p u ri şi ch ip u ri au p rim it
o s â n d a ce a d e m u lte fe lu ri şi n ă p ă stu irile ju d e c ă ţii lui
D u m n e z e u . A c e ştia , n u d in p ric in ă că n -a u c u n o sc u t p e
D u m n e z e u şi-a u p rim it o sâ n d a , ci d in p ric in a re le lo r ce şi le-
a u fă c u t u n ii alto ra. L o r li s-a b in e v e s tit, sp u n e, m a re a ştire a
m â n tu irii, d u p ă ce a u fo st ju d e c a ţi o d a tă în tru p d u p ă om ,
a d ic ă d u p ă ce a u p rim it o s â n d a p e n tru re le le ce şi le -a u fă cu t
u n ii a lto ra în v ia ţa d in tru p , “ c a să tră ia sc ă d u p ă D u m n e z e u
c u d u h u l“ , a d ic ă c u su fletu l. în a c e st sco p a u p rim it, c h ia r în
ia d fiin d , p re d ic a c u n o ştin ţe i d e D u m n e z e u , d a t fiin d că
M â n tu ito ru l s-a p o g o râ t la ia d ca să m â n tu ia s c ă şi p e m o rţii
c a re a u crezut. A ş a d a r ca să în ţe le g e m lo c u l, îi v o m d a
fo rm a u rm ă to a re : “ şi m o rţilo r s-a b in e v e s tit, ca re a u fo st o
d a tă ju d e c a ţi c u tru p u l d u p ă o m , ca să tră ia s c ă c u d u h u l d u p ă
D um nezeu“ .
S a u iară şi p o a te n u m e ş te “m o rţi“ în în ţe le s ta in ic
p e cei ce p o a rtă în tru p m o a rte a lu i lisu s, c ă ro ra li s-a d ă ru it
cu a d e v ă ra t d u m n e z e ia s c a E v a n g h e lie p rin fa p te , d acă
E v a n g h e lia să d e şte re n u n ţa re a la v ia ţa tru p e a s c ă şi
m ă rtu ris ire a c e le i d u h o v n ic e şti. A c e ş tia su n t cei ce m o r
n e în c e ta t d u p ă o m , a d ic ă în ce p riv e şte v ia ţa o m e n e a sc ă cu
tru p u l d in v e a c u l a c e sta , şi tră ie sc n u m a i cu d u h u l d u p ă
D u m n e z e u , a se m e n e a d u m n e z e ie s c u lu i A p o sto l şi a c e lo r ca
el. S u n t cei ce n u m a i tră ie sc v ia ţa lo r p ro p rie , ci a u p e
H ris to s tră in d în ei n u m a i d u p ă su flet. A s tfe l cei ce s-au
fă c u t p e ei m o rţi fa ţă d e v e a c u l a c e sta p e n tru D u m n e z e u ,
s u n t ju d e c a ţi cu tru p u l, a v â n d d e s u p o rta t strâ m to ră ri,
p o n e g riri, n e c a z u ri şi p rig o a n e m u lte şi ră b d â n d c u b u c u rie

59
Filocalia
n e n u m ă ra te fe lu ri d e în cercări.

în tre b a re a 8

SiantulIoan zice: “D um nezeu este lum ină“/ 8 dar


după aceea adaugă“ :“dacă umblăm în lumină, precum E l
însuşi este în lum ină“.79 în ce înţeles spune despre A celaşi
aici că “este în lum ină“, ca ceva în altceva?

R ăspuns

D u m n e z e u , ca re este c u ad e v ă ra t lu m in ă d u p ă
fiin ţă, se fa ce c u a d e v ă ra t lu m in ă în cei ce u m b lă în E l p rin
v irtu ţi.80 P re c u m lu m in a p rin p a rtic ip a re , c u alte c u v in te
o ric e sfâ n t, a ju n g e p rin iu b ire a d e D u m n e z e u d e se află în
lu m in a c e a d u p ă fiin ţă, to t a ş a lu m in a ce a d u p ă fiin ţă
p rim e ş te iu b ire a d e o a m e n i să se afle în lu m in a ce a d u p ă
p a rtic ip a re . D a c ă a ş a d a r n e află m p rin v irtu te şi c u n o ştin ţă
în D u m n e z e u , a d ic ă în lu m in ă , şi D u m n e z e u a flâ n d u -se ca
lu m in ă în n o i, se află în lu m in ă . C ăci D u m n e z e u c a re e
lu m in a p rin fire se a flă în n o i ca re su n te m lu m in ă p rin
im ita re , p re c u m se află m o d e lu l in c h ip u l ca re-i fă c u t d u p ă
el.
S au m a i b in e z is D u m n e z e u şi T a tă l este lu m in ă
în lu m in ă , în tru c â t se a flă în F iu l şi în D u h u l S fân t, n e fiin d
a lta şi a ltă lu m in ă , ci u n a şi ac e e a şi d u p ă fiin ţă, lu m in â n d
în tre it d u p ă m o d u l su b z iste n ţe i p erso n a le .

78 Ioan 1,5.
79 Ioan 1,7.
80 La capătul virtuţilor Dumnezeu ni se face evident ca lumin ă.

60
Sfântul Maxim Mărturisitorul
întrebarea 9

în ce înţeles zice iarăşi Sfântul Ioan: “Fraţilor,


acum suntem fii ai lu i D um nezeu ş i nu s-a arătat încă ce
vom G?‘SI Ş i ce vrea să spună SfântulP avelprin cuvintele:
“Iarnouă ne-a descoperit Dum nezeu prin Duhul, căci D uhul
toate le cercetează până ş i adâncurile lu i D um nezeu?“2 Ce
trebuie în sfârşit să înţelegem prin “aceea ce vom G?‘‘

R ăspuns

S fâ n tu l E v a n g h e lis t Io a n a p u n e că n u c u n o a şte
c h ip u l în d u m n e z e irii v iito a re a c e lo r ce a u d e v e n it aici fii ai
lu i D u m n e z e u p rin v irtu ţile d in c re d in ţă , d e o a re c e n u s-a
a ră ta t în c ă ip o sta su l v ă z u t d e sin e s tă tă to r al b u n u rilo r
v iito a re . “ C ăci aici u m b lă m p rin c re d in ţă , n u p rin v e d e re “ .83
Ia r Sf. P a v e l sp u n e că a p rim it p rin d e sc o p e rire u n se m n
d u m n e z e ie s c sp re ca re tre b u ie să a le rg e d a c ă v re a să
d o b â n d e a s c ă b u n u rile v iito a re , n u că a r c u n o a şte în su şi
c h ip u l în d u m n e z e irii în te m e iu l ac elu i se m n d u m n e z e ie sc .
D e a c e e a z ic e lim p e d e , tâ lc u in d u -s e p e S ine: “ S p re se m n
alerg , sp re c u n u n a c h e m ă rii d e s u s“ 84 A c e a s ta o fa ce v râ n d
să c u n o a s c ă p rin p ă tim ire m o d u l îm p lin irii în fa p t a
sem n ulu i d u m n e z e ie sc , fă c u t lui c u n o sc u t aici p rin
d e s c o p e rire , ad ic ă a p u te rii în d u m n e z e ito a re a c e lo r
în v re d n ic it. D e c i A p o sto lii m ă rtu rise sc la fel, v ă d in d ac elaşi
c u g e t în în v ă ţă tu rile ca re p a r o p u se , ca u n ii ce su n t m işc a ţi
d e u n u l şi ac elaşi D u h . C e l d in tâ i îşi m ă rtu rise şte n e ştiin ţa

81 Ioan 3, 2.
82 l Cor. 2, 10.
83 2 Cor. 5, 7.
84 Filip 3, 14.

61
Filocalia
c u p riv ire la c h ip u l în d u m n e z e irii v iito a re d u p ă h a r; al
d o ile a v e s te ş te în c h ip m ă re ţ ştire a d e sp re se m n u l ce i-a fo st
d e sc o p e rit. C ă a c e a sta este so c o tin ţa S fâ n tu lu i A p o sto l n e-o
m ă rtu ris e şte el în su şi p rin to a te d u m n e z e ie ştile sa le c u v in te,
sp u n â n d o d a tă că to a tă ş tiin ţa şi p ro o ro c ia v a în c e ta ,85 altă
d a tă că v e d e ce le v iito a re ca p rin o g lin d ă şi g h ic itu ră , d a r v a
v e n i v re m e a c â n d se v a b u c u ra d e d a ru l m a re şi m a i p re su s
d e în ţe le g e re al v e d e rii c e lo r n ă d ă jd u ite fa ţă c ă tre faţă; altă
d a tă ia ră şi m ă rtu rise şte că d in p a rte c u n o a şte şi d in p a rte
p ro o ro c e ş te şi în sfâ rşit a ltă d a tă s trig ă c u tă rie că v a tre b u i
să c u n o a s c ă p re c u m în su şi este cu n o sc u t, în tru c â t n u
c u n o a şte în c ă c e le ce v a a v e a să le c u n o a scă. S c u rt v o rb in d ,
c u v â n tu l A p o s to lu lu i că a tu n c i “ c â n d v a v e n i c e e a ce-i
d e s ă v â rş it v a în c e ta c e e a ce este frân tu ră“ ,86 so c o te sc că are
ac elaşi în ţe le s cu c e e a ce sp u n e T e o lo g u l: “n u s-a a ră ta t în c ă
ce v o m fi “ .

în tre b a re a 10

Dacă “cel ce se tem e nu e desăvârşit în iubire‘,


cum “nu le lipseşte nim ic celor ce se tem de E l“? 7 Iar dacă
nu le lipseşte nim ic, sunt desăvârşiţi. Dar atunci cum nu e
desăvârşit cel ce se tem e?

R ăspuns

O rd in e a ce a b u n ă a Sf. S c rip tu ri, ca re u rm e a z ă


râ n d u ie lii m â n tu ito a re a d u h u lu i, d e o se b in d tre p te le c e lo r ce
în a in te a z ă d e la în v ă lm ă ş e a la d in a fa ră a p a tim ilo r sp re

85 l Cor. 13, 9.
86 l Cor 13, 10.
87 l Ioan 4, 18; Ps. 34, 10.

62
Sfântul Maxim Mărturisitorul
u n ita te a d iv in ă , p e cei în c e p ă to ri, c a re se a flă la p o rţile cu rţii
d u m n e z e ie ş ti a v irtu ţilo r, i-a n u m it te m ă to ri; p e cei ce au
d o b â n d it o d e p rin d e re m ă su ra tă a ra ţiu n ilo r şi a c h ip u rilo r
v irtu ţii i-a n u m it în a in ta ţi; ia r p e cei c a re a u a ju n s p rin
c u n o a ş te re la v â rfu l în su şi al a d e v ă ru lu i, ca re se face
în tre v ă z u t p rin v irtu ţi, îi n u m e ş te d e să v â rşiţi.
A ş a d a r n ic i cel ce se te m e d e D o m n u l, o d ată ce s­
a în to rs cu to tu l d e la p e tre c e re a v e c h e în stric ă c iu n e a
p a tim ilo r şi şi-a în c h in a t d in p ric in a te m e rii in im a p o ru n c ilo r
d u m n e z e ie ş ti, n u e lip s it d e v re u n u l d in b u n u rile c a re se
c u v in în c e p ă to rilo r, c h ia r d a c ă n -a d o b â n d it în c ă d e p rin d e re a
n e s tră m u ta tă a v irtu ţilo r şi nu s-a fă c u t p ă rta ş de
în ţe le p c iu n e a ce g ră ie şte d in cei în ţe le p ţi.88 D a r n ic i
în a in ta tu l n u e lip s it d e v re u n u l d in b u n u rile ce ap a rţin
tre p te i sale, c h ia r d a c ă n u a d o b â n d it în c ă c u n o ş tin ţa
lu c ru rilo r d u m n e z e ie şti ca re c o v â rşe şte şi p e cei d e să v â rşiţi.
Şi ia ră şi p u te m so c o ti ca te m ă to ri p e cei ce se
în d e le tn ic e s c b ă rb ă te ş te cu în ţe le p c iu n e a lu c ră to a re
(filo s o fia p ra c tic ă ) şi n u şi-a u s lo b o z it în c ă su fle tu l d e fric a
şi d e g â n d u l v iito a re lo r ju d e c ă ţi d u m n e z e ie şti. A c e s to ra p e
d e o p a rte n u le lip se şte n im ic , c u m z ic e fe ric itu l D a v id , o
d a tă ce lu p tă p e n tru a d e v ă r îm p o triv a p u te rii d u şm a n e .
T o tu şi, p e d e altă p a rte , su n t lip siţi d e v e d e rile ta in ic e d e
c a re se îm p ă rtă ş e şte m in te a c e lo r d e să v â rşiţi. Ia r cei ce s-au
în v re d n ic it în ch ip ta in ic d e c u n o a ş te re a c o n te m p la tiv ă a lui
D u m n e z e u (te o lo g ia c o n te m p la tiv ă ) şi ş i-a u fă c u t m in te a
c u ra tă d e o ric e în c h ip u ire m a te ria lă şi to a tă şi a u fă cu t-o
c h ip al fru m u se ţii d u m n e z e ie ş ti p rin im ita re a a c e le ia , să
s o c o tim că su n t cei iu b ito ri.
N u le lip s e ş te a şa d a r, d u p ă fe ric itu l D a v id , n im ic
te m ă to rilo r în tru c â t sunt te m ă to ri, c h ia r dacă nu are

88 l Cor. 2, 6.

63
Filocalia
te m ă to ru l p lin ă ta te a şi d e să v â rşire a u n irii m ijlo c ite cu
C u v â n tu l, a şa c u m o a u cei c e -L iu b e sc p e D o m n u l. C ăci
fie c a re se b u c u ră d e d e s ă v â rşire “în râ n d u l c e te i s a le “ ,89 d u p ă
lo c u l ce i-a fo st râ n d u it, m ă c a r că u n u l este m a i p re s u s d e c â t
altu l, d u p ă c a lita te a şi m ă rim e a v â rs te i d u h o v n ic e şti.
D a r o d a tă ce ştim că te m e re a e ste în d o ită , d u p ă
c u v in tele: “ T e m e ţi-v ă m a i m u lt d e cel ce p o a te să p ia rd ă şi
tru p u l şi su fle tu l în g h e e n ă “ ,90 şi “ T e m e re a D o m n u lu i. este
cu rată, ră m â n â n d în veacul v e a c u lu i“ ,91 şi “ M a re şi
în fric o ş a t este p e s te to ţi cei ce s ta u în ju r u l L u i“ ,92 tre b u ie să
n e p u n e m în tre b a re a c u m d e s fiin ţe a z ă iu b ire a te m e re a , d acă
a c e a s ta ţin e în veacul v e a c u lu i şi cum m ai ră m â n e
D u m n e z e u în fric o ş a t în v e a c u rile n e sfâ rşite p e s te to ţi cei d in
ju r u l L u i? D e sig u r, p e n tru că, d u p ă c u m am sp u s, te m e re a
fiin d în d o ită , u n a este c u ra tă şi a lta n e c u ra tă . A s tfe l te m e re a
ce se n a ş te d in a şte p ta re a p e d e p s e i p e n tru g re şeli, a v â n d
d re p t p ric in ă a n a ş te rii sale p ă c a tu l, în tru c â t n u e c u ra tă n u
v a ră m â n e p e n tru to td e a u n a , ci v a d isp ă re a îm p re u n ă cu
p ă c a tu l, p rin p o c ă in ţă . D a r te m e re a cu rată, c a re stă ru ie
în tru n a , c h ia r fă ră a m in tire a p ă c a te lo r, nu va în c e ta
n ic io d a tă , fiin d c ă este fiin ţia lă. E a ţin e o a re c u m d e ra p o rtu I
lu i D u m n e z e u cu fă p tu ra, ca u n u l ce-şi fa ce v ă d ită tu tu ro r
m ă rire a S a n a tu ra lă c a re e m a i p re su s d e to a tă îm p ă ră ţia şi
p u te re a . C el ce nu se te m e a şa d a r d e D u m n e z e u ca
ju d e c ă to r, d a r îl v e n e re a z ă p e n tru s la v a c o v â rşito a re a
p u te rii S ale n e m ă rg in ite , c u d re p t c u v â n t n u are n ic i o lip să,
fiin d d e s ă v â rş it în iu b ire , ca u n u l ce iu b e şte p e D u m n e z e u

89 l Cor. 15, 23
90 Mt. 10, 28.
91 Ps. 19, 10.
92 Ps. 89, 8.

64
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c u s fia la şi c u e v la v ia ca re se cu v in e. A c e s ta este cel ce a
d o b â n d it te m e re a ca re ră m â n e în v e a c u l v e a c u lu i şi n u v a
a v e a n ic i o lip să n ic io d a tă .
D eci su n t de a c o rd în tre ei P ro o ro c u l şi
E v a n g h e lis tu l, în tru c â t cel d in tâ i z ic e că n u su n t lip siţi d e
n im ic a c e ia ca re se te m d e D o m n ul c u te m e re curată, ia r cel
d e al d o ile a , că a c e la ca re se te m e d e E l ca ju d e c ă to r, d in
p ric in a c u n o ştin ţe i sale în tin a te , n u este d e să v â rşit în iu b ire.
în a c e s t în ţe le s este D u m n e z e u în fric o şa t şi p e n tru to ţi ce ce
s ta u în ju r u l L u i, c a u n u l ce fa ce să se a m e ste c e c u te m e re
iu b ire a c e lo r c e -L iu b e sc p e E i şi aju n g în p re a jm a L u i. C ăci
iu b ire a ca re e d e sp ă rţită d e te m e re se sc h im b a d e ce le m ai
m u lte o ri în d isp re ţ, n e fiin d în frâ n a tă d e te m e re în d ră z n e a la
c a re se n a ş te în ch ip fire sc d in ea. C e în se m n e a z ă în sfâ rşit
“ în ju r u l L u i“ , v o m în ţe le g e în c e le ce u rm ea ză.
C e l în c o n ju ra t are p e cei ce-L în c o n jo a ră şi
în a in te şi în d ă ră t şi d e -a d re a p ta şi d e -a stân g a. D e o a re c e ,
p rin u rm a re şi D o m n u l are p e cei c e -L în c o n jo a ră , v o m
în ţe le g e p e cei d in a p o i p e a c e ia c a re u m b lă fă ră g re ş e a lă p e
u rm e le D o m n u lu i D u m n e z e u p rin îm p lin ire a p o ru n c ilo r,
a d ic ă p rin v irtu te a c u fa p ta ; p rin cei d in stân g a, p e a c e ia care
a u d o b â n d it c o n te m p la ţia n a tu ra lă în d u h , îm p re u n ă cu
în ţe le g e re a c u c e rn ic ă a ju d e c ă ţilo r. C ăci z ic e d e sp re
în ţe le p c iu n e C a rte a P ro v e rb e lo r: “ Ia r în stâ n g a ei b o g ă ţie şi
s la v ă “ .93 P rin cei d in d re a p ta v o m în ţe le g e p e a c e ia ca re au
p rim it c u n o ştin ţa im a te ria lă a c e lo r in te lig ib ile , lib e ră d e
în c h ip u irile se n sib ile. C ăci: “în d re a p ta ei, z ic e , an ii v ie ţii“ .94
în s fâ rşit p e cei d in a in te , p e a c e ia ca re s-au în v re d n ic it,
p e n tru c ă ld u ra iu b irii c o v â rşito a re a m in ţii fa ţă de
fru m u s e ţe a d u m n e z e ia sc ă , d e b u c u ria v e d e rii faţă c ă tre faţă.

93 Prov. 3, 16.
94 Ibid.

65
Filocalia
Ia r d a c ă e x istă şi v re u n alt în ţe le s m a i m a re şi m a i în a lt al
a c e sto ra , d e s ig u r că îl p u te ţi sin g u ri c u p rin d e a tâ t v o i câ t şi
d u m n e z e ie şti b ă rb a ţi a se m e n i v o u ă .95

S co lii

T e m e re a , z ic e , este d e d o u ă fe lu ri: u n a c u ra tă şi
u n a n e c u ra tă , d e o a re c e şi o a m e n ii, u n ii s u n t p ă c ă to ş i, ia r
alţii d re p ţi. D re p ţii p ă z e s c în ei, p rin c u ră ţia şi n e p rih ă n ire a
c o n ştiin ţe i te m e re a d e D u m n e z e u ce a d in tâ i, cinstindu-1
p e n tru m ă re ţia c o v â rşito a re a p u te rii L u i n e sfâ rşite ; ia r
p ă c ă to ş ii a şte a p tă d e la E l, p rin te m e re a a d o u a , p e d e p se le
p e n tru g re şeli. T e m e re a c u ra tă ră m â n e p u ru re a şi n ic io d a tă
n u se şte rg e , d u p ă cu v â n tu l: “F ric a D o m n u lu i c u ra tă ră m â n e
în v e a c u l v e a c u lu i“ . Ia r te m e re a n e c u ra tă se stin g e şi tre c e ,
d is p ă râ n d p rin p o c ă in ţă . D re p t a c e e a A p o sto lu l sp u n â n d d e
cel ce se te m e că n u e d e s ă v â rşit în iu b ire , are în v e d e re
te m e re a ca re n u e curată, ia r P ro o ro c u l sp u n â n d că n u su n t
lip siţi d e n im ic cei ce se te m d e D o m n u l, are în v e d e re
te m e re a curată.

în tre b a re a 11

Care a fo st starea dintâi a îngerilor, p e care n-au


păzit-o şi care a fo st locuinţa, p e care au părăsit-o? Ce sunt
apoi lanţurile veşnice ş i ce este întunericul sub care sunt
ţinuţi? în sfârşit ce vorp ă ţi la judecata zile i celei m ari?6

95 în acest Răspuns urcuşul duhovnicesc este împ ărţit odată în trei trepte
(începători, înaintaţi, desăvârşiţi), altădată în două trepte (activi,
contemplativi) şi la urmă în patru trepte (împlinirea poruncilor,
contemplarea naturii, contemplarea celor inteligibile, vederea lui
Dumnezeu).
96 Iuda 6.

66
Sfântul Maxim Mărturisitorul

R ăspuns

în ţe le s u l e x a c t al a c e s to ra e re z e rv a t n u m a i c e lo r
c u în ţe le g e re a p o sto lic ă ,97 c e lo r ca re a u p rim it n e m ijlo c it d e
la C u v â n tu l c u n o ştin ţa n e m in c in o a s ă d e sp re fă p tu ri şi d e sp re
c â rm u ire a c e a b u n ă şi ce a d re a p tă a lo r p rin P ro v id e n ţă , ca
u n ii ce n -a u lă sa t n ic i u n p e re te d e p ie d ic ă în tre m in te a lo r şi
C u v â n tu l, în ce m ă p riv e ş te p e m in e , ca re m ă a flu jo s d e to t
şi am m u lte sta v ile c a re îm p ie d ic ă tre c e re a C u v â n tu lu i sp re
m in e , so c o te sc că sta re a d in tâ i a în g e rilo r, p e ca re n -a u
p ă z it-o , este p o a te ra ţiu n e a d u p ă ca re a u fo st creaţi, sa u
p u te re a n a tu ra lă d a tă lo r sp re în d u m n e z e ire a c e a d u p ă h ar,
sa u iară şi p o a te , tre a p ta stării lo r d u p ă d e m n ita te a h a ru lu i.
Ia r lo c u in ţa este sa u ce ru l, sa u în ţe le p c iu n e a p e te m e iu l
d e p rin d e rii c u b u n u rile m a i p re su s d e în ţe le g e re , în ca re a u
fo s t d e stin a ţi să p e tre a c ă , d a t fiin d că S c rip tu ra o b işn u ie şte
să n u m e a s c ă în ţe le p c iu n e a şi “ ca să “ .98 D a r m a i p o a te fi şi
su p ra v e g h e re a cu ca re îşi p ă z e a u b u n u rile n a tu ra le şi
c â ş tig a te ale în d u m n e z e irii p re a c u ra te , p e ca re a u p ărăsit-o
p rin ră z v ră tire (tiran ie ). L a n ţu rile v e ş n ic e su n t n e m iş c a re a
to ta lă şi c o n tin u ă a v o ii lo r sp re b in e , d in ca re p ric in ă
n ic io d a tă n u v o r a v e a p a rte d e ie rta re a lu i D u m n e z e u ;99 sa u
p u te re a ca re îi îm p ie d ic ă , p o triv it P ro v id e n ţe i lui D u m n e z e u
şi p e n tru m â n tu ire a n o a stră , în tu rb a re a lo r îm p o triv a
n o a stră , n e â n g ă d u in d u -le să-şi d u c ă la c a p ă t m e şte şu g u rile
ră u tă ţii lo r îm p o triv a n o a stră . Ia r în tu n e ric u l este ig n o ra re a

97 Cei cu înţelegere apostolică sunt cei de pe treapta cea mai înaltă, a


contemplativului. Mai jos de ei sunt învăţăceii. Iar şi mai jos
credincioşii simpli.
98 Prov. 9, 1.
99 în acest sens nici păcătoşii în iad nu se mai pot îndrepta.

67
Filocalia
to ta lă şi d e p lin ă a h a ru lu i d u m n e z e ie s c , ig n o ra n ţă d e care
fiin d stră b ă tu ţi p rin b u n a p lă c e re a v o ii lo r, n u se p o t b u c u ra
de p rim ire a fe ric ită şi p re a stră lu c ită a lu m in ii celei
a to tc u ra te , c h e ltu in d u -şi to a tă p u te re a c u g e tă rii d a tă lo r d u p ă
fire în p re o c u p a re a cu n im ic u l. în sfârşit, ce v o r p ăţi în z iu a
în fric o ş a tă a ju d e c ă ţii, n u m a i D re p tu l Ju d e c ă to r o ştie, care
v a d a fie c ă ru ia ra s p la ta ce a d re a p tă d u p ă v re d n ic ie şi v a
îm p ă rţi d u p ă m ă s u ra ră u tă ţii fe lu l o sâ n d e i h o tă râ n d cu
d re p ta te s o a rta c u v e n ită fie c ă ru ia p e n tru v e a c u rile n esfâ rşite ,
p o triv it c u ju d e c ă ţile L u i ce le b u n e.

în tre b a re a 12

C e este căm aşa m â n jită d e tr u p ? 00

R ăspuns

C ă m a ş a m â n jită este v ia ţa în tin a tă d e m u lte le


g re şe li a le p a tim ilo r tru p u lu i. C ăci fie c a re o m se stră v e d e ca
d in tr-o h a in ă d in p u rta re a lu i în v ia ţă , fie că e d re p t, fie
n e d re p t. C e l d in tâ i are v ia ţa v irtu o a s ă ca o c ă m a şă cu rată,
c e lă la lt îşi fa ce v ia ţa m â n jită p rin fa p te le re le . S au p o a te şi
m a i b in e , c ă m a şa m â n jită d e tru p este d e p rin d e re a şi
d is p o z iţia co n ştiin ţe i ca re d ă su fle tu lu i o a n u m ită fo rm ă p rin
a m in tirile lă s a te d e im b o ld u rile şi fa p te le re le p o rn ite din
tru p . A c e a s tă d e p rin d e re v ă z â n d -o su fle tu l c a p e o c ă m a şă
m e re u în ju ru l său, se u m p le d e p u to a re a p a tim ilo r. C ăci
p re c u m d in v irtu ţile ţe s u te în tre o la ltă n e fa ce D u h u l o
c ă m a şă fru m o a să şi c in stită a n e s tric ă c iu n ii, la fel d in
p a tim ile ţe s u te în tre o la ltă n e fa ce tru p u l o c ă m a şă n e c u ra tă
şi m â n jită , ca re a ra tă p rin ea su fletu l, d u p ă ce i-a d a t o altă

100 Iuda, 23.

68
S fân tu l M a x im M ă rtu risito ru l

fo rm ă şi u n alt ch ip d e c â t cel d u m n e z e ie sc .

în tre b a re a 13

Ce înseamnă: “Cele nevăzute ale lu i D um nezeu


de la întemeierea lum ii din fp tu n fiind înţelese se văd,
veşnica L u i putere şi dum nezeire?‘‘ 101 Care sunt cele
nevăzute ale lu i D um nezeu ş i care este veşnica L u i putere şi
dum nezeire?

R ăspuns

E v o rb a d e ra ţiu n ile lu c ru rilo r, în to c m ite d in a in te


d e v e a c u ri d e D u m n e z e u , p re c u m în su şi a ştiu t, ra ţiu n i p e
c a re sfin ţii b ă rb a ţi a u o b ic e iu l să le n u m e a sc ă şi “b u n e
v o iri“ .102A c e s te a , fiin d n e v ă z u te , se v ă d p rin în ţe le g e re d in
fă p tu ri. C ăci to a te fă p tu rile lui D u m n e z e u , c o n te m p la te d e
n o i p rin fire, c u a ju to ru l c u v e n ite i ştiin ţe şi c u n o ştin ţe , n e
v e s te s c în ch ip a sc u n s ra ţiu n ile d u p ă c a re s-a u fă c u t şi n e
d e s c o p e ră p rin ele sc o p u l a ş e z a t d e D u m n e z e u în fiec are
fă p tu ră, în a c e s t în ţe le s şi: “ C e ru rile sp u n m ă rire a lui
D u m n e z e u şi fa c e re a m â in ilo r L u i o v e ste şte tă ria “ .103 Ia r
v e ş n ic a p u te re şi în d u m n e z e ire este P ro v id e n ţa ca re ţin e
lu c ru rile la o la ltă şi lu c ra re a de în d u m n e z e ire a c e lo r
su s ţin u te d e P ro v id e n ţă .
S a u p o a te ce le n e v ă z u te ale lui D u m n e z e u n u su n t

101 Rom. l, 20.


102 în Ambigua Sf. Maxim spune de Dionisie Areopagitul şi de ucenicii
lui Panten din Alexandria că numeşte aceste raţiuni „voiri
dumnezeieşti" (P.G. 91, 1085).
103 Ps. 18, 2.

69
Filocalia
a ltc e v a d e c â t v e ş n ic a L u i p u te re şi în d u m n e z e ire , c a re a u ca
v e s tito ri p lin i d e lu m in ă m ă re ţiile m in u n a te ale c e lo r create.
C ăci p re c u m p riv in d la ce le ce su n t c re d e m în D u m n e z e u cel
ce este c u a d e v ă ra t, la fe l d in d e o s e b ire a fiin ţia lă în g e n u ri a
c e lo r ce s u n t c u n o a şte m în ţe le p c iu n e a su b z iste n tă a L u i, p e
ca re o are d u p ă fiin ţă şi ca re su sţin e lu c ru rile . Şi ia ră şi d in
m iş c a re a fiin ţia lă a fă p tu rilo r, p o triv it g e n u lu i lor,
c u n o a ş te m v ia ţa su b z iste n tă a L u i, p e ca re o are d u p ă fiin ţă
şi c a re îm p lin e şte ce le ce su n t.104 D in c o n te m p la re a
în ţe le a p tă a c re a ţiu n ii, d e s p rin d e m ra ţiu n e a ca re ne
lu m in e a z ă c u p riv ire la Sf. T re im e , ad ic ă la T atăl, la F iu l şi
la D u h u l S fân t (1), C ăci v e ş n ic a p u te re a lu i D u m n e z e u este
C u v â n tu l cel d e o fiin ţă c u E l, ia r v e ş n ic a d u m n e z e ire este
D u h u l S fân t. O sâ n d iţi su n t a şa d a r cei ce n -a u c u n o s c u t d in
c o n te m p la re a lu c ru rilo r c a u z a lo r şi ce le p ro p rii ca u z e i d u p ă
fire, a d ic ă p u te re a şi d u m n e z e ire a . C ăci în să şi z id ire a îşi
s trig ă p rin fă p tu rile d in e a şi îşi v e s te ş te c e lo r ce p o t să a u d ă
cu m in te a cauza sa, p re a m ă rin d -o în ch ip în tre it,
d e s c o p e rin d ad ic ă p e D u m n e z e u şi T ată l şi p u te re a L ui
n e g ră ită şi d u m n e z e ire a , s a u p e F iu l S ău cel U n u l n ă s c u t şi
p e D u h u l c e l S fânt. A c e ste a su n t c e le n e v ă z u tre ale lui
D u m n e z e u , v ă z u te p rin în ţe le g e re a d e la în te m e ie re a lu m ii.

S co lie

1. D in lu c ru ri, z ic e , c u n o a şte m c a u z a lu c ru rilo r şi


d in d e o s e b ire a lu c ru rilo r d e sp rin d e m în ţe le p c iu n e a

104 Aici existenţa făpturilor este considerată drept chip al Tatălui,


minunata lor organizare ca o unitate în varietate drept chip al
înţelepciunii ipostatice, adică al Fiului, iar mişcarea sau viaţa lor
drept chip al Duhului Sfânt, în cele trei aspecte ale lumii se oglindesc
şi lucrează cele trei persoane ale Sf. Treimi.

70
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ip o s ta tic ă a C e lu i ce este. Ia r d in m işc a re a n a tu ra lă , a
lu c ru rilo r află m v ia ţa ip o sta tic ă a C elu i ce este, ad ică
p u te re a d e v ia ţă fă c ă to a re a lu c ru rilo r, sa u p e D u h u l S fânt.

în tre b a re a 14

înseamnă: “Ş i s-au închinat ş i au slu jit făpturii


Ce
în loc să se închine Făcătorului?“05 Ce este închinarea
(σέβας) i ce este slujirea (λατρεία)?

R ăspuns

în c h in a re a este c in s tire a c u c red in ţă a lu i D u m n e z e u ,


ia r s lu jire a este s e rv ire a p rin fap te. A c e a stă în c h in a re ad ică
c re d in ţa , m u tâ n d -o o a m e n ii sp re fă p tu ră, a u cin stit-o p e ea
în lo c să c in ste a sc ă p e F ă c ă to ru l, c re z â n d d ra c ilo r, c ă ro ra le-
a u şi slu jit, s e rv in d u -le p rin fa p te le lo r re le . N o i, în să,
c in s tin d p e D u m n e z e u p rin c re d in ţa în E l, să n e silim să-I
a d u c e m şi slu jire cu rată, ia r a c e a s ta este v ia ţa d e să v â rşită
p rin v irtu ţi.106

în tre b a re a 15

Ce înseamnă: “D uhul Tău cel fără stricăciune este întru


toate. D e aceea pedepseşti cu măsură p e cei ce cad“?07Dacă
e vorba de D uhul Sfânt, cum “nu va intra înţelepciunea în
inim a cea nesocotită, n ici va locui în trupul cel supus

105 Rom. l, 25.


106 Viaţa virtuoasă este o treaptă mai înaltă faţă de credinţă. Credinţa
simplă e treapta întâi, viaţa virtuoasă a doua, contemplarea a treia.
107 înt. Sol. 12, 1-2.

71
Filocalia
păcatelor“? 08 A m notat aceasta fiindcă s-a spus sim plu: “în
toate“.

R ăspuns

D u h u l S fâ n t n u e a b se n t d in n ic i o fă p tu ră şi m ai
ales d e ce le ce s-a u în v re d n ic it d e ra ţiu n e . E l o su sţin e în
e x is te n ţă pe fiec are , în tru c â t D um nezeu şi D uhul lui
D u m n e z e u se află, p rin p u te re a p ro v id e n ţia to a re , în to ate. Şi
E l m iş c ă ra ţiu n e a n a tu ra lă d in fie c a re ,109 ia r p rin a c e a sta
ad u c e la c u n o ştin ţa fa p te lo r să v â rşite g re şit, îm p o triv a
râ n d u ie lii firii, p e c e l în sta re să sim tă , a d ic ă p e c e l ce are
v o in ţa d is p u s ă sp re p rim ire a g â n d u rilo r d re p te ale firii.110
C ăci se în tâ m p lă să află m şi d in tre b a rb a ri şi n o m a z i m u lţi
ca re d u c o v ia ţă d e fa p te b u n e şi re s p in g le g ile s ă lb a tic e care
stă p â n e a u o d a tă c u ei. A stfe l se p o a te s p u n e în ch ip g e n e ra l
că în to ţi, este D u h u l S fânt.
În tr-u n c h ip d e o se b it în s ă şi în alt în ţe le s se a fla în
to ţi a c e ia ca re tră ia u su b leg e. în ei su sţin e a le g e a şi le
v e s te a ta in e le v iito a re , tre z in d în ei c o n ştiin ţa c ă lc ării

108 înt. Sol. 1,4.


109 Aici, ca şi în Răsp. 13, se arată legătura strânsă şi în acelaşi timp
deosebirea dintre Dumnezeu-Cuvântul şi dintre Duhul Sfânt: E
acelaşi raport ca între “raţiunea naturală“ din om şi “puterea care o
mişcă“. “Raţiunea naturală“ se poate întuneca prin patimi, poate
luneca din judecata ei obiectivă. Duhul prin energia Sa o poate
mişca, o poate activa şi prin aceasta trezeşte conştiinţa, când o faptă
săvârşită n-a fost în conformitate cu ea. Lumea oglinde şte chiar în
stata ei naturală atât pe Dumnezeu-Cuvântul, cât şi pe Duhul Sfânt în
aspectul ei raţional şi dinamic, strâns unite.
110 Dar conştiinţa e înăbuşită când voinţa se află într-o dispoziţie contrară
firii. Despre conformitatea sau neconformitatea dispozi ţiei voinţei cu
raţiunea firii, a se vedea în “Tâlcuirea la Tat ăl Nostru“, Filocalia
Română,vol. II, p. 279.

72
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p o ru n c ilo r şi ş tiin ţa d e sp re d e s ă v â rşire a v iito a re în H risto s.
D e a c e e a află m şi d in tre a c e ştia m u lţi, care, p ă ră s in d slu jire a
v e c h e şi în c h is ă în u m b re s-a u m u ta t c u b u c u rie sp re cea
n o u ă şi tain ică.
D a r p e lâ n g ă m o d u rile a m in tite m a i su s, se m ai
a flă în alt ch ip în to ţi a c e ia ca re a u m o ş te n it p rin c re d in ţă
n u m e le c u a d e v ă ra t d u m n e z e ie s c şi în d u m n e z e ito r al lui
H risto s. în a c e ştia se a flă n u n u m a i ca a c e la ce-i su sţin e şi le
m iş c ă , p rin P ro v id e n ţă , ra ţiu n e a n a tu ra lă , ap o i ca a c e la ce le
d e s c o p e ră c ă lc a re a p o ru n c ilo r şi p ă z ire a lo r şi le v e ste şte
d e s ă v â rş ire a v iito a re ce a în tru H risto s, ci şi ca a c e la ce
z id e ş te în ei în fie re a cea d u p ă h a r, d ă ru ită p rin cred in ţă. D a r
c a d ă tă to r d e în ţe le p c iu n e e n u m a i în ac eia, ca re şi-a u c u ră ţit
s u fle tu l şi tru p u l p rin d e s p rin d e re a în îm p lin ire a în to c m a i a
p o ru n c ilo r. In tru a c e ştia p e tre c e c a în tru ai S ăi, p rin
c u n o ş tin ţa s im p lă şi n e m a te ria lă ce le -o îm p ă rtă ş e şte ,
în tip ă rin d în m in te a lo r p re a c u ra te le şi n e g ră ite le în ţe le su ri,
c a re îi rid ic ă la în d u m n e z e ire .111
A ş a d a r în c h ip u l c e l m a i g e n e ra l se află în to ţi,
în tru c â t îi su sţin e şi îi p ro v id e n ţia z ă p e to ţi şi m iş c ă
g e rm e n ii n a tu ra li d in to ţi; în tr-u n c h ip d e o s e b it se află în cei
d e su b leg e, în tru c â t le fa ce c u n o sc u tă c ă lc a re a p o ru n c ilo r şi
le lim p e z e ş te fă g ă d u in ţa p re v e s tită a lu i H risto s; în sfâ rşit,
p e lâ n g ă c h ip u rile am in tite , se m a i a flă în alt c h ip în to ţi cei
ce u rm e a z ă lu i H risto s, ca fă c ă to r al în fie rii. C a d ă tă to r d e
în ţe le p c iu n e în s ă n u e ste în n ic i u n u l d in cei a m in tiţi în a in te
în ch ip g e n e ra l, ci n u m a i în cei c h ib zu iţi, ca re s-a u fă cu t

111 înfierea cea după har, dăruită prin credinţă o au toţi credincioşii. E
prima treaptă a vieţii în Hristos. Dar la înţelepciune, la cunoaşterea
simplă, unitară şi mai presus de înţelegere, se ajunge numai dup ă
curăţirea de patimi şi dobândirea virtu ţilor. E treapta cea mai înaltă a
urcuşului duhovnicesc.

73
Filocalia
V re d n ic i d e s ă lă şlu ire a lu i în d u m n e z e ito a re p rin tr-o v ia ţă
d u p ă v o ia lu i D u m n e z e u . C ăci to t cel ce n u îm p lin e şte v o ia
lu i D um nezeu c h ia r dacă e cre d in c io s, are in im a sa
n e s o c o tită d re p t la b o ra to r d e g â n d u ri re le , ia r tru p u l e su p u s
p ă c a te lo r, ca u n u l ce-i stă p â n it p u ru re a d e m u rd ă riile
p a tim ilo r.

în tre b a re a 16

Ce înseamnă: “viţelul tu m a f ‘ ş i de ce i se spune


“viţel“ la singular, ca îndată după aceea să se spună la
plural: “aceştia sunt D um nezeii tăi Israile“? Ş i ce înseam nă
că l-au sărâm at ş i l-au risip it sub apă? Ce sunt apoi cerceii
şi celelalte podoabe?12

R ă sp u n s

M in te a ieşită, a s e m e n e a lu i Isra il, d in E g ip tu l


p ă c a tu lu i, a v â n d în sin e în c h ip u ire a c a re a ie şit îm p re u n ă cu
ea d in ră tă c ire a p ă c a tu lu i, ca p e n işte în tip ă iiri lă s a te d e
ră u ta te în c u g e ta re ,113 în d a tă ce e p ă ră s ită p u ţin , d in n e g lija
ei, d e d is c e rn ă m â n tu l ra ţiu n ii, ca o d in io a ră Is ra il d e M o ise,
d ă fiin ţă, ca u n v iţe l, d e p rin d e rii n e s o c o tite (ira ţio n a le ), care
e m a ic a tu tu ro r p a tim ilo r. A d u n â n d a n u m e ca p e n işte c e rce i
ra ţiu n ile c u p riv ire la D u m n e z e u , d e sp rin se în ch ip n a tu ra l

112 Exod 32, 4; 32, 20; 32, 2.


113 închipuirea (φαντασία) aceasta e imaginaţia, care e înrâurită în
lucrarea ei de întipăririle ce şi le-au lăsat în ea vechile păcate.
Imaginaţia la omul cu o experienţă în urma lui nu mai e o putere
neutră, ci totdeauna e influenţată, e determinată în închipuirile ce şi
le plăsmuieşte de faptele ce le-a săvârşit şi de imaginile ce le-a avut,
chiar dacă acestea nu se mai mişcă în conştiinţă, ci s-au scufundat în
subconştient.

74
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d in în ţe le g e re a c u c e rn ic ă a lu c ru rilo r, şi ca p e n işte salb e
o p in iile c u v e n ite d e sp re lu c ru ri c a re s-a u n ă sc u t în ea d in
c o n te m p la re a n a tu ra lă , şi c a p e n iş te b ră ţă ri d e m â in i
lu c ră rie n a tu ra le ale v irtu ţilo r, le to p e ş te în c u p to r, ad ic ă în
fie rb e re a a p rin să a m â n ie i şi a d isp o z iţie i p ă tim a ş e a p o fte i.
A p o i fo lo s in d în c h ip u ire a şi fo rm a p ă c a tu lu i ră m a s ă d e m ai
în a in te în c u g e ta re , ca re p rin lu c ra re a ei este p u ru re a
îm p ră ş tia tă şi îm p ră ştie îm p re u n ă c u sin e şi m in te a o c u p a tă
d e ea, ca re d e s p a rte c u alte c u v in te m in te a d e id e n tita te a
u n ita ră c u a d e v ă ru l ei şi o ris ip e şte în m u lte şi n e sta to rn ic e
p ă re ri şi în c h ip u iri cu p riv ire la lu c ru ri ce n u ex istă, d ă fiin ţă
d e p rin d e rii c e le i n e so c o tite . P e a c e a stă d e p rin d e re o sfă râ m ă
şi o ris ip e şte su b apă, v e n ire a lu i D u m n e z e u C u v â n tu l,
su b ţiin d p rin fin e ţe a c o n te m p la ţie i g ro s im e a cu g e tă rii
în d re p ta tă , d in p ric in a p a tim ilo r, sp re su p ra fa ţa c e lo r
sen sib ile . T o t a c e a stă v e n ire a C u v â n tu lu i fa ce să se ale a g ă
p u te rile (fa c u ltă ţile n a tu ra le ), d in c o n fu z ia şi sc h im b a re a
în tre o la ltă în c a re le -a a ru n c a t p a tim a , re a d u c â n d u -le iară şi
la p rin c ip iu l p ro p riu al ra ţiu n ilo r lor. C ăci a c e a s ta îm i p a re
că se în ţe le g e p rin “ a risip i su b ap ă“ . T â lc u ire a n o a s tră a
p re z e n ta t în a c e ste c u v in te p e sc u rt to t în ţe le s u l c e lo r
is to ris ite în lo c u l d e m a i sus. C a să d e v in ă în s ă lo c u l m ai
lim p e d e , să p riv im , d a c ă se p o a te , fie c a re p a rte a lui în tr-u n
c h ip m a i d e te rm inat.
“ V iţe lu l tu rn a t“ este d e c i a m e ste c a re a şi c o n fu z ia
p u te rilo r n a tu ra le în tre o la ltă , s a u m a i b in e z is îm p re u n a re a
lo r p ă tim a ş ă şi n e so c o tită , c a re d ă n a ş te re lu c ră rii n e s o c o tite
a p a tim ilo r c o n tra re firii. Ia r v iţe lu l este u n u l, p e n tru că u n a
e ste d e p rin d e re a ră u tă ţii ce a îm p ră ş tia tă în m u lte ch ip u ri ale
p ă c a tu lu i. Şi este “v iţe l p e n tru ro b u s te ţe a şi re z is te n ţa la
lu c ru , p e n tru c a ra c te ru l ei g ro so la n şi p e n tru u ş u rin ţa d e a
d ig e ra şi n ă s c o c i, în tru c â t îşi ru m e g ă a fe c ţiu n e a p ă c ă to a s ă

75
Filocalia
fa ţă d e p a tim i. Ia r “ tu rn a t“ este, d e o a re c e d e p rin d e re a
p a tim ilo r şi fă p tu ire a lo r se m o d e le a z ă d u p ă c h ip u l n ă lu c irii
p ă c ă to a s e ră m a s ă d e m a i în a in te în c u g e ta re . P lu ra lu l
“ a c e ştia su n t d u m n e z e ii tă i“ e fo lo sit d in p ric in ă că p ă c a tu l
este p rin fire îm p ră ş tia t şi n e s ta to rn ic , a to tfe lu rit şi îm p ă rţit.
C ăci d a c ă b in e le p rin fire u n e şte şi su sţin e la u n lo c cele
d e z b in a te , ră u l d e z b in ă şi c o ru p e c e le u n ite , în sfâ rşit ce rce ii
su n t ra ţiu n ile cu p riv ire la D u m n e z e u , c a re ră sa r în chip
fire sc în m in te d in în ţe le g e re a c u c e rn ic ă a lu c ru rilo r; ia r
sa lb e le su n t o p in iile d re p te d e sp re lu c ru ri în te m e iu l
c o n te m p la ţie i, p re c u m b ră ţă rile su n t lu c ra re a v irtu ţilo r cu
fap ta.
S au iară şi: ce rc e ii su n t ra ţiu n e a în n ă sc u tă , căci
u re c h e a este sim b o lu l ra ţiu n ii. S a lb a este fa c u lta te a m â n ie i,
g ru m a z u l este c h ip u l în ă lţă rii şi al tira n ie i. B ră ţă rile su n t
p o fta a ră ta tă p rin fa p ta d o rn ic ă d e p lă c e re . T o a te ac estea,
d u p ă în ţe le s u l d a t fiec ăre ia , a p rin z â n d u -le m in te a în fo cu l
p a tim ilo r, d a u n a şte re d e p rin d e rii n e s o c o tite şi n e b u n e ş ti a
n e ş tiin ţe i, ca re e m a ic a tu tu ro r p ă c a te lo r. P e a c e a s ta o
s u b ţia z ă m in te a a tu n c i când, sc ru tâ n d p rin c u g e ta re
g ro s im e a p a tim ii în d re p ta tă p rin sim ţire sp re su p ra fa ţa
lu c ru rilo r, d e s fa c e a m e s te c a re a p ă tim a ş ă a e le m e n te lo r care
o co n stitu ie , re a d u c â n d p e fie c a re la p ro p riu l său p rin c ip iu ,
în fe lu l a c e s ta risip e şte sub apă, a d ic ă a d u c e sub c u n o ştin ţa
ad e v ă ru lu i, e le m e n te le se p a ra te şi s lo b o z ite d in re a u a
îm p le tire şi a m ste c a re în tre o la ltă .
C a să ad u c o p ild ă , o ric e p a tim ă e o îm p le tire
d in tr-u n lu c ru su p u s sim ţu rilo r, d in tr-o sim ţire (lu c ra re a
sim ţu lu i: p e rc e p ţie ) şi d in tr-o p u te re (fa c u lta te ) n atu ra lă,
c u m este m â n ia , sa u p o fta , sa u ra ţiu n e a , a b ă tu te d e la ce ea
ce e p o triv it c u firea. D a c ă a şa d a r m in te a v e d e ţin ta ac estei
a m e ste c ă ri a lu c ru lu i se n sib il, a sim ţirii şi p u te rii n a tu ra le , şi

76
Sfântul Maxim Mărturisitorul
v ă z â n d p o a te să re a d u c ă , p rin se p a ra re , p e fie c a re d in tre ele
la ra ţiu n e a ei fire a sc ă şi să c o n te m p le lu c ru l se n sib il în sin e,
fă ră să p ro v o a c e a fe c ţiu n e a sim ţirii fa ţă d e el, ia r sim ţire a
slo b o d ă d e ro b ia ac e lu i lu c ru sen sib il şi să z ic e m p o fta sa u
a lta d in p u te rile n a tu ra le , fă ră d is p o z iţia p ă tim a ş ă fa ţă d e
a c e a sim ţire sa u lu c ru sen sib il, c u m d e p ild a o an u m ită
m iş c a re a p a tim ii fa ce să d e v in ă o p riv ire , a s u b ţia t g ro s im e a
v iţe lu lu i, a d ic ă a lc ă tu ire a o ric ă re i p a tim i şi a îm p ră ştia t-o
su b a p a c u n o ştin ţe i, fă c â n d să d isp a ră cu to tu l c h ia r şi
sim p la în c h ip u ire a p a tim ilo r, p rin re s ta b ilire a lu c ru rilo r care
o a lc ă tu ie sc în ro s tu l lo r ce l fire s c .114 F ie d e c i ca şi n o i,
su b ţiin d v iţe lu l tu rn a t, să-l fa c e m să p ia ră d in su flet, ca
a c e s ta să p ă strz e n e ş tirb it num ai c h ip u l d u m n e z e ie sc ,
n e â n tin a t d e n im ic d in c e le d in afară. Ia r ad a o su l: “ şi c u ap a
a c e e a a ad ă p a t p e fiii lu i Isra il“ a ra tă în v ă ţă tu ra c u ră ţito a re
d e p a tim i, p e c a re o d ă u c e n ic ilo r cei ce îi în v a ţă p e ei.

în tre b a re a 17

Dacă D um nezeu a trim is p e M oise în Egipt, de ce


căuta îngerul lu i D um nezeu să ucidă p e cel trim is de

114 Ideea e luată de la Evagrie (Capete despre deosebirea patimilor şi a


gândurilor, Filocalia, trad. rom. vol. I, pag. 63). Evagrie desface
patima iubirii de bani în: a) aurul însu şi b) sensul lui, c) mintea care
1-a primit, şi d) în plăcerea vrăjmaşă care leagă mintea de el. La Sf.
Maxim împărţirea e mai psihologic ă:
a) obiect, b) percep ţie şi c) o facultate naturală abătută de la
lucrarea ei firească, care exprimă punctele c) şi d) ale lui Evagrie.
Prin c) Sf. Maxim ne dă şi o explicare a ceea ce e patima în sine,
ceea ce Evagrie nu face, mul ţumindu-se să o indice prin “plăcerea
vrăjmaşă“.

77
Filocalia
D um nezeu? Căci desigur l-ar fi ucis dacă nu s-ar fi grăbit
fem eia sa să taie pruncul împrejur, oprind prin aceasta
pornirea îngerului. Ş i dacă era necesară tăierea îm prejur a
copilului, de ce nu i-a poruncit D um nezeu cu blândeţe să
facă aceasta înainte de a-1 fi trim is? în sfârşit, dacă era o
greşeală, de ce nu l-a sfătuit îngerul cel bun cu blândeţe p e
cel trimis de D um nezeu la o astfel de slujbă?15

R ă sp u n s

C e l ce c e rc e te a z ă c u fric a lu i D u m n e z e u în ţe le su l
lo c u rilo r g re le ale S c rip tu rii şi n u rid ic ă a c o p e ră m â n tu l
lite rii d e p e d u h d e c â t p e n tru s la v a lu i D u m n e z e u , “v a afla
to a te în a in te a sa “ ,116 d u p ă C u v â n tu l în ţe le p c iu n ii, n e g ă sin d u -
se n im ic ca re să îm p ie d ic e în a in ta re a fă ră g re ş a în ţe le g e rii
sp re c e le d u m n e z e ie şti. V o m lă s a d ec i isto ria , c a re d in p u n c t
d e v e d e re tru p e s c s-a îm p lin it în c ă d e p e v re m e a lu i M o ise,
şi v o m în ţe le g e c u o c h ii m in ţii se n su l ei d u h o v n ic e sc , care
se în fă p tu ie ş te n e în c e ta t şi d in ce se în fă p tu ie ş te m a i m u lt, e
to t m a i v iu .
P u s tiu l d in ca re e trim is M o ise în E g ip t sp re a
sc o a te d in el p e fiii lu i Isra e l sa u fire a o m en ea scă, s a u lu m e a
ac easta, sa u d e p rin d e re a , lip s ită d e p a tim i, în u ra d in a c e ste a
a flâ n d u -se m in te a d u p ă ce a d o b â n d it c u n o ştin ţa lu c ru rilo r
p rin c o n te m p la ţie , p rim e ş te d in adâncul in im ii de la
D u m n e z e u în d e m n u l asc u n s şi ta in ic să sc o a tă d in E g ip t,
a d ic ă d in tru p şi d in sim ţire , ca pe n işte Isra e lite n i,
în ţe le s u rile d u m n e z e ie şti ale lu c ru rilo r, ca să n u se m ai
o ste n e a s c ă a c e s te a p ro s te ş te în fră m â n ta re a lu tu lu i, ad ic ă a
p a tim ilo r tru p u lu i. în c re d in ţa tă cu a c e a s tă slu jb ă

115 Exod 4, 24.


116 Proverbe 8, 9.

78
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d u m n e z e ia sc ă , m in te a p o rn e şte , îm p re u n ă c u în ţe le p c iu n e a ,
c a re este u n ită c u ea, p rin cu n o ştin ţă , în to c m a i c a o so ţie ,117
şi c u c h ip u l p u rtă rilo r alese , s a u c u g â n d u l d e b u n n e a m ,
n ă s c u t d in ea, p e c a le a v irtu ţilo r. C a le a a c e a s ta n u în g ă d u ie
n ic i o o p rire c e lo r ce m e rg p e ea, ci ac eştia tre b u ie să
în a in te z e n e c o n te n it şi în tin s sp re ţin ta su fle tu lu i, a d ic ă sp re
c u n u n a ch e m ă rii d e sus. C ăci o p rire a p e ca le v irtu ţii este
în c e p u tu l p ă c a tu lu i, d e o a re c e m in te a se ocupă atu n ci
p ă tim a ş c u v re u n u l d in lu c ru rile m a te ria le , ca re sta u p e
a m â n d o u ă p ă rţile d ru m u lu i şi fa ce c h ip u l şi g â n d u l c u ra t şi
tă ia t îm p re ju r al p u rtă rii e v la v io a se , n e tă ia t îm p re ju r şi
în tin a t. C â n d d e c i se o p re şte , v e d e în d a tă p rin c o n ştiin ţă ,
ra ţiu n e a 118 m u stră to a re , c a p e u n în g e r, am e n in ţâ n d -o cu

117 în greceşte mintea e de genul masculin, iar înţelepciunea de genul


feminin (νους, σοφία), deci e potrivit să fie înţelese ca soţ şi soţie.
118 în greceşte raţiunea e de genul masculin (λόγος). Ea e raţiunea din
noi, care e un vestitor (un înger) al voii lui Dumnezeu. Ra ţiunea lunecă
din poziţia ei obiectivă când omul se predă păcatului, făurindu-i
argumente pentru faptele păcătoase. Dar la început, când apare ispita,
raţiunea încă îşi împlineşte rolul ei de-a arăta caracterul mincinos al
faptei spre care vrea să atragă ispita pe orn. Acest moment e descris aici.
Oprirea din înaintarea în virtute înc ă nu e o cădere în păcat, dar e o clipă
de ezitare, de care e foarte aproape primejdia căderii, în virtute trebuie
să se meargă tot înainte. Orice ezitare e primejdioas ă. O prelungire a ei
duce sigur la păcat. Dar nu numai în această clipă de ezitare vesteşte
raţiunea adevărul ce trebuie făptuit, ci şi după ce a căzut omul în păcat şi
raţiunea a lunecat la rolul de făuritoare de argumnete în slujba păcatului,
în mod ascuns ea mai continuă cu o parte a ei să vestească adevărul. E
un fel de dedublare a raţiunii. La suprafaţă ea susţine gălăgois minciuna
păcatului, dar în ascuns ea protestează mai mult sau mai puţin
perceptibil, împotriva minciunii. Ra ţiunea are în amândou ă aceste cazuri
forma conştiinţei. Căci e fapt că şi conştiinţa are un element raţional în
ea. Nici conştiinţa nu trebuie concepută ca o mişcare oarbă, nici raţiunea
ca o funcţiune pur teoretică. Conştiinţa e raţională şi raţiunea e putere
morală, e însăşi mişcarea de protest a firii noastre raţionale împotriva

79
Filocalia
m o a rte a m ă rtu ris in d că p ric in a a m e n in ţă rii este o p rire a p e
ca le v irtu ţii, o p rire ca re fa ce g â n d u l n e tă ia t îm p re ju r.
în ţe le p c iu n e a , so ţia m in ţii, o îm p a c ă , tă in d cu o p ia tră (c u
ra ţiu n e a cre d in ţe i), ca şi S efo ra, n ă lu c ire a m a te ria lă iv ită în
g â n d u l-c o p il şi u su c ă to a tă a m in tire a v ie ţii d u p ă sim ţu ri.
C ăci zice: “ Şi s-a o p rit sâ n g e le tă ie rii îm p re ju r a c o p ilu lu i“ ,
a d ic ă a în c e ta t v ia ţa p ă tim a ş ă şi n ă lu c ire a şi m iş c a re a ei,
d u p ă ce g â n d u l în tin a t a fo st c u ră ţit d e c ă tre în ţe le p c iu n e a
c re d in ţe i. D u p ă a c e a s tă cu ră ţire în c e te a z ă , în to c m a i ca u n
în g e r, şi ra ţiu n e a d e -a m a i lo v i p rin c o n ştiin ţă m in te a care
p ă c ă tu ie ş te şi d e a-i m a i o sâ n d i o ric e g â n d ca re se m işc ă
a ltfe l d e c u m tre b u ie . C ăci c a le a v irtu ţilo r e în tr-a d e v ă r p lin ă
d e m u lţi sfin ţi în g e ri, ca re fac lu c ră to a re fie c a re v irtu te d u p ă
fe lu l ei, a d ic ă d e m u lte ra ţiu n i şi m o d u ri d e lu c ra re ,119 c a şi
d e în g e ri n e v ă z u ţi, ca re n e a ju tă la ce le b u n e şi m iş c ă în n o i
a c e ste ra ţiu n i.120
C u v â n tu l Sf. S c rip tu ri în fă ţiş a z ă în ch ip m in u n a t
to td e a u n a în ţe le s u rile sp iritu a le în a in te a în tâ m p lă rilo r
isto risite , c e lo r ca re au d o b â n d it v e d e re a să n ă to a să a

iraţionalităţii şi minciunii păcatului. Dar mişcarea de protest a raţiunii e


trezită şi de Duhul Sfânt, cum am văzut în Răsp. 15, iar din Răspunsul
de faţă, rezultă că şi îngerii propriu-zis mişcă raţiunea noastră.
119 Fiecare poruncă sau virtute îşi are raţiunea ei, ca rază a Logosului
divin. Dar raţiunea aceasta e luată la cunoştinţă de raţiunea cea una
din noi, care prime şte astfel diferite forme. De fiecare dat ă raţiunea
din noi se armonizeaz ă cu raţiunea dintr-o poruncă şi pledează pentru
ea. Astfel sunt multe raţiuni şi totuşi una.

120 Raţiunea din noi e mişcată cu adevărat de un înger, ca să revină la


judecata ei dreaptă după ce a căzut în păcat. Sau raţiunea fiecărui
lucru e impusă raţiunii noastre, când aceasta s-a despărţit de aceea
prin păcat, de un înger. Şi atunci de fapt prin mişcările cele juste ale
raţiunii sau ale conştiinţei noastre, se manifestă bunăvoinţa unui
înger faţă de noi.

80
Sfântul Maxim Mărturisitorul
su fle tu lu i şi n u b â rfe sc p e D u m n e z e u sa u p e sfin ţii L u i
în g e ri. C ăci M o ise c â n d a fo st trim is d e D u m n e z e u , n -a
av u t, d u p ă în ţe le s u l sp iritu a l al S c rip tu rii, v re u n fiu sa u
v re u n g â n d n e tă ia t îm p re ju r. C ăci a ltfe l i-a r fi p o ru n c it
D u m n e z e u m a i în tâ i să-l ta ie îm p re ju r şi ap o i l-a r fi trim is.
N ic i n -a a ră ta t în g e ru l c ru z im e , v e stin d u -i lu i M o ise că a r
p u te a m u ri d in p ric in a g re şe lii d e a se fi o p rit d in d ru m u l
v irtu ţilo r, că ci d e fa p t o p rire a p e d ru m u l v irtu ţilo r i-a r fi
p u tu t a d u c e lu i M o is e m o a rte a . P riv in d a d ic ă m a i a te n t la
a c e a s tă isto rie , v e ţi a fla lim p e d e că n u la în c e p u tu l, n ic i la
m ijlo c u l, n ic i la sfâ rşitu l d ru m u lu i, ci “ la u n p o p a s “ l-a
în tâ m p in a t în g e ru l şi l-a a m e n in ţa t c u m o a rte a p e n tru
g re ş e a la s ă v â rşită în c u g e t d in n e b ă g a re d e seam ă. D e c i d a c ă
n u s -a r fi o p rit d in d ru m şi n -a r fi în tre ru p t că lă to ria, n -a r fi
fo s t m u s tra t, p rim in d p rin în g e r a m e n in ţa re a p e n tru
n e tă ie re a îm p re ju r a co p ilu lu i. Să ru g ă m şi noi pe
D u m n e z e u , d a c ă s u n te m p e c a le a p o ru n c ilo r, ca la o ric e
c ă lc a re să n u în c e te z e a n e trim ite , ca p e u n în g e r, ra ţiu n e a
c a re să n e a m e n in ţe în c o n ştiin ţă cu m o a rte a d in p ric in a
g re şe lii, ca, tre z in d u -n e la sim ţire , să în v ă ţă m să tă ie m p rin
în ţe le p c iu n e a în n ă s c u tă ca pe o n e tă ie re îm p re ju r,
n e c u ră ţire a p a tim ilo r ca re s-a lip it d e n o i p e d ru m u l v ieţii,
d in n e g rijă .121

121 în general după Sf. Maxim viaţa în virtute e concepută dinamic.


Virtutea pretinde o mişcare continuă a firii în sus. Dimpotrivă
păcatul e oprire şi apoi rostogolire în jos. Virtutea cere un efort
continuu, chiar dacă am vrea numai să o menţinem la acelaşi grad.
Dar nimeni nu se poate men ţine la acelaşi grad de virtute, ci sau
sporeşte în ea, sau cade. Simpla încetare din înaintare, înseamnă, ca
slăbire a efortului propriu vie ţii virtuoase, cădere.
Un al doilea lucru ce trebuie remarcat e că viaţa virtuoasă pe de-o
parte e singura viaţă conformă cu firea, “cum trebuie“, pe de alta că
ea nu e posibilă fără ajutorul îngerilor. Deci o separaţie netă între

81
Filocalia

întrebarea 18

Dacă “ă că to n i leg ii se vor îndrepta“,122 după


A postol cum spune iarăşi: “câţi vă îndreptaţi din lege, aţi
căzut din har“?23
R ăspuns

N u s im p lu fă c ă to rii le g ii se v o r în d re p ta , ci a c eia
ca re îm p lin e s c le g e a d u h o v n ic e a sc ă , în ţe le a s ă d u h o v n ic e şte ,
a ş a d a r a c e ia c a re îm p lin e sc le g e a d u h o v n ic e a sc ă , d u p ă o m u l
d in lă u n tru , în d u h . N u m a i a c e ştia se v o r în d re p ta , p e n tru că
n u m a i a c e ştia n u c a d d in h a r, în tru c â t c u v â n tu l stră b a te p â n ă
în a d â n c u l s u fle tu lu i lor, d a to rită fa p tu lu i că e cu rat. C ei ce
slu je sc în s ă le g ii tru p e ş te , d u p ă p a rte a d in a fară a ei, c a d cu
s ig u ra n ţă d in h a ru l d u m n e z e ie sc , p e n tru că n u cu n o sc
d e s ă v â rş ire a le g ii d u h o v n ic e şti, ca re c u ră ţă m in te a p rin h a r
d e to a tă în tin ă c iu n e a , p re c u m n u cu n o sc n ici ţin ta (sfâ rşitu l)
leg ii, c a re este H risto s.

în tre b a re a 19

C e înseamnă: “Câţi au greşit fără să aibă legea,


ă ră lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit cu legea în faţă,
după lege se vor judeca“?24 Ş i cum zice iarăşi to t acela:
“Când va judeca D um nezeu cele ascunse ale oam enilor după
Evanghelia mea, prin lisus H ristos“?25 Dacă, se vor judeca

natură şi har nu e deloc posibil ă.


122 Rom. 2, 13.
123 Gal. 5, 14.
124 Rom. 2, 12.
125 Rom. 2, 16.

82
Sfântul Maxim Mărturisitorul
după lege, cum se vorjudeca prin lisus H ristos?

R ăspuns

lisu s H risto s, C u v â n tu l lui D u m n e z e u , c a Z id ito r


al tu tu ro r, a fă c u t şi le g e a n a tu ra lă . Ia r ca P ro v id e n ţia to r şi
D ă tă to r al leg ii, a d a t d e sig u r a tâ t le g e a scrisă în lite re , c â t şi
le g e a d u h u lu i, a d ic ă a h a ru lu i. “ C ăci sfâ rşitu l le g ii“ , a d ic ă al
le g ii scrise , în ţe le a s ă d u h o v n ic e şte , “ este H ris to s “ .126 D a c ă
d e c i în H risto s, ca z id ito r, ca P ro v id e n ţia to r şi D ă tă to r d e
le g e şi ca R ă s c u m p ă ră to r, se ad u n ă şi le g e a n a tu ra lă şi cea
s c ris ă şi cea a h a ru lu i, se a d e v e re şte c u v â n tu l
d u m n e z e ie sc u lu i A p o s to l că D u m n e z e u v a ju d e c a ce le
a s c u n s e ale o a m e n ilo r d u p ă E v a n g h e lia L u i, ad ic ă d u p ă c e e a
ce li se b in e v e ste şte . D a r a c e a sta n u în s e a m n ă a ltc e v a d e c â t
că le v a ju d e c a p rin lisu s H risto s, C u v â n tu l S ău cel u n u l
n ă s c u t d u p ă fiin ţă, în tru c â t p rin E l se află să lă ş lu it în to ţi şi
p e u n ii îi m u stră , p e alţii îi la u d ă d u p ă m e rit; ia r c e lo r ce au
v ie ţu ii d u p ă fire, d u p ă le g e şi d u p ă h a r, le d ă ru ie şte p rin
C u v â n tu l c e l n e g ră it şi u n u l n ă sc u t, ca re ex istă d u p ă fiin ţă
îm p re u n ă c u E l, ce te d e ca re su n t v re d n ic i. C ăci C u v â n tu l
d u m n e z e ie s c este F ă c ă to ru l a to a tă fire a, la to a tă leg ea ,
tre a p ta şi râ n d u ia la , si J u d e c ă to ru l c e lo r ce v ie ţu ie sc d u p ă
fire, d u p ă leg e, d u p ă tre a p ta lo r şi d u p ă râ n d u ia lă . P e n tru că
fă ră C u v â n tu l ca re o p ro m u lg ă , n u este leg e. F ie d ec i că e
ju d e c a t c in e v a d u p ă le g e , p rin H ris to s v a fi ju d e c a t; fie fără
le g e , ia ră şi v a fi ju d e c a t p rin E l. C ăci C u v â n tu l c a Z id ito r
e ste în c e p u tu l, m ijlo c u l şi sfâ rşitu l tu tu ro r c e lo r ce su n t, se
c u g e tă şi se n u m e s c .127

126 Rom. 10, 4.


127 Dumnezeu Cuvîntul e ca început Făcătorul tuturor, ca mijloc,
rânduiala după care şi puterea prin care se mişcă şi se dezvoltă toate,

83
Filocalia

întrebarea 20

înseam nă sm ochinul din Evanghelie, care e


Ce
blestem at să se usuce fără n ici un m o tiv întem eiat la
aparentă?28 Ş i ce înseamnă acea neînfrânată foame, care
cere înainte de vreme roadă. Ce rost are, în sfârşit, blestem ul
unui lucru ă ră sim ţire?

R ă sp u n s

D u m n e z e u C u v â n tu l, c a re to a te le c h iv e rn ise şte
c u în ţe le p c iu n e în v e d e re a m â n tu irii o a m e n ilo r, a p o v ă ţu it
m a i în a in te fire a p rin le g e , în tru c â t a c e a s ta în c u v in ţa o
slu jire m a i tru p e a s c ă a lu i D u m n e z e u . C ăci n u p u te a fire a să
p rim e a sc ă a tu n ci A d e v ă ru l gol, fă ră a c o p e ră m in te le
tip u rilo r, d in p ric in a n e ş tiin ţe i şi a în s tră in ă rii ce s-a n ă sc u t
în ea fa ţă d e o rig in a lu l lu c ru rilo r d u m n e z e ie şti. P e u rm ă a
v e n it la n o i în ch ip d e s c o p e rit E l în su şi fă c â n d u -se o m p rin
îm b ră c a re a tru p u lu i stră b ă tu t d e su fle t m in ta l şi ra ţio n a l, şi a
stră m u ta t fire a la s lu jire a im a te ria lă p rin c u n o ştin ţa în duh.
A ră tâ n d u -s e d e c i A d e v ă ru l în v ia ţă , D u m n e z e u C u v â n tu l n -a
m ai v o it să a ib ă s tă p â n ire u m b ra , al cărei ch ip era
sm o c h in u l. D e a c e e a zice: “V e n in d iarăşi d in B e ta n ia la
Ie ru s a lim “ , a d ic ă d u p ă ce-şi d ă ru ise lu m ii p re z e n ţa a sc u n să
în c h ip u l şi u m b ra leg ii, a v e n it în c ă o d a tă la fire a o m e ­
n e a s c ă p rin tru p . A ş a tre b u ie în ţe le s cu v â n tu l: “v e n in d

şi ca sfârşit, ţinta spre care tind şi la care ajung toate prin împlinirea
a toată legea şi rânduiala. Din El, în El şi spre El sunt toate. Cuvântul
cel sălăşluit în toţi ca Raţiunea cea mare (Logos) gr ăieşte tuturor prin
raţiunea lor, chiar şi celor ce se află în starea naturală.
128 Mt. 21, 19; Mc. 11,20.

84
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ia ră şi, a v ă z u t u n sm o c h in în cale, n e a v â n d d e c â t fru n z e “ .
A d ic ă a v ă z u t s lu jire a tru p e a s c ă a leg ii, ce a în u m b re şi
c h ip u ri, s u s ţin u tă d e o p re d a n ie n e stă tă to a re şi v re m e ln ic ă ,
a ş e z a tă a ş a z ic â n d “în c a le “ , c o n stâ n d n u m a i d in c h ip u ri şi
râ n d u ie li tre c ă to a re . Şi v ă z â n d -o pe a c e a s ta C u v ân tu l,
îm p o d o b ită p o m p o s şi stră lu c ito r d e în v e lişu rile d in a fară ale
fo rm e lo r tru p e şti ale leg ii, ca u n sm o c h in d e fru n z e le sale, şi
n e a flâ n d ro a d ă d re p tă ţii ca re să h ră n e a sc ă C u v â n tu l, a
b le ste m a t-o . M a i b in e z is a râ n d u it să n u m a i a c o p e re
a d e v ă ru l, în ă b u şin d u -1 c u c h ip u rile leg ii. Ia r c e e a ce-a u rm a t
s-a a ră ta t în fa p t, u sc â n d u -s e c u to tu l fru m u se ţe a le g a lis tă
ce-şi a v e a fiin ţa n u m a i în ch ip u ri şi p rin a c e a sta stin g â n d u -
se fa la Iu d e ilo r în le g ă tu ră c u ea. C ăci n u era lu c ru
în d re p tă ţit, n ic i p o triv it, ca, d u p ă ce s-a “ a ră ta t p e fa ţă
A d e v ă ru l ro a d e lo r d re p tă ţii, să m a i fie atra şi în chip
a m ă g ito r d e fru n z e cei ce tre c p rin ac eastă v ia ţă ca p e u n
d ru m , în c â t să la se ro a d ă c e a b u n ă a C u v â n tu lu i. D e a c e e a
z ice : “N u e ra v re m e a sm o c h in e lo r“ , a d ic ă tim p u l în ca re a
stă p â n it p e s te fire a o m e n e a s c ă le g e a n u era v re m e a ro a d e lo r
d re p tă ţii, ci v re m e a în ca re se p re în c h ip u ia u ro a d e le
d re p tă ţii. E ra v re m e a ca re p re v e s te a h a ru l d u m n e z e ie sc şi
n e g ră it ce a v e a să v in ă în v iito r ca să-i m â n tu ia s c ă p e to ţi,
h a r la ca re n e a ju n g â n d p o p o ru l cel v e c h i s-a p ie rd u t p rin
n e c re d in ţă . C ăci “ Isra e l z ic e d u m n e z e ie sc u l A p o sto l,
u rm ă rin d le g e a d re p tă ţii, a d ic ă p e c e a în u m b re şi ch ip u ri, n ­
a a ju n s la le g e a d ă în d re p ta re , a d ic ă la ce a d e s ă v â rşită în d u h
după H ris to s “ .129 S au alt în ţe le s: d e o a re c e m u lţim e a
p re o ţilo r şi a c ă rtu ra rilo r, a le g iu ito rilo r şi a fa rise ilo r, care
p ă tim e a d e sla v a d e şa rtă p rin p ă z ire a p e n tru v ă z u l lu m ii a
u n o r m o ra v u ri p lă sm u ite , z ic e -s e , în d u h d e ev lav ie , d â n d

129 Rom. 9, 37.

85
Filocalia
a p a re n ţa că îm p lin e ş te d re p ta te a , h ră n e a tru fia p ă re rii d e
sin e, C u v â n tu l d e c la ră a c e a stă p ă re re de sin e a c e lo r
p o m e n iţi s m o c h in n e ro d ito r, îm p o d o b it n u m a i c u fru n ze. Şi
a c e a stă p ă re re de sin e, D o rito ru l m â n tu irii tu tu ro r
o a m e n ilo r, ca re flă m â n z e şte d u p ă în d u m n e z e ire a lor, o
u s u c ă b le s te m â n d -o în tru c â t, este n e ro d ito a re . Ia r a c e a sta o
fa ce p e n tru ca o a m e n ii, în lo c să d e a a p a re n ţa că su n t d re p ţi,
să c a u te m a i b in e să fie d re p ţi c u a d e v ă ra t, d e z b ră c â n d
c ă m a şa m o ra lită ţii fă ţa rn ic e şi îm b ră c â n d fără prefăcătorie pe
cea virtuoasă cum , vrea C uvântul d u m n e z e ie sc , ca în fe lu l
a c e s ta să p e tre a c ă v ia ta în e v lav ie , a ră tâ n d m a i b in e lui
D um nezeu d ra g o s te a s u fle tu lu i lo r, decât o a m e n ilo r
fă ţa rn ic a în fă ţiş a re d in a fa ră a p u rtă rii m o ra le .
Ia r d a c ă su n te m şi v re u n ii d in tre creştin i astfel,
p re fă c â n d u -n e ev la v io şi în p u rtă rile n o a stre , fă ră c a să fim
d re p ţi c u a d e v ăra t, să a şte p tă m C u v â n tu l ca p e u n iu b ito r d e
o a m e n i, ca a c easta, flă m â n z in d d u p ă m â n tu ire a n o a stră , să
n e u s u c e p ă re re a d e sin e a su fle tu lu i, ca re e săm ân ţa
p ă c a tu lu i, ca să n u m a i d u c ă d re p t ro a d ă d o rin ţa d e a p lă c e a
o a m e n ilo r. A c e a s ta este tâ lc u ire a lo c u lu i d u p ă p u ţin a m e a
p u te re . T â lc u ire a d a tă a ra tă p e D o m n u l flă m â n z in d sp re
b in e le n o stru , b le s te m â n d sm o c h in u l cu fo lo s şi u scâ n d u -1
la v re m e , ca p e u n u l ce îm p ie d ic ă A d e v ă ru l, fie că se
în ţe le g e p rin el p re d a n ia v e c h e a le g ii fo rm e lo r m a te ria le , fie
p ă re re a d e sin e a fa rise ilo r ca re se m â n d re a u cu p ăz irea
m o ra v u rilo r.

în tre b a re a 21

Ce înseamnă: “D ezbiăcând Căpeteniile şi


S tăpâniile..f “ş i celelalte?30 Ş i cum era îmbrăcat cu ele,

130 Col. 2, 15.

86
Sfântul Maxim Mărturisitorul
odată ce a fo st fară de păcat?

R ăspuns

C u v â n tu l d u m n e z e ie sc , cel ce în to t c h ip u l
a s e m e n e a n o u ă a fa ră d e p ă c a t, a îm b ră c a t fă ră s c h im b a re
fire a n o a s tră şi p rin a c e a sta S -a fă c u t o m d e p lin , L -a a rătat
în S in e p e p rim u l A d a m p rin tră s ă tu rile fa c e rii şi ale
n a ş te rii.131 O m u l p rim in d e x iste n ţa d e la D u m n e z e u şi
în c e p â n d să ex iste c h ia r p rin a c tu l fa c e rii, era lib e r d e
s tric ă c iu n e şi p ă c a t, căci a c e s te a n -a u fo st c re a te d e o d a tă cu
el. C â n d în s ă a p ă c ă tu it c ă lc â n d p o ru n c a , a p rim it o sâ n d a
n a ş te rii, ca re se su sţin e p rin p ă c a t, p ă c a tu l a v â n d u -şi s u rsa în
tră s ă tu ra p ă tim ito a re 132 iv ită d in p ric in a lu i, ca în tr-o le g e a

131 ΤοΤς κατάγένεσίν τε καί γέννησιν τρόποις. Facerea (γένεσις) arată


provenienţa directă de la Dumnezeu printr-un act de creare. Naşterea
γέννησις arată provenienţa prin împreunarea dintre bărbat şi femeie.
Iisus a luat unele din trăsăturile naşterii, dar nu pe toate, în special nu
pe cele păcătoase. De aceea nu le-a pierdut nici pe toate cele ale
facerii. Astfel în El s-au arătat din nou într-o persoană vie atât unele
din trăsăturile lui Adam dinainte de păcat, cât şi unele din cele de
după păcat. Din Adam cel dinainte de păcat a luat lipsa de păcat şi
nestricăciunea primite prin creaţiune; din Adam cel de după păcat “a
luat trăsătura pătimitoare venită prin naştere, însă nu şi patimile cele
contra firii, care ar fi anulat nep ăcătoşenia şi nestricăciunea. După
părerea Sf. Maxim, ca şi a altor Părinţi, oamenii nu erau destinaţi să
se înmulţească prin “naştere“, ci pe altă cale. “Facerea“ mai
înseamnă aici şi trăsăturile pe care le are, sau le-a avut firea
oamenilor prin creaţiune, iar “naştere“ pe cele care le are din modul
acesta de-a veni la existenţă. Acestea sunt trăsăturile de pe urma
păcatului, care au înăbuşit unele din trăsăturile originare. în loc
de“trăsătură“ se poate zice şi “mod“ (τρόπος), cum e în greceşte.
132 Trăsătura pătimitoare sunt afectele (τά πάθη) intrate, conform Răsp.
l, în fire după păcat. Ele nu sunt păcătoase, dar uşurează naşterea
păcatului. De pildă pofta de mâncare e un efect nep ăcătos. Dar

87
Filocalia
firii(l). în te m e iu l a c e ste i leg i n ic i u n o m n u este fă ră d e
p ă c a t, fiin d su p u s fie c a re p rin fire le g ii n a şte rii, ca re s-a
in tro d u s d u p ă fa cere, d in p ric in a p ă c a tu lu i.
F iin d c ă , aşa d a r, d in p ric in a n e a sc u ltă rii a in tra t
p ă c a tu l, ia r d in p ric in a p ă c a tu lu i a in tra t în fire a o a m e n ilo r
tră s ă tu ra p ă tim ito a re (p a sio n a lă ) p rin n a ş te re şi fiin d c ă
n e în c e ta t cu a c e a stă tră să tu ră p ă tim ito a re a n a ş te rii p rin
p ă c a t se îm p ro sp ă ta p rim a c ă lc are , n u era n ă d e jd e d e
slo b o z ire , fire a fiin d în c ă tu ş a tă p rin a p ro b a re a v o in ţe i ei
în tr-o le g ă tu ră re a . C ăci c u c â t se sile a fire a să se co n se rv e
p rin n a şte re , c u a tâ t se strâ n g e a m a i m u lt c u lan ţu l leg ii
p ă c a tu lu i, având în sin e p rim a g re şe a lă lu c râ n d p rin
tră s ă tu ra p ă tim ito a re . P e n tru că fire a a v â n d c h ia r în tră să tu ra
p ă tim ito a re s u rsa de c re şte re a p ă c a tu lu i, d in p ric in a
s trâ m to ră rii n a tu ra le , p u rta , d a to rită p ă c a tu lu i g e n e ra l
c u p rin s în tră s ă tu ra p ă tim ito a re , p rin p a tim ile c o n tra firii,
lu c ră rile tu tu ro r P u te rilo r şi S tă p â n iilo r a sc u n se în p a tim ile
ce le d u p ă fire (a fec te ).
P rin a c e ste lu cră ri to a tă p u te re a v ic le a n ă
c o n trib u ia , fo lo sin d u -se d e tră să tu ra p ă tim ito a re a firii, la
s tric ă c iu n e a p a tim ilo r îm p o triv a firii, îm p in g â n d v o in ţa sp re
ele p rin p a tim ile c e le d u p ă fire (a fec te ).
F ă c â n d u -se , aşa d ar, p e n tru iu b ire a S a d e o a m e n i,
F iu l cel u n u l n ă s c u t şi C u v â n tu l lu i D u m n e z e u o m d ep lin ,
sp re a sc o a te fire a o a m e n ilo r d in ac eastă strâ m to a re , d in

extragerea sau devierea ei e păcat. Ele au devenit ca un fel de lege a


firii, adică însoţesc în mod necesar firea noastră în existenţa ei
pământească. Nu ţin însă de însăşi ideea eternă a firii şi deci nu-i vor
aparţine în existenţa cerească. De aici rezultă caracterul natural al
căsătoriei în rapot cu existenţa pământească a firii şi caracterul
natural al fecioriei în raport cu existen ţa eternă la care e chemată
firea. Căsătoria e naturală, dar se potriveşte numai unei faze
trecătoare a firii.

88
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rim a a lc ă tu ire a lu i A d a m , p e ca re a av u t-o d in fa cere, a
lu a t n e p ă c ă to ş e n ia şi n e s tric ă c iu n e a , ia r d in n a şte re a
in tro d u s ă d u p ă a c e e a în fire , d in p ric in a p ă c a tu lu i, a lu a t
n u m a i tră s ă tu ra p ă tim ito a re , în s ă fă ră d e p ăc at. P u te rile re le
îş i av e a u , c u m am sp u s d in p ric in a p ă c a tu lu i, lu c ră rile lo r
a s c u n s e în tră s ă tu ra p ă tim ito a re p rim ită d e la A d a m , ca în tr-
o le g e n e c e sa ră a firii. V ă z â n d ele în M â n tu ito ru l tră să tu ra
p ă tim ito a re a firii celei d in A d a m , d a to rită tru p u lu i p e c a re -1
av e a, şi în c h ip u in d u -şi că şi D o m n ul a p rim it le g e a firii d in
n e c e s ita te ca o ric e o m o b işn u it şi n u m iş c a t d e h o tă râ re a v o ii
S ale, şi-a u a ru n c a t şi a su p ra L u i m o m e a la (π ρ ο σ έ β α λ ο ν )
n ă d ă jd u in d c ă -L v o r c o n v in g e şi p e E l ca p rin p a tim a cea
d u p ă fire (p rin a fe c tu l n a tu ra l) să-şi n ă lu c e a s c ă p a tim a cea
îm p o triv a firii şi să să v â rşe a s c ă c e v a p e p la c u l lor. D o m n u l
în g ă d u in d u -le p rim a în c e rc a re (π είρ α ) a is p itirilo r
( π ε ιρ α σ μ ώ ν ) p rin p lă c e re (2 ), le -a fă c u t să se p rin d ă în
p ro p riile lo r v ic le n ii şi p rin a c e a sta le -a d e z b ră c a t,
a lu n g â n d u -le d in fire, în tru c â t a ră m a s in a c c e sib il şi n e a tin s
d e ele. A s tfe l a câştigat biruinţa, d esig u r n u p en tru El, ci
p en tru noi, p en tru care s-a fă c u t o m , p u n â n d în fo lo su l n o stru
to t c â ştig u l. C ăci n u a v e a p e n tru sin e lip să d e în c e rc a re . C el
ce e ra D u m n e z e u si S tă p ân şi slo b o d p rin fire d e to a tă
p a tim a , ci a p rim it în c e rc a re a p e n tru ca, atră g â n d la S in e
p u te re a c e a re a p rin p rim ire a is p ite lo r n o a s tre , să o b iru ia s c ă
p rin m o m e a la m o rţii,133 p e a c e e a ca re se a ştep ta să-l b iru ie
p e E l ca p e A d a m la în c e p u t.
A s tfe l de la p rim a în c e rc a re a d e z b ră c a t
C ă p e te n iile şi S tă p â n iile ca re a u în tre p rin s să-l m o m e a s c ă

133 De unde înainte Satana era cel care momea pe om prin pl ăcere şi prin
făgăduinţa unei false vieţi, dorind cu lăcomie moartea celor momiţi,
acum Iisus îl momeşte cu părerea că va putea fi răpus El de moarte.
Moartea lui Iisus s-a făcut momeală Satanei.

89
Filocalia
(să-1 atac e), a lu n g â n d u -le d e p a rte d e fire şi tă m ă d u in d la tu ra
d e p lă c e re a tră să tu rii p ă tim ito a re . P rin a c e a s ta a d e s fin ţa t în
E l în s u ş i z a p is u l lui A d a m , p rin ca re se în v o ise d e b u n ă v o ie
c u p a tim ile p lă c e rii şi p rin care, a v â n d u -şi v o ia p o v â rn ită
sp re p lă c e re , v e s te a c h ia r tăcând stăpânirea vicleanului asupra
lui, p rin faptele ce le să v â rşe a , n e p u tâ n d u -se e lib e ra d in lan ţu l
p lă c e rii, d e fric a m o rţii.134
De ce, aşa d ar, p rin b iru in ţa a su p ra p rim e i
în c e rc ă ri (π ε ίρ α ), p rin p lă c e re , a z ă d ă rn ic it p la n u l P u te rilo r,
C ă p e te n iilo r şi S tă p â n iilo r c e lo r re le , D o m n u l le -a în g ă d u it
să-şi p u n ă în lu c ru şi a d o u a m o m e a lă (a l d o ile a atac
= π ρ ο σ β ο λ ή ), a d ic ă să v in ă şi c u în c e rc a re a ce le m a i
ră m ă s e s e , c u is p ita p rin d u re re , în fe lu l a c esta, d e şe rtâ n d u -şi
a c e le a d e p lin în E l v e n in u l stric ă c io s al ră u tă ţii lor, l-a ars ca
p rin tr-u n fo c, n im ic in d u -1 c u to tu l d in fire. A ş a a d ez b răc at,
în v re m e a m o rţii p e cru ce, C ă p e te n iile şi S tă p â n iile , în tru c â t
a ră m a s n e în frâ n t d e d u re ri. M ai b in e z is s-a a ră ta t în fric o ş a t
în p o triv a m o rţii, a sc o s d in fire la tu ra d e d u re re a trăsă tu rii
p ă tim ito a re , d e c a re fu g in d o m u l c u v o ia , d in p ric in a
laşită ţii, ca u n u l ce era tira n iz a t p u ru re a fără să v re a d e fric a
m o rţii, s tă ru ia în ro b ia p lă c e rii, n u m a i şi n u m a i p e n tru a trăi.
D u p ă ce a d e z b ră c a t a şa d a r D o m n u l C ă p e te n iile şi
S tă p â n iile la p rim a în c e rc a re a is p ite lo r în p u s tiu (κ α τα τή ν
π ρ ώ τ η ν τ ω ν π ε ιρ α σ μ ώ ν π ε ία ν ), tă m ă d u in d la tu ra d e p lă c e re
a tră s ă tu rii p ă tim ito a re a în tre g ii firi, le -a d e z b ră c a t d in n o u
în v re m e a m o rţii, e lim in â n d d e a s e m e n e a la tu ra d e d u re re
d in tră s ă tu ra p ă tim ito a re a firii. A stfe l a lu a t a sp ra Sa, ca u n
v in o v a t, is p ra v a n o a stră , d in iu b ire a d e o a m e n i, m a i b in e z is

134 Zapisul acesta era un contract mereu confirmat de voia lui Adam, prin
care, mânat de pofta plăcerii din trăsătura pătimitoare, accepta robia
Satanei. Iisus refuză să mai primească plăcerea oferită de Satana şi
deci abrogă contractul cu acela.

90
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n e -a scris în so c o te a la n o a stră , c a u n b u n , g lo ria isp ră v ilo r
S ale. C ăci, a s e m e n e a n o u ă, lu â n d fă ră d e p ă c a t tră să tu ră
p ă tim ito a re a firii, p rin ca re o b işn u ie şte să lu c re z e ale sale
to a tă p u te re a re a şi stric ă c io a să , le -a d e z b ră c a t în tim p u l
m o rţii p e ac e le a , în tru c â t a u v e n it şi a su p ra L u i p e n tru
isc o d ire . Şi a şa a b iru it a su p ra lo r şi le-a ţin tu it p e cruce în
v re m e a ieşirii sufletului, ca p e u n ele ce n -a u a fla t n im ic
p ro p riu firii în tră să tu ra p ă tim ito a re a L u i (3), p e c â n d ele se
a ş te p ta u să dea de ceva o m e n e sc , d a to rită tră să tu rii
p ă tim ito a re p e ca re o a v e a p rin fire din p ric in a tru p u lu i.
D e c i p e d re p t c u v â n t a s lo b o z it p rin tru p u l S ău cel sfâ n t lu a t
d in n o i, ca p rin tr-o în c e p ă tu ră , to a tă fire a o a m e n ilo r
a m e s te c a tă în ea p rin tră să tu ra p ă tim ito a re , su p u n â n d p rin ea
în s ă ş i tră s ă tu ra p ă tim ito a re a firii P u te re a v ic le a n ă c a re se
a flă to c m a i în ea (a d ic ă în tră s ă tu ra p ă tim ito a re ), îm p ă ră ţin d
a su p ra firii. E x istă d e s ig u r u n în ţe le s şi m a i m is tic şi m ai
în a lt al ac e stu i cu v â n t. D a r d e o a re c e , p re c u m ştiţi, n u tre b u ie
d a te în scris în ţe le su rile m a i a sc u n se a le d u m n e z e ie ştilo r
d o g m e , să n e m u lţu m im cu c e le sp u se p â n ă aici, c a re p o t
m o lc o m i c u g e ta re a isc o d ito a re . Ia r d ac ă D u m n e z e u îm i v a
a ju ta să m ă în v re d n ic e sc şi d e fa ţa v o a stră , v o m în fă ţiş a şi
în ţe le s u l cel a p o sto lic c u to a tă g rija .135

135 “Răspunsul“ acesta este o minunată pagină de hristologie şi


antropologie. Noţiunea principală cu care operează în acest
“Răspuns“ Sf. Maxim este aceea de “trăsătură pătimitoare“ (τό
παθητον), pe care a câştigat-o firea omenească în urma greşelii lui
Adam. Trăsătura aceasta pătimitoare, introdusă prin păcat, se
deosebeşte de pasivitatea pe care o are în general firea omeneasc ă
chiar prin creaţiune, care înseamnă în general însuşirea care o face să
suporte pasiv stări şi mişcări lăuntrice sau influenţe străine în
opoziţie cu atitudinile voite, active, ale firii, în acest sens pasivă este
firea chiar prin crearea sau prin defini ţia ei. Chiar mişcarea este o
pasivitate, întrucât firea poate decide cum să se mişte, dar de mişcat
trebuie să se mişte. Dar trăsătura pătimitoare specială apărută după

91
Filocalia

păcat cuprinde trei elemente: capacitatea de suferinţă, patimile


potrivite cu firea (afectele) şi patimile contrare firii. în acest
“Răspuns“ e vorba numai de cele trei din urm ă. Noi în traducere
folosind cuvântul patimă (πάθος) al Sf. Maxim, am adăugat în
paranteză, când s-a simţit lipsa de o precizare specială, la patima în
sens de suferinţă, cuvântul pătimire sau suferinţă, la patima după fire
cuvântul afect, iar la patima contra firii, n-am adăugat nimic. Afectul
natural este de pildă foamea sau frica de moarte. Patima contra
naturii e foamea devenită apetit pervers, sau frica de moarte
transformată în deznădejdea care duce la orice abdicare morală
pentru scăparea de moarte. Sf. Maxim nu înţelege prin cuvântul
πά·ος numai patima rea în sensul obişnuit celorlalţi sfinţi din
Filocalie, ca păcat devenit deprindere ce ne robe şte, ci în ea, el pune
pe lângă acest înţeles şi înţelesul afectului după fire. în trăsătură
pătimitoare (τοπαθητον) intrată în fire după păcat se cuprind de
asemenea aceste trei înţelesuri. Dar patimile contrare firii sunt numai
ca o virtualitate la început. întîi ea înseamnă numai patimile
conforme cu firea şi capacitatea de suferinţă, în mod necesar firea se
manifestă în asemenea afecte. Dar necesitatea manifestat ă în aceste
afecte duce uşor la exagerarea lor în patimi contrare firii. Păcatul se
cuprinde în general în aceast ă trăsătură pătimitoare şi în ea îşi are
sursa de creştere. Deşi păcătoase sunt propriu zis numai patimile
contrare firii, dar în omul obi şnuit afectele naturale se dezvoltă atât
de repede, atât de automat şi de sigur în afecte contra firii, încât se
poate spune că în general toată trăsătura pătimitoare este atinsă de
păcat, sau înclină spre păcat. Sf. Maxim spune c ă “atunci când
afectele naturale sunt satisfăcute peste, trebuinţă, sunt calea pe care
vine diavolul în suflet“, dar “când sunt satisfăcute potrivit cu
trebuinţa sunt calea pe cate acela e nevoit să se întoarcă în ţara lui“
(Răsp. către Talasie 49, scolia 15, P.G.90, 461). De aceea spune Sf.
Maxim că “puterile răului îşi ascund lucrările în sânul afectelor
naturale, pentru că biciuindu-le pe acestea să le facă a se transforma
din pricina necesităţilor firii în afecte contrare firii“. O altă împărţire
a trăsăturii pătimitoare, prezentată apriat de Sf. Maxim, este aceea în
afecte de plăcere şi afecte de durere. Se înţelege că sub raportul
moral amândouă aceste feluri pot fi conforme cu natura sau contra
naturii. Iisus a luat şi El trăsătura pătimitoare a firii omene şti de după
căderea lui Adam, dar fiind fără de păcat, El nu avea din această

92
Sfântul Maxim Mărturisitorul

trăsătură decât capacitatea de suferin ţă şi afectele naturale, de plăcere


şi durere. Cu alte cuvinte aceste afecte erau înfrânate de voia Lui,
încât niciodată nu se dezvlotau sau nu se transformau în afecte
contrare firii. Puterile rele au crezut îns ă că, punând şi în Iisus în
mişcare aceste afecte, le vor face să devină afecte contrare firii,
afecte păcătoase, ducând şi pe Iisus la păcat.
Ele au încercat să facă o dată lucrul acesta cu afectele de
plăcere. Iisus avea plăcere pentru o bucată de pâine în stare de
flâmânzire, dar Satana n-a putut împinge această plăcere până la
căutarea cu orice preţ a bucăţii de pâine. Deci a înfrânat mişcarea
Satanei pe acest plan, întrucât s-a dovedit mai slab decît puterea Lui.
Sf. Maxim spune că Iisus prin aceasta a scos cu totul din fire latura
de plăcere a trăsăturii pătimitoare, adică afectele plăcerii. Afectul e
ceea ce stăpâneşte. Dar înfrângând ispita Satanei a făcut ceva mai
mult decât să nu lase afectul să se transforme în afect contrar naturii.
El a pus afectul în general sub voia sa. Dar un afect st ăpânit nu mai e
un afect propriu-zis. Deci plăcerea în El nu mai e o putere silnică mai
presus de voie, ci o mi şcare totdeauna de acord cu voia.
A doua oară a încercat Satana să împingă pe Iisus în păcat prin
afectul durerii, cu ocazia răstignirii. Dar şi de astădată Iisus a înfrânt
puterea celui rău şi prin aceasta nu numai că a oprit frica naturală de
durere să se dezvolte în frică contrară firii, ci în general a eliminat
frica de durere prin fire, punând-o sub stăpânirea voii. Astfel a
eliminat în general trăsătura pătimitoare din fire; sau i-a scos colţii,
acul prin care Satana îşi injecta otrava în firea omeneasc ă. Afectele
de durere erau primejdioase întrucât voin ţa în dorul de a scăpa de ele
şi în general de groaza morţii se arunca în laturea opus ă, atrasă de
plăcere. Iar plăcerea era primejdioasă prin această atracţie puternică
ce-o exercita asupra voii, pân ă la robie. Iisus a ridicat prin Sine în
general firea omenească deasupra plăcerii şi durerii, deasupra
trăsăturii pătimitoare. Iar acest efect din firea lui omenească se
prelungeşte în general în firea tuturor oamenilor care intră în
comunicare cu El. Să nu confundăm cu afectul durerii capacitatea de
suferinţă, sau de simţire a durerii. Aceasta rămâne în firea omenească
şi după ce omul biruie afectele de pl ăcere şi de durere. Dar prin
suferinţă omul e mereu mai presus de afectul durerii, dac ă afectul e
ceva care stăpâneşte, nu ceva care e stăpânit.

93
Filocalia
S co lii

1. F a c e re (γ έ ν ε σ ιν ) n u m e şte p rim a p lă s m u ire a


o m u lu i de c ă tre D um nezeu, ia r n a şte re (γ έ ν η σ ις)
su c c e s iu n e a u n o ra d in alţii, ca re a v e n it p e u rm ă d in p ric in a
g re şelii.
2. A b in e v o it să-şi în su şe a sc ă is p ita (π είρ α )
n o a stră , ce a p rin p lă c e re , sp re a-1 a tra g e p e isp itito ru l,
în tru c â t era, şi ca o m , p rin fire lip sit d e p a tim a d in p lăce re.
C ăci ca om e ra p rin fire su p u s p a tim ilo r (a fec te lo r,
su fe rin ţe i) c u tru p u l, p e n tru p u tin ţa L u i d e a m u ri, d a r p rin
a p le c a re a v o ii n u e ra p ă tim a ş, c a u n u l ce e ra fă ră d e p ăc at.
3. A n u m it: p ro p riu firii, a lu n e c a re a c u v o ia sp re
p ă c a t d u p ă g re şe a la lu i A d a m , d in p ric in a slă b ic iu n ii, p e
ca re D o m n u l n u o a v e a în ch ip fire sc n ic i d u p ă tru p , fiin d şi
c u tru p u l d u p ă fiin ţă n e p ă c ă to s.

în tre b a re a 22

Dacă D um nezeu va arăta bogăţia lu i în veacurile


viitoare,136 cum “a ajuns la noi sfârşitul veacurilor?“137

R ă sp u n s

C el ce a dat fiin ţă în tre g ii z id iri v ă z u te şi


n e v ă z u te , n u m a i c u p u te re a v o in ţe i L u i, a a v u t în a in te d e to ţi
v e c ii, d ec i în a in te şi d e fa c e re a lu m ii, u n p la n p re a b u n şi
n e g ră it în le g ă tu ră cu ea. Iar aceasta a fost ea să se îm preune El
însuşi, fără schim bare, cu firea oam enilor, prin unirea adevărată
într-un ipostas şi să unească cu Sine în chip neschim bat firea

136 Efeseni 1, 17-18.


137 l Corinteni 10, 11.

94
Sfântul Maxim Mărturisitorul
om enească (l).138 A ceasta pentru ca E l să devină om , precum
n u m ai E l a ştiu t, ia r p e o m să-l fa c ă D u m n e z e u p rin u n ire cu
S ine. în a c e s t sco p a îm p ă rţit v e a c u rile c u în ţe le p c iu n e ,
râ n d u in d u -le p e u n e le p e n tru lu c ra re a p rin ca re s-a fă c u t p e
S in e o m , ia r p e alte le p e n tru lu c ra re a p rin ca re fa ce p e o m
D u m n e z e u (2). S fârşitu l v e a c u rilo r m a i d in a in te h o tă râ te
p e n tru lu c ra re a p rin ca re s-a fă c u t p e S in e o m , a a ju n s la n o i,
s fa tu l lu i D u m n e z e u c u p riv ire la în tru p a re a flâ n d u -şi
îm p lin ire a p rin în fă p tu ire a lui. La a c e a sta g â n d in d u -se
d u m n e z e ie s c u l A p o s to l şi v ă z â n d că sfa tu l c u p riv ire la
v e a c u rile h o tă râ te d e D u m n e z e u c a să se fa că o m , s-a
îm p lin it în s ă ş i în tru p a re a lu i D u m n e z e u C u v â n tu l, sp u n e că
“ la n o i a a ju n s sfâ rşitu l v e a c u rilo r“ . A ş a d a r n u e v o rb a p u r şi
sim p lu d e to a te v e a c u rile g â n d ite d e n o i, ci d e c e le râ n d u ite
p e n tru în fă p tu ire a ta in e i în tru p ă rii, ca re au a ju n s la c a p ă tu l
lo r p rin h o tă rîre a lui D u m n e z e u .
O d a tă ce v e a c u rile râ n d u ite d e m a i în a in te p e n tru
lu c ra re a p rin ca re D u m n e z e u a v e a să se fa c ă om , a u lu a t
sfâ rşit la n o i, D u m n e z e u îm p lin in d c u a d e v ă ra t în tru p a re a sa
d e să v â rşită , tre b u ie să a şte p tă m d e aici în a in te c e le la lte
v e a c u ri ce v o r v e n i, ca re su n t râ n d u ite p e n tru lu c ra re a
în d u m n e z e irii ta in ic e şi n e g ră ite a o a m e n ilo r. în cu rsu l lo r
n e v a a ră ta D u m n e z e u b u c u ria co v â rşito a re a b u n ă tă ţii L ui,
lu c râ n d d e s ă v â rş it în cei v re d n ic i în d u m n e z e ire a . C ăci d a c ă
a u a ju n s la c a p ă tu l lu c ră rii ta in ic e a în o m e n irii, fă c â n d u -se
în to t c h ip u l a se m e n e a n o u ă a fa ră d e p ă c a t şi c o b o râ n d u -se
p â n ă la ce le d e m a i jo s p ă rţi ale p ă m â n tu lu i, u n d e-1
p ră b u ş is e p e o m tira n ia p ă c a tu lu i, d e s ig u r că v a a ju n g e şi la

138 έγκραθηαι = să se amestece. Sf. Părinţi folosesc termenul de


amestec, dar nu pe cel de contopire între firea omeneasc ă şi cea
dumnezeiască. Amestecul e unirea strânsă care păstrează identitatea
fiecăreia, contopirea le schimb ă.

95
Filocalia
c a p ă tu l lu c ră rii ta in ic e d e în d u m n e z e ire a o m u lu i, fă c â n d p e
o m în to t c h ip u l a se m e n e a L u i, afară d e id e n tific a re a în
fiin ţă c u E l, şi rid ic â n d u -1 m a i p re s u s d e to a te c e ru rile , u n d e
m ă rim e a fire a sc ă a h a ru lu i îl cheam ă, din p ricin a nesfârşitei
bu nătăţi, p e o m ul care zace jo s (3). A c e s t lu c ru a v ru t să ni-1
fa c ă c u n o s c u t în ch ip ta in ic m a re le A p o sto l, c â n d a sp u s că
“în v e a c u rile ce v o r v e n i se v a arăta în n o i b o g ă ţia
c o v â rş ito a re a b u n ă tă ţiiiu i D u m n e z e u “ .
S ă îm p ă rţim d e c i şi n o i c u g â n d u l v e a c u rile şi să
râ n d u im p e u n e le p e n tru ta in a în tru p ă rii, ia r p e alte le p e n tru
h a ru l în d u m n e z e irii o m u lu i. F ă c â n d aşa, v o m a fla că ce le
d in tâ i a u a ju n s la sfâ rşitu l lor, ia r c e le la lte în c ă n -a u ajuns.
S c u rt v o rb in d u n e le d in tre v e a c u ri su n t p e n tru c o b o râ re a lui
D u m n e z e u la o a m e n i, ia r a lte le p e n tru u rc a re a o a m e n ilo r la
D u m n e z e u . în ţe le g â n d a stfe l lu c ru rile , n u v o m în v in o v ă ţi d e
n e c la rita te Sf. S crip tu ră, so co tin d u -1 pe d u m n e z e ie sc u l
A p o s to l să su fe re d e c o n tra z ic e re în u n a şi ac eea şi ch e stiu n e .
S au şi m a i b in e: d a c ă D o m n u l n o s tru Iisu s H risto s
este în c e p u tu l, m ijlo c u l şi sfâ rşitu l tu tu ro r v e a c u rilo r tre c u te ,
p re z e n te şi v iito a re , p e d re p t c u v â n t p u te m z ic e că a a ju n s la
n o i, în v irtu a lita te a c red in ţei, sfâ rşitu l v e a c u rilo r d e stin a te
în d u m n e z e irii c e lo r v re d n ic i, ca re a c tu a l se v a fa ce a rătat139
d u p ă h a r în v iito r (4).
S au iară şi: d a t fiin d că a lta este ra ţiu n e a a c tiv ităţii

139 Sfârşitul veacurilor destinate îndumnezeirii a ajuns la cap ăt ca


virtualitate în credinţă (δυνάμει της πίστεως), dacă în credinţă se
cuprinde virtual starea de ultim ă desăvârşire la care vom ajunge prin
puterea lui Hrisots, care este în ea, deocamdat ă ca început, având să
se dezvolte şi să ne ducă la starea de mijloc şi la cea desăvârşită.
Căci în început se cuprinde virtual şi sfârşitul, îndumnezeirea
noastră, sau identificarea cu Hristos dup ă har, ascunsă ca putere în
credinţă, se va arăta ca realitate văzută (κατ ’ είδος) şi actualizată în
viitor.

96
Sfântul Maxim Mărturisitorul
şi a lta ra ţiu n e a p ă tim irii (p a siv ită ţii), d u m n e z e ie s c u l A p o s to l
d e o s e b in d v e a c u rile tre c u te d e ce le v iito a re , a d e o s e b it p rin
a c e ste c u v in te în ch ip ta in ic şi în ţe le p t ra ţiu n e a ac tiv ită ţii d e
c e a a p ă tim irii. A stfe l v e a c u rile v ie ţii în tru p , în ca re tră im
a c u m (c ăci S c rip tu ra c u n o a şte şi v e a c u ri te m p o ra le ,140 d u p ă
c u v â n tu l: Şi a o ste n it în v e a c şi v a tră i p â n ă la s fâ rşit“ ,141
s u n t v e a c u rile stării ac tiv e , ia r ce le v iito a re , care u rm e a z ă
d u p ă c e le d e aici, su n t v e a c u rile d u h u lu i, ale p re fa c e rii în
s ta re a p ă tim ito a re (5). A ş a d a r aici g ă s in d u -n e în sta re d e
a c tiv ita te , v o m a ju n g e o d a tă la sfâ rşitu l v e a c u rilo r, lu â n d
sfâ rşit p u te re a şi lu c ra re a n o a s tră p rin ca re ac tiv ă m , ia r în
v e a c u rile ce v o r v e n i, p ă tim in d p re fa c e re a în d u m n e z e irii
p rin h a r, n u v o m fi în a c tiv ita te , ci în p a siv ita te , şi d e a c e e a
n u v o m a ju n g e n ic io a d a tă la sfâ rşitu l în d u m n e z e irii n o a stre .
(6). C ăci “p ă tim ire a “ d e a tu n c i v a fi m a i p re s u s d e fire şi n u
v a fi n ic i o ra ţiu n e c a re să h o tă rn ic e a s c ă în d u m n e z e ire a la
n e s fâ rş it a c e lo r ce o p ă tim e sc . A ş a d a r lu c ră m c â tă v re m e
a v e m în a c tiv ita te p u te re a lu c ră to a re a v irtu ţilo r, ca re e
ra ţio n a lă p rin fire, şi p u te re a c u g e tă to a re , c a p a b ilă , fă ră
re s trâ n g e re , d e to a tă c u n o ştin ţa , fiin d în sta re să stră b a tă
în tre g u n iv e rs u l c e lo r ce su n t şi se cu n o sc şi să-şi fa că
p ro p rii re tro a c tiv to a te v e a c u rile ca re a u fost. Şi v o m p ă tim i
d u p ă ce v o m fi tre c u t c u to tu l d in c o lo d e ra ţiu n ile c e lo r
c re a te d in n im ic şi v o m fi a ju n s în ch ip n e în ţe le s la C a u z a
lu c ru rilo r. A tu n c i v o m lă sa să se o d ih n e a sc ă , d e o d a tă cu
c e le m ă rg in ite p rin fire, şi p u te rile n o a stre , d o b â n d in d a c eea

140 Sunt şi veacuri temporale, dar sunt şi veacuri mai presus de timp, în
care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfâr şit, în acest
sens se spune: acum şi pururea şi în vecii vecilor. Dar Dumnezeu
este mai presus şi de veacurile netemporale. Veacurile netemporale
sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale
îndumnezeirii nesfârşite.
141 Ps. 49, 9.

97
Filocalia
ce n u p o a te d o b â n d i n ic id e c u m p u te re a ce a d u p ă fire,
d e o a re c e fire a n u are p u te re a d e a c u p rin d e c e e a ce e ste m ai
p re s u s d e fire. C ăci n im ic din ceea ce este făcu t n u este prin
fire făcăto r d e în d u m n e z e ire , o d a tă ce n ic i n u p o a te c u p rin d e
p e D u m n e z e u .142 P e n tru că n u m a i h a ru lu i d u m n e z e ie sc îi
este p ro p riu să h ă ră z e s c ă fiin ţe lo r c re a te în d u m n e z e ire a p e
m ă s u ra lo r şi n u m a i el s tră lu m in e a z ă fire a c u lu m in a ce a m ai
p re s u s de fire şi o rid ic ă d e a s u p ra h o ta re lo r ei p rin
c o v â rş ire a sla v e i (7).
A ş a d a r p e d re p t c u v â n t a a ju n s la n o i sfâ rşitu l
v e a c u rilo r, m ă c a r că n -a m p rim it în c ă , p rin h a ru l lu i H risto s,
d a ru l b u n u rilo r d e p e ste fire. C ăci ele a u ca c h ip u ri şi
tră s ă tu ri p re v e stito a re d ife rite le m o d u ri ale v irtu ţilo r c e lo r ce
p o t fi c u n o s c u te p rin fire .143 P rin a c e s te a D u m n e z e u se face
n e în c e ta t o m în cei v re d n ic i (8). F e ric it este d ec i c e l ce L -a
p re fă c u t în sin e p rin în ţe le p c iu n e p e D u m n e z e u om . C ăci
după ce a îm p lin it în fă p tu ire a ac e ste i ta in e , p ă tim e şte
p re fa c e re a sa în D u m n e z e u p rin h a r, ia r a c e s t lu c ru n u v a
în c e ta d e a se săv â rşi p u ru re a .144 P e n tra că C e l ce lu c re a z ă

142 Raţiunea este o putere practică prin care judecăm ce e bine de făcut şi
ce nu. Cugetarea (funcţie a minţii) cunoaşte raţiunile diferite ale
lucrărilor create. Dar dup ă ce am terminat cu cunoa şterea acestora,
pe Dumnezeu nu-L mai putem cunoaşte prin vreo putere natural ă a
noastră, căci Cel infinit nu poate fi cuprins de puterile noastre
intelectuale finite. Atunci ne va dărui Dumnezeu o putere infinit ă
dumnezeiească ca organ prin care să cuprindem pe Cel infinit.
Dumnezeu însuşi se va cunoaşte prin noi pe Sine. Vom pătimi
cunoaşterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va şi
îndumnezei.
143 Se cunosc prin fire nu în sensul că se cunosc exclusiv prin puterile
naturale, ci în sensul că încă sunt active puterile natutale ale făpturii,
pe cînd în starea de îndumnezeire, nu va mai lucra decât harul.
144 în modurile virtuţilor şi în cunoaşterea raţiunilor divine din natură,
când e activă puterea naturală a făpturii, Dumnezeu e Cel ce susţine

98
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a c e a s ta în cei v re d n ic i, fiin d n e h o tă rn ic it d u p ă fiin ţă, are şi
p u te re a c a re lu c re a z ă a c e a s ta n e h o tă rn ic ită , b a în tre c e c h ia r
o ric e n e h o tă rn ic ie .145 E a n u se isp ră v e ş te n ic ic â n d d e o d a tă
c u c e le fă cu te d e ea, c u m n i se întâm plă nouă. M ai degrabă
m enţine îm preună cu ei p e cei ce şi-au p rim it e x iste n ţa d e la
ea, în tru c â t n u p o t să e x iste fă ră ea. D e a c e e a i-a sp u s şi
b o g ă ţie a b u n ă tă ţii, d e o a re c e nu în c e te a z ă n ic io d a tă
a fe c ţiu n e a a to tlu m in a tă a b u n ă tă ţii d u m n e z e ie şti fa ţă d e n o i,
p rin ca re lu c re a z ă p re fa c e re a n o a s tră în v e d e re a
în d u m n e z e ir ii. (10)

S co lii

1. U n ire a C u v â n tu lu i c u tru p u l în tr-u n ip o sta s a


d e s c o p e rit ţin ta n e g ră ită a sfa tu lu i d u m n e z e ie sc . C ăci
n e a m e s te c â n d fiin ţa p rin u n ire a cu tru p u l, d a r în fă ţiş â n d u n
s in g u r ip o sta s şi d u p ă în tru p a re a C u v â n tu lu i, a a ră ta t că ţin ta
a c e lu i sfa t a fo st c a tru p u l să ră m â n ă , d u p ă fiin ţă tru p , d a r să
d e v in ă d u p ă ip o sta s, d u m n e z e ie sc .
2. D in tre v e a c u ri, z ic e , u n e le au d e z v ă lu it
lu c ra re a în tru p ă rii. S fâ rşitu l a c e sto ra a a ju n s la n o i. A lte le

această putere a creaturii în activitate. Deci Dumnezeu lucreaz ă


oarecum ca om, dup ă modul făpturii. După ce s-a terminat acest fel
de lucrare, atingându-se treapta culminantă a ei, se preface lucrarea
creată a făpturii în lucrare necreat ă dumnezeiască. Dacă înainte s-a
făcut Dumnezeu subiect de lucrare creat ă în om, (sau om), acum
devine omul subiect de lucrare dumnezeiasc ă (sau Dumnezeu),
înainte era acoperit Dumnezeu de către om, acum este acoperit omul
de către Dumnezeu. Iar creşterea lucrării dumnezeieşti în om, sau
îndumnezeirea omului, va dura la nesfâr şit.
145 Lucrarea dumnezeiască, prin care va lucra omul, nu are hotar. Omul
va spori mereu în ea, fără să ajungă niciodată exact ca Dumnezeu, ca
să o aibă toată, întrucât nu se poate identifica cu Dumnezeu dup ă
fiinţă, ca să fie izvorul ei.

99
Filocalia
fac a ră ta tă lu c ra re a d e în d u m n e z e ire . B o g ă ţia slav ei a c e sto ra
în c ă n u n i s-a d e sc o p e rit.
3. în tru p a re a lu i D u m n e z e u , z ic e , n e este ch e zăşie
s ig u ră a n ă d e jd ii d e în d u m n e z e ire a firii o a m e n ilo r. A tâ t d e
d e p lin îl v a fa ce p e o m D u m n e z e u , c â t d e d e p lin s-a fă c u t
D u m n e z e u o m . C ăci e v ă d it că C e l ce s-a fă c u t o m fă ră d e
p ă c a t, va în d u m n e z e i fire a fără p re s c h im b a re a ei în
D u m n e z e u ; şi a tâ t îl v a rid ic a p e o m d in p ric in a Sa, c â t s-a
c o b o râ t E l d in p ric in a o m u lu i.
4 . A lt în ţe le s, p rin c a re arată că în H risto s se
c u p rin d în ch ip c o n c e n tra t şi n e s e p a ra t în c e p u tu l, m ijlo c u l şi
sfâ rşitu l v e a c u rilo r. E l a ju n s la n o i p rin în tru p a re , ca u n
sfâ rşit, a v â n d p rin fiin ţă p le n itu d in e a b u n ă tă ţii d u m n e z e ie şti,
d e ca re n e -a fă c u t în S in e în s u şi p ă rta şi d u p ă h a r, a şe z â n d în
n o i n ă d e jd e a ca în tă rire a cred in ţei.
5. A lt în ţe le s. R a ţiu n e a a c tiv ită ţii este p u te re a
n a tu ra lă sp re îm p lin ire a v irtu ţilo r, ia r ra ţiu n e a p ă tim irii este
h a ru l c e lo r m a i p re su s d e fire s a u n ă v a la c e lo r c o n tra re firii.
P re c u m n u a v e m p u te re n a tu ra lă p e n tru c e e a ce e m a i p re su s
d e n o i, la fe l n u a v e m p rin fire p u te re p e ste c e e a ce n u este.
P ă tim im a ş a d a r în d u m n e z e ire a p rin h a r ca u n a ce e m ai
p re s u s d e fire, d a r n u o fa cem . C ăci n u a v e m p rin fire o
p u te re c a p a b ilă să re a liz e z e în d u m n e z e ire a . Şi p ă tim im
ia ră şi p ă c a tu l ca u n a c c id e n t c o n tra r firii, a c c e p ta t în să cu
v o ia n o a s tră .146 C ăci n u a v e m p u te re n a tu ra lă sp re a d u c e re a
în e x is te n ţă a ră u lu i. D e c i câ tă v re m e n e află m în v ia ţa d e
aici, lu c ră m , la îm p lin ire a v irtu ţilo r, a v â n d sp re lu c ra re a

146 Păcatul devenit patimă ne duce fără voie. Nebunia, ultimul grad al
păcatului, al alterării firii, nu mai lasă nici o urmă de iniţiativă
voluntară în om, ci omul e într-o completă pasivitate. De aceea în iad
omul nu mai poate face nimic pentru mântuirea Sa. Omul în aceast ă
stare nu se mai poate nici poc ăi.

100
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a c e a s ta p u te re p rin fire. Ia r în v iito r vom p ătim i
în d u m n e z e ire a , p rim in d în d a r h a ru l sp re p ă tim ire a ei.
6. D u p ă a c e a stă v ia ţă , z ic e , v o m în c e ta d e a m ai
lu c ra v irtu ţile , d a r n u v o m în c e ta să p ă tim im în d u m n e z e ire a
d u p ă h a r, ca o ră sp la tă p e n tru ele. C ăci p ă tim ire a ca re m ai
p re s u s d e fire e fă ră h o ta r, d e a c e e a e şi p lin ă d e fo rţă
efe c tiv ă ; ce a c o n tra firii e în s ă fă ră c o n siste n ţă , d e a c e e a e
s la b ă c a forţă.
7. C â rm u in d m â n ia şi p o fta , ra ţiu n e a lu c re a z ă
v irtu ţile . Ia r m in te a lu în d se a m a la ra ţiu n ile lu c ru rilo r
d o b â n d e ş te c u n o ş tin ţa ce a fă ră g re ş e a lă a lor. C â n d d ec i
ra ţiu n e a , d u p ă a lu n g a re a c e lo r c o n tra re , află c e e a ce este
v re d n ic d e iu b it p rin fire, ia r m in te a , d u p ă tre c e re a p e s te ce le
ce p o t fi cu n o sc u te , s e siz e a z ă C a u z a lu c ru rilo r, c e a m a i
p re s u s d e ştiin ţă şi cu n o ştin ţă , a tu n ci se iv e şte p ă tim ire a
în d u m n e z e irii p rin h ar. A c e a stă p ă tim ire d e sfa c e ra ţiu n e a d e
la în d e le tn ic ire a c u d is c e rn ă m â n tu l n a tu ra l, d e o a re c e a c o lo
n u m a i este n im ic d e d is c rim in a t şi o p re ş te m in te a d e la
c u g e ta re a ce a d u p ă fire, d e o a re c e a c o lo n u m a i este n im ic d e
c u n o sc u t. El fa ce pe cel în v re d n ic it de p a rtic ip a re a
d u m n e z e ia s c ă D um nezeu, p rin id e n tita te a pe ca re o
d o b â n d e ş te p rin o d ih n ă ( κ α τ α π ο ιο υ ν τ η κ α τ ά τ η ν σ τ ά σ ι ν
τ α υ τ ο τ η τ ι Θ ε ό ν ) .147
8. F e lu rile v irtu ţii şi ra ţiu n ile lu c ru rilo r su n t, zice ,
c h ip u rile b u n u rilo r d u m n e z e ie şti. D ife rite le fe lu ri d e v irtu ţi
sunt ca u n fe l d e tru p al lu i D u m n e z e u , ia r ra ţiu n ile
c u n o ştin ţe i în duh ca un fe l de su flet. P rin a c e ste a

147 Participând la Dumnezeu, mintea nu mai trece de la un lucru la altul


nici dorinţa. Acel om rămâne pentru veci într-o neschimbare totală.
Dar nu e o schimbare moartă, ci o trăire (o pătimire intensă a lui
Dumnezeu în sine. El e Dumnezeu nu numai pentru că are în sine
lucrările dumnezeieşti, ci pentru că e neschimbabil ca Dumnezeu.

101
Filocalia
în d u m n e z e ie ş te El pe cei v re d n ic i, d â n d u -le p e c e te a
c o n s is te n tă a v irtu ţii şi h ă ră z in d u -le su b sta n ţa sta to rn ic ă a
c u n o a şte rii ad e v ăra te .
9. B o g ă ţia b u n ă tă ţii a tâ lc u it-o ca a fe c ţiu n e a
b u n ă tă ţii lu i D u m n e z e u fa ţă d e no i.

în tre b a re a 23

Dacă D avid a îm părăţit num ai peste Israil cel


după trup, iar Israil cel după trup a respins împărăţia lu i
H ristos, din care pricină acesta a ş i trecut la neam uri?48cum
m ai este adevărat cuvântul Arhanghelului: “Ş i îi va da
D um nezeu tronul părintelui său D avid ş i va îm păraţipeste
casa lu i Iacob în veci‘‘?49

R ă sp u n s

A c e a stă n e d u m e rire îşi are o d e z le g a re lim p e d e şi


v ă d ită . C ăci d a c ă “ n u to ţi cei d in Is ra e l su n t şi Isra e liţi şi n u
to ţi su n t fiii lu i A v ra a m , p e n tru fa p tu l c ă su n t să m â n ţa lui
A v ra a m , ci D u m n e z e u îi v a so c o ti ca să m â n ţă p e fiii
fă g ă d u in ţe i“ ,150 d ac ă, pe de altă p a rte , c h ia r d e -a r fi
“n u m ă ru l fiilo r lui Isra e l c a ste le le ce ru lu i şi c a n isip u l
m ă rii, n u m a i ră m ă ş iţa se v a m â n tu i“ ,151 e c la r că p rin Isra e l
se în ţe le g e p o p o ru l c re d in c io s, ca re v e d e p e D u m n e z e u p rin
fa p te le d re p tă ţii şi p rin c u n o ş tin ţa cea a d e v ă ra tă d in
c red in ţă, fie că d u p ă c u m e d in să m â n ţa lu i Isra e l, fie că e
d in să m â n ţa n e a m u rilo r. P e n tru că ce l ce p o a rtă în el c la ră şi

148 F.A. 13, 46.


149 Lc. l, 32-33.
150 Rom. 9, 6-8.
151 Rom. 9, 27.

102
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n e ş tirb ită p e c e te a c re d in ţe i lui A v ra a rn , a lu i Isa a c şi a lui
Ia c o b , n u e străin d e c h e m a re a şi d e h a ru l ad e v ă ra tu lu i
Isra el.
D a r şi fe ric itu l D a v id în su şi a îm p ă ră ţit p e ste cei
c re d in c io şi d in Isra el. D in a c e stă p ric in ă , în d a tă ce şi-a stin s
Israel lu m in a credinţei, s-a desfăcut şi de îm părăţia lui D avid
(l).152 P rin u rm a re este v o rb a d e tro n u l d u h o v n ic e sc al lui
D a v id şi d e îm p ă ră ţia sp iritu a lă a su fle te lo r ra ţio n a le , d e
c a sa c re d in c io a să a lu i Ia c o b şi d e p o p o ru l s fâ n t şi m a re ,
d e s p re c a re a fă g ă d u it D u m n e z e u în ch ip p ro fe tic că se v a
n a ş te d in M o ise , lu â n d lo c u l lu i Is ra e l cel tru p e sc care
a m ă ră şte n e c o n te n it p e D u m n e z e u , d e s p re a c e l p o p o r căru ia
Is ra e l cel tru p e sc îi se rv eşte n u m a i d re p t chip. A c e a s ta a
ară ta t-o D u m n e z e u z ic â n d : “ L ă s a ţi-m ă şi v o i n im ic i p o p o ru l
a c e s ta d in tro d a tă şi te v o i fa ce p e tin e n e a m m a i m a re şi m ai
te m u t decât a c e s ta “ .153 D eci nu e v o rb a de casa
n e c re d in c io a să a lu i Ia c o b , ca re su p ără n e în c e ta t pe
D u m n e z e u , d e n e a m u l p ă c ă to s şi d e să m â n ţă v ic le a n ă , d e fiii
n e le g iu iţi, d e c ă p e te n iile S o d o m e i şi d e p o p o ru l G o m o re i, d e
cei ce s-a u în to rs c u în to a rc e re v ic le a n ă şi a u p ă ră s it p e
D o m n u l, d e cei ce a u m â n ia t p e S fâ n tu l lu i Is ra e l şi p e
D u m n e z e u n u L -a u c u n o s c u t şi n u L -a u în ţe le s, d e cei ce au
fo s t ră n iţi d e ra n a fă ră d e leac a n e c re d in ţe i, ca re n u p o a te fi
v in d e c a tă d e n ic i o m e to d ă d e tă m ă d u ire ra ţio n a lă , ca re să-i
le c u ia s c ă d e n e c re d in ţa su fle tu lu i. N u e v o rb a d e cei d e sp re
c a re zice: “V a i ţie n e a m p ă c ă to s, s ă m â n ţă v ic le a n ă , fii ai
fă ră d e le g ii, aţi p ă ră s it p e D o m n u l şi aţi m â n ia t p e S fâ n tu l lui
Isra e l. C u m v ă m a i p u te ţi ră n i, sp o rin d u -v ă fă ră d e le g e a ? N u
m a i este lo c u n d e să se p u n ă v re o c a ta p la sm ă , n u m a i a ju tă

152 III Regi 12, 28.


153 Deut. 9, 14.

103
Filocalia
n ic i u n td e le m n u l, n ic i le g ă tu rile “ .154 N u e v o rb a d e cei ce
ş c h io a p ă tă d e a m â n d o u ă p ic io a re le ,155 d e cei ce s-a u în to rs
d e la a d e v ă r şi a u fo st sco şi d in m o ş te n ire a d u m n e z e ia sc ă ,
a se m e n e a lu i C a in şi Ism a il, E s a u şi R u b im , E r şi O n an ,
M a n a se , E le a f şi A m o n , to ţi p rim ii n ă sc u ţi ai P a tria rh ilo r şi
P ro o ro c ilo r ca re a u fo st le p ă d a ţi şi re sp in şi. D e a c e e a zice:
“ 'F iu l M e u în tâ i n ă sc u t, Isra e l“ ,156 d a r n u u n u l n ă s c u t (2).
C ăci se a şte p ta p rim ire a sp re în fie re a u n u i p o p o r e v la v io s şi
cu c e rn ic , z id it p e p la c u l lu i D u m n e z e u şi a d u s la în fie re a ce a
d u p ă h a r, p rin le p ă d a re a p o p o ru lu i ce lu i d in tâ i n ă sc u t şi
n e c re d in c io s al lu i Isra el. P e n tru că acesta s-a ridicat, din
p izm ă, îm p o triv a lui A v e l cel s p iritu a l157 p e ca re l-a u c is ca şi
C ain ; şi-a b ă tu t jo c d e v ia ţa în d u m n e z e ită a lu i Isa ac cel
sp iritu a l ca şi Is m a il;158 s-a în fu ria t a su p ra lu i Ia c o b cel
sp iritu a l c a E s a u ;159 a v ă rs a t p e p ă m â n tu l ră tă c irii şi al
p a tim ilo r să m â n ţa c re d in ţii şi a d re p tă ţii ei, a se m e n e a lu i E r
şi O n an şi a respins B ise rica lui D um nezeu, ca aceia p e
T a m a ra ;160 şi-a fă c u t u ita te v irtu ţile ca M a n a s e 161; s-a m â n ia t
d in p ric in a m â n d rie i p e D a v id cel sp iritu a l, ca re a p rim it
îm p ă ră ţia şi d e a c e e a l-a d isp re ţu it ca E lia f;162 şi în sfâ rşit s-a
fă c u t în c e p ă to ru l u n e i fă ră d e le g i stră in e ca A m o n (3 ).163 N u
e v o rb a d e aceşti fii în s tră in a ţi, ca re s-a u a b ă tu t ş c h io p ă tâ n d

154 Is. l, 4-6.


155 III Regi 18, 21.
156 Exod. 4, 22.
157 Gen: 4, 8.
158 Gen. 21, 9.
159 Gen. 27, 41.
160 Gen. 38, 7.
161 IV Regi 21, 1.
162 I Regi 17, 28; I Regi 16, 6, 7.
163 II Regi 13, 10.

104
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e la că rările lo r,164ca re ră su flă n u m a i fu rie şi m o a rte ,165 d e
a c eşti fii tru p e ş ti ca re su n t cu a d e v ă ra t n u m a i tru p u ri şi su n t
c u to tu l străin i d e h ar, “ al c ă ro r D u m n e z e u e s to m a c u l şi a
c ă ro r s la v ă e în ru ş in e a lo r“ ,166 a c ă ro r a m in tire d e o a m e n i
n e c re d in c io şi a p ie rit c u su n e t.167 C i, p re c u m am m a i sp u s, e
v o rb a d e Is ra e l cel c re d in c io s şi d u h o v n ic e s c , d e ac el Isra el
c a re v e d e p e D u m n e z e u p rin c re d in ţă d in to a te n e a m u rile
p rin a le g e re a h a ru lu i,168 ca să-şi a lc ă tu ia s c ă u n p o p o r şi u n
n e a m sfâ n t şi o p re o ţie îm p ă ră te a s c ă .169 P e a c e s ta a fă g ă d u it
D u m n e z e u , v o rb in d p rin în g e r că tre F e c io a ră , să-l d e a
M â n tu ito ru lu i ca re se v a n a ş te şi D u m n e z e u lu i tu tu ro r, ca să
îm p ă ră ţe a s c ă p e s te el. A c e a stă fă g ă d u in ţă şi-a p rim it
a d e v e rire a p rin în su şi fe lu l c u m s-a u p e tre c u t lu c ru rile . C ăci
D o m n ul a îm p lin it fă g ă d u in ţe le fă c u te p ă rin ţilo r,
b in e c u v â n tâ n d şi în fu n d to a te n e a m u rile lu i A v ra a m cel
s p iritu a l şi fă c â n d p e A v ra a m p ă rin te în d u h al tu tu ro r
n e a m u rilo r p rin cred in ţă, ia r E l a se z â n d u -S e p e tro n u l
d u h o v n ic e s c al lui D a v id şi îm p ă ră ţin d p e s te ca sa
c re d in c io a s ă a lu i Ia c o b în v e c i, îm p ă ră ţia lu i n e a v â n d
sfârşit.

S co lii

1. P e tim p u l lui Ie ro b o a m s-a d e sfă c u t Isra e l d e


c a sa lu i D a v id , c ă z â n d d e la c re d in ţa în D u m n e z e u .
2. în ş ira re a p rim ilo r n ă sc u ţi le p ă d a ţi de la
în c e p u tu l v e a c u rilo r, că ro ra li se a se a m ă n ă şi p o p o ru l lui

164 II Regi 13, 10.


165 F.A. 9, 1.
166 Fil. 3, 19.
167 Ps. 10, 2.
168 Rom 11, 5.
169 I Petru 2, 9.

105
Filocalia
Isra el. P u te m a d m ite că d e sp re el s-a sp u s m a i p e o co lite:
“F iu l M e u cel în tâ i n ă sc u t, Is ra e l“ , a ră tâ n d u -se că în c a lita te
d e p rim n ă s c u t v a fi le p ă d a t, ca să fie c h e m a t p rin c red in ţă
p o p o ru l în fia t d u p ă el, ales d in tre to ţi p ă m â n te n ii.
3. F ra ţii p iz m u iţi d e cei d in tâ i n ă sc u ţi în c h ip u ie sc
p e D o m n u l şi p o p o ru l cel n o u p rin cred in ţă.

în tre b a re a 24

Ce înseam nă cuvântul din "Fapte" despre Petru:


“Trecând prim a strajă şi a doua, a venit la poarta cea de
fier?‘i70

R ă sp u n s

M in te a ce a c re d in c io a să şi lu c ră to a re 171 fiind,
a se m e n e a Sf. P e tru , p rin s ă d e Iro d , a d ic ă d e le g e a d e p ie le
(c ăci Iro d se tâ lc u ie şte : “ cel d e p ie le “ ), sa u d e c u g e tu l
tru p e sc , e în c h is ă în d o su l a d o u ă străji si a u n e i p o rţi d e fier,
a d ic ă e ră z b o ită d e lu c ra re a p a tim ilo r şi d e în v o ire a g â n d u lu i
c u ele. P e a c e s te a tre c â n d u -le m in te a ca p e n işte străji, sau
ca rc e re , a ju ta tă d e ra ţiu n e a filo so fie i lu c ră to a re (c a d e u n
în g e r)172, a ju n g e la p o a rta c e a d e fier, ca re d u c e în ceta te,

170 F.A. 12, 10.


171 E prima treaptă a urcuşului duhovnicesc, respectiv prima
constatatoare din dou ă părţi. Căci urcuşul începe de la credinţa simplă,
ajunge la lucrarea virtu ţilor (πρακτικός), apoi la contemplarea ra ţiunilor
din natură şi în sfârşit la vederea lui Dumnezeu.
172 Raţiunea fiind în greceşte de genul masculin (λόγος), poate fi socotită
uşor ca simbolizată prin înger. Pe de altă parte raţiunea oricărui lucru
şi a oricărei activităţi, fiind socotită de Sf. Maxim ca o rază
vestitoare a raţiunii (a Logosului) supreme, e potrivit ă asemănarea ei
cu un înger, care şi el e vestitor al lui Dumnezeu.

106
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a d ic ă la îm p le titu ra strâ n să şi ta re g re u d e b iru it, d in tre
sim ţu ri şi lu c ru rile se n sib ile. Pe a c e a s ta d e sc h iz â n d -o
ra ţiu n e a c o n te m p la ţie i n a tu ra le în d u h , d ă d ru m u l m in ţii să
p le c e fă ră te a m ă sp re lu m e a în ru d ită a c e lo r in te lig ib ile ,
slo b o z ită d e fu ria lu i Iro d .173

S co lie

S trăji n u m e ş te d e p rin d e re a şi să v â rşire a p ă c a tu lu i.


C ăci în s u ş ire a c a ra c te ristic ă a d e p rin d e rii este în v o ire a cu
p ă c a tu l. S u b ro b ia a c e sto ra lu p tă ce l ră u ca să ţin ă p e sfinţi.
Ia r p o a rta ce a d e fie r este re la ţia n a tu ra lă a s im ţu rilo r c u ce le
se n sib ile , d in ca re ra ţiu n e a c u n o ştin ţe i a c tiv e scapă, ca u n
în g e r, p e cel c u a d e v ă ra t cred in cio s.

în tre b a re a 25

Ce înseamnă: “Vreau să ş tiţi că H ristos este capul


a to t bărbatul, iar capul fem eii este bărbatul ş i capul lu i
H ristos Dumnezeu. Orice bărbat, care se roagă, sau

173 Filosofia lucrătoare e strădania de purificare, care e prima treapt ă a


urcuşului duhovnicesc, presupunând pornirea de la credin ţă. Cu
ajutorul acesteia (sau a raţiunii = îngerului ei) mintea scapă din
primele două închisori, din păcatul cu fapta şi din deprinderea cu
păcatul. Apoi ajunge în faţa lumii, care deşi nu-i mai este îndemn la
păcat, totuşi încă nu-i este străvezie, ci e un zid opac, o poart ă de fier
în faţa lumii spirituale, omul ne ştiind s-o vadă decât cu simţirea.
Această poartă o deschide sau o face transparentă contemplaţia
naturală în duh respectiv raţiunea = îngerul ei) E de observat că Sf.
Maxim nu numeşte prima treaptă înţelepciune (σοφί) lucrătoare, ci
iubire de înţelepciune (φιλοσοφία). înţelepciunea se dobânde şte pe
treapta cea mai înaltă. în faţa strădaniei pentru virtu ţi omul încă nu
posedă înţelepciunea (nu e înţelept), ci numai iubirea de
înţelepciunea (e numai filosof).

107
Filocalia
prooroceşte având ceva p e cap, face de ruşine capul său şi
orice fem eie, care se roagă sau prooroceşte cu capul
dezvelit, face de ruşine capul ei: căci e to t una ca şi cum ar
fi rasă?"74 Ş i ce înseamnă: “Pentru aceea fem eia trebuie să
aibă p e cap un semn de stăpânire din pricina îngerilor?‘“175

R ă sp u n s

T re b u ie să se ştie că sp u n â n d d u m n e z e ie s c u l
A p o s to l că “ H risto s este c a p u l a to t b ă rb a tu l“ , a a firm a t că
H ris to s este c a p u l b ă rb a tu lu i c re d in c io s, ca re îm p lin e şte
p o ru n c ile d u m n e z e ie şti şi c o n te m p lă d o g m e le ev lav ie i. C u
to a tă fo rm a sa g en e rală, c u v â n tu l n u c u p rin d e şi p e b ă rb a ţii
n e c re d in c io şi. C ăci c u m a r p u te a fi H risto s cap al c e lo r ce n u
c red ? P rin u rm a re , d u p ă u n u l d in în ţe le su rile m a i în a lte ale
ac e stu i lo c, s p u n e m că b ă rb a tu l este m in te a a c tiv ă 176 ca re are
d re p t ca p ra ţiu n e a (c u v â n tu l) c re d in ţe i (1). S p re a c e a sta
p riv in d c a sp re H risto s, m in te a îşi în to c m e ş te p ro p ria v ia ţă ,
z id in d -o c u h a ru rile p o ru n c ilo r p rin fa p te , în fe lu l a c e s ta n u
n e c in s te şte c a p u l său, a d ic ă c re d in ţa (2), p u n â n d a su p ra lui
v re u n o a re c a re a c o p e re m â n t p ă m â n te sc d in afară. C e e a ce
în s e a m n ă că n u p u n e m a i p re s u s d e cre d in ţă n im ic d in ce le
v re m e ln ic e şi p ie rito a re . F e m e ie a ac e ste i m in ţi sp u n e m că
este în s ă ş i d e p rin d e re a fă p tu irii, ca re e a c o p e rită c u p ă ru l
b o g a t al m u lte lo r şi fe lu rite lo r cu g e tă ri şi c h ip u ri d e v ia ţă
p ra c tic ă ; s a u m a i b in e z is d e p rin d e re a a c e a sta are în săşi
m in te a , în c a lita te a d e cap al ei, a c o p e rită c u p o d o a b a d ea să
a a c e s to r cu g e tă ri şi ch ip u ri. Ia r H risto s z ic e m că e c re d in ţa

174 I Cor. 11, 3.


175 I Cor. 11, 10.
176 Mintea (în greceşte de genul masculin) în strădania pentru virtuţi se
conduce la început de credin ţă, nu de evidenţă.

108
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ip o s ta s ia tă (3), al cărei cap este în ch ip v ă d it D u m n e z e u ,
s p re ca re d u c e ra ţiu n e a c re d in ţe i, a ră tâ n d ce lu i ce-şi în a lţă
c u g e ta re a d e la ce le d e jo s p e D u m n e z e u , în ca re se şi a flă
d u p ă fire .177
Şi ia ră şi p u te m sp u n e că b ă rb a tu l este m in te a care
c u ltiv ă c o n te m p la ţia n a tu ra lă în duh, având d re p t cap
R a ţiu n e a (L o g o su l) c re a to a re a tu tu ro r, ce se arată c e lu i ce
c re d e d in o rd in e a fru m o a să a c e lo r v ă z u te (4). P e a c e a s ta n u
o n e c in s te şte m in te a , în tru c â t n u o a c o p e ră şi n u o p u n e
d e d e s u b tu l v re u n u ia d in lu c ru rile v ă z u te şi n u rid ic ă , p e s te
to t, c e v a m a i p re s u s d e ea. F e m e ia ac e ste i m in ţi este sim ţire a
(lu c ra re a d e p e rc e p ţie ), c a re este to v a ră ş a ei d e v ia ţă şi p rin
c a re p ă tru n d e în n a tu ra lu c ru rilo r s e n sib ile şi a d u n ă ra ţiu n ile
m a i d iv in e d in ea (5). M in te a n u în g ă d u ie a c e ste i c o n so a rte
să se d e s c o p e re în lu c ra re a ei d e v ă lu rile ra ţiu n ii şi să se facă
slu jito a re a n e so c o tin ţe i (ira ţio n a lită ţii) şi a p ă c a tu lu i, ca în
fe lu l ac esta, re s p in g â n d ra ţiu n ile m a i d iv in e c a p e n işte
a c o p e re m in te , să p rim e a sc ă d re p t cap, în lo c u i m in ţii p a tim a
n e s o c o tin ţe i.178 Ia r cap al lu i H risto s, a d ic ă al R a ţiu n ii
(L o g o s u lu i) c re a to a re , ca re se d e z v ă lu ie d in lu c ru ri, a n a lo g
c u ele, p rin c o n te m p la ţia lo r n a tu ra lă , stră b ă tu tă d e c re d in ţă
e ste M in te a ce a n e g ră ită , c a re o n a şte p e a c e e a d u p ă fiin ţă
(6). S p re M in te a a c e e a d u c e R a ţiu n e a (C u v â n tu l) p rin sin e
m in te a ce u rc ă p rin c o n te m p la ţia c u c e rn ic ă a lu c ru rilo r,

177 Până aici prin bărbatul ce are de cap pe Hristos şi prin femeia ce are
de cap bărbatul, s-a indicat prima treaptă a urcuşului duhovnicesc,
cea activă.

178 Aici prin bărbatul descoperit şi femeia acoperită se indică treapta a


doua a urcuşului duhovnicesc, contemplarea naturii. Această
contemplare, deşi se numeşte naturală după obiectul ei, se face în
duh, deci în har. E o lucrare a raţiunii ajutată de har. Numai o astfel
de lucrare a raţiunii, cunoaşte just natura.

109
Filocalia
îm p ă rtă ş in d u -i tre p ta t d in v e d e rile sp iritu a le ale c e lo r
d u m n e z e ie şti, p e m ă s u ra c u n o a şte rii c e lo r v ă z u te (7).
Şi ia ră şi b ă rb a tu l este m in te a a ju n să în lă u n tru l
c u n o a şte rii ta in ic e a lu i D u m n e z e u (a te o lo g ie i m is tic e ) (8),
a v â n d d re p t cap n e a c o p e rit p e H risto s, ad ică R a ţiu n e a
c re d in ţe i în ţe le a s ă în ch ip n e c u n o s c u t, sa u m a i b in e z is
c u n o s c u tă în c h ip n e în ţe le s (9 ), p rin in iţie rile ta in ic e ,
in d e m o n stra b ile . M in te a , a ju n să p rin e x e rc iţiu la g o lu l
(σ τέ ρ η σ ις) în d u m n e z e ito r, v re d n ic de lau d ă, ca re o
d e p ă ş e ş te to ta l şi d istin c t a tâ t p e ea câ t şi to a te ce le ce
e x istă , n u p u n e p e s te a c e a R a ţiu n e n im ic d in ce le ce su n t
(1 0 ), n ic i sim ţire , n ic i ra ţiu n e , n ic i m in te , n ic i în ţe le g e re ,
n ic i cu n o ştin ţă , n ic i c e v a c u n o sc u t, n ic i c e v a c u g e ta t, n ici
c e v a g răit, n ic i c e v a sim ţit, n ic i c e v a ce sim te. F e m e ia
ac e ste i m in ţi e ste c u g e ta re a c u ră ţită d e to a tă im a g in a ţia
se n s ib ilă (1 1 ), a v â n d d re p t cap m in te a a c o p e rită b o g a t cu
ilu m in ă rile ( έ π ιβ ο λ α Ί ς ) fă ră d e în c e p u t şi m a i p re s u s d e
în ţe le g e re ale d o g m e lo r n e g ră ite şi n e c u n o s c u te . Ia r cap al
lu i H ris to s , a d ic ă al R a ţiu n ii n e g a tă ta in ic p rin d e p ă şire , este
M in te a rid ic a tă în ch ip a b so lu t şi in fin it p e s te to a te şi în to t
c h ip u l (1 2 ). P e a c e a s ta H ris to s, cel în ţe le s sp iritu a l ca
R a ţiu n e a M in ţii p rin fire, o fa ce c u n o s c u tă c e lo r v re d n ic i.
P e n tru că zice: “ C el ce m -a v ă z u t p e M in e a v ă z u t p e
T a tă l“ .179 Şi în tr-a d e v ă r în ţe le g e re a R a ţiu n ii d e v in e
c u n o ş tin ţă a M in ţii ca re a n ă sc u t-o p e ac eea , în tru c â t
R a ţiu n e a a ra tă M in te a su b s is tâ n d în S in e d u p ă fiin ţă. S pre
a c e a M in te rid ic ă R a ţiu n e a m in te a ce se d o re şte d u p ă
id e n tific a re a c u D u m n e z e u p rin h a r (1 3 ), d u p ă ce a c e a sta şi-
a e lib e ra t în ţe le g e re a de m u lţim e a lu c ru rilo r d e o se b ite
c a lita tiv şi c a n tita tiv şi s-a a d u n a t în tr-o u n ita te d e ifo rm ă ,

179 In. 14, 9.

110
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rin id e n tita te a şi sim p lita te a m iş c ă rii n e în c e ta te şi c u n o s­
c ă to a re în ju r u l lu i D u m n e z e u .180
D e c i to a tă m in te a a c tiv ă (lu c ră to a re , p ra c tic ă ),
“ ru g â n d u -s e şi p ro o ro c in d “ , c u alte c u v in te , că u tâ n d să afle
ra ţiu n ile v irtu ţilo r (c ăci a şa tre b u ie în ţe le s c u v â n tu l
“ ru g â n d u -s e “ ), sa u d e s c o p e rin d c h ip u rile lo r p rin fa p te (căci
a şa tre b u ie în ţe le s c u v â n tu l “ p ro o ro c in d ), tre b u ie să
p riv e a s c ă n u m a i la ra ţiu n e a g o a lă a cre d in ţe i, n e a b ă tâ n d u -şi
cu g e ta re a , g â n d u l sa u lu c ra re a la n im ic a ltc e v a şi d eci
n e a c o p e rin d u -ş i c a p u l, sa u p u n â n d a ltc e v a p e s te el. Şi o ric e
fe m e ie , a d ic ă o ric e d e p rin d e re a m in ţii ac tiv e , “ru g â n d u -s e
sa u p ro o ro c in d “ , a d ic ă m işc â n d u -ş i în ch ip a sc u n s d is p o z iţia
ei in te rn ă , sa u în fă ţiş â n d v irtu te a în c h ip u rile p u rtă rii d in
afară, dacă fa ce a c e a sta fără d is c e rn ă m â n t ra ţio n a l,
n e c in s te şte c a p u l ei. C ăci ea c u ltiv ă a tu n c i b in e le u rm â n d
unei p o fte , o d a tă ce este lip sită de ra ţiu n e a ca re o
îm p o d o b e ş te ca u n ac o p eră m â n t. D e a se m e n e a to a tă m in te a ,
c a re se e x e rc ită în c o n te m p la ţia n a tu ra lă , d a c ă se ro a g ă sa u
p ro o ro c e ş te a v â n d c e v a p e cap , c u alte c u v in te ca u tă să
c u n o a s c ă ra ţiu n ile lu c ru rilo r sa u le îm p ă rtă ş e ş te a lto ra , cu
v re o p o rn ire sp re a ltce v a, fără u n sco p ev la v io s, n e c in s te şte
c a p u l său , c a u n a ce p u n e m a i p re s u s d e cu n o ştin ţa d re a p tă
şi c u c e rn ic ă v re u n lu c ru d in ce le tre c ă to a re . Şi o ric e fe m e ie,
a d ic ă o ric e p e rc e p ţie o rie n ta tă în c h ip u l n a tu ra l sp re
lu c ru rile sen sib ile , d a c ă n u are ra ţiu n ile sp iritu a le a le a c e lo ra
ca a c o p e rito a re , n e c in ste şte capul ei, o c u p â n d u -se cu
c o n te m p la re a c e lo r v ă z u te d in p a tim ă , p e n tru a fe c ţiu n e a

180 Aici se descrie a treia treaptă a urcuşului. Raţiunea credinţei de pe


această treaptă nu mai e credinţa ca normă neevidentă din prima
treaptă, ci e însuşi Logosul cunoscut direct, dar mai presus de
înţelegere, după depăşirea tuturor, şi în acest sens socotit mai
degrabă obiect al credinţei. Aici se arată că apofatismul nu înseamn ă
o necunoaştere totală, ci paralel cu el au loc ilumin ări tainice.

111
Filocalia
n a tu ra lă fa ţă d e ele. Şi ia ră şi, to a tă m in te a în d ră g o s tită d e
te o lo g ia m istic ă , d a c ă se ro a g ă s a u p ro o ro c e şte a v â n d ce v a
p e cap , a d ic ă d a c ă p ă tru n d e la v e d e rile ta in ic e în chip
n e ştiu t, sa u în v a ţă şi in iţia z ă p e alţii în te o lo g ie , a v â n d v re o
fo rm ă a în ţe le g e rii în v re m e ce c u n o a şte sa u fa ce c u n o sc u t
în ch ip m is tic C u v â n tu l cel m a i p re su s d e în ţe le g e re ,
ru ş in e a z ă c a p u l său, p u n â n d p e C e l s im p lu şi m a i p re s u s d e
o ric e în ţe le g e re , su b c e v a d in c e le ce su n t sa u se cu n o sc
(1 4 ). M in te a tre b u ie să fie a tu n c i g o lită d e to a tă id e e a şi d e
to a tă c u n o ştin ţa , ca să v a d ă fă ră ochi pe D um nezeu
C u v â n tu l c e l ad e v ăra t, ştiin d lim p e d e că în p riv in ţa lui
D u m n e z e u su n t m a i a d e v ă ra te n e g a ţiu n ile p rin d e p ă şire ,
ca re v e s te s c re a lita te a p o z itiv ă d iv in ă p rin n e g a re a to ta lă a
c e lo r ce su n t (15). Şi o ric e fe m e ie, ad ic ă o ric e c u g e ta re a
u n e i a stfe l d e m in ţi, ru g â n d u -se sa u p ro o ro c in d c u c a p u l
d e sc o p e rit, a d ic ă e m a n c ip a tă d e sub s tă p â n ire a m in ţii, ca re e
a d u m b rită d e m u lte v e d e ri ta in ic e , n e c in s te şte c a p u l ei,
le p ă d â n d c u n o ş tin ţa d u m n e z e ia sc ă şi ta in ic ă ce ac o p e ră
m in te a ca p e u n cap. D e c i to t b ă rb a tu l, ad ic ă to a tă m in te a
ac tiv ă , s a u n a tu ra lă , s a u te o lo g ic ă 181 c â n d se ro a g ă sa u
p ro o ro c e ş te , a d ic ă p rim e şte în v ă ţă tu ra sa u în v a ţă p e alţii, să
a ib ă d e s c o p e rit c a p u l său, a d ic ă p e H risto s: ce a activă,
n e p re ţu it n im ic m a i m u lt d e c ă t c re d in ţa şi v irtu te a ; cea
n a tu ra lă , nepunând n ic i o a ltă ra ţiu n e m ai p re s u s de
R a ţiu n e a p rim ă ; ia r c e a te o lo g ic ă , n e c o n tu râ n d n ic id e c u m în
s c h e m e le şi în ţe le su rile c â ştig a te d in lu c ru ri, p e C e l m ai
p re s u s d e în ţe le g e re şi d e c u n o ştin ţă . Şi to a tă fe m e ia , ad ică
to a tă d e p rin d e re a m in ţii ac tiv e , sa u p e rc e p ţia c e le i n a tu ra le ,

181 Mintea practică e mintea preocupată de virtuţi, mintea naturală e cea


care contemplă natura, iar mintea teologică e cea care contemplă pe
Dumnezeu. Ele sunt aşezate pe trei trepte. Nu poate dobândi cineva
mintea teologică dacă n-a trecut prin cea, practică şi naturală.

112
Sfântul Maxim Mărturisitorul
sa u c u g e ta re a în ţe le a p tă a ce le i te o lo g ic e , să-şi a c o p e re
ca p u l: d e p rin d e re a ac tiv ă, având aşezat a su p ra ei
d is c e rn ă m â n tu l ra ţiu n ii cu ca re să d e o se b e a s c ă ce le ce
tre b u ie şi c e le ce n u tre b u ie făcu te; p e rc e p ţia , p u te re a
ra ţiu n ii, cu c a re să ju d e c e c u ştiin ţă c e le v ă z u te ; ia r
cu g e ta re a , c u n o ştin ţa c u to tu l in d e m o n stra b ilă a c e lo r m ai
p re s u s d e în ţe le g e re , C ăci to a tă d e p rin d e re a , p e rc e p ţia şi
c u g e ta re a n e a c o p e rită în m o d u l arătat, n u se d e o s e b e şte d e
c e a ra să, a d ic ă d e c e a ca re n -a re n ic i o ra ţiu n e a v irtu ţii, sa u
a ev la v ie i, sa u a c u n o ştin ţe i ta in ic e şi a iu b irii d u m n e z e ie şti.
D e c i o ric e a stfe l d e fe m e ie tre b u ie să aib ă, p e
b u n ă d re p ta te , to td e a u n a s tă p â n ire a ra ţiu n ii, s a u su p ra v e ­
g h e re a ra ţio n a lă a su p ra c a p u lu i. A c e a s ta în p rim u l râ n d
p e n tru în g e ri, ca re v ă d m işc ă rile ară ta te şi n e a ră ta te ale
n o a s tre şi sc riu to t g â n d u l şi to a tă fa p ta sp re la u d a s a u sp re
o s â n d a n o a s tră în z iu a în fric o ş a tă a d ării la iv eală . A p o i
p e n tru c u g e tă rile co n şiin ţe i, în ţe le s e şi ele în m o d fig u ra t ca
în g e ri,182 c a re n e m u s tră p e n tru ce le ce le-a m săv â rşit, sa u n e
a p ă ră a c u m şi în z iu a ju d e c ă ţii. în sfâ rşit şi p e n tru în g e rii răi,
c a re p â n d e s c d e p rin d e re a , p e rc e p ţia şi c u g e ta re a n o a stră ca
în d a tă ce le v ă d d e z v e lite d e d isc e rn ă m â n tu l, d e e v la v ia şi
d e c u n o ş tin ţa ra ţio n a lă şi m in ta lă , să d e a n ă v a lă , fă c â n d să
se n a s c ă c e le p o triv n ic e a c esto ra: lip s a d e d isc e rn ă m â n t, d e
e v la v ie şi n e ştiin ţă , p rin ca re d ra c ii cei răi lu c re a z ă p ă c a tu l,
ră tă c ire a şi n e c re d in ţa .
Ia r ca p al lu i H risto s a fo st n u m it D u m n e z e u , care
c a M in te este p rin fire p rin c ip iu l R a ţiu n ii.

S co lii

1. B ă rb a t este şi a c e la c a re se în d e le tn ic e şte cu

182 Cugetările în greceşte sunt de genul bărbătesc (λογισμοί) ca şi îngerii

113
Filocalia
filo s o fia a c tiv ă (lu c ră to a re , p ra c tic ă ).
2. A n u m it cap p e H ris to s , ca ip o sta s al b u n u ilo r
v iito a re . G ăci c red in ţa, d u p ă d u m n e z e ie sc u l A p o sto l, “ este
ip o s ta s u l c e lo r v iito a re şi d o v a d a lu c ru rilo r n e v ă z u te “ 183 p rin
c e e a ce este a rătat E l însuşi. P en tru că “în E l sunt ascunse toate
com orile c u n o ştin ţe i şi ale în ţe le p c iu n ii“ .184
3. C re d in ţa c e a ip o sta sia tă este c re d in ţa efe c tiv ă
şi lu c ră to a re , p rin ca re C u v â n tu l lui D u m n e z e u se a ra tă în
cei ac tiv i în tru p a t în p o ru n c i.185 Ia r p rin a c e s te a C u v â n tu l îi
d u c e p e cei a c tiv i sp re T atăl, în c a re se află E l d u p ă fire.
4 . B ă rb a t este şi m in te a ce se e x e rc ită c u e v la v ie
în c o n te m p la ţia n a tu rii, având d re p t cap R a ţiu n e a lui
D u m n e z e u , p e ca re o c o n te m p lă c u g e ta re a p rin cred in ţă, ca
p ric in ă c re a to a re a c e lo r văzu te.
5. D a c ă c in e v a v re a să v a d ă în ch ip ju s t c re a ţiu n e a
(c ăci o m u l are p u te re n a tu ra lă să v a d ă b in e şi să d e o se b e a sc ă
b in e le d e ră u ), v a fi c ă lă u z it sp re p o m u l v ie ţii, ca re este
D u m n e z e u , F ă c ă to ru l a to t p o m u l, “în ca re su n t a sc u n se
c o m o rile c u n o ştin ţe i şi ale în ţe le p c iu n ii“ . Ia r dacă,
în tre b u in ţâ n d g re ş it p u te re a n a tu ra lă (a b u z â n d d e ea), v a
v re a să v a d ă c re a ţiu n e a în ch ip ră u , se v a d e p ă rta d e v ia ţă şi
v a m â n c a d in p o m u l c a re a sc u n d e în sin e d e o se b ire a b in e lu i
d e ră u , su p u n â n d sim ţirii şi so c o tin ţe i n e ra ţio n a le m in te a şi
ra ţiu n e a . D e c i u n u l ca a c e la v a so c o ti p lă c e re a c a b in e,
p e n tru că a ju tă la c o n s e rv a re a tru p u lu i, ia r d u re re a şi
o s te n e lile tru p u lu i ca ră u , p e n tru că n u a ju tă la ac ea
c o n se rv a re ; şi va so co ti fă p tu ra d re p t D um nezeu,
p ro c u râ n d u -ş i d in ea p rile ju rile p lă c e rii tru p e şti.

183 Evrei 11,1.


184 Coloseni 2, 3.
185 Credinţa care dă forţă poruncilor sau virtu ţilor este însuşi Hristos, sau
puterea ce emană din El, pe măsura acestei stări a omului.

114
Sfântul Maxim Mărturisitorul
6. în tru c â t d e o d a tă c u R a ţiu n e a , ca re e F ă c ă to a re a
tu tu ro r, e c u g e ta tă şi M in te a , la c a re se ra p o rte a z ă R a ţiu n e a
c a la c a u z a S a, a n u m it p e T atăl cap al lu i H risto s, în
c a lita te a L u i d e M in te , ca re n a şte p rin fire R a ţiu n e a .
7. D in fiin ţa c e lo r v ă z u te şi d in m iş c a re a şi d in
v a rie ta te a lor, c u n o a şte m M onada sfâ n tă cea în tre i
ip o sta su ri.
8. B ă rb a t e şi ce l ce e in iţia t în te o lo g ia m istic ă .
9. L a cu v â n tu l: în ch ip n e în ţe le s , tre b u ie să se
a d a u g e: p rin d e p ă şire , căci este m a i p re s u s d e în ţe le g e re C el
ce este crezu t, ad ică D u m n e z e u .
10. C e l ce a p rim it în ch ip n e ştiu t, p rin n e g a re a în
se n s d e d e p ă şire a c e lo r c re a te , în săşi v e d e re a n e m ijlo c ită a
R a ţiu n ii ce le i m a i p re su s d e o ric e ra ţiu n e , are d re p t cap
R a ţiu n e a ce a a to tu n ic ă , p e s te ca re şi c u ca re şi d u p ă c a re n u
e x is tă a ltă ra ţiu n e p rin fire. E a are ca n ă sc ă to a re p rin fire
u n ic a M in te , sp re ca re că lă u zin d , ca sp re c a p u l E i, m in te a
c e -L u rm e a z ă , p rin D u h u l cel d e-o fiin ţă c u E a, îi d ă v iaţă.
11. F e m e ia m in ţii a c tiv e z ic e că este d e p rin d e re a ,
c a n ă s c ă to a re a c h ip u rilo r v irtu ţii; a celei n a tu ra le , sim ţire a
(p e rc e p ţia p rin sim ţu ri) în n o b ila tă p rin ra ţiu n ile D u h u lu i, ca
n ă s c ă to a re a im a g in ilo r n e p ă tim a ş e ale lu c ru rilo r; ia r a celei
te o lo g ic e , c u g e ta re cu rată, c a p a b ilă să p ă tim e a s c ă în chip
u n ita r lu m in a ce a u n ic ă în tre i strălu ciri.
12. H ris to s z ic e că este R a ţiu n e a ce a m a i p re s u s
d e fiin ţă şi în tru p a tă în ch ip su p ra fiin ţia l, o d a tă ce n ici
în tru p a re a L u i n u a c u p rin s-o m in te a p rin ra ţiu n e a n atu ra lă.
Ia r c a p u l a c e ste ia este M in te a c e a n e c a u z a tă p rin fire,
c u g e ta tă îm p re u n ă cu R a ţiu n e a , a cărei ca u z ă este. C ăci cel
c a re a v ă z u t p rin c re d in ţă R a ţiu n e a , a v ă z u t ta in ic d e o d a tă cu
R a ţiu n e a şi M in te a ca re n a ş te în ch ip n e te m p o ra l R a ţiu n e a ,
a flâ n d u -se în R a ţiu n e d u p ă fiin ţă.

115
Filocalia
Ia r u n ii sp u n că p rin H ris to s se in d ic ă aici
o m e n ita te a lu i H ris to s , ca u n a ce e ca p al to tu lu i, a d ic ă al
în tre g ii firi. Şi cap al a c e ste i o m e n ită ţi este d u m n e z e ire a lui
H risto s. D â n d a c e ştia n u m e le în tre g u lu i p ă rţilo r, a d u c o
tâ lc u ire ju s tă .
13. Id e n tita te a m in ţii d e s ă v îrşite c u D u m n e z e u
d u p ă h a r în s e a m n ă m iş c a re a sim p lă şi n e îm p ă rţită a m in ţii în
ju r u l C e lu i ce este p rin fire u n u l şi acelaşi. A c e a s tă m iş c a re
n u p rim e ş te în ţe le s u ri ca re se d e o se b e sc d u p ă c a n tita te a
su b sta n ţe i s a u d u p ă c a lita te a p u te rii ci n u m a i o b u c u rie
n e g ră ită , p lin ă d e o sim ţire m a i p re su s d e în ţe le g e re .
14. R u g ă c iu n e a ce lu i a c tiv (p ra c tic ) co n stă, zice ,
în c e re re a v irtu ţilo r, ia r p ro o ro c ia în c o m u n ic a re a a d e v ăra tă
a ra ţiu n ilo r d in ele. R u g ă c iu n e a ce lu i ce se în d e le tn ic e şte cu
c o n te m p la re a n a tu rii co n stă, z ic e , în c e re re a c u n o ştin ţei
ş tiin ţific e a lu c ru rilo r, ia r p ro o ro c ia “în c o m u n ic a re a
a c e s te ia a lto ra , p riritr-o în v ă ţă tu ră ad e v ăra tă . în sfâ rşit,
ru g ă c iu n e a ce lu i ce se în d e le tn ic e ş te c u te o lo g ia , este, zice ,
tă c e re a ta in ic ă , în tim p u l c ă re ia m in te a se face, p rin n e g a re a
lu c ru rilo r în sen s d e d e p ă şire , v re d n ic ă d e u n ire a ce a m ai
p re s u s d e în ţe le g e re şi c u n o ştin ţă ; ia r p ro o ro c ia a c e stu ia este
in iţie re a ta in ic ă a a lto ra în ac e ste a . C ăci ru g ă c iu n e a
în fă p tu ie ş te u n ire a ce lu i ce se ro a g ă c u D u m n e z e u , ia r
p ro o ro c ia p e n tru D u m n e z e u în d e a m n ă p e c e l ce p ro o ro c e şte
să c o m u n ic e o a m e n ilo r b u n u rile d a te lu i.186
15. C ân d afirm ăm p e D u m n ez eu din lucruri, îl
cu g etăm d eo d ată cu ele, d ar ca p e cauza făcătoare. C ân d însă
n eg ă m cu to tu l p e D u m n ez eu p o rn in d d e la lucruri, nu-L
cu g etăm îm p reu n ă cu ele n ici în calitate d e cauză, întrucât, la

186 Rugăciunea însoţind pe om pe toate treptele urcu şului duhovnicesc,


până la unirea cu Dumnezeu, se deosebe şte cu fiecare stare a omului.
Rugăciunea ca tăcere tainică este rugăciunea curată.

116
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d rep t vo rb ind, n u are cu lucrurile nici o relaţie, în tem eiu l
căreia ar trebui să cugetăm îm p reu n ă id eile celor care sunt în
relaţie.187 A şad a r teo lo g u l adevărat face din n eştiin ţa prin
d ep ăşire o poziţie d e cunoaştere adevărată; el cunoaşte adică
în su şirea lui D u m n ez eu d e a fi cu to tu l n e în ţe le s.

în tre b a re a 26

Dacă regele Babilonului înseam nă alegoric


“d ia vo lu l, cum se înţelege cuvântul trimis de D umnezeu
prin proorocul Ierem ia către regii neam urilor ş i către regii
lu i Iuda, p i care îi ameninţă cu “închisori şi lanţuri,
foam ete ş i moarte, sabie şi robie, de nu-i vor slu ji lui, iar
celor ce-i vor slu ji de bunăvoie le va fi cu îngăduinţă p e
păm ântul lo r ’? 88 Ş i de ce îl num eşte “sluga Sa‘‘ zicând:
“Am dat to t păm ântul lu i Nabuhodonosor, regele
Babilonului, sluga mea, ş i fiarele câmpului le-am dat să-i
slujească lu i“.189 Ce este deci slujirea adusă diavolului şi ce
sunt fiarele? Ce sunt apoi cele sase feluri de ameninţări şi
cine sunt regii neam urilor ş i regii lu i Iuda?

R ăspuns

D ia v o lu l este şi d u şm a n şi ră z b u n ă to r al lu i D u m ­
n e z e u . E ste d u şm a n , c â n d d in u ră fa ţă d e E l îşi d ă a p a re n ţa
u n e i iu b iri p ie rz ă to a re fa ţă d e n o i o a m e n ii, în d e m n â n d u -n e
p rin p a tim ile d e b u n ă v o ie ale p lă c e rii să a le g e m în lo c u l

187 Sf. Maxim spune adeseori că Dumnezeu este în afară de relaţie, în


sensul că nu e legat în chip necesar de lucruri, ca atunci când îl
cugetăm să cugetăm că lucrurile derivă în mod necesar din El.
Dumnezeu se poate cugeta fără lucruri.
188 Ieremia 27, 8.
189 Ieremia 27. 6.

117
Filocalia
b u n u rilo r v e ş n ic e lu c ru rile v re m e ln ic e . P rin a c e a s ta fu rân d u -
n e ap o i to a tă d o rire a su fle tu lu i, n e d e sfa c e c u to tu l d e la
d ra g o s te a d e D u m n e z e u , fă c â n d u -n e d u ş m a n i cu v o ia ai
F ă c ă to ru lu i.
Ia r ră z b u n ă to r este c â n d , d e z v e lin d u -şi to a tă u ra
sa fa ţă d e n o i, c a re i-a m a ju n s d a to rn ic i d in p ric in a p ă c a ­
tu lu i, c e re p e d e p s ire a n o a stră (1). C ăci n im ic n u d e sfa tă m a i
ta re p e d ia v o l ca o m u l p e d e p sit, în g ă d u in d u -i-s e a c e a sta şi
s c o rn in d u n a d u p ă a lta su fe rin ţe le p a tim ilo r fă ră d e v o ie se
n ă p u s te ş te ca u n v ifo r fă ră m ilă a su p ra c e lo r p e s te ca re a
d o b â n d it, d in în g ă d u in ţa lu i D u m n e z e u , p u te re n e u rm ă rin d
să îm p lin e a s c ă o p o ru n c ă d iv in ă , ci d o rin d să-şi sa tu re
p a tim a u rii sa le îm p o triv a n o astră . E l v re a c a m a re a p o v a ră a
n e c a z u rilo r d u re ro a s e , su fle tu l sfâ rşit d e s lă b ic iu n e să-şi ta ie
de la sin e p u te re a n ă d e jd ii în D um nezeu, fă c â n d d in
în tâ m p lă rile d u re ro a se c a re v in p e ste el n u p ric in i p e n tru
re c u le g e re a m in ţii, ci p ric in i d e n e c re d in ţă .
D u m n e z e u , b u n fiin d şi v râ n d să sm u lg ă d in n o i,
c u to tu l să m â n ţa p ă c a tu lu i, a d ic ă p lă c e re a , ca re d e sfa c e
m in te a d e la iu b ire a lu i D u m n e z e u , în g ă d u ie d ia v o lu lu i să
a d u c ă a su p ra n o a s tră ch in u ri şi p e d e p se . P rin a c e a s ta E l
u s u c ă v e n in u l p lă c e rii d e m a i în a in te c u c h in u rile su fle tu lu i
(2 ) şi în a c e la şi tim p v re a să să d e a sc ă u ra şi d e să v â rşita
sc â rb ire fa ţă de ce le p re z e n te , c a re d e z m ia rd ă num ai
sim ţu rile , ca fa ţă d e u n e le ce n u n e ad u c n im ic a ltc e v a d e c â t
p e d e p s e p rin fo lo s ire a lor. E l v re a m a i d e p a rte să fa că d in
p u te re a p e d e p s ito a re şi d in u ra d e o a m e n i a a c e lu ia o p ricin ă
a re a d u c e rii fo rţa te la v irtu te , a c e lo r ce a u a lu n e c a t d e
b u n ă v o ie d in ea.
D e c i d ia v o lu l e n u m it “ slu g a lu i D u m n e z e u “ ca
cel c , c u în g ă d u ire a lu i D u m n e z e u , p e d e p s e ş te p e p ăc ă to şi,
ră m â n â n d to tu şi a p o sta t şi tâ lh a r v ic le a n , ca u n u l ce are

118
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a p le c a re a v o in ţe i fo a rte în ru d ită c u a c e lo r ce s-a u d e p ă rta t
d e D u m n e z e u p rin p lă c e re . C ăci e d re p t să fie c h in u iţi d e
d ia v o l cei ce a u îm b ră ţiş a t cu v o lu p ta te p la n u rile lu i v ic le n e
p rin p ă c a te le de b u n ă v o ie . A stfe l d ia v o lu l este a tâ t
s e m ă n ă to ru l p lă c e rii, c â t şi a d u c ă to ru l d u re rii p rin p ă tim irile
fă ră v o ie.
C â n d d ec i lo c u ito rii Iu d e ii şi ai Ie ru sa lim u lu i,
a d ic ă cei ce a u d o b â n d it d e p rin d e re a fa p te lo r s a u ş tiin ţa
c o n te m p la ţie i, le fo lo se sc a c e ste a p e n tru sla v a c e a d e la
o a m e n i, u m b rin d c h ip u rile v irtu ţilo r p rin îm p lin ire a lo r
n u m a i c a a ta re şi m u lţu m in d u -s e să g ră ia sc ă n u m a i c u v in te le
în ţe le p c iu n ii şi ale c u n o ştin ţe i, fă ră să se fa că fa p te le
d re p tă ţii, ia r p e d e a s u p ra m â n d rin d u -s e fa ţă d e alţii p e n tru
v irtu te a şi ştiin ţa lo r, p e d re p t c u v â n t su n t p re d a ţi o s te n e lilo r
şi n e c a z u rilo r, ca p rin p ă tim ire a lo r să în v e ţe s m e re n ia u ita tă
d e ei d in p ric in a p ă re rii d e şa rte ce şi-o fac d e sp re ei în şişi.
Ş tiin d a c e s t lu c ru şi m in u n a tu l A p o s to l a p re d a t S atan ei p e
n e le g iu itu l d in C o rin t sp re p ie rd e re a tru p u lu i, ca d u h u l să se
m â n tu ia s c ă în z iu a D o m n u lu i Iis u s .190 D e a c e e a e p re d a t şi
re g e le Iu d e ii şi al Ie ru sa lim u lu i re g e lu i A s irie n ilo r,
a ră tâ n d u -s e p rin a c e a s ta că m in te a c o n te m p la tiv ă şi
c u n o s c ă to a re (g n o stic ă ) e p re d a tă d ia v o lu lu i sp re p e d e p sire ,
c a a c e la să a d u c ă a su p ra ei c h in u ri şi n e c a z u ri d u p ă d re p ta te ,
ia r ea să în v e ţe , su fe rin d , să filo so fe z e m a i d e g ra b ă d e sp re
ră b d a re a în n e c a z u ri, d e c â t să se m â n d re a s c ă c u d e şe rtă c iu n e
p e n tru lu c ru ri ca re n u e x istă c u ad e v ăra t.
D e c i to t ce l ce ra b d ă d e b u n ă v o ie şi c u m u lţu m ire
g re le le n e c a z u ri ale în c e rc ă rilo r fă ră v o ie , c o n ştie n t d e re le le
p e ca re le -a săv â rşit, n u este sc o s d in d e p rin d e re a şi h a ru l
v irtu ţii şi al c u n o ştin ţe i, ca lo c u ito rii d e o d in io a ră d in Iu d e e a
şi Ie ru sa lim . A c e a s ta p e n tru că s u p o rtă d e b u n ă v o ie ju g u l

190 Cor. 5, 5.

119
Filocalia
re g e lu i B a b ilo n u lu i şi, ca u n u l ce îşi a c h ită o d a to rie ,
p rim e ş te c h in u rile a d u se a s u p ra lui. R ă m â n â n d în ele,
p lă te ş te re g e lu i B a b ilo n u lu i m u n c ile siln ic e p rin p a rte a
p ă tim ito a re a firii, în v o in d u -s e la ele p rin d re a p ta ju d e c a tă ,
ca u n u l ce i le d a to re a z ă a c e lu ia d in p ric in a p ă c a te lo r d e m ai
în a in te ; ia r lu i D u m n e z e u îi a d u c e p rin în c h in a re ad e v ăra tă ,
a d ic ă p rin d isp o z iţia sm e rită a su fle tu lu i, în d re p ta re a
g re şe lilo r.
D a r cel ce n u p rim e şte c u m u lţu m ire n e c a z u rile şi
în c e rc ă rile fa ră v o ie , a d u se a su p ra lu i c u în g ă d u ire a lui
D um nezeu, în v e d e re a în d re p tă rii, şi nu se p o c ă ie şte
le p ă d â n d în a lta p ă re re d e sin e care-i v in e d in în c h ip u ire a că
e d re p t, ci se îm p o triv e ş te h o tă râ rilo r d u m n e z e ie şti
în te m e ia te pe ju d e c ă ţile Lui c e le d re p te , a se m e n e a
lo c u ito rilo r d e o d in io a ră d in lu d e e a , şi n u p rim e ş te d e b u n ă
v o ie ju g u l re g e lu i B a b ilo n u lu i, este p re d a t, la p o ru n c a
d u m n e z e ia sc ă , re g e lu i B a b ilo n u lu i ca să fie d u s în ro b ie , să
fie a ru n c a t în în c h iso ri şi la n ţu ri, să su fe re d e fo a m e te şi
sab ie, fiin d sco s d e to t d in p ă m â n tu l lu i ad ică , d in p ă ru ta
d e p rin d e re a v irtu ţii şi a c u n o ştin ţe i. P rin d u c e re a în ro b ie , e
o s â n d it la în s tră in a re a d e ce le d u m n e z e ie şti; p rin a ru n c a re a
în în c h is o ri, e o s â n d it la în c h ip u irile m in c in o a s e d e sp re
lu c ru ri; p rin p u n e re a în la n ţu ri, la în c e ta re a to ta lă a o ric ă re i
fa p te bune; p rin fo a m e te , la lip sire a de în v ă ţă tu rile
d u m n e z e ie şti; p rin , m o a rte , la în v â rto ş a re a şi n e s im ţire a
to ta lă fa ţă d e ce le b u n e ; p rin sab ie, la cu g e tă ri p ă tim a ş e şi
d e sfrâ n a te , ca re stin g a m in tire a lu i D u m n e z e u (3).
T o a te a c e ste a şi m a i m u lte d e c â t a c e ste a le su fe ră
cel sc o s d in d e p rin d e re a v irtu ţii şi a cu n o ştin ţe i, ca d in
p ă m â n tu l său , p e n tru fa p tu l că n u v re a , d in p ric in a m â n d rie i
şi a în c h ip u irii d e şa rte , să p lă te a sc ă d a to riile p e n tru g re şeli,
p rim in d c u b u n ă v o in ţă n e c a z u rile , n e v o ile şi strâ m to ră rile .

120
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în a c e a stă p riv in ţă să n e fie p ild ă d u m n e z e ie sc u l A p o s to l,191
c a re to tu şi, p e n tru d re p ta te a lu i, e ra slo b o d d e o ric e d a to rie
fa ţă d e acestea. C ăci ştia m a re le A p o sto l că u m ilire a ce a
d in a fa ră a tru p u lu i p rin m u n c i, este p ă z ito a re a c o m o rilo r
d u m n e z e ie ş ti d in su flet. Şi d e a c e e a ră b d a c u b u c u rie atât
p e n tru el, c â t şi p e n tru cei c ă ro ra a v e a să le fie p ild ă d e
v irtu te şi d e cred in ţă, şi c h ia r d a c ă v o r su fe ri p e d re p ta te ,
d u p ă p ild a C o rin te a n u lu i p e d e p s it, să a ib ă ca m â n g â ie re şi
c a p ild ă d e ră b d a re p e cel ce su fe ră fă ră să fie v in o v a t.
Ia r re g ii n e a m u rilo r d in a c e s t lo c al S c rip tu rii cre d
că su n t o a m e n ii ca re sta u în fru n te p rin d ife rite le p a tim i d e
o ca ră. E i în c ă su n t su p u şi d u p ă d re p ta te , p e d e p s e i p e n tru
p ă c a te le lo r şi d e a c e e a p re d a ţi re g e lu i B a b ilo n u lu i, ca
p u te re p e d e p s ito a re ce se b u c u ră d e c h in u ire a firii. A stfe l
re g e le E g ip tu lu i este m in te a d e s frâ n a tă şi iu b ito a re d e
p lă c e ri; M o a b ite a n u l e ste m in te a d e z m ie rd a tă şi p â n g ă rită ;
A m a n ite a n u l este m in te a d e d a tă z g â rc e n ie i; S iria n u l este
m in te a s u p e rstiţio a s ă şi d ia le c tic ă (c e rtă re a ţă ), căci s-a sp u s
că s in g u r S iria n u l a s ta t îm p o triv a lu i S o lo m o n ,192 ad ic ă
îm p o triv a p ă c ii şi a în ţe le p c iu n ii (4); re g e le d in T ir este
m in te a iu b ito a re d e lu m e şi d e v iaţă; ia r d in tre ce ila lţi re g i
fie c a re sim b o liz e a z ă c e e a ce îşi p o a te d a se a m a o m u l
în ţe le p t (g n o stic ), c ă u tâ n d s in g u r în ţe le s u l lo r p rin
tă lm ă c ire a n u m e lo r lo r, sa u a lo c u rilo r u n d e se am in te sc , sa u
lu â n d a m in te la c h ip u l în ca re v ie ţu ie sc , s a u la în d e le tn ic irile
lo r, s a u la v ră ş m ă ş ia lo r sp e c ia lă fa ţă d e Isra el. C ăci n u
to td e a u n a şi to ţi tre b u ie tâ lc u iţi d u p ă a c e la şi în ţe le s, ci d u p ă
tre b u in ţa c e ru tă d e îm p re ju ră ri şi d u p ă în ţe le s u l p ro feţie i.
P e n tru că S c rip tu ra în ţe le g e o d a tă p rin F a ra o n p e
d ia v o lu l, a ltă d a tă le g e a firii. P rim u l în ţe le s i-l d ă c â n d v re a

191 II Cor. 12, 10.


192 III Regi 11, 25.

121
Filocalia
să p ră p ă d e a s c ă p e Isra e l; al d o ile a , c â n d îi slu je şte d u p ă
o râ n d u ire de su s Io sif, ca re în tru c h ip e a z ă p ro fe tic pe
D u m n e z e u C u v â n tu l ce slu je şte d e b u n ă v o ie firii şi p a tim ilo r
n o a stre , a fară n u m a i d e p ăc at. D e a s e m e n e a şi re g e le T iru lu i
este în ţe le s o d a tă ca d ia v o lu l, ia r a ltă d a tă c a le g e a n atu ra lă.
P rim u l în ţe le s i se d ă c â n d lu p tă îm p o triv a lu i Isra e l p rin
S is a ra ,193 al d o ile a c â n d se îm p rie te n e şte cu D a v id şi a ju tă
lu i S o lo m o n la z id ire a te m p u lu i d u m n e z e ie s c .194 Şi m u lte
alte în ţe le s u ri se d a u fie c ă ru ia d in tre re g ii în şira ţi d e Sf.
S c rip tu ră , d u p ă se n s u l ce-l are p ro o ro c ia .
Ia r fia re le , p e c a re le p re d ă D u m n e z e u re g e lu i
B a b i-lo n u lu i, s u n t d ra cii, d in tre ca re fie c a re lu cre ază , d u p ă
d e sto in ic ia lui în n ă s c u tă , la a d u c e re a u n e ia sa u a lte ia d in tre
isp ite . C ăci fie c a re este s ă m ă n ă to ru l altei ră u tă ţi şi fie c a re
este m a i v ic le a n d e c â t a ltu l şi m a i is c u sit sp re u n a n u m it fel
d e ră u ta te. D a r n ic i d ra c ii în şişi n u p o t slu ji în n ic i o p riv in ţă
d ia v o lu lu i, în c e p ă to ru lu i a to a tă ră u ta te a , fă ră în g ă d u ire a lui
D um nezeu. T re b u ie ca în su şi D um nezeu să în g ă d u ie ,
p re c u m s in g u r ştie, în g ija L u i d e lu m e şi în iu b ire a d e
o a m e n i, d ia v o lu lu i să ad u c ă, p rin slu jito rii lui, d ife rite
p e d e p s e a su p ra n o a s tră p e n tru p ă c a te le săv â rşite . A c e a s ta se
a ra tă lim p e d e în is to ria lu i Io v , u n d e se sp u n e că d ia v o lu l n ­
a p u tu t să se a p ro p ie d e Io v fă ră în g ă d u ire a lu i D u m n z e u .195
D a r şi N a b u h o d o n o s o r în su şi, re g e le B a b ilo n u lu i,
e în ţe le s d e m u lte ori c a le g e a n atu ra lă. A c e a s ta o a ra tă în
s c ris o a re a a d re sa tă lo c u ito rilo r d in Ie ru sa lim , ac ei care,
n e p u tâ n d să îm p lin e a s c ă le g e a d u h o v n ic e a sc ă , a u fo st m u ta ţi
în p ăm ân tu l B abilonului, adică în deprinderea confuziei
p ă m â n te şti. E i le c e r a c e s to ra să se ro a g e p e n tru v ia ţa lui

193 Iud. 4, 2
194 II Regi 5, 11.
195 Iov. l, 13.

122
Sfântul Maxim Mărturisitorul
N a b u h o d o n o so r, re g e le B a b ilo n u lu i, şi p e n tru v ia ţa lui
B a lta z a r fiu l lui, a d ic ă p e n tru le g e a n a tu ra lă , şi p e n tru
d e p rin d e re a ei c u fa p ta (5), sub ca re a u că zu t o d in io a ră , ca
să fie z ile le lo r ca z ile le c e ru lu i“ .196 P rin a c e ste c u v in te ei c e r
c e lo r ce au ră m a s în sta re a n e p ă tim a ş ă a v irtu ţii şi în
a d e v ă ru l c u n o ştin ţe i să se ro a g e ca să fie g â n d u rile leg ii
n a tu ra le şi ale d e p rin d e rii ei c u fa p ta , sub ca re a u aju n s
p ă ră s in d le g e a d u h u lu i, ca g â n d u rile d u m n e z e ie şti ale leg ii
d u h o v n ic e ş ti, n u m in d g â n d u rile “ z ile “ , ia r le g e a d u h o v n i­
c e a s c ă “ c e r“ . E i se ru g a u ad ică lu i D u m n e z e u , ca să n u se
d e p ă rte z e le g e a n a tu ra lă şi o s te n ic io a să sub ca re au aju n s, d e
le g e a d u h o v n ic e a s c ă (6).
C u a c e s te a c o n su m ă şi c u v â n tu l p e ca re m a re le
D a n iil i l-a sp u s în ch ip ta in ic lu i N a b u h o d o n o so r, ca
a m e n in ţa re d u m n e z e ia sc ă , c â n d i-a tă lm ă c it v e d e n ia d in vis:
“ Şi te v o i iz g o n i d in tre o a m e n i, şi v a fi lo c u in ţa ta c u fia re le
sălb a tic e ; şi te v o r h ră n i cu ia rb ă că p e u n b o u şi v e i d o rm i
su b ro u ă c e ru lu i; şi şa p te ani v o r tre c e p e s te tin e p â n ă câ n d
v e i c u n o a şte că C e l P re a în a lt stă p â n e şte p e s te îm p ă ră ţia
o a m e n ilo r şi o d ă cu i v o ie şte . Şi p e n tru că a spus: L ăsa ţi
co lţu l ră d ă c in ilo r arb o re lu i în p ă m â n t, îm p ă ră ţia ta îţi v a
ră m â n e şi d in ea v e i c u n o a şte îm p ă ră ţia ce a c e re a sc ă “ .197
P rin iz g o n ire p o a te că în ţe le g e s c o a te re a d in R a i
în lu m e a a c easta, p e n tru c ă lc a re a p o ru n c ii, şi c ă d e re a d e la
p e tre c e re a c u sfin ţii în g e ri, a d ic ă d e la v e d e rile sp iritu a le ,
su b p u te re a le g ii n a tu ra le în te m e ia tă p e sim ţire . Ia r lo c u ire a
c u fia re le să lb a tic e în s e m n ă p e tre c e re a c u p a tim ile şi cu
d ra c ii ca re le lu cre ază . Ia rb a c u ca re l-a u h ră n it (în g e rii, zic
u n ii co d ici, s a u o a m e n ii, z ic alţii, n u fia re le c u ca re a v e a
lo c u in ţa , căci a c e le a nu h ră n e sc , ci sfâ şie ), în se m n ă

196 Baruh l, 11.


197 Daniil 4, 22-23.

123
Filocalia
c u n o a ş te re a n a tu ra lă p rin sim ţire a lu c ru rilo r şi lu c ra re a
o s te n ito a re a v irtu ţii; p e a c e s te a le p ro c u ră ca p e o iarb ă,
o a m e n ilo r în g e rii.
Ia r “v e i d o rm i sub ro u ă c e ru lu i“ , în s e a m n ă a av ea,
p rin P ro v id e n ţa d u m n e z e ia sc ă , p u te re a ca re se află în
ac estea. “R o u a c e ru lu i“ in d ic ă P ro v id e n ţa , c a re h ă ră z e şte
o m u lu i în veacul a c esta, p e lâ n g ă to a te ce le în şira te ,
c o n s e rv a re a în ex isten ţă; sa u le g e a firii, ca re ră m â n e cu
d e s ă v â rş ire n e stric a tă ; sa u p o a te c u n o a şte re a în p a rte a c e lo r
in te lig ib ile , p e ca re n e -o m ijlo c e s c lu c ru rile v ă z u te p rin
h a ru l lu i D u m n e z e u şi ca re ţin e p e o m aici în n ă d e jd e a c e lo r
v iito a re .
C u v in te le “ şap te ani v o r tre c e p e s te tin e “ in d ic ă
în tin d e re a c ru g u lu i în ş e p tit al v re m ii în v e a c u l ac esta. Sub
a c e s t c ru g a c ă z u t fire a, d e o a re c e n -a p ă z it d e p rin d e re a şi
lu c ra re a p ro p rie , d a r d u p ă sfâ rşitu l lu i, la în v ie re a a ştep ta tă ,
se v a re în to a rc e iară şi la sin e, p rin le p ă d a re a în s u ş irilo r
d o b ito c e şti (ira ţio n a le ), p rim in d d in n o u m ă rire a d e la
în c e p u t a îm p ă ră ţie i, d u p ă ce a c u n o sc u t, p rin ic o n o m ia
P ro v id e n ţe i d in a c e s t v e a c , stă p â n ire a a d e v ă ra te i îm p ă ră ţii
(7). C ăci p rin c u v in tele: “ lă saţi co lţu l ră d ă c in ilo r p o m u lu i în
p ă m â n t“ , se a ra tă că n u se sm u lg e d e p lin , d in p ric in a g re şelii
d e la în c e p u t, s ă m â n ţa şi p u te rile b u n ă tă ţii.198 D a to rită
a c e sto ra , re lu â n d u -şi fire a iară şi c re şte re a , re v in e p rin
în v ie re la m ă rire a şi fru m u s e ţe a fire a sc ă d e m a i în ain te.
D a r lu c ru l cel m a i b u n este să asc u ltă m d e le g e a
p o ru n c ilo r şi să în v ă ţă m a n e stin g e c u g e tu l tru p e s c p rin
o s te n e lile d e b u n ă v o ie . Şi n u e n u m a i u n lu c ru b u n ac esta, ci
şi fo a rte în ţe le p t şi c u v iin c io s p e n tru cei ce şi-a u fă cu t
ra ţiu n e a în n ăscu tă stăpână p este patim i. Ia r d e n u facem lucrul
acesta, să-l fa c e m p e al d o ile a , să n e lă să m c e rta ţi fă ră v o ie şi

198 Prin căderea în păcat chipul dumnezeiesc în om nu dispare cu totul.

124
Sfântul Maxim Mărturisitorul
să p rim im cu m u lţu m ire a c u v e n ită v o ia C e lu i ce n e c e a rtă p e
n o i, c a p e u n fe l d e j u g al re g e lu i d in B a b ilo n , sp re p e d e a p s a
p ă c a te lo r p e ca re le -a m făcu t. Şi a tu n ci re g e le sp iritu a l al
B a b ilo n u lu i n u n e v a m u ta m in te a d in p ă m â n tu l n o stru ,
a d ic ă d in c re d in ţa , d in n ă d e jd e a şi d in d e p rin d e re a v irtu ţii:
D e c i în a c e st în ţe le s, a ră ta t m a i în a in te , este n u m it d ia v o lu l
şi “ slu g a lu i D u m n e z e u “ şi în a c e s t în ţe le s se d a u p e m â n a lui
re g ii p o p o a re lo r, re g e le d in Iu d a şi fia re le câ m p u lu i.

S co lii

1. E x p lic ă în ce ch ip d ia v o lu l este d u şm a n şi
ră z b u n ă to r al lu i D u m n e z e u .
2 . O ste n e a la şi n e c a z u l c u ră ţă su fle tu l în tin a t d e
m u rd ă ria p lă c e rii şi sm u lg e c u to tu l a fe c ţiu n e a lu i fa ţă d e
lu c ru rile m a te ria le , d e sc o p e rin d u -i p a g u b a ce o are d in
iu b ire a fa ţă d e ele. P e n tru a c e a sta D u m n e z e u în g ă d u ie
d ia v o lu lu i, d u p ă o ju d e c a tă d re a p tă , să su p e re p e o a m e n i cu
to t fe lu l d e n e c a z u ri.
3. C e l ce su fe ră fiin d c ă a n e s o c o tit h a ru l lui
D um nezeu, dacă re c u n o a şte ra ţiu n e a P ro v id e n ţe i
d u m n e z e ie ş ti ca re v re a să-l v in d e c e , p rim e şte cu m u lţu m ire
şi c u b u c u rie n e c a z u l şi îşi în d re a p tă g re şe a la p e n tru care
e ste certat. C el ce se arată în s ă n e s im ţito r fa ţă d e a c e a stă
d o fto rie ce i se dă, p e d re p t c u v â n t este sc o s d in h a r şi p re d a t
c o n fu z ie i p a tim ilo r, d â n d u -i-s e d ru m u l să v in ă la p ă c a tu l cu
fa p ta , s p re ca re e ra p u rta t d e d o rin ţa lău n trică .
4 . S o lo m o n a v e a p a c e a p rin în ţe le s u l n u m e lu i, ia r
în ţe le p c iu n e a p rin d a ru l lu i D u m n e z e u , ca ro d al ru g ă c iu n ii.
5. N a b u h o d o n o s o r în s e a m n ă aici le g e a n atu ra lă,
ia r B a lta z a r fiu l lu i, d e p rin d e re a c u le g e a n atu rală.
6. E v ă d it d in ru g ă c iu n e că N a b u h o d o n o so r şi

125
Filocalia
B a lta z a r în s e a m n ă aici le g e a n a tu ra lă şi d e p rin d e re a n ă sc u ta
d in ea, d a r n u d iav o lu l. C ăci n im e n i n u sp u n e că se face
ru g ă c iu n e p e n tru d iav o lu l. O ru g ă c iu n e pe c a re n -a
c o n d a m n a t-o c u v â n tu l p ro o ro c e s c , n u tre b u ie să c re d e m că
s-a ad u s lu i D u m n e z e u p e n tru d iav o lu l.
7. F ire a se v a re în to a rc e la sin e în săşi, re c ă p ă tâ n d
lip s a de păcat şi n e stric ă tiu n e a . C ăci p ă c ă to şii, ad ic ă
p ric in ile p ă c a tu lu i, v o r p ie ri şi to ţi v o r fi fă ră d e p ă c a t şi p rin
a c e a s ta fă ră stric ă c iu n e ; p e n tru că a c e s te a se n a s c u n a d in
alta. Şi to ţi v o r c u n o a şte îm p ă ră ţia c e a ad e v ăra tă , u n ii p rin
ilu m in a re , alţii p rin o sâ n d ă . D a r n u to ţi se v o r b u c u ra d e
b u n u ri, şi cei ce se v o r b u c u ra n u se v o r b u c u ra la fel.

în tre b a re a 27

Odată ce Dom nul a poruncit lim pede după


înviere să fie învăţate toate neam urile,199 de ce a m ai avut
Petru lipsă de descoperire în cazul lu i C ornelie?00 Ş i de ce
A postolii din Ierusalim , auzind de cele cu privire la
Cornelie, se deosebeau de Petru?01

R ă sp u n s

A a v u t fo a rte m a re lip să Sf. P e tru , fru n ta şu l


A p o s to lilo r, d e o d e sc o p e rire c u p riv ire la n e a m u ri. C ăci n u
ştia că n u este n ic i o d e o s e b ire în tre tă ie re a îm p re ju r şi
n e tă ie re a îm p re ju r în p riv in ţa c red in ţei. N u ş tia a d ic ă lim p e ­
d e că D o m n u l a sp u s să fie în v ă ţa te n e a m u rile , fă ră să m a i
fie o b lig a te la s lu jire a d in afară a leg ii, p â n ă ce n u i-a a ră ta t

199 Mt. 28, 19.


200 Fapte 10, 11.
201 Fapte 11, l urm

126
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rin d e s c o p e rire ta in a sfa tu lu i S ău asc u n s. A b ia a c e a sta l-a
co n v in s, p rin sim b o lu l p â n z ă tu rii, că h a ru l D u h u lu i S fâ n t se
d ă şi n e a m u rilo r, ca şi lu i, n u m a i p rin c re d in ţă şi d e c i în
H ris to s n u e ste d e o s e b ire în tre Iu d e u şi E lin . D a r n ici
A p o s to lii d in Ie ru sa lim n -a u ştiu t d e a c easta. D e a c e e a s-au
d e o s e b it d e el, p â n ă ce a u a fla t şi ei b o g ă ţia ce a a sc u n să a
m ilo s tiv irii d u m n e z e ie şti c u p riv ire la to ţi o a m e n ii. C ăci
h a ru l p ro p o v ă d u irii a d u c e a o v ia ţă d u m n e z e ia s c ă şi o slu jire
n o u ă , d e o s e b ită d e c e a a leg ii, şi o în v ă ţă tu ră a su fletu lu i,
c a re îl fa ce să se e lib e re z e d e b u n ă v o ie şi d in p ro p rie
h o tă rîre d e tru p , p re c u m şi o n a ş te re m a i d u m n e z e ia s c ă d in
a lt iz v o r (1). D a r to c m a i d in a c e a stă p ric in ă cei în c re d in ţa ţi
c u s lu jb a p ro p o v ă d u irii a v e a u lip s ă la to t c u v â n tu l d e
în v ă ţă tu ra ce lu i ce i-a trim is. B a d a c ă n u p a r c u iv a m ai
s c ru p u lo s decât tre b u ie , fie c a re cuvânt al p o ru n c ii
d u m n e z e ie ş ti avea tre b u in ţă de o în v ă ţă tu ră şi de o
d e s c o p e rire ca re să-i h o tă ra s c ă m o d u l în ca re tre b u ie
îm p lin it (2). C ăci n u se află n ic id e c u m c in e v a ca re să
cunoască m odul de a p lic a re al v re u n u i cu v â n t, fără
d e s c o p e rire a ce lu i ce a g ră it a c e st c u v â n t (3). Ş tiin d -o
a c e a s ta şi v e s titu l P e tru , d u p ă ce a p rim it d e la D o m n u l
p o ru n c a p ro p o v ă d u irii în tre n e a m u ri, n u a p o rn it la lu cru , ci
a a şte p ta t să fie în v ă ţa t m o d u l d e a p lic a re al p o ru n c ii d e
c ă tre C el ce a d a t p o ru n c a .
D a r p o a te că p e lâ n g ă a c e s te a m a i e ra u şi alte
lu c ru ri p e ca re tre b u ia să le în v e ţe P e tru p rin p â n z ă tu ra
c o b o rîtă d in c e r şi p rin d ife rite le a n im a le c u p rin se în ea. M ai
b in e z is p o a te că e ra u lu c ru ri p e care tre b u ia să le în v e ţe to t
n e a m u l o m e n e sc , sa u o ric e o m care, a se m e n e a lu i P etru ,
stră b ă tâ n d la u ltim a în ă lţim e a c red in ţei, în v a ţă lim p e d e să-
şi s tin g ă c u to tu l o ric e sim ţire , în tru c â t p â n ă ce p riv e ş te p rin
e a c e le v ă z u te , c u n o a şte z id ire a ca u n a ce se strică p rin sin e,

127
Filocalia
n e p u tâ n d să fie fe rită d e stric ă c iu n e şi d e c o n fu zie. D e c i p rin
p â n z ă tu ră şi p rin d o b ito a c e le d e p e ea, D u m n e z e u i-a
d e s c o p e rit lui P e tru d re p t m â n c a re d u h o v n ic e a sc ă lu m e a
v ă z u tă , în ţe le a s ă p rin ce a n e v ă z u tă , p e te m e iu l ra ţiu n ilo r ei,
sau pe ce a n e v ă z u tă a ră ta tă p rin c h ip u rile lu c ru rilo r
se n sib ile . D e a c e e a îi zice: “R id ic ă -te P e tre , je rtfe ş te şi
m ă n â n c ă “ .202 D e u n d e i se p o ru n c e ş te să se rid ic e ? D e u n d e
altu n d e v a , d a c ă n u d in d e p rin d e re a şi d in la n ţu rile sim ţirii
(p e rc e p ţie i p rin sim ţu ri) şi d in tr-o p re ju d e c a tă c o b o rîtă
d e sp re lu c ru ri, sa u d in p ă ru ta d re p ta te a leg ii, ca e lib e ra t d e
n ă lu c irile sim ţu rilo r, să p o a tă v e d e a num ai c u m in te a
ra ţiu n ile lu c ru rilo r sen sib ile , d e z b ră c a te d e fig u ri, şi a şa să
c u n o a s c ă tip u rile c e lo r in te lig ib ile şi să în v e ţe că n im ic d in
ce le fă cu te d e D u m n e z e u n u e n e c u ra t. C ăci cel care
c o n te m p lă c re a ţiu n e a v ă z u tă în ra ţiu n ile ei, ca p e o în fă ţişa re
a ce le i in te lig ib ile , sa u tip u rile c e lo r in te lig ib ile d in p o d o a b a
lu c ru rilo r v ă z u te , c a p e o p â n z ă tu ră ce c o b o a ră d e su s n u v a
m ai c re d e n im ic n e c u ra t d in lu c ru rile v ăzu te,
n e m a io b s e rv în d în ra ţiu n ile lo r n im ic c a re să tre z e a sc ă
sc â rb ă (4). P e n tru că s tric ă c iu n e a se află în la tu ra se n sib ilă,
ca şi ră z b o iu l fă p tu rilo r în tre o la ltă . în tre ra ţiu n i în s ă n u este
în v ră jb ire .
P â n z ă tu ra ţin u tă d e ce le p a tru ca p e te este d ec i
lu m e a s e n sib ilă ţin u tă şi ea d e ce le p a tru ele m e n te .203 Ia r
tâ râ to a re le , d o b ito a c e le şi p ă să rile s u n t d ife rite le ra ţiu n i ale
fă p tu rilo r, c a re p e n tru sim ţire su n t n e c u ra te , d a r p e n tru
m in te su n t c u ra te şi b u n e d e m â n c a t, su s ţin în d v ia ţa
sp iritu a lă , în sfâ rşit, g la s u l ce se re p e tă d e tre i o ri este
filo s o fia a c tiv ă (p ra c tic ă ), n a tu ra lă şi te o lo g ic ă .204 C ăci cel

202 F.A. 10, 13


203 Pămînt, aer, apă, foc.
204 Cele trei trepte ale urcuşului duhovnicesc.

128
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ce v re a să u rm e z e cu a d e v ă ra t lu i D u m n e z e u tre b u ie n u o
d ată, ci d e d o u ă şi d e tre i ori să se rid ic e şi să je rtfe a s c ă
c re a ţiu n e a v ă z u tă şi să o m ă n â n c e p rin c u n o a şte re (în ch ip
g n o stic ). A stfe l ce l ce s-a rid ic a t d in A lip ire a p ă tim a ş ă la
c e le v ă z u te , a je r tf it m iş c a re a a c e sto ra şi a iz b u tit să
m ă n â n c e v irtu te a a c tiv ă .205 C e l ce s-a rid ic a t d e la p ă re re a
m in c in o a s ă d e s p re lu c ru ri, a je r tf it n o rm e le c e le v ă z u te şi,
m âncând ra ţiu n ile n e v ă z u te , a d o b â n d it c o n te m p la ţia
n a tu ra lă ce a în d u h . Ia r cel ce s-a rid ic a t d in ră tă c ire a
p o lite is tă , a je r tf it în să şi fiin ţa lu c ru rilo r şi, m â n c â n d p rin
c re d in ţă cauza lor, s-a u m p lu t de p u te re a cu n o a şte rii
te o lo g ic e (lu i D u m n e z e u ).
D e c i to a tă m in te a c o n te m p la tiv ă , a v â n d s a b ia D u h u lu i, care
e ste c u v â n tu l (ra ţiu n e a ) lu i D u m n e z e u , d u p ă ce a o m o rît în
sin e m iş c a re a cre a ţiu n ii v ă z u te , a d o b â n d it v irtu te a , ia r d u p ă
ce a tă ia t d e la sin e n ă lu c ire a fo rm e lo r sen sib ile , a a fla t
a d e v ă ru l în ra ţiu n ile lu c ru rilo r, a c e a sta c o n s titu in d
c o n te m p la ţia n a tu ra lă ; în sfâ rşit, d u p ă ce s-a rid ic a t d e a su p ra
fiin ţe i lu c ru rilo r, p rim e şte ilu m in a re a n e m ă rg in ite i m o n a d e
d u m n e z e ie ş ti, a c e a sta c o n stitu in d ta in a te o lo g ie i a d e v ăra te .
S a u p o a te i-a p o ru n c it D u m n e z e u p re a lă u d a tu lu i
P e tru , fru n ta şu l A p o sto lilo r, ca, rid ic â n d u -se d in p u te re a
n e m ă rg in ită a firii la p u te re a d u m n e z e ia sc ă ce a d u p ă h ar, să
je rtfe a s c ă c u a ju to ru l lu i D u m n e z e u , p rin sa b ia cu v â n tu lu i,
p a tim ile ră u tă ţii d in o a m e n i şi să le fa că d u p ă a c e e a o
m â n c a re bună şi b in e p lă c u tă C u v â n tu lu i sp re m istu ire
d u h o v n ic e a sc ă p rin le p ă d a re a v ie ţii p ă tim a ş e şi d o b ito c e şti
d e m a i în a in te . C ăci se sp u n e că sâ n g e le ca re c u rg e d in o ric e
a n im a l în ju n g h ia t e ste sim b o lu l v ie ţii. Ia r d e o s e b ire a
a n im a le lo r ară ta te în p â n z ă tu ră în s e a m n ă p o a te fe lu rim e a

205 Nu-1 mai tulbură mişcările ce le provoacă în om lucrurile văzute şi şi-


a însuşit virtutea cu fapta.

129
Filocalia
p a tim ilo r d in o a m e n i. T â rîto a re le în fă ţişe a z ă p e cei a că ro r
p o ftă se tâ rîie în lu c ru rile p ă m n te şti; fiarele, p e cei ca re îşi
a p rin d c u fu rie to a tă m â n ia sp re a se n im ic i în tre o la ltă ; ia r
p ă să rile , p e cei ce-şi îm p in g to a tă p u te re a ra ţio n a lă sp re
s u d a lm a m â n d rie i şi sp re în g â m fa re a ce se n aşte d in ea, c a şi
p e cei ce g ră ie sc n e d re p ta te faţă d e ce le în a lte şi rid ic ă sp re
c e r g u ra lor. A c e s te a je rtfin d u -le , ca u n îm p re u n ă lu c ră to r al
lu i D u m n e z e u , m a re le P e tru , p rin c u v â n tu l D u h u lu i, p e cei
d in tâ i i-a fă c u t p o ftito ri ai c e lo r ce reşti, p e ce ila lţi b lâ n z i şi
iu b ito ri d e o a m e n i şi c u în g ă d u in ţă în tre o la ltă , ia r p e cei d in
u rm ă iu b ito ri d e D u m n e z e u şi sm e riţi la cuget.
S ă v e d e m a c u m ce v re a să a ra te p rin în ţe le s u l
n u m e lu i ei şi Io p p e , în ca re p re a s fâ n tu l P e tru , m a re a ta lp ă a
B ise ric ii, a a v u t a c e a stă v e d e n ie ? N u m e le d e Io p p e se
tă lm ă c e ş te ca p o s t d e o b se rv a ţie , d e s e m n â n d p a z a ce se
c u v in e să o a c o rd ă m fa p te lo r (6). C ăci c e ta te a , a flâ n d u -se la
ţă rm u l m ă rii, a r fi fo st lu a tă d e m u lte le v a lu ri, d a c ă n u şi-a r
fi a v u t a şe z a re a p e în ălţim e . D in a c e a stă p ric in ă so c o te sc că
p rin ea este in d ic a t a c e la care-şi z id e ş te v irtu te a , c a p e o
ce ta te , p e în ă lţim e a c u n o ştin ţe i şi ca re n u e to tu şi d e p a rte d e
isp ite le fă ră v o ie , în tru c â t n u s-a s c u tu ra t în c ă c u to tu l d e
le g ă tu ra (a fe c ţiu n e a ) fa ţă d e lu c ru rile sen sib ile , ci o are
a p ro a p e ca p e o m a re şi d e a c e e a are lip să d e u n p o s t d e
o b se rv a ţie , ca n u c u m v a d ra c ii n e c u ra ţi, fo lo s in d u -se p e
fu riş d e is p ite le fă ră d e v o ie , să în le s n e a sc ă p ă tru n d e re a
p a tim ilo r c e lo r d e b u n ă v o ie . D a r Io p p e a p a rţin â n d se m in ţie i
lu i Isa h a r, ia r a c e s ta tâ lc u in d u -s e ca “p la tă “ sa u “ o ste n e a lă “ ,
ea m a i p o a te să în s e m n e şi d e p rin d e re a în su p ra v e g h e re a
fa p te lo r, p e ca re le p ă z e şte d e n ă v ă lirile n e v ă z u te ale
d u h u rilo r ră u tă ţii. M a re lu i A p o s to l i s-a p o ru n c it, p rin
u rm a re , să-şi rid ic e m in te a d e la a c e a sta 206 şi să şi-o m u te

206 Apostolul Petru şi tot cel ce a dobândit deprinderea în virtute, să nu

130
Sfântul Maxim Mărturisitorul
s p re c u n o ş tin ţa c e lo r în alte.
A ş a d a r cel ce se află p e în ă lţim e a d e u n d e
s u p ra v e g h e a z ă filo s o fia ac tiv ă , p u te m sp u n e că se a flă în
Io p p e ; ia r cel ce lo c u ie şte în S io n u l d in Ie ru sa lim , a d ic ă în
lo c u l d e u n d e se v e d e p a c e a (căci a şa se tâ le u ie ş te “ Ieru -
sa lim “ ), se a flă d e p a rte d e o ric e a fe c ţiu n e fa ţă d e cele
se n sib ile , p re c u m g e o g ra fic e d e p a rte m a re a d e lo c u l p e
ca re-i aşezat S io n u l. A c e sta , a flâ n d u -se pe în ă lţim e a
c u n o ştin ţe i, p riv e ş te n u m a i sp re v e d e rile in te lig ib ile ale
e x iste n ţe lo r, d e p ă rtâ n d cu m in te a fo rm e le v ă z u te ale
lu c ru rilo r. C a u rm a re el p rim e şte în m o d u l cel m a i c la r cu
p u tin ţă a ră tă rile lu c ru rilo r d u m n e z e ie şti, ca re îi d a u o fo rm ă
m a i d u m n e z e ia s c ă m in ţii sale. C e l ce lo c u ie ş te a şa d a r în
Io p p e este o m u l fa p te lo r (π ρ α κ τικ ό ς), ca re su p ra v e g h e a z ă
c u rse le v ră jm a şilo r, ia r cel ce lo c u ie şte în S io n e ste o m u l
c u n o ştin ţe i (γ ν ω σ τικ ό ς) ca re c o n te m p lă c u m in te a n u m a i
fru m u s e ţe a lu c ru rilo r d u m n e z e ie şti.207
Ia r d a c ă p â n z ă tu ra este ră p ită ia ră şi la cer, p rin
a c e s te a a v e m să în ţe le g e m că d u p ă ce a a ră ta t m a re lu i P e tru
ra ţiu n ile d u h o v n ic e ş ti ale lu c ru rilo r sen sib ile , ca re e x istă la
u n lo c c u ce le in te lig ib ile , iară şi le tra g e la S ine, a ră tâ n d u -n e
în fe lu l a c e s ta că n im ic d in a c e le a ale că ro r ra ţiu n i se a flă la
E l, n u este n e c u ra t. D e a c e e a în ţe le g â n d m a re le A p o s to l
s e n s u l c e lo r v ă z u te d e el, a în v ă ţa t că n u tre b u ie să
s o c o te a s c ă p e n ic i u n o m n e c u ra t şi că la D u m n e z e u n u este
c ă u ta re la faţă, în te m e iu l c ă re ia a r fa ce v re o îm părţire
nedreaptă a făpturilor. D in acesta pricină, n e m a iîn tâ rz iin d , a
îm plinit porunca duhovnicească, jertfind spre viaţa
d u h o v n ic e a sc ă p e cei ce-şi ta ie d e b u n ă v o ie in im a îm p re ju r,

rămână aici, ci să se înalţe la treapta superioară a cunoştinţei.


207 Locuitorul din Ioppe e cel de pe treapta virtu ţilor, iar cel din
Ierusalim cel de pe treapta contempla ţiei.

131
Filocalia
p rin c u v â n tu l h a ru lu i, şi îşi le a p ă d ă to a tă n e c u ra ţia
n e c re d in ţe i, a ră u tă ţii şi a n e ş tiin ţe i, ca p e u n p re p u ţ, fă ră să-
şi ta ie d e la tru p n im ic d in ce le ce le are a c e sta p rin fire, d a t
fiin d că a c e s te a n u şi-a u lu a t fiin ţa d in a p lic a re a p ă tim a ş ă a
v o ii, ci îş i a u o rig in e a în c re a ţiu n e a d u m n ez eiască . C ăci
n im ic d in ce le p ro p rii firii n u este n e c u ra t, a v â n d p e D u m ­
n e z e u d re p t c a u ză a lor.

S co lii

1. T a in a N o u lu i T e s ta m e n t este a n u n ţa tă ca
s c h im b a re a v ie ţii, c a slu jire în g e re a sc ă , ca în s tră in a re d e
b u n ă v o ie a s u fle tu lu i d e tru p şi ca în c e p u t al p re fa c e rii
d u m n e z e ie şti în duh.
2. A ltc e v a , z ic e , e ste ra ţiu n e a (c u v â n tu l) p o ru n c ii
şi a ltc e v a m o d u l în c a re tre b u ie să se îm p lin e a s c ă p o ru n c a .
P rim in d d e c i m a re le P e tru p o ru n c ă d e s p re e v a n g h e liz a re a
n e a m u rilo r, a a fla t m o d u l d e e x e c u ta re a p o ru n c ii, p e care
n u -l cu n o şte a , p rin p â n z ă tu ră , în v ă ţâ n d că tre b u ie să se facă
p rin tă ie re a îm p re ju r c h e m a re a n e a m u rilo r, p re c u m şi fă ră
c e le la lte râ n d u ie li m a i tru p e şti ale leg ii. C ăci S c rip tu ra n u
c u n o a şte d e c â t tă ie re a îm p re ju r ce a d u h o v n ic e a sc ă , ad ic ă
tă ie re a a fecţiu n ii p ă tim a şe a s u fle tu lu i fa ţă d e tru p .
3. O ric e c u v â n t al p o ru n c ii d u m n e z e ie şti are lip să
d e în v ă ţă tu ră c u p riv ire la m o d u l c u m tre b u ie îm p lin it, lu c ru
p e ca re d u m n e z e ie s c u l A p o s to l îl n u m e ş te “ d e s to in ic ie “ .208
4 . C e l ce n u ră m â n e d e d ra g u l sim ţirii la fig u rile
lu c ru rilo r v ă z u te , ci c a u tă c u m in te a ra ţiu n ile lor, ca tip u ri
ale re a lită ţilo r in te lig ib ile , sa u c o n te m p lă ra ţiu n ile fă p tu rilo r
sen sib ile , în v ă ţă că n im ic d in c e le v ă z u te n u este n e c u ra t.

208 II Cor. 2, 16; 3, 5.

132
Sfântul Maxim Mărturisitorul
C ăci to a te s u n t b u n e fo a rte p rin fire .209
5. C e l ce n u se s c h im b ă d e o d a tă c u m iş c a re a
lu c ru rilo r ce c a d sub sim ţu ri, se în d e le tn ic e şte c u fa p te le
n e p ă ta te ale v irtu ţilo r. Ia r c e l ce n u -şi la s ă m in te a m o d e la tă
d e fig u rile lor, a d o b â n d it c u n o ştin ţa ce a a d e v ă ra tă d e sp re
lu c ru ri, în s fâ rşit c e l ce a stră b ă tu t c u în ţe le g e re a d in c o lo şi
d e în s ă ş i fiin ţa lu c ru rilo r, a aju n s, ca cel m a i b u n te o lo g , în
c h ip n e ş tiu t în p re a jm a m o n a d e i. P rin u rm a re ce l ca re a
j e r tf it d e tre i o ri în sin e c re a ţiu n e a lu c ru rilo r v ă z u te , s-a
fă c u t v re d n ic d e tre a p ta c e lo r d e să v â rşiţi.210
6. Io p p e este, z ic e , d e p rin d e re a în tru v irtu te , care
p ă z e ş te să n u se a p ro p ie v re o v ă tă m a re d e la lu c ru rile
se n sib ile în v e c in a te . Ia r S io n u l este d e p rin d e re a în tru
c u n o ştin ţă , ca re v e d e c u m se p rim e sc d a ru rile în ţe le g e rii.

în tre b a re a 28

Către cine a spus Dum nezeu: “Veniţi să ne


cobonm ş i să amestecăm lim bile lor?“ n

R ă sp u n s

Sf. S c rip tu ră în c h ip u ie şte p e D u m n e z e u d u p ă

209 Gen. l, 31.


210 Sunt iarăşi cele trei trepte ale urcuşului. Fiecare reprezintă o nouă
desprindere de lucrurile ce cad sub simţuri (o nouă jertfire a lor). Cel
de pe treapta virtuţii nu se mai schimbă cu mişcarea lor, adică nu se
încântă de faptul că le dobândeşte sau le pierde, de producerea şi de
dispariţia lor. Cel de pe treapta contemplaţiei, naturale şi-a detaşat
cugetarea de robia înf ăţişărilor lor sensibile. Iar cel ce cunoa şte tainic
pe Dumnezeu, a uitat chiar şi de raţiunile inteligibile ale lucrurilor,
adică de fiinţa lor.
211 Gen. 11, 7.

133
Filocalia
d is p o z iţia a flă to a re în cei c ă ro ra le p o a rtă d e g rijă (1). A s tfe l
e n u m it şi le u şi u rs şi p a rd o s şi p a n te ră şi o m şi b o u şi o aie
şi so are şi s te a şi fo c şi d u h şi alte lu c ru ri n e n u m ă ra te ,
D u m n e z e u n e fiin d n ic i u n a d in a c estea, d a r fiin d c u g e ta t
p o triv it c u fo rţa şi c u în s u ş ire a p e ca re o re p re z in tă fie c a re
d in ac estea. A ră tîn d u -s e d e p ild ă lu i A v ra a m , ca re era
d e s ă v â rş it în c u n o ştin ţă , D u m n e z e u l-a în v ă ţa t că în ra ţiu n e a
u n ită ţii se c u p rin d e ra ţiu n e a im a te ria lă a T re im ii. A c e a s ta
p e n tru fa p tu l că A v ra a m ie şise c u m in te a to ta l d in m a te rie şi
d in fo rm e le ei. D e a c e e a i s-a a ră ta t ca tre i şi i-a v o rb it ca
u n u l.212 Ia r lu i L o t, c a re n u -şi c u ră ţise în c ă m in te a d e
c o m p o z iţia c o rp u rilo r alc ă tu ite d in m a te rie şi fo rm ă , şi
c re d e a că D u m n e z e u e ste n u m a i F ă c ă to ru l lu m ii v ă z u te , i s-a
d e s c o p e rit în c h ip d e d o im e , n u d e tre im e , in d ic â n d p rin
fo rm e le în ca re s-a îm b ră c a t, că m in te a p e ca re v o ie şte să o
în v e ţe în c ă n -a ie ş it d in m a te rie şi fo rm ă. A stfe l, d a c ă ai
p ă tru n d e c u p ric e p e re ra ţiu n ile fie c ă ru i loc în ca re S c rip tu ra
în fă ţiş e a z ă în ch ip fe lu rit p e D u m n e z e u , ai afla d re p t ca u z ă a
s c h im b ă rii c o n tin u e a în fă ţiş ă rilo r L u i, d isp o z iţia c e lo r
c ă ro ra le p o a rtă d e grijă.
în c a zu l d e fa ţă cei ce z id e a u tu rn u l, p o rn ise ră m a i
în a in te d in ţa ra d e la ră s ă rit a lu m in ii, a d ic ă d e la c u n o ştin ţa
u n ic ă şi a d e v ă ra tă d e s p re D um nezeu, şi v e n is e ră în
p ă m â n tu l S en aa r, c a re se tă lm ă c e ş te “ d in ţii b le s te m a ţi“ ,
c ă z â n d în to t fe lu l d e p ă re ri d e sp re d u m n e z e ire . A ic i
a d u n în d to a te p ă re rile , c a p e n işte c ă răm izi, se a p u c a se ră să
z id e a sc ă , a s e m e n e a u n u i tu rn , n e c re d in ţa p o lite istă . D in
a c e a stă p ric in ă p e d re p t c u v â n t D u m n e z e u , c a re risip e şte
u n ita te a co n g lă su irii p ă c ă to a s e a o a m e n ilo r ră tă c iţi, se
n u m e ş te aici p e S in e p lu ra l, d u p ă d is p o z iţia lor, ca re era
îm p ă rţită şi îm p ră ş tia tă în n e sfâ rş ite p ăreri. P rin a c e a sta

212 Gen. 19, 1.

134
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a ra tă că, fiin d u n u l, în ei s-a îm p ă rţit în m u lţi. A c e a s ta o
a ra tă şi în c a z u l lu i A d a m , z ic â n d : “ Ia tă A d a m s-a fă c u t ca
u n u l d in n o i” .213 A ş a d a r p o triv it c u s ta re a d e fie c a re d ată a
o m u lu i, D u m n e z e u e în fă ţiş a t d e S c rip tu ră s a u la p lu ra l sa u
c a u n ita te . Ia r la în tre b a re a , c u c in e stă d e v o rb ă D u m n e z e u ,
se p o a te ră sp u n d e că este o b ic e iu l S c rip tu rii să în fă ţişe z e
sfa tu rile n e g ră ite şi a s c u n s e a le lu i D u m n e z e u în chip
tru p e s c , c a n o i să p u te m în ţe le g e ce le d u m n e z e ie şti cu
a ju to ru l c u v in te lo r şi g la s u rilo r ca re n e su n t fa m ilia re , căci
în sin e D u m n e z e u este M in te n e c u n o sc u tă , C u v â n t n e g ră it şi
V ia ţă n e c u p rin s ă ; E l n ic i n u g ră ie şte , n ic i n u se la s ă g răit,
fiin d în s ă ş i C u v â n tu l şi în s ă ş i d u p ă fiin ţă. D a c ă v o m în ţe le g e
a stfe l g ra iu rile d u m n e z e ie ş tilo r S c rip tu ri n u n e v o m p o tic n i
în n ic i u n c u v â n t d in ce le scrise , p e m o tiv d e în tu n e c im e .
D a r c in e v a a r p u te a sp u n e că în n ic i u n caz
n u m ă ru l p lu ra l în le g ă tu ră c u D u m n e z e u n u se află în
S c rip tu ră în tr-u n sen s irep ro şa b il. Şi sp re în tă rire a p ărerii
sa le a r p u te a a d u c e cu v â n tu l: “ Şi a z is D u m n e z e u : « S ă
fa c e m “ p e o m d u p ă c h ip u l şi a se m ă n a re a n o a stră » “ ,214
d e c la râ n d că p rin a c e s t c u v â n t n u p u te m să în ţe le g e m că
S c rip tu ra in tro d u c e id e e a p o lite istă . L a a c e a s ta ră sp u n d e m :
C â n d S fâ n ta S c rip tu ră v o rb e şte d e D u m n e z e u la p lu ra l,
a d re -s â n d u -s e în ch ip e v la v io s c e lo r ev lav io şi, o fa ce p e n tru
a in d ic a ce le tre i ip o sta su ri; ea în fă ţişe a z ă a d ic ă în chip
ta in ic m o d u l e x iste n ţe i T re im ii ato tsfin te , fă ră d e în c e p u t şi
d e o f i i n ţ ă , d a t fiin d că a to tslă v ia , în c h in a tă şi a to tlă u d a ta
T re im e a ip o sta su rilo r este ce a m a i d e p lin ă u n ita te d u p ă
fiin ţă. C ăci D u m n e z e u l n o s tru este u n ita te în T re im e şi
T re im e în u n ita te . C â n d în s ă v o rb e şte d e sp re D u m n e z e u la
p lu ra l c ă tre cei n e c re d in c io şi, o sâ n d e şte fa lsa id e e d e sp re

213 Gen. 3, 22.


214 Gen. l, 26.

135
Filocalia
d u m n e z e ire a a c e sto ra , căci a c e ştia so c o te sc că d e o s e b ire a
c a ra c te ris tic ilo r p e rso n a le este fiin ţia lă , n u ip o sta tic ă . Ia r
g â n d in d a stfe l d u m n e z e ire a , a v ă d it că su sţin ră tă c ire a
p o lite is tă (2).
Ia r d a c ă n u -i v o m c o n v in g e sp u n â n d a c easta, v o m
fa ce p e p la c u l D u h u lu i şi a c e lo r ce iu b e sc p e D u h u l, o c o lin d
v ra jb a şi în ţe le g â n d Sf. S c rip tu ră în a c o rd c u d ân şii. V o m
z ic e d ec i şi n o i c ă ea în fă ţiş e a z ă p e P re a s fâ n ta T re im e , “ Să
fa c e m p e o m “ (căci e x is te n ţa c e lo r c re a te este o p e ra T atălui
şi a F iu lu i şi a D u h u lu i S fân f), a lte o ri ca ră sp lă tito a re a c e lo r
ce v ie ţu ie s c în tru e v la v ie a sc u ltâ n d d e le g ile ei, sa u ca
p ro v id e n ţia to a re a c e lo r ce au p rim it ex iste n ţa d e la ea,
p re c u m s-a a ră ta t lu i A v ra a m ca tre i şi i-a v o rb it ca u n u l, şi
a lte o ri ca p e d e p s ito a re , sa u ca ju d e c ă to a re a c e lo r ce au
c ă lc a t le g ile firii, ca a tu n ci c â n d zice: “ C o b o râ n d u -n e să
a m e ste c ă m lim b ile lo r“ . C ăci T re im e a ce a sfâ n tă şi d e o
fiin ţă n u a c re a t n u m a i fă p tu rile , ci le şi su sţin e şi îm p a rte
fie c ă re ia d a ru rile S ale d u p ă v re d n ic ie . P e n tru că fiin d e a u n
s in g u r D u m n e z e u , c re a to r d u p ă fire, este şi p ro v id e n ţia ­
to a re a şi ju d e c ă to a re a c e lo r făcu ţi d e ea. C ăci p re c u m este
c o m u n T a tă lu i şi F iu lu i şi D u h u lu i S fâ n t a crea, to t aşa le
este c o m u n şi a ju d e c a şi p ro v id e n ţia ce le create.

S co lii

1. F ie c ă r u ia , z ic e , se a ra tă D u m n e z e u d u p ă
p ă r e r e a ce ş i-o fa ce d e s p re E l. C e lo r ce a u tre c u t c u d o rin ţa
in im ii d in c o lo d e c o m p o z iţia c o rp u rilo r m a te ria le şi şi-a u
a rm o n iz a t p u te rile s u fle tu lu i în tr-o u n ic ă şi c o n sta n tă
m iş c a re n e în tre ru p tă în ju r u l lu i D u m n e z e u , li se în fă ţişe a z ă
T re im e a ca u n ita te , ca să le a ra te e x iste n ţa ei să-i în v e ţe în
ch ip ta in ic m o d u l e x iste n ţe i ei. Ia r c e lo r ce îşi m iş c ă d o rin ţa

136
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n u m a i în ju r u l afe c ţiu n ii fa ţă d e c e le tru p e şti şi îşi au
p u te rile s u fle tu lu i d e z b in a te în tre ele, li se arată D u m n e z e u
n u c u m este E l, ci c u m su n t ei, v ă d in d u -i că a u ră m a s cu
a m â n d o u ă m â in ile p rin s e d e d u a lita te a n o a stră , în te m e iu l
c ă re ia lu m e a tru p e a sc ă e, a lc ă tu ită d in m a te rie şi form ă.
2. C el ce z ic e că d e o s e b ire a c a ra c te ristic ilo r
p e rs o n a le la D u m n e z e u e ste fiin ţială, n u ip o sta tic ă , n u este
m o n o te is t, ci p o lite ist, în tru c â t su sţin e că D um nezeu
p rim e ş te p rin a c e ste c a ra c te ris tic e u n n u m ă r d e fiin ţe şi n u
d e ip o sta su ri.

în tre b a re a 29

Ce înseam nă cuvântul din Fapte: “Iar ei spuneau


lu i Pavel prin D uhul Sfânt să nu se suie la Ierusalim".215 Ş i
de ce n-a ascultatp e D uhul ş i s-a suit?

R ăspuns

Sf. Isa ia P ro o ro c u l sp u n e în p ro fe ţia sa că şap te


D u h u ri se v o r o d ih n i p e s te M â n tu ito ru l, ca re v a ră sări d in
ră d ă c in a lu i Ie sse . D e sig u r el n u su sţin e e x is te n ţa a şap te
D u h u ri,216 ca să în v e ţe şi p e alţii să g â n d e a sc ă aşa, ci a n u m it
“ D u h u ri“ lu c ră rile u n u ia şi ac e la şi D u h S fân t, p e n tru că în
fie c a re lu c ra re se află în tre g şi fă ră îm p u ţin a re D u h u l S fân t,
c a re lu c re a z ă , p e m ă s u ra c e lu i în ca re lu c re a z ă (1). Ia r
d u m n e z e ie s c u l A p o s to l n u m e şte d ife rite le lu cră ri ale
a c e lu ia şi u n ic D u h S fân t h a rism e , lu c ra te d e u n u l şi ac elaşi
D u h .217 D a c ă a şa d a r fie c ă ru ia i se d ă a ră ta re a D u h u lu i p e

215 F.A. 21, 4.


216 Is. 11, 2.
217 I Cor. 12, 4.

137
Filocalia
m ă s u ra c re d in ţe i d in el, p rin îm p ă rtă ş ire a d e o a se m e n e a
h a ris m ă e v ă d it că fie c a re d in tre cred in c io şi p rim e şte
lu c ra re a D u h u lu i p e m ă su ra c re d in ţe i şi d u p ă d isp o z iţia din
su fle tu l lu i, a c e a stă lu c ra re în zestrâ n d u -1 c u d e p rin d e re a
(a p titu d in e a ) ca re îl fa ce în sta re să îm p lin e a s c ă p o ru n c a
a c e a s ta s a u a c e e a (2).
D e c i p re c u m u n u l p rim e şte c u v â n t d e în ţe le p c iu n e
(ra ţiu n e a în ţe le p c iu n ii), a ltu l c u v â n t d e c u n o ştin ţă , al tre ile a
c u v â n t d e c re d in ţă şi altu l ia ră şi a lta d in tre h a rism e le
D u h u lu i în ş ira te d e m a re le A p o sto l, la fe l u n u l p rim e şte p rin
D u h h a ris m a iu b irii d e să v â rşite , n e m ijlo c ite şi slo b o d ă d e
to a te c e le m a te ria le fa ţă d e D u m n e z e u p e m ă s u ra c re d in ţe i
lu i, altu l p rin ac e la şi D u h h a ris m a d ra g o ste i d e s ă v â rş ite fa ţă
d e a p ro a p e le şi ia ră şi altu l a ltc e v a p rin ac elaşi D u h , c u m am
sp u s, a v â n d fie c a re în lu c ra re (d e lu c ra t) h a ris m a p ro p rie . Ia r
a c e ste h a ris m e d e le v a n u m i c in e v a d u p ă Sf. Is a ia d u h u ri,
so c o te sc că n u c a d e d in ad ev ăr. C ăci în fie c a re h a rism ă , fie
că e m a i m a re , fie că e m a i m ică, se a flă lu c râ n d , p e m ă su ra
ce lu i în ca re lu cre ază , D u h u l S fânt.
D e c i p e d re p t c u v â n t m a re le P a v e l, ca re fu se se
c h e m a t d e D u m n e z e u slu jito r al ta in e lo r S ale p e se a m a
o a m e n ilo r, o d a tă ce p rim is e n e m ijlo c it duhul h a ru lu i
d e s ă v â rş it al iu b irii d e D u m n e z e u , p e m ă s u ra c re d in ţe i sale,
n -a a s c u lta t d e cei ce p rim ise ră h a ris m a iu b irii d e să v â rşite
fa ţă d e el (3 ), care-i s p u n e a u “p rin D u h u l“ , a d ic ă p rin
h a ris m ă iu b irii fa ţă d e el, lu a tă în ei d e D u h u l (c ăci to t u n a
este D u h u l c u h a ris m a , p re c u m am sp u s, în v ă ţâ n d d in
c u v â n tu l p ro fe tu lu i) să n u se su ie la Ie ru sa lim . C ăci el a
p re ţu it n e a s e m ă n a t m a i m u lt iu b ire a d u m n e z e ia sc ă şi m ai
p re s u s d e în ţe le g e re , d e c â t iu b ire a d u h o v n ic e a sc ă a a lto ra
fa ţă d e el. M ai b in e z is n u s-a s u it n e a sc u ltâ n d , ci le -a în ă lţa t
p rin p ild a sa d o rin ţa c e lo r ce p ro o ro c e a u p rin h a ris m a sa u

138
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rin lu c ra re a D u h u lu i d a tă lo r c u m ă su ră , sp re iu b ire a ce
e ste m a i p re s u s d e to a te . D e c i n u se p o a te sp u n e că n u a
a s c u lta t d e D u h u l m a re le P a v e l, ci i-a în v ă ţa t p e cei ce p ro o ­
ro c e a u d e s p re el p rin h a ris m a iu b irii să se rid ic e d e la o
h a ris m a m a i m ic ă a D u h u lu i la u n a m a i în altă.
S a u ia ră şi, d a c ă h a ris m a p ro o ro c e a sc ă este cu
m u lt în u rm a h a rism e i a p o sto le şti, n u e ra p o triv it cu
ra ţiu n e a , ca re to a te le în d ru m ă şi râ n d u ie ş te fo c u l fiec ăre ia ,
să se o rie n te z e c e e a ce e m a i p re s u s d u p ă c e e a ce-i m ai
p re jo s , ci m a i d e g ra b ă tre b u ia să a sc u lte c e e a ce-i m ai
p re jo s , d e c e e a ce-i m a i p re su s. C ăci cei ce p ro o ro c e a u
a tu n c i p rin D u h u l p ro o ro c e sc , n u p rin ce l a p o sto le sc ,
v e s te a u c h ip u l su fe rin ţe i p e ca re a v e a să o su p o rte Sf. P a v e l
d in p ric in a p ro p ă v ă d u irii. D a r el, p riv in d n u m a i sp re ţin ta
d u m n e z e ia sc ă , n u d ă n ic i o în se m n ă ta te c e lo r d e la m ijlo c
(4). C ăci to a tă g rija lu i e ra n u c u m să tre a c ă p e s te c e le ce i
se v o r în tâ m p la , ci c u m să d e v in ă u n a lt H risto s, îm p lin in d
d u p ă p ild a lu i H risto s, to a te a c e le a p e n tru ca re H risto s şi-a
ales, d in iu b ire d e o a m e n i, v ia ţa în tru p . A ş a d a r p ă ru ta
n e a s c u lta re a lu i P a v e l n u -i d e c â t o p ă z ire a b u n e i râ n d u ie li,
c a re c â rm u ie şte şi în d ru m ă to a te ce le d u m n e z e ie şti şi p e
fie c a re îl fa ce să ste a n e c lin tit la lo c u l să u p ro p riu . E a este o
în v ă ţă tu ră lim p e d e ca să n u se a m e ste c e în tre o la ltă tre p te le
B ise ric ii, aşa d e b in e o râ n d u ite d e D u h u l.

S co lii

1. C e l ce lu c re a z ă d ife rit în fie c a re d in tre cei


în ră u tă ţiţi d e E l în c h ip d ife rit, este în tre g şi n e îm p ă rtiţ în
to ţi că ci D u h u l S fân t se a ra tă lu c râ n d în ch ip n e a m e s te c a t şi
n e îm p ă rţit în to ţi şi în fie c a re p rin u n a şi ac e e a şi p u te re ,
fiin d p lin ito ru l tu tu ro r c e lo r ce sunt. C ăci este D u m n e z e u

139
Filocalia
m a i p re s u s d e fiin ţă şi n ic i to a te la u n lo c n u -l p o t în cap e .
2. O ric e d e p rin d e re (a p titu d in e ), p rin ca re se
îm p lin e ş te o p o ru n c ă , z ic e că este o h a rism ă a D u h u lu i.
3. C e l ce iu b e şte p e D u m n e z e u d in to a tă in im a ,
d in to t su fle tu l şi d in to a tă p u te re a , e ste m a i m a re , z ic e ,
d e c â t cel ce iu b e şte p e a p ro a p e le . D e c i n u e ra ţio n a l ca ce ea
ce e m a i m a re să se o rie n te z e d u p ă c e e a ce e m a i m ic , ci m ai
b in e c e e a ce e m a i m ic să se o rie n te z e d u p ă c e e a ce e m ai
m a re . D e a c e e a d u m n e z e ie sc u l A p o sto l p e d re p t c u v în t n u a
în g ă d u it să fie s tă p â n ită d em n ita te a şi c in s te a a p o sto le a sc ă
d e tre p te le p e s te ca re stă p â n e a ea, ca n u c u m v a să se strice
b u n a râ n d u ia lă a tu tu ro r lu c ru rilo r şi m a i ale s a c e lo r
d u m n e z e ie şti.
4 . C e le d e la m ijlo c su n t d ife rite le în c e rc ă ri, p e
ca re le v e d e a u c u p re ş tiin ţă cei ce p ro o ro c e a u p rin D u h u l
S fâ n tu lu i P a v e l s u fe rin ţe le ce a v e a să le în d u re p e n tru
ad e v ăr. D a r el n u a v e a n ic i o g rijă d e a c estea, g ră b in d u -se să
se u n e a s c ă cu H risto s, c u ip o s ta s u l d e sc o p e rit al b u n ă tă ţilo r,
d u p ă ce v a tre c e p rin cre d in ţă d in c o lo d e ce le create.

în tre b a re a 30

Ce înseamnă: “P uteţi bea paharul p e care Eu îl


beau şi vă p u teţi boteza cu B otezul cu care Eu m ă botez“?218
Care este deosebirea între pahar şi botez?

R ă sp u n s

B o te z u l D o m n u lu i este c h ip u l o s te n e lilo r n o a s tre


d e b u n ă v o ie p e n tru v irtu te , p rin ca re şte rg â n d p e te le d e p e
co n ştiin ţă , o m o rîm d e b u n ă v o ie în c lin a re a v o ii n o a s tre că tre

218 Marcu 10, 38.

140
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c e le ce se văd. Ia r p a h a ru l este c h ip u l în c e rc ă rilo r fă ră d e
v o ie , ca re v in a su p ra n o a s tră în tim p u ri d e s trâ m to a re p e n tru
că stăm în slu jb a a d e v ă ru lu i şi p rin a c ă ro r su p o rta re ,
p u n â n d d o ru l d u p ă D u m n e z e u m a i p re s u s c h ia r şi d e v iaţă,
p rim im d e b u n ă v o ie p â n ă c h ia r şi m o a rte siln ic ă a fiin ţei
n o a s tre (1). P rin u rm a re a c e a sta e ste d e o s e b ire a în tre B o te z
şi p a h a r, că B o te z u l fa ce m o a rtă a p le c a re a v o in ţe i n o a s tre
s p re p lă c e rile v ie ţii, d e d ra g u l v irtu ţii, ia r p a h a ru l c o n v in g e
p e cei ev la v io şi să p u n ă a d e v ă ru l m a i p re su s c h ia r şi d e
v ia ţă . P a h a ru l l-a p u s în a in te d e B o te z , d e o a re c e v irtu te a
e ste p e n tru ad e v ăr, n u a d e v ă ru l p e n tru v irtu te (2). D e a c e e a
ce l ce c u ltiv ă v irtu te a p e n tru a d e v ăr, n u e ră n it d e să g e ţile
sla v e i d e şa rte ; d a r ce l ce se stră d u ie şte d u p ă a d e v ă r d e
d ra g u l v irtu ţii, d e sc h id e în sin e cu lc u ş p ă re rii d e sin e a
sla v e i d e ş a rte .219

S co lii

1. B o te z u l D o m n u lu i, z ice , este o m o rîre a


d e s ă v â rş ită a în c lin ă rii n o a stre sp re lu m e a sim ţu rilo r; ia r
p a h a ru l e ste tă g ă d u ire a c h ia r şi a v ie ţii d e aici, p e n tru
ad ev ăr.
2 . A d e v ă ru l, z ic e , e ste c u n o ştin ţă d u m n e z e ia sc ă ;
ia r v irtu te a , lu p ta p e n tru a d e v ă r a c e lo r ce-l d o re sc. A ş a d a r
ce l ce în d u ră o s te n e lile v irtu ţii p e n tru cu n o ştin ţă , n u se
ro b e ş te slav ei d e şa rte , în tru c â t ştie că a d e v ă ru l p rin fire a lui
ră m â n e m a i p re su s d e to a te o ste n e lile . C ăci el p rin fire n u

219 Precum Euharistia urmează după Botez, aşa cunoaşterea adevărului


urmează după virtute, ca o treaptă mai înaltă. Prin Botez sau prin
virtute, ne omorîm voia egoist ă, dar nu ne omorîm energia virtu ţii.
Prin cuminecătura cu adevărul, uităm de noi înşine, chiar ca subiecte
ale virtuţii, ca să nu mai trăiască decât adevărul.

141
Filocalia
p o a te fi c u p rin s de c e le d in u rm ă. D a r cel ce cau tă
c u n o ş tin ţa d e d ra g u l o s te n e lilo r p e n tru ea, d e s ig u r se ro b e şte
sla v e i d e şa rte , c a u n u l ce c re d e că a lu a t c u n u n a în a in te a
su d o rilo r, n e ş tiin d că o s te n e lile su n t p e n tru cu n u n ă , ia r n u
cununa p e n tru o ste n e li. O ric e m e to d ă se d o v e d e şte
n e c u g e ta tă a tu n c i cân d , în loc d e a a ju n g e p rin ea la c e e a ce
este a b s o lu t (p e n tru sin e), e cre z u tă e a ca u n lu c ru a b so lu t
(p e n tru sin e).

în tre b a re a 31

Dacă “D um nezeu nu locuieşte în tem ple făcute de


m âini“,220 cum locuia în tem plul Iudeilor?

R ă sp u n s

D um nezeu, în g rijin d u -se p re a în ţe le p t de cei


p ro v i-d e n ţia ţi, p o triv it c u sta re a lo r, m a i în tâ i i-a c ă lă u z it p e
o a m e n i sp re a d e v ă r p rin tip u ri, în tru c â t se c â rm u ia u d u p ă
sim ţu ri, în fe lu l a c e sta S -a a m e s te c a t p e S in e în ch ip n e v ă z u t
în to a te tip u rile d a te p o p o ru lu i v e c h i, lu c râ n d la în ă lţa re a
c e lo r c ă lă u ziţi. A lo c u it p rin u rm a re în te m p lu l Iu d e ilo r în
m o d fig u ra t, d a r n u cu ad e v ăra t, c irc u m sc riin d u -şi p rin
a c e a stă lo c u ire în te m p lu sfa tu l S ău n e g ră it c u p riv ire la
p o v ă ţu ire a ta in ic ă a c e lo r p ro v id e n ţia ţi. C ăci cel m a i p o triv it
lo c a ş al lui D u m n e z e u este n u m a i m in te a cu rată. P e n tru ea a
în g ă d u it D u m n e z e u să se z id e a sc ă te m p lu l ca tip , v o in d ca
p rin sim b o lu ri fo a rte în g ro ş a te să d e s fa c ă d in m a te rie m in te a
Iu d e ilo r, ca re e ra c u m u lt m a i în g ro ş a tă d e c â t tip u rile fără
sim ţire . E l v o ia s-o fa că să-şi v a d ă n e p u tin ţa ei d e a fi lo caş
al lu i D u m n e z e u d in p ric in a m a te ria lită ţii şi a d e z b in ă rii d e

220 Fapt. Apost. 17, 24.

142
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c a re e ra stă p â n ită şi p rin a c e a sta să v in ă la c u n o ştin ţa
în s u ş irilo r ei n a tu ra le . A c e s t lu c ru n e în ţe le -g â n d u -1 în s ă
iu d e u l, c a re n u ştia d e c â t să-şi n u tre a s c ă p rin m â n d rie
fu d u lia cu c ern ică , a fo st lip s it şi d e tip şi s-a în s tră in a t în
c h ip p ă c ă to s d e a d e v ă r (l).

S co lie

1. Iu d e u este, z ic e , ce l ce cu ltiv ă n u m a i fo rm a
c u n o ştin ţe i, ca re este c u v â n tu l g o l şi n u m a i c h ip u l v irtu ţii,
c a re este o b ic e iu l fără su flet. E l se fă le şte c u fig u rile
ad e v ăru lu i.

în tre b a re a 32

Ce înseamnă: “Dacă ar dibui, ar găsi p e


D um nezeu“?21 Cum găseşte cineva p e D um nezeu dibuind?

R ă sp u n s

C e l ce n u se o p re şte la la tu ra v ă z u tă a slu jirii


tru p e ş ti a leg ii, ci, p ă tru n z â n d p rin că ile m in ţii în fiec are
d in tre s im b o lu rile v ă z u te , a flă ra ţiu n e a d iv in ă p e rfe c tă ,
a s c u n s ă în fiec are , în a c e a stă ra ţiu n e g ă s e şte p e D u m n e z e u
în su şi. D ib u in d b in e p rin p u te re a m in ţii în m a te ria
p re s c rip ţiilo r leg ii, ca în tr-o g ră m a d ă d e lu c ru ri am e ste c a te ,
v a afla u n d e v a asc u n s în c a rn e a le g ii m ă rg ă rita ru l-ra ţiu n e ,
c a re sca p ă c u to tu l sim ţirii. L a fe l şi cel ce n u c irc u m sc rie
fire a c e lo r v ă z u te num ai la cât c u p rin d e sim ţire a, ci
c e rc e te a z ă c u m in te a în ch ip în ţe le p t ra ţiu n e a d in fie c a re
fă p tu ră, d e s c o p e ră p e D u m n e z e u , a flâ n d d in m ă re ţia ară ta tă

221 Fapt. Apost. 17, 27.

143
Filocalia
a lu c ru rilo r în să şi c a u z a lor.
D a t fiin d a şa d a r că în s u ş ire a p ro p rie a ce lu i ce
d ib u ie ş te este d is c e rn ă m â n tu l, ca re p ă tru n d e p rin c u n o ştin ţă
s im b o lu rile le g ii şi c o n te m p lă c u ştiin ţă fire a v ă z u tă a
lu c ru rilo r, a c e la d e o se b e şte ce le d in S crip tu ră, d in c re a ţiu n e
şi d in sin e în su şi. în S c rip tu ră d e o se b e şte lite ra şi d u h u l, în
c re a ţiu n e ra ţiu n e a şi c e e a ce se v e d e la su p ra faţă, ia r în sin e
m in te a şi sim ţire a . A p o i lu â n d d in S c rip tu ră d u h u l, d in
c re a ţiu n e ra ţiu n e a , şi d in sin e m in te a şi u n in d u -le in d is o lu b il
în tre o la ltă , află p e D u m n e z e u , c u n o sc â n d u -L p e c â t se
c u v in e şi p e c â t este c u p u tin ţă în m in te , în ra ţiu n e şi în duh.
A c e a sta , p e n tru că s-a e lib e ra t d e to a te ce le ce-l ră tă c e sc şi îl
tra g sp re to t fe lu l d e p ă re ri, ad ic ă d e lite ră, d e su p ra fa ţa
v ă z u tă a lu c ru rilo r şi d e sim ţire , în c a re stă la tu ra c a n tita tiv ă
a lu c ru rilo r, a tâ t d e fe lu rită şi d e p o triv n ic ă u n ită ţii. D a r d ac ă
a m e s te c ă c in e v a şi îm p le te şte lite ra leg ii, su p ra fa ţa lu c ru rilo r
şi sim ţire a p ro p rie , este a se m e n e a u n u i c h io r c u v e d e re a
scu rtă , s u fe rin d d e b o a la n e c u n o ştin ţe i ca u z e i lu c ru rilo r (l).

S co lie

1. C e l ce v e d e d in S c rip tu ră n u m a i d u h u l fă ră
fig u ri şi d in c re a ţiu n e ra ţiu n ile fă ră fo rm e , c u m in te a
e lib e ra tă d e lu c ra re a sim ţirii, a a fla t p e D u m n e z e u ; în d u h u l
S c rip tu rii ca p e p ric in u ito ru l b u n ă tă ţii, în ra ţiu n ile lu c ru rilo r
ca p e al p u te rii, ia r în sin e c a p e al în ţe le p c iu n ii. C ăci
ra ţiu n ile c re a te d in n im ic p o v e ste sc p u te re a C re a to ru lu i;
d u h u l S c rip tu rii, re a d u c în d p e cei ră tă c iţi la în d u m n e z e ire ,
v e s te ş te b u n ă ta te a C e lu i c a re a scris-o ; ia r m in te a n o a stră ,
p rim in d în ea în ch ip n e d e s p ă rţit ra ţiu n ile c e lo r create, d ă p e
fa ţă în ţe le p c iu n e a Z id ito ru lu i.222

222 Sofia e conţinutul unitar al tuturor ra ţiunilor. Sofia primă şi perfectă

144
Sfântul Maxim Mărturisitorul

întrebarea 33

Ce înseamnă: “A m in zic vouă, că oricine va zice


m untelui acesta: ridică-te ş i te aruncă în mare, ş i nu va
deosebi întru inim a sa, ci va crede că ceea ce spune se face,
va fi lu i ceea ce a z is “?223 Ce înseamnă: “şi nu va deosebi“?

R ăspuns

D u m n e z e ie s c u l şi m a re le A p o sto l, d e fin in d ce
e ste cred in ţa, z ic e :“ C re d in ţa e ste ip o sta su l c e lo r n ă d ă jd u ite
şi d o v a d a lu c ru rilo r n e v ă z u te “ .224 Ia r d a c ă c in e v a a r d efin i-o
şi ca bun lă u n tric , sau ca şi c u n o ş tin ţă ad e v ăra tă ,
d o v e d ito a re a b u n u rilo r ta in ic e , n u a r p ă c ă tu i îm p o triv a
a d e v ă ru lu i. în sfâ rşit D o m n u l, în v ă ţâ n d d e s p re lu c ru rile
ta in ic e si d e sp re ce le n ă d ă jd u ite şi n e v ă z u te , z ice : “îm p ă ră ţia
lu i D u m n e z e u este în lă u n tru l v o s tru “ .225 A ş a d a r cre d in ţa în
D u m n e z e u este ac elaşi lu c ru cu îm p ă ră ţia lui D u m n e z e u . E a
se d e o s e b e şte num ai p rin c u g e ta re de îm p ă ră ţie , căci
c re d in ţa este îm p ă ră ţia lu i D um nezeu fă ră fo rm ă , ia r
îm p ă ră ţia este c re d in ţa c a re a p rim it în ch ip d u m n e z e ie s c o
fo rm ă (1).
D e c i p e te m e iu l ac e stu i fap t, c re d in ţa n u este în
a fa ră de n o i. D ar noi c u ltiv â n d -o p rin p o ru n c ile
d u m n e z e ie ş ti, o fa c e m să d e v in ă îm p ă ră ţia lu i D u m n e z e u ,
c a re e c u n o sc u tă n u m a i d e cei ce o au. A ş a d a r îm p ă ră ţia lui

din veci este Logosul divin. Dar apoi orice minte devine sofia,
potrivit cu progresul ei în adunarea tuturor ra ţiunilor în sine şi în
adâncirea lor.
223 Mc. 11, 23.
224 Evr. 11. 1.
225 Lc. 17, 21.

145
Filocalia
D um nezeu este c re d in ţa d e z v o lta tă p rin lu c ra re . Ia r
îm p ă ră ţia a c e a sta în fă p tu ie ş te u n ire a n e m ijlo c ită cu
D u m n e z e u a c e lo r ce fac p a rte d in ea.
A ş a d a r s-a d o v e d it lim p e d e că c re d in ţa este o
p u te re d e le g ă tu ră , c a re în fă p tu ie şte u n ire a d esă v â rşită ,
n e m ijlo c ită şi m a i p re su s d e fire a c e lu i ce c re d e c u D u m ­
n e z e u ce l c re z u t (2).
O m u l, c o n stâ n d d in s u fle t şi tru p , este p u rta t d e
d o u ă leg i, a tru p u lu i şi a d u h u lu i. L e g e a tru p u lu i are la
d is p o z iţia sa sim ţire a (lu c ra re a sim ţu rilo r), ia r le g e a d u h u lu i
lu c ra re a m in ţii. L e g e a tru p u lu i, lu c râ n d p rin sim ţire , le a g ă
p e o m d e m a te rie , ia r le g e a d u h u lu i, lu c râ n d p rin m in te ,
în fă p tu ie ş te în ch ip n e m ijlo c it u n ire a lu i c u D u m n e z e u . D e
a c e e a p e d re p t c u v â n t “ ce l ce n u d eo se b e şte în in im a lu i“ ,
a d ic ă n u d is tin g e c u m in te a , sa u n u ta ie u n iu n e a n e m ijlo c ită
c u D u m n e z e u , p ro d u s ă p rin cred in ţă, c a u n u l ce a d e v e n it
n e p ă tim ito r, m a i b in e z is d u m n e z e u , d a to rită u n irii p rin
c red in ţă, “ v a z ic e m u n te lu i a c e s ta să se m u te şi se v a m u ta “
(3). P rin c u v â n tu l “ a c e sta “ este in d ic a t c u g e tu l şi le g e a
tru p u lu i, ca re e c u a d e v ă ra t g re o i şi c u a n e v o ie d e străm u tat,
b a p e n tru p u te re a n a tu ra lă , c u to tu l d e n e m iş c a t şi d e
n e c lin tit. C ăci a şa d e m u lt s-a în ră d ă c in a t p u te re a lu i în fire a
o a m e n ilo r p rin lu c ra re a n e ra ţio n a lă a sim ţu rilo r, în c â t m u lţi
n ic i n u c re d că este o m u l a ltc e v a d e c â t tru p , a v â n d sim ţire a
ca p u te re p rin c a re se b u c u ră d e v ia ţa ac easta. T o a te su n t
d ec i c u p u tin ţă ce lu i ce c re d e şi d e o se b e şte , a d ic ă n u ta ie
u n ire a în fă p tu ită p rin c re d in ţă în tre m in te a lu i şi D u m n e z e u ,
d e d ra g u l le g ă tu rii a fe c tu o a s e d in tre s u fle t şi tru p , s u s ţin u tă
p rin sim ţire . C ăci to a te câ te în stră in e a z ă m in te a d e lu m e şi
d e tru p şi o le a g ă d e D u m n e z e u , su n t d e să v â rşite în
re z u lta te le lo r (4).

146
Sfântul Maxim Mărturisitorul
S co lii

1. C re d in ţa s im p lă o n u m e ş te îm p ă ră ţie fă ră
fo rm ă , în tru c â t cel ce o are n -a a ju n s în c ă la a s e m ă n a re a cu
D u m n e z e u p rin v irtu ţi. Ia r îm p ă ră ţie n u m e ş te a c e a cred in ţă,
c a re a d o b â n d it p rin fa p te fo rm a d u m n e z e ia sc ă a b u n ătăţii.
2 . C re d in ţa e ste o c u n o ştin ţă ce n u se p o a te
d o v e d i. Ia r d a c ă e c u n o ş tin ţă ce n u se p o a te d o v e d i, a tu n ci
c re d in ţa este o le g ă tu ră m a i p re su s d e fire, p rin ca re în chip
n e ş tiu t şi in d e m o n s tra b il n e u n im cu D u m n e z e u în tr-o u n ire
m a i p re s u s d e în ţe le g e re .
3. C â n d m in te a a d o b â n d it u n ire a n e m ijlo c ită cu
D u m n e z e u , îşi o p e şte c u to tu l p u te re a fire a sc ă d e a c u g e ta şi
d e a se cu g eta. Ia r c â n d îi d ă ia ră şi d ru m u l a c e s te ia şi c u g e tă
c e v a d in ce le ce su n t în u rm a lu i D u m n e z e u , în c e p e să
d e o s e b e a s c ă tă in d u n ire a ce a m a i p re su s d e în ţe le g e re .226
P â n ă ce se află o m u l în a c e a s tă u n ire cu D u m n e z e u , ca u n u l
ce s-a rid ic a t m a i p re s u s d e fire, şi a d e v e n it d u m n e z e u p rin
p a rtic ip a re , m u tă le g e a firii sa le în to c m a i ca p e u n m u n te
n e m işc a t.
4 . M a i tre b u ie a d ă u g at, z ice : “ T o ate su n t cu
p u tin ţă c e lu i ce c re d e “ , ad ică to a te ce le ca re în s tră in e a z ă

226 Deci unirea cea mai presus de fire şi de cugetare cu Dumnezeu şi


oprirea lucrării naturale a cugetării are loc şi în viaţa aceasta, dar
pentru scurte răstimpuri. Unirea cu Dumnezeu şi îndumnezeirea
omului nu înseamnă o identificare cu Dumnezeu dup ă fiinţă, dar e
trăită ca o stare în care cugetarea omului nu mai face deosebire între
sine şi Dumnezeu, pentru că peste tot cugetarea nu mai :e în
funcţiune. Dar în omul îndumnezeit rămâne totuşi conştiinţa că nu e
nici numai el, nici numai Dumnezeu. E ceva analog cu rela ţia de
iubire între două persoane. Ele nu mai fac distinc ţie între eu şi tu.
Dar totuşi nu se trăiesc ca una, ca eu sau tu, ci ca dou ă, deodată, ca o
plinătate, ca o comunitate, deosebit ă de starea singulară.

147
Filocalia
m in te a d e lu m e şi d e tru p . C ăci a c e ste a su n t fă cu te d e
D u m n z e u cu, p u tin ţă ce lu i ce crede.

în tre b a re a 34

Ce înseam nă iarăşi: “Pentru aceasta vă spun vouă


că toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că veţi lua, ş i va fi
vouă‘‘? 27 Cum poate cineva să creadă, că va lua toate câte le
cere, odată ce num ai Dum nezeu ştie dacă îi foloseşte ceea ce
are, sau nu? D eci dacă din neştiinţă cere ceea ce nu-i
foloseşte, cum îi va da? Iar dacă nu îi dă ceea ce nu-i
foloseşte, dar a cerut din neştiinţă, cum poate cineva să
creadă că orice cere va lua ş i va fi lui?

R ă sp u n s.

T o a te în tre b ă rile a c e ste a a u fo st d e z le g a te p e sc u rt


în ră s p u n su l d e m a i în a in te . P e n tru că n u m a i c e lo r ce ştiu
c u m să c re a d ă le este d a t să ştie ce tre b u ie , şi ca re lu c ru ri să
le ceară. C ăci “ c u n o ş tin ţa n u este a tu tu ro r“ , 228 p re c u m n ici
c red in ţa. D e a ltfe l în su şi D o m n u l a zis: “ C ă u ta ţi m a i în tâ i
îm p ă ră ţia lui D u m n e z e u şi d re p ta te a L u i“ , 229 în d e m n â n d u -
n e a d ic ă să c ă u tă m în a in te d e to a te c u n o ş tin ţa a d e v ă ru lu i şi
în al d o ile a râ n d e x e rc ita re a în îm p lin ire a d a to riilo r m o ra le .
P rin a c e a s ta a a ră ta t lim p e d e că cei cred in c io şi tre b u ie să
c a u te n u m a i c u n o ştin ţa d u m n e z e ia sc ă şi v irtu te a ca re o
îm p o d o b e ş te p rin fa p te .230 D a r tre b u ie să ştim că su n t m u lte

227 Marcu 11, 24.


228 II Tesaloniceni 3, 2.
229 Matei 6, 37.
230 Sunt arătate în ordine inversă cele două trepte ale urcuşului
duhovnicesc.

148
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c e le ca re tre b u ie că u ta te în v e d e re a cu n o ştin ţe i lui
D u m n e z e u şi a v irtu ţii d e c ă tre cei ce cred. D e p ildă:
iz b ă v ire a de p a tim i, ră b d a re a în c e rc ă rilo r, ra ţiu n ile
v irtu ţilo r, c h ip u rile lu c ră rilo r, d e z ră d ă c in a re a a fecţiu n ii
su fle tu lu i fa ţă d e tru p , d e z le g a re a s im ţu rilo r d in le g ă tu ra
(re la ţia ) c u lu c ru rile sen sib ile , re tra g e re a d e să v â rşită a m in ţii
d in to a te ce le c re a te şi sc u rt v o rb in d n e n u m ă ra te alte lu cru ri
c a re su n t d e lip s ă p e n tru a lu n g a re a ră u tă ţii şi a n e ş tiin ţe i şi
p e n tru d o b â n d ire a c u n o ştin ţe i şi a v irtu ţii. D e a c e e a p e d re p t
c u v â n t a sp u s D o m n u l: “ T o a te câ te v eţi cere, c re z â n d , v eţi
p rim i. E l s-a g â n d it la to a te c â te a ju tă la c u n o a şte re a lui
D u m n e z e u şi la v irtu te , sin g u re le c a re tre b u ie să le ce a ră cu
ştiin ţă şi c u c re d in ţă cei e v lav io şi. C ăci to a te a c e ste a
fo lo se sc şi d e a c e e a le d ă D o m n ul c u s ig u ra n ţă c e lo r ca re le
cer. P rin u rm a re a c e la c a re ce re n u m a i d e d ra g u l cred in ţei,
a d ic ă al u n irii m ijlo c ite c u D u m n e z e u , to a te câ te aju tă la
în fă p tu ire a a c e le i u n iri, c u sig u ra n ţă că le v a lua. D a r a c ela
c a re c e re fă ră a c e st sco p , alte lu c ru ri, sa u c h ia r p e cele
în a in te p o m e n ite , n u le v a p rim i. C ăci n u cred e, ci c a u n
n e c re d in c io s îşi u rm ă re ş te s la v a p ro p rie p rin cele
d u m n e z e ie şti.

în tre b a re a 35

Deoarece Cuvântul s-a făcut trup, ş i nu num ai


trup, ci ş i sânge ş i oase, iar p e de altă parte n i se porunceşte
să mâncăm trupul şi să bem sângele,231 dar oasele să nu le
zdrobim ,232 te rog să m ă în veţi ce înseam nă această împărţire
întreită a Cuvântului făcut om?

231 Ioan l, 14; 6, 41; 19, 36.


232 Exod 12, 46.

149
Filocalia

R ă sp u n s

H o tă râ n d u -s e să c o b o a re în fiin ţă, p re c u m n u m a i
E l a ştiu t, C u v â n tu l cel m a i p re s u s d e fiin ţă şi F ă c ă to ru l
tu tu ro r c e lo r ce su n t, a ad u s ra ţiu n ile n a tu ra le a le tu tu ro r
lu c ru rilo r v ă z u te şi c u g e ta te (in te lig ib ile ), îm p re u n ă cu
în ţe le s u rile n e c u p rin s e a le p ro p rie i d u m n e z e iri. D in tre
a c e s te a ra ţiu n ile c e lo r c u g e ta te su n t sâ n g e le C u v â n tu lu i, ia r
ra ţiu n ile c e lo r se n sib ile su n t tru p u l L u i v ă z u t. D e c i C u v â n tu l
fiin d în v ă ţă to ru l tu tu ro r ra ţiu n ilo r d u h o v n ic e şti, a tâ t a c e lo r
d in lu c ru rile v ă z u te , c â t şi al c e lo r d in re a lită ţile in te lig ib ile ,
d u p ă c u v iin ţă şi cu d re p t c u v â n t d ă c e lo r v re d n ic i să
m ănânce, ca pe un tru p , ştiin ţa c u p rin să în ra ţiu n ile
lu c ru rilo r v ă z u te şi să b e a , c a p e u n sân g e , c u n o ştin ţa
a flă to a re în ra ţiu n ile c e lo r in te lig ib ile (1). P e a c e ste a le-a
p re g ă tit în ţe le p c iu n e a în ch ip m istic în c ă d e o d in io a ră ,
d re g â n d v in şi a d u c în d je rtfe , p re c u m se spune la
P ro v e rb e .233 Ia r o ase le , a d ic ă ra ţiu n ile m ai p re su s de
în ţe le g e re d e s p re d u m n e z e ire , ca re d ep ă şesc în ch ip n e s fâ rş it
to a tă fire a creată, n u le dă, n e a v â n d fire a c e lo r c re a te v re o
p u te re c a să in tre în le g ă tu ră (re la ţie ) c u a c e ste a .234
Şi ia ră şi, tru p u l C u v â n tu lu i este v irtu te a
ad e v ăra tă , sâ n g e le c u n o ş tin ţa fă ră d e g re şe a lă , ia r o a se le
te o lo g ia (c u n o ş tin ţa lu i D u m n e z e u ) c e a n e g ră ită (2). C ăci
p re c u m sâ n g e le se p re fa c e în fo rm a tru p u lu i, to t aşa
c u n o ş tin ţa se p re fa c e p rin fă p tu ire în v irtu te .235 Şi p re c u m

233 l Proverbe 9, 2.
234 Firea noastră creată nu poate cunoaşte prin puterea ei finită cele ale
lui Dumnezeu, ci numai dac ă primeşte puterea lui Dumnezeu, ca prin
El să cunoască ale lui.
235 Cunoştinţa generală duce la virtute, iar virtutea duce la o cuno ştinţă
specială.

150
Sfântul Maxim Mărturisitorul
o a s e le s u sţin sâ n g e le şi tru p u l, la fe l ra ţiu n ile m a i p re su s d e
o ric e în ţe le g e re d e sp re d u m n e z e ire , aflâ n d u -se în sân u l
fă p tu rilo r, c re a z ă şi s u sţin în ch ip n e ş tiu t fiin ţe le lu c ru rilo r şi
d a u n a ş te re o ric ă re i c u n o ştin ţe şi v irtu ţi.
Ia r d a c ă a r s p u n e c in e v a că şi ra ţiu n ile Ju d e c ă ţii şi
a le P ro v id e n ţe i p o t fi so c o tite tru p u l şi sâ n g e le , c a u n e le ce
v o r fi c â n d v a m â n c a te şi b ă u te , ia r ra ţiu n ile n e g ră ite d e sp re
în d u m n e z e ire , a sc u n se în acelea, a r sp u n e că su n t o a se le , n u
a că zu t, cred , d in adevăr.
Sau p o a te tru p al C u v â n tu lu i m ai este şi
re în to a rc e re a d e să v â rşită a firii la ea în să şi şi re s ta b ilire a ei
p rin v irtu te şi cu n o ştin ţă , sâ n g e le , în d u m n e z e ire a ca re o v a
ţin e p rin h a r în fe ric ire a v e şn ic ă , ia r o a se le , în să şi p u te re a
n e c u n o s c u tă ca re v a su sţin e fire a în fe ric ire a v e şn ic ă p rin
în d u m n e z e ire .
Ia r d a c ă a r s p u n e c in ev a , p rin tr-o tâ lc u ire m a i
su b ţire , că tru p u l este m o d ific a re a d e b u n ă v o ie p rin v irtu ţi,
sâ n g e le d e s ă v â rşire a p rin m o a rte a p e n tru a d e v ă r la v re m e d e
strâ m to a re , ia r o a se le ra ţiu n ile p rim e d e sp re D u m n e z e u , care
n o u ă n e su n t in a c c e sib ile , b in e a r sp u n e şi a c e s ta şi n -a r
c ă d e a d e la în ţe le g e re a cu v en ită.

S co lii

1. V o rb e ş te d e fiin ţa, d e p u te re a şi d e lu c ra re a
fie c ă re i fă p tu ri. A c e s te a se v ă d la to a te fă p tu rile şi p rin ele e
c u n o s c u t D u m n e z e u ca F ă c ă to r, P ro n ia to r şi Ju d e c ă to r. S au
v o rb e ş te d e ce le d o u ă p ă rţi d in c a re se a lcă tu ie sc fă p tu rile ,
a d ic ă d e m a te ria şi fo rm a c e lo r sen sib ile , sa u d e fiin ţa şi
a c c id e n tu l c e lo r in te lig ib ile , s a u d e v irtu te a şi cu n o ştin ţa ,
p rin ca re se fa ce c u n o sc u t c e lo r v re d n ic i C el m a i p re su s d e
cu n o a şte re .

151
Filocalia
2. T e o lo g ia n e g ră ită este n e ş tiin ţa to ta lă în se n s d e
d e p ă şire , ca re e ste a tâ t d e n e c u n o sc u tă , p e c â t se cu n o sc cele
ce p o t fi c u n o s c u te în ch ip n a tu ra l.
3. P rin sâ n g e în ţe le g e în d u m n e z e ire a , ca re v a fi
v ia ţa c e lo r ce se v o r în v re d n ic i d e ea. C ăci sâ n g e le e
sim b o lu l v ieţii.

în tre b a re a 36

Ce înseam nă trupurile ş i sângele animalelor necu­


vântătoare, p e care aducându-le Israelitenii lu i Dumnezeu,
trupurile le mâncau, iar sângele nu, ci-1 vărsau în cerc la
temelia altarului?36

R ăspuns

C ei ce slu je a u o d in io a ră lui D u m n e z e u în u m b ra
leg ii, în c h ip u ie p e în c e p ă to rii în ev lav ie . C ăci şi a c e ştia d e-
a b ia p o t să în ţe le a g ă d isp o z iţiile v ă z u te ale s im b o lu rilo r cu
în ţe le s d e tip u ri. D a t fiin d a şa d a r că n u a c e lo ra li s-a d a t în
p rim u l râ n d leg ea , ci n o u ă , că ci p rin n o i se d e să v â rşe şte
d u h o v n ic e ş te , ca re v ie ţu im d u p ă p ild a lu i H ris to s , să
c e rc e tă m c u e v la v ie ra ţiu n e a je r tf e lo r d e atu n ci.
în c e p ă to ru l în e v lav ie , în v ă ţâ n d să c u n o a sc ă
fa p te le d re p tă ţii, se în d e le tn ic e ş te n u m a i c u fă p tu ire a în tru
to a tă a s c u lta re a şi c re d in ţa , m âncând c e le v ă z u te ale
v irtu ţilo r c a p e n iş te tru p u ri (1).
R a ţiu n ile p o ru n c ilo r, ca re alc ă tu ie sc c u n o ştin ţa
c e lo r d e să v â rşiţi (2), el le la să lu i D u m n e z e u p rin cred in ţă,
n e p u tâ n d u -s e în tin d e c â t ţin e lu n g im e a c u n o ştin ţei.
C ăci a lta ru l este sim b o lu l lu i D u m n e z e u , că ru ia

236 Deut. 12, 27 urm.

152
Sfântul Maxim Mărturisitorul
to ţi îi je rtfim d u h o v n ic e şte şi c ă ru ia îi lă să m c u n o ş tin ţa c e lo r
m a i p re s u s d e p u te re a n o astră , c a să trăim . Ia r te m e lia
a lta ru lu i e c h ip u l c re d in ţe i în E l, că ci c re d in ţa e te m e lia 237
c a re p o a rtă to a tă z id ire a fa p te lo r şi a în ţe le s u rilo r
d u m n e z e ie şti. T o t cel ce n u se p o a te îm p ă rtă şi c u so b rie ta te
d e b e ţia v in u lu i în ţe le p c iu n ii d u m n e z e ie şti p rin c u n o ştin ţă ,
fa c e b in e să v e rs e ra ţiu n ile c u n o ş tin ţe lo r p e ca re n u le
în ţe le g e lâ n g ă a c e a stă te m e lie , a d ic ă să la se cred in ţei
c u n o ş tin ţa ra ţiu n ilo r ca re su n t m a i p re su s d e p u te re a lui.
D e ci ca p e u n c h ip al c e lo r în c e p ă to ri în ev lav ie ,
p o p o ru l v e c h i m â n c ă tru p u rile je rtfe lo r, ia r sân g e le (3 ) îl
v ă rs a la te m e lia a ltaru lu i, în tru c â t, d in p ric in a cu g etu lu i
co p ilă re sc , n u se p u te a rid ic a la c u n o ştin ţa c e lo r ce se
să v â rşe a u ta in ic . H ris to s în să , fă c â n d u -n i-S e a rh ie re u al
238
b u n u rilo r v iito a re şi je rtfin d u -s e p e S in e ca je rtfă train ică ,
îş i d ă îm p re u n ă c u tru p u l şi sâ n g e le c e lo r ce şi-a u d e p rin s
sim ţu rile su fletu lu i în v e d e re a d esă v ârşirii, ca să p o a tă
239
d istin g e b in e le şi răul. C ăci cel d e să v â rşit a tre c u t n u
n u m a i d e tre a p ta în c e p ă to rilo r, ci şi d e a în a in ta ş ilo r,240 şi de
a c e e a n u ig n o ră ra ţiu n ile c e lo r să v â rşite d e el d u p ă p o ru n c ă,
ci b â n d u -le în tâ i p e a c e le a cu d u h u l (raţiu n ile), m ă n â n c ă p rin
fa p te to a tă c a rn e a v irtu ţilo r, rid ic â n d u -şi în ţe le g e re a c e lo r
s ă v â rşite p rin sim ţu ri la n iv e lu l cu n o a şte rii cu m in te a.
M a i su n t şi alte fo a rte m u lte în ţe le su ri ale ac esto ra,

237 Evr. 11, 1.


238 Evrei 9, 11.
239 Evr. 5, 14. Aceştia nu mai împlinesc poruncile prin credin ţă, fără să-
şi dea seama de valoarea lor, ci disting prin în ţelegere binele şi răul.
240 Sf. Maxim, ca şi Nil Ascetul, distinge în trei trepte pe cei ce se dedic ă
unei vieţi de evlavie: οί είσαγόμενοι οί προκόπτοντες και oi τελειοι,
care corespund celor ce se purific ă, sau celor activi, celor ce contempl ă
raţiunile din natură şi celor ce văd pe Dumnezeu în chip tainic. Poporul
evreiesc, era pe prima treaptă. De aceea nu mânca decât trapurile
animalelor, nu şi sângele lor.

153
Filocalia
mai ales pentru voi iubitorilor de Dumnezeu, dar le lăsăm
acum din pricina mulţimii lor.

S co lii

1. P rin ce le v ă z u te ale v irtu ţilo r a în ţe le s


d is c ip lin a m o rală .
2. O b se rv ă că a n u m it ra ţiu n ile cu n o ştin ţă . Ia r
d a c ă ra ţiu n ile su n t cu n o ştin ţă , ce l ce c u n o a şte ra ţiu n ile d e s i­
g u r c u n o a şte R a ţiu n e a (L o g o su l) şi p e T ată l R a ţiu n ii. C ăci
R a ţiu n e a este c u n o ştin ţa ex a c tă a T a tă lu i S ău: “ C e l ce m ă
v e d e p e m in e , v e d e p e T atăl m e u “ ,241 z ic e M ân tu ito ru l.
3. S â n g e le în în ţe le s s p iritu a l este cu n o ştin ţa , ca
u n a ce h ră n e ş te tru p u l v irtu ţilo r.

în tre b a re a 37

Se spune în Fapte despre S f Pavel: “A stfe l că


puneau p este cei bolnavi ştergare şi legături de p e trupul lu i
şi bolile se depărtau de la ei“.242 Oare se făceau aceste
m inunipentru promovarea m isiunii lu i ş i deci se bucurau şi
cei necredincioşi de ele, sau pentru că era sfin ţit trupul lui,
se săvârşeau acestea din puterea trupului lui? Ş i dacă din
această pricină n-a p ă ţit nim ic n ici de la viperă, pentru care
m o tiv n-a m urit trupul Sfântului din veninul viperei, dar a
m urit de sabie? Această întrebare se referă ş i la trupul lu i
Eliseu. A p o i ce sunt legăturile?

241 Io. 14, 9.


242 F.A. 19, 12.

154
Sfântul Maxim Mărturisitorul
R ăspuns

N u n u m a i d in p ric in a s fin ţe n ie i lu i P a v e l, n ici


n u m a i d in p ric in a c re d in ţe i c e lo r ce p rim e a u v in d e c a re a ,
s ă v â rş e a p ie le a tru p u lu i să u v in d e c ă ri p rin ştre g a re sa u
le g ă tu ri, ci fiin d c ă h a ru l d u m n e z e ie sc , îm p ă rtă ş in d u -se lu i şi
a c e lo ra , fă c e a cu m ilo stiv ire în a c e ia lu c ră to a re p rin
c re d in ţă , s fin ţe n ia A p o s to lu lu i (l). Şi ia ră şi d in v o ia h a ru lu i
d u m n e z e ie s c a ră m a s tru p u l lui fe rit d e p ă tim ire , n e fiin d
v ă tă m a t d e v e n in u l v ip e re i, fie p e n tru că h a ru l a s c h im b a t
p u te re a v ă tă m ă to a re a v e n in u lu i (2), fie p e n tru că a fă cu t
tru p u l S fâ n tu lu i în stare să ris ip e a s c ă a c e a stă v ă tă m a re , sa u
fie p rin v re u n alt ch ip al ic o n o m ie i, pe ca re num ai
D u m n e z e u , ca re a fă cu t şi a p re fă c u t ac e a ste a , îl ştie. Ia r d e
sa b ie a m u rit to t p e n tru că a v o it h a ru l. C ăci n u era
n e m u rito r d u p ă fire, d eşi e ra fă c ă to r d e m in u n i d in p ric in a
h a ru lu i.
D a c ă a r fi fo st n e m u rito r d u p ă fire , a r fi fo st ca zu l
să în tre b ă m c u m a p u tu t m u ri d e sab ie, îm p o triv a firii. D a r
o d a tă ce a ră m a s m u rito r p rin fire şi d u p ă d o b â n d ire a
sfin ţe n ie i, n u -i d e lip să să în tre b ă m d e ce a tre c u t d in v ia ţa
d u p ă tru p d u m n e z e ie sc u l A p o sto l în c h ip u l a c e sta şi n u în tr-
altu l. C ăci D u m n e z e u , ca re a râ n d u it m a i în a in te d e v ec i
v ia ţa fie c ă ru ia în tr-u n ch ip fo lo sito r, d u c e p e fie c a re în
m o d u l în c a re v o ie şte , sp re sfâ rşitu l p ro p riu al v ie ţii lu i, fie
c a e d re p t a c ela, fie că e p ăc ăto s.
D a c ă a ş a d a r e u n a şi ac eea şi ra ţiu n e a n a tu rii şi a
h a ru lu i, a r tre b u i să n e m ire şi să n e u im e a sc ă to t c e e a ce se
în tâ m p lă p o triv it cu fire a îm p o triv a h a ru lu i, sa u p o triv it cu
h a ru l îm p o triv a firii. D a r d a c ă a lta este ra ţiu n e a n a tu rii şi
a lta a h a ru lu i, e lu c ru lim p e d e şi v ă d it că S fin ţii ca S finţi
fă c e a u m in u n i d in p ric in a h a ru lu i, d a r că o a m e n i p ă tim e a u

155
Filocalia
d in p ric in a firii. A c e a s ta p e n tru că h a ru l n u d e sfiin ţa
tră s ă tu ra p ă tim ito a re a firii, d a t fiin d că ra ţiu n ile firii şi ale
h a ru lu i n u se a m e s te c a u n ic id e c u m (3). A stfe l v o m în ţe le g e
că h a ru l lu i D u m n e z e u le fa ce în S finţi to a te p o triv it c u g rija
ce o p o a rtă c e lo r p ro v id e n ţia ţi, fie că tră ie sc , fie că m o r,
u rm ă rin d p rin ei, ca p rin n işte u n e lte p ro p rii, m â n tu ire a
ce lo rlalţi. D e c i n u le fac a c e ste a S finţii în alţii p rin fire a lor,
ci p rin h ar. A c e s te a se p o triv e s c şi d e sp re tru p u l lu i E liseu .
D a r fiin d c ă m a i m u lt v e se le sc su fle tu l iu b ito rilo r
de D um nezeu în ţe le su rile sp iritu a le ale în tâ m p lă rilo r
isto risite , v o m sp u n e că p ie le a m a re lu i A p o s to l e ra e v la v ia
lu i, p rin ca re u n o ra le era “m ire a sm ă d e v ia ţă sp re v ia ţă ” (4),
ia r a lto ra “m iro s d e m o a rte sp re m o a rte "243 (5). Ia r ş te rg a re le
su n t ra ţiu n ile lim p e z i ce i s-a u fă c u t lui c u n o sc u te p rin
co n te m p la ţie . î a s fâ rşit le g ă tu rile su n t m o d u rile c u v io a se ale
filo so fic i a c tiv e ale, v irtu ţii. C ăci le g ă tu rile a c e ste a su n t
m â n e c u ţe . A c e ste ra ţiu n i şi m o d u ri d e lu c ra re se ră sp â n d e a u
ca o b u n ă m ire a s m ă d in e v la v ia a d â n c ă a fe ric itu lu i A p o sto l,
ca d in p ie le a lui. Ia r cei ce le p rim e a u d o b â n d e a u v in d e c a re
d e b o a la care-i c h in u ia . U n ii a lu n g a u b o a la n e ş tiin ţe i p rin
ra ţiu n ile c o n te m p la ţie i, ca p rin n işte şte rg a re , ia r ceilalţi
d e s fiin ţa u p rin c h ip u rile v irtu ţilo r a c tiv e cu d e să v â rşire
n e p u tin ţa p ă c a tu lu i.
C â t p riv e şte frig u l a sp ru ca re s-a p o rn it a su p ra lor,
c re d că este p o v a ra în c e rc ă rilo r fă ră d e v o ie. Ia r in s u la e
d e p rin d e re a ta re şi n e c lin tită a n ă d ă jd u irii în D u m n e z e u .
F o c u l este d e p rin d e re a c u n o ştin ţei. Ia r v re a sc u rile su n t fire a
lu c ru rilo r v ă z u te . P rin a c e a sta u m b lâ n d P a v e l c u m â n a ,
a d ic ă c e rc e tâ n d -o cu p u te re a d ib u ito a re a m in ţii care
c o n te m p lă , îşi n u tre a cu în ţe le su rile ei d e p rin d e re a
cu n o a şte rii, c a re în lă tu ră tris te ţe a a d u să în c u g e ta re d e

243 II Cor. 2, 16.

156
Sfântul Maxim Mărturisitorul
fu rtu n a în c e rc ă rilo r. în sfâ rşit v ip e ra e ste p u te re a re a şi
v ă tă m ă to a re , a sc u n să în fire a lu c ru rilo r se n sib ile . E a m u şc ă
m â n a , a d ic ă lu c ra re a d ib u ito a re a m in ţii c a re c o n te m p lă , d a r
n u v ă tă m a m in te a strâ v ă z ă to a re , d e o a re c e a c e a sta n im ic e şte
în d a tă în lu m in a c u n o ştin ţe i sale, c a în tr-u n foc, p u te re a
v ă tă m ă to a re , ca re se lip e şte d e m iş c a re a a c tiv ă a m in ţii câ n d
a c e a s ta c o n te m p lă lu c ru rile sen sib ile.
L a fe l în ţe le g şi ce le p riv ito a re la E liseu . O ric in e a
m u rit p rin g re ş e lile sale, d a c ă e a ş e z a t p e m o rm â n tu l
P ro o ro c u lu i în c a re se află tru p u l lu i, a d ic ă d a c ă e ad u s
a p ro a p e d e a m in tire a c a re p o a rtă u rm a v ie ţii P ro o ro c u lu i, în
c a re se află b in e p ă z it tru p u l v irtu ţilo r lu i, e re a d u s la v ia ţă
p rin im ita re a ch ip u lu i d e v ia ţă al a c elu ia, fiin d m u ta t la v ia ţă
c e a v irtu o a s ă d e la m o a rte a d e p e u rm a p a tim ilo r ră u tă ţii (5).

S co lii

1. C re d in ţa c e lo r ce a v e a u lip să d e v in d e c a re şi
se ru g a u p e n tru ea stârn e a, z ic e , p u te re a D u h u lu i d in S finţi,
c a p u te re a a sc u n să să se fa că a ră ta tă p rin cred in ţă, ia r
c re d in ţa a sc u n să să se fa că tu tu ro r p rin p u te re . C ăci
a d e v ă ra tu l m o d al v in d e c ă rilo r se re a liz e a z ă atu n ci, c â n d
p rin c re d in ţa c e lo r în c a re se să v â rşe şte , p ă tru n d e în to a tă
p u te re a c e lo r ce lu c re a z ă în D u h .
2 . C e l ce c u ră ţă p rin a p le c a re a v o ii (yvw m h)sale
stric ă c iu n e a p ă c a tu lu i, stric ă s tric ă c iu n e a c e lo r care
o b iş n u ie s c să stric e p rin fire. C ăci n e s tric ă c iu n e a v o in ţe i
p o a te su sţin e c u a ju to ru l P ro v id e n ţe i n e s tric a tă stric ă c iu n e a
firii, în tru c â t p rin h a ru l D u h u lu i S fâ n t a flă to r în ea n u
în g ă d u ie să fie s tă p â n ită fire a d e c a lită ţile p o triv n ic e .
3. O d a tă ce ra ţiu n e a h a ru lu i şi a firii n u este u n a şi
a c eea şi, n u tre b u ie să n e n e d u m e re a sc ă fa p tu l că u n ii S fin ţi

157
Filocalia
a u ră m a s u n e o ri d e a s u p ra p ă tim irilo r, ia r a lte o ri a u fo st
d o b o râ ţi d e ele. C ăci tre b u ie să ştim că m in u n e a e ra a
h a ru lu i, ia r p ă tim ire a a firii.
4. “M ireasm ă de viaţă spre viaţă“ le este A postolul
celor credincioşi prin pilda sa, întrucât prin fapte îi îndeam nă să
tin d ă spre b u n a m ireasm ă a virtuţilor, iar ca propovăduitor
străm ută p e cei ce ascultă d e cuvântul harului d e la viaţă după
sim ţuri la v iaţa în duh. Iar “m iros d e m oarte spre m oarte“ le este
celor care progresează de la m oartea neştiinţei la m oartea
necredinţei, întrucât îi face să sim tă o sânda care îi aşteaptă. S au
iarăşi, “m ireasm ă de viaţă spre viaţă“ le este celor ce se ridică de
la făptuire la contem plaţie, iar “m iros de m oarte spre m oarte“
celor care, du p ă ce şi-au m ortificat m ădularele d e p e păm ânt
prin încetarea de-a păcătui cu fapta, trec la m ortificarea
prealăudată a gândurilor şi a nălucirilor pătim aşe.
5. A ici sunt lăm urite cuvintele: “ S untem buna
m ireasm ă a lui H ristos, pentru D um nezeu, în cei ce se m ântuiesc
şi în cei ce pier: u n o ra adică m ireasm ă d e viaţă spre viaţă, iar
altora m iro s d e m oarte spre m oarte“ .244 “M ireasm ă d e viaţă spre
viaţă“ le este acelora, cărora n u le este acoperită E vanghelia lui,
iar “m iros de m oarte spre m oarte“ acelora, cărora le este cu totul
acoperită, întrucât “D um n ezeul veacului acestuia a orbit m inţile
n ecred in cio şilo r'/245 Iar E vanghelia s-a descoperit şi s-a acoperit,
din pricina căldurii sau a r ăcelii celor ce aud.
6. P ăstrând, zice, cineva am intirea vieţi sfinţilor, prin
im itare, leapădă m o artea adusă d e patim i şi prim eşte viaţa adusă
d e v irtu ţi.

244 II Corinteni 2, 16.


245 II Cor. 4, 4.

158
Sfântul Maxim Mărturisitorul

întrebarea 38

Oare din întâmplare au dat Saducheii num ărul de


şapte fraţi, ca bărbaţi ai unei singure fem ei,246 sau are
aceasta un înţeles m ai adânc. Iar dacă are un astfel de
înţeles, cine sunt aceia şi cine este ea?

R ăspuns

Z ic u n ii că n u tre b u ie în ţe le s e ale g o ric p e rs o a n e le ,


p e ca re n u le la u d ă S crip tu ra. D a r fiin d c ă e m a i b in e să n e
o s te n im m a i m u lt şi să ru g ă m p e D u m n e z e u n e în c e ta t să n e
d ă ru ia s c ă în ţe le p c iu n e şi p u te re , c a să în ţe le g e m to a tă
S c rip tu ra d u h o v n ic e şte , voi ră s p u n d e şi la a c e a stă
n e d u m e rire , b iz u in d u -m ă şi pe ru g ă c iu n ile v o astre .
S a d u c h e ii su n t, d u p ă în ţe le s u l sp iritu a l, d ra c ii s a u g â n d u rile ,
c a re su sţin că to a te su n t stă p â n ite d e în tâ m p la re . Ia r fe m e ia
e ste fire a o a m e n ilo r. C ei şa p te fraţi d aţi ei d e D u m n e z e u la
v re m i d ife rite d e la în c e p u tu l v e a c u lu i, sp re a o p o v ă ţu i şi a
o fa ce să a d u c ă ro a d e ale d re p tă ţii, s u n t le g ile .247 C u a c e ste a
p e tre c â n d fire a o a m e n ilo r ca şi c u n işte b ă rb a ţi, n -a a v u t d e
la ea n ic i u n fiu, ci a ră m a s ste a rp ă d e ro a d e le d re p tă ţii.
P rim a le g e e ce a d a tă lu i A d a m în R ai. A d o u a e ce a ca re s-a
d a t a c e lu ia şi d u p ă iz g o n ire a d in R a i, sub fo rm a d e ce rtare . A
tre ia e ce a c a re s-a d a t lu i N o e la ie ş ire a d in co rab ie. A p a tra
e le g e a tă ie rii îm p re ju r, d a tă lu i A v ra a m . A c in c e a e ce a care
s-a d a t a c e lu ia şi în le g ă tu ră cu je rtfir e a lu i Isa ac. A şa se a e
c e a d a tă p rin M o ise. Ia r a şa p te a e c e a d a tă p rin d aru l
p re v e s tito r, s a u p rin in s u fla re a P ro o ro c ilo r. în to t a c e st tim p

246 Mt. 23, 24


247 în greceşte legea e de genul masculin (νόμος νόμοι).

159
Filocalia
în c ă n u se în s o ţis e fire a o m e n e a sc ă cu le g e a E v a n g h e lie i
p rin le g ă tu ra c re d in ţe i sp re îm p re u n a v ie ţu ire , ad ic ă cu
b ă rb a tu l c u ca re a v e a să ră m â n ă în to ţi v ec ii.
D ra c ii a d u c a şa d a r m e re u în a in te a ra ţiu n ii n o a stre ,
p rin g â n d u rile ce n i le stâ rn e sc , a c e ste leg i, lu â n d îm p o triv a
c re d in ţe i c u a rg u m e n te la a p a re n ţă în te m e ia te , lu a te d in
S c rip tu ri, şi fă c â n d u -n e să n e în d o im d e este v re o în v ie re din
m o rţi şi d e m a i tre b u ie să a şte p tă m v re u n alt fe l d e v ia ţă
d u p ă c e a d e aici. în caz că ră s p u n d e m a firm a tiv , ei n e fac să
n e în tre b ă m d u p ă ca re le g e se v a călă u zi fire a o a m e n ilo r,
d in tre ce le d a te ei d in v e a c ? D a c ă v o m z ic e că d u p ă v re u n a
d in ce le a m in tite , ei v o r o b ie c ta , z icâ n d : “P rin u rm a re
d e ş a rtă şi fă ră d e fo lo s v a fi şi a tu n ci v ia ţa o a m e n ilo r, d ac ă
n u a fo st slo b o z ită d e re le d e m a i în a in te : a d ic ă d a c ă fire a se
v a în v â rti iară şi în ac e le a şi lu cru ri. A c e a s ta in tro d u c e în chip
v ă d it d o m n ia în tâ m p lă rii şi sc o a te P ro v id e n ţa d in lu m e “ .
D a r D o m n u l şi c u v â n tu l m â n tu ito r re s p in g e p e ac eşti d ra c i şi
a c e ste g â n d u ri, fă c â n d să se s tră v a d ă n e s tric ă c iu n e a firii,
ca re se v a d e s c o p e ri în v iito r şi a ră tâ n d că e a n u v a v ieţu i
a tu n c i d u p ă n ic i u n a d in le g ile d e m a i în a in te , ci, d u p ă ce se
v a fi în d u m n e z e it, se v a în so ţi, p rin D u h u l, c u în su şi
D u m n e z e u C u v â n tu l, d e la ca re şi sp re c a re şi-a lu a t şi-şi v a
lu a în c e p u tu l şi ţin ta e x isten ţei.
Ia r d a c ă v a în ţe le g e c in e v a p rin cei şa p te b ă rb a ţi şi
cei ş a p te m ii d e ani, sa u c e la ş a p te m ii d e ani, sa u c e le şap te
v e a c u ri, c u ca re a c o n v ie ţu it fire a o m e n e a sc ă , n u v a tă lm ă c i
lo c u l fă ră ju d e c a tă şi fă ră în ţe le g e re a d e lipsă. Şi n ic i u n u ia
d in a c e ştia n u -i v a fi so ţie fire a în v ia ţa v iito a re , în tru c â t
fire a te m p o ra lă şi-a p rim it sfâ rşitu l şi al o p tu le a b ărb at,
a d ic ă v e a c u l cel fă ră d e m o a rte şi fă ră d e sfâ rşit, a lu a t-o p e
ea.

160
Sfântul Maxim Mărturisitorul
întrebarea 39

Ce sunt cele trei zile, în cursul cărora m ulţim ile


stăruie lângă D om nul în pustie? 248

R ăspuns

P u s tia este fire a o m e n e a sc ă s a u lu m e a ac e a sta , în


c a re s tă ru ie p e lâ n g ă ra ţiu n e a v irtu ţii şi a c u n o ş tin ţe i249 cei ce
ra b d ă o s te n e li şi n e c a z u ri p lin i d e c re d in ţă şi d e n ă d e jd e a
b u n u rilo r v iito a re . Ia r ce le tre i z ile su n t, d u p ă u n u l d in
în ţe le s u rile sp iritu a le ale lo r, ce le tre i p u te ri ale su fle tu lu i
p rin ca re s tă ru in d p e lâ n g ă ra ţiu n e a d u m n e z e ia s c ă a v irtu ţii
şi c u n o ştin ţe i (p rin tr-u n a a d ic ă c e rc e tâ n d , p rin tr-a lta d o rin d
şi p rin tr-a tre ia lu p tâ n d u -se p e n tru ea), p rim e s c d re p t h ra n ă
n e s tric ă d o a s ă şi în tă rito a re d e m in te , c u n o ş tin ţa lu c ru rilo r

° )· . . 5
D u p ă alt în ţe le s, c e le tre i z ile în s e a m n ă c e le tre i
.

le g i m a i g e n e ra le : c e a scrisă, c e a n a tu ra lă şi ce a d u h o v n i­
ce ască , sau ce a a h a ru lu i (2). P e n tru că fie c a re leg e
lu m in e a z ă p o triv it c u ea în s ă ş i fire a o m e n e a sc ă , a v â n d ca
F ă c ă to r al lu m in ii ei S o are le d re p tă ţii. C ăci p re c u m fără
so a re nu se p o a te fa c e n ic id e c u m ziu ă, la fel fă ră
în ţe le p c iu n e a fiin ţia lă şi d e sin e su b siste n tă n u p o a te fi o
le g e a d re p tă ţii. în ţe le p c iu n e a ac e a stă îşi fa ce ră să ritu l ei
p ro p iu în fie c a re le g e şi e a e ste a c e e a c a re u m p le o ch ii
în ţe le g ă to ri ai su fle te lo r d e lu m in a în ţe le g e rii. F e ric itu l
D a v id ş tiin d a c estea, z ice : “ L e g e a T a este făclie p ic io a re lo r

248 Matei 15, 32.


249 Raţiunea e totodată Logosul divin, care e substanţa virtuţii şi a
cunoştinţei.

161
Filocalia
m e le “ .250 F ă c lie a n u m it le g e a scrisă, p e n tru fa p tu l că
ac e a sta , p rin c o m b in a ţiile m e ş te ş u g ite ale d ife rite lo r
sim b o lu ri, g h ic itu ri şi tip u ri m a te ria le , ră s p â n d e ş te în a in te a
c e lo r ce-şi lă rg e sc p rin fa p te p a şii su fle tu lu i îm p o triv a
p u te rilo r v ră şm a şe , lu m in a c a re ard e ră u ta te a p a tim ilo r (3).
Ia r lu m in a a u n it le g e a d u h o v n ic e a s c ă a h a ru lu i p e n tru fa p tu l
că a ra tă sim p lu , fă ră s im b o lu rile sen sib ile , c ă rările
v e ş n ic e ,251 p e ca re m in te a c o n te m p la tiv ă u rm ă rin d u -şi
d ru m u l, e d u s ă sp re c e l m a i în a lt d in tre b u n u ri, sp re
D u m n e z e u , n e lâ sâ n d u -ş i d e te rm in a tă şi lim ita tă m iş c a re a
cu g e tă rii d e n ic i u n u l d in tre lu c ru rile c re a te (4). C ăci lu m in a
le g ii h a ru lu i e n e în se ra tă , n e a v â n d n ic i u n fel d e cu n o ştin ţă,
ca re să-i d e fin e a sc ă ra z e le a to tstră lu c ito a re . S au p o a te
P ro o ro c u l a n u m it “p ic io a re " d ru m u l în tre g ii v ie ţi tră ite
d u p ă v o ia lu i D u m n e z e u , s a u m iş c ă rile g â n d u rilo r b u n e în
s u fle t că lă u z ite ca o făclie d e lu m in ă d in le g e a scrisă. Ia r
“ c ă ră ri“ , c h ip u rile v irtu ţilo r c o n fo rm e c u le g e a n a tu ra lă şi
ra ţiu n ile c u n o ştin ţe i d in le g e a d u h o v n ic e a sc ă , p e ca re le
d e s v ă lu ie p re z e n ţa lu i D u m n e z e u C u v â n tu l şi c a re re a d u c
fire a la ea în să şi şi la c a u z a ei, p rin v irtu te şi c u n o ş tin ţă .252
C ei ce d in d o rin ţa a rz ă to a re d u p ă m â n tu ire , a u sta t
în c u rsu l a c e s to r tre i z ile , sa u al a c e sto r tre i leg i p e lâ n g ă
D u m n e z e u C u v â n tu l şi a u ră b d a t c u b ă rb ă ţie o s te n e lile
fiec ăre ia , n u su n t slo b o z iţi flă m în z i, ci p rim e s c h ra n ă

250 Psalm 119, 105.


251 Mintea umblă veşnic pe cărările cunoştinţei de Dumnezeu. în acest
sens cunoştinţa aceasta e o lumină neînserată. Dar şi în sensul că nu e
definită prin nimic mărginit.
252 Modurile naturale ale virtu ţilor, sau revenirea firii la ea însăşi prin
virtuţi, nu se realizează numai prin puterile omului, ci prin venirea
la ea a lui Dumnezeu-Cuvântul. Vieţuirea în conformitate cu firea e
condiţionată de ajutorul harului, o separa ţie între natură şi har, în
sensul catolic, nu cunosc Sf. Părinţi.

162
Sfântul Maxim Mărturisitorul
îm b e lş u g a tă şi d u m n e z e ia sc ă : p e n tru le g e a scrisă, iz b ă v ire a
d e s ă v â rş ită d e p a tim ile c o n tra re firii: p e n tru le g e a n atu ra lă,
p u te re a d e a îm p lin i fă ră g re ş a lă d a to riile fire şti, îm p lin ire
p rin c a re se su sţin le g ă tu rile a fe c tu o a se ale o a m e n ilo r
în tre o la ltă , în lă tu rîn d u -s e to a tă în s tră in a re a şi d e z b in a re a
c a re sfâ şie firea; ia r p e n tru ce a d u h o v n ic e a sc ă , u n ire a cu
D u m n e z e u în su şi, în te m e iu l că reia, ie şin d d in c e le create,
p rim e s c sla v a ce a m a i p re s u s d e fire, p rin ca re n u se m ai
a ra tă d e c â t D u m n e z e u sig u r lu m in în d în ei (5). D a r m a i p e
la rg d e s p re a c e s te a p u teţi citi în s c rie re a d e sp re “ L o c u rile
în d o ie ln ic e “ ,253 u n d e se tâ lc u ie ş te u n lo c d in “ C u v â n ta re a Sf.
G rig o rie la d u m n e z e ia sc a C in c iz e c im e "

S co lii

1. V o rb e şte d e sp re ra ţiu n e , iu ţim e şi p o ftă . P rin


ra ţiu n e ce rce tă m , p rin p o ftă d o rim b u n u l ce rce ta t, ia r p rin
iu ţim e lu p tă m p e n tru el.
2 . A n u m it z ile p u te rile (fa c u ltă ţile ) su fle tu lu i, ca
u n e le ce s u n t în stare sa p rim e a sc ă lu m in a p o ru n c ilo r
d u m n e z e ie şti. D a r şi p e ce le tre i leg i m a i g e n e ra le , ca u n e le
ce lu m in e a z ă s u fle te le ce p rim e s c lu m in a . C ăci p re c u m la
F a c e re S c rip tu ra a n u m it “z i“ a tâ t lu m in a sp u n ân d : “ Şi a
v ă z u t D u m n e z e u lu m in a că e b u n ă şi a n u m it lu m in a z i“ , cât
şi ae ru l lu m in a t d e ea, z ic â n d : ,,Ş i s-a fă c u t sea ră şi s-a fă cu t
d im in e a ţă , z iu a în tâ i“ ,254 to t a şa a n u m it “z ile “ n u n u m a i
p u te rile su fle tu lu i, ci şi le g ile ca re le lu m in e a z ă p e ac estea.
C ăci a b ia în tre p ă tru n d e re a a c e sto ra în tre o la ltă p ro d u c e z iu a
c o m p u s ă a v irtu ţilo r, p rin fa p tu l că n u se m a i d e o s e b e sc d e

253 Ambiguorum liber, P. G. 91, 1389-1393.


254 Gen. l, 4.

163
Filocalia
lu m in a d u m n e z e ia sc ă a C u v â n tu lu i255 p u te rile stră b ă tu te cu
to tu l d e ea.
3. C u v â n tu l (R a ţiu n e a ) lu i D u m n e z e u e ste în
ac elaşi tim p şi fă clie şi lu m in ă . L u m in ă , fiin d c ă lu m in e a z ă
g â n d u rile n a tu ra le ale cre d in c io şilo r, şi fă clie fiin d c ă p e d e o
p a rte îm p ră ş tie în tu n e ric u l v ie ţii d u p ă sim ţu ri, în cei ca re se
z o re s c p rin îm p lin ire a p o ru n c ilo r sp re v ia ţa c e a n ă d ă jd u ită ,
ia r p e d e alta, p e d e p s e ş te c u a rd e re a ju d e c ă ţii p e cei ce se
alip e sc c u v o ia d e n o a p te a a c e a s ta în tu n e c o a să a v ie ţii,
p e n tru iu b ire a d e p lă c e re a tru p u lu i.
4 . C e l ce n u s-a rid ic a t m a i în tâ i la sin e în su şi,
p rin le p ă d a re a p a tim ilo r c o n tra re firii, n u se v a rid ic a la
c a u z a p ro p rie , ad ică la D u m n e z e u , p rin d o b â n d ire a cu
a ju to ru l h a ru lu i a b u n u rilo r m a i p re s u s d e fire. C el ce v re a să
fie rid ic a t c u a d e v ă ra t la D u m n e z e u , tre b u ie să se d e sp a rtă
c u c u g e ta re a d e lu c ru rile create.
5. L e g e a sc risă are ca sco p is b ă v ire a d e p a tim i,
ce a n a tu ra lă d e o p o triv a c in stire şi d e o p o triv a în d re p tă ţire a
tu tu ro r o a m e n ilo r, ia r d e să v â rşire a ce le i d u h o v n ic e şti s tă în
fa p tu l că sc o p u l ei este să fa c ă p e o m asem enea cu
D u m n e z e u , a tâ t c â t îi este c u p u tin ţă o m u lu i.

în tre b a re a 40

Ce înseam nă num ărul celor şase vaăe de apă de la


nunta din Cana G alileii?256

R ă sp u n s

D u m n e z e u ca re a fă cu t fire a o m e n e a sc ă , i-a d a t

255 Του κατά τον λόγον θείου φωτός


256 In. 2, 5.

164
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rin v o in ţa S a d e o d a tă c u e x iste n ţa şi p u te re a c o re sp u n ­
z ă to a re d e în fă p tu ire a d a to riilo r (1). C e le şa se v a s e d e ap ă
s u n t a ş a d a r p u te re a n a tu ra lă d e în fă p tu ire a p o ru n c ilo r
d u m n e z e ie şti. O a m e n ii, g o n in d d in ea c u n o ştin ţa , în
s tră d a n ia lo r d e ş a rtă d u p ă lu c ru rile m a te ria le , îşi fă c u se ră
a c e a s tă p u te re g o a lă şi fă ră a p ă şi d e a c e e a n u ştia u c u m să
c u re ţe m u rd ă ria p ă c a tu lu i, căci cel lip s it d e c u n o ş tin ţă n u
c u n o a ş te m o d u l d e c u ră ţire a p ă c a te lo r p rin v irtu te . A c e a sta
s-a în tâ m p la t până când v e n in d C u v â n tu l (R a ţiu n e a ),
Z id ito ru l firii, a u m p lu t d e c u n o ş tin ţa c e a d u p ă fire n u m ită
p u te re d e în fă p tu ire a d a to riilo r şi p e u rm ă a p re fă c u t în vin,
a d ic ă în ra ţiu n e a c u n o ştin ţe i m a i p re su s d e fire, ra ţiu n e a şi
le g e a firii (2 ).257 C ei ce o b e a u ap o i p e a c e a sta ie s d in fire a
tu tu ro r lu c ru rilo r şi z b o a ră p â n ă în lo c u l asc u n s al lă u n tru lu i
d u m n e z e ie s c , u n d e p rim e s c b u c u ria şi v e s e lia ca re e m ai
p re s u s d e to a te cu n o ştin ţe le . E i b e a u v in u l c e l b u n , ad ic ă
ra ţiu n e a ta in ic ă , fă c ă to a re d e în d u m n e z e ire , la sfâ rşit, d u p ă
ce s-a u b u c u ra t d e to a te c e le la lte b in e fa c e ri h ă ră z ite d e
P ro v id e n ţă o a m e n ilo r (3).
Ia r p rin n u m ă ru l şase se în ţe le g e p u te re a d e
fă p tu ire a firii (4), n u n u m a i p e n tru că D u m n e z e u a fă cu t
c e ru l şi p ă m â n tu l în şa se z ile , ci şi fiin d c ă este n u m ă ru l cel
m a i d e s ă v â rş it în lă u n tru l lu i z e c e şi se c o m p u n e d in p ă rţile
sale. V a se le d e apă, sp u n e S crip tu ra, e ra u d e câ te d o u ă sa u
c â te tre i m ăsu ri. P rin a c e a sta se arată că p u te re a d e fă p tu ire a
firii c u p rin d e p e p la n u l c o n te m p la ţie i n a tu ra le , în to c m a i cu m
a r c u p rin d e d o u ă m ă su ri, to a tă c u n o ş tin ţa fă p tu rilo r, a tâ t a
c e lo r tru p e şti ce c o n s ta u d in m a te rie şi fo rm ă , c â t şi a c e lo r
in te lig ib ile ce c o n sta u d in fiin ţă şi a c c id e n t, c u u n cu v â n t,
c u n o ş tin ţa g e n e ra lă a c e lo r tru p e şti; ia r p e p la n u l în v ă ţă tu rii

257 Restabilirea firii numai Hristos o face. Dar El face mai mult decât
atâta. El umple vasele cu apă, dar pe urmă preface apa în vin.

165
Filocalia
ta in ic e d e s p re D um nezeu, a tâ t cât e cu p u tin ţă firii,
c u n o ş tin ţa şi lu m in a d e sp re Sf. T re im e , s a u d e sp re T atăl,
d e sp re F iu l şi d e sp re d u h u l S fân t, ca p e tre i m ăsu ri.
D e d v o i, ca re v ă aflaţi p e tre a p ta cu n o ştin ţe i, lu aţi
am in te. P u te re a g e n e ra lă a firii, p rin c a re îm p lin e ş te cele
b u n e , se îm p a rte în şase. Şi a c e ste a su n t m o d u rile g e n e ra le
ale lu c ră rilo r. Ia r p u te rii g e n e ra le a firii, c a re p ro d u c e
v irtu ţiile , îi c o re sp u n d e v irtu te a c e a m a i g e n e ra lă d in tre
to a te , ca re se îm p a rte şi ea în şase fo rm e (sp e c ii), g e n e ra le şi
ele. C o re s p u n z ă to r c u p u te re a firii, v irtu te a g e n e ra lă se
îm b ra c ă în m a i m u lte m o d u ri, ra m ific â n d u -s e în ce le şase
fo rm e (5). A c e s te a tre b u ie să le c e rc e te z e cel ce se in iţia z ă şi
cel ce in iţia z ă p e a ltu l în ta in e le c u v in te lo r şi în ţe le s u rilo r
d u m n e z e ie şti, d a c ă m in te a lui se d e s fa tă cu tâ lc u l m a i în a lt
al ac esto ra. P e lâ n g ă a c e ste a tre b u ie să m a i c e rc e te z e cin e
su n t slu jito rii ca re s c o te a u apa, c in e e m ire le , c in e e m ire a sa ,
c in e e m a m a ca re a în d ră z n it să a n u n ţe C u v â n tu lu i că “ v in
n u au “ . D a r ca n u c u m v a c u v â n tu l n o s tru d e sp re a c e ste a
ră m â n â n d m u t să se o p re ască , n e d â n d c e lo r flă m â n z i n ici
m ă c a r o p a rte d e h ra n ă d u h o v n ic e a sc ă , v o i g ră i d u p ă p u te re a
m e a , fă ră să fă g ă d u ie sc că v o i d e s c o p e ri to t în ţe le s u l c e lo r
sp u se (căci m in te a m e a e p re a slab ă p e n tru a îm b ră ţiş a
v e d e rile sp iritu a le c u p rin se în ele), ci n u m a i c â t v a p u te a să
c u p rin d ă p u te re a m e a d e în ţe le g e re .
D e c i ce a m a i g e n e ra lă d in tre v irtu ţi sp u n to ţi că
este iu b ire a . Ia r p u te re a ce a m a i g e n e ra lă a firii ca re o
p ro d u c e pe a c e a sta , sp u n că este ra ţiu n e a . A c e a sta ,
p rin z â n d u -s e c u tă rie d e c a u z a ei (6), şi d e s fă şu râ n d u -s e în
lu c ra re se d e o se b e şte în şa se m o d u ri m a i g e n e ra le , care
îm b ră ţiş e a z ă fo rm e le (sp e c iile ), în ca re se îm p a rte ra ţiu n e a
iu b iri în g rijin d tru p e ş te şi d u h o v n ic e şte d e cei ce flă m â n z e sc
şi în se te a z ă , d e stră in i şi d e cei g o i, d e b o ln a v i şi d e cei d in

166
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în c h is o ri (7). C ăci ra ţiu n e a v irtu ţii n u se m ă rg in e şte n u m a i
la tru p u ri şi p u te re a firii n o a stre n u se arată n u m a i în cele
s u p u se sim ţu rilo r.
D e c i p u te re a ce a m a i g e n e ra lă a firii o m e n e şti d ă
d ife rite fo rm e v irtu ţii ce le i m a i g e n e ra le , d e o se b in d -o p rin
c e le şa se m o d u ri ale sale în to t a tâ te a sp ecii. P rin a c e ste a
fire a se u n e şte cu a p le c a re a u n ita ră a v o ii,258 a ră tâ n d în to ţi
(în to a te ) ra ţiu n e a ce a n e îm p ă rţită şi m o d e la to a re , ca re îi (le)
a d u n ă la sin e p rin fa p tu l că fa c e şi s u fe ră to a te c u b u n ă ta te
(8). P e a c e a stă ra ţiu n e re lu â n d -o la sin e, în tă rită p rin
o ste n e lile d a to ra te , m in te a , ta ie to a te u m flă tu rile şi ştirb irile
firii, p e c a re n ă s c o c in d u -le p rin a p le c a re a v o ii, iu b ire a
tru p e a s c ă d e sin e a fie c ă ru ia , a s ă lb ă tic it p re a b lâ n d a fire şi a
tă ia t fiin ţa c e a u n a în p ărţi m u lte şi p o triv n ic e , b a, c u m m a i
ră u n u se p o a te , c h ia r stric ă c io a se u n a alteia, în fe lu l a c e sta
m in te a re a d u c e fire a la m ijlo c ia stato rn ică , p e n tru ca re au
fo s t şi sc ris în ea d e la în c e p u t le g ile n a tu ra le ale v irtu ţiilo r
d e că tre D u m n e z e u (9) S c rip tu ra in d ic â n d p o a te şi ta in a
a c e a sta , în fă ţişe a z ă c e le şase v a s e g o a le si fă ră apă, a ră tâ n d
c u m p u te re a ce a m a i g e n e ra lă a firii se a flă în tr-o in e rţie în
ce p riv e ş te să v â rşire a b in e lu i.
A s tfe l p u te re a ce a m ai g e n e ra lă a firii,
îm p ă rţin d u -s e în şase m o d u ri d e lu c ra re , m o d e le a z ă în to t
a tâ te a fo rm e c e a m a i g e n e ra lă d in tre v irtu ţi, îm b ră ţiş â n d
în tre a g a v irtu te . F ă c â n d aşa, fire a a sc u ltă d e le g e a ei ce a m ai
g e n e ra lă , c a d e u n ju d e c ă to r fă ră g re ş e a lă al a d e v ăru lu i. P e
a c e s t ju d e c ă to r S c rip tu ra l-a n u m it s ta ro s te le m e se i. A c e sta

258 ή φύσις ένοΟται τω της γνώμης μοναδικω = firea se uneşte cu o


orientare unitară a voinţei tuturor şi îşi recapătă astfel ea însăşi
unitatea, pe care socotinţa deosebită a voii fiecărui individ o sfâşiase.
Dar chiar prin faptul că voia dintr-un individ se uneşte cu firea lui,
voia lui se uneşte cu voile tuturor. Căci îndată ce se pune cineva în
acord cu firea din sine, s-a pus în acord cu firea în semeni.

167
Filocalia
d e c la ră în ch ip în ţe le p t că v in u l ce l m a i b u n , p e c a re l-a ad u s
C u v â n tu l m a i p e u rm ă p rin v e n ire a Sa, a d ic ă ra ţiu n e a cea
m ai în a ltă d e sp re D um nezeu, tre b u ie să-l bea fire a
o m e n e a s c ă la în c e p u t, c a p e cel d in tâ i, şi c u el să se îm b e te ,
şi n u m a i p e u rm ă să c u n o a sc ă alte v in u ri, a d ic ă ra ţiu n ile
lu c ru rilo r, ca p e n işte v in u ri in fe rio a re fa ţă d e ce l d in tâi.
C ăci e c â t se p o a te d e d re p t şi d e c u v iin c io s ca fire a să
c u n o a s c ă m a i în tâ i R a ţiu n e a p e n tru ca re a fo st fă cu tă şi
n u m a i p e u rm ă să isc o d e a sc ă ra ţiu n ile lu c ru rilo r z id ite
p e n tru ea (10).
Ia r cei ce s c o te a u a p a şi se rv e a u , su n t slu jito rii
V e c h iu lu i şi N o u lu i T e sta m e n t, a d ic ă Sf. P a tria rh i,
le g iu ito rii, c o n d u c ă to rii d e o şti, ju d e c ă to rii, re g ii, P ro o ro c ii,
E v a n g h e liş tii şi A p o s to lii, p rin c a re s-a sc o s a p a cu n o ştin ţe i
şi s-a dat ia ră şi firii. A c e a s ta a p re fă c u t-o în h a ru l
în d u m n e z e irii C u v â n tu l, ca re a fă cu t fire a d in b u n ă ta te şi a
în d u m n e z e it-o p rin iu b ire a d e o a m e n i. Ia r d ac ă a r sp u n e
c in e v a că slu jito rii su n t c u g e tă rile n a tu ra le p lin e d e ş tiin ţă şi
d e e v la v ie ca re la p o ru n c a C u v â n tu lu i, s c o t a p a c u n o ştin ţei
d in b u n a o râ n d u ire a lu c ru rilo r, c re d că n u g re şe şte fa ţă d e
ad ev ăr.
Ia r m ire le e, în ch ip v ă d it, m in te a o m e n e a sc ă , care
îşi ia d re p t m ire a să , s p re îm p re u n ă v ie ţu ire , v irtu tea.
C u v â n tu l, fiin d c h e m a t, v in e b u c u ro s c in stin d în s o ţire a lor,
şi în tă re şte în v o ia la n u n ţii lo r d u h o v n ic e ş ti şi în c ă lz e şte
d u h o v n ic e ş te , p rin v in u l S ău d orinţa lo r du p ă m u ltă rodire de
prunci. M am a C uvântului e credinţă adevărată şi neîntinată.
C ăci p re cu m C u vântul ca D u m n ez eu este du p ă fire F ăcătorul
M aicei care L -a n ăsc u t p e E l d u p ă trup, făcând-o M aică din
iu b irea d e o am eni şi p rim in d să se n asc ă din ea ca om , la fel
C uvântul, p ro d u c ân d în no i m ai întâi credinţa, se face p e u rm ă
în n o i F iu l credinţei, în tru p ân d u -S e din ea p rin v irtuţile cu

168
Sfântul Maxim Mărturisitorul
fap ta (11). P rin credinţă apoi ajungem la toate, p rim in d d e la
C u v ân tu l d arurile spre m ântuire. C ăci fără d e credinţă, căreia
C u v ân tu l îi este d u p ă fire D u m n ezeu , iar du p ă h a r F iu , n u
av em n ici o în d răzn eală să n e adresăm cu cereri c ă tre E l.
F ie ca o a s e m e n e a n u n tă să în c h e ie m şi n o i
to td e a u n a şi fie ca Iisu s c u M a ic a S a să v in ă la ea, ca să
re a d u n e c u n o ş tin ţa n o a s tră c a re c u rg e afară d in p ric in a
p ă c a tu lu i şi să o p re fa c ă în în d u m n e z e ire . C ăci a c e a sta
sc o a te m in te a d in c u n o ş tin ţa lu c ru rilo r şi în tă re şte p â n ă la
n e s c h im b a b ilita te c u n o ş tin ţa firii, ca p e o ap ă sp iritu a lă , p rin
c a lita te a v in u lu i.

S co lii

1. P u te re a n u m e ş te m iş c a re a să d ită în fire în chip


fiinţial, spre lu cra rea virtuţiilor, d ar m an ifestată p rin
în tre b u in ţa re a ei v o ită şi lib e ră d e că tre cel ce o are.
2 . C u v â n tu l lu i D u m n e z e u , fă c â n d u -se o m , a
u m p lu t ia r d e c u n o ş tin ţă fire a g o lită d e c u n o ştin ţa d a tă ei. Şi
în tă rin d -o p â n ă la n e s c n im b a re , a în d u m n e z e it-o , n u p rin
fire, ci p rin c a lita te a 259 ce i-a d a t-o , p e c e tlu in d -o e u D u h u l
S ău , ca să n u -i lip se a sc ă n im ic , p re c u m a d a t ap ei tă rie p rin
c a lita te a v in u lu i. C ăci p e n tru a c e a s ta s-a fă c u t o m ad e v ăra t,
c a să n e fa că p e n o i d u m n e z e i d u p ă har.
3. V in u l b u n este ra ţiu n e a ca re n e sc o a te d in fire
şi n e rid ic ă sp re în d u m n e z e ite ;260 A c e s ta i-a fo st o p rit lui

259 Precum apa devine vin nu prin ea şi nu după substanţă, ci prin putere
de sus şi printr-o calitate dăruită, aşa firea noastră se îndumnezeieşte
nu prin sine, ci printr-o calitate deosebită de fiinţa ei, ce i se dă de
Dumnezeu.
260 Καλόν oTvov, τον πρός θέωσιν εκστατικόν της φύσεως λόγον. Nu
cred că e justă traducerea latinească: vinul bun e raţiunea naturii,
care ne ridică spre îndumnezeire. Raţiunea firii nu ne poate

169
Filocalia
A d a m să-l b e a în u rm a c ă d e rii.261 D a r C u v â n tu l (R a ţiu n e a ),
g o lin d u -s e p e sin e d in iu b ire a d e o a m e n i, s-a fă c u t m a i p e
u rm ă , p rin în tru p a re , c u m n u m a i E l ştie, v in b u n d e b ău t.
C ăci E l în s u ş i este şi P ro v id e n ţa , ca su sţin ă to a re a lu c ru rilo r,
şi R a ţiu n e a P ro v id e n ţe i, ca m e to d ă d e în g rijire a c e lo r
p ro v id e n ţia le şi P ro v id e n ţia to ru l ca re su sţin e to a te p rin
ra ţiu n ile d e -a fi ale lor.
4. P u te re a m in ţii e c a p a b ilă p rin fire de
c u n o a ş te re a fă p tu rilo r tru p e ş ti şi n e tru p e şti. D a r ilu m in ă rile
S fin tei T re im i le p rim e ş te n u m a i p rin h a r c re z â n d n u m a i că
este d a r n e în d ră sn in d să c e rc e te z e ce este ea d u p ă fiinţă.
5. P u te re a g e n e ra lă a firii se îm p a rte în şase
m o d u ri şi lu cră ri. Ia r iu b ire a g e n e ra lă în ş a se fo rm e d e
v irtu ţi. C ăci cel ce a lin ă fo a m e a , s e te a şi a ju tă p e cei goi, p e
cei străin i, p e cei b o ln a v i şi p e cei d in în c h iso a re , fie că o
fa ce a c e a s ta tru p e şte s a u d u h o v n ic e şte , îm p lin e şte iu b ire a
fa ţă d e D u m n e z e u şi fa ţă d e a p ro a p e le , c o n sta ta to a re d in
ce le şase v irtu ţi, ca u n u l ce-şi p ă s tre a z ă d o ru l s u fle tu lu i p lin
num ai de D um nezeu.
6. C a u z a ra ţiu n ii este D u m n e z e u , p e n tru a cărui
c ă u ta re o m u l a p rim it p u te re a ra ţiu n ii.
7. Iu b ire a se îm p a rte în c e le d in ca re constă.
8. C e l ce d a to rită v irtu ţii a d e v e n it p rin a p le c a re a

îndumnezei, aşa cum puterea natural ă a apei n-a făcut-o pe aceasta


vin. Raţiunea care scoate din fire este, cum se spune mai jos, însu şi
Logosul divin, Raţiunea supremă. Dar Raţiunea divină se coboară pe
Sine ca să poată fi primită de om şi băută de acesta ca un vin bun. Ea
se uneşte cu raţiunea umană, prefăcând-o pe aceasta, aşa cum Iisus a
prefăcut apa în vin, dar în vin ce poate fi suportat de om, iar
scoaterea din fire nu înseamn ă scoaterea acesteia din fiinţa, ci numai
din puterea ei.
261 A devenit incapabil de înţelegerea Raţiunii divine, îngroşîndu-i-se
mintea prin păcat.

170
Sfântul Maxim Mărturisitorul
v o ii e g a l fa ţă d e to ţi, a ra tă în sin e p e D u m n e z e u cel ce n u
c a u tă la faţă. C ăci p re c u m D u m n e z e u a c re a t fire a tu tu ro r,
d u p ă u n a şi a c eea şi ra ţiu n e , aşa a râ n d u it ca to a tă m iş c a re a
v o in ţe i să fie u n a şi ac eea şi. P rin a c e a s ta ra ţiu n e a firii, care
p a re că se ris ip e ş te , se adună.
9. S ta re a d e m ijlo c este sta re a iz b ă v ită d e p a tim ile
c o n tra firii, d a r n e a ju n s ă la b u n u rile m a i p re su s d e fire. E a
a ra tă a p le c a re a (so c o tin ţa ) v o ii în a c o rd c u firea, n e a v â n d
v re o în c lin a re p ro p rie şi p o triv n ic ă ra ţiu n ii firii. D e a c e e a ea
c o n s id e ră p e to ţi o a m e n ii c a u n u l, a v â n d le g e a firii ca p e o
c a rte sc risă d e D u m n e z e u .
10. J u d e c ă to r n a tu ra l n u e ste le g e a firii, ca re n e
în v a ţă că, în a in te d e în ţe le p c iu n e a d in lu c ru ri, tre b u ie să n e
m iş c ă m d o rin ţa sp re c u n o a ş te re a ta in ic ă a F ă c ă to ru lu i
tu tu ro r.
11. C re d in ţa , în în ţe le s m a i asc u n s, este m a ic a
C u v â n tu lu i, fiin d p ro d u s ă m a i în tâ i, n a ş te p e u rm ă , în tru p a t
p rin v irtu ţi, p e C u v â n tu l c a re a fă cu t-o p e ea.

în tre b a re a 41

Care este înţelesul celor cinci bărbaţi ai


Sam arinencii ş i a l celui de al şaselea, care nu îi este
bărbat?62

R ăspuns

Şi fe m e ia S a m a rin e a n c ă , şi c e a ca re s-a m ă rita t,


d u p ă S a d u c h e i, cu cei şa p te fra ţi,263 şi ce a c u sc u rg e re a sâ n ­

262 In. 4, 18.


263 Mt. 22, 23.

171
Filocalia
g e lu i,264 şi c e a c a re s-a a p le c a t la p ă m â n t, şi fiic a lu i Ia ir şi
ce a s iro -fe n ic ia n ă ,265 în fă ţiş e a z ă a tâ t fire a o a m e n ilo r
în d e o b ş te , c â t şi s u fle tu l266 fie c ă ru i o m în p a rte . F ie c a re
a d ic ă în s e a m n ă , d u p ă d is p o z iţia ei p ă tim a şă , a tâ t fire a c â t şi
su fletu l. A s tfe l fe m e ia d e ca re v o rb e s c S a d u c h e ii este fire a
s a u su fle tu l, ca re a c o n v ie ţu it c u to a te le g ile d u m n e z e ie şti
d a te d in v e a c , fă ră să a d u c ă ro d , ia r d e b u n u rile v iito a re n u
v re a să ştie. C e a b o ln a v ă , d e c u rg e re a sâ n g e lu i este d e
a se m e n e a fire a şi su fle tu l, a c ă ro r p u te re , d a tă lo r p e n tru a
d a n a ş te re fa p te lo r d re p tă ţii şi ra ţiu n ilo r, se sc u rg e p rin
p a tim i sp re m a te rie . S iro -fe n ic ia n a este iară şi fire a şi
su fle tu l fie c ă ru ia , a căru i c u g e ta re , a se m e n e a u n e i fiice, e
ră u c h in u ită d e n e p u tin ţa ep ile p tic ă , d in p ric in a iu b irii d e
m a te rie . F iic a lu i Ia ir d e a se m e n e a este fire a şi su fle tu l d e
su b leg e, ca re a m u rit d e to t d in p ric in a n e îm p lin irii
d is p o z iţiilo r le g ii şi a p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti. Ia r fe m e ia
a p le c a tă la p ă m â n t este fire a s a u su fle tu l, ca re şi-a în c o v o ia t
sp re m a te rie to a tă p u te re a d e a c tiv ita te a m in ţii, în u rm a
în ş e lă c iu n ii d ia v o lu lu i. în sfâ rşit, S a m a rin e a n c a , la fel cu
fe m e ile de m ai în a in te , în fă ţişe a z ă fire a sa u su fle tu l
fie c ă ru ia , lip s it d e d a ru l p ro o ro c e s c , ca re p e tre c e , c u nişte
b ă rb a ţi, cu to a te le g ile d a te firii; d in tre a c e s te a cin ci
tre c u se ră , ia r a şase a, d eşi fiin ţa, n u e ra b ă rb a t al firii sa u al
su fle tu lu i, d e o a re c e n u fă c e a să se n a s c ă d in el d re p ta te a
ca re m â n tu ie ş te p e n tru v ec ie .
P rim a le g e p e ca re a av u t-o fire a d e b ă rb a t a fo st
ce a d in ra i, a d o u a a fo st ce a ca re i s-a d a t d u p ă iz g o n ire a
d in ra i, a tre ia c e a d in v re m e a p o to p u lu i lui N o e , a p a tra cea
a tă ie rii îm p re ju r d in tim p u l lu i A v ra a m , a c in c e a ce a a

264 Lc. 8, 41; Mt. 9, 20.


265 Mt. 15, 22.
266 Sufletul e în greceşte feminin, ψυχή.

172
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a d u c e rii lu i Isa ac. T o a te a c e ste a p rim in d u -le fire a, le -a
le p ă d a t, a d ic ă a u m u rit, d in p ric in a n e ro d irii
fa p te lo r v irtu ţii. Ia r a şa se a leg e, ce a d ată p rin M o isi, e ra ca
şi c â n d n -o av e a, fie p e n tru că fire a n u să v â rşe a d re p ta te a
p o ru n c ită d e ea, fie p e n tru că u rm a să tre a c ă la le g e a
E v a n g h e lie i, c a la u n a lt b ă rb a t, în tru c â t le g e a n u s-a d a t firii
o a m e n ilo r p e n tru v e c i, ci sp re c ă lă u z ire a ei la c e v a m a i în a lt
şi m a i ta in ic . A c e a s ta în se a m n ă , cred , c e e a ce a sp u s
D o m u n l c ă tre S a m a rin e a n c a : “ Şi p e care-1 ai ac u m , n u este
al tă u “ ; C ăci ştia că fire a a v e a să tre a c ă la E v a n g h e lie . D e
a c e e a şi v o rb e a cu ea p e la c e a su l al şa se le a ,267 c â n d su fle tu l
e s tră b ă tu t în ch ip d e o s e b it d e ra z e le c u n o ştin ţe i p rin v e n ire a
C u v â n tu lu i la el, d u p ă ce a tre c u t u m b ra leg ii. Şi su fle tu l
s tă te a c u C u v â n tu l lâ n g ă fâ n tâ n a lu i Ia c o b , ad ic ă lâ n g ă
iz v o ru l în ţe le s u rilo r S crip tu rii. D a r a c e s te a aju n g d e sp re
te m a d e fa ţă (1).

S co lie

1. F â n tâ n a lui Iacob e S crip tu ra; ap a e cu noştinţa


d in S crip tu ră; a d â n cim ea fân tân ii, în ţelesu l g re u d e atin s al
ta in e lo r S crip tu rii. G ăleata d e apă e e ru d iţia în tâ lc u ire a
cu v â n tu lu i d u m n eze iesc al S crip tu rii, p e care n u o avea
M ân tu ito ru l, fiin d însuşi C u v â n tu l (însăşi R a ţiu n e a ) şi
n e tre b u in d să d e a c e lo r cred in cio şi o cu n o ştin ţă ad u n a tă p rin
în v ă ţă tu ră şi stu d iu , ci d ăru in d u -le d in h a ru l d u h o v n icesc
în ţe le p c iu n e a cea n e c o n te n it ţâşn ito are , care n ic io d a tă n u se
sfârşeşte în cei v re d n ic i d e ea. C ăci g ăleata, ad ică erudiţia,
sco ate o fo arte m ic ă p a rte d in cu noştinţă, lă sâ n d în treg u l
n e a tin s, în tru c â t a c ela n u p o a te fi cu p rin s d e n ici u n cuvânt

267 Ceasul al 6-lea e la amiază, când soarele e mai aproape şi luminează


mai puternic.

173
Filocalia
(de n ici o raţiu n e). D a r cu n o ştin ţa d u p ă h a r cu p rin d e to ată
în ţe le p c iu n e a câtă e în g ă d u ită o a m en ilo r, fără stu d iu , ţâşn in d
în ch ip v aria t, p o triv it cu trebuinţele.

în tre b a re a 42

în ce înţeles se spune despre noi că facem păcatul


şi-l cunoaştem, iar despre D om nul că s-a făcutpăcat, dar nu l­
a cunoscut Ş i cum de nu este m ai grav a fi păcat şi a nu-l
cunoaşte, decât a-1 face şi a-1 şti? “Căci p e Cel ce n-a
cunoscutpăcat, zice, L-a făcutpentru noipăcat“.268

R ă sp u n s

C o ru p â n d u -se m a i în tâ i lib e ra a le g e re a ra ţiu n ii


n a tu ra le a lu i A d a m , a c o ru p t îm p re u n ă c u ea şi fire a, ca re a
p ie rd u t h a ru l n e p ă tim irii şi a şa s-a iv it p ă c a tu l (1). A şa d a r
c ă d e re a v o in ţe i d e la b in e la ră u este c e a d in tâ i şi ce a m ai
v re d n ic ă d e o sân d ă . A d o u a în tâ m p la tă d in p ric in a celei
d in tâ i, este m u ta re a firii d e la n e stric ă c iu n e la stric ă c iu n e ,
m u ta re ce n u p o a te fi o sân d ită. C ăci d o u ă p ă c a te s-a u iv it în
p ro to p ă rin te , p rin c ă lc a re a p o ru n c ii d u m n e z e ie şti: unul
v re d n ic d e o s â n d ă şi u n u l c a re n u p o a te fi o sâ n d it, a v â n d
d re p t c a u z ă p e ce l v re d n ic d e o sân d ă. C e l d in tâ i este al
h o tă râ rii lib e re , c a re a le p ă d a t b in e le c u v o ia , ia r al d o ile a al
firii, ca re a le p ă d a t fă ră v o ie , d in p ric in a h o tă râ rii lib ere ,
n e m u rire a (2). A c e a s tă stric ă c iu n e şi a lte ra re a firii, p ro d u s ă
u n a d in alta, v o in d D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s tru s-o
în d re p te z e a lu a t to a tă fire a şi a stfe l a a v u t şi E l, în fire a
lu ată, tră s ă tu ra p ă tim ito a re , îm p o d o b ită cu n e s tric ă tiu n e a
v o ii lib e re (3). Şi a ş a a d e v e n it p rin fire , d in p ric in a

268 II Cor. 5, 21.

174
Sfântul Maxim Mărturisitorul
tră s ă tu rii p ă tim ito a re , p ă c a t, de d ra g u l n o stru , dar
n e c u n o sc â n d p ă c a tu l d in ap lecarea v o ii, dato rită stato rn iciei
n e sc h im b a b ile a v o ii S ale lib ere, E l a în d re p ta t trăsătura
p ă tim ito a re a firii p rin n estrică ciu n ea v o ii S ale lib ere, făcând
d in sfârşitu l trăsă tu rii p ă tim ito a re a firii, adică d in m o arte ,
în c e p u tu l p re fa c e rii sp re n estrică ciu n ea cea d u p ă fire (4). Şi
p re c u m p rin tr-u n o m , ca re şi-a m u ta t d e b u n ă v o ie lib e ra
a le g e re d e la b in e , s-a să v â rşit în to ţi o a m e n ii p re fa c e re a firii
d in n e s tric ă c io a s ă în stric ă c io a să , la fe l p rin tr-u n o m , Iisu s
H ris to s , ca re n u şi-a m u ta t lib e ra a le g e re d e la b in e , s-a
să v â rş it în to ţi o a m e n ii re s ta b ilire a firii d in sta re a d e
s tric ă c iu n e în ce a d e n e stric ă c iu n e .
N e c u n o s c â n d d e c i D o m n ul p ă c a tu l m e u , ad ic ă
p o v â rn ire a v o in ţe i m e le lib e re , n u a lu a t şi n u s-a fă cu t
p ă c a tu l m e u (5). D a r lu â n d p ă c a tu l cel p e n tru m in e , ad ică
stric ă c iu n e a firii p e n tru p o v â rn ire a v o ii m e le lib e re , s-a fă cu t
p e n tru n o i o m p rin fire p ă tim ito r, d e s fiin ţâ n d p rin p ă c a tu l
ce l p e n tru m in e p ă c a tu l m e u (6). Şi p re c u m în A d a m
h o tă râ re a lib e ră a v o in ţe i lu i p ro p rii p e n tru ră u a d e sfiin ţa t
p o d o a b a c o m u n ă a n e s tric ă c iu n ii firii, D u m n e z e u s o c o tin d
că n u e b in e ca o m u l, ca re şi-a în ră it v o ia lib eră , să a ib ă o
fire n e m u rito a re , la fel în H ris to s h o tă râ re a v o ii S ale p ro p rii
p e n tru b in e a sp ă la t ru ş in e a c o m u n ă a stric ă c iu n ii în tre g ii
firi. Şi a stfe l la în v ie re fire a a fo st p re s c h im b a tă în tru
n e s tric ă c iu n e , p e n tru n e c lin tire a v o ii lib e re sp re rău,
D u m n e z e u ju d e c â n d că e d re p t c a o m u l, ca re n u şi-a
sc h im b a t v o ia lib a ră sp re ră u , să p rim e a sc ă ia ră şi fire a
n e m u rito a re . Ia r o m u l a c e s ta este C u v â n tu l lu i D u m n e z e u
ce l în tru p a t, ca re şi-a u n it S ieşi, d u p ă ip o sta s, tru p u l
s tră b ă tu t de s u fle tu l ra ţio n a l. C ăci dacă p ă tim ire a ,
stric ă c iu n e a şi m o a rte a c e a d u p ă fire a ad u s-o în A d a m
p o v â rn ire a v o ii lib e re , p e d re p t c u v â n t n e c lin tire a v o ii lib ere

175
Filocalia
d in H ris to s a ad u s n e p ă tim ire a , n e s tric ă c iu n e a şi n e m u rire a
ce a d u p ă fire, p rin în v ie re .
S c h im b a re a firii sp re p ă tim ire , s p re stric ă c iu n e şi
sp re m o a rte e d e c i o s â n d a p ă c a tu lu i să v â rşit p rin h o tă râ re
lib e ră d e A d a m . A c e a stă stare n u a av u t-o o m u l d in tru
în c e p u t d e la D u m n e z e u , ci a în fiin ţa t-o şi a c u n o sc u t-o ,
să v â rş in d p rin n e a s c u lta re p ă c a tu l cu v o ia. O sâ n d a p rin
m o a rte este ro d u l ac e stu i p ăc at. L u â n d d ec i D o m n u l o sâ n d a
a c e a s ta a p ă c a tu lu i m eu lib e r ale s a d ic ă p ă tim ire a ,
s tric ă c iu n e a şi m o a rte a ce a d u p ă fire, s-a fă c u t p e n tru m in e
p ă c a t, p rin p ă tim ire , m o a rte şi stric ă c iu n e , îm b ră c â n d d e
b u n ă v o ie p rin fire o sâ n d a m e a , E l ca re n u e ra o sâ n d it d u p ă
v o ia lib eră . A c e a s ta a fă cu t-o c a să o sâ n d e a s c ă p ă c a tu l şi
o s â n d a m e a d in v o ie şi d in fire, sc o ţâ n d în ac elaşi tim p d in
fire p ă c a tu l, p ă tim ire a , s tric ă c iu n e a şi m o a rte a . în felu l
a c e s ta s-a fă c u t ta in ă c o m u n ă ic o n o m ia C e lu i ce d in iu b ire a
d e o a m e n i, p e n tru m in e cel c ă zu t d in n e a s c u lta re , şi-a în s u şit
d e b u n ă v o ie p rin m o a rte o s â n d a m e a , ca să m ă m â n tu ia sc ă ,
h ă ră z in d u -m i p rin a c e a stă fa p tă în n o ire a sp re n e m u rire .
S o c o te sc că s -a arătat, p e scu rt, d in m u lte latu ri,
c u m s-a fă c u t D o m n u l p ă c a t, d a r n u a c u n o sc u t p ă c a tu l şi
c u m o m u l n u a d e v e n it p ă c a t, d a r a fă c u t şi a c u n o sc u t
p ă c a tu l, a tâ t p e cel d in v o ia lib eră , al căru i fă c ă to r este el,
c â t şi p e cel al n a tu rii, p e ca re l-a p rim it D o m n u l p e n tru el,
de cel d in tâ i a flâ n d u -se cu to tu l slo b o d (7). A şadar
n ic id e c u m n u e lu c ru m a i b u n a fa ce şi a c u n o a şte p ă c a tu l,
d e c â t a se fa ce p ăcat. A c e a s ta s-a v ă z u t ţin â n d se a m a d e
sc o p u l S crip tu rii, pe c a re 1-am a ră ta t şi de c u v e n ita
d e o s e b ire a în ţe le su rilo r, ca re se află în c u v â n tu l p ăc at. C ăci
cel d in tâ i p ă c a t p ro d u c e d e sp ă rţire a d e D u m n e z e u (8),
le p ă d â n d p rin h o tă râ re lib e ră ce le d u m n e z e ie şti; ia r c e l d e al
d o ile a to p e ş te m u ltă ră u ta te , n e în g ă d u in d ca ră u ta te a

176
Sfântul Maxim Mărturisitorul
h o tă râ rii lib e re să p ă ş e a s c ă la fap tă, d a tă fiin d s lă b ic iu n e a
firii (9).

S co lii

1. C ite şte , N ile , şi b a g ă în ca p m ă c a r şi m a i târz iu .


2 . P ă c a tu l firii, z ic e că este m o a rte a , p rin care
în c e tă m d e a m a i fi, c h ia r d a c ă n u v re m ; ia r p ă c a tu l v o in ţe
a le g e re a c e lo r c o n tra re firii, p rin ca re re fu z ă m c u v o ia d e a fi
fe ric iţi.269
3. D o m n u l, în tru p â n d u -S e ca o m , a fo st stric ă c io s
d u p ă fire. în a c e s t se n s se sp u n e că a d e v e n it p ăc at.
4 . M o a rte a D o m n u lu i, z ic e , s-a fă c u t în c e p u t al
n e stri-c ă c iu n ii în tre g ii firi.
5. Şi ca o m el a fo st n e p ă c ă to s d u p ă fire.
6. P ă c a tu l p e n tru noi este s tric ă c iu n e a firii,
p ă c a tu l este c a ra c te ru l lu n e c o s al v o ii lib ere . O m u l a d e v e n it
m u rito r, s u p o rtâ n d m o a rte a firii, în te m e iu l u n e i o sâ n d e
d re p te , c a să se d e s fiin ţe z e m o a rte a v o ii lib ere .
7. P rim u l p ă c a t, z ic e că e ste cel al v o ii lib e re al
lu i A d a m , p o v â rn ită sp re rău. D e a c e e a a fo st sin g u r “ lib e r
în tre m o r f “ ,270 n e a v â n d p ă c a tu l p e n tru ca re s-a iv it m o a rte a .
A fa ce şi a c u n o a şte p ă c a tu l e v ă d it că ţin e d e h o tă rîre a
v o in ţe i.
8. A dam s-a fă c u t p ă tim ito r p rin fire, sp re
p e d e p s ire a p ă c a tu lu i d in v o ia lib eră. Pe a c e sta

269 Sf. Maxim pune adeseori în paralel ă existenţa (τό έΤναι) cu existenţa
\ ^
fericită (το eu έΤναι). Prima o avem exclusiv de la Dumnezeu, pentru a
doua trebuie să colaborăm şi noi prin voia noastră liberă. Prima o avem
exclusiv de la Dumnezeu în calitateAde cauz ă iniţială, a doua prin
Dumnezeu ca ţintă finală spre care avem să tindem.
270 Ps. 8, 6. ’

177
Filocalia
n e c u n o sc â n d u -1 D o m n u l, s-a fă c u t p ă c a t, lu â n d c a o m , d in
p ric in a lu i, p rin fire, tră să tu ra p ă tim ito a re d u p ă tru p .

în tre b a re a 43

Dacă Scriptura spune că pom ul vieţii este înţelep­


ciunea, iar lucrarea înţelepciunii stă în a deosebi şi
cunoaşte,271 prin ce se deosebeşte pom ul cunoştinţei binelui
şi răului de pom ul vieţii?

R ă sp u n s

M a rii d a sc ă li ai B ise ric ii, p u tâ n d sp u n e m u lte


d e sp re a c e a stă te m ă , p rin h a ru l d in ei, a u so c o tit că e m ai
b in e să c in s te a sc ă lo c u l cu tă c e re a , n e v râ n d să sp u n ă n im ic
m a i ad â n c , d in p ric in a n e p u tin ţe i c e lo r m u lţi d e a se rid ic a la
în ţe le g e re a c e lo r scrise. Ia r d acă a u şi sp u s u n ii câ te cev a,
m a i în tâ i a u c e rc e ta t p u te re a a sc u ltă to rilo r şi aşa a u sp u s o
p a rte d in ce p u te a u sp u n e, sp re fo lo su l c e lo r p e ca re îi
în v ă ţa u , lă s â n d c e a m a i m a re p a rte n ea tin să . D e a c e e a şi eu
m -a ş fi g â n d it să tre c m a i b in e lo c u l su b tă c e re , d a c ă n -a ş fi
s o c o tit că p rin a c e a sta aş fi în tris ta t su fle tu l v o s tru iu b ito r d e
D u m n e z e u . D e c i d e d ra g u l v o s tru v o i s p u n e c e e a ce p o a te să
fie p o triv it tu tu ro r şi c e e a ce p o t să în ţe le a g ă şi cei m ic i şi
cei m ari.
P o m u l v ie ţii şi c e lă la lt p o m se d e o se b e sc m u lt şi
n e g ră it, p rin în su ş i fa p tu l că el e ste n u m it p o m u l v ie ţii, ia r
c e lă la lt n u al v ie ţii, ci n u m a i al “ c u n o ştin ţe i b in e lu i şi
ră u lu i“ . C ăci p o m u l v ie ţii e d e s ig u r fă c ă to r d e v ia ţă ia r
p o m u l ca re n u -i al v ie ţii, e v ă d it că e fă c ă to r d e m o arte .

271 Prov. 3, 8.

178
Sfântul Maxim Mărturisitorul
P e n tru că p o m u l ca re n u e fă c ă to r d e v ia ţă , d e o a re c e n u a
fo s t n u m it p o m al v ie ţii, d e s ig u r că v a fi n u m it fă c ă to r d e
m o a rte , o d a tă ce n im ic a ltc e v a n u se d e o se b e şte , p rin
o p o z iţie , d e v iaţă.
A fa ră d e a c e a s ta p o m u l v ie ţii şi c a în ţe le p c iu n e se
d e o s e b e ş te fo a rte m u lt d e p o m u l c u n o ştin ţe i b in e lu i şi
ră u lu i, c a re n ic i n u e în ţe le p c iu n e . C ăci p ro p rii în ţe le p c iu n ii
s u n t m in te a şi ra ţiu n e a , ia r p ro p rii, d e p rin d e rii o p u se a
în ţe le p c iu n ii su n t lip sa d e ra ţiu n e şi sim ţire a (d o m n ia
sim ţu rilo r). D e c i, în tru c â t o m u l a v e n it în e x iste n ţă a lc ă tu it
d in s u fle t m in ta l şi d in tru p în z e s tra t c u sim ţire (sim ţu ri),
d u p ă u n p rim în ţe le s , p o m u l v ie ţii e m in te a su fle tu lu i, în
c a re îşi are s c a u n u l în ţe le p c iu n e a , ia r p o m u l cu n o ştin ţe i
b in e lu i şi ră u lu i e sim ţire a tru p u lu i, în ca re e v ă d it că se află
m iş c a re a n e ra ţio n a lă . O m u l p rim in d p o ru n c a d u m n e z e ia sc ă
să n u se a tin g ă p rin e x p e rie n ţă c u fa p ta d e a c e a stă sim ţire , n ­
a p ă z it-o . A m â n d o i p o m ii, a d ic ă a tâ t m in te a cît şi sim ţire a
au , d u p ă S c rip tu ră , p u te re a d e a d e o se b i în tre c e le sp iritu a le
(in te lig ib ile ) şi ce le su p u se s im ţu rilo r (se n sib ile ), în tre cele
v re m e ln ic e şi ce le v e şn ic e . M a i b in e zis e a fiin d p u te re a d e
d is c e rn ă m â n t a su fle tu lu i, îl c o n v in g e ca d e c e le d in tâ i să se
p rin d ă c u to a tă sâ rg u in ţa , ia r p e c e le la lte să le d isp re ţu ia sc ă .
Ia r sim ţire a are p u te re a d e a d e o se b i în tre p lă c e re a şi d u re re a
tru p u lu i. M ai b in e z is, a c e a s ta fiin d o p u te re a tru p u rilo r
în s u fle ţite şi sen sib ile , c o n v in g e p e o m să îm b ră ţiş e z e p e cea
d in tâ i (a d ic ă p lă c e re a ) şi să re s p in g ă p e ce a d e -a d o u a
(d u re re a ). C â n d d ec i o m u l n u e p re o c u p a t d e-a fa ce altă
d e o s e b ire d e c â t a c easta, d in tre sim ţire a tru p e a sc ă d e p lă c e re
şi d u re re , ca lc ă p o ru n c a d u m n e z e ia s c ă şi m ă n â n c ă d in
pom ul c u n o şitin ţe i b in e lu i şi ră u lu i. El are ad ic ă
ira ţio n a lita te a sim ţirii c a sin g u ru l m ijlo c d e d isc e rn ă m â n t în
s lu jb a c o n se rv ă rii tru p u lu i. Ia r p rin e a se p rin d e c u to tu l d e

179
Filocalia
p lă c e re ca d e c e e a ce e b u n şi se fe re şte d e d u re re c a d e c e e a
ce e rău. C â n d în s ă e p re o c u p a t d e -a fa ce c u m in te a n u m a i
d e o s e b ire a d in tre c e le v re m e ln ic e şi ce le v e şn ic e , p ă z e şte
p o ru n c a d iv in ă, m â n c â n d d in p o m u l v ieţii. E l are ad ică
a tu n c i în ţe le p c iu n e a a flă to a re în m in te , ca sin g u ru l m ijlo c d e
d is c e rn ă m â n t în slu jb a s u sţin e rii su fle tu lu i. Ia r p rin e a se
stră d u ie şte d u p ă sla v a c e lo r v e şn ic e , c a d u p ă a d e v ă ra tu l b in e
şi se re ţin e d e la s tric ă c iu n e a c e lo r v re m e ln ic e , ca d e la ce ea
ce e rău.
M a re este, p rin u rm a re , d e o s e b ire a în tre cei do i
p o m i şi în tre p u te re a lo r n a tu ra lă d e d isc e rn ă m â n t, ca şi în tre
în ţe le s u rile p ro p rii fiec ăru ia. C ăci te rm e n ii d e b in e şi d e ră u
se fo lo se sc , fă ră d e o s e b ire , în m a i m u lte în ţe le s u ri şi p o t
p ric in u i c e lo r ce n u c u g e tă c u în ţe le p c iu n e a su p ra c u v in te lo r
D u h u lu i, m u ltă ră tă c ire . D a r v o i, în ţe le p ţi fiin d p rin h a r, ştiţi
că c e e a ce se n u m e şte sim p lu ră u , n u e în to t fe lu l ră u , ci e
ră u în ra p o rt cu ce v a, ia r în ra p o rt c u a ltc e v a n u e rău. L a fel
c e e a ce se n u m e şte s im p lu b in e , n u e în to t fe lu l b in e , ci e în
ra p o rt c u cev a, ia r în ra p o rt c u a ltc e v a n u e b in e (1). P ăziţi-
v ă d ec i d e p rim e jd ia ce se n a şte d in fo lo sire a ac eleiaşi
n u m iri p e n tru lu c ru ri d e o se b ite .

S co lie

B in e le m in ţii e d ra g o ste a n e p ă tim a ş ă p e n tru d u h


ia r ră u l ei este a fe c ţiu n e a p ă tim a şă . B in e le sim ţirii e m iş ­
c a re a p ă tim a ş ă p rin p lă c e re sp re tru p , ia r ră u l ei e d is p o z iţia
ce se n a ş te în ea p rin v irtu te.

180
Sfântul Maxim Mărturisitorul

întrebarea 44

Către tine zice D um nezeu “Iată Adam s-a făcut ca


unul din n o i? 72 “Dacă zice către Fiul, cum e pus Adam
alături de Dumnezeu, nefiind din fiinţa Lui. Iar dacă zice
către îngeri, cum î l pune p e înger alăturea de Sine ca egal
după fiinţă, zicând ca unul din n o i‘‘ ?

R ăspuns

Am sp u s d e ja în c a p ito lu l d e sp re rid ic a re a
tu rn u lu i, că S c rip tu ra în c h ip u ie şte p e D u m n e z e u v o rb in d ,
d u p ă d is p o z iţia lă u n tric ă d in s u fle tu l c e lo r p ro v id e n ţia ţi. E a
in d ic ă a stfe l v o ia d u m n e z e ia s c ă p rin fig u ri p ro p rii n o u ă
d u p ă fire. N ic i aici a şa d a r S c rip tu ra n u în fă ţişe a z ă fă ră o
p ric in ă a n u m ită p e D u m n e z e u sp u n ân d : “ Ia tă A d a m s-a
fă c u t ca u n u l d in n o i“ , ci îl în fă ţişe a z ă sp u n â n d a c e a s ta d u p ă
în fă ţiş a re a p o ru n c ii. Şi a d a u g ă şi c a u z a ac e ste i ro stiri, p e
c a re aţi u ita t s-o p u n e ţi în în tre b a re şi ca re lă m u re şte to t
în ţe le su l. C ăci sp u n ân d : “ Ia tă A d a m s-a fă c u t ca u n u l d in
n o i“ , adaugă: “ cu n o sc ân d b in e le şi răul. Şi acu m n u cu m v a
să-şi în tin d ă m â n a şi să-şi ia d in p o m u l v ie ţii şi să m ă n â n c e
şi să tră ia s c ă în v e a c “ . D e o d a tă , a d ică , c u în d e m n ul ce i l-a
d a t, d ia v o lu l l-a în v ă ţa t p e o m şi p o lite is m u l, sp u n â n d u -i:
“ în z iu a în ca re v eţi m â n c a d in p o m , v i se v o r d e sc h id e o ch ii
şi v e ţi fi c a n iş te d u m n e z e i, c u n o s c â n d b in e le şi ră u l“ . D e
a c e e a D u m n e z e u în tre b u in ţe a z ă în ch ip iro n ic şi o s â n d ito r
p lu ra lu l: “ S -a fă c u t ca u n u l d in n o i“ , c a re c o re sp u n d e cu
id e e a d e s p re D um nezeu, săd ită în A dam de a m ă g ire a
şa p e lu i, ca să m u s tre p e o m u l ca re a a s c u lta t d e d iav o lu l. Şi

272 Facere 3, 22.

181
Filocalia
ca să n u -ş i în c h ip u ie c in e v a că fe lu l d e v o rb ire iro n ic ă e
stră in o b ic e iu lu i S c rip tu rii, să a sc u lte cum v o rb e şte
S c rip tu ra în n u m e le lu i D u m n e z e u că tre Isra el: “D a c ă v eţi
u m b la îm p o triv a m e a c u v ic le n ie , şi e u v o i u m b la îm p o triv a
v o a s tră c u v ic le n ie “ .273 în tru n im ic n u se d e o se b e şte în să
v ic le n ia d e iro n ie . Şi să-şi m a i a m in te a s c ă a c e la c u m i-a
p re g ă tit D um nezeu lu i A hab am ă g ire a , în fă ţişâ n d u -i
m in c iu n a ca a d e v ă r (2), c a g re ş in d a c e la să a d u c ă D u m n e z e u
p e s te el p e d e a p s a ce a d re a p tă .274 S c rip tu ra u rm ă re şte , aşa d ar,
să-l a m ă g e a s c ă p e A d a m , c â n d în fă ţiş e a z ă p e D u m n e z e u
z ic â n d d e sp re el, că “ s-a fă c u t ca u n u l d in n o i“ . C ăci astfe l
c u m a r a d ă u g a D u m n e z e u : “ c u n o s c â n d b in e le şi ră u l“ , ca şi
c u m a r a v e a şi E l o c u n o ş tin ţă c o m p u să şi c o n sta ta to a re d in
lu c ru ri o p u se ? A c e a s ta e c u n e p u tin ţă să o c u g e tă m d e s p re
D u m n e z e u , cu a tâ t m a i p u ţin să în d ră z n im să o s p u n e m
d e sp re A c e la c a re sin g u r e s im p lu d u p ă fiin ţă, d u p ă p u te re şi
d u p ă c u n o ş tin ţă şi ca re n u are d e c â t c u n o ştin ţa b in e lu i (3),
m a i b in e z is e în să şi p u te re a şi în s ă ş i cu n o ştin ţa . D a r n ici
m ă c a r v re u n a d in fiin ţe le ra ţio n a le , ca re îşi a u e x iste n ţa d e la
şi d u p ă D u m n e z e u , n u are d e o d a tă şi la u n lo c, în m iş c a re a
s im p lă a cu g e tă rii, c u n o ş tin ţa c o m p u să a c e lo r c o n tra re,
d e o a re c e c u n o ştin ţa u n u ia d in ce le d o u ă lu c ru ri ca re îşi su n t
c o n tra re p ro d u c e ig n o a re a c e lu ila lt lu cru . C ăci n u p o a te fi
a m e s te c a tă c u n o ş tin ţa a d o u ă lu c ru ri c o n tra re şi n u c o e x istă
n ic id e c u m . C u n o ştin ţa ac e stu i lu c ru în s e a m n ă n e c u n o ş tin ţa
c e lu ila lt d in tre c e le c o n tra re , aşa cu m n u se p o a te c a o c h iu l
să p e rc e a p ă d e o d a tă c e e a ce-i su s şi c e e a ce-i jo s şi c e e a ce-i
p e a m â n d o u ă la tu rile , ci e d e tre b u in ţă o în to a rc e re p ro p rie
sp re fie c a re d in tre ele, p rin d e s fa c e re a d e ce le lalte .
S c rip tu ra în fă ţişe a z ă , a şa d a r, p e D u m n e z e u c a şi

273 Levit 26, 27-28.


274 III Reg. 22, 15 urm.

182
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c â n d ş i-a r în su ş i p ă tim ire a lu i A d a m , sa u m u s tră p e A d a m
fiin d c ă a a sc u lta t d e sfa tu l şa rp e lu i, făcân d u -1 să-şi d e a
s e a m a d e n e b u n ia p o lite istă , să d ită în el p rin a m ă g ire a
S atan ei. D a c ă aşa este, s-a lă m u rit d e a ju n s n e d u m e rire a . D e
altfe l, d a c ă afli sin g u r c e v a m a i în a lt, îm p ă rtă ş e şte -m i şi m ie
d in d a ru l h ă ră z it ţie d e D u m n e z e u p e n tru c u n o a şte re a
lu c ru rilo r. Ia r c u v â n tu l: “ Şi a c u m n u c u m v a să-şi în tin d ă
m â n a şi să ia d in p o m u l v ie ţii şi să tră ia sc ă în v e c i“ ,
so c o te sc că u rm ă re ş te p ro v id e n ţia l să d e sp a rtă c u fa p ta
lu c ru rile n e a m e s te c a te c a ră u l să n u se fa că n e m u rito r, şi
c o n s e rv â n d u -se p rin îm p ă rtă ş ire a d e b in e. C ăci C el ce a
fă c u t p e o m v re a ca c u n o ştin ţa a c e lu ia şi o m să n u fie
a m e ste c a tă , s tâ n d în a c e la şi tim p în le g ă tu ră c u ce le ce-şi
s u n t c o n tra re (5).

S co lii

1. D u m n e z e u îi g ră ie şte lu i A d a m p o triv it cu
id e e a d e d u m n e z e ire , p e ca re o în v ă ţa se a c e ia d e la d iav o l.
2 . C e l ce iu b e şte m in c iu n a , e p re d a t ei sp re
p ie rz a re , ca să c u n o a sc ă p rin p ă tim ire c e e a ce a c u ltiv a t d e
b u n ă v o ie şi să afle d in e x p e rie n ţă că a îm b ră ţiş a t d in
n e a te n ţie , m o a rte a în loc d e viaţă.
3. D u m n e z e u are n u m a i c u n o ştin ţa b in e lu i, fiin d
în s ă ş i ş tiin ţa şi c u n o ştin ţa b in e lu i. Ia r c u n o ştin ţa ră u lu i n u o
are, în tru c â t n u are n ic i p u te re a lui. C ăci, n u m a i d a c ă are
c in e v a p rin fire p u te re p e n tru u n lu cru , are şi c u n o ştin ţa lui
în ch ip fiin ţia l. D e c i ră u l se c u g e tă în fiin ţe le ra ţio n a le
p re c u m c e v a ce v in e p e u rm ă în m o d a c c id e n ta l, îm p o triv a
firii, d a to rită p a s iv ită ţii lo r, d a r n u în b a z a u n e i p u te ri
n a tu ra le .
4 . C u n o ş tin ţa c e lo r c o n tra re e c o n te m p la tă p e râ n d

183
Filocalia
d e cei ca p a b ili d e ea.
5. C e l ce şi-a c o n v in s c u n o ştin ţa să ţin ă ră u l p e
ca re îl fa ce ca b in e p rin fire, a c e la şi-a strâ n s p u te re a d e a c ti­
v ita te a su fle tu lu i ca p e o m â n ă şi a lu a t în ch ip v in o v a t din
p o m u l v ie ţii, so c o tin d ră u l p rin fire n e m u rito r. D e a c e e a
D u m n e z e u , a ş e z â n d p rin fire în c o n ştiin ţa o m u lu i m u stra re a
p e n tru ră u l-a d e s p ă rţit d e v ia ţă , ca p e u n u l ce a d e v e n it ră u
p rin h o tă râ re a v o in ţe i. A c e a s ta c a n u cu m v a, să v â rşin d ră u l,
să-şi p o a tă , c o n v in g e c o n ş tiin ţa că ră u l este p rin fire b u n .

în tre b a re a 45

Ce vrea să spună în L evitic prin p iep tu l legănat şi


braţul (şoldul) separat, închinate, în cinstea lu i Dumnezeu,
preoţilor ? 275

R ăspuns

C re d că p rin p ie p t se în ţe le g e c o n te m p la ţia în a ltă ,


ia r p rin b ra ţ a c tiv ia te a a d ic ă d e p rin d e re a (a p titu d in e a )
cu g e tă rii şi lu c ra re a , sa u c u n o ştin ţa şi v irtu te a (1). C ăci
c u n o ş tin ţa a d u c e m in te a în ch ip n e m ijlo c it lu i D u m n e z e u ,
ia r v irtu te a o d e s fa c e p rin fa p te d in to a tă d e v e n ire a
lu c ru rilo r. A c e s te a le -a lă s a t S c rip tu ra p e se a m a p re o ţilo r,
ca re au p rim it ca m o ş te n ire n u m a i p e D u m n e z e u şi n im ic
d in c e le a le p ăm â n tu lu i.
S au a lt în ţe le s: C ei ce p rin c u n o ştin ţă şi v irtu te
su n t stră b ă tu ţi d e D u h u l, au să fa c ă p rin c u v â n tu l în v ă ţă tu rii
in im ile a lto ra c a p a b ile de e v la v ie şi de cred in ţă, ia r
a p titu d in e a şi p u te re a lo r fă p tu ito a re tre b u ie să le d e sp a rtă
d e s tră d u in ţe le d u p ă fie a ce a stric ă c io a să şi să le m u te sp re

275 Lev. 7, 31, 32.

184
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a g o n is ire a b u n u rilo r nestricăcioase şi m ai p resu s d e fire. D e
aceea p e d rep t cuvânt a p o ru n cit S criptura ca, d e la cele aduse
spre je rtfă lui D u m n ezeu , piep tu l legănat, adică in im a celor ce
se d ed ică lui D um nezeu, şi braţul, adică activitatea lor, să fie
d ate în seam a p re o ţilo r (2).

Scolii

1. P ie p tu l e sim bolul contem plaţiei, iar braţul al acti­


vităţii. C ăci contem plaţia e aptitudinea cuget ării, iar activitatea
e lucrare. P rin am ândouă acestea se caracterizează adevărata
preoţie.
2. C el ce p rin în v ăţătu ră cucernică, aduce lui
D u m n ez eu ca je rtfă inim ile altora, asem enea pieptului din
L evitic, şi cel ce despre p u tere a lo r d e activitate d e cele
stricăcioase prin îm p lin irea poruncilor, s-a făcut preot, luând
p e seam a sa piep tu l şi b ra ţu l c e lo r ce se ad u c p e ei în şişi
je r tf ă lu i D u m n e z e u .

în tre b a re a 46

Care e deosebirea între oglidă ş i ghicitură? 276

R ăspuns

O g lin d a este, ca să n u sp u n p e scu rt, c o n ştiin ţa


c a re are în ea n e ş tirb it fo rm a tu tu ro r v irtu ţiilo r c u fa p ta şi
p rin ca re ce l c u ra t c u în ţe le g e re a v e d e p e D u m n e z e u ; sa u c u
alte c u v in te , ea e d e p rin d e re a c u îm p lin ire a p o ru n c ilo r, care
c u p rin d e sin te z a tu tu ro r v irtu ţiilo r îm p lin ite în tre o la ltă în
c h ip u n ita r, ca o fa ţă d iv in ă. Ia r g h ic itu ra este c u n o ştin ţa

276 1 Cor. 13, 12.

185
Filocalia
ra ţiu n ilo r (c u v in te lo r) d u m n e z e ie şti, p rin tr-o îm b ră ţişa re
d e p lin ă , pe câ t se p o a te , cu a ju to ru l co n te m p la ţie i,
c u p rin z â n d în sin e a ră ta re a stră v e z ie a c e lo r m a i p re s u s d e
în ţe le g e re . O g lin d a este, sim p lu v o rb in d , d e p rin d e re a care
in d ic ă fo rm a o rig in a ră a v irtu ţilo r, ce se v a d e s c o p e ri c e lo r
în v re d n ic iţi. C ăci o g lin d a a ră tă sfâ rşitu l v iito r al filo so fie i cu
fa p ta , c e lo r ce a u o g lin d a . Ia r g h ic itu ra in d ic ă o rig in a lu l
c e lo r in te lig ib ile , p rin c u n o ştin ţă (1).
D e c i to a tă d re p ta te a d e aici, c o m p a ra tă c u c e a v ii­
to a re , are în ţe le s u l u n e i o g lin z i, ce re fle c tă c h ip u l lu c ru rilo r
o rig in a re , d a r n u c u p rin d e în să şi lu c ru rile în s u b siste n ţa lo r
d e sc o p e rită . Şi to a tă c u n o ştin ţa , p e ca re o a v e m aici d e sp re
lu c ru rile în a lte , c o m p a ra tă c u c e a v iito a re , este o g h ic itu ră
ce c o n ţin e o in d ic a ţie a a d e v ă ru lu i, d a r n u în su şi a d e v ă ru l în
su b z is te n ţa lu i, c a re v a a v e a să se d e s c o p e re în v iito r.
în tru c â t în v irtu te şi c u n o ştin ţă se c u p rin d c e le d u m n e z e ie şti,
o g lin d a n e in d ic ă o rig in a le le p rin v irtu te , ia r g h ic itu ra face
stră v e z ii o rig in a le le p rin cu n o ştin ţă. A c e a s ta este d e o se b ire a
în tre o g lin d ă şi g h ic itu ră : o g lin d a v e ste şte sfârşitul v iito r al
făpturii, iar g h icitura indic ă tain a c o n te m p la ţie i.277

277 Virtutea noastră de aici, oricât ar fi de desăvârşită, e numai o oglindă


prin care se vede desăvârşirea viitoare, care pe de altă parte nu va
mai fi propriu-zis virtute, dacă virtutea e oglindă, sau văl străveziu,
care odată va înceta. Iar cunoştinţa noastră de aici, ca treaptă mai
înaltă a virtuţii, oricât de bogată ar fi, nu e decât o ghicitur ă prin care
se întrevede adevărul viitor, care la arătarea lui va desfiinţa ghicitură,
sau cunoştinţa de aici.
Deci şi virtutea şi cunoştinţa au o consituţie paradoxală. Pe de o
parte cuprind realitatea viitoare, pe de alta o disimuleaz ă, o ascund, ne
înşală cu privire la chipul ei adevărat (κατ ’ εΐδος). Ar fi interesant de
comparat ideea de disimulare implicată în virtutea şi cunoaşterea
creştină cu cea din gnoseologia lui Lucian Blaga de pild ă. S-ar putea
spune de categoriile stilistice ale acesteia, sau de categoriile kantiene,
care pe de o parte redau ceva din realitate, pe de alta o disimuleaz ă, că

186
Sfântul Maxim Mărturisitorul

S co lie

O g lin d a in d ic ă b u n u rile ce vor c o re sp u n d e


fă p tu rii, ia r g h ic itu ra ta in e le v iito a re ale cu n o ştin ţei.

în tre b a re a 47

Ce înseamnă: “Glasul celui ce strigă în p u stie“, şi


celelalte? Ce e pustia ş i ce înseam nă aici calea D om nului şi
gătirea ei? Care sunt cărările L u i ş i ce înseamnă a le face
drepte? Ce sunt văile prăpăstioase ş i ce înseam nă “şi toată
valea prăpăstioasă se va um ple“? Ce sunt m unţii ş i dealurile,
ş i ce înseam nă cobonrea lor? Ce înseam nă cele strâm be şi
cum se vor f ace drepte? Ce sunt cele aspre ş i cum se vor
face căi netede? Ş i ce înseam nă după, ce spune toate
acestea: “Ş i va vedea to t trupul mântuirea lu i D um nezeu“? 78

R ăspuns

G la s al lu i D u m n e z e u C u v â n tu l, ca re strig ă d e la
în c e p u t în p u s tie , a d ic ă în fire a o a m e n ilo r, s a u în lu m e a
a c e a sta , este d e s ig u r o ric e sfâ n t, fie că în c h in ă lui
D u m n e z e u , c u sin c e rita te , ca A v e l,279 c e le d in tâ i m işc ă ri ale
c o n te m p la ţie i su fle tu lu i, în g ră şa te p rin v irtu ţi (1 ); fie că se
p lim b ă cu n ă d e jd e a n e c lin tită a c red in ţei, a se m e n e a lui
E n o ş ,280 d e b u n u rile v iito a re , d o b â n d in d p rin n ă d e jd e a în ele

sunt expresia puterilor noastre finite de înţelegere a realităţii. Când


aceste puteri vor înceta şi locul lor îl va lua puterea infinită
dumnezeiească, atunci vom cunoaşte Adevărul “faţă către faţă“.
278 Is. 40, 3-5; Lc. 3, 4-6.
279 Fac. 4, 4.
280 Fac. 4, 26.

187
Filocalia
p u te re a să le c h e m e c u tă rie (2); fie că, în c e rc a t în to a tă
v irtu te a , şi-a rid ic a t, ca E n o c h ,281 m in te a c u to tu l d in
le g ă tu ra şi d in c u n o ştin ţa lu c ru rilo r şi şi-a m u ta t-o , d e p lin
e lib erată, la în s ă şi c a u z a ce a m a i p re su s d e în ţe le g e re (3); fie
că, a s e m e n e a lu i N o e ,282 p riv in d p rin c re d in ţă c h ip u rile
v iito a re ale ju d e c ă ţii d u m n e z e ie ş ti, şi-a în to c m it, c a p e o
c o ra b ie , o v ie ţu ire şi o d e p rin d e re , c a re să-l sc a p e d e m â n ia
v iito a re , în tă rită d in to a te p ă rţile c u fric a lu i D u m n e z e u (4);
fie că, a s e m e n e a lu i A v ra a m , v ă z â n d c u o c h iu l c u ra t al
c re d in ţe i fru m u se ţe a b u n u rilo r v iito a re , a a sc u lta t să ia s ă cu
d ra g ă in im ă d in p ă m â n tu l, d in ru d e n ia şi d in ca sa
p ă rin te a s c ă , p ă ră s in d le g ă tu ra şi a fe c ţiu n e a fa ţă d e tru p , fa ţă
d e sim ţu ri şi fa ţă d e c e le su p u se s im ţu rilo r (5 ) şi, aflâ n d u -se
în tim p u l în c e rc ă rilo r şi al lu p te lo r, m a i p re su s d e fire, a
p re fe ra t în lo c u l firii p e a c e la ca re e c a u z a firii, p re c u m
m a re le A v ra a m a p re fe ra t p e D u m n e z e u lu i Is a a c ;283 fie că,
a se m e n e a lu i Isa a c 284, a ju n s la v â rfu l p ă tim irii şi la o fo a m e
n e s ă tu ra tă d u p ă c o n te m p la ţie , a c â ştig a t o a tâ t d e fe rm ă
d e p rin d e re în tru v irtu te şi c u n o ştiin ţă , în c â t n u a p u tu t fi
c lin tit d e la ad e v ăr, c h ia r c â n d e ra ră sb o it d e d u h u rile
v ic le n e (6); fie că, a se m e n e a lu i Ia c o b , cu ră ţin d u -şi m in te a
d e d e s iş u l c e lo r m a te ria le şi d e c o n fu z ia lo r, şi-a fă cu t-o
n e te d ă şi, îm b ră c â n d u -ş i tru p u l în p ie i d e ied , a d ic ă a s p rim e a
v ie ţii lu i D u m n e z e u , a p rim it d e la D u m n e z e u p u te re a
îm p o triv a c u g e tu lu i tru p e sc ; a p o i to t a se m e n e a lui Ia c o b , d e
te a m a ră s c o a le i p a tim ilo r şi d e d o ru l u n e i în v ă ţă tu ri m a i
în a lte p rin e x p e rie n ţă , s-a m u ta t în H a ra n , a d ic ă la
c o n te m p la re a n a tu rii d e la c a re lu â n d , p rin o ste n e lile cu

281 Fac. 5, 33.


282 Fac. 6, 8.
283 Fac. 12, 1; 22, 2.
284 Fac. 26, 1.

188
Sfântul Maxim Mărturisitorul
fa p ta , to a tă ş tiin ţa d u h o v n ic e a s c ă a lu m ii v ă z u te , a d u n a tă în
d ife rite cu g e tă ri şi în ţe le su ri, s-a în to rs în p ă m â n tu l p ă rin te sc
şi p ro p riu , ad ic ă la c u n o ş tin ţa c e lo r in te lig ib ile , a d u c ân d u -şi,
c a p e n iş te fe m e i şi slu jn ic e , d e p rin d e rile şi lu c ru rile fe rm e
a le a c tiv ită ţii şi a le c o n te m p la ţie i, p e ca re le -a d o b â n d it şi p e
fiii n ă s c u ţi lu i d in ele, c a re su n t a c e ştia (7 ).285 Şi s im p lu
v o rb in d , ca să n u m a i lu n g e s c v o rb a p e ste c e e a ce tre b u ie ,
în fă ţiş â n d v ia ţa fie c ă ru ia , fie c a re s fâ n t este, în ch ip v ăd it,
p rin v ia ţa lu i, ca u n u l ce are în sin e p e c u v â n tu l ca re-Ş i
s trig ă v o ia S a c ă tre ce ila lţi o a m e n i, u n g la s al C u v â n tu lu i şi
u n în a in te -m e rg ă to r, p e m ă s u ra şi d u p ă c h ip u l d re p tă ţii şi al
c re d in ţe i d in el.
M a i m u lt d e c â t to ţi în s ă este g la su l lu i D u m n e z e u
şi în a in te -m e rg ă to r m a re le Io a n v e stito ru l şi p ro p o v ă d u ito ru l
v e n irii a d e v ă ra te a lu i D u m n e z e u , al ce le i fără fig u ri şi fă ră
sim b o lu ri, c a şi a ră tă to ru l L u i, p e n tru cei ce n u -L cu n o sc.
C ăci el a a ră ta t d e sc h is p e C e l ce rid ic ă p ă c a tu l lu m ii286 şi a
c o n trib u it, cu s lu jire a sa d e la B o te z , la în d e p lin ire a ta in e lo r
m ân tu irii, p o triv it ic o n o m ie i.
D a r fiin d că , d in p ric in a b o g ă ţie i n a ru lu i, o rice
silab ă, c h ia r şi ce a m ai n e în s e m n a tă a d u m n e z e ie şte i
S c rip tu ri, p o a te , să se tâ lc u ia s c ă în m u lte fe lu ri sp re fo lo su l
c e lo r d o rn ic i d e v irtu te şi d e cu n o ştin ţă , să c e rce tă m , p e cât
ne este c u p u tin ţă , şi a ltfe l c u v in te le p u s e în fru n te a
c a p ito lu lu i.
A ş a d a r, p u stia , c u m am sp u s, e fire a o a m e n ilo r şi
lu m e a a c e a sta , ca şi fie c a re su fle t în p a rte , d in p ric in a
n e ro d irii c e lo r b u n e , la ca re a a ju n s p rin g re şe a la străv e ch e.
G la su l C u v â n tu lu i ce s trig ă este m iş c a re a
c o n ştiin ţe i la fie c a re g re şeală. A c e a sta , s trig â n d în asc u n su l

285 Fac. 33, 5.


286 Io. l, 26.

189
Filocalia
in im ii, g ă te ş te c a le a D o m n u lu i. P re g ă tire a căii D o m n u lu i e
lim p e d e şi v ă d it că se fa ce p rin s c h im b a re a şi în d re p ta re a
sp re b in e a m o d u rilo r (d e v ia ţă ) şi a g â n d u rilo r şi p rin
c u ră ţire a în tin ă c iu n ilo r d e m a i în a in te . Ia r c a le fru m o a să şi
s lă v ită e v ia ţa v irtu o a s ă a fie c ă ru ia , d e -a lu n g u l c ă re ia
C u v â n tu l îşi fa ce d ru m u l m â n tu irii, să lă şlu in d u -se în el p rin
c re d in ţă şi u m b lâ n d în s o ţit d e d ife rite le p e rc e p te şi d o g m e
ale v irtu ţii şi cu n o ştin ţe i. C ă ră rile C u v â n tu lu i su n t d ife rite le
m o d u ri a le v irtu ţilo r şi d ife rite le c o m p o rtă ri s a u în d e le tn ic iri
d u p ă v o ia lu i D u m n e z e u . P e a c e ste a le fac d re p te a c e ia care
n u c u ltiv ă v irtu te a şi c e rc e ta re a c u v in te lo r d u m n e z e ie şti n ici
p e n tru slav ă, n ic i d in z g â rc e n ie , n ic i ca să fie lin g u şiţi d e
o a m e n i, sa u c a să le p la c ă lo r, sa u ca să se m â n d re a s c ă în
fa ţa lo r, ci to a te le fac şi le s p u n şi le c u g e tă în fa ţa lui
D u m n e z e u . C ăci C u v â n tu l lu i D u m n e z e u n u z ă b o v e ş te p e
c ă ră rile ca re n u su n t d re p te , c h ia r d ac ă a r a fla c a le a în
a n u m ite p riv in ţe g ătită. D e p lid ă , c in e v a p o ste ş te şi se re ţin e
d e la h ra n a ca re a p rin d e p a tim ile şi fa ce to a te c e le la lte câte
p o t să a ju te la iz b ă v ire a d e p a tim i. A c e s ta a g ă tit c a le a
a n u m ită , d a r c u ltiv ă a c e ste m o d u ri p e n tru s la v a d eşa rtă, sa u
d in z g â rc e n ie , sa u p e n tru a fi lin g u şit d e o a m e n i, s a u p e n tru
a le p lă c e a lo r, sa u d in a ltă p ric in ă , şi n u p e n tru a p lă c e a lui
D u m n e z e u . A c e s ta n u a fă c u t d re p te c ă rările lu i D u m n e z e u .
E l a ră b d a t o ste n e a la p re g ă tirii căii, d a r n u -L are p e
D u m n e z e u u m b lâ n d p e c ă rările lui. D e c i c a le a D o m n u lu i
este v irtu te a , ia r c ă ra re a d re a p tă e m o d u l (c h ip u l) d re p t şi
n e v ic le a n al v irtu ţii.
“ T o a tă v a le a p ră p ă s tio a să se v a u m p le “ . E v o rb a ,
d e sig u r, d e a c e lo r ca re a u g ă tit b in e c a le a D o m n u lu i şi au
fă c u t d re p te c ă rările L u i n u p u r şi s im p lu ale tu tu ro r; ad ic ă
n u şi d e a c e lo r ce n -a u g ă tit c a le a D o m n u lu i şi n u au fă c u t
d re p te c ă rările L ui. Ia r v a le a p ră p ă s tio a să este tru p u l

190
Sfântul Maxim Mărturisitorul
fie c ă ru ia , a tu n ci c â n d a fo st să p a t şi ro s d e c u rg e re a m u ltă a
p a tim ilo r şi c â n d a fo st tă ia tă c o n tin u ita te a şi c o e z iu n e a lui
d u h o v n ic e a sc ă cu su fle tu l, su s ţin u tă p rin le g e a lui
D u m n e z e u , ca re le leag ă. D a r p o a te fi în ţe le s ca v a le
p ră p ă s tio a s ă şi su fle tu l, ca re a fo st sc o b it şi ro s de
în d e lu n g a te le fu rtu n i ale p ă c a tu lu i şi ca re a p ie rd u t p rin
v ic iu fru m u se ţe a n e te z im ii în d u h (8). D e c i to a tă v a le a
p ră p ă s tio a s ă , a d ic ă tru p u l şi su fle tu l c e lo r ce a u g ă tit ca le a
D o m n u lu i şi a u fă c u t d re p te c ă rările L u i, se v a u m p le p rin
le p ă d a re a p a tim ilo r, ca re p ro d u c în ele, în tru p şi-n su flet,
in e g a lită ţile p ră p ă stio a s e , şi se v a re d o b â n d i în fă ţiş a re a
n a tu ra lă a v ie ţu irii v irtu o a se , n e te z ită în duh.
,,Ş i fie c a re m u n te şi d e a l se v a c o b o rî“ . C u m se
ştie, a lă tu re a d e v ăi o b işn u ie sc să se a fle m u n ţii şi d ea lu rile .
M u n te e ste “orice înălţim e care se ridică îm potriva cunoaşterii
lui D u m n ezeu“ 287 ia r d e a l e to t p ă c a tu l ce ră z v ră te ş te
îm p o triv a v irtu ţii. C u alte cu v in te , m u n ţii su n t d u h u rile care
p ro d u c n e ştiin ţa , ia r d e a lu rile , c e le ca re săv â rşesc p ăc atu l.
C â n d d ec i to a tă v a le a , a d ic ă tru p u l s a u s u fle tu l c e lo r ce au
g ă tit c a le a D o m n u lu i şi a u fă c u t d re p te că rările L u i, se v a
u m p le d e c u n o ştin ţă şi v irtu te , p rin p re z e n ţa lu i D u m n e z e u
C u v â n tu l ca re u m b lă în tre ei p rin p o ru n c i, se v o r u m ili to a te
d u h u rile c o n o a şte rii m in c in o a s e şi ce le ale p ă c a tu lu i. P e n tru
că şi C u v â n tu l lu i D u m n e z e u v a în c ă lc a şi v a su p u n e şi v a
s u rp a s tă p â n ire a lo r v ic le a n ă , rid ic a tă îm p o triv a firii
o m e n e şti, să p â n d , aşa z ic â n d , m ă rim e a şi în ă lţim e a m u n ţilo r
şi a d e a lu rilo r şi u m p lâ n d c u ele v ă ile (9). C ăci în tr-a d e v ă r
d e v a lu a c in e v a în a p o i, p rin p u te re a C u v â n tu lu i, to a te câte
le -a u lu a t d ra c ii d e la fire, p ro d u c â n d n e ş tiin ţa şi p ă c a tu l în
c u p rin s u l firii, n u v a m a i e x is ta n ic id e c u m v re o în ă lţim e a
n e ş tiin ţe i şi a p ă c a tu lu i, p re c u m n -a r m a i e x ista în lu m e a

287 II Cor. 10, 5.

191
Filocalia
v ă z u tă n ic i u n m u n te şi n ic i u n d e a l, d a c ă a r a v e a o a m e n ii
v re o m a ş in ă c u c a re să sa p e m u n ţii şi d e a lu rile şi să u m p le
v ăile.
D e c i c o b o rîre a m u n ţilo r şi a d e a lu rilo r s p iritu a le
şi v ic le n e în s e a m n ă re s ta b ilire a tru p u lu i şi a p u te rilo r fireşti
ale su fle tu lu i în râ n d u ia la lor. în u rm a ac e ste i re sta b iliri
m in te a iu b ito a re de D um nezeu, u m p lâ n d u -se , în chip
n a tu ra l, d e b o g ă ţia v irtu ţii şi a cu n o ştin ţe i, v a stră b a te n e te d
v e a c u l a c e sta şi v a p ă şi în tin s p e lu m e a n e îm b ă trâ n ită şi
n e s tric ă c io a s ă a P u te rilo r s p iritu a le şi sfin te. E a n u v a m a i fi
a m ă g ită d e p a tim ile d e b u n ă v o ie ale tru p u lu i, ca re se
fo lo se sc d e p lă c e re a fe lu rită şi v ic le a n ă , şi n u v a m a i fi
e x a s p e ra tă d e în c e ră rile fă ră d e v o ie ale d u re rii, c a p e n tru
c ru ţa re a tru p u lu i să re n u n ţe la c a le a a n e v o io a s ă a p o ru n c ilo r,
fu g in d d e a s p rim e a o ste n e lilo r v irtu ţii.
“ C e le strâ m b e se fac d re p te “ când m in te a ,
e lib e râ n d m ă d u la re le tru p u lu i de p a tim i, a d ic ă o p rin d
s im ţu rile şi c e le la lte m ă d u la re d e la lu c ra re a p lă c e rii, le
în v a ţă să se m iş te p o triv it c u ra ţiu n e a s im p lă a firii (10). Ia r
“ c e le a sp re “ , ad ică în c e rc ă rile fă ră v o ie , v o r fi căi lin e, c â n d
m in te a , b u c u râ n d u -se şi v e s e lin d u -s e , ra b d ă c u in im ă b u n ă
n e p u tin ţe le , n e c a z u rile şi n e v o ile , d e s fiin ţâ n d to a tă
s tă p â n ire a p a tim ilo r d e b u n ă v o ie p rin o ste n e lile fă ră d e v o ie
(1 1 ). C ăci cel ce se d o re şte d u p ă v ia ţa ad e v ăra tă , c u n o s c â n d
că to a tă o ste n e a la , fie cu v o ia , fie fă ră d e v o ie , se fa ce
m o a rte a p lă c e rii, ca re e m a ic a m o rţii (1 2 ), v a p rim i cu
v e s e lie to a te a sp rim ile în c e rc ă rilo r fă ră d e v o ie , b u c u râ n d u -
se în tru ră b d a re şi fă c â n d d in n e c a z u rile sa le căi u ş o a re şi
lin e, care-1 d u c fă ră să-l ră tă c e a sc ă sp re c u n u n a c h e m ă rii d e
su s, p e c e l ca re-şi fa ce c u e v la v ie d e -a lu n g u l lo r d ru m u l
d u m n e z e ie sc .
P rin u rm a re , to t cel ce a stin s p rin în frâ n a re

192
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p lă c e re a în to rto c h e a tă , c o m p lic a tă şi a m e ste c a tă în chip
fe lu rit în to a te sim ţurile, a făcut drepte cele strâm be. Şi to t cel
ce calcă cu puterea răbdării peste întâm plările aspre şi anevoie
d e străbătut ale ostenelilor, a făcut cele aspre căi line. D e aceea
“v a v ed ea m ântuirea lui D um nezeu“, p e care o v a prim i ca p e o
răsplată a virtuţii şi a ostenelilor pentru ea, ca un u l ce s-a luptat
b in e şi du p ă lege, a biruit plăcerea prin sete d e virtute şi a călcat
du rerea p rin dragostea de cunoştinţă şi prin am ândouă a purtat
bărbăteşte nevoinţele dum nezeieşti (13).
D e aceea zice: “ Şi v a v ed ea to t trupul m ântuirea lui
D u m n ezeu “ . P rin “to t trupul“ se înţelege trupul cel credincios,
d u p ă cu v â n tu l: “ Şi v o i v ă rs a d in D u h u l M e u p e s te to t
tru p u l“ ,288 a d ic ă p e s te to t tru p u l c a re a crezu t. D e c i n u to t
tru p u l în g e n e ra l v a v e d e a m â n tu ire a lu i D u m n e z e u . C ăci
tru p u l c e lo r n e c re d in c io ş i n u o v a v e d e a , d a c ă e a d e v ă ra t
c u v â n tu l ca re zice: “P ia ră n e c re d in c io s u l, c a să n u v a d ă
s la v a D o m n u lu i“ .289 E v o rb a aici, în c h ip d e te rm in a t, d e to t
tru p u l cre d in c io s. Ia r p rin tru p ca p a rte , c u v â n tu l S crip tu rii
în ţe le g e d e o b ic e i în tre g o m u l. E a strig ă aşa d ar: “ Şi v a
v e d e a to t o m u l m â n tu ire a lu i D u m n e z e u “ . D e c i to t o m u l
c a re a sc u ltă g la su l ce strig ă în p u stie şi, d u p ă în ţe le s u l a rătat
m a i su s, g ă te şte c a le a D o m n u lu i şi fa ce d re p te c ă rările L ui;
to t o m u l ca re ap o i, p rin d ă râ m a re a m u n ţilo r şi a d e a lu rilo r
sp iritu a le şi v ic le n e , u m p le v a le a , a d ic ă su fle tu l care, p rin
s c o b ire a lu i, a d ic ă p rin c ă lc a re a p o ru n c ii d u m n e z e ie şti, a
p rile ju it p o m e n iţilo r m u n ţi şi d e a lu ri v ic le n e în ă lţa re a şi
rid ic a re a (1 4 ); to t om ul ca re p rin a c e a stă u m p le re
p ric in u ie ş te s c o b o râ re a p u te rilo r v ic le n e şi ap o i în d re a p tă ,
p rin în frâ n a re , că ile strâ m b e ale p a tim ilo r d e b u n ă v o ie , ad ic ă
m iş c ă rile p lă c e rii şi n e te z e şte p rin ră b d a re în tâ m p lă rile asp re

288 Ioil 2, 28.


289 Is. 26, 10.

193
Filocalia
ale în cercărilo r fără voie, adică diferitele feluri d e dureri,
făcân d u -le căi b u n e ; to t o m u l d e fe lu l a c e sta p e d re p ta te v a
v e d e a m â n tu ire a lui D u m n e z e u , c a u n u l ce a d e v e n it c u ra t la
in im ă . C ăci c e l c u ra t la in im ă v e d e , p rin v irtu ţile şi p rin
c o n te m p la ţiile sa le e v la v io a se , la sfâ rşitu l lu p te lo r p e
D u m n e z e u , d u p ă c u v â n tu l: “F e ric iţi cei cu raţi c u in im a , că
a c e ia v o r v e d e a p e D u m n e z e u “ .290 P e n tru că el a p rim it ca
ră s p la tă a o s te n e lilo r p e n tru v irtu te h a ru l n e p ă tim irii, d e c â t
ca re n im ic n u a ra tă m a i d e p lin p e D u m n e z e u , c e lo r ce îl au.
Şi p o a te c e lo r ce c a u tă în ţe le su rile m a i în a lte le e ste d a t şi
a ltfe l să au d ă, în te m e iu l a c e stu i h a r, în su fle tu l e lib e ra t d e
p a tim i, ca în tr-o p u stie , g la su l în ţe le p c iu n ii şi al c u n o ştin ţe i
d u m n e z e ie şti, ca re strig ă fă ră s u n e t p rin v irtu ţi (1 5 ). F iin d c ă
u n u l şi ac e la şi C u v â n t se fa ce tu tu ro r to a te p o triv it cu
fiec are , străb ă tâ n d u -1 p e fie c a re şi d ă ru in d u -şi în m o d
a n tic ip a tiv h a ru l S ău, c a p e u n g la s în a in te -m e rg ă to r, ce
p re g ă te ş te p e fie c a re p e n tru v e n ire a L u i. în u n ii a c e st h a r
d e v in e p o c ă in ţă , c a în a in te -m e rg ă to r al d re p tă ţii v iito a re , în
alţii v irtu te , ca p re g ă tito r al c u n o ştin ţe i a şte p ta te , şi ia ră şi în
alţii cu n o ştin ţă , ca ic o a n ă a v iito a re i ap titu d in i
c o n te m p la tiv e . S im p lu v o rb in d , tim p u l se d e p ă rte a z ă d e la
m in te a c o n te m p la tiv ă , când a c e a s ta îşi în su şe ş te p rin
c u n o ş tin ţă (în ch ip g n o stic ) u rc u ş u rile d u m n e z e ie şti ale
C u v â n tu lu i şi se a c o m o d e a z ă ra ţiu n ilo r L u i su p ra fire şti şi
iu b ito a re d e o a m e n i, p rin ca re se fa ce tu tu ro r to a te , ca p e toţi
să-i m â n tu ia s c ă p rin b o g ă ţia m ilo s tiv irii L ui.

S co lii

1. C e l ce c u ltiv ă c u n o ştin ţa în g ră ş a tă p rin v irtu ţi,


a d ic ă c u n o ş tin ţa lu c ră to a re , s-a fă c u t a s e m e n e a lu i A v e l.

290 Mt. 5, 8.

194
Sfântul Maxim Mărturisitorul
D re p t a c e e a D u m n e z e u ca u tă sp re el şi sp re d a ru rile lui.
2. C e l ce c u n o a şte c u a d e v ă ra t c e le v iito a re şi
n ă d ă jd u ie ş te în ele, n u în c e te a z ă n ic io d a tă să c h e m e p rin
fa p te c e le n ă d ă jd u ite . Şi a stfe l d e v in e u n n o u E n o ş, ca re
cheam ă pe D um nezeu.
3. C e l ce a b in e p lă c u t lui D u m n e z e u p rin fapte,
îş i m u tă m in te a p rin c o n te m p la ţie în ţa ra c e lo r sp iritu a le , ca
să n u m a i v a d ă p rin n ă lu c ire a v re u n u i lu c ru m o a rte a care
v in e p rin p a tim ile su sţin u te d e sim ţire . A c e s ta n u se m a i află
su b n im ic d in c e le ce v re a u să-l ro b e ască .
4. C el ce d in p ric in a v iito a re i m â n ii, se
s tră d u ie ş te în tr-o v ia ţă o ste n ito a re , s-a fă c u t a s e m e n e a lui
N oe, c a re p rin p u ţin ă strâ m to ra re a tru p u lu i sca p ă d e
v iito a re a o sâ n d ă a n e c re d in c io şilo r.
5. P ă m â n t n u m e ş te tru p u l, ru d e n ie sim ţu rile , ca să
p ă rin te a s c ă lu m e a su p u să sim ţu rilo r. P a tria rh u l ie şit d in
a c e ste a , a tă ia t a fe c ţiu n e a su fle tu lu i fa ţă d e ele.
6. N u m a i d e Isa a c s-a scris că n u s-a m u ta t d in
p ă m â n tu l fă g ă d u in ţe i. T ată l său A v ra a m a ie şit d in
M e s o p o ta m ia şi s-a d u s în E g ip t, ia r fiu l să u Ia c o b a fo st
a lu n g a t în M e s o p o ta m ia şi d u p ă a c e e a s-a a şe z a t în E g ip t,
u n d e a şi m u rit.
7. P rin so ţii a în ţe le s d e p rin d e rile v irtu ţii şi ale
c u n o ştin ţe i, ia r p rin slu jn ic e lu c ră rile ac esto ra. D in a c e ste a
n a şte , ca p e n işte fii, ra ţiu n ile c u p rin se în n a tu ră şi în tim p .
8. P re c u m tru p u l iz b it n e c o n te n it d e p a tim i se
fa c e a s e m e n e a u n e i văi p ră p ă stio a se , la fe l se fa ce şi su fle tu l
c â n d e s c o b it d e s c u rg e re a g â n d u rilo r rele.
9. L e p ă d a re a p a tim ilo r c o n tra re firii şi
d o b â n d ire a v irtu ţilo r c o n fo rm e firii, u m p le su fle tu l s ă p a t ca
o v a le şi s m e re şte c u g e ta re a în ă lţa tă ca u n m u n te , d e
d u h u rile rele.

195
Filocalia
10. “ C e le s trâ m b e “ su n t m işc ă rile sim ţu rilo r
p o triv n ic e firii. E le se în d re a p tă c â n d m in te a le în v a ţă să se
m iş te p o triv it firii, sp re c a u z a p ro p rie , a d ic ă s p re D u m n e z e u .
11. “ C ele a sp re “ su n t în tâ m p lă rile în c e rc ă rilo r
fă ră d e v o ie. E le su n t p re fă c u te în căi lin e p rin ră b d a re a lo r
c u m u lţu m ită .
12. M a ic a m o rţii este p lă c e re a , ia r m o a rte a
p lă c e rii este o ste n e a la , fie c e a d in v o ie lib eră, fie ce a fără
v o ie.
13. C e l ce iu b e şte v irtu te a , stin g e c u p to ru l v o it al
p lă c e rilo r. Ia r cel a cărui m in te este stră b ă tu tă d e c u n o ştin ţa
a d e v ă ru lu i n u e o p rit d e o ste n e lile fă ră d e v o ie d in m işc a re a
n e în c e ta tă a d o rin ţe i c a re -1 p o a rtă sp re D u m n e z e u .
14. S u fle tu l s c o b it p rin p ă c a t, a d a t d ra c ilo r ca
u n o r m u n ţi p u tin ţa d e în ă lţa re , ad ic ă d e stă p â n ire a su p ra sa.
15. V irtu te a lu c ra tă c u fa p ta se fa ce g la s a
c u n o ştin ţe i ce strig ă, ca în p u stie , în s u fle tu l lip sit d e p a tim i.
C ăci v irtu te a este în a in te -m e rg ă to a re a a d e v ăra te i
în ţe le p c iu n i, v e s tin d a d e v ă ru l ce se v a arăta în u rm a ei d u p ă
ic o n o m ie , d a r e x istă în a in te d e ea d u p ă c a u z ă .291

în tre b a re a 48

A doua parte a Paralipomenelor zice despre Ozia:


,,A făcut ce este drept înaintea D om nului ş i l-a căutat p e
Dom nul în zilele lu i Zaharia, care îl sfătuia în frica
D om nului; iarD om nuli-a făcut parte de propăşire“.292 “Ş i a
zid it Ozia turnuri în Ierusalim ş i la poarta unghiului şi peste
unghiul văii şi peste unghiuri; şi le-a întărit p e ele. Ş i a zid it

291 Adevărul e cauza virtuţii, dar e în folosul omului ca s ă ajungă la el


prin virtute.
292 II Paralip. 26, 4-5.

196
Sfântul Maxim Mărturisitorul
turnuri în p ustie şi a săpat fântâni m ulte, că avea m ulte
turm e în Sefila şi în câmpie şi lucrători la viile din m unţi şi
din Carmel, fiindcă era lucrător de păm ânt“.293 Ce sunt
turnurile, ce este poarta unghiului, ce este valea ş i unghiul ei
ş i ce sunt iarăşi unghiurile, ş i turnurile din pustie? Ce sunt
fântânile săpate ş i turm ele? Ce este Sefila şi cîmpia? Cine
sunt lucrătorii la vie ş i ce este m untele ş i Carmelul? Ş i ce
înseamnă: “Că era lucrător de păm ânt?‘‘

R ăspuns

V in o , p re a s lă v ite C u v in te ale lu i D u m n z e u , şi n e
îm p ărtăşeşte, pe m ăsu ra p u terilo r noastre, descoperirea
c u v in te lo r T ale. în lă tu râ n d g ro sim e a în v e lişu rilo r, arată-n e ,
H ris to a s e , fru m u s e ţe a în ţe le s u rilo r sp iritu a le . Ia -n e d e m â n a
d re a p tă , a d ic ă d e p u te re a m in ţii n o a stre , şi “ n e c ă lă u z e şte p e
c a le p o ru n c ilo r T a le “ .294 Şi n e d u “ la lo c u l c o rtu lu i T ă u cel
m in u n a t, p â n ă în lă u n tru l ca sei lu i D u rn n z e u (1 ), în g la s d e
b u c u rie şi d e m ărturisire a zvonului d e sărbătoare“ ,295 ca şi noi,
p rin m ă rtu ris ire a fă p tu ire i şi p rin b u c u ria c o n te m p la ţie i,296 să
fim în v re d n ic iţi a v e n i la lo c u l n e g ră it al o s p ă ţu lu i T ă u şi să
ne o s p ă tă m îm p re u n ă cu cei ce p ră z n u ie sc ao lo
d u h o v n ic e ş te , c â n tâ n d c u n o ş tin ţa c e lo r n e g ră ite c u g la su rile
n e tă c u te ale m in ţii. Şi m ă ia rtă p e m in e , H ris to a s e , că
în d ră z n e s c , la p o ru n c a slu jito rilo r T ăi c e lo r în v re d n ic iţi,
c e e a ce este p e ste p u te re a m ea. L u m in e a z ă c u g e ta re a m e a
n e lu m in a tă , sp re în ţe le g e re a lo c u lu i d e faţă, c a să fii şi m ai
m u lt slăv it, ca u n u l ce d a i “ o rb ilo r v e d e re şi faci lim b a

293 Ibidem 9-10.


294 Ps. 119, 35.
295 Ps. 42, 5.
296 Prin cele două trepte ale urcuşului.

197
Filocalia
b â lb â iţilo r să g ră ia s c ă c u clarita te .
S o c o te sc , aşa d ar, că p re c u m , p â n ă la u n loc,
S o lo m o n a fo st c h ip u l lu i H risto s D u m n e z e u , a şa a fo st şi
O z ia p â n ă la u n lo c c h ip u l M â n tu ito ru lu i. C ăci n u m e le lui
O zia, tă lm ă c it în g re c e şte , în s e a m n ă tă ria lu i D u m n e z e u . Ia r
tă ria n a tu ra lă şi p u te re a ip o sta tic ă a lu i D u m n e z e u şi T atăl,
este D o m n u l n o s tru Iisu s H risto s. A c e s ta s-a fă c u t p ia tra cea
d in c a p u l u n g h iu lu i. Ia r u n g h iu l este B ise ric a . C ăci p re c u m
u n g h iu l fa ce p rin sin e le g ă tu ra d in tre d o u a zid u ri, la fel
B is e ric a lu i D u m n e z e u se fa ce u n ire a a d o u ă p o p o a re , a
ce lu i d in tre n e a m u ri şi a ce lu i d in tre Iu d e i. Şi a c e a stă u n ire
are ca le g ă tu ră p e H risto s (2). A c e s ta a z id it “tu rn u rile în
Ie ru s a lim “ , ad ic ă a în ă lţa t, ca n iş te în tă ritu ri, “ în lo c u l d e
unde se vedea pacea“ ce le d in tâ i c u v in te (raţiu n i)
d u m n e z e ie şti şi de n e d ă râ m a t ale d o g m e lo r d e sp re
d u m n e z e ire . Ia r “ la p o a rta u n g h iu lu i“ a în ă lţa t c u v in te le
(ra ţiu n ile ) d o g m e lo r d e sp re în tru p a re . C ăci p o a rtă şi u ş ă a
B ise ric ii e to t E l (3), fiin d c ă zice: “ E u s u n t u ş a “ . A c e a stă
p o a rtă este în c o n ju ra tă d e tu rn u ri, a d ic ă d e în tă ritu rile
d o g m e lo r d u m n e z e ie şti d e sp re în tru p a re , a ră tâ n d că cei ce
v re a u să c re a d ă d re p t tre b u ie să in tre în ă u n tru l u n g h iu lu i,
a d ic ă în B ise ric ă , p rin în tă ritu rile a c e ste a şi să fie ap ă raţi d e
ele. C ăci cel ce e a s ig u ra t d e tu rn u rile d o g m e lo r d u m n e ­
z e ie şti, ca d e n işte în tă ritu ri a le a d e v ă ru lu i, n u se te m e d e
g â n d u rile şi d e d ra c ii c a re -1 a m e n in ţă c u p ie rz a re a .
“ Şi p e ste u n g h iu l v ă ii“ . V a le a este tru p u l. Ia r
u n g h iu l a c e s tu ia este u n ire a lui c u su fle tu l,297 p rin le g ă tu ra în
duh (4). P e s te a c e a stă u n ire se z id e sc tu rn u rile , ad ică

297 Imaginea unghiului pentru unitatea ce se realizez ă între două lucruri,


care totuşi nu se confundă, este cât se poate de potrivită. Unghiul e
un întreg, în care se disting totu şi părţile unite. Linia dreaptă n-ar
putea exprima această noutate, ci ar arăta o contopire a celor unite.

198
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în tă ritu rile p o ru n c ilo r şi în v ă ţă tu rile p e ca re le sco a te
d re a p ta so c o te a lă d in ele, ca p rin a c e ste a să se p ă z e a sc ă
n e d e s fă c u tă u n ire a tru p u lu i c u su fle tu l, ca u n u n g h i.
“ Şi a z id it tu rn u ri p e ste u n g h iu ri“ . U n g h iu ri p o a te
a n u m it S c rip tu ra d ife rite le u n iri d in tre fă p tu rile d esp ă rţite ,
c a re s-a u re a liz a t p rin H risto s (5). C ăci E l a u n it p e o m
în lă tu râ n d ta in ic în d u h , d e o s e b ire a d in tre b ă rb a t şi fe m e ie,
în tru c ît a e lib e ra t în a m â n d o i ra ţiu n e a firii d e c a ra c te ristic ile
c re sc u te d in p a tim i.298 A u n it ap o i p ă m â n tu l, în lă tu râ n d
d e o s e b ire a d in tre p a ra d isu l se n sib il şi p ă m â n tu l p e care-1
lo c u im .299 A u n it d e a se m e n e a p ă m â n tu l c u ce ru l, ară tâ n d
a stfe l fire a lu c ru rilo r se n sib ile ca u n a sin g u ră ce g ra v ite a z ă
s p re ea în săşi. A u n it ia ră şi ce le s e n sib ile c u ce le in te lig ib ile ,
d o v e d in d că şi fire a c e lo r c re a te e ste u n a sin g u ră, a flâ n d u -se
î n t r o strâ n să le g ă tu ră p rin tr-o o a re c a re ra ţiu n e ta in ic ă , în
sfâ rşit a u n it în tr-u n m o d şi d u p ă o ra ţiu n e m a i p re su s d e fire
to a tă fire a c re a tă c u C re a to ru l. Şi p e ste fie c a re d in a c este
u n iu n i sa u u n g h iu ri a z id it tu rn u rile în tă rite ale d o g m e lo r
d u m n e z e ie ş ti, ca re să le su sţin ă şi să le le g e strâ n s (6).

298 Των εν τοΤς πάθεσιν ίδιομάτων. Raţiunea firii umane e aceeaşi în


bărbat şi femeie. Dar patimile au grefat pe ea caracteristici deosebite
în bărbat şi femeie. De aceste caracteristici provenite din patimi
curăţă Hristos raţiunea firii omeneşti, arătând-o la fel în bărbat şi
femeie. Dar această uniformizare se realizează numai în duh, adic ă
numai dacă se copleşeşte în ei viaţa trupească - a simţirii - prin duhul
care s-a deschis în adâncul lor prin Duhul dumnezeiesc şi-a inundat
toată existenţa lor. în duh bărbatul şi femeia sunt la fel, numai trupul
cu simţirile corespunzătoare îi diferenţiază.
299 Pământul acesta poate redeveni prin via ţă noastră curată şi prin buna
înţelegere dintre oameni paradisul sensibil, care a fost la început. Nu
o graniţă geografică desparte paradisul originar de pământul ce-1
locuim, ci graniţa păcatului. Prin Hristos pământul a redevenit un paradis
în potenţă şi deci în dezvoltare, aşa cum în om s-a inaugurat ordinea
învierii.

199
Filocalia
“ Şi a z id it tu rn u ri în p u s tie “ . P u s tia este fire a
ce lo r, v ă z u te , a d ic ă lu m e a a c e a sta în ca re C u v â n tu l a z id it
d re p t tu rn u ri o p in iile c u c e rn ic e d e sp re lu cru ri, d ă ru in d u -le
c e lo r ce le cer, cu alte c u v in te a săd it în d u h ra ţiu n ile ju s te
ale d o g m e lo r c o n te m p la ţie i n a tu ra le .
“ Şi a să p a t fâ n tâ n i m u lte , că a v e a m u lte tu rm e în
S e fila şi în c â m p ie şi lu c ră to ri la v iile d in m u n ţi şi d in
C a rm e l, fiin d c ă e ra lu c ră to r d e p ă m â n t“ . P u s tia este, c u m am
sp u s, lu m e a s a u fire a o a m e n ilo r, în a c e a s ta a săp a t fân tân i,
p rin a c e e a că a sco s p ă m â n tu l d in in im ile c e lo r v re d n ic i, le -a
c u ră ţit d e g re u ta te a şi d e c u g e tu l p ă m â n tu lu i şi le -a lă rg it ca
să p o a tă p rim i p lo ile d u m n e z e ie şti ale în ţe le p c iu n ii şi ale
c u n o ştin ţe i, ca să a d a p e tu rm e le lu i H ris to s , a d ic ă p e cei ce
a u n e v o ie , p e n tru p ru n c ia su fle tu lu i, d e în v ă ţă tu ra m o ra lă

(7). . 5.
“ T u rm e le d in S e fila “ . S e fila se tâ lc u ie şte c ă ld a re
strâm tă. A c e s te a in d ic ă p e cei ce se cu răţesc p rin în c e rc ă rile
fă ră v o ie şi se s p a lă d e în tin ă c iu h ile su fle tu lu i şi ale tru p u lu i.
A c e ş tia a u n e v o ie să b e a c a p e o ap ă în v ă ţă tu ra d e sp re
ră b d a re (8).
Ia r tu rm e le “ d in c â m p ie “ arată pe cei ce
p ro p ă ş e s c , b u c u râ n d u -s e d e lă rg im e , în tru c â t lu c ru rile ce le
d e -a d re a p ta îşi d e s fă ş o a ră cu rsu l p o triv it c u d o rin ţa lo r; sa u
p e cei ce p ro p ă şe sc în b in e p e d ru m u l v irtu ţilo r şi se lă rg e sc
fă ră p a tim ă în îm p lin ire a p o ru n c ilo r, u m b lâ n d p e c a le a sa u
în le g e a lo r. A c e ş tia în c ă a u n e v o ie să se a d a p e d in cu v â n tu l
ca re îi a d a p ă la sm e re n ie , la c o m u n iu n e a şi la îm p re u n a
p ă tim ire c u cei m a i n e p u tin c io şi şi la m u lţu m ire a p e n tru cele
h ă ră z ite lo r (9).
“ L u c ră to ri la v iile d in m u n ţi“ su n t cei ce c u ltiv ă p e
c u lm ile c o n te m p la ţie i ra ţiu n e a d u m n e z e ia s c ă şi e x ta tic ă a
c u n o ştin ţe i, ca re în v e se le şte in im a (10). Ia r “ lu c ră to rii la

200
Sfântul Maxim Mărturisitorul
v iile d in C a rm e l“ s u n t cei ce p rin c o n te m p la ţie se e x e rc ită în
c h ip în a lt în ş tiin ţa d e să v â rşite i c u răţiri, c u în lă tu ra re a to ta lă
a c e lo r create. C ăci C a rm e lu l se tâ l-c u ie şte : “ re c u n o a şte re a
(a c c e p ta re a ) tă ie rii îm p re ju r“ . D e c i c e l ce c u ltiv ă v ia în el,
c u ltiv ă id e e a m is tic ă a tă ie rii îm p re ju r p rin c u n o a şte re , tă in d
d im p re ju ru l m in ţii to t ce e m a te rie şi to a te ce le m a te ria le ,
d a r fă ră să-şi s o c o te a s c ă în ch ip iu d a ic ru ş in e a d re p t slav ă
(1 1 ). S c rip tu ra z ic e că şi a c e ştia a u tre b u in ţă d e ap a
d u m n e z e ie ş te i în ţe le p c iu n i d in fâ n tâ n ile să p a te în p u stie , ca,
p e m ă s u ra cre d in ţe i, fie c a re să p rim e a sc ă c u v â n tu l p o triv it
p e n tru ce le c rezu te, ad ică h a ru l p rin ca re să în v e ţe p e alţii
c u v â n tu l m â n tu ito r.300 C ăci p rin a c e sta D o m n u l n o s tru Iisu s
H ris to s în g rije ş te în c h ip m in u n a t d e su fle tu l fie c ă ru ia , d a t
fiin d că E l e ste şi se fa ce fă ră în c e ta re a g ric u lto ru l c e l b u n şi
p ric e p u t, ca re lu c re a z ă to a te ce le sp u se m a i în a in te p e n tru
m â n tu ire a n o astră .
A c e s ta e ste pe sc u rt unul d in în ţe le su rile
c u v in te lo r d e m a i în a in te . A c e s t în ţe le s are în c e n tru p e Iisu s
H risto s. D u p ă a lt în ţe le s ele se re fe ră la m in te a fiec ăru ia,
d e s c riin d d e să v â rş ire a c e lo r în tă riţi d e fric a şi d e iu b ire a lui
D u m n e z e u (12). în a in te în s ă d e a în fă ţiş a a c e s t în ţe le s al
c u v in te lo r, tre b u ie să-m i a ră t m ira re a că s-a p u tu t sp u n e d e
O z ia , c a re, p o triv it isto rie i, e ra re g e le Iu d e ii, că av e a
lu c ră to ri la v iile d in C a rm e l, ştiu t fiin d că a c e st m u n te n u se
a fla în îm p ă ră ţia lui Iu d a , ci c ă d e a în îm p ă ră ţia lu i Isra el,
în s ă ş i c a p ita la lui Is ra e l fiin d z id ită p e v â rfu l lu i (1 3 ). D a r,
p re c u m se v e d e , S crip tu ra, v râ n d să stâ rn e a sc ă c u g e ta re a
n o a s tră le n e ş ă la c e rc e ta re a a d e v ăru lu i, a a m e s te c a t în
ţe s ă tu ra isto rie i c e e a ce n -a e x ista t n ic io d a tă .

300 „S-ar putea traduce şi aşa: “ca, pe măsura credinţei, fiecare să


primească raţiunea cuvenită din cele crezute, adică harul învăţăturii
mântuitoare“.

201
Filocalia
O zia, aşa d ar, e m in te a ca re a d o b â n d it tă ria
d u m n e z e ia s c ă în v e d e re a fă p tu irii şi a c o n te m p la ţie i.301 C ăci,
p re c u m am sp u s, O z ia se tă lm ă c e ş te p rin “tă ria lui
D u m n e z e u “ . Şi l-a cău tat, z ic e , O z ia p e D o m n ul în z ile le lui
Z a h a ria , ca re îl sfă tu ia în fric a D o m n u lu i“ . Z a h a ria se
tă lm ă c e şte : “ p o m e n ire a lu i D u m n e z e u “ . D e c i m in te a , p â n ă
are în ea v ie p o m e n ire a lu i D um nezeu, ca u tă p rin
c o n te m p la ţie pe D o m n u l. D ar nu o ric u m , ci în fric a
D o m n u lu i, a d ic ă p rin îm p lin ire a p o ru n c ilo r (14). C ăci cel ce
îl c a u tă p rin tr-o c o n te m p la ţie fă ră fa p te , n u află p e D o m n u l,
p e n tru că n u l-a c ă u ta t în fric a D o m n u lu i.
“ Ia r D o m n u l i-a fă c u t p a rte d e p ro p ă şire “ . D o m n u l h ă ră z e şte
p ro p ă ş ire o ric u i să v â rşe şte fa p te în tru c u n o ştin ţă ,302
în v ă ţâ n d u -1 m o d u rile p o ru n c ilo r şi d e sc o p e rin d u -i ra ţiu n ile
a d e v ă ra te a le lu c ru rilo r.303
“Şi a zidit O zia turnuri în Ierusalim “ . C el ce propăşeşte în
căutarea D o m nului prin contem plaţie, îm preună cu frică, adică cu
îm plinirea poruncilor, zideşte turnuri în Ierusalim , înălţând adică,
în starea sim plă şi paşnică a sufletului raţiunile despre
D u m n ezeire (15).
“ Şi p e s te p o a rta u n g h iu lu i“ . P o a rta u n g h iu lu i, a d ic ă a
c re d in ţe i b is e ric e ş ti, este v ia ţă e v la v io s ă (16). C ăci p rin
a c e a s ta in tră m la m o ş te n ire a b u n u rilo r. D e a s u p ra ei m in te a
g n o s tic ă (ce se în d e le tn ic e ş te c u c u n o a şte re a ) z id e şte , ca
n iş te tu rn u ri p u te rn ic e şi n e b iru ite , în tă ritu rile d o g m e lo r
d e sp re în tru p a re , c o n s tâ n d d in d ife rite în v ă ţă tu ri, ca d in to t
a tâ te a p ie tre ; d e a se m e n e a d ife rite le m o d u ri ale v irtu ţilo r,

301 în vederea celor două trepte ale urcuşului duhovnicesc.


302 Sau: oricui împreună făptuirea cu cunoştinţa, sau caută să pătrundă
înţelesul poruncilor pe care le împline şte.
303 Modurile poruncilor: modurile de aplicare practică; raţiunile lor sau
ale lucrurilor: înţelesurile, rosturile lor în ansamblul Universului şi al
existenţei.

202
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p rin ca re se a sig u ră îm p lin ire a p o ru n c ilo r.
“ Şi p e s te u n g h iu l v ă ii“ . V a le a este tru p u l. Ia r
u n g h iu l a c e s tu ia e u n ire a lu i cu su fle tu l p rin le g e a
p o ru n c ilo r. P e s te a c e a stă u n ire z id e şte m in te a , ca p e u n tu rn ,
c u n o ştin ţa , ca re su p u n e tru p u l su fle tu lu i, p rin le g e a
d u h u lu i.304
“ Şi p e s te u n g h iu ri” . M u lte , z ic e , su n t u n g h iu rile
p e s te ca re m in te a c e a p u te rn ic în tă rită în D u m n e z e u a z id it
tu rn u rile . U nul d in a c e ste u n g h iu ri este u n ire a c e lo r
p a rtic u la re c u c e le g e n e ra le d e aceeaşi fire, p rin aceeaşi
ra ţiu n e a ex iste n ţe i. A ş a se u n e sc d e p ild ă in d iv iz ii cu
sp e c iile , s p e c iile c u g e n u rile şi g e n u rile cu fiin ţa. în fe lu l
a c e s ta m a rg in ile se îm p re u n ă în ch ip u n ic .305 P e ste ac e ste
c o n c re tiz ă ri p a rtic u la re şi p rin e le se s tră v ă d ra ţiu n ile
g e n e ra le , re a liz â n d u -se , ca n iş te u n g h iu ri, u n irile m u lte şi
v a ria te ale c e lo r ce se d e o s e b e sc în tre ele (17). U n altfe l d e
u n g h i este u n ire a m in ţii cu sim ţire a , a c e ru lu i c u p ă m â n tu l, a
c e lo r se n sib ile c u ce le in te lig ib ile şi a firii cu ra ţiu n e a ei
(1 8 ). P e s te to a te a c e ste a m in te a c o n te m p la tiv ă îşi în a lţă
c o n c e p ţiile a d e v ă ra te p rin ştiin ţa ei, z id in d c u în ţe le p c iu n e
tu rn u rile sp iritu a le p e s te a c e ste u n g h iu ri, a d ic ă rid ic â n d
d e a s u p ra a c e sto r u n iu n i d o g m e le c a re le susţin.
„Ş i le -a în tă rit p e ele, şi a z id it tu rn u ri în p u s tie şi
a să p a t fâ n tâ n i m u lte “ . C el ce a p u tu t să-şi e lib e re z e
s im ţu rile d e p a tim i şi să-şi iz b ă v e a s c ă s u fle tu l d in ro b ia
s im ţu rilo r, a re u şit să rid ic e z id în c a le a in tră rii d ia v o lu lu i în
m in te p rin m ijlo c ire a sim ţu rilo r. D e a c e e a se sp u n e că a

304 Cunoştinţa de aici nu e gnoza în general, prin care e cunoscut


Dumnezeu, ci διάγνωσις, prin care omul recunoaşte unirea dintre
trup şi suflet şi drept urmare necesitatea ca trupul s ă se supună
sufletului.
305 Μ ονάδικως. în fiecare individ se întâlneşte particularul cu
universalul într-un chip unic, care nu se mai repet ă.

203
Filocalia
în ă lţa t în p u stie , a d ic ă în c o n te m p la ţia n a tu ra lă , ca p e n işte
tu rn u ri în tă rite , o p in iile e v la v io a se d e s p re lu c ru ri, în care
re fu g iin d u -s e , n u se te m e d e d ra c ii, ca re tâlh ă re sc în p u s tia
ac e a sta , ad ic ă în fire a c e lo r v ă z u te şi a m ă g e sc m in te a p rin
sim ţu ri, tră g â n d -o sp re în tu n e ric u l n e ş tiin ţe i (20).
“ Şi a să p a t fâ n tâ n i m u lte “ , ad ic ă d ife rite
d e p rin d e ri în c e le bune, c a p a b ile să p rim e a sc ă p rin
c u n o ş tin ţă (p rin gnoză) p e n tru a le îm p ă rtă şi alto ra ,
în v ă ţă tu rile h ă ră z ite d e sus. „ C ă c i a v e a m u lte tu rm e în S efila
şi în c â m p ie şi lu c ră to ri la v iile d in m u n ţi şi d in C arm el,
fiin d c ă e ra a g ric u lto r“ . C el ce lu p tă d u p ă le g e p e n tru ad ev ăr,
p rin a rm e le d e -a d re a p ta şi d e -a stâ n g a , îm p ro s p ă te a z ă
p u te re a d e ră b d a re a tu rm e lo r d in S efila, ad ic ă m işc ă rile
s u fle tu lu i d e d ic a te tru p u lu i, ca re se ex e rc ită în p u rta re a
în c e rc ă rilo r fă ră de v o ie , a d ă p â n d u -le cu te m e iu ri de
re z is te n ţă d in d e p rin d e rile fe lu rite ale v irtu ţii şi ale
c u n o ştin ţe i, ca n işte fâ n tâ n i săp a te ; ia r p e ce le d in câ m p ie ,
a d ic ă m iş c ă rile su fle tu lu i c a re p ro s p e ră în ce le d e -a d re a p ta ,
s a u în lă rg im e a v irtu ţilo r, le a d a p ă c u ra ţiu n i (c u g â n d u ri) d e
sm e re n ie şi d e c u m p ă ta re , ca să n u c a d ă n ic i în ce le d e-a
s tâ n g a şi să n u fie sc o a se n ic i d in ce le d e -a d re ap ta.
“ Şi lu c ră to ri la v iile d in m u n ţi şi d in C a rm e l“ .
L u c ră to rii d e la v iile d in m u n ţi su n t g â n d u rile 306 e v la v io a se
ale c o n te m p la ţie i, c a re z ă b o v e sc p e în ă lţim e şi c u ltiv ă
c u n o ş tin ţa e x ta tic ă şi ta in ic ă (21). Ia r cei d in C a rm e l su n t
g â n d u rile ca re c u ltiv ă ştiin ţa n e p ă tim irii şi a cu răţirii
d e să v â rşite , p rin în lă tu ra re a tu tu ro r lu c ru rilo r şi a g rijilo r, ca
p e p re p u ţ ce tre b u ie tăiat, în tru c â t în v ă lu ie p u te re a d e ro d ire
a su fle tu lu i. A c e s te g â n d u ri ta ie cu to tu l d im p re ju ru l m in ţii,
p rin cu n o ştin ţă , a fe c ţiu n e a ei fa ţă d e lu c ru rile păm ân teşti.307

306 în greceşte gândurile sunt de genul masculin (λογισμοί).


307 Relaţia sau legătura minţii cu lucrurile pământeşti.

204
Sfântul Maxim Mărturisitorul
C ăci C arm elu l în seam n ă “ acceptarea (re c u n o a şte re a ) tă ie rii
îm p re ju r“ .
L a sfâ rşit se s p u n e d e O z ia că e a g ric u lto r.
A c e a s ta p e n tru că to a tă m in te a , ca re a d o b â n d it tă ria lui
D u m n e z e u în v e d e re a co n te m p la ţie i, este ca u n a g ric u lto r
a d e v ă ra t, p ă z in d c u ra te d e n e g h in ă s e m in ţe le d u m n e z e ie şti
a le c e lo r b u n e , p rin s ilin ţa şi p rin în g rijire a sa, p â n ă ce are în
sin e p o m e n ire a lu i D u m n e z e u ca re o su sţin e. C ăci z ice : “ Şi
e ra că u tâ n d p e D o m n u l în z ile le lu i Z a h a ria , în tru fric a
D o m n u lu i“ . Ia r Z a h a ria tălm ă c it în lim b a g re c e a sc ă ,
în s e a m n ă p o m e n ire a lu i D u m n e z e u .
D e a c e e a să n e ru g ă m n e în c e ta t D o m n u lu i, ca
p o m e n ire a lu i m â n tu ito a re să ră m â n ă în n o i p u ru re a , p e n tru
c a iz b â n z ile n o a s tre d u h o v n ic e şti să n u n e stric e su fletu l,
făcân d u -1 să se în a lţe cu m â n d rie şi să în d ră z n e a s c ă lu cru ri
m a i p re s u s d e fire, c a O zia.

S co lii

1. P rin c o rtu l m in u n a t în ţe le g e sfâ n tu l tru p al lui


D u m n e z e u , p e ca re l-a lu a t d in fire a n o a stră , în tru c â t i-a d a t
e x is te n ţă în S in e în su şi, fă ră d e săm ân ţă . Ia r c a sa e su fle tu l
L u i m in ta l, că ci C u v â n tu l fă c â n d u -se o m şi-a u n it S ieşi, în
c h ip n e g ră it, u n tru p în z e s tra t cu s u fle t m in ta l, ca să c u reţe
c e e a ce-i a se m e n e a p rin ase m e n e a . Ia r lo c u l este în su şi
C u v â n tu l, ca re a fix a t în S in e, d u p ă ip o sta s, fire a n o a stră , în
c h ip n e s c h im b a t. L a a c e s t c o rt sa u tru p să stră b a te m d eci,
sfin ţin d tru p u l n o s tru p rin v irtu ţi. C ăci p rin a c e s te a p o a te
d e v e n i, d u p ă h a ru l D u h u lu i, d e ac eea şi fo rm ă c u tru p u l
sla v e i L u i. Şi să p ă tru n d e m în lă u n tru l ca sei lu i D u m n e z e u ,
sa u în c o n te m p la ţia c u ra tă d e o ric e a m e ste c , p rin c u n o ştin ţa
sim p lă şi n e îm p ă rţită , a ju n g â n d la în su şi su fle tu l m in ta l al

205
Filocalia
D o m n u lu i, ca să a v e m şi n o i “m in te a lu i H ris to s “ ,308 c u m
z ic e A p o sto lu l, p rin îm p ă rtă ş ire a d e D u h u l S fânt. A tu n c i
v o m fi d e v e n it d u p ă h a r şi n o i p e n tru E l, c e e a ce s-a fă c u t
E l, p rin fire, d u p ă ic o n o m ie , p e n tru n o i.309
2. P ia tra d in capul u n g h iu lu i este le g ă tu ra
u n g h iu lu i, a d ic ă a B ise ric ii.
3. P rin p o a rta u n g h iu lu i în ţe le g e în tru p a re a , ca re e
p o a rta B ise ric ii; ia r p rin tu rn u ri, d o g m e le d re p te d e sp re
în tru p a re .
4 . P rin u n g h iu l, v ă ii în ţe le g e u n ire a c e a d u p ă fire
a tru p u lu i c u s u fle tu l şi le g ă tu ra c e a d u p ă d u h a su fle tu lu i cu
tru p u l, c â n d a c e s ta e slu jito r al v irtu ţii.
5. U n g h iu ri n u m e şte în g e n e ra l d ife rite le u n iri ale
fă p tu rilo r, a d ic ă u n irile d ife rite lo r n a tu ri m a i g e n e ra le în tre
ele, sp re a d a o u n ic ă arm o n ie .
6. F ie c a re u n ire a fă p tu rilo r p o m e n ite se fa ce d u p ă
o ra ţiu n e a în ţe le p c iu n ii. P e a c e ste a S c rip tu ra le n u m e şte
tu rn u rile u n g h iu rilo r. C ăci ra ţiu n e a fiin ţia lă p e c a re o
c u n o a ş te m în fiec are făp tu ră310 şi ra ţiu n e a care le leag ă p e
to a te îm p re u n ă în tr-o sin g u ră a rm o n ie , e ca o fo rtific a ţie şi

308 Filip. 3, 20.


309 Prin virtuţi, dar nu fără har, ajungem la trupul Domnului, adic ă trupul
nostru se modelează după trupul Lui în toate simţirile sale; prin
cunoştinţa simplă şi nedivizată ajungem la sufletul Lui, sufletul
nostru aflându-se într-o contemplare pură a lui Dumnezeu. Atunci
avem “mintea lui Hristos“ cea uman ă, adică ne urcăm până acolo,
până unde s-a coborât El, ne întâlnim cu El în punctul de intersec ţie
al dumnezeirii cu omenitatea, în starea omului îndumnezeit.
310 o τε κατ'ούσίαν της έπ'αύτω γνώσεω. Deci s-ar putea traduce şi aşa:
raţiunea cea după fiinţă, pe baza căreia cunoaştem făptura respectivă.
Fie într-un sens, fie într-altul, raţiunea oricărei făpturi e o fortificaţie
care nu poate fi dărâmată, sau alterată. Raţiunea aceasta ţine laolaltă
ca un turn părţile unei făpturi. Tot aşa face şi raţiunea mai generală a
mai multor lucruri, ca acestea.

206
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c a u n tu rn al fie c ă re ia d in tre făpturi.
7. F â n tâ n i a n u m it in im ile c a re p rim e s c d a ru rile
c e reşti ale sfin te i c u n o ştin ţe , d u p ă ce a u fo st să p a te p rin
c u v â n tu l ta re al p o ru n c ilo r. E le a u le p ă d a t ca p e n işte
b o lo v a n i, iu b ire a fa ţă d e p a tim i şi a fe c ţiu n e a firii fa ţă d e
lu c ru rile se n sib ile şi s-a u u m p lu t d e c u n o ş tin ţa ce a în d u h ,
v e n ită d e sus, ca re s p a lă p a tim ile şi d ă v ia ţă v irtu ţilo r.
8. T u rm e le d in S e fila su n t cei ce în v a ţă p rin m u lte
strâ m to ră ri filo so fia m o ra lă şi a u n e v o ie de c u v in te le
(ra ţiu n ile ) ca re în d e a m n ă la ră b d are .
9. T u rm e le d in c â m p ie su n t cei ce în a in te a z ă
le s n ic io s p e d ru m u l v irtu ţilo r şi ră m â n n e v ă tă m a ţi d e rău.
A c e ş tia a u n e v o ie d e c u v in te le (ra ţiu n ile ) ca re în d e a m n ă la
m u lţu m ire .
10. P rin m u n ţi în g e n e ra l în ţe le g e c o n te m p la re a
în a ltă a n a tu rii în d u h . P e a c e a s ta o c u ltiv ă cei ce a u le p ă d a t
n ă lu c irile se n sib ile şi au stră b ă tu t la ra ţiu n i, p rin m ijlo c ire a
v irtu ţilo r.
11. C a rm e lu l e în ă lţim e a re c u n o a şte rii tă ie rii
îm p re ju r.311 Ia r tă ie re a îm p re ju r e în lă tu ra re a a fecţiu n ii
n a tu ra le fa ţă d e ce le ce se s c h im b ă 312 şi su p rim a re a le g ă tu rii
a fe c tu o a s e a m in ţii fa ţă d e fă p tu ri. V iţa d e v ie a ac e ste i stări
e ste ra ţiu n e a P ro v id e n ţe i, ca re h ă ră z e şte e x ta z u l so b ru . P e
a c e a s ta o c u ltiv ă b ă rb a ţii sa u g â n d u rile ce se m iş c ă n u m a i în
ju r u l m o n a d e i sim p le şi fă ră d e în c e p u t. C ăci cel ce se m iş c ă
n u m a i sp re a c e a s ta a tă ia t d e la sin e, c a p e u n p re p u ţ,
a fe c ţiu n e a ca re a c o p e ră c a u z a c re e rii lu c ru rilo r.

311 înălţimea recunoaşterii necesităţii tăierii împrejur.


312 ή τη ς κατά φύσιν σχέσεως προς γένεσιν άφαίρεσις. E plăcerea
pentru lucrurile prinse în şuvoiul devenirii. Sau plăcerea pentru
fenomenul apariţiei şi creşterii lucrurilor şi tristeţea pentru
fenomenul vestejirii şi dispariţiei lor.

207
Filocalia
12. A lt în ţe le s al ac esto ra.
13. S e a ra tă c u curaj că e cu n e p u tin ţă să se fi
p e tre c u t is to ria lu c ru rilo r în c o n fo rm ita te c u a c e s t loc.
14. P rin fric a lu i D u m n e z e u a in d ic a t filo s o fia
ac tiv ă , a ră tâ n d sfâ rşitu l p rin în c e p u t. C ăci “în c e p u tu l
în ţe le p c iu n ii este fric a a lu i D u m n e z e u “ .313
15. G â n d u l în a lt d e sp re d u m n e z e ire este tu rn în
su flet, în tă rit p rin im p lic a re a p o ru n c ilo r.
16. C e este p o a rta u n g h iu lu i?
17. R a ţiu n ile c e lo r p a rtic u la re , în îm p re u n a re cu
ce le g e n e ra le , în fă p tu ie sc u n irile c e lo r d e o se b ite , d e o a re c e
ra ţiu n ile m a i g e n e ra le îm b ră ţiş e a z ă în ch ip u n ita r ra ţiu n ile
c e lo r p a rtic u la re , la ca re se re fe ră în m o d fire sc lu c ru rile
p a rtic u la re .
18. E x is tă şi în tre a c e ste a o ra ţiu n e a re la ţie i în
d u h , ca re în fă p tu ie ş te u n ire a lo r în tre o la ltă .
19. O b se rv ă c u m tre b u ie să se în ţe le a g ă c u v â n tu l
“ a în tă rit“ .
2 0 . C e l ce a d o b â n d it o o p in ie c u c e rn ic ă d e sp re
fie c a re lu c ru , n u se m a i te m e d e d ra c ii ca re în şa lă p e o a m e n i
p rin ce le v ăz u te .
2 1 . V ia fa ce v in , v in u l p ro d u c e b eţie, ia r b e ţia
ex taz . P rin u rm a re şi ra ţiu n e a ac tiv ă , c a re este v ia , c u ltiv a tă
p rin v irtu ţi, n a ş te c u n o ştin ţa ; ia r c u n o ştin ţa , e x ta z u l fericit,
ca re sc o a te m in te a d in le g ă tu ra cu sim ţire a (lu c ra re a
sim ţu rilo r).

în tre b a re a 49

Ce înseam nă cele spuse în aceeaşi carte: “Ş i a


văzut Ezechia că vine Senaherib în faţa lu i să lupte

313 Prov. l, 7.

208
Sfântul Maxim Mărturisitorul
îm potriva Ierusalim ului. Ş i s-a sfătuit cu bătrânii lu i ş i cu cei
puternici, ca să astupe apele izvoarelor, care erau în faţa
cetăţii; şi ei l-au ajutat. Ş i a adunat popor m ult şi a astupat
apele izvoarelor şi râul care trecea prin cetate“,314 Ce
înseam nă acestea, după înţelesul lor m ai înalt?

R ăspuns

E z e c h ia este m in te a ca re a în c in s filo so fia


lu c ră to a re îm p re u n a tă cu c u n o ştin ţa şi p u te re a de
d is c rim in a re d u m n e z e ia sc ă îm p o triv a p u te rii v ră jm a şe . C ăci
E z e c h ia în se a m n ă , d u p ă n u m e le lui, p u te re a sa u stă p â n ire a
d u m n e z e ia sc ă . D e a c e e a îm p ă ră te ş te el p e ste Ie ru sa lim ,
a d ic ă p e s te su flet, sa u p e ste v iz iu n e a p ăc ii, c u alte c u v in te
p e s te c o n te m p la ţia cu n o sc ă to a re , e lib e ra tă d e p a tim i (1).
C â n d a c e a s ta v e d e p u te re a v ră jm a şă p o rn ită îm p o triv a ei, se
s fă tu ie ş te d u p ă c u v iin ţă c u b ă trâ n ii şi c u cei p u te rn ic i să
a stu p e a p e le iz v o a re lo r d in a fa ra cetăţii. Ia r c ă p e te n iile u n e i
a s e m e n e a m in ţi su n t ra ţiu n e a cre d in ţe i, a n ă d e jd ii şi a
d ra g o s te i, c a re stă p â n e sc ca n işte b ă trâ n i p e s te to a te
în ţe le s u rile şi g â n d u rile d u m n e z e ie şti d in su flet. E le
sfă tu ie sc cu în ţe le p c iu n e m in te a şi to to d a tă o în tă re sc
îm p o triv a p u te rii v ră jm a şe şi-i a ra tă m o d a lită ţile d e n im ic ire
a ei. C ăci fă ră c re d in ţă , n ă d e jd e şi d ra g o s te m in te a n u p o a te
să o p re a s c ă ce le re le , n ic i să iz b â n d e a s c ă în ce le b u n e.
C re d in ţa c o n v in g e m in te a ră z b o ită , să-şi ia
re fu g iu l la D u m n e z e u , d â n d u -i curaj să în d ră z n e a sc ă p rin
a rm e le d u h o v n ic e şti ce i le p u n e la în d e m â n ă . N ă d e jd e a se
face. c h e z a şu l cel m ai n e m in c in o s al a ju to ru lu i
d u m n e z e ie s c , fă g ă d u in d n im ic ire a p u te rilo r d u şm a n e . Ia r
iu b ire a o fa ce să fie c u a n e v o ie d e c lin tit, m a i b in e z is cu

314 II Paralip. 32, 2 - 3.

209
Filocalia
to tu l d e n e c lin tit d in d ra g o ste a d u m n e z e ia sc ă , c h ia r c â n d e
ră z b o ită , fix â n d în d o ru l d u p ă D u m n e z e u to a tă p u te re a
n a tu ra lă a ei (2).
Şi d e fa p t n u m e le tă lm ă c ite ale c ă p e te n iilo r,
c o re s p u n d cu ce le sp u se C ă p e te n iile lu i E z e c h ia e ra u în ac ea
v re m e la E lia c h im , fiu l lui H ilc h ia , e c o n o m u l (s u p ra v e ­
g h e to ru l), S o m n a s s c riito ru l şi Io a h , fiu l lu i A s a f c ro n ic aru l.
E lia c h im în s e a m n ă “în v ie re a lu i D u m n e z e u “ , ia r ta tă l său
H ilc h ia în s e a m n ă “ p a rte a lu i D u m n e z e u “ . Şi d e fa p t
în v ie re a lui D u m n e z e u în n o i p rin cre d in ţă e ste fiu l cel
d in tâ i şi u n ic al p ă rţii lu i D u m n e z e u , a d ic ă al c u n o ştin ţe i
a d e v ă ra te (3). A c e a stă c re d in ţă , îm p re u n a tă c u c u v e n ita
s u p ra v e g h e re a cu n o ştin ţe i, a d ic ă c u d a ru l d isc rim in ă rii,
d is tin g e lim p e d e în tre n ă v ă lirile is p ite lo r c u v o ia şi în tre cele
fă ră v o ie.
Ia r Som nas sc riito ru l în s e a m n ă “în to a rc e re “ ,
a ră tâ n d lim p e d e se n su l cel m a i d e p lin al n ă d e jd ii
d u m n e z e ie şti, fă ră ca re n u e c u p u tin ţă în to a rc e re a n im ă n u i
sp re D u m n e z e u (4). Ia r p ro p riu n ă d e jd ii e să scrie , a d ic ă să
în v e ţe c e le v iito a re şi să le p u n ă su b o c h i ca p re z e n te ; apoi
să c o n v in g ă p e cei ră z b o iţi d e p u te re a v ră jm a şă că n u e
d e p a rte d e ei D u m n e z e u care-i a p ă ră şi p e n tru ca re sfin ţii
d u c lu p ta.
în s fâ rşit Io a h , fiu l lu i A sa f, cro n ic a ru l, se
tă lm ă c e ş te “ fră ţia lui D um nezeu“, ia r A s a f ta tă l lui
“ a d u n a re “ . P rin u rm a re d in a d u n a re a şi u n ire a în ju r u l c e lo r
d u m n e z e ie şti a p u te rilo r su fle te şti, a d ic ă a c e le i ra ţio n a le ,
im p u ls iv e şi p o ftito a re , se n a ş te iu b irea . P rin a c e a s ta cei, ce
a u d o b â n d it p rin h a r o c in ste e g a lă la D u m n ez eu (căci frăţia
în seam n ă h aru l egalei cinstiri), în scriin d în m em o rie strălucirea
frum useţii du m nezeieşti, păstrează în ei n eştearsă d o rin ţa după
iu b irea d u m n ezeiască, care în scrie şi întipăreşte în partea

210
Sfântul Maxim Mărturisitorul
cugetătoare a sufletului frum use ţe a cea p u ră (5).
D eci a şa stâ n d lu c ru rile , p re c u m s-a a rătat
în tru c â tv a şi d in tă lm ă c ire a n u m e lo r, o ric e m in te în c in să ,
a s e m e n e a lu i E z e c h ia , c u p u te re d u m n e z e ia sc ă , are ală tu re a
d e sin e ca p e n işte b ă trâ n i sa u c ă p e te n ii, în p rim u l râ n d ,
p u te re a ra ţiu n ii. D in a c e a sta se n a şte c re d in ţa c u n o sc ă to a re ,
c a re în v a ţă m in te a în ch ip n e g ră it că D o m n u l e p u ru re a d e
faţă, şi n ă d e jd e a , d a to rită c ă re ia le are p e ce le v iito a re d e
fa ţă ca şi p e ce le p re z e n te . în al d o ile a râ n d are p u te re a
p o ftito a re , p rin c a re ia fiin ţă iu b ire a d e D u m n e z e u . P rin
a c e a s ta fix â n d u -se m in te a de b u n ă v o ie în d o ru l după
d u m n e z e ire a c e a ato tsfa n tă , e în s u fle ţită d e d o rin ţa c e a m ai
p u te rn ic ă d u p ă C e l iu b it în s fâ rşit m a i are lâ n g ă sin e p u te re a
iu ţim ii, p rin ca re se a p rin d e c u tă rie d e p a c e a d u m n e z e ia sc ă ,
îm b o ld in d m iş c a re a p o fte i sp re d o rire a lu i D u m n e z e u (6).
O ric e m in te are a c e ste p u te ri c o n lu c râ n d cu ea la
d e s fiin ţa re a p ă c a tu lu i şi la în fiin ţa re a şi s u ţin e re a v irtu ţii, ca
p e n iş te b ă trâ n i, în tru c â t ele su n t ce le d in tâ i p u te ri ale
su fle tu lu i şi c h ia r îi în tre g e sc fiin ţa lu i, ap o i ca p e n işte
c ă p e te n ii, în tru c â t a u s tă p â n ire a p e ste m iş c ă rile ce p o rn e s c
d in ele şi d is p u n p rin v o in ţa m in ţii, ca re le m işc ă , d e
lu c ră rile s u p u se lo r (7). E le sfă tu iesc m in te a şi o aju tă, să
a stu p e a p e le iz v o a re lo r, ca re erau , sa u m a i b in e z is c a re su n t
a fa ră d in ceta te. C ăci to td e a u n a c e e a ce-i tre c u t p e n tru
is to rie e p re z e n t, în c h ip ta in ic , în în ţe le su l sp iritu al.
A v â n d a c e ste tre i p u te ri să n ă to a se şi n e a m ă g ite ,
m in te a ad u n ă p o p o ru l cel m u lt, a d ic ă m işc ă rile şi g â n d u rile
e v la v io a se , ca re p o rn e sc în m o d n a tu ra l d in ele.315 Ia r a p e le

315 Unificarea tuturor tendinţelor sufleteşti într-o direcţie bună dă o mare


putere omului. Dar ea se face foarte greu. Căci sunt unele tendinţe
care fac opoziţie. Şi atunci se porneşte un război înlăuntrul omului
pentru înfrângerea recalcitran ţilor. Iată cum descrie Blondel această

211
Filocalia
d in a fa ra ce tă ţii, a d ic ă d in a fa ra su fle tu lu i, ca re fo rm e a z ă
râ u l ce tre c e p rin m ijlo c u l ce tă ţii, su n t c u g e tă rile ce c u rg în
su flet, trim is e p rin fie c a re sim ţ d in se c to ru l c o re s p u n z ă to r al
lu m ii sen sib ile , în tim p u l c o n te m p lă rii n a tu ra le . D in e le se
fo rm e a z ă c u n o a ş te re a c e lo r sen sib ile , c a re stră b a te su fle tu l
a se m e n e a u n u i râ u ce tre c e p rin c e ta te (8).
C â tă v re m e este stră b ă tu t d e a c e a stă cu n o ştin ţă ,
su fle tu l n u le a p ă d ă c h ip u rile şi n ă lu c irile sen sib ile , p rin care
o b iş n u ie ş te p u te re a v ic le a n ă şi p ie rz ă to a re să p o rn e a s c ă
ră z b o iu l îm p o triv a lui. D e a c e e a z ic e E z e c h ia : „ C a să n u
v in ă re g e le A s u r şi să afle a p ă m u ltă şi să b iru ia s c ă “ .316 E ca
şi c â n d m in te a p e rsp ic a c e a r z ic e către p u te rile sale, în
v re m e a n ă v ă lirii p a tim ilo r: “ S ă o p rim c o n te m p la re a n a tu ra lă
şi să n e în d e le tn ic im n u m a i c u ru g ă c iu n e a şi c u m u n c ire a
tru p u lu i, p rin filo so fia a c tiv ă (d in tre a c e s te a ru g ă c iu n e a e
în c h ip u ită p rin u rc a re a re g e lu i în te m p lu l lu i D u m n e z e u , ia r
m u n c ire a tru p u lu i p rin îm b ră c a re a lu i E z e c h ia c u sac), ca n u

strategie: “Există în om o multiplicitate de tendinţe, de apetituri mai


mult sau mai puţin concertate sau divergente, un polipsichism de
care s-a putut spune că sunt ca un popor numeros ce are să stea sub
şefia sau guvernământul raţiunii şi al voinţei şi între care se găsesc
atât supuşii docili şi disciplinaţi, cât şi recalcitranţi şi disidenţi. Ceea
ce s-a numit asceza şi lupta spirituală nu e decît manifestarea şi
metoda aplicabilă în această istorie lăuntrică, în această militia
hominis adversus et propter semet-ipsum“. “Aceasta pentru că în faţa
oricărei atitudini definite şi hotărâte se ridică, din spirit de
contradicţie, partida nemulţumiţilor...Orice efort iniţial este ca o
declaraţie de război moliciunii şi împrăştierii forţelor vii, care au şi
ele instinctul conservării şi independenţei“. Acestea trezesc în noi
“stări de conştiinţă străine sau ostile, voiri noi care se ridică
împotriva voinţei“. (M. Blondel, L'Action, vol. II, p. 194 -6). Lupta
aprigă începe deci abia în cei ce s-au hotărât la o viaţă mai conformă
cu poruncile dumnezeie şti. Şi asupra lui Ezechia pornesc du şmanii
când au văzut opera de consolidare ce-a purces să o înfăptuiască.
316 II Paralip. 32, 4.

212
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c u m v a p rin id e ile lu c ru rilo r se n sib ile c e l v id e a n să stre c o a re
în n o i şi c h ip u rile şi fo rm e le lo r.317 C ăci p rin a c e s te a s-ar
n a ş te în n o i p a tim ile p e n tru în fă ţiş ă rile lu c ru rilo r v ă z u te ,
lu c ra re a ra ţio n a lă d in n o i în c e tâ n d să m a i s tră b a tă p rin
m ijlo c ire a sim ţirii (p e rc e p ţie i) sp re re a lită ţile in te lig ib ile , şi
a stfe l c e l v id e a n a r re u şi să su rp e c e ta te a , ad ic ă su fle tu l, şi
să n e tâ ra s c ă în B a b ilo n , a d ic ă în c o n fu z ia p a tim ilo r“ .
C e l ce, p rin u rm a re , în v re m e a ră sc o lirii p a tim ilo r,
îş i în c h id e v ite je şte sim ţu rile şi le a p ă d ă c u d e să v â rşire
în c h ip u ire a şi am in tire a c e lo r s e n sib ile şi o p re şte c u to tu l
m iş c ă rile n a tu ra le ale m in ţii în d re p ta te sp re c e rc e ta re a c e lo r
d in afară, a c e la a astu p a t, a se m e n e a lu i E z e c h ia , a p e le
iz v o a re lo r c a re su n t în a fa ra cetăţii şi a tă ia t râ u l, ca re tre c e
p rin m ijlo c u l ce tă ţii. L a a c e a sta l-a u a ju ta t p u te rile a m in tite
şi m u ltu l p o p o r ad u n a t, a d ic ă g â n d u rile e v la v io a se ale
fie c ă re i p u te ri. F ă c â n d aşa, su fle tu l a b iru it şi ru şin a t, p rin
m â n a lu i D u m n e z e u , p u te re a v ic le a n ă şi tira n ă , rid ic a tă
îm p o triv a lu i, o m o râ n d , la p o ru n c a d u m n e z e ia sc ă , p rin
ra ţiu n e a c a p a b ilă să d is tru g ă p a tim ile , ca p rin tr-u n în g e r, u n a
s u tă o p tz e c i şi cin ci d e m ii d in o sta şii ei. Ia r a c e s t n u m ă r
in d ic ă d e p rin d e re a p ă c a tu lu i c a re a p ă tru n s în chip
n e ra ţio n a l în ce le tre i p u te ri ale s u fle tu lu i p rin c e le se n sib ile ,
c a şi lu c ra re a s im ţu rilo r în d re p ta tă sp re ele (11).
P rin u rm a re m in te a ca re v re a să risip e a sc ă p rin
c u n o ş tin ţă în g ră m ă d irile n e v ă z u te , n u tre b u ie să se o c u p e
n ic i c u c o n te m p la ţia n a tu ra lă şi n ic i a ltc e v a să n u fa că în
v re m e a ata c u lu i d ra c ilo r v ic le n i, ci n u m a i să se ro a g e , să-şi
îm b lâ n z e a s c ă tru p u l c u o ste n e li, să s tin g ă c u to a tă sâ rg u in ţa

317 Contemplarea naturală nu e rea. Dar ea nu se poate face fără


primejdie decât pe treapta a doua, după curăţirea patimilor, dar şi
atunci trebuie oprită când se simte ispita celui rău de a asocia la
înţelesurile sau la chipurile lucrurilor, gânduri de poft ă.

213
Filocalia
c u g e tu l p ă m â n te s c şi să p ă z e a sc ă z id u rile ce tă ţii (a d ic ă
v irtu ţile ce stră ju ie sc su fle tu l, sa u m e to d e le d e p ă s tra re a
v irtu ţilo r, a d ic ă în frâ n a re a şi ră b d a re a ), p rin g â n d u rile b u n e ,
în n ă s c u te firii n o a s tre (12). D e a s e m e n e a e n e v o ie ca n ic i u n
g â n d să n u ră s p u n d ă p rin c o n tra z ic e ri v re u n u ia d in d u şm a n ii
sp iritu a li d in afară. A c e a s ta ca n u c u m v a, cel ce a d u c e în
s u fle t ră s tu rn ă ri v ic le n e , am ăg in d u -1 p rin ce le d e -a d re a p ta ,
să-l d e s p a rtă d e D u m n e z e u , fu râ n d u -i d o rin ţa şi, în şelân d u -1
p rin ce le ce p a r b u n e , să-i a tra g ă c u g e ta re a , ca re ca u tă cele
b u n e , sp re ce le rele. A c e s t a m ă g ito r este în c h ip u it p rin
R a b ş a c h e , c ă p e te n ia re g e lu i S e n a h e rib al A sirie i, d e care
sp u n e S c rip tu ra că v o rb e şte ev reieşte. R abşache se
tă lm ă c e şte : “ ta re la b ă u tu ra îm p re u n a tă c u să ru tă rile “ , sa u
“ c e l ca re are m u lte să ru tă ri“ . C ăci v ic le a n u l d ra c, care
o b iş n u ie ş te să ră z b o ia s c ă m in te a p rin ce le d e -a d re a p ta ,
v o rb e ş te e v re ie şte , a d u c â n d în s u fle t p rin v irtu te a p ă ru tă , d a r
n e a d e v ă ra tă , ră s tu rn ă ri v ic le n e şi a ră tâ n d u -i o iu b ire
în ş e lă to a re şi p ie rz ă to a re , d e c â t ca re s u n t m a i b u n e ră n ile
p rie te n u lu i ca re lo v eşte. C ăci se zice: “ M a i b in e să te în c re z i
în ră n ile p rie te n u lu i, d e c â t în să ru tă rile d u şm a n u lu i“ (1 3 ).318
Ia r S en ah e rib se tă lm ă c e şte “ isp ita u sc ă c iu n ii“ ,
s a u “ d in ţi a s c u ţiţi“ . E l e d ia v o lu l care, s e c â n d în tr-a d e v ă r
p rin g â n d u rile asc u ţite sp re ră u (c ăci a c e a sta c re d că
în s e a m n ă “ d in ţii a s c u ţiţi“ , a p a d u m n e z e ia sc ă a c u n o ştin ţe i
ce c u rg e în n o i, p rin lu c ra re a ce o p ro d u c e în cei ce o
p rim e sc , îşi îm p lin e ş te c u a d e v ă ra t s lu jb a in d ic a tă d e n u m e.
E l este şi se n u m e ş te cu a d e v ă ra t “ isp ita u sc ă c iu n ii“ , ca cel
ce îi fa ce lip siţi d e o ric e îm p ă rtă şire d e v ia ţă în D u h p e cei
ce c a d în v ic le n iile lui.
S au p o a te se sp u n e lu i S en ah e rib , ad ic ă
d ia v o lu lu i, “ is p ita u s c ă c iu n ii“ , p e n tru fa p tu l că e lip s it şi

318 Prov. 27, 6.

214
Sfântul Maxim Mărturisitorul
sărac, neavând n ic i o p u te re p ro p rie când n ă v ă le şte
îm p o triv a n o a s tră (14). Şi d e fapt, fă ră lu c ru rile se n sib ile,
p rin ca re o b iş n u ie ş te să ră z b o ia sc ă su fle tu l, n u a r p u te a să n e
v a tă m e . D e a c e e a are n e v o ie p e n tru s u p u n e re a n o astră , d e
iz v o a re le d in a fa ra cetăţii, a d ic ă d e în ţe le su rile lu c ru rilo r
m a te ria le p rin ca re o b işn u ie sc să p ă tru n d ă în su fle t
în fă ţiş ă rile şi c h ip u rile lu c ru rilo r se n sib ile. C ăci sim ţu rile ,
p rim in d în tip ă rire a lor, aju n g d e m u lte ori, d in p ric in a
a fe c ţiu n ii fa ţă d e ele, o a rm ă v ic le a n ă şi v ă tă m ă to a re în
m â n a d ia v o lu lu i, sp re în lă tu ra re a p o d o a b e i d u m n e z e ie şti d in
su fle t, p re d â n d d u şm a n u lu i, p rin m o le ş a la p lă c e rii, p u te re a
ra ţiu n ii d in noi.
D a r cel ce p rin în frâ n a re a am in tită îşi în c h id e
b ă rb ă te ş te sim ţu rile , şi p rin p u te rile su fle tu lu i rid ic ă z id u ri la
in tră rile c h ip u rilo r s e n sib ile sp re m in te , uşor ris ip e şte
m e ş te ş u g u rile v ic le n e ale d ia v o lu lu i, făcân d u -1 să se
în to a rc ă c u ru şin e p e c a le a p e ca re a v e n it. Ia r c a le a p e ca re
v in e d ia v o lu l, su n t m a te riile ce p a r tre b u in c io a s e p e n tru
su s ţin e re a tru p u lu i (15). D e c i a c e la îl sileşte să se în to a rc ă în
ţa ra sa, a d ic ă în lu m e a d e c o n fu z ie şi d e h a o s, u c ig ân d u -1
în to c m a i p rin g â n d u rile v ic le n e , n ă s c u te d in el, c ă ro ra le -a
sc h im b a t d ire c ţia sp re re a d u c e re a păcii. C ăci ce l ce p u tu t să
b iru ia s c ă p e d ia v o lu l c h ia r p rin g â n d u rile v ic le n e a d u se d e
el, c ă ro ra le -a d a t p rin c o n te m p la ţie o în tre b u in ţa re m ai
b u n ă , a u c is p e S e n a h e rib p rin fiii săi şi l-a fu g ă rit în
A rm e n ia , ţa ra sa. A c e la a în tre b u in ţa t sp re în tă rire a p ăc ii
g â n d u rile , ca re au tu lb u ra t su fle tu l p rin sim ţu ri. C ăci
A rm e n ia se tă lm ă c e ş te p rin “ a şe z a re a p ă c ii“ .319 Ia r a şe z a re a
p ă c ii se re a liz e a z ă p rin d o b â n d ire a v irtu ţilo r d u m n e z e ie şti.
M in te a în to rc â n d în a c e a stă d ire c ţie g â n d u rile , ca re m ai
în a in te o îm b râ n c e a u , p rin sim ţu ri, sp re p a tim ile d e o cară,

319 II Regi 19, 36.

215
Filocalia
u c id e p e d ia v o lu l ca re le n a şte sp re p ie rz a re a firii o m en eşti

° 6)· . . .
B in e şi în ţe le p t a lu c ra t a şa d a r E z e c h ia , d u p ă
în ţe le s u l sp iritu a l al S c rip tu rii, a stu p â n d a p e le iz v o a re lo r,
ca re era u în a fa ra Ie ru sa lim u lu i, d in p ric in a lu i S en ah e rib ,
îm p ă ra tu l A sirie n ilo r. Iz v o a re le d in a fa ra cetăţii, a d ic ă a
su fle tu lu i, su n t to a te c e le se n sib ile . Ia r râ u l, ca re tre c e p rin
m ijlo c u l c e tă ţii, este su m a de c u n o ştin ţe a d u n a te p rin
c o n te m p la ţie n a tu ra lă , d in în ţe le su rile lu cru rilo r sensibile.
A c easta trece p rin m ijlo cu l sufletului, aflându-se la h o ta ru l
d in tre m in te şi sim ţire (17). C ăci c u n o ştin ţa lu c ru rilo r
s e n sib ile n u e c u to tu l s tră in ă n ic i d e p u te re a m in ţii şi n u ţin e
c u to tu l n ic i d e lu c ra re a s im ţu rilo r (d e p e rc e p ţie ), ci se află
la lo c u l d e în tâ ln ire a m in ţii c u sim ţire a sa u a sim ţirii cu
m in te a , fă c â n d p rin sin e le g ă tu ra în tre ele (18).
D e sim ţire , (d e p e rc e p ţia se n sib ilă ) ţin e , în tru c â t
c u p rin d e în tip ă ririle lă sa te d e în fă ţiş ă rile lu c ru rilo r sen sib ile;
ia r d e m in te , în tru c â t tra n s fo rm ă în ra ţiu n i în tip ă ririle lă sa te
d e a c e ste în fă ţişă ri; D e a c e e a c u d re p t c u v â n t s-a n u m it
c u n o ş tin ţa lu c ru rilo r râ u l ce tre c e p rin m ijlo c u l cetăţii,
în tru c â t ea este p u n te a d in tre c e le d o u ă ex tre m ită ţi, ad ic ă
d in tre m in te şi sim ţire . P e a c e a stă c u n o ş tin ţă o a stu p ă , în
v re m e a n ă v ă lirii p a tim ilo r, cel ce risip e ş te c o n ştie n t
c o n c e n tră rile a sc u n se ale d ra c ilo r, v ic le n i, ca să o c o le a sc ă
p rim e jd ia in tră rii c h ip u rilo r m a te ria le în m in te . Şi fă c â n d
aşa, u c id e u n a su tă o p tz e c i şi cin ci d e m ii d e d u şm a n i, ad ic ă
d e p rin d e re a fă c ă to a re d e p ăc at, ca re c o n tra r ra ţiu n ii s-a
să lă ş lu it în ce le tre i p u te ri ale su fle tu lu i, p rin m ijlo c ire a
lu c ru rilo r sen sib ile ; d e a se m e n e a u c id e lu c ra re a sim ţu rilo r
în d re p ta tă sp re c e le sen sib ile , ad ic ă lu c ra re a n e ra ţio n a lă a
p u te rilo r n a tu ra le p rin sim ţu ri. C ăci n u m ă ru l şase, fie că e
a lc ă tu it d in u n im i, fie d in z e c i, fie d in su te, fie d in alţi m u lţi

216
Sfântul Maxim Mărturisitorul
ai ac e sto ra , in d ic ă c e lo r fa m ilia riz a ţi c u ş tiin ţa n u m e re lo r
d e p rin d e re a fă c ă to a re d e v irtu te sa u p ă c a t, în p ro p o rţie cu
m u ltip lu l d in ca re se a lc ă tu ie şte , ad ic ă c u d isp o z iţia ce stă la
o a z a d e p rin d e rii a c e ste ia sa u a c eleia. C u a c e st n u m ă r şase
“ le g ă n â n d u -se “ , “ a d u n â n d u -s e “ , sa u “îm p re u n â n d u -se “ ,
n u m ă ru l cin ci, se in d ic ă sim ţu rile , a d ic ă p u te re a , sa u
d e p rin d e re a , sa u lu c ra re a lo r, în c h in a tă c e lo r se n sib ile,
a lă tu ra tă “ , sa u “ a d ă u g a tă “ , sa u “ c o m b in a tă “ c u p u te rile
n a tu ra le ale su fle tu lu i. D e p ild ă d a c ă “ se le a g ă “ cin ci c u şase
c a u n im i, a d ic ă s im p lu c u sim p lu , se a ra tă ca p u te re (c a
p o te n ţă ) c a p a c ita te a d e lu c ru p rin sim ţu ri. Ia r d a c ă “ se
adună“ la n u m ă ru l şase în m u lţit a p a rte n u m ă ru l cin ci
a lc ă tu it n u m a i d in u n im i, se a ra tă d e p rin d e re a d e -a lu c ra
p rin sim ţu ri în b a z a p u te rii su fle tu lu i. D a c ă în s fâ rşit “ se
îm p re u n ă “ cu n u m ă ru l şase în m u lţit a p a rte n u m ă ru l cin ci
în m u lţit a p a rte, se in d ic ă în fă p tu ire a e fe c tiv ă a u n u i lu c ru în
baza p u te rii, d e p rin d e rii şi lu c ră rii p rin sim ţu ri, ad ic ă
a d u c e re a la în d e p lin ire a v irtu ţii sa u a p ă c a tu lu i, p re c u m , v a
a v e a n u m ă ru l fie u n în ţe le s ră u , fie u n în ţe le s d e la u d ă , d u p ă
lo c u l re s p e c tiv d in S c rip tu ră .320 în lo c u l d e faţă, n u m ă ru l
ş a se în m u lţit c u m a i m u lte z e c i, “ a d u n â n d u -s e “ c u cin ci,

320 Numărul 5 repezintă simţurile, numărul 6 fiind alcătuit din 2x3,


reprezintă cele trei puteri (facultăţi) sufleteşti. “Legarea“,
“adunarea“, sau „împreunarea“ acestor numere reprezint ă o unire tot
mai deplină. Lor le corespunde “alăturarea“, “adăugarea“ şi
“combinarea“ puterilor sufleteşti cu simţurile, de asemenea într-o
gradaţie. De pildă 5 „legat“ cu 6, ca unimi simple, reprezintă simpla
“alăturare“ potenţială a simţurilor cu puterile sufletului; multiplul lui
6 “adunat“ cu 5 (de pildă 180+5) reprezintă “adăugarea“ simţurilor la
puterile sufleteşti şi înseamnă deprinderea acestora de-a lucra prin
simţuri. Iar multiplul lui 6 „împreunat“ cu multipul lui 5, reprezint ă
“combinarea“ puterilor suflete şti cu simţurile în sinteza deplină a
împlinirii faptei bune sau a p ăcatului, în baza potenţei şi a deprinderii
(vezi şi Scolia 18-19).

217
Filocalia
a lc ă tu it d in u n im i, dă n u m ă ru l 185 (1 8 0 + 5 ) şi arată
d e p rin d e re a fa c u ltă ţilo r n a tu ra le c u să v â rşire a p ă c a tu lu i p rin
sim ţu ri, în tru c â t a c e st n u m ă r se află în lo c u l p re z e n t d in
S c rip tu ră în în ţe le s ră u (19). P e a c e a stă d e p rin d e re o u c id e
p rin ra ţiu n e a d u m n e z e ia sc ă a c u n o ştin ţe i, ca p rin tr-u n în g e r,
m in te a , ca re se în te m e ia z ă m a i m u lt p e ru g ă c iu n e , d e c â t p e
p ro p ria p u te re , si so c o te şte n u m a i p e D u m n e z e u d re p t ca u z ă
a o ric ă re i iz b â n z i şi a o ric ă re i b iru in ţe a su p ra d ia v o lu lu i.
P rin u rm a re cel ce în v re m e a n ă v ă lirii is p ite lo r se
a b ţin e d e la c o n te m p la ţia n a tu ra lă şi stă ru ie n u m a i în
ru g ă c iu n e , a d u n â n d u -şi m in te a d in to a te şi c o n c e n trâ n d -o în
ea în s ă ş i şi în D u m n e z e u , o m o a ră d e p rin d e re a p u te rilo r
n a tu ra le ale su fle tu lu i d e -a lu c ra , ră u l p rin sim ţu ri,
m iş c â n d u -s e îm p o triv a firii. F ă c â n d aşa, el în to a rc e c u
ru ş in e p e d ia v o lu l, d a t fiin d că a c e la n u m a i d isp u n e d e
d e p re c ie re a am in tită , în ca re în c re z â n d u -se c u în g â m fa re a -i
o b iş n u ită a v e n it a su p ra su fle tu lu i, rid ic â n d u -se p rin cugetări
tru faşe îm p o triv a adevărului. C u n oscând, în c e rc â n d şi fă c â n d
a c e s t lu c ru m a re le D a v id , ca re a a v u t m a i m u lt d e c ît toţi
e x p e rie n ţa ră z b o a ie lo r d e g ân d , zice: “ C â t a sta t c e l fără d e
le g e în a in te a m e a , a m ră m a s m u t şi su rd şi m -a m s m e rit şi
am tă c u t d e sp re ce le b u n e “ .321 D u p ă el d u m n e z e ie sc u l
Ie re m ia p o ru n c e şte p o p o ru lu i să n u ia s ă d in ce ta te , p e n tru
sa b ia d u ş m a n ilo r c a re o în c o n ju ra d in to a te p ă rţile .322Ia r
d a c ă fe ric itu l A v e l a r fi p ă z it a c e a s tă râ n d u ia lă şi n -a r fi ie şit
îm p re u n ă c u C ain la c â m p , a d ic ă în o c e a n u l c o n te m p la ţie i
n a tu ra le , în a in te d e a a ju n g e la n e p ă tim ire , n u l-a r fi u c is
le g e a tru p u lu i, ca re şi se n u m e ş te C ain , n ă v ă lin d a su p ra lui
c u v ic le n ie şi am ăg in d u -1 p rin ce le d e -a d re a p ta în cu rsu l
c o n te m p lă rii lu c ru rilo r, în a in te d e d e p rin d e re a d e să v â rşită

321 Ps. 39, 2.


322 Ierem. 6, 25.

218
Sfântul Maxim Mărturisitorul
(2 0 ). D a r n e fă c â n d aşa, a fo st u c is d e C ain , p e ca re, c u m îl
a ra tă n u m e le , A d a m , p rim u l o m , l-a d o b â n d it ca p rim a ro a d ă
a g re şe lii sale, n ă s c â n d le g e a p ă c a tu lu i, p e ca re n u a creat-o
D u m n e z e u d e o d a tă c u o m u l în R ai. C ăci C ain se tâ lc u ie şte
“ d o b â n d ire “ . A se m e n e a şi D in a , fiic a m a re lu i Ia c o b , d ac ă n -
a r fi ie ş it îm p re u n ă c u fe te le c e lo r d in p a rte a lo c u lu i, adică,
c u n ă lu c irile sen sib ile , n u a r fi în jo s it-o S ic h e m ,323 fiu l lui
E n o r. S ic h e m se tâ lc u ie ş te “ sp a te “ , ia r E n o r “m ă g a ru l“ ,
a d ic ă tru p u l. D e c i sp a te le tru p u lu i, a d ic ă S ic h e m al lu i E n o r,
e le g e a d e d in a p o i, n u ce a d e d in a in te , ad ică c e a d e p e u rm ă,
n u c e a d in tâi. C ăci la în c e p u t, a d ic ă în a in te (în a in te d e a se fi
să v â rş it c ă lc a re a p o ru n c ii d u m n e z e ie şti), n u a v e a tru p u l
o m e n e sc , ad ic ă E m o r, le g e a p ă c a tu lu i, a d ic ă p e S ic h em , ci
le g e a p ă c a tu lu i a o d ră slit în tru p m a i p e u rm ă , d in p ric in a
n e a s c u ltă rii (21). C u n o s c â n d S c rip tu ra a c e st lu c ru şi v o in d
să in d ic e iv ire a u lte rio a ră a ce ste i leg i, a n u m it-o S ic h em ,
a d ic ă “ s p a te “ , s a u c e e a ce e m a i p e u rm ă, căci sp a te le arată
p rin fire c e e a ce se află la u rm ă.
D eci b in e e ste ca în a in te de d e p rin d e re a
d e să v â rşită , să n e a p u c ă m d e c o n te m p la re a n a tu ra lă , c a n u
c u m v a , c ă u tâ n d să află m ra ţiu n ile d u h o v n ic e ş ti d in fă p tu rile
v ă z u te , să a d u n ă m , p rin n e a te n ţie , p a tim i. C ăci în cei
n e d e s ă v â rşiţi stă p â n e sc m a i m u lt în fă ţiş ă rile e x te rn e ale
lu c ru rilo r v ă z u te , c a re p re o c u p ă sim ţu rile , d e c â t ra ţiu n ile
lu c ru rilo r a sc u n se în în fă ţişă ri, ca re p re o c u p ă su fletu l.

323 Locul din Ieremia şi exemplele lui Avel şi al Dinei le foloseşte în


acelaşi sens cu Nil Ascetul (Cuvânt ascetic, cap. 46-47, Filoc. vol. I,
ed. I, p. 196).

219
Filocalia
S co lii

1. C o n te m p la ţia s im p lă a lu c ru rilo r are n e v o ie d e


u n s u fle t slo b o z it d e p a tim i. S u fle tu l a c e s ta se n u m e şte
Ie ru sa lim , p e n tru v irtu te a d e s ă v â rş ită şi p e n tru c u n o ştin ta
n e m a te ria lă c u p rin să în el. E l se d o b â n d e şte c â n d su n t
în lă tu ra te n u n u m a i p a tim ile , ci şi d o a r în c h ip u irile se n sib ile,
p e ca re S c rip tu ra le -a n u m it a p e le iz v o a re lo r d in afară.
2. C re d in ţa m â n g â ie şi în c u ra je a z ă m in te a
ră z b o ită , în tă rin d -o c u n ă d e jd e a aju to ru lu i. Ia r n ă d e jd e a ,
p u n â n d u -n e sub o c h i a ju to ru l în ca re cre d e m , re sp in g e m
n ă v ă lire a v ră jm a şilo r, în s fâ rşit iu b ire a sle ie şte d e p u te re
a ta c u l (π ρ ο σ β ο λ ή ) v ră jm a ş ilo r îm p o triv a a m in ţii iu b ito a re
d e D u m n e z e u , slăb in d u -1 c u d e să v â rşire , p rin s e te a d u p ă
D um nezeu.
3. P rim a în v ie re a lu i D u m n e z e u în n o i, d u p ă ce a
fo st o m o rît p rin n e ş tiin ţă , este c re d in ţa b in e g o s p o d ă rită p rin
fa p te le p o ru n c ilo r.
4 . L u c ru rile c o re sp u n d , z ic e , n u m irilo r. C ăci fără
a ş te p ta re a v re u n u i lu c ru p lă c u t sa u n e p lă c u t n u se în to a rc e
n im e n i sp re b in e.
5. N im ic n u a d u n ă p e cei risip iţi ca iu b ire a , care
fa ce u n a a p le c a re a v o in ţe i lo r, s u s ţin u tă d e u n s in g u r cuget.
Ia r se m n u l p re z e n ţe i ei, este d e o p o triv ă c in stire a tu tu ro r.
6. F ă ră p u te re a (fa c u lta te a ) ra ţiu n ii, z ic e , n u ex istă
c u n o ş tin ţă ştiu to a re . Ia r fă ră c u n o ş tin ţă n u p o a te e x ista
c re d in ţa ,324 d in ca re ie se c a u n ro d b u n n ă d e jd e a , p rin care
cel c re d in c io s se află c u ce le v iito a re c a şi c u ce le d e faţă. L a
fe l fă ră p u te re a p o ftito a re n u p o a te e x ista d o ru l, al cărui
s fâ rşit (c a p ă t fin a l) este iu b ire a . C ăci a iu b i c e v a este p ro p riu

324 E vorba de credinţa progresată, luminată de evidenţă, nu de credinţa


de la început.

220
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p o fte i, în sfâ rşit fă ră p u te re a iu ţim ii, ca re în tă re şte p o fta ca
să a ju n g ă la u n ire a c u c e e a ce o d esfată, n u p o a te v e n i p a c e a ,
d a c ă “p a c e a “ în s e a m n ă în tr-a d e v ă r p o s e s iu n e a n e tu lb u ra tă şi
to ta lă a lu c ru lu i dorit.
7. R a ţiu n e a , z ic e , este iz v o ru l g â n d u rilo r
c u n o s c ă to a re (g n o stic e ), p re c u m iu ţim e a şi p o fta a c e lo r
im p u ls iv e şi p o ftito a re .
8. E z e c h ia , în în ţe le s m a i în a lt, e m in te a care
filo s o fe a z ă c u fa p ta , p re c u m c e ta te a e su fle tu l, ia r izv o ru l,
d ife rite le fo rm e ale lu c ru rilo r se n sib ile . A p e le su n t
în c h ip u irile s a u în ţe le s u rile lo r, ia r râ u l, c u n o ş tin ţa a d u n a tă
d in în ţe le s u rile lu c ru rilo r se n sib ile p rin c o n te m p la ţia n a tu ­
rală.
9. N u tre b u ie , z ic e , c e l ce n u s-a c u ră ţit în c ă d e
p a tim i să se ap u c e d e c o n te m p la re a n atu ra lă. C ăci ic o a n e le
lu c ru rilo r se n sib ile p o t d a m in ţii o fo rm ă p ă tim a ş ă ,325 d a c ă
n u e c u d e s ă v â rş ire e lib e ra tă d e p a tim i.
10. M in te a , c a re z ă b o v e şte c u în c h ip u ire a la
în fă ţiş ă rile lu c ru rilo r s e n sib ile d e d ra g u l sim ţirii, se fa ce
c re a to a re a unor p a tim i n e c u ra te , n e s tră b ă tâ n d p rin
c o n te m p la re sp re re a lită ţile in te lig ib ile în ru d ite c u ea.
11. C â n d ra ţiu n e a e fă ră d e m in te , ia r m â n ia
p re c ip ita tă şi p o fta n e ra ţio n a lă , a ju n g e stă p â n ă p e su fle t
n e ş tiin ţa , tira n ia şi d e sfrâ u l. D in a c e s te a se n a şte d e p rin d e re a
p ă c a tu lu i cu fa p ta , îm p le tită cu d ife rite le p lă c e ri ale
sim ţu rilo r. P e a c e a s ta o in d ic ă n u m ă ru l c e lo r 185000. C ăci
în m u lţin d p e 60 cu 3, p e n tru p o rn ire a d e să v â rşită a fiec ăre i
p u te ri (fa c u ltă ţi) sp re re le şi a d ă u g â n d p e cin ci, p e n tru
p lă c e re a a flă to a re în sim ţu ri, c ă p ă tă m a c e st n u m ă r, care

325 Τυποΰσαι προς πάθος τον voGv. Este ideea care, prin Evagrie şi
Nil Ascetul, vine de la Aristotel (vezi Filoc. rom, vol. I, prefa ţa la Nil
Ascetul).

221
Filocalia
în s e a m n ă d e p rin d e re a ce fă p tu ie şte ră u l. D is p u n â n d d ia v o lu l
d e a c e a stă d e p rin d e re , p ă tru n d e c u siln ic ie în su flet. D a r
D um nezeu o u c id e ca p rin tr-u n în g e r, p rin ra ţiu n e a
în ţe le p c iu n ii c u n o sc ă to a re (g n o stic e ) şi sc a p ă su fle tu l, ac e st
a d e v ă ra t Ie ru sa lim , şi m in te a d in su flet, d e p rim e jd ia d e a fi
ro b ite d e p ăc at.
12. P o p o ru l d e la z id u ri su n t g â n d u rile în n ă sc u te
firii n o a stre .
13. P rie te n u l e aici D o m n u l. R ă n ile d e la E l su n t
d ife rite le fe lu ri d e ce rce tă ri, a d u se în v e d e re a m â n tu irii
a s u p ra fie c ă ru ia , sp re c h in u ire a tru p u lu i sa u a c u g e tu lu i
tru p e sc , ca d u h u l să se m â n tu ia s c ă în z iu a D o m n u lu i.326
D u ş m a n u l e ste d ia v o lu l. Ia r să ru tă rile lu i su n t d ife rite le
fe lu ri d e p lă c e ri ale sim ţu rilo r, p rin ca re a m ă g in d s u fle tu l îl
în d u p le c ă să se d e s p a rtă d e iu b ire a C elu i ce l-a făcut.
14. S e n a c h e rib se tă lm ă c e ş te “ isp ita u s c ă c iu n ii“ ,
p e d e-o p a rte fiin d c ă u s u c ă in im ile c e lo r ce a sc u ltă d e el,
d e s p ă rţin d u -le d e h a ru l d in ca re izv o ră sc g â n d u rile sfin te, p e
d e a lta fiin d c ă el în su ş i e ste u sc a t, c a u n u l ce este sărac şi
lip sit, n e a v â n d n im ic al său. D e a c e e a se a sc u n d e cu
v ic le n ie , ca u n tâ lh a r, în în fă ţişă rile lu c ru rilo r sen sib ile , câ n d
n ă v ă le ş te îm p o triv a n o astră .
15. T o t ce-i d e p riso s şi p e s te tre b u in ţa firească,
este n e c u m p ă ta re . Ia r a c e a s ta e c a le a d ia v o lu lu i sp re su flet.
D a r to t p rin ea se în to a rc e a c e la c u ru şin e în ţa ra lui, câ n d
fire a e p o v ă ţu ită d e în frâ n a re . S au iară şi, c a le a e fo rm a tă d in
a fe c te le n a tu ra le , ca re a tu n c i c â n d su n t sa tisfăc u te p e ste
tre b u in ţă a d u c p e d ia v o l în su flet, ia r c â n d su n t sa tisfă c u te
p o triv it c u tre b u in ţa îl în to rc p rin ele sp re ţa ra lui. Ia r ţa ra
a c e s tu ia este d e p rin d e re a şi c o n fu z ia în v â rto şa tă a v ic iu lu i,
în ca re tră ie şte to td e a u n a şi la ca re d u c e p e cei b iru iţi d e

326 1 Cor. 5, 5.

222
Sfântul Maxim Mărturisitorul
iu b ire a c e lo r m a te ria le .
16. C e l ce în to a rc e g â n d u rile sp re v irtu te , le-a d a t
o d ih n ă , d e p ă rtâ n d u -le de în v ă lm ă ş e a la n e s ta to rn ic ă a
p a tim ilo r.
17. M in te a u n in d u -şi, c o n fo rm n a tu rii, p rin
m ijlo c ire a ra ţiu n ii, lu c ra re a sim ţu rilo r, a d u n ă c u n o ş tin ţa
a d e v ă ra tă d in c o n te m p la ţia n a tu ra lă , ia r ac e ste i c u n o ştin ţe i
s-a sp u s râ u ce stră b a te su fle tu l, p e n tru p re z e n ţa c u g e tă rii în
lu c ra re a sim ţu rilo r.
18. A p le c a re a v o ii are “ ală tu re a “ d e sin e în chip
n a tu ra l v irtu a lita te a u n e i d e s to in ic ii şi i se “ a d a u g ă “ o
d e p rin d e re , căci dep rin d erea se adaugă la destoinicie. Iar
dep rin d erea e “ c o m b in a tă “ to td e a u n a c u lu c ra re a , c h ia r d acă
a c e a s ta n u se arată co n tin u u , lip s in d d e m u lte o ri c o n d iţiile
m a te ria le .
19. P rin “ le g a re a “ n u m e re lo r în ţe le g e e n u n ţa re a
n u m e re lo r sim p le p â n ă la 10, d e o se b in d u -s e p rin c o n ju n c ţia
“ ş i“ ; d e p ild ă 6 şi 5. E a a ra tă d e s to in ic ia p o te n ţia lă d e a
lu c ra v irtu te a sa u p ă c a tu l, d u p ă c u m se v o rb e ş te în S c rip tu ră
d e s p re a stfe l de n u m e re în se n s bun sau rău. P rin
“ a d ă u g a re a “ unui num ăr în ţe le g e a d a o su l unui num ăr
sim p lu , c o n stă tă to r d in u n im i, la u n n u m ă r în m u lţit în sin e
în su şi. în a c e s t caz, iară şi se d e o se b e sc p rin c o n ju n c ţia “ şi“ ,
d e p ild ă: şa se z e c i-şi-c in c i, sa u o su tă o p tz e c i şi cin ci, c u m e
n u m ă ru l n o stru . E a a ra tă n u n u m a i d e s to in ic ia d e a lu c ra
p rin sim ţu ri, ci şi d e p rin d e re a d e a săv â rşi v irtu te a sa u v ic iu l
p rin sim ţu ri. Ia r p rin “îm p re u n a re a “ n u m e re lo r, în ţe le g e
în tâ ln ire a n u m e re lo r în m u lţite în ele în şile , c a re de
a s e m e n e a se d e o se b e sc p rin c o n ju n c ţia “ şi“ ; d e p ild ă 60 şi
4 0 , s a u 5 0 0 şi 6 0 0 şi ce le a se m e n e a . A c e a s ta arată n u n u m a i
d e s to in ic ia v irtu a lă şi d e p rin d e re a d e a lu c ra , ci şi lu c ra re a
v irtu ţii sa u a p ă c a tu lu i p rin sim ţu ri în b a z a d e p rin d e rii. P rin

223
Filocalia
u rm a re cel ce c u n o a şte se n su l fie c ă ru i n u m ă r p â n ă la ze c e ,
v a şti ce în s e a m n ă în S c rip tu ră fie c a re n u m ă r, d u p ă c u m se
leag ă , se ad a u g ă, s a u se îm p re u n ă . U n ita ie a (1 ) în s e a m n ă
n e a m e s te c a re a , d o im e a (2 ) d e o s e b ire a , tre im e a (3 ) eg a lu l şi
in te lig ib ilu l, p a tru (4) in d ic ă lu c ru rile sen sib ile , c in a (5)
s im ţu rile şi c e rc u l, (6) şase a c tiv ita te a şi d e să v â rşire a , şap te
(7 ) ro tu n jire a şi n e a m e s te c a re a , opt (8 ) sta b ilita te a şi
n e m iş c a re a , n o u ă (9 ) h o ta ru l în tre m a te rie şi fo rm ă , sa u în tre
ce le se n sib ile şi sim ţire , z e c e (1 0 ) a to tp lin u l.
2 0 . C a in este le g e a tru p u lu i, ce a d in tâ i p e ca re o
n a ş te A d a m d u p ă c e -a c ă lc a t p o ru n c a d u m n e z e ia sc ă .
Ia r A v e l este c u g e tu l d u h u lu i, p e care-1 n a ş te to t
a c e la m a i p e u rm ă p rin căinţă. P e a c e s ta îl u c id e C ain ,
fiin d c ă a p u rc e s la c o n te m p la re a n a tu rii în a in te d e a d o b â n d i
d e p rin d e re a d e s ă v â rşită în a c e st sco p . D a r c in e v a o m o rî p e
C ain se v a d e z le g a d e şa p te ră z b u n ă to ri, z ic e D u m n e z e u .327
P e el îl n u m e ş te în E v a n g h e lie to t D u m n e z e u “ d u h v ic le a n “ ,
“ ca re ia c u sin e ş a p te d u h u ri m a i re le d e c â t el“ .328 A c e sta
este p o a te g â n d u l iu b irii tru p e ş ti d e sin e, sa u al lă c o m ie i
p â n te c e lu i, c ă ru ia îi u rm e a z ă to td e a u n a g â n d u l c u rv ie i şi al
iu b irii d e arg in t, al în tristă rii şi al m â n ie i, al trâ n d ă v ie i
d e şa rte şi al m â n d rie i. D e c i cel ce u c id e p e C ain , ad ică
lă c o m ia p â n te c e lu i, a u c is îm p re u n ă cu ea şi p a tim ile , care
o d ră sle sc în u rm a ei, d u p ă cuvântul: “C el ce v a ucide p e Cain,
se v a d ezlega d e şapte ră z b u n ă ri“ .
21. L egea n a şte rii şi a stric ă c iu n ii tru p u lu i,
p o triv it c ă re ia n a ş te m şi n e n a şte m , a p ă tru n s m a i p e u rm ă
fire a o a m e n ilo r d in p ric in a g re şe lii, fiin d c ă n -a m p ă z it le g e a
în d u m n e z e ito a re a d u h u lu i, a sc u ltâ n d d e p rim a p o ru n c ă.

327 Fac. 4. 15.


328 Mat. 12, 45.

224
Sfântul Maxim Mărturisitorul
întrebarea 50

Ce înseam nă ceea ce spune iarăşi în aceeaşi carte:


“Ş i s-au rugat regele Ezechia ş i Isaia Proorocul, fiu l lu i
Am os, pentru acestea ş i au strigat la cer. Ş i a trim is Dom nul
un înger şi a nim icit p e to t puternicul şi războinicul şi p e
toată căpetenia ş ip e conducătorul de oaste în tabăra regelui
Asur. Ş i s-a întors cu ruşinea fe ţe i în tara lui.329

R ăspuns

C u v â n tu l Sf. S crip tu ri, d eşi are m a rg in i (e c irc u m ­


sc ris) d u p ă lite ră, sfâ rşin d u -se d e o d a tă c u tim p u l în c a re se
p e tre c lu c ru rile isto risite , d u p ă d u h , în în ţe le s u rile lu i m ai
în a lte , ră m â n e to td e a u n a fă ră h o ta r (n e c irc u m sc ris). Şi
n im e n i să n u sp u n ă că n u p o a te c re d e a c easta, ş tiin d că
D u m n e z e u ca re a v o rb it e fără h o ta r (n e c irc u m sc ris ) d u p ă
n a tu ră . C ăci cei ce v o ie sc să a sc u lte c u in im a c u ra tă sfa tu l
S c rip tu rii, se c u v in e să c re a d ă că şi c u v â n tu l g ră it d e E l se
a s e a m ă n ă m a i m u lt L u i.330 F iin d c ă d a c ă D u m n e z e u este cel
ce a g ră it, ia r E l e ste d u p ă fiin ţă n e h o tă rn ic it, e v ă d it că şi
c u v â n tu l g ră it d e E l e n e h o tă rn ic it (1).
A ş a d a r, c h ia r d a c ă ce le p e tre c u te fig u ra t în tim p u l
lu i E z e c h ia au lu a t sfâ rşit, c o n te m p lâ n d d u h o v n ic e şte
în tâ m p lă rile is to risite ca re s-a u sfâ rşit atu n ci, să a d m iră m
în ţe le p c iu n e a D u h u lu i S fâ n t c a re le -a scris. C ăci în fie c a re
d in tre cei ce se îm p ă rtă ş e sc d e fire a o m e n e a s c ă a a şe z a t

329 II Paralip. 32, 20-21.


330 Cuvântul Scripturii se aseamănă mai mult lui Dumnezeu cel
necircumscris, decât omului mărginit, de la care 1-a împrumutat
Dumnezeu. Căci în gura lui Dumnezeu cuvântul omenesc î şi lărgeşte
cuprinsul la infit, potrivit cu cel ce îl folose şte.

225
Filocalia
p u tin ţa ca să re a liz e z e în sin e aşa c u m tre b u ie şi c u m se
c u v in e în ţe le s u l c e lo r scrise. A s tfe l o ric in e v re a să se facă
în v ă ţă c e l al c u v â n tu lu i d u m n e z e ie sc şi să n u so c o te a sc ă
n im ic d in ce le p re z e n te şi tre c ă to a re d e o p o triv ă c u v irtu te a ,
p o a te d e v e n i u n alt E z e c h ia în d u h . B a şi u n alt Isaia,
n e îm p ie d e c a t d e n im ic să se ro a g e , să strig e la cer, să fie
a u z it şi să o b ţin ă de la D um nezeu, p rin tr-u n în g e r,
d is tru g e re a şi p ie ire a c e lo r ce îl ră z b o ie sc sp iritu al.
D a r cel ce v re a să în ţe le a g ă Sf. S c rip tu ră în
lu m in a c u n o ştin ţe i lui H risto s, c a re fe rin d u -se la su flet,
tre b u ie să se e x e rc ite c u to a tă s â rg u in ţa şi în tă lm ă c ire a
n u m e lo r, ca re p o a te să lă m u re a sc ă to t în ţe le s u l c e lo r scrise.
E n e v o ie să fa că a c e a sta d a c ă v re a să a ju n g ă la în ţe le g e re a
în to c m a i a c e lo r sc rise şi să n u c o b o a re în ch ip iu d aic
în ă lţim e a D u h u lu i la păm ânt sp re tru p , în c h iz â n d
(c irc u m s c riin d ) fă g ă d u in ţe le d u m n e z e ie şti şi n e stric ă -c io a se
ale b u n u rilo r sp iritu a le în s tric ă c iu n e a b u n u rilo r tre c ă to a re ,
p re c u m o fac u n ii d in tre a şa zişii creştin i. A c e ş tia p o a rtă în
ch ip m in c in o s n u m e le ca re d e riv ă d e la H risto s, d o v e d in d u -
se că tă g ă d u ie s c p rin fa p te le lo r în ţe le s u l lu i şi u m b lâ n d p e o
ca le c o n tra ră lu i H ris to s, c u m v a a ră ta p e sc u rt cu v â n tu l
n o stru .
C ăci D u m n e z e u a v e n it la n o i fă c â n d u -se o m , p e
lâ n g ă alte p ric in i ta in ic e p e ca re n u le p o a te p ă tru n d e n ic i o
ra ţiu n e , şi p e n tru ca să p lin e a sc ă le g e a d u h o v n ic e şte , p rin
în lă tu ra re a lite re i, şi să în a lţe şi să fa c ă a ră ta tă p u te re a ei d e
v ia ţă fă căto are, d e p ă rtâ n d p a rte a ca re o m o ară. Ia r p a rte a
le g ii ca re o m o a ră este, d u p ă d u m n e z e ie sc u l A p o sto l, lite ra,
p re c u m p u te re a d e v ia ţă fă c ă to a re a ei e ste d u h u l. C ăci zice:
“ lite ra o m o a ră , ia r d u h u l fa ce v iu “ .331 D a r d a c ă -i aşa,
c re ştin ii m in c in o şi d e ca re v o rb e a m , a u ales făţiş p a rte a

331 II Cor. 3, 6.

226
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c o n tra ră a lu i H risto s şi a u ig n o ra t to a tă ta in a în tru p ă rii. E i
nu num ai că şi-a u în g ro p a t p rin lite ră to a tă p u te re a
în ţe le g e rii şi n -a u v o it să fie d u p ă c h ip u l şi a se m ă n a re a lui
D u m n e z e u (3), ci a u ales m a i b in e să fie p ă m â n t, p o triv it
a m e n in ţă rii, şi să se în to a rc ă la p ă m â n t, p rin a fe c ţiu n e a lo r
fa ţă d e lite ră, ca fa ţă d e p ă m â n t, în lo c să a le a g ă le g ă tu ra cu
ce ru l, a d ic ă c u d u h u l, şi să fie ră p iţi în v ă z d u h , a d ic ă în
lu m in a sp iritu a lă , în tru în tâ m p in a re a D o m n u lu i, în n o ri,
a d ic ă în c o n te m p la ţiile în a lte , şi a stfe l să fie to td e a u n a
îm p re u n ă c u E l p rin c u n o ştin ţă . D e a c e e a c u d re p t c u v â n t se
c a d e să n e sc â rb im d e aceştia, în tru c â t se a le g c u o p a g u b ă
in s u p o rta b ilă d in p ric in a n e ş tiin ţe i, d a r şi n e în tristă m ,
în tru c â t dau m u lte p rile ju ri Iu d e ilo r sp re în tă rire a în
n e c re d in ţă . D a r n o i lă sâ n a u -i p e a c e ia să fie a şa c u m v o r, să
ne în to a rc e m la noi în şin e şi la S c rip tu ră , în c e p â n d
c e rc e ta re a d u h o v n ic e a s c ă a c a p ito lu lu i d e fa ţă c u tă lm ă c ire a
n u m e lo r.
D eci E z e c h ia se tă lm ă c e ş te “p u te re a lui
D u m n e z e u “ ; A h a z , ta tă l lu i, în s e a m n ă “ fo rţă “ ; Isa ia se
tă lm ă c e ş te . “ rid ic a re a lui D u m n e z e u “ , ad ică “ în ă lţa re a lui
D u m n e z e u “ ; ia r A m o s, ta tă l lu i, în s e a m n ă “p o p o r al
o s te n e lii“ . “P u te re a lu i D um nezeu“ este v irtu te a care
o m o a ră p a tim ile şi s tră ju ie ş te g â n d u rile e v la v io a se şi p e care
o n a ş te lu c ra re a p o ru n c ilo r, ca re n u e d e c â t “ fo rţă “ , lu a tă în
în ţe le s m o ra l (4). P rin a c e a sta n im ic im , c u a ju to ru l lui
D u m n e z e u , m a i b in e z is n u m a i cu p u te re a L u i, P u te rile re le
c a re se îm p o triv e s c c e lo r bune. Ia r “ în ă lţim e a lui
D u m n e z e u “ e ste c u n o ştin ţa a d e v ă ru lu i, p e ca re o n a şte
“ o ste n e a la “ c o n te m p lă rii fă p tu rilo r (5 ) şi su d o rile
îm p re u n a te cu lu c ra re a v irtu ţilo r, ca re (su d o ri) d e v in p ă rin ţii
a c e le i o sten eli. P rin c u n o ş tin ţă n im ic im c u to tu l p u te re a
m in c iu n ii, ca re se îm p o triv e ş te a d e v ă ru lu i, u m ilin d şi

227
Filocalia
s u rp â n d “to a tă în ă lţa re a d u h u rilo r re le ce se rid ic ă îm p o triv a
c u n o a şte rii lui D u m n e z e u “ .332
Ia r “ru g ă c iu n e a “ este c e re re a a c e lo r lu c ru ri, p e
ca re o b iş n u ie şte D um nezeu să le dea o a m e n ilo r sp re
m â n tu ire . Şi p e d re p t cu v â n t. C ăci d a c ă v o tu l (ε ύ χή ) este
fă g ă d u ire a a c e lo r b u n u ri (v irtu ţi) c a re se a d u c lu i D u m n e z e u
d in p a rte a o a m e n ilo r, ru g ă c iu n e a (π ρ ο σ ε υ χ ή ) v a fi c e re re a
a c e lo r b u n u ri, p e ca re le h ă ră z e şte D u m n e z e u o a m e n ilo r
sp re m â n tu ire . E a d ec i a d u c e ră s p la ta d isp o z iţie i c u ca re am
fă c u t m a i în a in te fă g ă d u in ţe le .
Ia r “ s trig a re a “ este stă ru in ţa şi sp o rire a în lu c ra re a
d ife rite lo r ch ip u ri ale v irtu ţilo r şi în c o n te m p la re a d ife rite lo r
v e d e ri ale cu n o ştin ţe i, în v re m e a n ă v ă lirii d ra c ilo r cei răi. P e
a c e a s ta o a sc u ltă D u m n e z e u în ch ip firesc m a i m u lt d e c â t p e
to a te , căci se b u c u ră m a i m u lt d e d is p o z iţia c e lo r ce cu ltiv ă
v irtu te a şi c u n o ştin ţa , d e c â t d e u n g la s m are .
P rin “ c e r“ se în ţe le g e în Sf. S c rip tu ră ad e se o ri
în s u ş i D um nezeu, p re c u m sp u n e undeva Io a n
în a in te m e rg ă to ru l, m a re le p ro p o v ă d u ito r al a d e v ăru lu i: “N u
p o a te o m u l să ia n im ic d e la sin e, d e n u -i v a fi d a t lu i din
c e r,333 a d ic ă “ d e la D u m n e z e u “ , căci. “to a tă d a re a c e a b u n ă
şi to t d a ru l ce l d e s ă v â rş it d e su s este, p o g o râ n d u -s e d e la
P ă rin te le lu m in ilo r“ .334 în a c e st în ţe le s tre b u ie lu a t cu v â n tu l
“ c e r“ d in te x tu l S c rip tu rii, d a t în ca p ito l. D a r S c rip tu ra m ai
n u m e ş te “ c e r“ , şi P u te rile ce reşti, d u p ă c u v â n tu l: “ C e ru l îm i
este m ie s c a u n “ .335 A c e a s ta p e n tru că D um nezeu se
o d ih n e ş te în fiin ţe le sim p le şi n e tru p e şti. Ia r d a c ă a r sp u n e
c in e v a că şi m in te a o m e n e a sc ă , c u ră ţită d e to a tă n ă lu c ire a

332 II Cor. 10, 5.


333 In 3, 2.
334 Iacob l, 17.
335 Is.1, 66.

228
Sfântul Maxim Mărturisitorul
m a te ria lă şi îm p o d o b ită c u ra ţiu n ile d u m n e z e ie şti ale c e lo r
in te lig ib ile , este “ c e r“ , n u a r căd ea, d u p ă p ă re re a m e a , d in
ad e v ăr. D a r n ic i cel ca re a r n u m i “ c e r“ , în ă lţim e a cu n o ştin ţe i
sp iritu a le d in o a m e n i, nu ar g reşi. C ăci în tr-a d e v ă r
c u n o ş tin ţa a d e v ă ra tă se face, a se m e n e a c e ru lu i sca u n al lui
D u m n e z e u , p rim in d p e D u m n e z e u să se în tro n e z e în ea, p rin
te n d in ţa n e s tră m u ta tă a d o rin ţe i ei fe rm e şi în a lte sp rre b in e.
L a fel lu c ra re a c u ra ta a v irtu ţilo r este n u m ită “ a ş te rn u t al
p ic io a re lo r L u i“ , în tru c â t p rim e şte d e a s u p ra ei tă lp ile
d u m n e z e ie ş ti şi n u le la s ă c â tu şi d e p u ţin să se m u rd ă re a sc ă
d e în tin ă c iu n ile tru p u lu i, în ţe le g â n d p rin p ă m â n t tru p u l (6).
D e c i re g e le E z e c h ia în c h ip u ie şte , d u p ă tă lm ă c ire a
n u m e lu i său , v irtu te a , d e o a re c e a c e st n u m e , tra d u s în lim b a
g re c e a sc ă , în s e a m n ă “p u te re a lu i D u m n e z e u “ , ia r p u te re a lui
D u m n e z e u îm p o triv a P u te rilo r v ră jm a şe se m a n ife s tă n u m a i
p rin v irtu te . A h a z , ta tă l lu i E z e c h ia , se tă lm ă c e şte “F o rţă “ şi
in d ic ă lu c ra re a p o ru n c ilo r, p re c u m s-a sp u s m a i în a in te . D in
a c e s ta lu c ra re se n a şte p u te re a d u m n e z e ie a sc ă a v irtu ţii.
P ro o ro c u l Isa ia în c h ip u ie şte c u n o ş tin ţa c e lo r în a lte , căci
n u m e le lui, tă lm ă c it, în s e a m n ă “ în ă lţim e a lu i D u m n e z e u “ .
El in d ic ă în ă lţim e a c u n o ştin ţe i celei după D um nezeu,
n ă s c u tă d in o ste n e a la d ife rite lo r c o n te m p lă ri ale lu c ru rilo r.
C ăci A m o s în s e a m n ă “ o ste n e a la p o p o ru lu i“ p re c u m am
arătat.
P rin u rm a re a c e sta fiin d în ţe le s u l n u m e lo r, e v ă d it
că o ric e iu b ito r d e în ţe le p c iu n e şi ev la v io s, în a rm a t cu
v irtu te şi c u n o ştin ţă , s a u c u fă p tu ire şi c u co n te m p la ţie ,
c â n d v a v e d e a n ă v ă lin d a su p ra lu i, p rin afecte, P u te re a
v ic le a n ă , cum a p o rn it a su p ra lu i E z e c h ia îm p ă ra tu l
A s irie n ilo r, v a so co ti că n u p o a te a v e a d e c â t u n s in g u r a ju to r
s p re îm p ră ş tie re a re le lo r: p e D u m n e z e u . Ia r p e a c e sta şi-L v a
fa c e m ilo s tiv , s trig â n d fă ră g las, p rin stă ru in ţă şi m a i m a re în

229
Filocalia
v irtu te şi c u n o a şte re . Şi a şa v a p rim i în aju to r, m a i b in e zis
sp re m â n tu ire , u n în g e r, ad ică o ra ţiu n e m a i în a ltă a
în ţe le p c iu n ii şi a c u n o ştin ţe i, ca re v a z d ro b i p e to t p u te rn ic u l
şi ră z b o in ic u l, c ă p e te n ia şi c o n d u c ă to ru l d e o a ste d in ta b ă ra
îm p ă ra tu lu i A s u r (7), şi-l v a în to a rc e p e el c u ru şin e a fe ţe i în
ţa ra lui. C ăci îm p ă ră ţia v ic le a n ă şi p ie rz ă to a re a d ia v o lu lu i,
în c h ip u ită p rin îm p ă ră ţia A sirie n ilo r, p o rn in d ră z b o i
îm p o triv a v irtu ţii şi a c u n o ştin ţe i o a m e n ilo r, c a u tă să le
d o b o a re s u fle tu l p rin p u te rile (fa c u ltă ţile ) în ă s c u te ale lor.
în tâ i le a ţâţă p u te re a p o ftito a re , ca să d o re a sc ă ce le
p o triv n ic e firii, în d e m n â n d -o să a le a g ă c e le se n sib ile în loc
d e ce le in te lig ib ile ; ap o i le ră s c o le şte iu ţim e a , ca să lu p te
p e n tru lu c ru l s e n sib il ale s d e p o ftă ; în sfâ rşit în v a ţă ra ţiu n e a
să n ă s c o c e a s c ă m o d u ri ale p lă c e rilo r c e lo r d u p ă sim ţu ri. C u
u n c u v â n t ea a şe a z ă c a stă p â n ă p e s te a c e ste p u te ri lu c ru rile
sen sib ile , sa u fa ce să d o m n e a s c ă p e s te fa c u ltă ţile su fle tu lu i,
le g e a p ă m â n tu lu i.
D e c i “p u te rn ic “ a n u m it S c rip tu ra p e d ra c u l cel
v ic le a n c a re p u n e stă p â n ire p e ste p o ftă şi o a p rin d e sp re
d o rin ţe le n e c u v iin c io a se ale p lă c e rilo r u râ te . C ăci n im ic n u e
m ai p u te rn ic şi m ai siln ic decât p o fta n a tu ra lă . Ia r
“ră z b o in ic “ a n u m it p e d ra c u l ca re se aşe ază în iu ţim e şi o
fa ce să se lu p te n e c u rm a t p e n tru p lăce ri. “ C ă p e te n ie “ a
n u m it p e cel ce se a sc u n d e în ch ip n e v ă z u t în în fă ţişe rile
lu c ru rilo r se n sib ile şi c h e a m ă în ch ip a m ă g ito r sp re fie c a re
d in ele d o rin ţe le su fle tu lu i p rin fie c a re sim ţ. Şi a n u m it
S c rip tu ra p e a c e s ta “ c ă p e te n ie “ , p e n tru fa p tu l că el fa ce ca
fie c a re p a tim ă să fie s tă p â n ită d e c e v a c o re sp u n z ă to r din
ce le se n sib ile. C ăci fă ră v re u n lu c ru sen sib il, ca re să atra g ă
p u te rile su fle tu lu i sp re el, p rin m ijlo c ire a v re u n u i sim ţ, n -a r
lu a fiin ţă p a tim a (8). Ia r “ c o n d u c ă to r d e o a s te “ a n u m it p e
d ra c u l ca re a b u z e a z ă d e fa c u lta te a ra ţio n a lă a su fle tu lu i,

230
Sfântul Maxim Mărturisitorul
m iş c â n d -o sp re n ă s c o c ire a şi a fla re a tu tu ro r c ă ilo r ce d u c
s p re rău . în s fâ rşit “ fa ţa “ d ia v o lu lu i este p o le ia la p lă c e rii,
p rin c a re p u n e stă p â n ire p e s te o ric e s u fle t ce se g ră b e şte să o
p rim e a sc ă şi p re ţu ie şte m a i m u lt lu c ru rile se n sib ile care
v ră je s c sim ţu rile , d e c â t c o n te m p la re a c e lo r in te lig ib ile , ca re
în g ra ş ă m in te a . A c e a s tă “ fa ţă “ o ru ş in e a z ă c e l ce a p rim it d e
la D u m n e z e u , p rin ru g ă c iu n e , ra ţiu n e a în ţe le p c iu n ii, care
n im ic e ş te ? to a tă P u te re a v ic le a n ă , a d ic ă d e s fiin ţe a z ă cu
d e s ă v â rş ire tira n ia c e a re a , c a re tu lb u ră su fletu l. C ăci “ i-a
n im ic it“ , z ic e S c rip tu ra , n u i-a z d ro b it. F iin d c ă z d ro b ire a
(τ ρ ίψ ις) are ca e fe c t n u m a i în c e ta re a activ ităţii p ă tim a ş e , ia r
“ n im ic ire a “ (ε κ τ ρ ιψ ις ) este d e s fiin ţa re a to ta lă c h ia r şi a
m iş c ă rilo r d in cu g e ta re.
Ia r ţa ra re g e lu i A s u r, ad ică a d ia v o lu lu i v ic le a n şi
a to t ră u , este d e p rin d e re a în v â rto ş a tă şi d u ră a p ă c a tu lu i sa u
a n e ş tiin ţe i, d e p rin d e re lip sită d e o ric e c ă ld u ră d e v ia ţă p e
c a re o d ă v irtu te a şi d e o ric e lu m in ă sp iritu a lă p e ca re o
a d u c e c u n o ştin ţa (10). D ia v o lu l se în to a rc e sin g u r în ea d u p ă
în c e rc a re a n e re u ş ită a atac u lu i. C ăci p rin a ta c u l său n -a p u tu t
s tră m u ta în a c e a stă d e p rin d e re a sa Ie ru s a lim u l, ad ică
s u fle tu l iu b ito r d e D u m n e z e u şi c u to tu l n e p ă tim a ş c a re are
în sin e, c a p e u n E z e c h ia , ra ţiu n e a d e s ă v â rş ită a fă p tu irii şi,
ca pe un Isa ia , m in te a lu m in a tă de cu n o ştin ţă , ca re
d o b â n d e s c în d u ra re a lu i D u m n e z e u şi n im ic e sc p rin în g e r
p u te re a c e a rea.
A ş a am în ţe le s e u lo c u l, d u p ă P u te re a m ea. D a c ă
p o a te c in e v a să v a d ă în c e le sp u se u n în ţe le s m a i în a lt, n e v a
fa c e şi n o u ă şi lu i b u c u rie , a ră tâ n d a c e st în ţe le s m a i d e p re ţ
al c e lo r scrise. C ăci am sp u s m a i în a in te d e sp re cu v â n tu l
S c rip tu rii d u m n e z e ie şti, că ră m â n e to td e a u n a fă ră h o ta r
(n e c irc u m sc ris), h o tă rn ic in d (c irc u m s c riin d ) p e to ţi cei ce-l
g ră e sc , d a r el în su şi n e p u tâ n d fi h o tă rn ic it d e cei care-1

231
Filocalia
g ră ie sc. D e c i c h ia r d e am sp u s c e v a d u p ă p u te re a m e a , şi
a c e a s ta lu â n d u -m i o m a re în d ră z n e a lă , n u a m îm b ră ţiş a t to t
în ţe le s u l c e lo r scrise , a c e s ta aflâ n d u -se in fin it m a i p re su s d e
p u te re a m ea.

S co lii

1. P re c u m D u m n e z e u d u p ă fiin ţă n u e su p u s
cu n o a şte rii, la fel n ic i c u v â n tu l lu i n u p o a te fi c u p rin s p rin
c u n o ş tin ţa n o astră .
2. C ei ce îşi lip e sc c u g e ta re a în c h ip iu d a ic n u m a i
d e lite ră, a ş te a p tă fă g ă d u in ţe le b u n u rilo r n e p rih ă n ite în
v e a c u l a c esta, n e c u n o s c â n d b u n u rile fireşti ale su fletu lu i.
3. C e l ce p o a rtă “ c h ip u l ce lu i c e re sc “ ,336 se
sâ rg u ie şte să u rm e z e în to a te d u h u lu i Sf. S c rip tu ri, c a re
c o n s e rv ă s u fle tu l p rin v irtu te şi c u n o ştin ţă . Ia r ce l ce p o a rtă
“ c h ip u l ce lu i p ă m â n te sc “ , c u ltiv ă n u m a i lite ra , ca re su sţin e
s lu jire a tru p e a s c ă p rin sim ţu ri, ce d ă n a ş te re p a tim ilo r.
4 . F ă p tu ire a n a ş te “ v irtu ire a , ca A h a z p e E z e c h ia .
5. C o n te m p la ţia n a ş te c u n o ştiin ţa , ca A m o s p e
Isaia.
6. C e l ce îşi în s o ţe ş te cu n o ştin ţa , c u fă p tu ire a şi
fă p tu ire a c u cu n o ştin ţa , e sc a u n şi a şte rn u t p ic io a re lo r lui
D u m n e z e u . S c a u n p e n tru cu n o ştin ţă , a şte rn u t p ic io a re lo r
p e n tru fă p tu ire .337
7. T a b ă ra re g e lu i A sirie i este a d u n a re a g â n d u rilo r
re le . “P u te rn ic “ în ea este a c e la ca re m işc ă d o rin ţe le n a tu ra le
sp re p lă c e re . “R ă z b o in ic “ este cel ce stâ rn e şte m â n ia sp re
p ă z ire a p lă c e rilo r. “ C ă p e te n ie “ , cel ce a ţâ ţă s im ţu rile p rin

336 I Cor. 15, 49.


337 Deci cele două trepte (practica şi gnoza) nu se exclud, ci treapta
cunoaşterii păstrează făptuirea virtuoasă.

232
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în fă ţiş ă rile lu c ru rilo r v ă z u te , ia r “ c o n d u c ă to r d e o a s te “ cel
ce d ă c h ip p a tim ilo r şi n ă sc o c e şte m ijlo a c e le şi m o d u rile d e
în fă p tu ire a lor.
8. F ă ră u n lu c ru se n sib il n u se p ro d u c e p a tim a.
C ăci d a c ă n u este fe m e ie, n u este n ic i cu rv ie ; d ac ă n u su n t
m â n c ă ru ri, n u e ste n ic i lă c o m ie ; şi d a c ă n u este au r, n u
e x is tă n ic i p a tim a iu b irii d e arg in t. D e c i o ric e m işc a re
p ă tim a ş ă a p u te rilo r n o a s tre n a tu ra le e stă p â n ită d e u n lu c ru
se n sib il, s a u d e u n d ra c, ca re aţâţă p rin ac el lu c ru su fle tu l
s p re p ăc at.
9. “ Z d ro b ire a “ o p re şte lu c ra re a , “n im ic ire a “
d e s fiin ţe a z ă c h ia r şi g â n d u l ră u lu i.
10. P re c u m p a rte a d e m ia z ă n o a p te a p ă m â n tu lu i
n u se b u c u ră d e so are, la fe l n ic i d e p rin d e re a re a , în care
lo c u ie ş te d ia v o lu l n u p rim e şte lu m in a c u n o ştin ţe i.

în tre b a re a 51

“Ş i m ulţi aduceau daruri D om nului în Ierusalim şi


plocoane lu i Ezechia, regele Iudeii. Ş i s-a ridicat în ochii
tuturor neam urilor“.338 Ce sunt “darurile“ şi ce sunt
“plocoanele“? Ş i ce înseamnă “S-a ridicat în ochii tuturor
neam urilor“?

R ăspuns

D u m n e z e u , z id in d to a tă fire a ce a v ă z u tă , n -a
lă sa t-o să se m iş te n u m a i p rin sim ţire , ci a se m ă n a t cu
în ţe le p c iu n e în fie c a re d in sp e c iile ca re o alcă tu ie sc ra ţiu n i
d u h o v n ic e ş ti d e -a le în ţe le p c iu n ii şi m o d u ri de p u rta re
c u v iin c io a s ă (1). Ia r a c e a s ta a fă cu t-o c a n u n u m a i p rin

338 II Paralip., 32, 23.

233
Filocalia
fă p tu rile tă c u te să se v e s te a s c ă c u g la s m a re F ă c ă to ru l lor,
a ră ta t p rin ra ţiu n ile lu c ru rilo r, ci şi o m u l, p o v ă ţu it d e le g ile
şi m o d u rile n a tu ra le a le c e lo r v ă z u te , să a fle cu u şu rin ţă
c a le a în v ă ţă tu rii ca re d u c e sp re E l (2). C ăci e ra p ro p riu
b u n ă tă ţii s u p re m e ca să fa c ă nu num ai d in fiin ţe le
d u m n e z e ie şti şi n e tru p e şti ale c e lo r sp iritu a le , ch ip u ri ale
sla v e i ta in ic e şi d u m n e z e ie şti, ca u n e le ce p rim e s c , d u p ă câ t
le e în g ă d u it, a n a lo g c u ele în se le , sp le n d o a re a m a i p re s u s d e
în ţe le g e re a fru m u se ţii n e a ju n s e , ci să a m e ste c e şi în
lu c ru rile sen sib ile , ca re su n t a tâ t d e d e p a rte d e fiin ţele
sp iritu a le , u rm e d in m ă re ţia p ro p rie , ca să p o a tă tra n s p o rta
p rin ele m in te a o m e n e a sc ă în ch ip n e a m ă g ito r sp re
D u m n e z e u , a ju tâ n d -b să se rid ic e m a i p re s u s d e to a te cele
v ă z u te şi să la se în u rm a ei to a te ce le a flă to a re la m ijlo c ,
p rin ca re şi-a tă ia t a c e st d ru m (3).
D a r n u n u m a i p e n tru a c e a sta , ci şi c a să n u m a i
a ib ă n ic i u n u l d in cei ce slu je sc fă p tu rii în lo c d e F ă c ă to r,
p u tin ţa să-şi sc u z e n e ştiin ţa , o d a tă ce a u d e fă p tu ra v e s tin d
m a i p u te rn ic d e c â t o ric e g la s p e F ă c ă to ru l ei.
D a r d a c ă F ă c ă to ru l c e lo r v ă z u te a s e m ă n a t în fire
în ch ip n a tu ra l ra ţiu n i d u h o v n ic e şti d e -a le în ţe le p c iu n ii şi
m o d u ri d e p u rta re cu v iin c io a să , a tu n c i u rm e a z ă c ă o ric e
m in te în c u n u n a tă c u m se cu v in e , c u v irtu te şi cu n o ştin ţă ,
îm p ă ră ţin d , a s e m e n e a m a re lu i E z e c h ia , p e s te Ie ru salim ,
a d ic ă p e s te o d e p rin d e re ce n u v e d e d e c â t p a c e a , sa u p e s te o
sta re lip s ită d e o ric e p a tim i (căci Ie ru s a lim se tâ lc u ie şte
“v e d e re a p ă c ii“ ), are to a tă z id ire a în s tă p â n ire a ei p rin
fo rm e le ca re o a lcă tu ie sc. Ia r z id ire a îi a d u c e lui D u m n e z e u ,
p rin m ijlo c ire a m in ţii, ra ţiu n ile , d u h o v n ic e ş ti ale c u n o ştin ţe i,
ca p e n iş te “ d a ru ri“ ia r m in ţii în s ă şi îi o fe ră , ca p e n işte
“p lo c o a n e “ , m o d u rile v irtu ţii c o n fo rm e c u le g e a n atu ra lă,
ca re e x istă în ea. Şi p rin a m â n d o u ă c ă lă u z e ş te p e d ru m u l

234
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d re p t m in te a , c a re p o a te să-şi c â ştig e p rin ele o m a re
stră lu c ire , a d ic ă m in te a iu b ito a re d e în ţe le p c iu n e , ca re se
d e s ă v â rş e ş te p rin ra ţiu n e şi v ia ţă , sa u p rin fa p te şi
c o n te m p la ţie (6). S c rip tu ra sp u n e a p ria t că D o m n u lu i se
a d u c “ d a ru ri“ , ia r re g e lu i “p lo c o a n e “ . C ăci, p re c u m sp u n cei
ce s-a u s â rg u it c u a c e ste lu c ru ri, “ d a ru ri“ se n u m e sc , d u p ă
în ţe le s u l lo r ex a ct, lu c ru rile ce se ad u c a c e lo ra c a re n u d u c
lip s ă d e ele, ia r “p lo c o a n e “ lu c ru rile ce se d a u c e lo r ce au
lip s ă d e ele. D e aici v in e o b ic e iu l o b şte sc al o a m e n ilo r d e a
n u m i lu c ru rile p e ca re le ad u c re g ilo r “ d a ru ri“ . A c e s t o b icei
are p o a te în v e d e re fa p tu l că cei ce le p rim e s c n u su n t lip siţi
d e ele.
D e a s e m e n e a a r p u te a sp u n e c in e v a d in cei cu
râ v n ă în to a te , că to t d in a c e a stă p ric in ă s-a u n u m it “ d a ru ri“
lu c ru rile a d u se d e m a g i D o m n u lu i, ca re d in iu b ire a d e
oam eni s-a fă c u t a s e m e n e a n o u ă. D e sig u r că sp u n â n d
a c e a s ta n u v a sc h im b a n im ic d in a d e v ă ru l sim b o lu lu i.
A d u c â n d d ec i D o m n u lu i ra ţiu n ile d u h o v n ic e şti
d in lu c ru ri, I le a d u c e m ca “ d a ru ri“ în tru c â t E l p rin fire n u e
lip s it d e n ic i u n a d in ac estea. C ăci n u îi a d u c e m D o m n u lu i,
p e lâ n g ă altele, ra ţiu n ile lu c ru rilo r, p e n tru că a r fi lip s it d e
ele, ci c a să-L lă u d ă m în tru c â tv a , d u p ă p u te re a n o a stră , ca
u n ii ce su n te m în d a to ra ţi la a c e a sta , d in fă p tu rile L ui. Ia r
“ p lo c o a n e ,“ p rim e şte cel ce se în d e le tn ic e ş te p lin d e râ v n ă
c u filo s o fia d u m n e z e ie a sc ă , ca u n u l ce are lip să p rin fire a tâ t
d e m o d u rile n a tu rii p rin v irtu te câ t şi d e ra ţiu n ile ei p e n tru
cu n o a şte re .
D a r se p o t în ţe le g e şi a ltfe l “ d a ru rile “ (6). D a c ă
“ d a ru l“ este c e e a ce se d ă c e lo r ce m a i în a in te n -a u ad u s
n im ic , p u te m sp u n e că m in te a c u n o sc ă to a re (g n o stic ă )
p rim e ş te ca “ d a ru ri“ , d in c o n te m p la re a lu c ru rilo r, ra ţiu n ile
c a re alc ă tu ie sc (su sţin ) c re d in ţa fă ră n ic i o d e m o n stra ţie

235
Filocalia
ra ţio n a lă (7 ) şi ca re su n t a d u se p rin e a D o m n u lu i. C ăci
p e n tru c re d in ţă n u a d u c e n im e n i n im ic m a i în a in te (8).
F iin d c ă m in te a î l p riv e ş te în ch ip firesc şi fă ră n ic i o
m e ş te ş u g ire p e F ă c ă to ru l p ro p riu , în tru c â t î l v e s te şte z id ire a.
P e n tru că ce a r p u te a să a d u c ă c in e v a d e v a lo a re e g a lă cu
c re d in ţa (9), c a să p rim e a sc ă c re d in ţa în D u m n e z e u ca
d a to rie şi n u c a “ d a r“ . Ia r ca “ p lo c o a n e “ p rim e şte (1 0 ) le g ile
n a tu ra le ale lu c ru rilo r, im itâ n d u -le p rin m o d u rile sale d e
v ie ţu ire , ad ic ă a d u c â n d m a i în a in te de d o b â n d ire a lo r
o s te n e lile c ă in ţe i.339 P rin a c e a sta d e z b ra c ă în tâ i p e o m u l cel
v e c h i şi a b ia d u p ă a c e e a ie s e la c u le su l ro a d e lo r d re p tă ţii,
a d u n â n d d ife rite le m o d u ri ale v irtu ţii, să d ite în fă p tu ri. C ăci
n u şi le -a r p u te a în su şi p e a c estea, d a c ă n u a r d e z b ră c a m ai
în tâ i p e o m u l c e l v e c h i, strâm b ân d u -1 la c u lm e p rin o ste n e li
şi su d o ri m u lte , a şa c u m fa ce şa rp e le c â n d n ă p â rle şte .
A stfe l, m in te a c u n o sc ă to a re (g n o stic ă ) p rim e şte
ca “ d a ru ri“ p e n tru D u m n e z e u , ra ţiu n ile s u sţin ă to a re ale
cre d in ţe i, c u le se d in lu c ru ri, n e a d u c â n d şi n e d â n d în a in te d e

339 Cunoaşterea lui Dumnezeu prin natură deşi e un act al raţiunii, totuşi
nu e un act ce se datoreşte exclusiv ei, întrucât nu raţiunea
construieşte “raţiunile din lume“, pe care ar urca apoi ca pe o schel ă
la Dumnezeu. Ci raţiunile acelea sunt puse în natură de Dumnzeu
însuşi, ca o masă de-a gata pe seama raţiunii umane, care nu are
decât să le constate. Nefiind construite de raţiune, prin demonstra ţie,
ea le acceptă oarecum prin credinţă. Astfel contemplarea raţiunilor
din lume e pe deoparte un act al raţiunii, pe de alta un act de
credinţă, de credinţă a raţiunii am zice. Zidirea le aduce prin mintea
umană lui Dumnezeu, întrucît de-abia omul le raporteaz ă conştient la
Dumnezeu, ca la cauza lor. Dacă raţiunile îi sunt oferite omului de
fire, sau prin Dumnezeu prin fire de-a gata, nu tot acelaşi lucru se
poate spune despre legile naturii. Ca omul să şi le însuşească, se cere
un efort îndelungat. Numai dup ă aceea le-a primit cu adevărat.
Efectul e susţinut de căinţa sau de regretul pentru via ţa anterioară,
neconformă ca firea.

236
Sfântul Maxim Mărturisitorul
e le n im ic . C ăci “ c in e a d a t L u i m a i în a in te c e v a şi I se v a
în to a rc e L u i“ (1 1 ).340
Şi p rim e şte ca “ p lo c o a n e le g ile n a tu ra le ale
lu c ru rilo r, im itâ n d -le p rin m o d u rile sa le d e v ie ţu ire . D e
p ild ă , m in te a în ţe le a p tă im itâ n d le g e a n a tu ra lă a b o lţii
ce reşti, p rim e şte ca “ p lo c o n “ p u tin ţa d e a se m e n ţin e p u ru re a
în m iş c a re c e a m a i re g u la tă şi m a i c o n sta n tă a v irtu ţii şi a
c u n o ştin ţe i, m iş c a re ce p o a rtă c u sin e în ch ip fe rm ra ţiu n ile
lu m in o a s e a to ts tră lu c ito a re ale lu c ru rilo r, în to c m a i ca p e
n iş te stele (12).
S a u im itâ n d le g e a n a tu ra lă a so a re lu i, c a re îşi
s c h im b ă lo c u rile d u p ă tre b u in ţe le U n iv e rs u lu i, p rim e ş te alt
“ p lo c o n “ şi a n u m e b u n a c h ib z u ia lă , p rin ca re se a c o m o d e a z ă
c u în ţe le p c iu n e şi d u p ă c u v iin ţă tu tu ro r îm p re ju ră rilo r,
ră m â n â n d to td e a u n a aceeaşi p rin id e n tita te a n e îm p u ţin a tă a
lu m in ii p e ca re o ră s p â n d e şte p rin v irtu te şi c u n o ştin ţă (13).
D e a se m e n e a p rim e şte d e la v u ltu r p u te re a d e a
p riv i ţin tă sp re stră lu c ire a d u m n e z e ie a s c ă a lu m in ii p u re ,
fă ră să i se v e te m e câ tu şi d e p u ţin p u p ila sp iritu a lă d e către
ra z a a to ts tră lu c ito a re (14).
Im ită ap o i ce rb u l, stră b ă tâ n d ca p e n işte m u n ţi
în ă lţim ile v e d e rilo r d u m n e z e ie şti şi n im ic in d p rin
d is c e rn ă m â n tu l ra ţiu n ii p a tim ile a sc u n se în fire a lu c ru rilo r
c a n iş te o tră v u ri; ap o i strâ n g â n d p rin m u lte le şi fe lu rite le
iz v o a re ale cu n o ştin ţe i, v e n in u l ră u tă ţii ră m a s în a m in tire cu
v re o o c a z ie o a re c a re (15).
N u m a i p u ţin im ită m e rsu l s p rin te n al ca p rei şi
s ig u ra n ţa p a să re i, să rin d ca o c a p ră p e s te c u rse le d ra c ilo r ce
p o a rtă ră z b o i îm p o triv a v irtu ţii, şi z b u rîn d ca o p a să re p e ste
la n ţu rile d u h u rilo r ce lu p tă îm p o triv a c u n o ştin ţe i (1 6 ).341

340 Rom. 11, 35.


341 A se observa paralelismul permanent al celor dou ă trepte ale vieţii

237
Filocalia
S p u n u n ii că o a se le leu lu i, c io c n in d u -se u n u l d e
altu l, s c o t scâ n te i. D e c i şi a c e a sta o im ită m in te a ca re se
în d e le tn ic e ş te p rin fire 342 c u c u n o a ş te re a şi c u s lu jire a lui
D u m n e z e u , în tru c â t c a u tă a d e v ă ru l p rin d e z b a te ri, lo v in d
în tre ele g â n d u rile e v la v io a se ca p e n işte o a se şi a p rin z â n d
a stfe l fo c u l cu n o ştin ţe i(1 7 ).
S e fa c e ap o i în ţe le a p tă ca şa rp e le şi b lâ n d ă ca
p o ru m b u l, în tru c â t îşi p ă s tre a z ă în o ric e îm p re ju ra re c red in ţa
n e z d ro b ită , ca p e u n cap, şi le a p ă d ă d in sin e o ţă râ m re a
m â n ie i ca u n p o ru m b , n e ş tiin d să p o a rte g â n d ră u fa ţă d e cei
ce-o n e c ă je s c şi-o b a tjo c o re s c (18).
B a p rim e ş te şi d e la tu rtu re a ca “p lo c o n “ , silin ţa
d e a-i im ita n e v in o v ă ţia , fă c â n d p rin v o in ţă to a te ce le ce le
fac fă p tu rile n e c u v â n tă to a re d in n e c e sita te (19).
A s tfe l m in te a iu b ito a re d e în ţe le p c iu n e ,
c o n te m p lâ n d în tru c u n o ş tin ţă lu m e a fă p tu rilo r d u p ă ra ţiu n e a
s a u m o d u l d e v ia ţă n a tu ra l al fie c ă re ia d a c ă se în d e le tn ic e şte
cu c u n o a şte re a , (d a c ă e g n o stic ă ) p rim e ş te ra ţiu n ile
d u h o v n ic e ş ti ale lu c ru rilo r, c a p e n işte “ d a ru ri“ ad u se lui
D um nezeu de cre a ţiu n e , ia r d a c ă se în d e le tn ic e ş te cu
fă p tu ire a (d a c ă e p ra c tic ă ), im itâ n d p rin m o d u rile sa le d e
v ie ţu ire le g ile n a tu ra le ale lu c ru rilo r, p rim e şte “p lo c o a n e le “ ,
d e z v ă lu in d în sin e, p rin v ia ţa ce o tră ie şte , to a tă m ă re ţia
în ţe le p c iu n ii d u m n e z e ie şti p u ra ta tă în ch ip nevăzut de
fă p tu ri (2 0 ).
C in e v a a r p u te a su sţin e că S c rip tu ra a sp u s că lui
D u m n e z e u I se a d u c “ d a ru ri“ , p e n tru că a v o it să arate
n e m ă rg in ire a b u n ă tă ţii d u m n e z e ie şti, ca re p rim e şte d e la n o i
ca “ d a ru ri“ ce le ce n i le -a d at, ca şi c â n d n u n e -a r fi d a t m ai

duhovniceşti: a virtuţii şi a cunoştinţei.


342 A se observa paralelismul permanent al celor dou ă trepte ale vieţii
duhovniceşti: a virtuţii şi a cunoştinţei.

238
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în a in te n im ic , s o c o tin d c a v e n in d d e la n o i to t ce -I ad u cem .
D e s ig u r că şi a c e sta a r a v e a d re p ta te s p u n â n d aşa, căci arată
c â t d e m a re şi n e g ră ită e b u n ă ta te a lu i D u m n e z e u fa ţă d e
n o i, p rim in d ale sale ca v e n in d d in p a rte a n o a s tră şi
m ă rtu ris â n d u -ş i tre b u in ţa d u p ă ele, ca d u p ă lu c ru ri stră in e
(2 1 ). 5
“ Şi s-a în ă lţa t, z ic e , E z e c h ia în o c h i tu tu ro r
n e a m u rilo r“ . C e l ce a a ju n s p rin fa p te şi c o n te m p la ţie , a s e ­
m e n e a lu i E z e c h ia , p e cel m a i în a lt p isc al v irtu ţii şi al
c u n o ştin ţe i, p e d re p t c u v â n t s-a în ă lţa t m a i su s d e c â t to a te
n e a m u rile , a d ic ă s-a rid ic a t p rin fă p tu ire d e a s u p ra p a tim ilo r
tru p e ş ti şi n e c in s tite şi a c o rp u rilo r z is e n a tu ra le (2 2 ); şi
sim p lu g ră in d , ca să a ră t p e scu rt, d e a s u p ra tu tu ro r c e lo r ce
c a d su b sim ţu ri, s tră b ă tâ n d p rin c o n te m p la ţie şi c u n o ş tin ţă
(în ch ip g n o stic ) to a te ra ţiu n ile d in ele. C ăci şi a c e s te a se
n u m e s c în S c rip tu ră în ch ip fig u ra t “n e a m u ri“ , fiin d p rin
n a tu ra lo r d e alt n e a m în ra p o rt cu su fle tu l şi m in te a . D a r
în tru c â t a c e s te a n u se ră z b o ie sc îm p o triv a m in ţii. D u m n e z e u
n u a p o ru n c it câ tu şi d e p u ţin să se p o a rte ră z b o i c o n tra lo r
(2 3 ). C ăci n u n i s-a p o ru n c it să lu p tă m c u fă p tu rile d in afară,
d in fa ţa sim ţu rilo r, ci să lu p tă m fă ră în c e ta re c u p a tim ile d e
o c a ră ce lo c u ie sc în n o i, a d ic ă în p ă m â n tu l in im ii, îm p o triv a
firii. C u a c e ste a tre b u ie să“ lu p tă m p â n ă le v o m stârp i d in el
şi v o m a ju n g e sin g u ri stă p â n i p e s te a c e st p ă m â n t, ca re v a fi
d e aici în a in te n e tu lb u ra t, o d a tă ce a u fo st n im ic ite p a tim ile
stră in e (2 4 ). D e a c e e a S c rip tu ra v o rb in d d e sp re “ d a ru rile “ ce
se a d u c e a u lu i D u m n e z e u şi d e sp re “p lo c o a n e le “ ce se
a d u c e a u re g e lu i, n u a sp u s sim p lu : “ T oţi a d u c e a u d a ru ri lui
D u m n e z e u şi p lo c o a n e re g e lu i“ , ci “m u lţi“ , a d ic ă n u to a te
n e a m u rile , ci m u lte n e a m u ri. P rin a c e a sta se arată că e x istă
a şa z is e n e a m u ri, d e la ca re n u se a d u c e n im ic lu i D u m n e z e u
sa u re g e lu i. C ăci p e d re p t c u v â n t se sp u n e că n u m a i fă p tu rile

239
Filocalia
ca re alcă tu ie sc lu m e a c e lo r c re a te ad u c p e d e o p a rte ca
“ d a ru ri“ lu i D u m n e z e u ra ţiu n ile d u m n e z e ie şti d in ele, d u p ă
ca re a u fo s t şi create, ca u n e le ce au fo st fă cu te d e
D u m n e z e u , p e d e a lta ca “p lo c o a n e “ re g e lu i le g ile lo r
n a tu ra le , ca u n e le ce a u fo st c re a te p e n tru o m , c a m in te a
a c e stu ia , o rie n tâ n d u -se după ele, să-şi sta to rn ic e a sc ă
m o d u rile s u s ţin ă to a re a le v irtu ţii. D a r p a tim ile d in n o i, ad ic ă
“n e a m u rile “ c u e x iste n ţă m in c in o a să , c a re n -a u fo st c reate
d e D u m n e z e u , n u ad u c n im ic lu i D u m n e z e u , d e o a re c e n u au
fo st c re a te d e E l. C ăci p a tim ile d e o c a ră îş i a u o rig in e a d e la
n o i, ca re am c ă lc a t p o ru n c a lu i D u m n e z e u , n u d e la
D u m n e z e u . D re p t a c e e a n ic i u n a d in tre ele n u a d u c e n im ic
lu i D u m n e z e u , n e v â n d n ic i-o ra ţiu n e a în ţe le p c iu n ii s a u a
c u n o ştin ţe i, ca u n e le ce e x istă în ch ip fra u d u lo s, p rin
le p ă d a re a în ţe le p c iu n ii şi a c u n o ştin ţe i.343
D e c i p rin c u v in tele: “ Şi s -a în ă lţa t în o c h ii tu tu ro r
n e a m u rilo r“ S c rip tu ra a ra tă că cel ce s-a în v re d n ic it, p rin
o s te n e lile cu fa p ta , să lo c u ia sc ă în n e p ă tim ire , c a în
Ie ru sa lim , şi s-a e lib e ra t d e to a tă tu lb u ra re a p ă c a tu lu i, în c â t
n u m a i lu c re a z ă , n u m a i g ră ie şte , n u m a i a sc u ltă şi n u m ai
g â n d e ş te d e c â t c e e a ce e p ro p riu păcii, d u p ă ce a p rim it în
su flet, p rin c o n te m p la re a n a tu rii, lu m e a c e lo r v ă z u te ,344 care

343 Tot ce e făcut de Dumnezeu îşi are o raţiune şi o legitimare în


existenţă, contribuind la armonia Universului. Numai patimile n-au nici
o raţiune, deci nici o legitimare şi produc tulburare în relaţiile dintre
făpturi. Deci pe nedrept îşi revendică păcatul o raţiune şi încă cu câtă
exclusivitate! îşi revendică raţiunea prin fraudă, precum prin fraudă
există. Se vede de acolo că patima duce o făptură la nimicire. Nu se
poate concepe o consolidare veritabil ă şi eternă a existenţei prin patimă.
Dar tot pe nedrept se socoteşte că virtutea, credinţa şi trăirea mistică în
Dumnezeu sunt lipsite de raţiune.
344 întâi mintea primeşte prin contemplaţia curăţită de patimi chipurile şi
raţiunile lor în sine, apoi se înalţă mai presus de ele la Dumnezeu, la
vederea Lui mai presus de în ţelegere, duce prin cunoa şterea cât mai

240
Sfântul Maxim Mărturisitorul
îş i a d u c e p rin el ra ţiu n ile d u m n e z e ie şti d in ea, ca p e n işte
“ d a ru ri“ , D o m n u lu i, ia r le g ile d in ea i le aduce lui
“ p lo c o a n e “ , ca unui re g e s-a rid ic a t în o ch ii tu tu ro r
n e a m u rilo r, c a u n u l ce s-a în ă lţa t p rin fă p tu ire m a i p re su s d e
to a te p a tim ile tru p e ş ti, ia r p rin c o n te m p la ţie m a i p re su s d e
c o rp u rile n a tu ra le şi d e to a te sp e c iile ce c a d su b sim ţu ri,
o d a tă ce a stră b ă tu t ra ţiu n ile d u h o v n ic e ş ti şi m o d u rile lo r d e
v ia ţă . A ş a am în ţe le s e u c u v â n tu l că “ m u lţi“ a d u c e a u d a ru ri,
d a r n u “ to ţi“ . A d ic ă a d u c d a ru ri lu i D u m n e z e u n e a m u rile d in
a fa ră s a u fă p tu rile , d a r n u n e a m u rile d in lă u n tru l n o stru , sa u
p a tim ile . C ăci to a te fă p tu rile , c a re a lcă tu ie sc lu m e a , la u d ă şi
p re a m ă re s c p e D u m n e z e u c u g la su ri n e g ră ito a re . Ia r la u d a
lo r se fa ce a n o astră . “ D e la ele în v ă ţ eu să -L la u d “ , z ic e
m a re le G rig o re cel c u n u m e le d e teo lo g u l.
D e c i Sf. S c rip tu ră a d re sâ n d , p re c u m s-a arătat,
tu tu ro r c e lo r ce v o r să se m â n tu ia s c ă în d e m n ul ei n e fo rţa t,
n u s-a în c u ia t în în g u s tim e a u n e i p e rso a n e . C ăci fie c a re
p o a te d e v e n i u n E z e c h ia , im itâ n d în d u h p e E z e c h ia . F ie c a re
p o a te s trig a p rin ru g ă c iu n e c ă tre D u m n e z e u şi p o a te să fie
a s c u lta t şi să p rim e a sc ă u n în g e r, a d ic ă ra ţiu n e a (in sp ira ţia )
u n e i în ţe le p c iu n i şi c u n o ştin ţe m a i în a lte în v re m e a n ă v ă lirii
d ra c ilo r v ic le n i, p rin ca re să n im ic e a s c ă p e to t p u te rn ic u l şi
ră z b o in c u l, c ă p e te n ia şi c o n d u c ă to ru l de o aste, ad ic ă
m iş c ă rile p ă tim a şe ale p o fte i şi ale m â n ie i, p re c u m şi
îm p ă tim ire a fa ţă d e ce le se n sib ile şi g â n d u l care, a se m e n e a
u n u i c o n d u c ă to r d e o a ste , n ă s c o c e ş te m o d u rile d e fă p tu ire a
p ă c a tu lu i. Ia r fă c â n d aşa, fie c a re p o a te a ju n g e la sta re a d e
p a c e , p rin iz b ă v ire a d e p a tim i şi se p o a te în d e le tn ic i cu
c o n te m p la re a lu c ru rilo r. Ia r p rin a c e a s ta p rim e şte , sp re slav a
lu i D u m n e z e u şi sp re p ro p ă şire a sa p ro p rie , c a p e n işte
“ d a ru ri“ , ra ţiu n ile c a re a lc ă tu ie sc c u n o ştin ţa şi c a p e n işte

bogată a lumii, nu prin ocolirea ei.

241
Filocalia
“p lo c o a n e “ , m o d u rile ca re su sţin v irtu te a . C ăci şi u n e le şi
alte le su n t a d u se lu i d e to a tă z id ire a . Ia r d u p ă to a te a c e ste a
se rid ic a c u c in ste în o ch ii tu tu ro r n e a m u rilo r, a d ic ă se în a lţă
m a i p re s u s d e to a te p a tim ile p rin v irtu te şi d e to a te fă p tu rile
p rin c u n o ş tin ţă 345 şi p ă z e şte p rin sm e re n ie h a ru l m â n tu irii, ca
să n u p ă ţe a s c ă c e le ce u rm e a z ă a c e sto ra în S crip tu ră.

S co lii

1. A ra tă ca re su n t ra ţiu n ile şi ca re su n t m o d u rile


zid irii.
2. P e n tru a c e ste tre i p ric in i a se m ă n a t D u m n e z e u
în fire a v ă z u tă ra ţiu n i d u h o v n ic e ş ti şi m o d u ri d e p u rta re
c u v iin cio asă :
a) c a să se v e s te a sc ă p e Z id ito ru l fă p tu rilo r,
b ) ca o m u l p o v ă ţu it d e râ n d u ie lile şi d e m o d u rile
firii să a fle u ş o r c a le a d re p tă ţii ca re d u c e sp re E l, şi
c) ca n ic i u n u l d in tre n e c re d in c io şi să n u a ib ă ca
sc u z ă n eştiin ţa .
3. C e le ce se află la m ijlo c în tre D u m n e z e u şi
oam eni su n t lu c ru rile se n sib ile şi re la ţiile in te lig ib ile .

345 Prin virtute se depăşesc patimile, prin cunoştinţă întâi se cunosc (prin
contemplaţia naturală), apoi se depăşesc (prin teologie) lucrurile
create. Virtutea dezleagă pe om de lucruri ca valori ultime şi prin
aceasta îl eliberează de patimi. Cel ce caută lucrurile în ele înşile
pentru plăcerea ce-o are de la ele, lucrează dus de patimă, sau e legat
de ele (prin σχέσις). îndată ce caută prin lucruri un scop mai presus
de ele, a scăpat de patimă şi a câştigat libertatea acelui “pur agir“ -
neîmpovărat de pasivitate, sau pasionalitate - de care vorbeşte
Blondel (L'Action, vol. I, p. 235).
Dar virtuţile lucrând conform cu firea lucrurilor, mai au şi rostul de a
scoate la iveală raţiunile lucrurilor dezvoltând virtualit ăţile din ele.
Căci raţiunile semănate în firea lucrurilor nu sunt ni şte entităţi
statice, ci factori dinamici (Blondel, Op. c. p. 229).

242
Sfântul Maxim Mărturisitorul
M in te a o m e n e a sc ă c â n d s-a a p ro p ia t d e D u m n e z e u s-a
în ă lţa t d e a s u p ra lo r, n e m a ifiin d ro b ită d e lu c ru rile se n sib ile
p rin fă p tu ire şi n ic i re ţin u tă d e re a lită ţile in te lig ib ile p rin
co n te m p la ţie .
4. F ă p tu ra se fa ce p â râ şa o a m e n ilo r
n e c re d in c io ş i,c a u n a ce p rin ra ţiu n ile d in ea v e ste şte p e
Z id ito ru l ei, ia r p rin le g ile n a tu ra le ale fiec ăre i sp eci
p o v ă ţu ie ş te p e o m sp re v irtu te . R a ţiu n ile , n i se a ră tă în
c o n s e rv a re a s ta to rn ic ă a fiec ăre i sp e c ii ia r le g ile în
id e n tita te a ac tiv ită ţii n a tu ra le a fiec ăre i sp ecii. N e lu â n d
s e a m a la ele c u p u te ra m in ţii n o a stre , am ig n o ra t c a u z a
lu c ru rilo r şi n e -a m s c u fu n d a t în to t fe lu l d e p a tim i c o n tra re
firii.
5. O m u l c o n te m p lâ n d ra ţiu n ile d u h o v n ic e şti ale
lu c ru rilo r v ă z u te , în v ă ţă că este u n , F ă c ă to r al c e lo r arătate,
d a r n u c e rc e te a z ă c u m este a c ela, căci a c e a sta n u o p o a te
în ţe le g e n im e n i. F ă p tu ra v ă z u tă n e a ju tă să în ţe le g e m că este
u n F ă c ă to r, d a r n u şi c u m este F ă c ă to ru l. A sfe l S c rip tu ra a
n u m it “ d a ru ri“ ra ţiu n ile v ă z u te , ca re v e ste s c stă p â n ire a L u i
p e s te to a te , ia r “p lo c o a n e “ le g ile n a tu ra le ale lo r, p rin care
c u n o s c â n d o m u l c u m e ste fie c a re d in tre sp e c ii, în v a ţă să n u
stric e le g e a firii p rin tr-o le g e străină.
6. A lt în ţe le s al d a ru rilo r.
7. C re d in ţa în D u m n e z e u am p rim it-o în d ar, fiin d
o c u n o ş tin ţă ce se m iş c ă n e m ijlo c it în ju r u l lu i D u m n e z e u şi
c o n ţin â n d o ş tiin ţă ce n u se p o a te d o v ed i. “ C ăci ea este
ip o s ta s u l lu c ru rilo r n ă d ă jd u ite “ ,346 ca re n u su n t c u p rin se în
c u n o ş tin ţa v re u n e ia d in tre făpturi.
8. în a in te a v irtu ţii se a d u c e c red in ţa, ia r în a in te a
c u n o ştin ţe i v irtu te a . D a r în a in te a v irtu ţii n u se a d u c e n im ic ,
că ci în c e p u tu l şi iz v o ru l tu tu ro r b u n u rilo r d in o a m e n i este

346 Evr. 11, 1.

243
Filocalia
c red in ţa. M ai în a in te d e ea n u p u te m a d u c e n im ic . 347
9. N im ic , z ic e , n u este d e-o v a lo a re e g a lă cu
cred in ţa.
10. E v o rb a d e o m u l c re d in c io s şi d u h o v n ic e sc .
1 1.M in te a c u n o sc ă to a re (g n o stic ă ) p rim e şte
ra ţiu n ile lu c ru rilo r ca îm p re u n ă m ă rtu ris ito a re 348 ale
c re d in ţe i în D u m n e z e u , d a r n u d re p t c re a to a re ale credinţei.
C ăci n u su n t ra ţiu n ile fă p tu rilo r p rin c ip iu (în c e p u t) al c re ­
d in ţe i, fiin d c ă în a c e s t ca z c e e a ce e c re z u t a r fi lim itat.
P e n tru că d a c ă p rin c ip iu l u n u i lu c ru p o a te fi îm b ră ţiş a t p rin
c u n o a şte re şi d e c i d o v e d it, a tu n c i şi lu c ru l re s p e c tiv în su şi
p o a te fi îm b ră ţiş a t p rin c u n o a şte re d u p ă fire.
12. L e g e a c e ru lu i este ca să se m iş te c o n sta n t în
cerc. D e la ea p rim e şte cel ce se în d e le tn ic e şte c u c u n o ştin ţa
(g n o stic u l), m iş c a re a sta to rn ic ă în b in e im itâ n d p rin
id e n tita te a v irtu ţii sa le m işc a re n e în tre ru p tă a b o lţii cereşti.
13. L e g e a n a tu ra lă a so a re lu i este să p ro d u c ă p rin
d e p la s ă rile sa le v a rie ta te a a n o tim p u rilo r.D e la e a în v a ţă cel
ce se în d e le tn ic e ş te cu c u n o a ş te re a să se acom odeze
d ife rite lo r îm p re ju ră ri, p ă s trâ n d în s ă p rin ra ţiu n e stră lu c ire a
v irtu ţii n e u m b rită d e n ic i u n a d in în tâ m p lă rile ce v in asu p ra-
i p e n e a şte p ta te .
14. L e g e a n a tu ra lă a v u ltu ru lu i este să p rim e a sc ă
ra z a so a re lu i d re p t în p u p ilă. D e la e a în v a ţă cel ce se
în d e le tn ic e ş te c u c u n o a ş te re a să-şi la se m in te a d e b u n ă v o ie

347 Ordinea acestor trei trepte: credinţă, virtute, cunoştinţă o întâlnim la


Marcu Ascetul (Despre Botez, Filoc. rom, vol. I).
348 Συνηγόρους = grăiesc împreună, pledează împreună pentru credinţa
în Dumnezeu. Sau nu se află în fiinţa lor Dumnezeu ca obiect al
credinţei, căci în acest caz ar fi mărginit. Dumnezeu se poate
străvede dincolo de ele, dar numai de cel ce vine cu credin ţă în sine.
în orice caz credinţa e un dat primordial al harului (nu al naturii) în
om şi în faţa lui, dincolo de ulucile ra ţiunilor.

244
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în c o n ju ra tă d e lu m in a d u m n e z e ie a sc ă .
15. A ra tă ce în v ă ţă c e l ce se în d e le tn ic e ş te cu
c u n o a ş te re a d in le g e a n a tu ra lă a ce rb ilo r, d a c ă ia se a m a la
fire a c e lo r create.
16. A ra tă ce în v a ţă p rin im ita re d e la c a p ră s a u d e
la p a s ă re ce l ce-şi ta ie p rin fa p te c a le a sp re c u n o ştin ţă , d a c ă
îş i p ă s tre a z ă v irtu te a n e v â n a tă d e d u şm an i.
17. A ra tă lu c ru l b u n p e ca re îl în v a ţă filo s o fu l în
c e le d u m n e z e ie şti, în su şin d u -ş i c u v o in ţa şi în ch ip ra ţio n a l
c e e a ce ap a rţin e p rin fire leu lu i.
18. A ra tă c u m tre b u ie să d e v in ă iu b ito ru l d e
în ţe le p c iu n e , im itâ n d şa rp e le şi p o ru m b e lu l.
19. A ra tă ce p u te m în v ă ţa d e la tu rtu rea .
2 0 . C e l ce p re fa c e p rin im ita re le g ile fă p tu rilo r în
le g e , p ro p rie este v irtu o s, u m p lâ n d d e ra ţiu n e m iş c a re a c e lo r
lip s ite d e ra ţiu n e . Ia r cel ce p re fa c e to t p rin im ita re , le g e a sa
în leg i ale fă p tu rilo r, e p ă tim a ş, fă c â n d n e ra ţio n a l c e e a ce e
ra ţio n a l.
21. Altă explicare a darurilor, dovedind bunătatea
d u m n e z e ia sc ă .
2 2 . N u m e ş te c o rp u ri n a tu ra le to a te ce le ce su n t
s u p u se fa c e rii şi stricăc iu n ii.
2 3 . B u n ă o b se rv a ţie este a c e e a că n u tre b u ie să
lu p tă m îm p o triv a firii, al că rei Z id ito r e ste D u m n e z e u , ci
îm p o triv a m iş c ă rilo r şi lu c ră rilo r c o n tra re firii şi
d e z o rd o n a te ale p u te rilo r fiin ţia le d in noi.
2 4 . F ilo s o fia lu c ră to a re îl rid ic ă p e ce l a c tiv
d e a s u p ra p a tim ilo r, ia r c o n te m p la ţia îl rid ic ă p e ce l ce
c u ltiv ă c u n o a ş te re a d e a s u p ra c e lo r v ăz u te , în ă lţâ n d u -i
m in te a sp re ce le in te lig ib ile , în ru d ite c u ea.

245
Filocalia

întrebarea 52

Dar n-a răsplătit Ezechia după binefacerea p e care


i-a făcut-o lu i Dumnezeu, cis-a înălţatinim a lui.Ş is-a
abătutpeste el m ânie şi peste Iuda şi Ierusalim . Ş i s-a sm erit
Ezechia din înălţarea inim ii lu i ş i cei ce locuiau in Ierusalim .
Ş i n-a m ai venit peste ei mânia D om nului în zilele lu i
Ezechia‘349 Ce este binefacerea şi celelalte?

R ăspuns

M u lte şi fe lu rite b in e fa c e ri i-a h ă ră z it D u m n e z e u


lu i E z e c h ia , scăp ân d u -1 şi iz b ă v in d u -l în d ife rite le tim p u ri
d in to a tă n e v o ia şi strâ m to a re a . E l în s ă n u a d a t lui
D u m n e z e u to a tă m u lţu m ire a p e n tru m â n tu ire , aşa cu m
tre b u ia , ci a fo st a tin s d e în tin ă c iu n e o m e n e a s c ă şi si-a
a trib u it sieşi o p a rte d in m e ritu l iz b â n z ilo r. D e ac eea , p e
d re p t c u v â n t se sp u n e că n u a ră s p lă tit E z e c h ia d u p ă
b in e fa c e re a p e ca re i-a fă cu t-o lu i D u m n e z e u . C ăci n u a
m ă s u ra t re c u n o s c ă to r m u lţu m ire a c u m ă rim e a iz b â n z ilo r
p rim ite de la D um nezeu ci s-a în ă lţa t în in im a lui,
n e iz b u tin d să sc a p e d e b o a la p ă re rii d e sin e, c a rele n a şte
a p ro a p e n a tu ra l d in v irtu te şi c u n o ştin ţă .
“ Şi s-a ab ă tu t p e s te el m â n ie şi p e s te Iu d a şi Ie ru -
sa lim “ . M â n ia lu i D u m n e z e u este, d u p ă u n u l d in în ţe le su ri,
d u re re a p e ca re o s im t cei p o v ă ţu iţi p rin c e rta re (1). E a
în s o ţe ş te n e c a z u rile fă ră d e v o ie ce su n t trim is e a su p ra
n o a stră . P rin a c e a s ta D u m n e z e u că lă u z e şte a d e se o ri m in te a ,
ca re se m â n d re ş te c u v irtu te a şi c u în ţe le p c iu n e a , sp re
m o d e s tie şi sm e re n ie , d â n d u -L , p u tin ţa să se c u n o a sc ă p e

349 II Paralip. 32, 25 - 26.

246
Sfântul Maxim Mărturisitorul
sin e în s ă ş i şi să-şi m ă rtu ris e a s c ă p ro p ria slă b ic iu n e . C ăci
s im ţin d u -ş i m in te a slă b ic iu n e a , le a p ă d ă în c h ip u ire a d e şa rtă a
in im ii. D e a c e e a se p o a te sp u n e şi d e sp re E z e c h ia , d u p ă ce a
v e n it a su p ra lu i m â n ia : “ Şi s-a s m e rit E z e c h ia d in în ă lţa re a
in im ii lu i şi cei ce lo c u ia u în Ie ru sa lim . Şi n -a m a i v e n it
p e s te ei m â n ia D o m n u lu i în z ile le lu i E z e c h ia “ .
D u p ă a lt în ţe le s m â n ia D o m n u lu i este în tre ru p e re a
re v ă rs ă rii d a ru rilo r d u m n e z e ie şti (2). A cest lu c ru se
în tâ m p lă c u fo lo s o ric ă re i m in ţi, c a re se în a lţă în b u n u rile
d a te ei d e D u m n e z e u şi se la u d ă c a şi c â n d a r fi n isc a i
isp ră v i p ro p rii. D a r tre b u ie să află m şi să v e d e m ce
în s e a m n ă fa p tu l că n u n u m a i p e s te E z e c h ia , c a re s-a în ă lţa t
c u in im a , s-a ab ă tu t m â n ia , ci şi p e ste Iu d a şi p e s te
Ie ru sa lim . A c e s t a m ă n u n t tre b u ie să c o n v in g ă p e cei ce
s tă ru ie c u to a tă o s te n e a la n u m a i, p e lâ n g ă lite ra S crip tu rii,
că iu b ito rii d e D u m n e z e u tre b u ie să se sâ rg u ia să c u to a tă
p u te re a sp re în ţe le g e re a d u h o v n ic e a sc ă a c e lo r scrise , d ac ă
c u n o a ş te re a ad e v ă ru lu i le este m a i d e p re ţ c a o rice . C ăci
dacă vom a sc u lta n u m a i de lite ră, a d e se o ri v o m grăi
n e d re p ta te d e sp re ju d e c a ta lu i D u m n e z e u . D e p ild ă în a c e st
ca z v o m s p u n e că p e d e p se ş te îm p re u n ă c u cel p ă c ă to s în
c h ip n e d re p t şi p e cei ce n -a u p ă c ă tu it. D a r a tu n ci c u m v a fi
a d e v ă ra t c u v â n tu l ca re z ice : “N u v a m u ri tatăl p e n tru fiu şi
n ic i fiu l p e n tru tată, ci fie c a re v a m u ri p e n tru p ă c a tu l
să u “ ?350 S au c u m se v a a d e v e ri c u v â n tu l sp u s d e D a v id către
D um nezeu: “ C ăci tu ră s p lă te şti fie c ă ru ia după fa p te le
s a le “ ?351
“ Şi s-a în ă lţa t, z ic e , in im a Iu i E z e c h ia “ . D a r n u a
ad ă u g at: “ şi in im a lo c u ito rilo r d in Ie ru s a lim şi Iu d a “ . C u m a
p e d e p s it a tu n ci îm p re u n ă c u cel v in o v a t şi p e cei v in o v a ţi?

350 Deut. 16, 24; II Regi 4, 6; Ezechil 18, 20.


351 Ps. 61, 13.

247
Filocalia
Ia tă c e v a ce n u p o t în ţe le g e d u p ă in te rp re ta re a a c e lo ra (3).
C ăci z ice : “ Şi s-a în ă lţa t in im a lu i E z e c h ia . Şi s-a a b ă tu t
m â n ie p e s te el şi p e s te Iu d a şi Ie ru s a lim “ . A ş a d a r d e sp re
a c e a s ta n u a scris S c rip tu ra că s-a u în ă lţa t. D a r a tu n ci cei ce
ră m â n la lite ră şi p u n m a i p re su s c u v â n tu l d e c â t în ţe le s u l
sp iritu a l, n u p o t d e z le g a a c e a stă g re u ta te . D e a c e e a n u
ră m â n e d e c â t să re c u rg e m la în ţe le su l d u h o v n ic e sc şi a tu n ci
v o m a fla fă ră o s te n e a lă a d e v ă ru l c a re e a c o p e rit d e lite ră şi
ca re stră lu c e şte ca o lu m in ă c e lo r iu b ito r d e ad ev ăr.
D e c i to a tă m in te a c u n o sc ă to a re şi iu b ito a re d e
în ţe le p c iu n e 352 are c u sin e şi Iu d a şi Ie ru sa lim u l. Iu d a , în
în ţe le s d u h o v n ic e s c , în s e a m n ă v ie ţu ire a ca m ă rtu ris ire a p rin
fa p te îm p re u n ă c u g â n d u rile ce o su sţin , p e m ă s u ra ce
în s e m n e a z ă m in te a în u rc u ş u l ei.353 C ăci lu d a se tă lm ă c e şte
m ă rtu risire . Ia r Ie ru sa lim u l, în ţe le s a leg o ric, este
d e p rin d e re a p a ş n ic ă “ cu a d e v ă ru l şi cu v e d e rile
d u m n e z e ie şti c a re îl alcă tu ie sc. S c u rt v o rb in d , p e Iu d a îl are
m in te a ca filo so fie lu c ră to a re , ia r Ie ru sa lim u l ca in iţie re
ta in ic ă în co n te m p la ţie . A ş a d a r c â n d m in te a în ţe le a p tă p rin
h a ru l d u m n e z e ie sc a re s p in s p rin filo s o fia lu c ră to a re şi
c o n te m p la tiv ă to a tă p u te re a ce s-a rid ic a t îm p o triv a v irtu ţii

352 Toată mintea gnostică şi filosoafă, adică cea care cultivă cunoştinţa şi
activitatea morală.
353 Un loc clasic despre persistenţa activităţii morale pe treapta
superioară a gnozei. Cu cât înaintează mintea pe treptele cunoaşterii,
cu atât sporeşte omul în activitatea virtuoasă. Iar prin înaintarea în
făptuirea virtuoasă, sporeşte în virtute, sau în modul mărurisitor al
vieţii (τον κατ' έξομολόγησιν τρόπον). E firesc să fie aşa. Cu cât
cunoaştem mai mult pe Dumnezeu, aşadar sfinţenia Lui, ne dăm seama
de inferioritatea noastră morală. Şi viaţa noastră devine tot mai mult o
mărturisire a acestui fapt.
Ideea de ,,mod” a Sf. Maxim, care imprimă un fel practic de-a fi
întregii vieţi (modul pătimitor, modul mărturisitor etc.); poate fi
aropiată de ideea „existenţialelor” din filosofia lui Heidegger.

248
Sfântul Maxim Mărturisitorul
şi c u n o ştin ţe i şi a d o b â n d it o v ic to rie d e p lin ă a su p ra
d u h u rilo r ră u tă ţii, d a r a c e s t fa p t n u o d e te rm in ă să ad u c ă
c u v e n ita m u lţu m ire lu i D u m n e z e u , a u to ru l b iru in ţe i, ei se
în a lţă cu in im a , so c o tin d u -se p e sin e c a u z a în tre g ii isp răv i,
a tu n c i p e n tru p ric in a că n u i-a ră s p lă tit lu i D u m n e z e u , d u p ă
b in e fa c e re a d e ca re s-a îm p ă rtă şit, su p o rtă n u n u m a i ea
m â n ia p ă ră sirii ce v in e a su p ra ei, ci Iu d a şi Ie ru sa lim , ad ic ă
d e p rin d e re a ac tiv ită ţii şi a co n te m p la ţie i. C ăci în d a tă se
ră sc o a lă , c u în g ă d u in ţa lu i D u m n e z e u , p a tim ile d e o c a ră
îm p o triv a a c tiv ită ţii m o ra le şi în tin e a z ă c o n ştiin ţa ca re a fo st
p â n ă a c u m cu rată, iar, p ă re rile m in c in o a s e se a m e ste c ă în
c o n te m p la re a lu c ru rilo r şi s trâ m b ă c u n o ştiin ţa c a re a fo st
m a i în a in te d re a p tă (4).
C ăci e x istă o re g u lă şi o le g e a P ro v id e n ţe i a şe z a tă
în fă p tu ri, p o triv it c ă re ia cei ce s-a u a ră ta t n e re c u n o sc ă to ri
p e n tru b u n u rile p rim ite , su n t p o v ă ţu iţi sp re re c u n o ş tin ţă p rin
c e le p o triv n ic e , tre b u in d să fa c ă e x p e rie n ţa c e lo r c o n tra re ca
să cunoască p u rta re a d u m n e z e ie a s c ă ca re le -a d ă ru it
b u n u rile , Şi s -a râ n d u it aşa, ca n u c u m v a, în g ă d u in d u -n i-se
d e P ro v id e n ţă să n e p ă s tră m n e c lin tită p ă re re a d e n o i în şin e
p e n tru fa p te le c e le b u n e , să n e ro sto g o lim în d is p o z iţia
o p u s ă a m â n d rie i, s o c o tin d v irtu te a şi c u n o ştin ţa ca iz b â n z i
fire şti ale n o a stre , n u ca d a ru ri d o b â n d ite p rin har. în ac e st
ca z am fi ca a c e ia ca re se fo lo se sc d e b in e p e n tru a fa ce răul
şi lu c ru rile p rin ca re a r tre b u i să fa c ă în n o i şi m a i n e c lin tită
c u n o ş tin ţa d u m n e z e ie a sc ă , n e -a r p rile ju i b o a la ig n o ră rii lui
D u m n e z e u (5)
C ăci c e l ca re-şi în c h ip u ie că a a ju n s la c a p ă tu l d in
u rm ă al v irtu ţii, n u v a m a i în tre b a d e ca u z ă d in c a re izv o ră sc
v irtu ţile , ci v a c irc u m sc rie p u te re a d o rite i lo r n u m a i d e sin e,
p ă g u b in d u -s e în s u ş i d e c o n d iţia m â n tu irii sale, a d ic ă d e
D u m n e z e u . D a r c e l ce-şi sim te să ră c ia sa n a tu ra lă în c e e a ce

249
Filocalia
p riv e ş te v irtu ţile , n u v a în c e ta să a le rg e c u g ra b ă sp re C e l ce
p o a te îm p lin i lip s a sa (6).
C u d re p ta te v in e d e c i p e d e a p s a p e s te m in te a care
se în ă lţă în c u g e tă rile sale. Ia r a c e a stă p e d e a p s ă c o n stă în
p ă ră s ire a ei, s a u în în g ă d u in ţa ce o d ă D u m n e z e u d e a fi
tu lb u ra tă d e d ra c i în a c tiv ita te a ei, a d ic ă în lu d e e a , şi în
c o n te m p la ţia ei, a d ic ă în Ie ru sa lim , ca să c â ştig e c o n ştiin ţa
n e p u tin ţe i sa le n a tu ra le şi c o n ştiin ţa p u te rii şi a h a ru lu i
d u m n e z e ie sc , ca re o ap ără şi îi d ă ru ie ş te to a te b u n u rile . P rin
a c e a s ta se v a sm eri a lu n g â n d d e la sin e c u to tu l tru fia străin ă
şi p o triv n ic ă firii. D re p t u rm a re n u v a m a i v e n i a su p ra ei
c e a la ltă m â n ie , ce a a re tra g e rii d a ru rilo r h ă ră z ite , c u m n -a
m a i v e n it p e s te E z e c h ia , ca re în d a tă ce n -a m a i v e n it p e s te el
p rim a m â n ie , s a u p ă ră sire , s-a sm erit, şi a a ju n s la c u n o ştin ţa
C elu i ce i-a d ă ru it b u n u rile . C ăci d u p ă cu v in te le : “ Şi s-a
a b ă tu t m â n ie p e s te el şi p e s te Iu d a şi Ie ru s a lim “ se spune:
“ şi n -a m a i v e n it p e s te el m â n ia D o m n u lu i în z ile le lui
E z e c h ia “ . A d ic ă n -a m ai v e n it c e a la ltă m â n ie , cea a
re tra g e rii d a ru rilo r, fiin d c ă p rim a p ă ră sire l-a în v ă ţa t să fie
re c u n o sc ă to r. C ăci cel ce n u se c u m in ţe şte p rin p rim u l fel d e
m â n ie , sa u p ă ră sire , ca să v ie la sm e re n ie , are d e su p o rta t cu
s ig u ra n ţă c e a la ltă m â n ie , c a re îl d e s p o a ie de lu c ra re a
d a ru rilo r şi-i lip se şte d e p u te re a care-1 p ă z e a m a i în ain te.
“ S tric a -v o i g a rd u l v ie i“ , z ic e D um nezeu d e sp re
n e re c u n o s c ă to ru l Isra e l, “ şi v a fi d e ja f; s u rp a -v o i z id u l şi v a
fi c ă lc a tă în p ic io a re . Ş i-v o i p ă ră si v ia m e a şi n u v a m a i fi
n ic i tă ia tă , n ic i să p a tă şi v o r p o ru n c i n o rilo r să n u m a i p lo u ă
p e s te e a “ .354 A c e la şi lu c ru se p o v e s te ş te a leg o ric că l-a p ă ţit
şi S au l, p rim u l re g e al Iui Isra el. A c e la , p rim in d p rin u n g e re
d e o d a tă c u d re g ă to ria re g e a s c ă şi h a ru l p o o ro c ie i, fiin d c ă n u
l-a p ă z it p e a c esta, p rim e şte ca p rim a m â n ie c h in u ire a d in

354 Isaia 5, 1-6.

250
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p a rte a d u h u lu i ră u (7). Ia r fiin d c ă n u şi-a v e n it la sim ţire ,
p rin a c e a s ta şi-a a g o n isit c e a la ltă m â n ie şi a sfâ rşit cu v ia ţa ,
a ju n g â n d p e n tru n e c h ib z u in ţa lui, în fa ţa m o rţii lip s it d e
o ric e p ie ta te . A c e a stă tris tă p ă ţa n ie a lui o a ra tă fa p tu l că
în tâ i este c h in u it d e d ra c i, p e u rm ă re c u rg e d e b u n ă v o ie la
d e m o n i p rin v ră jito a re şi le a d u c e c u lt v ră jito re sc în to c m a i
c a n e c re d in c io şii.355
D eci dacă p rin E z e c h ia în ţe le g e m m in te a
iu b ito a re d e în ţe le p c iu n e , p rin lu d e e a a c tiv ita te a , ia r p rin
Ie ru s a lim c o n te m p la ţia , c â n d v o m b ă g a d e se a m ă că m in te a
p ă tim e ş te c e v a în o a re c a re ch ip , să c re d e m că d e o d a tă cu
m in te a p ă tim e ş te şi p u te re a ei fă p tu ito a re şi c o n te m p la tiv ă
p rin ra ţiu n ile ca re le su sţin . C ăci n u este cu p u tin ţă să
p ă tim e a s c ă su b ie c tu l, fă ră să p rim e a sc ă şi ce le c u p rin se în
su b ie c t (8).
D e c i în ţe le s u l sp iritu a l se a rm o n iz e a z ă p e rfe c t cu
c u v â n tu l S c rip tu rii, în c â t n u se d u c e n ic i o b â rfire ju d e c ă ţilo r
d u m n e z e ie ş ti şi n u e ră stu rn a tă n ic i o a ltă p o ru n c ă (9). C ăci
d u p ă în ţe le s u l sp iritu a l p e c a re 1-am d a t n u se în a lţă n u m a i
E z e c h ia , ad ic ă m in te a , c u g e tâ n d m a re lu c ru d e sp re isp ră v ile
sale, ci se în a lţă îm p re u n ă cu ea şi Iu d a şi Ie ru s a lim u l, ad ic ă
a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia , a şa c u m n ic i n u p ă tim e sc a c e ste a
lu a te în sin e, d e v re m e ce n u e x istă c a ip o s ta su ri p ro p rii. D e
a c e e a n u v in e n u m a i p e ste E z e c h ia , ad ică p e s te m in te ,
m â n ia , ci şi p e s te Iu d a şi Ie ru sa lim . C ăci în d a tă ce se
în tin e a z ă m in te a în v re o p riv in ţă , se p ă te a z ă îm p re u n ă c u ea
şi a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia , c h ia r d a c ă n u s u n t p ă rta şe la
v in a ca re a d u c e m ân ia.
D e c i să n e a p lic ă m şi n o u ă în ţe le s u l c e lo r scrise.
C ăci, d eşi d u p ă isto rie a c e ste lu c ru ri s-a u în tâ m p la t cu
E z e c h ia ca tip , e le s-a u scris p e n tru n o i, sp re în d e m n d u h o v ­

355 I Regi 16, 14 urm.

251
Filocalia
n ic e sc . C ele sc rise a tu n c i n i se în tâ m p lă n o u ă în to td e a u n a în
ch ip sp iritu al, în tru c â t p u te re a v ră jm a şă e to td e a u n a g a ta d e
lu p tă îm p o triv a n o a stră . E le s-a u scris ca, a b so rb in d n o i p e
c â t p u te m to a tă S c rip tu ra în m in te , să n e lu m in ă m m in te a cu
în ţe le s u rile d u m n e z e ie şti, ia r tru p u l să-l fa c e m să
s tră lu c e a s c ă d e m o d u rile d e tră ire c o n fo rm e c u ra ţiu n ile
d u m n e z e ie şti în ţe le se , p re făc ân d u -1 în u n e a ltă c u v â n tă to a re
(ra ţio n a lă ) a v irtu ţii, p rin le p ă d a re a a fe c te lo r în n ă s c u te (10).
A c e s t lo c al S c rip tu rii se re fe ră d ec i la to t o m u l
iu b ito r d e D u m n e z e u şi v irtu o s , c a re s-a în c in s în ţe le p ţe şte
(în ch ip g n o stic ) cu p u te re îm p o triv a d ra c ilo r, a se m e n e a lui
E z e c h ia . D a c ă u n u i a stfe l d e o m i s-a r în tâ m p la u n atac d in
p a rte a d u h u rilo r re le , c a re p o a rtă ră z b o i cu m in te a lu i în chip
n e v ă z u t, ia r el, p rim in d p rin ru g ă c iu n e u n în g e r trim is d e
D u m n e z e u , a d ic ă ra ţiu n e a (in sp ira ţia ) u n e i în ţe le p c iu n i m ai
în a lte , a r ris ip i şi a r n im ic i to a tă c e a ta d ia v o lu lu i, d a r n -a r
so c o ti ap o i p e D u m n e z e u c a u za a c e ste i b iru in ţe şi m â n tu iri,
ci ş i-a r atrib u i sieşi to a tă b iru in ţa , se p o a te sp u n e că o m u l
a c e la n -a ră s p lă tit lu i D u m n e z e u d u p ă d a ru l L u i, în tru c â t n u
a c â n tă rit m ă rim e a m u lţu m irii c u m ă rim e a m â n tu irii şi n u a
m ă s u ra t în to c m a i d ra g o s te a (d isp o z iţia ) sa c u b in e fa c e re a .
C elu i ce l-a m â n tu it, (c ăci ră s p lă tire a c o n stă în d ra g o s te a
c o re s p u n z ă to a re a ce lu i m â n tu it fa ţă d e C el ce l-a m â n tu it,
d ra g o s te m ă s u ra tă p rin fa p te ), ci şi-a în ă lţa t in im a sa,
m â n d rin d u -s e cu d a ru rile p e ca re le-a p rim it, c a şi c u m n u
le -a r fi p rim it. U n a stfe l d e o m v a a v e a d e su p o rta t, cu
d re p ta te , m â n ia ce v in e a s u p ra lui. C ăci D u m n e z e u în g ă d u ie
d ia v o lu lu i să se ră z b o ia sc ă c u el m in ta l, ca p e p la n u l
a c tiv ită ţii să-i c la tin e m o d u rile v irtu ţii, ia r p e p la n u rile
c o n te m p la ţie i să-i tu lb u re ra ţiu n ile lim p e z i ale c u n o ştin ţe i,
în fe lu l a c esta, d ân d u -şi o m u l s e a m a d e slă b ic iu n e a p ro p rie ,
v a re c u n o a ş te că D u m n e z e u e s in g u ra p u te re c a re ră p u n e în

252
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n o i p a tim ile şi se v a sm eri p o c ă in d u -se şi le p ă d â n d u m fla ta
p ă re re d e sin e. P rin a c e a s ta v a re c â ştig a m ila lui D u m n e z e u
şi v a în to a rc e m â n ia ca re v in e d u p ă a c e e a a su p ra c e lo r ce n u
se că ie sc, ca să re tra g ă h a ru l ce p ă z e ş te su fle tu l, lă sâ n d
p u s tie m in te a n e re c u n o sc ă to a re (11).
Ia r p rin “z ile le re g e lu i E z e c h ia “ (1 2 ), S c rip tu ra a
în ţe le s p o a te d ife rite le ilu m in ă ri ce le p rim e şte to a tă m in te a
b in e c re d in c io a s ă şi iu b ito a re d e D u m n e z e u , c a re se ap lea că
p rin c o n te m p la ţie a su p ra lu c ru rilo r sp re a în ţe le g e
în ţe le p c iu n e a v e stită d e to a te în ch ip fe lu rit. P â n ă ce
a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia se în s o ţe ş te c u a c e ste ilu m in ă ri
(1 3 ), n u a u să su fe re d e o îm p u ţin a re a v irtu ţii şi a
c u n o ştin ţe i, S o a re le D re p tă ţii a d u c â n d în tr-o a stfe l d e m in te ,
p rin ră s ă ritu l S ău, a c e ste z ile (14).

S co lii

1. C e este m â n ia lui D u m n e z e u ?
2 . C u m p o a te fi în ţe le a s ă şi în alt ch ip m â n ia lui
D um nezeu?
3. A c e lo r ce a sc u ltă n u m a i d e literă.
4 . P e cel ce se în a lţă p e n tru fa p te le sa le îl a ju n g e
n e c in s te a p a tim ilo r, ia r p e cel ce se m â n d re şte c u cu n o ştin ţa ,
ju d e c a ta ce a d re a p tă li la să să se a b a tă d e la c o n te m p la ţia
ad e v ăra tă .
5. P rin re g u la şi le g e a să d ite d e D u m n e z e u în
fă p tu ri, în ţe le g e P ro n ia su sţin ă to a re a lu c ru rilo r. A c e a s ta
p o v ă ţu ie ş te , d u p ă o d re a p tă ju d e c a ta , sp re re c u n o ştin ţă p e
cei ce s-a u a ră ta t n e re c u n o sc ă to ri p e n tru b e lşu g u l
b in e fa c e rilo r faţă d e C el ce le -a h ă ră z it; şi a n u m e aşa că le
ră re ş te b in e fa c e rile . E a îi tre z e ş te a d e se a p e a c e ia la sim ţire
p rin ce le p o triv n ic e , fă cân d u -i să c u n o a s c ă p e C e l ce le -a

253
Filocalia
h ă ră z it b u n u rile . C ăci p ă re re a d e sin e p e n tru v irtu te şi
cu n o ştin ţă , d a c ă n u e c e rta tă p rin p e d e a p să , n a ş te b o a la
m â n d rie i, ca re p ro d u c e o d is p o z iţie v ră jm a ş ă lu i D u m n e z e u .
6. C e l ce a c u n o s c u t in su fic ie n ţa v irtu ţii sale,
n ic io d a tă n u se o p re şte d in d ru m u l ei. C ăci d a c ă a r fa ce aşa,
s-a r p ă g u b i d e în c e p u tu l şi ţin ta ei, a d ic ă d e D u m n e z e u ,
o p rin d u -şi m iş c a re a d o rin ţe i în ju r u l său. în a c e st caz şi-a r
în c h ip u i că a a ju n s d e să v â rşire a , în v re m e ce el a c ă zu t d e la
C e l cu a d e v ă ra t ex iste n t, sp re ca re tin d e to a tă m iş c a re a ce lu i
ce se sârg u ie şte .
7. N e s im ţire a p a g u b e i ce o su fe ră v irtu ţile este
ca le lu n e c o a s ă sp re n e c re d in ţă . C ăci cel ce p e n tru p lă c e rile
tru p u lu i s-a o b işn u it să n u m a i a sc u lte p e D u m n e z e u , v a
tă g ă d u i şi p e D u m n e z e u în su şi c â n d se v a iv i p rile ju l,
p re ţu in d v ia ţa tru p u lu i m a i m u lt d e c â t p e D u m n e z e u , d u p ă
ce a p u s p lă c e rile a c e ste ia m a i p re su s d e c â t v o ia lui
D um nezeu.
8. S u b ie c t n u m e ş te m in te a , ca u n a ce este c a p ab ilă
d e v irtu te şi cu n o ştin ţă . Ia r ce le c u p rin se în su b ie c t su n t
a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia , ca re sta u faţă d e m in te în ra p o rt
d e a c c id e n te . D e a c e e a ele su fe ră în to t c h ip u l îm p re u n ă cu
m in te a ca re p ă tim e ş te , a v â n d o ric e m iş c a re a a c e le ia d re p t
în c e p u t al sc h im b ă rii lo r p ro p rii.
9. O altă p o ru n c ă este ac eea , c a re râ n d u ie şte ca
fiu l să n u m o a ră p e n tru tatăl.
10. A fe c te le în n ă s c u te ale tru p u lu i, c â n d su n t
c â rm u ite d e ra ţiu n e su n t slo b o d e d e o sâ n d ă , d a r c â n d se
m iş c ă fă ră ra ţiu n e îşi atra g o sâ n d a . D e c i tre b u ie lep ă d a te
afe c te le , în tru c â t m işc a re a lo r, d eşi în n ă sc u tă , e în tre b u in ţa tă
a d e se o ri îm p o triv a firii, n e fiin d c â rm u ită d e ra ţiu n e .356
11. M â n ie m â n tu ito a re este în g ă d u in ţa ce o a c o rd ă

356 Patima are ca pricină o întrebuinţare iraţională a afectelor.

254
Sfântul Maxim Mărturisitorul
D u m n e z e u d ra c ilo r să ră z b o ia s c ă p rin p a tim i m in te a ca re s-a
în ă lţa t. S c o p u l ei este ca m in te a , p ă tim in d ce le d e n e c in ste ,
d u p ă ce s-a lă u d a t c u v irtu ţile , să c u n o a sc ă c in e este
d ă tă to ru l lor, sa u ca să se v a d ă d e z b ră c a tă d e b u n u rile
stră in e , p e ca re a s o c o tit că le are d e la sin e, fă ră să le fi
p rim it.
12. C e su n t z ile le re g e lu i E z e c h ia , în ca re n u v in e
m â n ia ?
13. lu d e e a şi Ie ru sa lim u l su n t, în în ţe le s ta in ic ,
fă p tu ire a şi co n te m p la ţia .
14. S o a re le D re p tă ţii e ste D o m n u l şi D u m n e z e u l
şi M â n tu ito ru l tu tu ro r lisu s H risto s.

în tre b a re a 53

Iarăşi zice despre Ezechia: “Ş i l-au îngropat p e el


p e înălţim ea mormintelor fiilo r lu i David. Ş i slavă şi cinste
i-au dat to t lu i Iuda şi cei ce locuiesc în Ierusalim “.357 Ce
este înălţimea m ormintelor, şi celelalte?

R ă sp u n s

D a v id , lu a t în în ţe le s sp iritu a l, este D o m n u l n o s tru


lis u s H risto s, p ia tra p e ca re a u aru n c a t-o c u d isp re ţ zid ito rii,
a d ic ă p re o ţii şi c ă p e te n iile Iu d e ilo r, şi ca re a a ju n s în ca p u l
u n g h iu lu i, a d ic ă al B ise ric ii.358 C ăci u n g h iu l este B ise ric a ,
d u p ă S crip tu ră. F iin d c ă p re c u m u n g h iu l fa ce u n ire a a d o u ă
z id u ri, p e ca re le îm p re u n ă în tr-o le g ă tu ră in d iso lu b ilă , a ş a şi
B is e ric a s-a fă c u t u n ire a a d o u ă p o p o a re , îm p re u n â n d la u n
lo c p e cei d in tre n e a m u ri şi p e cei d in lu d e i în tr-o s in g u ră

357 II Paralip. 32, 33.


358 Psalm 118, 22; Matei 21, 42.

255
Filocalia
în v ă ţă tu ră d e c re d in ţă şi strâ n g â n d u -i în tr-u n s in g u r cuget.
Ia r p ia tra d in c a p u l ac estu i u n g h i este H risto s, C e l ce e cap
al în tre g u lu i tru p .359 C ăci n u m e le lu i D a v id tă lm ă c it
în s e a m n ă “ d is p re ţu ire “ . Ia r a c e s ta n u e ste d e c â t C u v â n tu l şi
F iu l lu i D u m n e z e u , C e l ce p e n tru m in e a îm b ră c a t ch ip d e
ro b 360 şi s-a lă s a t o c ă râ t d e o a m e n ii ca re n -a u c re z u t
a d e v ă ru lu i şi d is p re ţu it d e p o p o ru l p lin d e p ă c a te .361 E ste
p ă s to ru l cel b u n , ca re şi-a p u s su fle tu l S ău p e n tru o i362 şi a
o m o râ t le u l şi u rs u l363 a d ic ă a sm u ls d in fire m â n ia şi p o fta ,
ca re sfâ şia u fo rm a ch ip u lu i d u m n e z e ie s c ce se a fla în n o i
p rin ra ţiu n e . E ste tâ n ă ru l îm b u jo ra t, p e n tru p a tim a m o rţii,
îm p o d o b it c u o c h i fru m o şi,364a d ic ă c u sla v a ra ţiu n ilo r m ai
în a lte ale P ro v id e n ţe i şi Ju d e c ă ţii (c ăci o ch ii C u v â n tu lu i su n t
J u d e c a ta şi P ro v id e n ţa ), p rin ca re, c h ia r c â n d p ă tim e şte
p e n tru n o i, s u p ra v e g h e a z ă to ate. E ste o m o râ to ru l lu i G o lia t
cel sp iritu a l şi în g â m fa t, a d ic ă al d ia v o lu lu i ca re are sta tu ra
d e c in c i co ţi,365 d in p ric in a p a tim ii ce lu c re a z ă p rin ce le cin ci
sim ţu ri ale n o a s tre (1); cari s ta tu ră d ia v o lu lu i se în a lţă atâta,
c â t se în tin d e lu c ra re a sim ţu rilo r n o a stre în ch ip p ă tim a ş
sp re ce le se n sib ile . E ste îm p ă ra tu l lu i Isra e l cel a d e v ă ra t şi
v ă z ă to r d e D u m n e z e u , c h ia r d ac ă S aul, a d ic ă p o p o ru l v e c h i
cel d u p ă le g e se în fu rie , c h in u it d e p is m ă d in p ric in a
n e c re d in ţe i, în tru c â t n u se p o a te lip si d e s la v a ce a trec ăto are .
P rig o n it d e ac ela, D a v id , îm p ă ra tu l m e u , îi ia su liţa şi v a su l

359 Col. 1, 18.


360 Filip. 2, 7.
361 Psalm 21, 7.
362 In. 10, 11.
363 I Regi 17, 36.
364 I Regi 16, 12; I Regi 17, 4.
365 I Regi 16, 51; I Regi 17, 4.

256
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e ap ă ,366 a d ic ă a p o p o ru lu i v e c h i p u te re a v irtu ţii c u fa p ta şi
h a ru l c o n te m p la ţie i c u n o sc ă to a re (2 ), p e ca re le d ă iară şi
c e lo r ce v in la el c u cred in ţă, a d ic ă a c e lo ra d in tre Iu d e i care
v o r m o ş te n i m â n tu ire a , p rim in d v e s te a îm p ă ră ţie i S ale.
D e a se m e n e a îi ta ie a c e lu ia a rip a v e şm â n tu lu i, p e
c â n d şa d e în p e şte ră ca să le p e d e p riso s u l sto m a c u lu i, ad ic ă
ia d e la p o p o ru l cel v e c h i în a lta c u v iin ţă a filo so fie i m o ra le ,
sa u în ă lţim e a în ţe le s u rilo r d in în v e lişu l s im b o lu rilo r şi
g h ic itu rilo r leg ii. E l so c o te şte că n u se c u v in e şi n u e d re p t
c a p o p o ru l Iu d e ilo r, ad ic ă al o a m e n ilo r p ă m â n te ş ti şi iu b ito ri
d e tru p , ca re şa d e în v e a c u l a c esta, s a u în lite ra leg ii, ca într-
o p e şte ră , în c h iz â n d fă g ă d u in ţe le d u m n e z e ie şti ale b u n u rilo r
n e s tric ă c io a s e în s tric ă c iu n e a c e lo r tre c ă to a re , să a ib ă
p o d o a b a ce a sp iritu a lă a p o ru n c ilo r leg ii, ca p e o arip ă a
v e ş m â n tu lu i p e ca re să o d u c ă p rin a b u z la stric ă c iu n e (3 ).367
A c e s ta este D a v id cel sp iritu a l, a d e v ă ra tu l p ă s to r
şi îm p ă ra t, ca re su rp ă p u te rile v ră jm a şe . E ste p ă s to r p e n tru
cei ce se în d e le tn ic e sc în c ă c u filo s o fia lu c ră to a re şi p a sc ca
p e o ia rb ă c o n te m p la ţia n a tu ra lă ; şi îm p ă ra t p e n tru cei ce şi-
a u re în n o it fru m u se ţe a ch ip u lu i d a t lor, făcân d u -1 a se m e n e a
m o d e lu lu i, p rin le g ile şi ra ţiu n ile d u h o v n ic e şti, ia r a c u m stau
c u m in te a n e m ijlo c it în fa ţa m a re lu i îm p ă ra t al v e a c u rilo r368
şi o g lin d e sc fru m u se ţe a n e a p ro p ia ţă ,369 d a c ă se p o a te sp u n e
a şa (4).
D e c i fiii ac e stu i D a v id su n t to ţi S fin ţii d in v e a c ,
c a u n ii ce s-a u n ă sc u t d in el în d u h . Şi m o rm in te le a c e sto r fii
s u n t a m in tirile v ie ţu irii lo r p ă m â n te ş ti d u p ă D u m n e z e u .370

366 I Regi 26, 12.


367 I Regi 24, 4.
368 I Tim. 1, 17.
369 I Cor. 13, 12, 15.
370 în greceşte τα μνημεία (monumentele) înseamnă monumentele
amintitoare; τα μνημεία (mormintele) şi αί μνημαι (amintirile) sunt

257
Filocalia
Ia r rid ic ă tu ra p e ca re s u n t a şe z a te a c e ste m o rm in te este
în ă lţim e a c u n o ştin ţe i şi a iu b irii lo r d e D u m n e z e u . A c o lo
în m o rm â n te a z ă m in ţe a , aşe z â n d -o în lo c a şu l m e rita t al
fe ric irii, to t Iu d a şi cei ce lo c u ie sc în Ie ru sa lim , ad ică
m o d u rile ac tiv ită ţii şi ra ţiu n ile c u n o ştin ţe i c u p rin se în
a d e v ă ra ta c o n te m p la ţie (5). D a r n u m a i m in te a ce a m u rit, în
se n s lă u d a b il, tu tu ro r lu c ru rilo r şi a n u m e c e lo r se n sib ile p rin
le p ă d a re a lu c ră rii sim ţu rilo r, ia r c e lo r in te lig ib ile p rin
o p rire a m iş c ă rii m in ta le .371
D e c i E z e c h ia în s e m n â n d p u te re a lu i D u m n e z e u ,
a d ic ă m in te a p u te rn ic ă în a c tiv ita te şi p re a lu m in a tă în
cu n o ştin ţă , p rin în m o rm â n ta re a lu i avem să în ţe le g e m
în m o rm â n ta re a m in ţii a tu n ci c â n d a c e s ta m o a re , ad ică a tu n ci
c â n d se d e s fa c e c u v o ia d e to a te ce le c re a te şi se rid ic ă la
ce le n e c re a te (6). în m o rm â n ta re a ei o fa ce to t lu d e a şi cei ce
lo c u ie sc în Ie ru sa lim , a d ic ă a c tiv ita te a v irtu o a să a ei şi

înrudite etimologic.
371 Despre moartea mistică a minţii în Dumnezeu, adică despre încetarea
lucrărilor ei naturale, pentru a fi înlocuite de lucrările necreate
dumnezeieşti, a vorbit Sf. Maxim şi în cap. 62 din Suta a II-a cap.
Despre Dragoste (Filoc. Rom. Vol. II, p. 139). în Ambigua (P.G. 91,
1113) spune că sufletul are trei feluri de mişcări: a minţii, care,
mişcându-se în chip neştiut în jurul lui Dumnezeu, nu-L cunoaşte
nici una din făpturi, din pricina transcendenţei Lui; a raţiunii care
defineşte pe cel necunoscut numai după cauză, prin raţiunile adunate
din lume; şi a simţirii, care din icoanele văzute din afară adună ca
nişte simboluri raţiunile mai sus pomenite. Toate aceste trei mişcări
trebuiesc depăşite. Cea a simţirii prin uitarea icoanelor sensibile şi
păstrarea în raţiune numai a raţiunilor lor; cea a raţiunii prin
unificarea tuturor raţiunilor într-o singură cugetare simplă şi
neîmpărţită; iar cea a minţii prin desfacerea de toate cele create şi
prin odihna ei chiar şi de lucrarea naturală, adunându-se întreagă în
Dumnezeu. Aşadar moartea mistică a minţii înseamnă depăşirea
chiar şi a cugetării ei supraraţionale, intuitive, nedefinite.

258
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c o n te m p la ţia a d e v ă ra tă în tru c u n o ş tin ţă .372 Şi e a are lo c, “p e
în ă lţim e a m o rm in te lo r fiilo r lu i D a v id “ , a d ic ă e rid ic a tă la
în ă lţim e a a m in tirii S f i n ţ il o r d in v ea c. “ Şi i-a u d a t m in ţii
s la v ă şi c in ste “ ; slav ă, ca u n e ia ce a a ju n s p rin c u n o ştin ţa
sp iritu a lă d e a s u p ra tu tu ro r ra ţiu n ilo r d in lu c ru ri, ia r cin ste,
c a u n e ia c a re s-a c u ră ţit d e to a te p a tim ile şi şi-a fă cu t
m iş c a re a s im ţu rilo r (sim ţirii) n e su p u s ă le g ilo r n a tu ra le din
lu c ru ri (7).
S a u p o a te c a re v a d in tre cei fo a rte râ v n ito ri ar
s p u n e că s la v a este fru m u se ţe a su p re m ă a ch ip u lu i, ia r
c in s te a im ita re a ex a c tă a a se m ă n ă rii; şi că p e c e a d in tâ i o
p ro d u c e c o n te m p la re a a d e v ă ra tă a ra ţiu n ilo r d u h o v n ic e şti,
ia r p e ce a d e -a d o u a, îm p lin ire a sc ru p u lo a să şi sin c e ră a
p o ru n c ilo r (8). P e a c e s te a av â n d u -le m a re le E z e c h ia , a fo st
în m o rm â n ta t p e în ă lţim e a m o rm in te lo r fiilo r lu i D a v id . D a c ă
c in e v a a r v re a să re d e a m a i lim p e d e a c e st lu c ru , în lo c d e
c u v in te le ; “ L -a u în m o rm â n ta t p e el la în ă lţim e a m o rm in te lo r
lu i D a v id “ , a r p u te a sp u n e: “ A u a şe z a t a m in tire a lu i E z e c h ia
la în ă lţim e a am in tirii S fin ţilo r d in v e a c “ .
S ă b ă g ă m d e se a m ă că n u s-a zis: “în m o rm in te le
lu i D a v id , s a u p e în ă lţim e a m o rm in te lo r lu i D a v id “ . C ăci
a tâ t ra ţiu n e a ce a d u p ă tru p a D o m n u lu i, c â t şi m o d u l v ie ţii
S ale su n t m a i p re su s d e o ric e c o m p a ra ţie c u fă p tu rile şi
a n u m e n u n u m a i c u o a m e n ii, ci şi c u în g e rii, fiin d cu
d e s ă v â rş ire n e c u p rin se , c a să n u m a i v o rb im d e în ţe le s u l
n e a ju n s al d u m n e z e irii sale in fin ite (9). D e c i e p lă c u t lu c ru
c h ia r şi o m u lu i ce lu i m a i se n sib il la c e e a ce în s e a m n ă
m ă re ţie , să fie în m o rm â n ta t în m o rm in te le fiilo r lu i D a v id ,
sau , c e e a ce-i o s u p re m ă c in ste , p e în ă lţim e a m o rm in te lo r

372 Contemplaţia adevărată de pe treapta gnozei (η κατα την γνωσιν


αληθης θεωρία). Deci şi gnoza trebuie lepădată când mintea
părăseşte lucrările ei.

259
Filocalia
fiilo r lu i D a v id . C ăci S c rip tu ra n u sp u n e d e n im e n i să fi fo st
în m o rm â n ta t în m o rm in te le lu i D a v id , c u a tâ t m a i p u ţin p e
în ă lţim e a m o rm in te lo r lu i D a v id . P e n tru că v ia ţa d u p ă tru p a
D o m n u lu i şi D u m n e z e u lu i şi M â n tu ito ru lu i n o s tru n u -şi
g ă se şte , p re c u m am sp u s, în n ic i u n se n s şi în n ic i u n chip,
co m p a ra ţie . C ăci se z ic e “V irtu te a lu i a a c o p e rit c e ru rile “ ,373
a d ic ă c h ia r şi d re p ta te a D o m n u lu i c a o m , a ră ta tă p rin tru p , a
a c o p e rit P u te rile d e su s, p rin c o v â rşito a re a , a b u n d e n ţă a
d re p tă ţii S ale, în to a te p riv in ţe le (1 0 ). C ăci n u e ra o m
sim p lu , ci şi D u m n e z e u c a re s-a în tru p a t, ca să în n o ia s c ă
p rin E l şi în tru E l fire a în v e c h ită a o a m e n ilo r şi să o facă
p ă rta ş ă d e fire a d u m n e z e ie a s c ă , a d ic ă să o fa c ă să le p e d e
to a tă stric ă c iu n e a , n e s ta to rn ic ia şi a lterarea . C ăci p rin
a c e s te a fire a n o a stră se fă c u se a s e m e n e a d o b ito a c e lo r, în c â t
ra ţiu n e a e ra c o v â rşită d e lu c ra re a sim ţu rilo r. A lu i să fie
sla v a în v eci.
S co lii

1. D ia v o lu l este d e c in c i coţi, z ic e , d in p ric in a


sim ţu rilo r. C ăci fă ră a c e s te a m iş c a re a n e s o c o tită a ră u tă ţii
lu i în s u fle tu l n o s tru n u p o a te sp o ri în c re şte re a p ă c a tu lu i.
2. “ S u liţa “ , z ic e , sim b o liz e a z ă p u te re a v irtu ţii, ia r
v a s u l d e a p ă in d ic ă ta in a c u n o ştin ţe i.
3. “P e ş te ră “ n u m e şte lu m e a a c e a sta şi lite ra legii.
Ia r S au l este p o p o ru l iu d a ic , a cărui m in te , în to rc â n d u -se d e
la lu m in a d u m n e z e ie a sc ă a c e lo r sp iritu a le , se a şe a z ă jo s în
în tu n e ric u l c e lo r le g a le şi în u m b ra lite re i, fo lo sin d
c re a ţiu n e a lu i D um nezeu şi le g e a sp re p ro d u c e re a
stric ă c iu n ii. C ăci cel ce m ă rg in e şte fă g ă d u in ţe le n e m u rito a re
n u m a i la lite ră şi la în fă ţiş ă rile lu c ru rilo r, ce c a d sub sim ţu ri,
le p re d ă stric ă c iu n ii, c a p e o m â n c a re p e c a re o p re fa c e în

373 Avacum 3,3.

260
Sfântul Maxim Mărturisitorul
e x c re m e n t, a ră tâ n d d in sfâ rşit, în c e p u tu l o p in ie i sa le d e sp re
D u m n e z e u .374 “ V e şm â n tu l“ este în v e liş u l d e g h ic itu ri ale
leg ii, ia r “ a rip a “ lu i su b lim ita te a se n s u rilo r d e s c o p e rite p rin
c o n te m p la ţia d u h o v n ic e a sc ă . A c e a s tă s u b lim ita te e tă ia tă d e
la a c e e a ca re in te rp re te a z ă Sf. S c rip tu ră n u m a i d u p ă sim ţu ri.
4 . D o m n u l e n u m it p ă s to ru l a c e lo ra ca re su n t
că lă u z iţi p rin c o n te m p la ţia n a tu ra lă sp re s ta u lu l“ d e sus şi
îm p ă ra tu l c e lo r ce se su p u n le g ii d u h u lu i şi sta u lâ n g ă tro n u l
h a ru lu i lu i D u m n e z e u , p rin c o n ta c tu l s im p lu al m in ţii, p e
te m e iu l c u n o ştin ţe i c e le i n e îm p ă rţite .
5. C ei ce lo c u ie sc în lu d e e a , su n t m o d u rile d e
a c tiv ita te v irtu o a să , ia r cei ce lo c u ie sc în Ie ru sa lim su n t
ra ţiu n ile c u n o a şte rii ce se c u p rin d în co n te m p la ţie .
6. M o a rte a v re d n ic ă de la u d ă a m in ţii este
d e s fa c e re a ei v o lu n ta ră d e to a te lu c ru rile . D u p ă a c e a s ta
p rim e ş te v ia ţa d u m n e z e ie a sc ă p rin h ar, d o b â n d in d în lo c d e
lu c ru ri, în ch ip n e în ţe le s, p e F ă c ă to ru l lu c ru rilo r.
7. “ S la v ă“ n u m e ş te c u n o ştin ţa id e n tific a tă şi
n e m ă rg in ită de n ic i o ra ţiu n e , ia r “ c in ste “ m iş c a re a
n e re ţin u tă a v o in ţe i în v irtu te , p o triv it cu firea.
8. C u n o ş tin ţa ca re n u u ită n im ic , fiin d o m iş c a re
in d e fin ită şi m a i p re su s d e în ţe le g e re a m in ţii în ju r u l
in fin ită ţii d u m n e z e ie şti, în c h ip u ie ş te , p rin in d e fin itu l
e i,“ sla v a “ s u p ra in fin ită a a d e v ăru lu i. Ia r im ita re a v o lu n ta ră a
b u n ă tă ţii în ţe le p te a P ro v id e n ţe i, p rim e şte ca “ c in s te “
a se m ă n a re a v ă d ită a m in ţii c u D u m n e z e u , în tip ă rită în
d is p o z iţia sa lău n trică .
9. A s c u ltă N ile , c a re te tâ ră şti p e jo s , şi taci.
10. D u p ă în ţe le s u l m a i în a lt, D a v id este H risto s,
ia r m o rm â n tu l lu i a m in tire a d re p tă ţii L u i, ca re n -a re

374 Arătând din acest rezultat final, caracterul concepţiei sale iniţiale
despre Dumnezeu.

261
Filocalia
a se m ă n a re în to a tă fire a ra ţio n a lă . C ăci C u v â n tu l lui
D u m n e z e u fă c â n d u -se o m , n u şi-a m ă s u ra t d re p ta te a d u p ă
le g ile n a tu ra le ale tru p u lu i, ci a lu c ra t p rin tru p d re p ta te a
n a tu ra lă ce se a flă în E l ca în D u m n e z e u , n e fiin d lip s it d e
lu c ra re a n a tu ra lă .375

în tre b a re a 54

In cartea întâia a lu i Esdra s-a scris despre


Zorobabel: “Ş i când a ieşit tânărul ridicându-şi faţa la cer,
înspre Ierusalim , a binecuvântat p e îm păratul Cerului,
zicând: D e la Tine este biruinţa, de la Tine înţelepciunea şi a
Ta este slava. Ş i eu sunt robul Tău. B ine eşti cuvântat, Cel
ce m i-ai dat m ie înţelepciune ş i ţie m ă m ărturisesc Doamne
al părinţilor".376 Ce înseamnă: “Ridicându-şi faţa la cer
înspre Ierusalim ‘‘ş i celelalte?

R ăspuns

Z o ro b a b e l, d u p ă re g u la e x a c tă a lim b ii e b ra ic e , se
p ro n u n ţă c â n d asp ru , c â n d lin , şi e c â n d u n c u v â n t c o m p u s,
c â n d o îm p re u n a re d e d o u ă c u v in te d e sp ă rţite , c â n d u n
s in g u r c u v â n t e le m e n ta r. P ro n u n ţa t a sp ru a c e st c u v â n t
în s e a m n ă “ s ă m â n ţa tu lb u ră ră rii“ ,377 ia r p ro n u n ţa t lin,

375 A lucrat dreptatea naturală a lui Dumnezeu ce se află în El. Căci


aceasta nu era redusă la o prezenţă statică, potenţială după întrupare,
în sensul teoriilor moderne despre chenoză (de pildă S. Bulgacov) ci
îşi avea lucrarea corespunzătoare, prin care se manifesta.
376 III Esdra 4, 58 - 60.
377 Tulburarea ca stare obiectivă de confuzie şi dezordine pătimaşă există
înainte de orice coborâre a minţii ca spirit critic în ea. Dar ca fapt de
conştiinţă e dezvăluită de abia prin această trezire şi pătrundere a
minţii în ea, în baza căinţei. De aceea se poate spune de această primă

262
Sfântul Maxim Mărturisitorul
“ ră s ă ritu l tu lb u ră rii". C â n d e c u v â n t c o m p u s în se a m n ă :
“ ră s ă rit în tu lb u ra re “ , ia r c â n d fo rm e a z ă d o u ă c u v in te
d e s p ă rţite “ ră să ritu l d in îm p ră ş tie re “ . în sfâ rşit, c â n d e
c u v â n t u n ic , în s e a m n ă “în s ă ş i o d ih n ă “ (1).
Z o ro b a b e l este, aşa d ar, m in te a iu b ito a re de
în ţe le p c iu n e (filo so afă). P rim a d a tă ea e sem ăn a tă, d u p ă
d re p ta te p rin p o c ă in ţă , în “tu lb u ra re a “ p ro v o c a tă d e ro b ia
p a tim ilo r, în ai d o ile a râ n d u rm e a z ă “ ră s ă ritu l tu lb u ră rii“ ,
a d ic ă m in te a d ă la iv e a lă “ru ş in e a “ ce i-o p ric in u ie ş te
“ tu lb u ra re a “ p a tim ilo r, în al tre ile a râ n d v in e “ ră să ritu l în
tu lb u ra re “ , ad ic ă m in te a p rin c u n o ştin ţă a d u c e lu m in ă în
lu c ra re a c o n fu z ă a sim ţu rilo r în d re p ta te sp re c e le se n sib ile şi
n u le m a i la să p e a c e le a să se a p ro p ie d e lu c ru rile se n sib ile
fă ră ra ţiu n e .378 în râ n d u l al p a tru le a v in e “ră să ritu l d in
îm p ră ş tie re “ , a d ic ă m in te a o fe ră p u te rilo r su fleteşti,
îm p ră ş tia te în ju r u l lu c ru rilo r sen sib ile , ră să ritu l fa p te lo r
d re p tă ţii ca re d ă n a şte re ac tiv ită ţii ra ţio n a le , în tru c â t a c e a sta
n u m a i e lip sită d e c u n o a şte re a p rin c o n te m p la ţie , care
re a d u c e p u te rile îm p ră ş tia te sp re re a lită ţile sp iritu a le , în
râ n d u l al c in c ile a m in te a d e v in e “ ea în săşi o d ih n ă “ , d u p ă ce
a îm p ă c iu it to a te şi a u n it a c tiv ita te a c u b in e le p rin fire, ia r

coborâre a minţii în ea că e sau sămânţă aruncată ,,în tulburare”, sau


„sămânţă a tulburării”, având adică să dea la iveală pentru conştiinţă
această tulburare sau confuzie. Nu e mai puţin adevărat ca tulburarea
sau confuzia obiectivă dată la iveală e o altfel de tulburare decât cea
care există ca fapt obiectiv. E deja o „ruşine”, o „tulburare” ce poartă
în ea germenele căinţei. Această dare la iveală a tulburării obiective şi
deci transformarea ei în tulburare subiectivă, se petrece în faza a doua,
„în răsăritul tulburării”.
378 Atât tulburarea ca stare pătimaşă obiectivă, cât şi tulburarea ca ruşine
pentru păcate e împrăştiată în această a treia fază, când mintea prin
lumina cunoştinţei ei se face deplin stăpână în suflet şi împrăştie
stăpânirea patimilor.

263
Filocalia
c o n te m p la ţia c u a d e v ă ru l p rin fire .379
C ăci to a tă a c tiv ita te a se să v â rşe şe te p e n tru b in e şi
to a tă c o n te m p la ţia ca u tă , c u n o a ş te re a n u m a i p e n tru ad e v ă r
(2). D u p ă ce s-a a ju n s la ele, n u v a m a i fi n im ic ca re să
stâ rn e a s c ă a c tiv ita te a su fle tu lu i, sa u să a tra g ă c o n te m p la ţia
lu i p rin v e d e ri străin e. C ăci su fle tu l a a ju n s a tu n ci d in c o lo
d e to t ce este şi se g â n d e şte , şi L -a îm b ră c a t p e D u m n e z e u
în s u ş i, ca re e sin g u r b u n şi a d e v ă ra t şi se află m a i p re su s d e
to a tă fiin ţa şi în ţe le g e re a .
M in te a d e v e n ită a stfe l, p rin d ife rite le p ro p ă ş iri în
v irtu te , ie s e în u rm a b iru in ţe i sale, d e la îm p ă ra tu l D a rie ,
a d ic ă d in le g e a n a tu ra lă ,380 d u p ă ce i-a a ră ta t a c e le ia p u te re a
iu b irii şi a a d e v ă ru lu i, p rin c o m p a ra re a v irtu ţilo r c u p a tim ile
(3 ) şi a lu a t d e la a c e e a sc riso ri c a re să în tă re a s c ă p o rn ire a ei
şi să o o p re a s c ă p e c e a a d u şm a n ilo r. Ia r d u p ă ce iese,
c u n o s c â n d d e u n d e i-a v e n it h a ru l b iru in ţe i, “îşi rid ic ă fa ţa le
cer, în s p re Ie ru s a lim şi b in e c u v â n te a z ă pe îm p ă ra tu l
C e ru lu i“ .
“F a ţa “ u n e i a stfe l d e m in ţi e ste d isp o z iţia a sc u n să
a su fle tu lu i, în ca re se află to a te tră s ă tu rile v irtu ţilo r. P e
a c e a s ta o rid ic ă m in te a “ la c e r“ , ad ic ă sp re în ă lţim e a
c o n te m p la ţie i, “ în s p re Ie ru s a lim “ , a d ic ă în sp re d e p rin d e re a
n a p ă tim irii (4).
S au p o a te p rin c u v in te le “ la ce r, în sp re
Ie ru s a lim “ ,se arată că m in te a c a u tă lo c a şu l ei d in ce r381 şi

379 Dacă în faza a treia mintea mai lasă puterile sufletului să se îndrepte
nepătimaş spre lucrurile sensibile, în faza a patra le trimite spre
realităţi inteligibile, în a cincea se odihneşte şi de această activitate,
adunându-se în Dumnezeu.
380 Legea (νόμος) fiind în greceşte de genul masculin, împăratul Darie
poate fi înţeles uşor ca legea ce stăpâneşte peste fire.
381 II Cor. 5, 1-2.

264
Sfântul Maxim Mărturisitorul
s p re c e ta te a c e lo r scrişi în c e ru ri382 (5), d e sp re ca re “ lu cru ri
p re a s lă v ite s-a u g ră it“ ,383 c u m z ic e D a v id .
C ăci n u p u te a să b in e c u v â n te z e p e D u m n e z e u fără
să-şi rid ic e fa ţa sa u d is p o z iţia su fle tu lu i, c o m p u să , c a n işte
tră s ă tu ri, d in m u lte şi fe lu rite v irtu ţi, sp re în ă lţim e a
c o n te m p la ţie i şi a cu n o ştin ţe i, p rin d e p rin d e re a n e p ă tim irii,
a d ic ă a stării p a ş n ic e şi n e v in o v a te (6 ).384
Şi ce z ice , rid ic â n d u -şi fa ţa ? “D e la T in e este
b iru in ţa “ . P rin “b iru in ţă “ a ra tă sfâ rşitu l fă p tu rii îm p o triv a
p a tim ilo r, c a p e o ră sp la tă a n e v o in ţe lo r d u m n e z e ie şti îm p o ­
triv a p ă c a tu lu i. “ Şi de la T in e în ţe le p c iu n e a '/ P rin
“ în ţe le p c iu n e “ a ra tă sfâ rşitu l la ca re se a ju n g e p rin
c o n te m p la ţie , sfâ rşit ca re în lă tu ră , p rin cu n o ştin ţă , to a tă
n e ş tiin ţa su fle tu lu i. “ Şi a T a este sla v a “ . “ S la v a “ n u m e şte
s tră lu c ire a fru m u se ţii d u m n e z e ie şti, ca re ira d ia z ă d in a c e le a
şi c o n s tă d in u n ire a b iru in ţe i şi a în ţe le p c iu n ii, a a c tiv ită ţii şi
a c o n te m p la ţie i, a v irtu ţii şi a cu n o ştin ţe i, a b u n ă tă ţii şi a
a d e v ă ru lu i. C ăci ac e ste a , u n in d u -se în tre o la ltă , ira d ia z ă o
s in g u ră s la v ă şi a c e e a a lu i D u m n e z e u 385 (7). D e a c e e a fo a rte
p o triv it ad a u g ă: “ Şi e u su n t ro b u l T ă u “ , ş tiin d că to a tă

382 Evr. 12, 23.


383 Ps. 86, 2.
384 Dispoziţia aceasta, ca faţă a sufletului, nu e stare de moment, ci un
chip sufletesc permanent, dobândit de om prin anumite deprinderi.
Ea deşi e ascunşă în suflet, se răsfrânge şi pe faţa de dinafară. Când
faţa dinlăuntru e o sinteză a tuturor virtuţilor, nu mai e o forţă urâtă,
ci o faţă frumoasă, care reprezintă totodată starea de nepătimire. Căci
starea de nepătimire constând din absenta oric ărei patimi, e tot una
cu prezenţa tuturor virtuţilor, odată ce orice patimă e alungată prin
virtutea corespunzătoare.
385 Cea mai mulţumitoare definiţie a slavei dumnezeieşti. Ea nu e o
însuşire sau o lucrare singulară a lui Dumnezeu, în rând cu celelalte,
ci strălucirea totală care iradiază din ansamblul tuturor însu şirilor şi
lucrărilor divine.

265
Filocalia
a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia , v irtu te a şi c u n o ştin ţa , b iru in ţa şi
în ţe le p c iu n e a , b u n ă ta te a şi ad e v ă ru l, le să v â rşe şte în n o i, ca
în n iş te o rg a n e , D u m n e z e u , n o i n e a d u c â n d n im ic d e c â t
d is p o z iţia ca re v o ie şte ce le b u n e (8). A c e a s tă d isp o z iţie i are
şi m a re le Z o ro b a b e l. De aceea adaugă, z ic â n d către
D um nezeu: “B in e eşti c u v â n ta t, C el ce m i-a i d a t m ie
în ţe le p c iu n e şi Ţ ie m ă m ă rtu ris e sc , D o a m n e al p ă rin ţilo r“ .
Ca ro b re c u n o s c ă to r, Z o ro b a b e l to a te le -a a trib u it lui
D um nezeu, ca re to a te le-a d ăru it. De la El a p rim it
în ţe le p c iu n e a , p rin c a re îi p o a te m ă rtu risi, c a u n u i D o m n al
p ă rin ţilo r, p u te re a b u n u rilo r h ă ră z ite . D re p t a c e e a spune:
“B in e eşti c u v â n ta t D o a m n e “ , a ră tâ n d p rin a c e a s ta că
D u m n e z e u are în ţe le p c iu n e a in fin ită , sau , m a i b in e zis, e
în s ă ş i în ţe le p c iu n e a , d e la ca re p rim in d şi el în ţe le p c iu n e , îi
m ă rtu ris e şte în ţe le p c iu n e a sa.
Ia r “D o m n al p ă rin ţilo r“ î l n u m e şte , ca să a ra te că
to a te isp ră v ile S fin ţilo r a u fo st în ch ip v ă d it d a ru ri ale lui
D u m n e z e u şi d e c i n ic i u n u l d in tre ei n -a v ru t n im ic , d e c â t
b u n u l ce i s-a d a t d e la D o m n ul D u m n e z e u , p e m ă su ra
re c u n o ş tin ţe i şi a b u n ă v o in ţe i ce lu i ce l-a p rim it; a stfe l sp u s,
fie c a re d in tre ei a d o b â n d it n u m a i a c ele b u n u ri, p e ca re le-a
a trib u it D o m n u lu i, ca re le -a d ă ru it (9).
D e c i “ p ă rin ţi“ n u m e ş te p e sfin ţii d in v e a c , C ăci
p rim in d c re d in ţa lo r şi im itâ n d u -le v ia ţa , a re u ş it p rin v o in ţă
să se n a s c ă d in a c e ia c u d u h u l, ca fiu n ă sc u t p rin v o in ţa sa
lib e ră d in p ă rin ţi ca re d e a s e m e n e a a u ac eastă c a lita te p rin
v o in ţa lo r lib eră . C a lita te a a c e a s ta este c u a tâ t m a i p re ţu ită la
D u m n e z e u d e c â t c a lita te a c e lo r ce d e v in p ărin ţi şi fii p rin
tru p şi n u p rin v o in ţă , cu c â t se d e o se b e şte p rin s u p e rio rita ta
fiin ţe i s u fle tu lu i d e tru p (10).
A c e s t Z o ro b a b e l este u n u l d in tre tin e rii ce s ta u în

266
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p re a jm a re g e lu i D a rie ,386 a d ic ă a le g ii n a tu ra le , şi c u p rin d e
to a tă în tin d e re a b u n u rilo r d u m n e z e ie şti d in o a m e n i în d o u ă
c u v in te . E l ris ip e şte c u te z a n ţa ce lo rla lţi şi a tra g e la sin e
le g e a ca re îm p ră ş tie p e s te fire, ia r a c e a sta d e c re te a z ă
s lo b o z ire a p u te rilo r s u fle tu lu i ţin u te în ro b ia s tră in ă a
p a tim ilo r.
D u h u rile re le , ca re ia u p a rte a tru p u lu i ca m a i
p ă m â n te s c su n t d o u ă, p rin în să şi d o im e a n u m ă ru lu i
in d ic â n d u -se c a ra c te ru l p ă tim a ş şi p ie rito r al tru p u lu i (11).
Ia r m in te a ce ţin e p a rte a su fle tu lu i, ca re e s im p lu d u p ă fiin ţă,
e u n a , fiin d e x p re sia u n ită ţii lu i n e p rih ă n ite , d e ca re n u se
p o a te a tin g e m o a rte a cu n ic i u n ch ip , în tru c â t n u ad m ite v re o
tă ie re ca re să-l îm p ă rţe a sc ă .
D eci z ic e unul d in tin e ri, a d ic ă cel d in tâi,
p re z e n tâ n d v ita lita te a p ă tim a ş ă a tru p u lu i: “ C e l m a i ta re este
v in u l“ .387 E l n u m e şte “v in “ to a tă în tin d e re a p a tim ilo r
iu b ito a re d e p lă c e ri, p e ca re le c irc u m sc rie în a c e s t sin g u r
cu v â n t. A c e s t “v in “ p ro v o a c ă “b e ţia “ ce sc o a te p e o m d in
m in ţi şi p e rv e rte şte în tre b u in ţa re a g â n d u rilo r fireşti. C ăci
s p u n e S crip tu ra: “ M â n ia d ra c ilo r este v in u l lo r şi m â n ia
a s p id e lo r fă ră v in d e c a re “ .388 E a n u m e şte , fie rb e re a p lă c e rilo r
tru p e ş ti “v in u l d ra c ilo r“ , ia r n e a s c u lta re a în g â m fa tă şi
d is p re ţu ito a re “v in u l a s p id e lo r“ . C ăci se sp u n e c e v a d e
a c e a s tă fiară, că sp re d e o se b ire d e to a te c e le la lte fiare ale
p ă m â n tu lu i, îşi a s tu p ă u re c h ile d e la c â n tă ri d isp re ţu in d cu
m â n d rie p e cei ce cântă.
A ltu l d in tre tin e ri, a d ic ă al d o ile a , zice: “ C e l m ai
ta re este îm p ă ra tu l“ .389 E l n u m e ş te “îm p ă ra t“ to a tă sla v a

386 III Esdra 4, 13.


387 III Esdra 3, 10.
388 Deut. 32, 33.
389 III Esdra 3, 11.

267
Filocalia
d e ş a rtă a b o g ă ţie i, a d o m n ie i şi a c e lo rla lte stră lu c iri d e
d in afa ră. E s la v a ca re n a şte n e ştiin ţa , p rin ca re se p ro d u c e
s fâ şie re a firii, în tru c â t to ţi se ig n o ră u n u l p e altu l şi to ţi se
sfâ şie în tre ei p e n tru u n s in g u r lu cru : p e n tru că fie c a re v re a
să fie slă v it m a i m u lt d e c â l alţii, fie d a to rită p u te rii, fie
b o g ă ţie i, fie p lă c e rii, sa u a a lto r p ric in i p e n tru ca re se v o r
slăv iţi cei ce n u cu n o sc sla v a d u m n e z e ie a s c ă ce a care
ră m â n e şi d is p re ţu ie sc p u te re a ei.
A c e ş tia re d u c â n d to t adâncul de m o c irlă al
p a tim ilo r c o n tra re firii la a c e ste d o u a iz v o a re , l-au fă c u t p e
D a rie ju d e c ă to r al c u v in te lo r, n ă d ă jd iu n d că le g e a care
stă p â n e ş te p e s te fire îşi v a d a c o n s im ţă m â n tu l la o p in iile lor.
D a r al tre ile a , ca re este m in te a ce tin e p a rte a
v irtu ţii şi a c o n ştiin ţe i şi se stră d u ie şte să slo b o z e a sc ă
su fle tu l d in ro b ia c e a re a a p a tim ilo r, zice:
“ M a i ta ri s u n t fe m e ile şi p e to a te le b iru ie şte
a d e v ă ru l“ .390 “ F e m e i a n u m it el v irtu ţile în d u m n e z e ito a re ,
d in c a re se n a şte în o a m e n i iu b ire a , ca re îi u n e şte cu
D u m n e z e u şi în tre o la ltă . A c e a s ta ră p e şte s u fle tu l391 tu tu ro r,
c e lo r su p u şi n a şte rii şi stric ă c iu n ii, ca şi al fiin ţe lo r s p iritu a le
ca re su n t m a i p re su s de ac e ste a , şi îl îm p le te ş te cu
D u m n e z e u în su şi în tr-o u n ire d ră g ă sto a s ă ,392 a tâ t c â t este cu

390 III Esdra 3, 12.


391 Sufletul fiind în greceşte feminin, e socotit ca o fecioară ce se
însoţeşte cu Dumnezeu într-o căsătorie tainică.
392 κατέρωτικήν τινασύγκρασιν= într-un amestec drăgăstos. Sf. Părinţi
folosesc termenul σύγκρασις atât pentru unirea sufletului cu
Dumnezeu, cât şi pentru a firii omeneşti şi dumnezeieşti în Hristos.
“Amestecul acesta, însă nu e una cu “contopirea“ σύγχυσις, pe care o
interzice definiţia de la sinodul din Calcedon. Amestecul e
întrepătrunderea a două substanţe fără să piardă identitatea (de ex.
sufletul cu trupul). Ar fi bine să-şi însuşească acest termen şi teologia
românească, pentru a preciza unirea ca reciproc ă îmbibare de
substanţe şi de energii ce-şi păstrează identitatea lor, spre a nu se

268
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p u tin ţă firii o m e n e şti, în fă p tu in d în ch ip u n ic c ă să to ria
d u m n e z e ie a sc ă şi n e p rih ă n ită . Ia r “ a d e v ă r“ a n u m it c a u z a
c e a u n ic ă şi s in g u ră a lu c ru rilo r, în c e p u tu l, stă p â n ire a ,
p u te re a şi slav a, d in ca re şi p e n tru ca re s-a u fă c u t şi se fac
to a te şi p rin ca re şi p e n tru ca re se su sţin to a te în ex iste n ţă , şi
d e d ra g u l c ă re ia se fa ce to a tă s tră d a n ia şi m iş c a re a c e lo r
iu b ito ri d e D u m n e z e u . S c u rt v o rb in d , p rin “ fe m e i“ a a ră ta t
sfâ rşitu l v irtu ţilo r: iu b ire a . C ăci a c e a sta e ste p lă c e re a u n irii
n e d e s p ă rţite şi n e în tre ru p te a c e lp r ce se îm p ă rtă şe sc p rin
d o rin ţă d e b in e le p rin fire. Ia r p rin “ ad e v ă r“ a in d ic a t
c a p ă tu l tu tu ro r c u n o ş tin ţe lo r şi c h ia r al tu tu ro r c e lo r ce p o t fi
cu n o sc u te , c a p ă t sp re ca re su n t atra se, c a sp re în c e p u tu l şi
sfâ rşitu l tu tu ro r lu c ru rilo r, m iş c ă rile n a tu ra le , p rin tr-o
o a re c a re ra ţiu n e g e n e ra lă (1 2 ). C ăci în c e p u tu l şi sfâ rşitu l
tu tu ro r lu c ru rilo r, ca ad e v ăr, b iru ie şte to a te p rin fire şi atra g e
s p re sin e m iş c a re tu tu ro r făp tu rilo r.
M in te a iu b ito a re d e în ţe le p c iu n e (filo so a fă ) g ră in d
a stfe l c ă tre le g e a firii, a lu n g ă d e la ea to a tă a m ă g ire a
d ra c ilo r v ic le n i şi o c o n v in g e să d e c re te z e s lo b o z ire a
g â n d u rilo r şi p u te rilo r su fle tu lu i, ţin u te în ro b ia p a tim ilo r, şi
să v e s te a s c ă c e lo r în c h işi în în tu n e ric , a d ic ă în p o ftă d u p ă
c e le sen sib ile , d e s le g a re a d e la n ţu rile ro b ie i sp iritu a le . P rin
a c e a s ta îi la să să se su ie în lu d e e a , a d ic ă în v irtu te , ca să
z id e a s c ă în Ie ru sa lim , a d ic ă în d e p rin d e re a n e p ă tim irii,
te m p lu l D o m n u lu i, sa u c u n o ş tin ţa c a p a b ilă să p rim e a sc ă
în ţe le p c iu n e a 393 (13).

socoti unirea simplă alipire.


393 De la virtute (Iudea) se înaintează spre nepătimire sau la totalitatea
virtuţilor (Ierusalim), de la aceasta la cuno ştinţă (templu). Iar
cunoştinţa (gnoza), ca rezultat al strădaniei contemplative omene şti,
ajutată, se înţelege, de har, prime şte de sus, ca o încoronare,
înţelepciunea. Ideea că templul, drept culme a strădaniei omeneşti în
virtute şi cunoaştere, primeşte înţelepciunea divină ca har, şi-a găsit

269
Filocalia
D eci în ţe le p t şi p re a în ţe le p t este m a re le
Z o ro b a b e l. C ăci p rim in d în ţe le p c iu n e a d e la D u m n e z e u , el a
p u tu t, d a to rită ei, să c o m b a tă , sa în v in g ă şi să ră sto a rn e
ră s p u n su rile d a te de d u h u rile re le , c a re, ţin â n d p a rte a
tru p u lu i, c ă u ta u să a d u c ă la a m ă g ire şi la s tric ă c iu n e n e a m u l
o m e n e sc . P rin ce le d o u ă ră s p u n su ri a le sale, el a s p u lb e ra t
c u to tu l a m b e le ră sp u n su ri v ră ş m a ş e şi a e lib e ra t su fle tu l d in
ro b ia ce a re a a p a tim ilo r. D a t fiin d că a c e ia p rin la u d a
v in u lu i se s tră d u ia u să o b ţin ă ce a m a i m a re c in ste p e n tru
fie rb e re a p lă c e rilo r tru p e şti, ia r p rin la u d a îm p ă ra tu lu i
rid ic a u m a i p re su s d e to a te p u te re a slăvii lu m e şti, a c e a sta a
arătat, p rin sim b o lu l fe m e ilo r, su p e rio rita te a p lă c e rii
d u h o v n ic e şti, ca re n u are sfâ rşit, ia r p rin a d e v ă r a in d ic a t
p u te re a ca re n u p o a te fi clin tită d e n im ic . P rin a c e a s ta l-a
în d u p le c a t (p e D a rie ) să d isp re ţu ia s c ă b u n u rile p re z e n te şi să
c a u te p e ce le v iito a re
A c e s ta e ste în ţe le su l să n ă to s şi în ţe le p t, p e ca re îl
au, d u p ă p ă re re a m e a , ră sp u n su rile c e lo r tre i tin eri. E l a fo st
s o c o tit d e D u h u l v re d n ic d e a fi fix a t în sc ris p e n tru
în d e m n ul n o stru . Ia r d a c ă c in e v a a r p u te a să v a d ă u n în ţe le s
m a i în a lt în ce le scrise , p o triv it cu p u te re a ce i s-a d a t d e a
în ţe le g e ce le d u m n e z e ie şti, n u tre b u ie să fie in v id ia t. C ăci
h a ru l D u h u lu i n u se m ic ş o re a z ă în cei ce se îm p ă rtă şe s c d e
el (d in ca re p ric in ă se şi n a ş te p a tim a in v id ie i), c h ia r d ac ă
u n u l p rim e ş te m a i m u lt, ia r a ltu l m a i p u ţin d in h ar. P e n tru că
fie c a re d o b â n d e şte după m ă s u ra c re d in ţe i lu i a ră ta re a
lu c ră rii d u h u lu i. A ş a în c â t fie c a re îşi este d istrib u ito ru l

expresia în măreaţa biserică a lui Iustinian, dedicată Sofiei


dumnezeieşti, ca una ce-a fost destinată să se umple de înţelepciunea
dumnezeiească. Mintea curăţită şi gnostică, ca templu subiectiv, şi
biserica sfinţită, ca minte colectivă a obştei credincioase, ca minte a
cosmosului, sunt vasele destinate să se umple de Sofia făpturii în
curs de îndumnezeire.

270
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p ro p riu al h a ru lu i (14). Şi d a c ă a r c u g e ta b in e , n -a r tre b u i să
in v id ie z e p e cel ce a d o b â n d it h a ru ri m a i m a ri, d e o a re c e
a tâ rn ă d e el în su şi d isp o z iţia p rin ca re p rim e şte b u n u rile
d u m n e z e ie şti.
D a r să v e n im şi la a lt în ţe le s ta in ic al c e lo r scrise ,
şi a n u m e la a c e la ca re d e sc o p e ră a d e v ă ru l o rig in a r al lor,
Z o ro b a b e l cel a d e v ă ra t şi n o u (1 5 ), v e s tit p rin cel v e c h i în
m o d fig u ra t, este D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s tru lisu s H risto s,
c a re a fo s t co n c e p u t, p u rta t şi n ă s c u t în “ c o n fu z ia “ 394 firii
n o a s tre , ca fă c â n d u -se o m d u p ă fire, să re a d u c ă la sin e firea,
sc o ţâ n d -o d in c o n fu zie.
A c e s ta n -a fo st d u s în ro b ie îm p re u n ă c u n o i şi n -a
fo s t stră m u ta t în c o n fu z ia p a tim ilo r (16). “ C ăci n -a să v â rşit
p ă c a t, n ic i s-a a fla t v ic le şu g în g u ra lu i“ .395 D a r s-a n ă sc u t
în tre n o i cei ro b iţi ca u n ro b , şi “ a fo st so c o tit c u n o i, cei
fă rd e le g e “ ,396 fă c â n d u -se d in iu b ire a de oam eni “în tru
a se m ă n a re a tru p u lu i p ă c a tu lu i, p e n tru p ă c a t“ .397 S -a fă cu t
“ în tru a s e m ă n a re a tru p u lu i p ă c a tu lu i“ , în tru c â t, fiin d p rin
fire D u m n e z e u n e p ă tim ito r, a b in e v o it să se facă, p o triv it
ic o n o m ie i, în ch ip n e sc h im b a t, o m p rin fire p ă tim ito r (17).
Şi ş-a fă c u t a şa “p e n tru p ă c a t“ , d e o a re c e “p e n tru p ă c a te le
n o a s tre a fo st d u s la m o a rte şi p e n tru n o i a su fe rit d u re ri“ ;
“ p e n tru p ă c a te le n o a s tre a fo st z d ro b it, ca noi să n e
v in d e c ă m c u ra n a L u i“ .398 D u h u l în a in te a feţei n o a stre , u n su l
D o m n u lu i a fo s t p rin s în s tric ă c iu n ile n o a stre , el d e sp re care

394 “Confuzia“ reprezintă Babilonul unde s-a născut Zorobabel şi de


unde a eliberat pe Iudei. Babel intr ă şi în compoziţia numelui: Zoro-
Babel.
395 Is. 53, 9.
396 Is. 53, 12.
397 Rom. 8, 3.
398 Is. 53, 4-5.

271
Filocalia
n o i z ic e m : “în u m b ra lu i v o m tră i p rin tre n e a m u ri“ .399
El este R ă s ă ritu l cel d re p t d in îm p ră ş tie re a
n o a stră , în ca re am a ju n s p rin p ăc at. D e sp re el s p u n e D u h u l
S fâ n t p rin P ro o ro c u l: “ C ă v a ră să ri v o u ă R ă s ă rit d re p t“400
s a u “ Ia tă b ă rb a t, R ă s ă ritu l este n u m e le L u i şi v a ră să ri
d e d e s u b tu l L u i“ ,401 sa u “R ă s ă ri-v a S o a re le d re p tă ţii, a d u c â n d
tă m ă d u ire în arip ile L u i“ .402 P rin c u v â n tu l “ d e d e s u b tu l lu i“
se a ra tă ta in a n e în ţe le a să a în tru p ă rii C u v â n tu lu i, d in ca re a
ră s ă rit m â n tu ire a tu tu ro r (18). Ia r “ a rip ile S o are lu i d re p tă ţii“
a r fi ce le d o u ă T e sta m e n te , p rin ca re z b u râ n d C u v â n tu l în
n o i, n e v in d e c ă ra n a că d erii în p ă c a t şi n e d ă ru ie ş te d e s ă v â r­
şita să n ă ta te a v irtu ţii, a d ic ă p rin cel V e c h i în lă tu ră p ă c a tu l,
ia r p rin c e l N o u să d e şte v irtu te a . S au iară şi a rip ile su n t
P ro n ia şi Ju d e c a ta . C u v â n tu l z b u rîn d p rin a c estea, se
să lă şu ie şte în c h ip n e v ă z u t în fă p tu ri, tă m ă d u in d p rin
ra ţiu n ile în ţe le p c iu n ii p e cei ce v o ie sc să se în tru p e a sc ă şi
v in d e c â n d p rin m o d u rile ce rtă rii p e cei g re u d e u rn it sp re
v irtu te . P rin a c e a sta u n o ra le c u răţeşte în tin ă c iu n e a tru p u lu i,
ia r a lto ra le şte rg e p e te le su fle tu lu i403 (19).
E l e ste c e l ce re a d u c e d in ro b ie p e Isra e l cel
ad e v ăra t. E l îl m u tă n u d in tr-o ţa ră în tr-a lta , c u m a fă c u t
v e c h iu l Z o ro b a b e l, stră m u tâ n d p o p o ru l d in B a b ilo n în

399 Ier. 23, 5.


400 Plîng. 4, 20.
401 Zah. 6, 12.
402 Maleachi 3, 20 (4, 2, Sept.).
403 Prin Providenţă Dumnezeu îndrumă în chip pozitiv pe om prin
binefacerile ce i le dă fiecare clipă şi prin meditaţia asupra lor; prin
judecată îl abate de la rău, trimiţându-i diferite cercetări. Aceste două
moduri se alternează sau chiar se împletesc, ca într-o pedagogie
părintească. în fiecare zi Dumnezeu ne dă bunurile sale şi aproape în
fiecare zi ne şi ceartă. El zilnic stă la judecată cu noi, ca să ne scape
de judecata neîndurat ă de la sfârşit.

272
Sfântul Maxim Mărturisitorul
lu d e e a , ci d e p e p ă m â n t la cer, d e la p ă c a t la v irtu te , d e la
n e ş tiin ţă la c u n o ş tin ţa a d e v ă ru lu i, de la stric ă c iu n e la
n e s tric ă c iu n e şi d e la m o a rte la n e m u rire , sc u rt v o rb in d , d e
la lu m e a v ă z u tă şi p ie rito a re , la lu m e a sp iritu a lă şi sta to rn ic ă
şi d e la v ia ţa ce se d e stra m ă la ce a ca re ră m â n e şi n u se
d estra m ă .
E l este a d e v ă ra t z id ito r al te m p lu lu i ra ţio n a l,
su rp a t d e p ă c a te şi ars d e fo c u l străin , p e c a re n o i 1-am ad u s
a su p ra lu i u m b lâ n d în lu m in a fo c u lu i d in n o i şi în fla c ă ra în
c a re ard em , în tru c â t n u n u m a i că am fă c u t să u rm e z e
s lu g a rn ic p a rte a m in ta lă a s u fle tu lu i c u g e tu lu i tru p e s c , ci am
şi a p rin s fă ră ru ş in e m a te ria p a tim ilo r p rin lu c ra re a n o a s tră
(2 0).
E l e ste cel ca re a în d u p le c a t p rin în ţe le p c iu n e p e
D a rie îm p ă ra tu l, a d ic ă le g e a firii. P e n tru că n u se p o a te c a în
a c e s t lo c să se în ţe le a g ă p rin D a rie d ia v o lu l, o d a tă ce s-a
fă c u t d e b u n ă v o ie îm p re u n ă lu c ră to r c u h a ru l în s lo b o z ire a
p o p o ru lu i şi s-a lă s a t c o n v in s că n im ic n u e m a i ta re şi m ai
d e fo lo s firii sp re m â n tu ire , d e c â t c re d in ţa şi b u n a m â n tu ire ,
d e c â t cre d in ţa şi b u n a c o n ştiin ţă . C ăci p rin a d e v ă r se
în ţe le g e cre d in ţa ca re are în ea ra ţiu n e a a d e v ă ru lu i, ia r
c o n ş tiin ţa ce a b u n ă e se m n u l iu b irii d e D u m n e z e u , in d ic a tă
ale g o ric p rin fe m e i, în tru c â t u n d e este ea n u e c u p u tin ţă
c ă lc a re a p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti (21).
E l este a c e la c a re a clăd it d in n o u în S in e în su şi,
p rin tr-o u n ire n e g ră ită , “ c o rtu l lu i D a v id “ ,404 a d ic ă fire a
s tric a tă d e m o a rte d in p ric in a p ă c a tu lu i.
E l este Z o ro b a b e l ca re a rid ic a t c u slav ă c a sa
c ă z u tă a lu i D u m n e z e u , d e sp re ca re z ic e D u h u l: “V a fi sla v a
d in u rm ă a ca sei a c e s te ia m a i p re s u s d e c â t ce a d in tâ i“ .405

404 Amos 9, 14; Fapt. Apost. 15, 16.


405 Agheu 2, 10.

273
Filocalia
C ăci C u v â n tu l a in tra t în tr-o a d o u a c o m u n iu n e cu firea, care
e c u a tâ t m a i lu m in a tă d e c â t c e a d in tâ i, c u c â t p rim a d ată i-a
d ă ru it d in c e e a ce era m a i b u n , ia r p e u rm ă s-a îm p ă rtă şit E l
în s u ş i d in c e e a ce e ra m a i rău. A c e sta , ca să m â n tu ia s c ă şi
c h ip u l şi c a să fa că n e m u rito r şi tru p u l. D e c i şte rg â n d cu
to tu l c u v â n tu l şa rp e lu i, s u fla t în u re c h ile firii, a fă c u t iarăşi
c u ra tă fire a ca la în c e p u t. B a în c ă a fă cu t-o să în tre a c ă p rin
în d u m n e z e ire p rim a ei p lă sm u ire . Şi p re c u m n e e x is tâ n d la
în c e p u t, a în te m e ia t-o , aşa su rp â n d u -s e p e u rm ă a fă cu t-o
n e s c h im b a b ilă , ca să n u m a i c a d ă (2 2 ). P rin a c e a s ta a
îm p lin it to t sfa tu l lu i D u m n e z e u şi T ată l, în d u m n e z e in d -o
p rin în tru p a re .406 “ M â n ile lu i Z o ro b a b e l (c el sp iritu a l) au p u s
te m e lie , z ic e , ca sei a c e s te ia (a d ic ă o m u lu i) şi m â in ile lu i o
v o r is p ră v i,“ .407 E v o rb a aici d e p rim a p lă sm u ire a o m u lu i şi
d e re fa c e re a d e p e u rm ă a lu i H risto s în s u ş i, p rin u n ire a cea
n e g ră ită (23).
E l este Z o ro b a b e l c a re a e lib e ra t p e cei d in tâ i d in
ro b ie şi are în m â n ă p ia tra d e c o sito r, îm p o d o b ită c u cei
ş a p te o c h i ai D o m n u lu i, p rin ca re p riv e ş te D u m n e z e u p e ste
to t p ă m â n tu l.408 D u p ă is to rie n u , se p a re câtu şi d e p u ţin să fi
a v u t Z o ro b a b e l în m â n ă o p ia tră d e c o sito r, ca re să aib ă
ş a p te o c h i şi în c ă ai D o m n u lu i, ca re să p riv e a s c ă p e s te to t

406 Fiul lui Dumnezeu a fixat firea omenească în sine (ca pe un “cort“ în
“locul“ de supremă soliditate al dumnezeirii), ca s-o facă să nu mai
cadă, fiind ţinută chiar de Dumnezeu. De aceea chiar întruparea
constituie o îndumnezeire a firii omene şti, chiar ea face această fire
să nu mai poată luneca în această consolidare a firii omeneşti în
nepătimire prin întrupare, nu trebuie răstălmăcită în sensul unei
mântuiri fizice, conform acuzei ce-o aduc Apusenii Părinţilor
orientali. Firea, omenească a lui Hristos nu mai lunecă din motive
spirituale. E prea aproape de ea adev ărul şi binele suprem, ca s-o mai
atragă ceva inferior.
407 Zaharia. 4, 9.
408 Zaharia 4, 10.

274
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p ă m â n tu l. F iin d d e c i c u n e p u tin ţă să lu ă m a c e s te a d u p ă
lite ră , v o m re c u rg e la în ţe le su l m a i în a lt al c e lo r scrise.
Z o ro b a b e l este, c u m a m sp u s a d e se o ri m a i în a in te ,
D o m n u l şi D u m n e z e u l n o s tru lis u s H risto s. Ia r p ia tra a c e a sta
e ste c re d in ţa în E l. A a v e a ac e a stă p ia tra “ în m â n ă “ ,
în s e a m n ă că c re d in ţa în H risto s se fa ce a ră ta tă p rin
îm p lin ire a p o ru n c ilo r. C ăci “ c re d in ţa fă ră fa p te este
m o a rtă “ ,409 p re c u m şi fa p te le fă ră d e cred in ţă. Ia r “ m â n a “
e ste e v id e n t, sim b o lu l fa p te lo r. D e c i D o m n u l ţin â n d în m â n ă
p ia tra , n e în v a ţă să a v e m în E l c re d in ţa a ră ta tă p rin fap te. Ia r
cei ş a p te o c h i ai D o m n u lu i, c u c a re e îm p o d o b ită p ia tra
a c e a sta , su n t ce le şap te lu c ră ri ale D u h u lu i S fâ n t (24).
“ Şi se v o r o d ih n i p e s te E l, z ic e , ş a p te d u h u ri:
d u h u l în ţe le p d u n ii, d u h u l în ţe le g e rii, duhul cu n o ştin ţe i,
d u h u l ştiin ţe i, d u h u l sfa tu lu i, d u h u l tă rie i, d u h u l te m e rii d e
D u m n e z e u “ .410
D u h u l te m e rii d e D u m n e z e u se a ra tă în în frâ n a re a
c u fa p te d e la p ă c a te ; d u h u l tă rie i, în p o rn ire a şi m iş c a re a
p lin ă d e râ v n ă sp re lu c ra re a şi îm p lin ire a p o ru n c ilo r; d u h u l
sfa tu lu i, în d e p rin d e re a d isc e rn ă m â n tu lu i c a re a ju tă să
îm p lin im c u ra ţiu n e p o ru n c ile d u m n e z e ie şti şi să d e o se b im
c e le b u n e d e c e le re le ; d u h u l ştiin ţe i n e fa ce să ştim fă ră
g re ş e a lă m o d u rile a c tiv ită ţii v irtu o a se , d u p ă ca re lu c râ n d n u
c ă d e m n ic id e c u m d in d re a p ta ju d e c a tă a ra ţiu n ii; d u h u l
c u n o ştin ţe i n e d ă p u tin ţa să c u p rin d e m c u m in te a ra ţiu n ile
d in p o ru n c i, p e ca re se în te m e ia z ă m o d u rile d e a c tiv ita te ale
v irtu ţilo r; d u h u l în ţe le g e rii este c o n s im ţă m â n tu l a fe c tu o s al
su fle tu lu i c u m o d u rile şi ra ţiu n ile p o ru n c ilo r, sa u b in e zis
p re fa c e re a lu i în a c elea, p re fa c e re p rin ca re se p ro d u c e o
fu z iu n e a p u te rilo r n o a s tre n a tu ra le şi m o d u rile şi ra ţiu n ile

409 Iacov 2, 26.


410 Isaia 11, 2.

275
Filocalia
p o ru n c ilo r; d u h u l în ţe le p c iu n ii n e fa ce să n e în ă lţă m la
c a u z a ra ţiu n ilo r d u h o v n ic e şti d in p o ru n c i şi la u n ire a c u ea;
p rin a c e a s ta c u n o sc â n d , p e c â t este c u p u tin ţă o a m e n ilo r, în
ch ip n e ştiu t, ra ţiu n ile sim p le ale lu c ru rilo r, a flă to a re în
D u m n e z e u , sc o a te m ca d in tr-u n iz v o r ţâ ş n ito r al in im ii
a d e v ă ru l d in to a te îm p ră ştiin d u -1 în c h ip fe lu rit şi ce lo rlalţi
o a m e n i (2 5 ). în fe lu l a c e s ta u rc ă m p e o a n u m ită ca le şi d u p ă
o a n u m ită o rd in e d e la ce le ce s u n t fa ţă d e D u m n e z e u
u ltim ile , d a r fa ţă d e n o i ce le m a i a p ro p ia te , sp re c e le d in tâi
şi fa ţă d e n o i ce le m a i d e p ă rta te , ia r fa ţă d e D u m n e z e u ce le
m a i a p ro p ia te (26).
C ăci d e fa p t d e la în c e ta re a d e -a p ă c ă tu i p rin
te m e re v e n im la lu c ra re a v irtu ţilo r p rin tă rie ; ia r d e la
lu c ra re a v irtu ţilo r, la d is c e rn ă m â n tu l sfa tu lu i. De la
d is c e rn ă m â n t tre c e m ap o i la d e p rin d e re a v irtu ţilo r, sa u la
ştiin ţă; ia r de la d e p rin d e re a , v irtu ţilo r, la c u n o ştin ţa
ra ţiu n ilo r d in v irtu ţi. D e la a c e a s ta n e rid ic ă m la d e p rin d e re a
ca re p re fa c e p u te rile n a tu ra le în ra ţiu n ile c u n o s c u te ale
v irtu ţilo r, a d ic ă la în ţe le g e re şi d e la a c e a s ta la c o n te m p la re a
s im p lă şi e x a c tă a ad e v ă ru lu i d in to a te lu c ru rile . în sfârşit,
p o rn in d d e la a c e a s ta v o m sc o a te la iv e a lă m u lte şi v a ria te
ra ţiu n i c u c e rn ic e ale ad e v ă ru lu i d in c o n te m p la re a în ţe le a p tă
a lu c ru rilo r s e n sib ile şi a fiin ţe lo r in te lig ib ile .
U rc â n d a şa d a r p rin aceşti o c h i ai cre d in ţe i, sa u
p rin a c e ste ilu m in ă ri, n e a d u n ă m în u n ita te a d u m n e z e ie a s c ă
a în ţe le p c iu n ii, c o n c e n trâ n d h a rism e le (d a ru rile ), ca re s-au
îm p ă rţit p e n tru n o i, p rin în ă lţă rile n o a s tre tre p te p e sca ra
v irtu ţilo r (2 7 ), n e o m iţâ n d , c u a ju to ru l lu i D u m n e z e u , n im ic
d in c e le sp u se. A c e a s ta p e n tru ca n u c u m v a , n e g lijâ n d u -le
p u ţin c â te p u ţin , să n e fa c e m c re d in ţa n o a s tră o a rb ă şi fă ră
o ch i, lip s ită d e ilu m in ă rile D u h u lu i, ca re n i se îm p ă rtă şe sc
p rin m ijlo c ire a v irtu ţilo r, şi să fim trim işi, d u p ă d re p ta te , la

276
Sfântul Maxim Mărturisitorul
m u n c ile v e a c u rilo r n e sfâ rşite , c a u n ii ce n e -a m o rb it o ch ii
d u m n e z e ie ş ti ai cre d in ţe i, în ce n e p riv e şte p e n o i (28).
C ăci to t cel ce şi-a sc o s ac eşti o c h i ai c re d in ţe i d in
sin e p e n tru n e îm p lin ire a p o ru n c ilo r, v a fi o sâ n d it c u sig u ­
ra n ţă , n e m a ia v â n d p e D u m n e z e u p riv in d la el.411 A c e a s ta
este, so c o te sc , p ric in a p e n tru ca re S c rip tu ra a n u m it cred in ţa
p ia tră d e c o s ito r în tru c â t p e d e p se ş te p e to ţi cei ce n -o
îm p o d o b e s c p rin îm p lin ire a p o ru n c ilo r şi-i fo lo se şte p e to ţi
cei ce o p ă stre a z ă în fru m u s e ţa tă c u lu c ră rile D u h u lu i. “ C ăci
v a fi, z ic e m a re le S im io n v o rb in d d e sp re D o m n u l, sp re
c ă d e re a şi rid ic a re a m u lto ra d in Is ra e l“ ;412 se în ţe le g e sp re
c ă d e re a c e lo r n e c re d in c io şi. P e n tru că sp u n u n ii d e sp re
c o s ito r că se c o m p u n e d in a rg in t şi p lu m b . D a r p lu m b u l este
s im b o lu l m u stră rii, al p e d e p s irii, al ch in u irii şi al o sâ n d e i
g re le , ia r a rg in tu l este c h ip u l strălu cirii, al sla v e i şi al
m ă ririi. D a c ă e aşa, a tu n ci c re d in ţa in d ic a tă p rin c o sito r p e
d e o p a rte m u stră , p e d e p se ş te , c h in u ie şte şi o sâ n d e şte p e cei
c e 's -a u d o v e d it slab i în ea, p rin n e lu c ra re a p o ru n c ilo r, a v â n d
p o a te d re p t p lu m b n e p u tin ţa tru p u lu i, îm p u te rn ic ită p rin
u n ire a c u C u v â n tu l; ia r p e d e altă p a rte slă v e şte , lu m in e a z ă
şi d u c e sp re în d u m n e z e ire p e cei ce s-au d o v e d it ta ri în ea
p rin lu c ra re a p o ru n c ilo r, a v â n d d re p t a rg in t d u m n e z e ire a
C u v â n tu lu i, c a re stră lu c e şte în cei v re d n ic i, d u p ă p u te re a lo r

(3 0 ). .. . . .
A lţii a u în ţe le s p rin p ia tra d e c o s ito r p e D o m n u l
n o s tru lisu s H risto s, ca u n u l ce e c o m p u s d in d o u ă firi, d in

411 Ochii credinţei, ca evidenţă a adevărurilor credinţei, dobândită prin


fapte, deşi sunt în noi, ajutându-ne să vedem, totuşi nu sunt ai noştri,
ci sunt darul lui Dumnezeu, sau lucr ările Lui. Ca atare deşi vedem şi
noi prin ei, sunt ochii prin care însu şi Dumnezeu prive şte în noi şi un
jurul nostru. Iar noi vedem prin ace şti ochi ai lui Dumnezeu. în acest
sens pe Dumnezeu îl cunoaşte cel ce e cunoscut de Dumnezeu.
412 Lc. 2, 34.

277
Filocalia
d u m n e z e ire şi o m e n ita te . Ia r d a c ă c in e v a v re a să în ţe le a g ă
c re d in ţa în H risto s, sa u p e H ris to s în su şi în tr-u n ch ip
sp iritu a l, c re d in ţa şi H ris to s în s u ş i e ste p lu m b în tru c â t
m u s tră su fle tu l, c h in u ie şte tru p u l, p e d e p s e şte p a tim ile şi
o s â n d e ş te p e d e m o n i, ia r a rg in t în tru c â t u m p le m in te a d e
s tră lu c ire p rin v irtu ţi, o slă v e şte p rin c u n o ştin ţe şi o face
p rin în d u m n e z e ire lu m in ă ce o g lin d e şte L u m in a p rim ă , în
a c e s t se n s tre b u ie în ţe le a s ă şi “ c ă d e re a “ şi “rid ic a re a “ care
se v a în tâ m p la d in p ric in a L u i: E l p ro v o a c ă c ă d e re a tru p u lu i,
a d ic ă a cu g e tu lu i tru p e sc şi rid ic a re a p u te rilo r n a tu ra le ale
v irtu ţii şi ale g â n d u rilo r c a re su sţin cu n o ştin ţa . S im p lu
v o rb in d , C u v â n tu l p ro v o a c ă în cei v re d n ic i că d e re a
în tre g u lu i o m v e c h i d u p ă c h ip u l lu i A d a m şi al lite rii leg ii, şi
rid ic a re a o m u lu i n o u d u p ă c h ip u l S ău şi al d u h u lu i leg ii
( 3 t) .
D a r p o a te S c rip tu ra în c h ip u ie şte c re d in ţa p rin
p ia tra d e c o s ito r şi p e n tru fa p tu l că d ă p u tin ţă c e lo r ce-şi
în n e g re s c v irtu te a şi c u n o ş tin ţa să le lu m in e z e to a te p rin
p o c ă in ţă , re d o b â n d in d a c tiv ita te a şi c o n te m p la ţia şi re v e n in d
d in n o u la stră lu c ire a p lin ă d e lu m in ă a v ie ţii (32).

S co lii

1. A ra tă în c â te fe lu ri se tă lm ă c e şte Z o ro b a b e l,
tra d u s în lim b a g re acă .
2. S fâ rşitu l (ţin ta d in u rm ă ) v irtu ţii este b in e le ,
ca re în s e a m n ă îm p lin ire a şi în tre g ire a lu c ră rii d u m n e z e ie şti.
S p re a c e a stă îm p lin ire d u c e p u te re a (fa c u lta te a ) ra ţio n a lă a
su fle tu lu i, fo lo s in d u -se d e p u te re a m â n ie i şi a p o fte i, p o triv it
c u firea. Şi în ea ie se la iv e a lă fru m u se ţe a ase m ă n ă rii
n o a s tre c u D u m n e z e u , ia r sfâ rşitu l filo so fie i c o n te m p la tiv e
este ad e v ăru l, ca re e c u n o ştin ţa u n ita ră şi n e îm p ă rţită a

278
Sfântul Maxim Mărturisitorul
tu tu ro r c e lo r ce su n t în ju r u l lu i D u m n e z e u . S p re el e p u rta tă
m in te a cu rată, d u p ă ce a le p ă d a t c u to tu l ju d e c a ta ce a d u p ă
sim ţu ri, în a c e a stă c u n o ş tin ţă se d e sc o p e ră n e în tin a tă
d e m n ita te a ch ip u lu i d u m n e z e ie sc .
3. P rin fe m e i a în ţe le s v irtu ţile al c ă ro r sfâ rşit este
iu b ire a ; ia r p rin a d e v ă r c u n o ş tin ţa n e c a n tita tiv ă . C u n o s c â n d
le g e a c a re îm p ă ră te şte p e s te fire p re ţu l a c e sto ra , a d ic ă al
iu b irii şi al c u n o ştin ţe i, leap ă d ă, ca p e u n v in , p lă c e re a
p a tim ilo r tru p e ş ti şi ca p e o îm p ă ră ţie p o fta n e b u n ă d u p ă
s la v ă a tu tu ro r c e lo r stăp ân iţi d e p ă re re a d e sin e în chip
n e în frâ n a t.
4 . F a ţa m in ţii c o n te m p la tiv e ce se în d re a p tă sp re
în ă lţim e a c u n o ştin ţe i a d e v ă ra te , ca sp re cer, este d isp o z iţia
v irtu o a să .
5. A lt în ţe le s al a c e lu ia şi lu cru . C o n fo rm a c e stu ia
n u m a i a c e ia su n t scrişi în cer, ca re se o fe ră p e ei în şişi cu
v o ia ca să fie scrişi c u c o n d e iu l D u h u lu i.413 C ăci D u h u l
S fâ n t sc rie în c e r n u m a i p e cei ce v o ie sc fără să s ile a sc ă p e
n im e n i.
6. N im e n i n u p o a te să b in e c u v â n te z e c u ad e v ăra t
p e D u m n e z e u , d a c ă n u şi-a s fin ţit tru p u l p rin v irtu ţi şi n u şi-
a lu m in a t s u fle tu l p rin c u n o ştin ţe .
7. B iru in ţa e ste c a p ă tu l d in u rm ă al n e v o in ţe lo r
d u m n e z e ie ş ti ale su fle tu lu i p e te re n u l fa p te lo r. A c e s ta este
b in e le n e a m e s te c a t. Ia r în ţe le p c iu n e a este ca p ătu l d in u rm ă
al v e d e rilo r ta in ic e ale su fle tu lu i în o rd in e a cu n o ştin ţe i (a
g n o z e i). A c e a s ta este a d e v ă ru l sim p lu , sp re c a re îl d u c e

413 Cel ce nu e scris în lăuntrul său de condeiul Duhului, nu e scris nici în


cer. Pentru că nu se asortează cu cerul; n-a devenit o bucată a
cerului. Se va urca în cer numai cine s-a acomodat de aici cerului,
numai acela în care s-a coborât în prealabil cerul.

279
Filocalia
m in te a p e c e l ce s-a e lib e ra t d e n ă lu c irile se n sib ile şi
ra ţiu n e a c a re şi-a su p u s p a rte a v ita lă a su fle tu lu i. în tâ ln ire a
a c e sto ra , a b iru in ţe i şi a în ţe le p c iu n ii, s a u a b u n ă tă ţii şi
ad e v ă ru lu i, d e z v ă lu ie o s in g u ră sla v ă în cei în ca re se
p ro d u c e , ira d iin d lu m in a ase m ă n ării.
8. C u ce c o n trib u im n o i la v irtu te.
9. D in c a re p ric in ă e n u m it D u m n e z e u , D o m n u l
p ă rin ţilo r.
10. P ă rin ţii d u p ă d u h se fac p ă rin ţi c u v o ia ai c e lo r
ce v o r să le fie fii, p rin în v ă ţă tu ra ce le-o d au , p lă sm u in d u -i
p rin c u v â n tu l şi v ia ţa lo r ce a d u p ă D u m n e z e u . Ia r fii d u p ă
d u h se fac fii c u v o ia ai c e lo r ce v o r să le fie p ă rin ţi, p rin
p rim ire a în v ă ţă tu rii lo r, lă s â n d u -s e fo rm a ţi d e b u n ă v o ie d e
c ă tre a c e ia p rin c u v â n tu l şi v ia ţa lor. C ăci h a ru l D u h u lu i
lu c re a z ă n a ş te re a lib e r c o n sim ţită a c e lo r ce n a sc şi se n a sc
d u p ă E l, c e e a ce au p ă rin ţii d u p ă tru p , ca re su n t p ă rin ţi
in v o lu n ta ri ai u n o r fii in v o lu n ta ri. C ăci p lă s m u ire a c e lo r ce
n a s c p e ca le n a tu ra lă e fa p ta firii, n u a v o in ţe i.
11. N u m ă ru l d o i in d ic ă aici m a te ria şi fo rm a , a
c ă ro r în tâ ln ire c a u z e a z ă fa c e re a (a lc ă tu ire a ) tru p u lu i şi a
c ă ro r d e s fa c e re p ro v o a c ă s tric a re a lui. P rin u rm a re lu c ru rile
ca re e x istă p rin îm p re u n a re a m a te rie i şi a fo rm e i, a u u n
s fâ rşit c o n tra r în c e p u tu lu i n a tu ra l o d a tă ce s tric a re a
n im ic e ş te fa cerea. P e n tru fa c e re şi p e n tru stric a re lu p tă d o u ă
p u te ri: ce a a p o fte i şi ce a a m â n ie i. C e a d â n tâ i d o re şte să
p ă s tre z e în e x is te n ţă fa cerea; ce a d e-a d o u a lu p tă să în lă tu re
d e s fa c e re a ce u rm e a z ă stricării. A v o c a ţii a c e s to r p u te ri su n t
d ra c ii cei v ic le n i: u n ii p ro p u n le g ii n a tu ra le ie şire a (e x ta z u l)
s u fle tu lu i d e la ce le d u m n e z e ie şti p rin p o ftă , al cărei sim b o l
este v in u l, ia r alţii stă p â n ire a tira n ic ă p rin m â n ie asu p ra
c e lo r m a te ria le , al cărei ch ip este “îm p ă ră ţia “ . E i v o r să o
c o n v in g ă să a le a g ă v ia ţa p ă tim a ş ă p rin a c ele p u te ri. Ia r

280
Sfântul Maxim Mărturisitorul
n u m ă ru l u n u în se m n e a z ă s u fle tu l ce l sim p lu d u p ă fiin ţă,
c h ip al u n ită ţii tre ip o sta tic e şi s u p ra -n a tu ra le d u p ă fiinţă.
A v o c a tu l a c e stu ia , a d ic ă al su fle tu lu i, este m in te a , ca re e u n a
p re c u m şi su fle tu l e u n u l. E l d o v e d e şte le g ii n a tu ra le , p rin
p ild a a d e v ă ru lu i şi a “ fe m e ilo r“ , că a tâ t c re d in ţa în
D u m n e z e u câ t şi iu b ire a fa ţă d e E l su n t m a i ta ri d e c â t to a te
şi o c o n v in g e să le d e a a c e sto ra p u te re a .
12. A d e v ă ru l se d e so p e ră ca u n u l şi sin g u r c â n d e
în lă tu ra tă p lu ra lita te a p rin d e p ă şire a ei. E l a c o p e ră p u te rile
c u n o s c ă to a re ale tu tu ro r c e lo r ce p o t să c u g e te şi să fie
c u g e ta te , ca u n u l ce este p rin su b z iste n ţa lu i su p ra fiin ţia lă
m a i p re s u s d e c e le ce în ţe le g şi s u n t în ţe le s e , îm b ră ţişâ n d
(c irc u m s c riin d ) p rin tr-o p u te re in fin ită c a p e te le e x tre m e ale
lu c ru rilo r, a d ic ă în c e p u tu l şi sfâ rşitu l lor. P rin a c e s ta el
a tra g e sp re sin e m iş c a re a tu tu ro r şi u n o ra le d ă c u n o ş tin ţa
clară, d e al cărei h a r s-a u lip si, ia r a lto ra le d ă ru ie şte p u tin ţa
d e re c u n o a ş te re v ă d ită a b in e lu i p e ca re îl d o re a u , p rin tr-o
sim ţire n e g ră ită , d a to rită îm p ă rtă şirii d e el.
13. P rin p o p o ru l d in B a b ilo n se în ţe le g a leg o ric
g â n d u rile ţin u te în ro b ia p a tim ilo r. P rin D a rie ,
le g e a , n a tu ra lă ; p rin Z o ro b a b e l, m in te a c u n o sc ă to a re (g n o s­
tic ă ); p rin lu d e e a , v irtu te a ; p rin Ie ru sa lim , d e p rin d e re a
n e p ă tim irii; p rin te m p lu , c u n o ş tin ţa c a p a b ilă să p rim e a sc ă
în ţe le p c iu n e a ; p rin su ire a d in B a b ilo n în lu d e e a , m u ta re a d e
la ce le tru p e şti la c e le d u h o v n ic e ş ti p rin p o c ă in ţă .
14. N o rm a îm p ă rţirii b u n u rilo r d u h o v n ic e şti e
m ă s u ra c re d in ţe i fiec ăru ia. C ăci p e m ă s u ra c re d in ţe i, sp o rim
în râ v n a fă p tu irii. C e l ce lu c re a z ă , d u p ă a n a lo g ia lu c ră rii
sa le îşi a ra tă m ă s u ra cre d in ţe i, p rim in d m ă s u ra h a ru lu i d u p ă
c u m a crezu t. Ia r cel ce n u lu cre ază , d u p ă a n a lo g ia n e lu c ră rii
îş i a ra tă m ă s u ra n e c re d in ţe i, lip sin d u -s e de har după
n e c re d in ţa lui. P rin u rm a re fa ce ră u in v id io su l că b â rfe şte .

281
Filocalia
C ăci d e el a tâ rn ă şi n u d e a ltu l să c re a d ă şi să lu c re z e şi d u p ă
m ă s u ra c re d in ţe i să p rim e a sc ă h aru l.
15. C u m este Z o ro b a b e l c h ip al lu i D o m n u lu i.
16. F ru m o s ş-a a ră ta t c o n g ru e n ţa d in tre ch ip şi
ad e v ăr. C ăci p re c u m Z o ro b a b e l n -a fo st d u s el în su şi în
ro b ie , ci s-a n ă s c u t d in tre cei ce se afla u a tu n ci în ro b ia
B a b ilo n u lu i şi s-a fă c u t e lib e ra to ru l lo r, aşa şi D o m n u l, fiin d
fă ră d e p ă c a t, s-a n ă s c u t d in tre n o i, a fo st în tre n o i şi s-a
s o c o tit c a u n u l d in tre n o i. E l a îm b ră c a t d e b u n ă v o ie
tră s ă tu ra p ă tim ito a re a firii n o a stre , p rin care, su p o rtâ n d cu
a d e v ă ra t n e p u tin ţe le n o a stre n a tu ra le , n e -a s lo b o z it d e sub
s tă p â n ire a p ric in u ito a re d e stric ă c iu n e şi n e -a s u it d e p e
p ă m â n t la cer. A n u m e p rin în tru p a re a S a a lu a t fără ştirb ire
to a tă fire a n o a stră , u n in d -o c u S in e p rin tr-o u n ire n e g ră ită ,
d a r p rin c h e m a re a h a ru lu i, n u m a i p e a c e ia ca re a u p rim it cu
b u c u rie c h e m a re a şi a u c in stit p rin fa p te h a ru l re n a şte rii lor.
17. “ T ru p u l p ă c a tu lu i“ este a c e la ca re îşi are
o b â rş ia d in s ă m â n ţa b ă rb a tu lu i. C ăci în el se a flă ca p o te n tă
şi p ă c a tu l şi stric ă c iu n e a c a s fâ rşit al ex iste n ţii sale. Ia r
“tru p u l în tru a s e m ă n a re a tru p u lu i p ă c a tu lu i“ este tru p u l lui
D u m n e z e u , z ă m is lit fă ră să m â n ţa b ă rb ă te a sc ă . E l a v e a d u p ă
fire stric ă c iu n e a , p rin ca re e ra a se m e n e a no u ă, ia r în p o te n tă
n e p ă c ă to ş e n ia p rin fire , d u p ă c a re e ra a se m e n e a n o u ă.
18. în ra p o rt cu te o lo g ia p u ră şi su p re m ă ,
în v ă ţă tu ra este a d o u a. C e a d in tâ i se o c u p ă c u în v ă ţă tu ra
s u p re m ă d e sp re fiin ţă. A d o u a în fă ţişe a z ă lu c ra re a su p re m ă
a P ro v id e n ţe i, ca re a fo st n u m ită d e D u h u l “R ă să ritu l d e
d e d e s u b t“ . C ăci în în v ă ţă tu ra d u m n e z e ie şte i în tru p ă ri se
c u p rin d e fa c e re a v e a c u rilo r şi, c e lo r d in v e a c şi p re lu n g ire a
fă ră h o ta r (la in d e fin it) a v ie ţii c e le i d u p ă h a r şi m a i p re su s
d e v e a c u ri a fă p tu rilo r.
19. A c e la c a re iu b e şte lu c ru rile b u n e şi fru m o a se ,

282
Sfântul Maxim Mărturisitorul
tin d e d e b u n ă v o ie sp re h a ru l în d u m n e z e irii, fiin d c ă lă u z it d e
P ro v id e n ţă p rin ra ţiu n ile în ţe le p c iu n ii, ia r a c e la ca re n u e
în d ră g o s tit d e a c e s ta e tra s d e la p ă c a t îm p o triv a v o ii lu i şi
lu c ru l a c e s ta îl fa ce J u d e c a ta ce a d re a p tă p rin d ife rite le
m o d u ri d e p e d e p se . C el d in tâ i, ad ic ă iu b ito ru l d e D u m n e z e u ,
e în d u m n e z e it p rin P ro v id e n ţă , c e l d e al d o ile a , ad ică
iu b ito ru l d e m a te rie , e o p rit d e ju d e c a tă să a ju n g ă la o sân d ă.
2 0 . F o c u l n o s tru c e l d e o c a ră este le g e a tru p u lu i,
lu m in a ac e stu i fo c este d e p rin d e re a p a tim ilo r d e a se m işc a
p o triv it c u a c e a stă leg e, ia r fla c ă ra d e o c a ră este a rd e re a ce o
p ric in u ie ş te în n o i lu c ra re a p a tim ilo r. S au iară şi fo c u l cel d e
o c a ră e ste p ă c a tu l, lu m in a ce a d e o c a ră este d e p rin d e re a cu
p ă c a tu l, ia r fla c ă ra este lu c ra re a lui. P rin u rm a re n u se cad e
m in ţii să se în c ă lz e a s c ă la a c e st foc, n ic i să se lu m in e z e cu
a c e a s tă lu m in ă , n ic i să ard ă în a c e a stă flacără. C ăci c e e a ce e
lu m in ă p e n tru p lă c e re a sim ţu rilo r, p e n tru m in te este ad â n c şi
în tu n e ric .
21. C re d in ţa a u te n tic ă slu je şte ad e v ăru lu i,
n e a v â n d în ea m in c iu n ă , ia r c o n ştiin ţa ce a b u n ă p o a rtă în ea
p u te re a iu b irii, n e a flâ n d u -se în ea v re o că lc a re a p o ru n c ii
d u m n e z e ie şti.
22. în v ie re a este re fa c e re a firii în aşa fe l că
a c e a s ta în tre c e sta re a ei d in P ara d is. S u p e rio rita te a c o n stă în
g e n e ra l în n e s c h im b a b ilita te a u n iv e rsa lă a tu tu ro r, ia r în
sp e c ia l în n e g ră ită în d u m n e z e ire d u p ă h a r a sfin ţilo r.
2 3 . M â n iile lu i Z o ro b a b e l c e l sp iru tu a l sunt,
p o a te , p e d e o p a rte lu c ra re a c re a to a re , p rin c a re p rim im
e x is te n ţa în v e d e re a fe ric irii, ia r pe de a lta lu c ra re a
re s ta u ra to a re , p rin ca re p rim im h a ru l în v e d e re a fe ricirii
v e şn ic e ; s a u p e d e-o p a rte h a ru l, ca re p ro d u c e în n o i, p rin
a c tiv ita te a n o a stră , v irtu ţiile , ia r p e d e alta, re v ă rs a re a
n e îm p ă rtă ş ită a cu n o ştin ţe i, d e c a re n e îm p ă rtă şim , p rin

283
Filocalia
c o n te m p la ţie , d e p e u rm a ac e stu i har.
2 4 . C re d in ţa s-a n u m it, “ p ia tră “ p e n tru tăria,
n e s c h im b a b ilita te a , s ta to rn ic ia şi im u a b ilita te a to ta lă a
a d e v ă ru lu i ei, ca şi .p e n tru re z is te n ţa ei în fa ţa a sa ltu rilo r
m in c iu n ii. E a e ţin u tă “în m â n ă “ , a ră tâ n d u -se p rin a c e a sta
p u te re a ei, ca re p ro d u c e şi su sţin e to a te v irtu ţile . Ia r cei
ş a p te o ch i, p e ca re îi are, in d ic ă p u te re a ei d e d isc e rn ă m â n t,
ca şi fa p tu l că îm b ră ţiş e a z ă c u n o ştin ţa d e p lin ă şi fă ră
g re ş e a lă a c e lo r v re m e ln ic e şi e c a p a b ilă d e lu c ra re a
în ş e p tită a P re a sfâ n tu lu i D u h , p e c a re n u m ă ru l n u o face
co m p u să.
2 5 . E x p lic a ţia fie c ă ru i d a r d u h o v n ic e sc . P ro p riu
te m e rii e ste să se în frâ n e z e d e la re le . P ro p riu tărie i este să
lu c re z e c e le b u n e . P ro p riu sfa tu lu i este să d e o se b e a sc ă în tre
ce le co n tra re . P ro p riu ştiin ţe i e ste să c u n o a sc ă fă ră g re şe a lă
d a to riile . P ro p riu cu n o a şte rii e să c u p rin d ă c u fa p ta ra ţiu n ile
d u m n e z e ie şti d in v irtu ţi. P ro p riu în ţe le g e rii este
c o n s im ţă m â n tu l su fle tu lu i cu ce le c u n o sc u te . în sfâ rşit
p ro p riu în ţe le p c iu n ii este u n ire a n e în ţe le a să c u D u m n e z e u ,
p rin c a re d o rin ţa c e lo r v re d n ic i se tra n s fo rm ă în p o se siu n e .
E a fa ce p e cel p ă rta ş d e ea D u m n e z e u p rin p a rtic ip a re şi
tă lm a c i al fe ric irii d u m n e z e ie şti p rin tr-o în fă ţişa re şi
lă m u rire n e c o n te n ită şi fă ră p o m p ă a ta in e lo r d u m n e z e ie şti
în a in te a c e lo r ce a u treb u in ţă.
2 6 . T e m e re a , ca re e p rim u l d a r ce-l d o b â n d im n o i
în fap t, S c rip tu ra l-a a ş e z a t la u rm ă. E a e ste în c e p u tu l
în ţe le p c iu n ii. P o rn in d d e la e a n e u rc ă m în ţe le g e re a sp re
ţin ta în ţe le p c iu n ii. Ia r d u p ă ce a m d o b â n d it-o p e a c e a sta , n e
află m în im e d ia ta a p ro p ie re de D um nezeu în su şi,
n e m a ia v â n d d e c â t în ţe le p c iu n e a c a m ijlo c ito a re a u n irii cu
E l.414 D a r n u e c u p u tin ţă să a ju n g ă la în ţe le p c iu n e cel ce n u

414 întrucât înţelepciunea se află în nemijlocită apropiere de Dumnezeu,

284
Sfântul Maxim Mărturisitorul
s-a s c u tu ra t m a i în a in te p rin te m e re şi c e le la lte d a ru ri
in te rm e d ia re d e u rd o rile n e ştiin ţe i şi d e, p ra fu l p ă c a te lo r. D e
a c e e a S crip tu ra, ţin â n d se a m a d e o rd in e a re a lă în fă ţiş e a z ă
în ţe le p c iu n e a ca p e c e a m a i a p ro a p e în ra p o rt c u D u m n e z e u ,
ia r te m e re a ca p e ce a m a i a p ro a p e în ra p o rt cu n o i. A c e sta ,
c a să în v ă ţă m şi n o i re g u la şi le g e a b u n e i râ n d u ie li.
2 7 . U n ita te a în ţe le p c iu n ii p o a te fi c o n te m p la tă ca
e x is tâ n d n e d iv iz a t în d ife rite le v irtu ţi ce izv o ră sc d in ea şi p e
m ă s u ră ce sp o rim în lu c ră rile tu tu ro r v irtu ţilo r o c o n c e n tră m
to t m a i m u lt, în c â t se d e s c o p e ră ia ră şi c a o u n ita te sim p lă
p rin re în to a rc e re a la ea a tu tu ro r v irtu ţilo r p o rn ite d in ea.
A c e a s ta se în tâ m p lă c â n d n o i, p e n tru ca re se la n se a z ă d in
sin e p rin n a ş te re a fiec ăre i v irtu ţi, n e strâ n g e m ia ră şi în ea,
u rc â n d p rin fie c a re v irtu te.
2 8 . C re d in ţă o a rb ă are a c e l care n u îm p lin e ş te p rin
c re d in ţă p o ru n c ile d u m n e z e ie şti. C ăci dacă p o ru n c ile
d u m n e z e ie ş ti su n t lu m in ă , e v ă d it c ă cel ce n u îm p lin e şte
p o ru n c ile d u m n e z e ie şti e lip s it d e lu m in ă şi p o a rtă n u m a i
n u m e le g o l, d a r n u p e cel a d e v ă ra t al c red in ţei.
29. S c rip tu ra a in d ic a t p rin o c h ii D o m n u lu i
c ă ră rile D u h u lu i. C e l ce n u -i d e s c h id e p e a c e ştia p rin
îm p lin ire a p o ru n c ilo r, n u -L are p e D u m n e z e u p riv in d sp re
el. Şi p rin m u lţi o c h i p riv e şte D u m n e z e u p e cei d e p e
p ă m â n t, d a c ă lu m in a v irtu ţii n o a s tre este ra z ă a p riv irii
d u m n e z e ie ş ti.415

întrucât în ea se cuprind concentrat toate darurile ce le primim de la


Dumnezeu şi ea e totul ce primeşte făptura de la Dumnezeu, se poate
spune că Dumnezeu ia contact cu lumea prin Sofia, c ă treapta
culminantă la care se poate ridica lumea e Sofia.
415 Privirea lui Dumnezeu e afectiv ă, e creatoare şi modificatoare. Raza
privirii lui Dumnezeu produce virtutea noastră, trimiţând în noi o
adevărată energie spirituală. Dar noi deschidem ochiul lui Dumnezeu
prin silinţa de-a împlini poruncile. Noi le primim extern. Dar

285
Filocalia
3 0 . C o s ito ru l c a ra c te riz e a z ă c re d in ţa , în tru c â t are
în s u ş irile n a tu ra le ale arg in tu lu i şi ale p lu m b u lu i. C ăci d ac ă
n u e p ă z ită , c re d in ţa p e d e p se ş te p rin o s â n d a v e ş n ic ă p e care
o aduce a su p ra c e lo r ce n u a u p ăz it-o , a p ă sâ n d u -i ca
p lu m b u l. Ia r p e cei ce o p ă z e sc , îi slă v e şte , îm p o d o b in d u -i
ca u n a rg in t lu c ito r şi m ăre ţ.
3 1 . N ic i u n u l d in cei ce p ă c ă tu ie s c n u p o a te a d u c e
ca sc u z ă a p ă c a tu lu i s lă b ic iu n e a tru p u lu i. P e n tru că u n ire a cu
D u m n e z e u C u v â n tu l a în tă rit to a tă fire a, p rin d e z le g a re a ei
d e b le ste m , n e lă sâ n d u -n e n ic i o sc u z ă p e n tru p o rn ire a ce a d e
bună v o ie sp re p a tim i. C ăci d u m n e z e ire a C u v â n tu lu i,
a flâ n d u -se to td e a u n a p rin h a r în cei ce c re d în E l, v este şte
le g e a p ă c a tu lu i d in tru p .
3 2 . P re c u m c o sito ru l în n e g rin d u -s e ia ră şi ca p ă tă
lu c iu , a ş a şi cei c re d in c io şi, c h ia r d a c ă se în n e g re s c p rin
p ă c a te îşi re c a p ă tă d in n o u s tră lu c ire a p rin p o c ă in ţă . P o a te şi
d in a c e a s tă p ric in ă c re d in ţa s-a a se m ă n a t c u c o sito ru l.

în tre b a re a 55

“Ş i au fo st to ţi din Israel de la doisprezece ani şi


m ai în sus, afară de copii ş i de fem ei, patruzeci ş i trei de m ii
trei sute şasezeci. Iar robii ş i roabele lor, şapte m ii trei sute
şi şapte; p sa lţi ş i cântăreţi, opt sute cincizeci ş i cinci; cămile,

Dumnezeu transformă această silinţă exterioară într-o calitate


statornică şi plăcută a noastră. Virtutea este deci şi ea un fel de unire
cu Dumnezeu, dar prin “privire“, de la distan ţă, nu o unire care
înlătura “distanţa“ (diastaza). Diferenţa de grad între unirea pe care o
realizează între om şi Dumnezeu moralitatea şi contemplaţia a arătat-
o Paul Hankamer, cu pilda lui Schiller pentru prima, cu a lui
Ekkehart şi Goethe pentru a doua. Pentru cei din urm ă „moralitatea
era încă treaptă spre un scop final“. Jacob Bohme, Bonn, Cohen,
1924, p. 25.

286
Sfântul Maxim Mărturisitorul
patru, sute treizeti ş i cinci; cai, şapte m ii şapte sute treizeci şi
şase; catâri, opt sute patruzeci şi cinci; măgari, cinci m ii
cinci sute douăzeci ş i cinci“.416 Fă o agapă spirituală din
lucrurile acestea aşa de m ari ş i de înalte, scrise de D uhul
prin Proorocul, cu privire la a şasea întoarcere din robie. Ce
înseam nă această coborîre şi această povestire ă ă rost şi
nedemnă de Duhul, să am intească de cai, de catâri, de
măgari ş i încă cu atâta precizie în numărătoare?

R ă sp u n s

A v o rb i c u p re c iz ie d e sp re a c e ste a e ste c u p u tin ţă


n u m a i ac e lo ra , ca re p e n tru m u lta c u ră ţe n ie a m in ţii lo r au
p rim it d e la D u m n e z e u to t h a ru l p e c a re -1 p o t p rim i o a m e n ii
(1). C ăci p ă tru n z â n d c u a ju to ru l ac e stu i h a r în n o ia n u l
v e d e rilo r ta in ic e , a c e ştia v ă d n u m a i ra ţiu n ile c e lo r scrise ,
d e z b ră c a te d e v e ş m â n tu l fig u rilo r. E i n u se o c u p ă câ tu şi d e
p u ţin d e s im b o lu rile , ca re le d a u o fo rm ă sen sib ilă , d e c â t în
c a z u l c â n d v o ie s c p re a în ţe le p t să le în fă ţişe z e c o rp o ra l c e lo r
ce, d in p ric in a n e v â rstn ic ie i m in ţii, n u se p o t rid ic a p e ste
p e rc e p ţia sim ţu rilo r, ci tre b u ie să se e x e rc ite z e m a i în tâ i p rin
fig u ri sen sib ile , ca ap o i să d o re a sc ă să se u rc e la ra ţiu n ile
a rh e tip ic e ce su n t m a i p re s u s d e p e rc e p ţia se n s ib ilă (2). D a r
n o i s o c o tim că n u este a b su rd să n e a p ro p ie m d e re a lită ţile
s u b tile p rin c o n je c tu ră , d a tă fiin d fa c u lta te a n a tu ra lă d in n o i,
c a re se d o re şte d u p ă c u n o a şte re a c e lo r d u m n e z e ie şti. C ăci
d o u ă b u n u ri p o t re z u lta d in c o n je c tu ră p e n tru cei ce su n t
s tă p â n iţi d e o v e n e ra ţie sin c e ră fa ţă d e ce le d u m n e z e ie şti:
ce l ce a b o rd e a z ă p rin c o n je c tu ră lu c ru rile d u m n e z e ie şti, sa u
d e s c o p e re a d e v ă ru l în p riv in ţa c e lo r c u g e ta te şi a tu n ci a d u c e

416 Numărătoarea aceasta nu corespunde exact nici cu cea din Neemia (II
Ezdra) 7, 66-69, nici cu cea din III Ezdra 5, 63 -69.

287
Filocalia
c u b u c u rie , d re p t je rtfă d e la u d ă , m u lţu m iri C elu i ce i-a d a t
ştire d e sp re c e e a ce a că u ta t (3), sa u c o n sta tă că în ţe le su l
c e lo r sc rise îi sca p ă şi a tu n c i re s p e c tă şi m a i m u lt lu c ru rile
d u m n e z e ie şti, a flâ n d că în ţe le g e re a lo r în tre c e p ro p ria lui
p u tere .
D e c i a p ro p iin d u -m ă şi e u p rin c o n je c tu ră d e cele
scrise , ro g p e D u m n e z e u să-m i fie în tr-a ju to r în ce le ce v o i
sp u n e , căci ştiu că p u te re a în ţe le g e rii m e le e cu m u lt p re a
s la b ă fa ţă d e su b lim ita te a ta in e lo r S crip tu rii. D e v o i re u şi,
v o i d a to ra în tre g a iz b â n d ă lu i D u m n e z e u , ca re m -a rid ic a t
p rin în ţe le g e re sp re m u lţu m ire , ia r d e n u v o i re u şi, v o i so co ti
şi n e p ric e p e re a u n b in e , p e ca re îl v o i d a to ra to t lui
D u m n e z e u , care, tă in d c u an tic ip a ţie , p rin p u rta re a S a d e
g rijă, m â n d ria ce m i s -a r fi p u tu t n a şte d in cu n o ştin ţă , m i-a
fă c u t d in n e p ric e p e re u n în d e m n sp re m o d e s tie (4). P rin
u rm a re , a p ro p iin d u -m ă p rin c o n je c tu ră d e în ţe le s u l c e lo r
scrise , v o i în c e p e d e la ce le d e m a i în a in te d in S crip tu ră, în
c a p ito lu l d in a in te d e a c e s te a s-a scris d e sp re Z o ro b a b e l: “ Şi
c â n d a ie ş it tâ n ă ru l, rid ic â n d u -şi fa ţa sa la c e r în s p re
Ie ru sa lim , a b in e c u v â n ta t pe îm p ă ra tu l c e ru lu i“ .417 Se
în ţe le g e că a ie ş it d u p ă ce a d a t ră sp u n s la în tre b ă rile
îm p ă ra tu lu i D a rie . D e c i a ie şit d e la fa ţa a c estu ia. D a rie este
în să , c u m am sp u s m a i în a in te , le g e a c a re s tă p â n e şte asu p ra
firii (5). D e fa p t a c e st în ţe le s al lu i c o re sp u n d e c u tă lm ă c ire a
p ro p riu lu i n u m e . C ăci n u m e le lu i D a rie în se a m n ă “n e a m “ ,
s a u “ g e n e a lo g ie “ (c a rte a n e a m u rilo r), sa u “ cel c u p rin s într-
o g e n e a lo g ie “ , c u m sp u n cei ce cu n o sc în ţe le s u l e x a c t al
ac e stu i cu v â n t. D a r c u v â n tu l “ n e a m “ sa u “ g e n e a lo g ie “
e x p rim ă o le g e n a tu ra lă , că ci “n e a m u l“ şi to a te ce le c u p rin se
în tr-o “ g e n e a lo g ie “ sta u su b fire (6).
D e c i b in e am fă c u t că am în ţe le s p rin D a rie le g e a

417 III Ezdra 4, 58.

288
Sfântul Maxim Mărturisitorul
firii. C ăci le g e a firii îm b ră ţiş e a z ă g e n u rile (n e a m u rile ) şi
sp e c iile ca re se află sub fire, c â t şi c e le ce se c o n te m p lă în
le g ă tu ră c u fire a, ad ic ă tim p u l şi sp aţiu l. C ăci to a te a c e le a
fă ră d e ca re n u e x istă u n lu c ru creat, se c o n te m p lă d e o d a tă
c u a c e l lu c ru .418
D a rie este, p rin u rm a re , c u m am sp u s, le g e a firii.
Ia r Z o ro b a b e l e m in te a c o n te m p la tiv ă , care, ie şin d d e la
le g e a firii, s im b o liz a tă p rin D a rie , s-a rid ic a t p e s te to a tă
o rd in e a lu c ru rilo r v ă z u te d e su b tim p şi sp a ţiu şi şi-a în ă lţa t
faţa, a d ic ă d is p o z iţia c a p a b ilă d e c u n o ştin ţă , d o b â n d ită p rin
v irtu te , că tre cer, cu alte c u v in te că tre su b lim ita te a fiin ţe lo r
s p iritu a le ; în s p re Ie ru sa lim u l s p iritu a l d in ce ru ri, ad ică
în s p re a c e l Ie ru sa lim , ale căru i “z id u ri su n t z u g ră v ite p e
p a lm e le D o m n u lu i“ .419 C ăci în el se a flă lo c u in ţa tu tu ro r
c e lo r ce se v e se le s c 420 şi la el se în to rc c u a d e v ă ra t to ţi a c eia
c a re sc a p ă d in ro b ie şi îşi c a u tă c a sa lo r c e a d in cer,421 cu m
z ic e A p o s to lu l (7); to ţi a c eia, ca re p o t z ic e c u m a re le D a v id :
“ D e te v o i u ita Ie ru sa lim e , u ita tă să fie d re a p ta m e a ; să se
lip e a s c ă lim b a d e g ru m a z u l m e u d e n u -m i v o i a d u c e am in te
d e tin e “ .422 P rin “ d re a p ta “ se în ţe le g e lu c ra re a d u h o v n i­
c e a s c ă a p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti şi p re a lă u d a te , ia r “ lim b a
lip ită d e g ru m a z “ este a c tiv ita te a d e cu n o a şte re a ra ţiu n ii
n o a s tre , c a re d in p ric in a n e ştiin ţe i stă lip ită d e g â tle j, ad ic ă
d e p a tim a ce-şi are s e d iu l în p re a jm a g â tle ju lu i, şi d in
a c e a s tă p ric in ă n u p o a te fi p u s ă în m iş c a re d e d o rin ţa d u p ă
b u n u rile n e g ră ite şi d e aceea ,n u p o a te să g u s te d in

418 Sf. Maxim face deosebire între fire şi cele în legătură cu firea (τα
περί την φύσιν). Firea e totalitatea lucrurilor ce se nasc şi pier, iar
cele în legătură cu firea sunt timpul şi spaţiul.
419 Isaia 19, 16.
420 Psalm 86, 7.
421 II Corinteni 5, 2.
422 Psalm 137, 5-6.

289
Filocalia
b u n ă ta te a D o m n u lu i,
A şadar Z o ro b a b e l care, g ră b in d u -s e sp re
Ie ru sa lim , sc o a te ra ţiu n ile d e su b tim p şi fire (9 ), este m in te a
n o a s tră c o n te m p la tiv ă . D a r p o a te fi şi C u v â n tu l c re a to r, cel
m a i p re s u s d e n o i, ca re a v e n it în tre n o i ca u n u l d in no i,
a d ic ă s-a fă c u t o m , ca să a d u n e p rin în tru p a re la S ine p e cei
ce s-a u ro s to g o lit d e b u n ă v o ie în p ă tim ire şi v ia ţă în p a tim i
şi în m o a rte a tru p u lu i. D e c i fie că e m in te a , fie că e
C u v â n tu l, Z o re b a b e l îi sc o a te îm p re u n ă c u sin e şi-i d u c e cu
sin e sp re Ie ru s a lim u l ce resc p e to ţi cei ce s-a u fă cu t, p e c â t e
c u p u tin ţă , a s e m e n e a lui. D e să v â rşire a a c e s to ra în v irtu te şi
în c u n o ş tin ţă a în c h ip u it-o S c rip tu ra sim b o lic p rin d ife rite le
sp e c ii şi n u m e re a m in tite în a in te . C ăci to t o m u l d re p t şi
iu b ito r d e D u m n e z e u , în to rc â n d u -se în ch ip sp iritu a l sp re
Ie ru s a lim u l d e sus, p lin e şte n u m e re le a m in tite ale d ife rite lo r
sp e c ii, a d u n â n d ra ţiu n ile fiec ăre i sp e c ii şi n u m ă r în tr-o u n ic ă
p le n itu d in e a v irtu ţii şi a c u n o ştin ţe i. A c e a s ta o arată
lim p e d e se n su l lo c u lu i m a i su s p o m e n it d in S crip tu ră.
“ Şi au fo st to ţi d in Isra e l d e la 12 ani şi m a i în sus,
a fa ră d e co p ii şi d e fe m e i, p a tru z e c i şi tre i d e m ii tre i su te
ş a iz e c i“ . E d e a d m ira t e x a c tita te a c u v in te lo r D u h u lu i, care
n o te a z ă că n ic i u n u l d in tre cei n u m ă ra ţi în Ie ru sa lim d u p ă ce
a u ie ş it d in B a b ilo n , a d ic ă d in c o n fu z ia v e a c u lu i a c e stu ia , n u
e ra su b 12 an i. P rin a c e a s ta S c rip tu ra a arătat în c h ip ta in ic ,
că n u m a i cel ce s-a rid ic a t p e s te sim ţire (p e rc e p ţia se n sib ilă )
şi p e s te tim p (c ăci a c e a sta în s e a m n ă n u m ă ru l 12 c a re se
c o m p u n e d in 5, a d ic ă d in ce le 5 sim ţu ri şi d in 7, a d ic ă din
tim p ) (1 0 ) şi a tă ia t o ric e a fe c ţiu n e a su fle tu lu i fa ţă d e ele, a
ie ş it d in c o n fu z ia lo r, z o rin d sp re c e ta te a d e sus. Şi n u n u m a i
a c e s ta are c u sin e, în afară d e co p ii şi d e fem ei, n u m ă ru l
p a tru z e c i şi tre i d e m ii tre i su te şaizeci.
“ C o p iii“ su n t p o a te g â n d u rile re fe rito a re la

290
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a fe c te le fireşti şi n e v in o v a te şi in d e p e n d e n te d e v o ia n o astră ,
ia r “ fe m e ile “ , fie c u g e tă rile , fie p o fte le şi p lă c e rile n a tu ra le
c a re n u ad u c n ic i o o sâ n d ă c e lo r ce le au, fiin d u rm a re a
n e c e s a ră a p o ftirii n a tu ra le . P e n tru că şi h ra n a c e a m ai
sim p lă n e p ro d u c e o p lă c e re n a tu ra lă , c h ia r d a c ă n u v o im ,
în tru c â t n e sa tisfa c e tre b u in ţa d e m a i în a in te . L a fe l b ă u tu ra ,
p rin fa p tu l că p o to le şte n e p lă c e re a setei, sa u so m n u l, p rin
fa p tu l că re în o ie şte p u te re a c h e ltu ită p rin v e g h e re . D e
a s e m e n e a to a te c e le la lte fu n c ţiu n i ale firii n o a stre , ca re su n t
p e d e-o p a rte n e c e s a re p e n tru su sţin e re a ei, ia r p e d e alta
fo lo s ito a re c e lo r ce se sâ rg u ie sc p e n tru d o b â n d ire a virtu ţii.
T o a te a c e ste a , m ă c a r că n u se n u m ă ră îm p re u n ă c u b ă rb a ţii,
ie s to tu şi îm p re u n ă c u o ric e m in te ca re fu g e d e c o n fu z ia
p ă c a tu lu i, ca n u c u m v a a c e a s ta să fie ţin u tă d in p ric in a lo r în
ro b ia p a tim ilo r c o n d a m n a b ile şi c o n tra re firii, ca re atâ rn ă d e
v o ia n o a s tră şi n u -şi a u în a ltc e v a su rs a în n o i d e c â t în
m iş c a re a a fe c te lo r c o n fo rm e c u fire a (11). D a r n u se n u m ă ră
îm p re u n ă , în tru c â t a fe c te le ca re co n se rv ă fire a în v ia ţa d e
aici n u se p o t m u ta îm p re u n ă c u n o i la v ia ţa n e m u rito a re şi
v e ş n ic ă (1 2 ).
C e le p a tru m iria d e (p a tru z e c i de m ii) su n t
p ă trim e a v irtu ţilo r g e n e ra le , cu care, stră b ă tâ n d m in te a
n a tu ra şi tim p u l, a ju n g e la ţin ta fe ric ită a n e p ă tim irii.423 S ă
n e e x p lică m : M iria d a (n u m ă ru l d e z e c e m ii) e in d ic a tă
n u m a i p rin c ifra u n ită ţii şi n u p o a te fi n o ta tă p rin n ic i o altă
cifră, fiin d d u p ă s u p o rt id e n tic ă c a u n ita te a şi d e o s e b in d u -s e
n u m a i p rin c u g e ta re , c u m se d e o se b e şte sfâ rşitu l d e în c e p u t.
C ăci m iria d a este sfâ rşitu l u n ită ţii şi u n ita te a este în c e p u tu l
m iria d e i, s a u m a i b in e -z is m iria d a este u n ita te a p u s ă în
m iş c a re şi u n ita te a e ste m iria d a p â n ă n -a fo st p u s ă în
m iş c a re (1 3). D a r to t aşa fie c a re clin v irtu ţile g e n e ra le are ca

423 Nepătimirea e Ierusalimul. La el se ajunge prin virtu ţi.

291
Filocalia
în c e p u t şi s fâ rşit m onada d u m n e z e ie a sc ă , a d ic ă pe
D u m n e z e u , în tru c â t p o rn e şte d in E l şi sfâ rşe şte în E l şi este
u n a c u D u m n e z e u , d e o se b in d u -se n u m a i p rin c u g e ta re . C ăci
e v ă d it că d e la E l şi sp re E l îşi are o rig in e a o ric e v irtu te.
S au p o a te S c rip tu ra în ţe le g e p rin ce le p a tru
m iria d e (p a tru z e c i d e m ii) ce le p a tru în a in tă ri în îm p lin ire a
p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti d e -a lu n g u l c o n te m p la ţie i şi a
c u n o a şte rii. F ie c a re în a in ta re m e rg e p â n ă la z e c e le p ro x im .
A s tfe l p rim a în a in ta re c o n stă în lu c ra re a sim p lă a p o ru n c ilo r
de c ă tre în c e p ă to ri, după fu g a lo r d e p ă c a t (1 4 ). Ea
îm p lin e ş te p rim a d e c a d ă , ca re e în ac elaşi tim p m o n a d ă . A
d o u a în a in ta re e ce a ca re îm b ră ţiş e a z ă p rin fie c a re p o ru n c ă
p e ce le lalte . E a fa ce aceeaşi d e c a d ă s u tă îm p lin ită p rin
lu c ra re a tu tu ro r p o ru n c ilo r p rin fiec are . C ăci d e c a d a lu c ra tă
în z e c it p ro d u c e su ta. A tre ia în a in ta re este în z e c ire a su tei
p rin le g e a firii. C ăci în z e c ită este şi le g e a firii (1 5 ) ca u n a ce
c o n stă d in z e c e p ă rţi şi an u m e: d in c e le tre i p u te ri ale
su fle tu lu i, d in ce le c in c i sim ţu ri, d in fu n c ţiu n e a v o c a lă şi d in
fe c u n d ita te a n atu ra lă. D e p u te re a ra ţiu n ii (1 6 ) se fo lo se şte
o m u l la c ă u ta re a ca u z e i şi a b u n u rilo r d in ju r u l c a u zei; d e
p u te re a p o fte i sp re d o rire a c e lo r cău tate, ia r d e iu ţim e sp re
p ă z ire a şi iu b ire a lor. S im ţu rile , la râ n d u l lo r, îi se rv e sc la
d e o s e b ire a lu c ru rilo r (1 7 ), ca re şi e a se îm p a rte în cin ci şi
d in ca re se n a ş te ştiin ţa. A c e s ta în c in c ită d e o se b ire îm p a rte
lu c ru rile în “ c e le în c e p u te “ şi “în c e le n e în c e p u te “ (1 9 ), în
“ ce le ca re su n t d e c u g e ta t“ şi în “ c e le ca re n u su n t d e
c u g e ta t“ , în “ c e le ca re su n t d e g ră it“ şi în “ c e le ca re n u su n t
d e g ră it“ , în “ ce le ce se p o t fa c e “ . şi în “ c e le ce n u se p o t
fa c e “ , în “ ce le stric ă c io a se “ şi în “ c e le n e stric ă c io a se “ . Ia r
d e fu n c ţiu n e a v o c a lă se fo lo se şte sp re g ră ire , p re c u m d e
fe c u n d ita te sp re sp o rire a b u n u rilo r c e lo r cău tate, d o rite,
iu b ite , c u n o s c u te şi g răite. A s tfe l su ta în z e c ită p rin le g e a

292
Sfântul Maxim Mărturisitorul
firii d e v in e m ie. Ia r a p a tra în a in ta re e ste u rc u şu l, p rin
c o n te m p la ţie şi c u n o a şte re , a leg ii fire şti, cu îm p ă rţirile
a rătate, sp re ra ţiu n e a o rig in a ră a fiec ăre i p o ru n c i. L a ca p ătu l
a c e stu i u rc u ş, se c o n te m p lă m iria d a co n c e n tra tă , in d ic a tă
p rin c ifra p rim e i u n ită ţi. C ăci cel ce îm p lin e şte p o ru n c ile în
m o d sim p lu , ap o i îm b ră ţiş e a z ă în îm p lin ire a fie c ă re ia p e
c e le la lte , p e u rm ă u n e şte cu îm b ră ţiş a re a a c e s to ra d istin c ţiile
le g ii fire şti şi p e a c e a sta o u rc ă în sfâ rşit, p rin c u n o a ş te re (în
c h ip g n o stic ), sp re ra ţiu n e a fiec ăre i p o ru n c i, a c o n c e n tra t
c e le p a tru m iria d e , o n o ra te la fie c a re în a in ta re , p rin ta in a
u n ită ţii, în ca re se ad u n ă ra ţiu n e a m iria d e i.
S a u ce le p a tru m iria d e m a i în s e a m n ă şi c e le p a tru
n e p ă tim iri g e n e ra le (20). P rim a n e p ă tim ire e ste în frâ n a re a
d e s ă v â rş ită de la p ă c a te le cu fa p ta , c o n sta ta tă la cei
în c e p ă to ri (21). A d o u a n e p ă tim ire este le p ă d a re a to ta lă a
g â n d u rilo r ca re c o n s im t c u p ă c a te le . A c e a s ta o g ă sim la cei
c a re c u ltiv ă v irtu te a c u ra ţiu n e (22). A tre ia este n e m işc a re a
to ta lă a p o fte i sp re p a tim i. E a e p ro p rie c e lo r ce co n te m p lă
în ch ip sp iritu a l în în fă ţiş a re a lu c ru rilo r v ă z u te ra ţiu n ile lo r
(2 3 ). A p a tra n e p ă tim ire este c u ră ţire a to ta lă c h ia r şi d e
în c h ip u ire a s im p lă a p a tim ilo r. A c e a stă o află m în cei ce şi-
a u fă c u t m in te a , p rin c u n o ş tin ţă şi c o n te m p la ţie , o g lin d ă
c u ra tă şi s tră v e z ie a lu i D u m n e z e u (24).
D eci cel ce s-a c u ră ţit p e sin e de lu c ra re a
p a tim ilo r, s-a e lib e ra t d e c o n s im ţire a c u g e tă rii c u ele, şi-a
o p rit m iş c a re a p o fte i sp re ele şi şi-a fă c u t m in te a cu rată,
c h ia r şi d e în c h ip u ire a sim p lă a lor, a v â n d ce le p a tru z e c i d e
m ii ie s e d in m a te rie şi d in ce le p ă m â n te ş ti şi z o re şte sp re
re g iu n e a d u m n e z e ie a sc ă şi p a ş n ic ă a lu m ii sp iritu ale.
A s tfe l în ţe le g e m ce le p a tru z e c i d e m ii. Ia r cele
tre i m ii in d ic ă în v ă ţă tu ra d e să v â rşită d re a p tă , e v la v io a s ă şi
ra ţio n a lă d e sp re T re im e a S fân tă şi d e o fiin ţă; p o triv it c ă re ia

293
Filocalia
c re d e m şi lă u d ă m u n ita te a triip o s ta tic ă ca un sin g u r
D u m n e z e u (25).
Ia r n u m ă ru l d e tre i su te în fă ţiş e a z ă aici id e e a
P ro v id e n ţe i, în tâ i p e n tru că p rin fo rm a lite re i ca re îl
in d ic ă ,424 e în c h ip u ită p u te re a care, v e n in d d e su s, străb a te
ce le d e jo s şi c u p rin d e e x tre m ită ţile c e lo r d o u ă la tu ri, p rin
c e e a ce se a ra ta P ro v id e n ţa ca re s trâ n g e to tu l în ch ip n eg răit.
A l d o ile a , p e n tru că a c e s t n u m ă r a fo st c in stit p rin c h ip u l
cru cii, p e ca re s-a să v â rşit ta in a ce a m a re , ce a d in tâ i şi ce a
a s c u n s ă a P ro v id e n ţe i. C ăci ta in a în tru p ă rii lu i D u m n e z e u a
fo st u n m o d d e lu c ra re n e g ră ită a P ro v id e n ţe i. P o a te că în
a c e s t se m n al c ru cii şi al n u m e lu i C elu i ce a fo st p iro n it p e
ea p e n tru n o i a în d ră z n it m a re le p a tria rh A v ra a m , c â n d a
ie ş it şi a b iru it p u te rile v ră jm a şe in d ic a te p rin re g i. C ăci se
sp u n e că a ie ş it c u 318 slu jito ri, a d ic ă c u a c e st se m n şi cu
n u m e le lu i lisu s (26). P e n tru că d e m u lte o ri S c rip tu ra
d e s c o p e ră c e lo r cu raţi g â n d u l ei p rin fo rm a lite relo r.
Ia r d a c ă v re a c in e v a să c u n o a s c ă g â n d u l S fin tei
S c rip tu ri şi d in n u m ă r, v a a fla că şi a şa p rin el se in d ic ă
P ro v id e n ţa .425C ăci lu c ra re a P ro v id e n ţe i c o n stă n u n u m a i în a
p ă s tra fire a c u e x iste n ţa n e m ic şo ra tă , ci şi în a fa ce să n u -i
lip s e a s c ă n im ic p e n tru a d e v e n i fe ric ită p rin h a r.426 D e c i
a d ă u g â n d c in e v a la d o u ă su te o su tă, c a p ă tă tre i su te. Ia r p rin
a c e s t n u m ă r se in d ic ă n a tu ra şi v irtu te a . N a tu ra este in d ic a tă
p rin n u m ă ru l d o u ă su te, ca u n a ce co n stă d in m a te rie şi
fo rm ă. C ăci m a te ria este îm p ă trită p e n tru c e le p a tru
e le m e n te ale ei, ia r fo rm a este în c in c ită p e n tru s im ţu rile care

424 în greceşte numărul 300 e notat prin litera T.


425 în aliniatul anterior s-a arătat ideea Providenţei din forma scrisă a
numărului, acum se arată din numărul însuşi.
426 O traducere literară: Căci lucrarea Providenţei constă nu numai în a
păstra firea nemicşorată după raţiunea existenţei, ci şi în a o face fără
lipsă după raţiunea existenţei fericite, dobândite prin har.

294
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p u n p e fră m â n tă tu ra m a te rie i tip a ru l fo rm e i (27). în m u lţin d
a c u m p e p a tru z e c i c u c in c i, sa u p e c in c iz e c i c u p a tru ,
c ă p ă tă m n u m ă ru l d o u ă su te. Ia r n u m ă ru l o s u tă în se a m n ă
v irtu te a d e să v â rşită , ca u n u l ce c u p rin d e d e c a d a p o ru n c ilo r
d u m n e z e ie ş ti în z e c ită . L a a c e a sta a ju n g â n d A v ra a m , d e v in e
ta tă al m a re lu i Isa a c , căci fiin d m o rt d u p ă fire s-a fă c u t d u p ă
d u h n ă s c ă to r al v ie ţii şi al b u c u rie i. D e c i a d ă u g â n d la d o u ă
su te o su tă, ca p eţi n u m ă ru l tre i su te, ca re in d ic ă P ro v id e n ţa
ce su sţin e fire a în te n d in ţa ei sp re fe ricire427 (28).
Ia r n u m ă ru l ş a se z e c i în se a m n ă p u te re a n a tu ra lă
c a re îm p lin e şte p o ru n c ile şi s-a d e s ă v â rş it p rin ra ţiu n ile
v irtu ţilo r. C ăci n u m ă ru l şase în s e a m n ă p u te re a d e ac tiv ita te
a firii, ca u n u l ce c o n stă d in p ă rţile p ro p rii. D in a c e a stă
p ric in ă s-a scris că şi D u m n e z e u a fă c u t lu m e a în şase zile.
Ia r n u m ă ru l z e c e a ra tă d e să v â rşire a v irtu ţii p rin îm p lin ire a
p o ru n c ilo r. P rin u rm a re n u m ă ru l şa se z e c i (2 9 ) in d ic ă
lim p e d e p u te re a n a tu ra lă c a re p rim e şte ra ţiu n ile
d u m n e z e ie ş ti a flă to a re în p o ru n c i.
A ş a d a r ce le p a tru z e c i d e m ii a d ă u g a te la tre i m ii
tre i su te şa se z e c i in d ic ă ra ţiu n e a d e să v â rşită a v irtu ţii, ta in a
v e n e ra tă a T e o lo g ie i, ţin ta a d e v ă ra tă a P ro v id e n ţe i şi p u te re a
d e a c tiv ita te a firii ca re a fo st îm b u n ă tă ţită p rin v irtu ţi. D e ci
ce l ce şi-a e lib e ra t, p rin d u h , m in te a d e tru p , d e sim ţu ri şi d e
lu m e , ie s e d in ele, p ă ră s in d a m e ste c a re a şi c o n fu z ia lo r (30),
c a cei d e o d in io a ră B a b ilo n u l; el z o re şte sp re c e ta te a d e sus,
a v â n d m in te a d e sp rin să d e o ric e a fe c ţiu n e fa ţă d e ceva.
“ Ia r ro b ii şi ro a b e le a c esto ra, şap te m ii tre i su te
ş a p te “ , L e g e a sp u n e d e sp re ro b i şi d e s p re ro a b e : R o b ii şi
ro a b e le d in tre E v re i să s lu je a s c ă şa se ani, ia r în tr-a l şa p te le a
să fie lă sa ţi slo b o zi. Ia r ro b ii şi ro a b e le d e alt n e a m să
s lu je a s c ă în v e a c “ . “V e a c “ so c o te sc că n u m e şte a n u l al

427 Susţine firea după raţiunea existenţei ei fericite.

295
Filocalia
c in c iz e c ile a al slo b o zirii.
R o b u l e v re u şi ro a b a e v re ic ă su n t ra ţiu n e a şi
c u g e ta re a ,428 ca re slu je sc filo so fu lu i ce se în d e le tn ic e şte cu
fă p tu ire a şa se ani, aju tân d u -1 să is c o d e a s c ă to t ce c o n trib u ie
la fru m u s e ţe a m o ra lă şi la m o d u rile v irtu ţii. C ăci ra ţiu n e a şi
c u g e ta re a slu je sc o ric u i se în d e le tn ic e şte c u fă p tu ire a ca u n
ro b şi o ro a b ă , isc o d in d şi c re în d m o d u rile a c tiv ităţii
v irtu o a s e (3 1 ). Şi to a tă p u te re a lo r e în d re p ta tă îm p o triv a
d u h u rilo r ră u tă ţii, ca re se o p u n fă p tu irii m o ra le . D u c â n d
a ş a d a r la în d e p lin ire filo so fia lu c ră to a re , p e ca re a in d icat-o
n u m ă ru l “ şa se “ al a n ilo r (căci s-a sp u s că n u m ă ru l “ şa se “
în s e a m n ă filo so fia lu c ră to a re ),429 ra ţiu n e a şi c u g e ta re a su n t
lă s a te slo b o d e ca să se re în to a rc ă c o n te m p la re a
d u h o v n ic e a s c ă a ra ţiu n ilo r d in lu c ru ri, ca re su n t în ru d ite cu
ele. E le a u a ju n s a tu n c i la a n u l al “ş a p te le a “ , a d ic ă la
d e p rin d e re a n e p ă tim irii (32). C ăci p a tim ile a u fo st su b ju g a te
p rin m u lta o ste n e a lă a ra ţiu n ii şi a c u g e tă rii u n ite c u ea şi d e
a c e e a au ie şit şi s-a u d e p ă rta t d e la su flet.
Ia r ro b u l şi ro a b a d e alt n e a m su n t p u te re a m â n ie i
şi a p o fte i.430 P e a c e s te a m in te a c o n te m p la tiv ă le su p u n e
p e n tru to td e a u n a stă p â n irii ra ţiu n ii, ca să-i s lu je a s c ă la
d o b â n d ire a v irtu ţilo r p rin b ă rb ă ţie şi c u m p ă ta re . Şi n u le la să
lib e re p â n ă ce n u e în g h iţită m o a rte a n e n o ro c itu lu i d e tru p
d e v ia ţa n e m ă rg in ită , şi p â n ă ce n u se arată în ch ip cu ra t
ic o a n a îm p ă ră ţie i v e şn ic e , a v â n d im p rim a tă în ea, p rin
im ita re , în tre a g a fo rm a a arh etip u lu i. A ju n s ă aici, m in te a

428 Raţiunea în greceşte e de genul masculin: λόγος ; iar cugetarea e de


genul feminin: διάνοια. Ele slujesc celui de pe prima treaptă a
urcuşului.
429 Numărul şase simbolizează cele şase zile de lucru de peste
săptămână, deci activitatea în general.
430 Puterea mâniei în grece şte e de genul masculin: θυμός iar puterea poftitoare
e de genul feminin: επιθυμία.

296
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c o n te m p la tiv ă slo b o z e şte m â n ia şi p o fta , p e c e a d in u rm a
p re fă c â n d -o în p lă c e re c u ra tă şi în a tra c ţia n e p rih ă n ită p e n tru
d ra g o s te a d u m n e z e ie a sc ă , ia r p e c e a d in tâ i în a rd o a re
d u h o v n ic e a s c ă , în s ta to rn ic ie în fo c a tă şi în n e b u n ie so b ră
(3 8 ). în a c e a stă stare a ju n se se d u p ă m e rit m a re a ra z ă a
lu m in ii n e tu lb u ra te , m a re le a p o sto l P a v e l, c â n d l-a a u z it p e
re g e le A g rip a sp u n ân d u -i: E şti n e b u n P a v e le “ .431 D a r şi el
în s u ş i sc rie d e sp re sin e C o rin te n ilo r: “ C ă o ri d e ie şim d in
n o i, e ste p e n tru D u m n e z e u , ori d e su n te m c u m in te a aşezată,
e ste p e n tru v o i“ .432 E l n u m e şte n e b u n ia so b ră, ce a d u p ă
D u m n e z e u , “ ie şire d in sin e “ (e x ta z ), ca u n a ce sc o a te m in te a
a fa ră d in lu c ru rile c re a te , m ă c a r că în sin e e so b ră şi
c h ib zu ită.
Ia r n u m ă ru l ro b ilo r so c o te sc că in d ic ă v ia ţa
v re m e ln ic a , tră ită c o n fo rm c u ra ţiu n e a şi îm p re u n a tă cu
m o d u rile n e p ă tim irii (34). In c u rsu l a c e s te ia m in te a ,
fo lo s in d u -s e d e ra ţiu n e şi d e c u g e ta re c a d e n işte ro b i şi
ro a b e e v re ic e ca re slu je sc făp tu rii, h o tă ră ş te m ă su rile
a ju to ru lu i ce tre b u ie să-l d e a a c e ste a v irtu ţii, s tră m u tâ n -c lu -
le la co n te m p la ţie . în g rijin d u -s e d e a se m e n e a d e m â n ie şi d e
p o ftă , c a d e n iş te ro b i şi ro a b e d e alt n e a m , a şa c u m u n
stă p â n se în g rije ş te d e slu jito ri„ le c ă lă u z e şte la aceeaşi
lib e rta te d e la sfâ rşit (3 5 ). Şi a n u m e a şa că p o fta o p re fa c e în
d o rin ţa ce se d e sfa tă d e ce le d u m n e z e ie şti, ia r m â n ia în
v ig o a re a n e s fâ rşită a d o ru lu i ce se b u c u ră d e ele, fă c â n d p e
ro b ii d e alt n e a m , E v re i ad e v ăra ţi d u p ă har.
“ C â n tă re ţi şi p sa lm o z i o p t su te c in c iz e c i şi c in c i“ .
“ C â n tă re ţii su n t cei ce v e s te s c c u v â n tu l (ra ţiu n e a )
d u m n e z e ie s c p rin m o d u rile v irtu ţilo r cu fa p ta , fără
c o n te m p la ţie (36). Ia r “p s a lm o z ii“ su n t cei ce in iţia z ă ta in it

431 Fapte 26, 24.


432 II Cor. 5, 15.

297
Filocalia
în c u v â n tu l (ra ţiu n e a ) d u m n e z e ie s c p e alţii, p rin m o d u rile
v irtu ţilo r îm p re u n a te cu d u lc e a ţa c u n o ştin ţe i din
c o n te m p la ţie ; în c â n tâ n d u -le u re c h ile lo r s p iritu a le (37).
N u m ă ru l a c e sto ra in d ic ă ş tiin ţa lu c ru rilo r v e şn ic e
(3 8 ), a tâ ta c â t le este în g ă d u ită o a m e n ilo r; D in n u m ă ru l o p t
su te cin ci z e c i, “ o p t su te “ in d ic ă ra ţiu n ile v iito a re ale
c u n o ştin ţe i, ia r “ c in c iz e c i“ a le v irtu ţii. în s fâ rşit “ c in c i“
în fă ţiş e a z ă ş tiin ţa lu c ru rilo r d e aici, p re c u m am arătat
v o rb in d d e sp re n u m ă ru l “ c in c i“ p u ţin m a i în ain te.
“ C ăm ile , tre i su te tre iz e c i şi cin ci . C ă m ile le ce ies
îm p re u n ă c u fiii lui Is ra e l e lib e ra ţi d in ro b ia am ară, su n t
d ife rite le re p re z e n tă ri (c o n te m p la ţii) n a tu ra le ale lu c ru rilo r
v ă z u te , ca re su n t a lcă tu ite, a s e m e n e a că m ilei, p e d e o p a rte
d in în fă ţiş ă rile ce le v ă z u te ce se ra p o rte a z ă la sim ţu ri şi su n t
a şa z ic â n d p ic io a re le lor, ia r p e d e a lta d in ra ţiu n ile m ai
în a lte , p riv ite în ele c u d u h u l, ca re se ra p o rte a z ă la m in te şi
su n t a şa z ic â n d c a p u l lor.
P o a te d e sp re a c e ste c ă m ile a z is m a re le Isaia, p re ­
v e s tin d p ro fe tic sla v a Ie ru s a lim u lu i sp iritu al: Şi te v o r
ac o p e ri p e tin e că m ile le d e M a d ia n şi G h e fa r“ .433 E le su n t
re p re z e n tă rile (c o n te m p la ţiile ) d u h o v n ic e şti ale a fe c te lo r
(p a tim ilo r) fire şti (39). C ăci M a d ia n se tă lm ă c e ş te “ g o lire a
s to m a c u lu i“ , s a u “ lu t s â n g e ro s “ , sa u “ su d o ri o m e n e şti şi ale
m a m e i“ , Ia r G h e fa r “p o se s iu n e a s p a te lu i“ , c a re este
c o n te m p la ţia rid ic a tă d e a s u p ra p a tim ilo r tru p e şti. C ăci
sp a te le su fle tu lu i este tru p u l, c a u n u l ce este în d ă ră tu l lui.
D e c i S c rip tu ra z ic e aici că lo c u l sa u re şe d in ţa d u h o v n ic e a sc ă
a c u n o ştin ţe i p a şn ic e şi n e d e z b in a te a v e d e rilo r ta in ic e este
a se m e n e a u n e i cetăţi sfin te, a c o p e rită d e ele c a d e n işte v ite.
A c e la şi se n s îl a ra tă şi n u m ă ru l în su şi, ca re in d ic ă
m iş c a re a ra ţio n a lă în ju ru l tim p u lu i şi al n a tu rii (40).

433 Is. 60, 6.

298
Sfântul Maxim Mărturisitorul
“ Şi cai, şa p te m ii ş a p te su te tre iz e c i şi ş a se “ .
“ C a l“ este a c e la c a re a lea rg ă în v ia ţă p e d ru m u l c e lo r
v irtu o ş i, a v â n d to a tă v ig o a re a iu ţim ii (m ân ie i). C ăci se
s p u n e că fie re a c a lu lu i stă în u n g h iile p ic io a re lo r, p e c a re le
are d e la fire. D e a c e e a a şi fo st so c o tit cel m a i d e sto in ic şi
m a i ta re la d ru m d in tre to a te c e le la lte a n im a le d o m e s tic e şi
s u p u se o a m e n ilo r. C u ei a se a m ă n ă m a re le P ro o ro c A v a c u m
şi p e sfin ţii A p o s to li, c â n d z ic e p rin D u h u l: “ Şi ai su it p e
m a re ca ii T ăi, ca re tu lb u ră ap e m u lte “ .434 E l n u m e ş te “ c a i“
p e sfin ţii şi fe ric iţii A p o sto li, ca re p o a rtă c u v â n tu l m â n tu ito r
al ad e v ă ru lu i în a in te a n e a m u rilo r şi îm p ă ra ţilo r, în to a tă
lu m e a , p e ca re o n u m e şte fig u ra t “ m a re “ . Ia r n e a m u rile le -a
a se m ă n a t c u ap e le . C ăci şi ele su n t tu lb u ra te şi a g ita te d e
p u te re a c e a m a re d in c u v â n tu l D u h u lu i şi tre c u te de
c u tre m u ru l m â n tu ito r d e la n e c re d in ţă , d e la n e ş tiin ţă la
c u n o a ş te re şi d e la p ă c a t la v irtu te . “
A c e a s ta o arată şi n u m ă ru l în su şi al ca ilo r, care
în c h ip u ie ş te d e p rin d e re a c u filo so fia p ra c tic ă a v irtu ţii. C ăci
n u m ă ru l “ ş a p te m ii şa p te su te “ , ca n u m ă r ce in d ic ă tim p u l,
a ra tă m iş c a re a sp rin te n ă a v irtu ţilo r, ia r “tre iz e c i şi şa se “
a c tiv ita te a firii ca re a le a rg ă îm p re u n ă c u v irtu ţile (41).
“ Ia r ca tâ ri o p t su te p a tru z e c i şi c in c i“ . C a tâ ru l
este, d u p ă în ţe le s u l ce l d e lau d ă, d e p rin d e re a c a re n u ro d e şte
p ă c a tu l (4 2). D in a c e st m o tiv s-a râ n d u it, în tr-u n c h ip c â t se
p o a te d e p o triv it şi d e c u v e n it d u h u lu i S c rip tu rii, c a cel ales
re g e în Is ra e l să n u şa d ă p e cal, ci p e catâr. P rin a c e a sta
S c rip tu ra a ra tă că m in te a c o n te m p la tiv ă , c a re îm p ă ră te ş te
p e s te în ţe le su rile şi re p re z e n tă rile (v e d e rile ) lu c ru rilo r, ca şi
p e s te m iş c ă rile p ro p rii, tre b u ie să a ib ă o d e p rin d e re
n e ro d ito a re d e ră u , a d ic ă u n a ca re n ic i să n u z ă m isle a sc ă ,
n ic i să n u n a s c ă ră u l. E a tre b u ie să fie p u rta tă d e a c e a stă

434 Avac. 3, 15.

299
Filocalia
d e p rin d e re , a tu n c i c â n d se m işc ă în c o n te m p la ţie , ca n u
c u m v a, o c u p â n d u -se cu c e rc e ta re a d u h o v n ic e a sc ă a
lu c ru rilo r, să cadă d in n e b ă g a re de se a m ă în p u te re a
v re u n u ia d in d u h u rile re le , ca re p o t c o ru p e p rin c e v a d in
ce le se n sib ile d is p o z iţia c u ra tă a in im ii.
Ş tim că în S c rip tu ră c a tâ ru l are şi u n în ţe le s d e
o cară. D e p ild ă z ice : “N u fiţi a s e m e n e a c a lu lu i şi ca tâ ru lu i,
în ca re n u este în ţe le g e re “ .435 S c rip tu ra n u m e ş te “ c a l“
d e p rin d e re a d e a u m b la d u p ă p lă c e rile p a tim ilo r436 (4 3 ), ia r
“ c a tâ r“ d e p rin d e re a ca re n ic i n u ză m isle şte , n ic i n u n a şte
b in e le . S c rip tu ra le in te rz ic e d e o p o triv ă p e a m â n d o u ă c e lo r
ce d o re sc m â n tu ire a : p e ce a d in tâ i, în tru c â t lu c re a z ă p ă c a tu l,
p e c e a d e -a d o u a, în tru c â t n u lu c re a z ă v irtu te a . T o t în ac e st
se n s d e o c a ră tre b u ie lu a t şi c a tâ ru l : lu i A v e sa lo m , p e care
a c e s ta c ă lă rin d a p o rn it la u c id e re a p ă rin te lu i său. P rin
a c e a s ta D u h u l a ra tă că cel ră n it d e s la v a d eşa rtă, d in p ric in a
v irtu ţii şi a c u n o ştin ţe i, îşi h ră n e ş te în d e ş e rt c o a m a p ă re rii
d e sin e, d ic h is in d -o şi a m e ste c â n d -o c a p e u n ca tâ r, sp re a
a m ă g i p e p riv ito ri c u a fiş a re a u n e i p u rtă ri m o ra le . C ă lă rin d
a c e la p e ea, îşi în c h ip u ie c ă -l v a ră s tu rn a p e ta tă l ca re l-a
n ă s c u t p rin în v ă ţă tu ra cu v â n tu lu i, u rm ă rin d să ră p e a s c ă cu
m â n d rie şi în ch ip siln ic la sin e sla v a v irtu ţii şi a c u n o ştin ţii,
p e ca re o are ta tă l s ă u d e la D u m n e z e u .
D a r ie şin d la la rg u l c o n te m p la ţie i n a tu ra le în d u h ,
la ră z b o iu l ra ţio n a l p e n tru ad e v ăr, d in p ric in a sim ţirii
n e m o rtific a te ră m â n e sp â n z u ra t cu p ă ru l de stu fişu l
s te ja ru lu i v e d e rilo r m a te ria le . A stfe l în să şi în c h ip u ire a d e
sin e, care-i le a g ă m in te a d e a c elea, îi slu je şte sp re m o a rte ,
su s p e n d â n d u -l în tre p ă m â n t şi cer. C ăci cel stă p â n it d e sla v a
d e ş a rtă n u are c u n o ştin ţa d re p t c e r ca re să-l a tra g ă d in

435 Ps. 31, 10.


436 Ierem. 5, 8.

300
Sfântul Maxim Mărturisitorul
p ă re re a d e sin e ce-l re ţin e jo s , d a r n ic i ta lp a fă p tu irii sm e rite
d re p t p ă m â n t ca re să-l tra g ă în jo s d in în g â m fa re a ce-l ţin e
p e su s (4 4 ). P e a c e sta e v la v io su l d a sc ă l c a re l-a n ă sc u t,
lă s â n d u -s e d u s d e iu b ire a d e o a m e n i, îl p lâ n g e şi d u p ă ce
m o a re , d e o a re c e , a se m e n e a lu i D um nezeu nu v o ie şte
m o a rte a p ă c ă to s u lu i, ci să se în to a rc ă şi să fie v iu .437
Ia r ca să în ţe le g e m şi în alt ch ip lo c u l (4 5 ) D a v id
în s e a m n ă , d e sig u r, m in te a ac tiv ă , ia r A v e sa lo m în c h ip u ire a
d e sin e, n ă s c u tă d in m in te a a c tiv ă în îm p re u n a re cu sim ţire a
(p e rc e p ţia ).438 C ăci sim ţire a este fiic a re g e lu i G h e su r, p e
c a re lu â n d -o D a v id a n ă s c u t p e A v e sa lo m . Ia r “ G h e su r“ se
tă lm ă c e ş te “ c ă lă u z a z id u lu i“ . Z id u l este, d e sig u r, tru p u l. Ia r
c ă lă u z a tru p u lu i este le g e a tru p u lu i, sa u sim ţire a. D in
a c e a s ta se n a şte A v e sa lo m , ca re se tă lm ă c e şte “ so c o tita p a c e
a ta tă lu i“ , ca re este, e v id e n t, în c h ip u ire a d e sine. C ăci
so c o tin d că am b iru it p a tim ile , d ă m n a ş te re în c h ip u irii d e
sin e. M a re le D a v id , lu â n d c u n o ştin ţă că a c e a s ta s-a ră z v ră tit
îm p o triv a lu i, d e o a re c e şi-a o p rit fă p tu ire a p rin c u n o a şte re ,
p ă ră s in d co rtu l, Ie ru sa lim ul şi Iu d e e a , fu g e d in c o lo d e
Io rd a n , în p ă m â n tu l G a la a d , ca re se tă lm ă c e şte “ stră m u ta re a
m ă rtu rie i“ , sa u “ d e s c o p e rire a lo r“ . A c e a s ta arată că D a v id se
s o c o te şte pe sin e n e v re d n ic , d in p ric in a în c h ip u irii
ră s v ră tite , d e c o rtu l sfâ n t, a d ic ă d e te o lo g ia m istic ă , d e
Ie ru sa lim , a d ic ă d e c u n o ş tin ţa ca re v e d e c e le d u m n e z e ie şti şi
d e Iu d e e a , a d ic ă d e m ă rtu ris ire a b u c u rie i p e n tru fa p te le sale.
A c e a s ta în s e a m n ă că m in te a îşi stră m u tă p u te rile
sa le d e la b u c u rie la în tris ta re (4 6 ) şi la c o n ştiin ţa sa u la
m ă rtu ris ire a c e lo r să v â rşite m a i în a in te ; c u alte c u v in te la

437 Ezec. 33, 11.


438 Mintea (νους) fiind în greceşte de genul masculin, iar simţirea
(αισθησις) de genul feminin, icoana căsătoriei între ele se
potriveşte.

301
Filocalia
a m in tire a tu tu ro r g re şe lilo r în p a rte . C ăci a c e a s ta este
“ d e s c o p e rire a lo r“ . S im p lu v o rb in d , ea se m u tă p rin c u g e ta re
în tim p u l d in a in te d e h a r (căci a c e a s ta în s e a m n ă “ a tre c e
d in c o lo d e Io rd a n “ ), c â n d e ra stră in ă d e h a ru l v irtu ţii şi al
cu n o ştin ţe i. în fe lu l a c e sta , c u n o sc â n d u -şi n e p u tin ţa p ro p rie
şi d o b â n d in d a d â n c a s m e re n ie ce se o p u n e în c h ip u irii d e
sin e, p rin c o n ştin ţa stării sale, u c id e p e ră z v ră tit, ad ic ă
în c h ip u ire a d e sin e, ca re tre c u s e la el p e c â n d se afla în
în tris ta re m u ltă . Şi a şa re v in e la sla v a p ro p rie şi s tă p â n e şte
p e s te p ă m â n tu l lu i Iu d a şi îm p ă ră te ş te p e s te Ie ru s a lim şi
slu je şte în c o rtu l sfâ n t al lu i D u m n e z e u slu jb ă c u ra tă şi
n e p rih ă n ită .
D a r să re v e n im la n u m ă ru l c a tâ rilo r Iu d e ilo r
slo b o z iţi d in ro b ie şi să p riv im d u p ă p u te re la se n su l
sp iritu a l d in el. “ C atâri, z ic e , e ra u o p t su te p a tru z e c i şi
c in c i“ . N u m ă ru l a c e s ta in d ic ă n e p ă tim ire a d e să v â rşită a
m in ţii fa ţă d e ce le se n sib ile şi d e sim ţu ri, în te m e iu l
d e p rin d e rii d e a n u ro d i p ă c a tu l, a d ic ă a d e p rin d e rii d e a n u
n a ş te p ă c a tu l. C ăci n u m ă ru l “ o p t s u te “ , lu a t în în ţe le s d e la u ­
d ă, în s e a m n ă n e p ă tim ire a c a ra c te ris tic ă a v e a c u lu i v iito r,
n u m ă ru l “p a tru z e c i“ in d ic ă lu c ru rile sen sib ile , ia r “ c in c i“
in d ic ă s im ţu rile (47).
“ Ia r asin i, cin ci m ii cin ci su te d o u ă z e c i şi c in c i“ .
A s in u l (4 8 ) este tru p u l ca re slu je şte su fle tu lu i, p u rtâ n d
p o v e rile şi o ste n e lile fa p te lo r p e n tru d o b â n d ire a v irtu ţii; cu
alte c u v in te , d e p rin d e re a v irtu o a s ă a tru p u lu i. T o t a stfe l d e
a sin i a u a v u t fiii m a re lu i la c o v d e a u p u tu t a d u c e d in E g ip t
în p ă m â n tu l fă g ă d u in ţe i g râ u l tre b u in c io s h ra n e i, ad ică
c u n o ş tin ţa d u h o v n ic e a sc ă , a d u n a tă d in c o n te m p la ţia n a tu rii
ca d in E g ip t şi în c h is ă în sac ii c u g e tă rilo r, p e ca re îi p u n p rin
fă p tu ire d e a s u p ra tru p u rilo r, tra n s p o rtâ n d u -i sp re v ia ţa
v iito a re .

302
Sfântul Maxim Mărturisitorul
Ia r n u m ă ru l ro tu n d al a c e s to r asin i a ra tă m iş c a re a
c o n s ta n tă a d e p rin d e rii v irtu o a s e a tru p u lu i sp re fap te,
u rm â n d fă ră a b a te re c u v â n tu lu i c u n o ştin ţe i. C ăci cei
p ric e p u ţi în a c e ste lu c ru ri n u m e sc m iş c a re a sfe ric ă
n e s c h im b a tă , c a u n a ce ră m â n e la fe l în to a te îm p re ju ră rile ,
m a i m u lt d e c â t c e le la lte m iş c ă ri ale lu c ru rilo r (49).
A c e s te a le -a m sp u s, d u p ă p u te re a n o a s tră d e a
în ţe le g e şi d e a sp u n e. Ia r d a c ă c in e v a a r v o i să sp u n ă că în
a c e s te a su n t p re în c h ip u ite d ife rite le tre p te ale c re d in c io şilo r
B ise ric ii şi d is p o z iţiile lo r, n -a r g reşi. A s tfe l “b ă rb a ţii“ su n t
cei ce a u aju n s, p e câ t e c u p u tin ţă , la m ă s u ra p lin irii v â rste i
lu i H ris to s şi să v â rşe sc v irtu te a p rin iu b ire , p rin p ro p rie
h o tă rîre .
“ R o b ii şi ro a b e le “ su n t cei ce p o a rtă p o v a ra
filo so fie i lu c ră to a re d e te a m a c h in u rilo r v e şn ic e , c u care
sunt _ am e n in ţa ţi. “ C â n tă re ţii“ , cei ce p ro p o v e d u ie s c
fru m o s “ şi b in e c u v â n tu l fă p tu rii şi tă m ă d u ie sc p a tim ile
alto ra. “P s a lm o z ii“ , cei ce a ra tă p rin c o n te m p la ţie
fru m u s e ţe a c u n o ştin ţe i c u v in te lo r (ra ţiu n ilo r) d u m n e z e ie şti
şi d e p ă rte a z ă c a p e u n în tu n e ric n e ş tiin ţa d e la alţii. “ C ăm i-
le le “ s u n t cei ce îm b lâ n z e sc p rin ra ţiu n e ră u ta te a v o in ţe i,
c ă lă u z in d -o sp re v irtu te . “ C a ii“ , cei ce a le a rg ă b in e în
s ta d io n u l v ie ţii p lă c u te lu i D u m n e z e u . “ C a tâ rii“ , cei ca re au
m o ra v u ri a m e s te c a te şi ca re d o v e d e s c în v ia ţa c o m u n ă o
în ţe le p c iu n e p ra c tic ă , fă ră p rih a n ă . “ A sin ii sa u v ite le d e ju g ,
s u n t cei ce tre b u ie să o ste n e a sc ă c u fa p ta şi p rim e s c p rin
c o n te m p la ţie să se a şe z e ra ţiu n e a a su p ra lor. A d u n â n d u -i p e
to ţi a c e ş tia fa c e m p lin ire a sfin te i B ise ric i, îm p o d o b ită cu
m u lte fru m u se ţi şi d e v irtu te a m u lto ra.
D upă p ă re re a m ea, c u v â n tu l d e sp re în ţe te su l
d u h o v n ic e s c al a c e s to r ta in e a a ju n s la sfârşit. D a r d a c ă s -a r
a fla c in e v a p lin d e b o g ă ţia h a ru lu i cu n o ştin ţe i, în sta re să

303
Filocalia
v a d ă , c a m a re le S a m u il în ch ip sp iritu a l ce le d e m a i în a in te ,
să n e d e s c o p e re şi n o u ă în ţe le s u l c u p rin s în c u v â n tu l c e lo r
scrise , c a să ira d ie z e lu m in a în a ltă a ad e v ă ru lu i în to ţi, şi să
c o n v in g ă p e cei ce p o t să în v e ţe că n im ic n u s-a scris fără
ro s t şi în d e ş e rt d e că tre D u h u l S fân t, c h ia r d a c ă n o i n u
p u te m cu p rin d e . C ăci to a te su n t c u ro s t şi p lin e d e ta in ă şi
ţin te sc m â n tu ire a o a m e n ilo r, al că rei în c e p u t şi s fâ rşit este
în ţe le p c iu n e a , ca re în c e p e p rin a p ro d u c e te m e re a (5 1 ) şi
sfâ rşe şte p rin a n a şte iu b ire a , m a i b in e z is ea în să şi n i se
face, d e d ra g u l n o stru , la în c e p u t te m e re (5 2 ), c a să o p re a sc ă
d e la p ă c a t p e cel în d ră g o s tit d e ea, şi la sfâ rşit iu b ire , ca să
u m p le d e b u c u rie sp iritu a lă p e cei c a re a u d a t to tu l p e n tru a
se îm p ă rtă ş i d e ea.
A c e ş tia c re d că su n t “ b ă rb a ţii“ d e ca re scrie
D u h u l, a c e ştia “ro b ii şi ro a b e le “ , “p s a lm o z ii şi c â n tă re ţii“ ,
“ c ă m ile le “ , “ c a tâ rii“ şi “ a sin ii“ . N u e v o rb a d e cei p e ca re îi
c u n o a şte sim ţire a tru p e a sc ă , ci d e cei p e ca re îi în ţe le g e
m in te a c u ra tă şi s u n t z u g ră v iţi d e c o n d e iu l h aru lu i.
S -a isp ră v it, c u a ju to ru l lui D u m n e z e u , to m u l“ al
cin cilea .

Scolii

1. H a ru l d e p lin al D u h u lu i este în ţe le p c iu n e a ca
p o te n tă , c a d e p rin d e re şi c a lu c ra re , care îm b ră ţiş e a z ă to a te
c u n o ş tin ţe le c â te aju n g p â n ă la o a m e n ii d e să v â rşiţi în
H risto s. P rin ea m in te a , p ă ră s in d fig u rile p e rc e p u te p rin
sim ţu ri, p ă tru n d e în v a rie ta te a ra ţiu n ilo r d e z v e lite ale c e lo r
ce s-a u fă c u t şi s-a u scris, sin te tiz â n d tră să tu rile
d u m n e z e ie şti a fla te în ele în tr-u n în tre g d e fo rm a d u m ­
n e z e ie a sc ă , d in ca re ira d iâ n d în ch ip u n ita r c u n o ştin ţa
n e îm p ă rţită a tu tu ro r lu c ru rilo r, o b işn u ie şte să stră lu c e a sc ă
lu m in a a d e v ăru lu i.

304
Sfântul Maxim Mărturisitorul
2. C ei ce se în d e le tn ic e s c în tr-a d e v ă r cu
c u n o a ş te re a (g n o stic ii), c u n o sc â n d ra ţiu n ile ta in e lo r d in
S c rip tu ri, se fo lo se sc d e tip u rile isto rie i ca d e n işte e x e m p le
s p re a rid ic a c u g e ta re a c e lo r pe ca re îi în v aţă; ei
a rm o n iz e a z ă în ţe le s u l sp iritu a l cu lite ra isto rie i, ca să
sa lv e z e a tâ t fig u ra (tip u l) p e n tru sim ţu ri, câ t şi în ţe le su l
p e n tru m in te a o m u lu i. C ăci o m u l c o n stă d in su fle t şi d in
tru p , d ec i u n u l şi ac elaşi o m are a tâ t m in te c â t şi sim ţire.
3. L a u d a este u n c u v â n t ca re v e ste şte fru m u se ţe a
d u m n e z e ie a sc ă ; lă u d a re a este o re la ţie a ce lu i ce la u d ă cu
c e e a ce lau d ă, a d ic ă o ro s tire a c u v in te lo r ca re v e s te sc
m ă re ţia d u m n e z e ie a sc ă . P rin ea se n a şte d e p rin d e re a
c u n o ştin ţe i, ca re p re fa c e p e c e l ce lau d ă în c e l lău d at. Ia r
“je r tf a ac e ste i la u d e “ n u este n u m a i o m o rîre a d e să v â rşită a
p a tim ilo r c o n tra re firii şi d e p ă ş ire a a fe c te lo r c o n fo rm e firii,
ci şi a d u c e re a to ta lă a c e lu i ce la u d ă lui D u m n e z e u .
4 . C u n o ştin ţa ca re n u e ţin u tă în frâ u d e fric a lui
D um nezeu p rin fa p te , p ro d u c e în g â m fa re , d e o a re c e
c o n v in g e p e cel în g â m fa t d e p e u rm a ei să p re z in te ca al său
c e e a ce i s-a d a t în d a r şi să p re fa c ă în la u d ă , d e sin e d a n ia
C u v â n tu lu i. Ia r a c tiv ita te a v irtu o a să , ca re creşte d e o d a tă cu
d o ru l d e D u m n e z e u , n e p rim in d c u n o ştin ţa lu c ru rilo r ce su n t
m a i p re s u s d e ce le ce tre b u ie sc făcu te, îl fa ce p e cel a c tiv să
se sm e re a sc ă şi să se ad u n e în sin e p rin ra ţiu n ile m a i p re s u s
d e p u te re a p ro p rie .
5. C el ce a în v in s m işc ă rile n e ra ţio n a le ale
p a tim ilo r c o n tra re firii p rin c re d in ţă şi p rin d ra g o s te d e
D u m n e z e u , ie se c h ia r şi d in le g e a firii, ia r ra ţiu n e a lu i se
m u tă în ţa ra c e lo r in te lig ib ile , sc o ţâ n d d in ro b ia stră in ă şi
c e e a ce-i d e ac elaşi n e a m d u p ă fire, îm p re u n ă c u cele
p ro p riilo r.
6. S ub fire se află to t ce este fie su b ie c t (su p o rt)

305
Filocalia
fie în îm p re u n a re c u su b ie c tu l, fie în su b iect. D in a c e s te a se
cu le g d e fin iţiile lu c ru rilo r ce p o t fi d e fin ite . C ăci ce le ce
în tre g e sc d ife rite le n a tu ri ale lu c ru rilo r se so c o te sc că ţin d e
d e fin iţiile lo r, in d ic â n d p re c is lu c ru l re s p e c tiv , ca u n e le ce
s u b z is tă în m o d n a tu ra l în su b ie c t s a u îm p re u n ă c u su b ie c tu l
şi d in c a re îşi are s u b ie c tu l e x iste n ţa , n e p u tâ n d fi
c o n te m p la te a fară d e su b iect.
Ia r în ju r u l firii su n t ce le ce p o t fi g â n d ite s a u m ai
în a in te s a u d e o d a tă c u ea. A c e a s ta p e d e o p a rte p e n tru că
lu c ru rile s-a u fă c u t u n d e v a şi c â n d v a ; ia r p e d e alta, p e n tru
că d e la p rim a fa c e re a lu c ru rilo r tre b u ie g â n d ită îm p re u n ă
c u ele p o z iţia şi m iş c a re a lor. A c e s te a su n t tim p u l şi sp aţiu l,
în ca re se află fire a d u p ă p o z iţia d e d in a fa ră şi d u p ă
în c e p u tu l m işc ă rii, d a r n u d u p ă su b sta n ţă . C ăci n u d in ele
c o n stă fire a, ci în ele îşi are e x te rio r în c e p u tu l ex iste n ţe i şi
p o ziţia.
C ând c o n te m p lă m aşadar num ai ra ţiu n ile
e x iste n ţe i g e n u rilo r, s p e c iilo r şi in d iv iz ilo r, se siz ă m în
ra ţiu n ile lo r fiin ţia le d ife re n ţe le ca re le co n stitu ie . D a r câ n d
că u tă m n a ş te re a lo r, în tre b â n d d e sp re “u n d e “ şi “ c â n d “ , n i se
p re z in tă d e o d a tă c u lu c ru rile în ch ip n e c e s a r şi tim p u l şi
sp aţiu l, tre b u in d să c o n te m p lă m în c e p u tu l şi p o z iţia lor, fără
d e ca re n u e x istă n im ic d in ce le făcu te. C ăci n ic i u n lu c ru n u
este lib e r d e c irc u m sc rie re a p rin în c e p u t şi p o z iţie .
7. Ie ru sa lim u l si lo c u in ţa c e re a sc ă su n t
d e p rin d e re a n e p ă tim a şă c u v irtu te a şi c u n o ştin ţa , în ca re n u
se c u p rin d e n ic i o id e e g re şită ca re să lu p te c u ea.
8. L im b a , z ic e , este sim b o lu l a c tiv ităţii
c u n o s c ă to a re a su fle tu lu i, ia r g â tle ju l este sem n ul iu b irii
n a tu ra le d e tru p . D e c i cel ce îşi lip e şte a c e s te a în tre o la ltă
în tr-u n ch ip v re d n ic d e o ca ră, n u p o a te să-şi a d u c ă a m in te d e
d e p rin d e re a p a ş n ic ă c u v irtu te a şi c u n o ştin ţa , în d u lc in d u -s e

306
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e sâ rg c u tu lb u ra re a p a tim ilo r tru p eşti.
9. D a rie , z ic e , în se a m n ă le g e a firii. Ia r le g e a firii
îm b ră ţiş e a z ă şi fire a şi tim p u l, ca u n a ce s tă p â n e şte m iş c a re a
tu tu ro r, a tâ t p e a c e lo r d u p ă fire, c â t şi a c e lo r d in ju ru l firii.
P rin u rm a re m in te a ca re ie s e d e su b le g e a firii, ca d e la
D a rie , se rid ic ă d e a s u p ra tim p u lu i şi a firii, n e fiin d re ţin u tă
d e n ic iu n u l d in în ţe le su rile c e lo r d e su b fire şi tim p , ca n u
c u m v a , p u rtâ n d ic o a n e le c e lo r stric ă c io a se , să d e v in ă te m p lu
al id o lilo r, şi în lo c d e a a v e a u n s in g u r D u m n e z e u să a ib ă
m a i m u lte ch ip u ri ale p a tim ilo r n e c u ra te că ro ra să se
în c h in e .439
10. C e ta in ă c u p rin d e n u m ă ru l d o isp re z e c e .
11. P rin co p iii, ca re n -a u fo st n u m ă ra ţi, d a r au
ie ş it îm p re u n ă c u cei ce-i av e a u , a în ţe le s g â n d u rile 440
a fe c te lo r ce n u sta u în p u te re a n o astră , c a re d eşi se n a sc d in
n o i, d a r n u a tâ rn ă d e n o i să le în tre b u in ţă m c u m v re m . Ia r
p rin fe m e i a în ţe le s d o rin ţe le , ca re p ro v in d in a fe c te le fireşti
şi ire p ro ş a b ile ce n u a tâ rn ă d e n o i. P e a c e s te a m in te a le
sc o a te cu sin e c â n d p o rn e şte sp re v ia ţa c e a d u p ă D u m n e z e u ,
c a să n u c a d ă în ro b ia p a tim ilo r c e lo r c o n tra re firii.
12. A ra tă cauza p e n tru ca re nu a n u m ă ra t
S c rip tu ra fe m e ile şi c o p iii îm p re u n ă c u b ărb aţii.
13. M iria d a (n u m ă ru l z e c e m ii) este sfâ rşitu l
u n ită ţii ce se m işc ă , ia r u n ita te a e ste în c e p u tu l m iria d e i ce
nu se m işc ă . C ăci în c e p u tu l fie c ă ru i sfâ rşit este lip sa
m iş c ă rii sp re el, ia r sfâ rşitu l fie c ă ru i în c e p u t este te rm in a re a
m iş c ă rii a c estu ia. A stfe l şi c re d in ţa , fiin d p rin fire , în c e p u tu l

439 Idolii se iau aci în înţelesul de chipuri şi concepte definite, socotite


drept Dumnezeu. (Aşa le socoteşte Sf. Grigorie al Nisei). Mintea
după cum primeşte în sine chipuri si concepte definite, sau se
lărgeşte ca să contemple dumnezeirea cea nem ărginită, se face sau
templu al idolilor, sau templu al lui Dumnezeu.
440 Gândurile = λογισμοί sunt în greceşte de genul masculin.

307
Filocalia
v irtu ţilo r, are c a sfâ rşit îm p lin ire a b in e lu i p rin ele, ia r b in e le
p rin fire, c a sfâ rşit al v irtu ţilo r, a v â n d c re d in ţa ca în c e p u t, e
c o n c e n tra t în lă u n tru l ei. C ăci c re d in ţa este b in e le c o n c e n tra t
în lă u n tru , ia r b in e le este c re d in ţa ac tiv a tă . Ia r D u m n e z e u
este c re d in c io s şi b u n p rin fire; c re d in c io s ca p rim u l b in e,
b u n ca u ltim u l o b ie c t al d o rin ţe i. D e c i a c e ste a su n t la E l în
to t c h ip u l id e n tic e în tre o la ltă , în tru c â t n u se d e o se b e sc re a l
p rin n ic i o ra ţiu n e , ci n u m a i c u g e ta re a le d e o se b e şte din
p ric in a m iş c ă rii c e lo r ce p o rn e s c d e la E l şi sfâ rşe sc la El.
A şad ar m iria d a în c h ip u in d u ltim u l o b ie c t al d o rin ţei,
re p re z in tă d e s ă v â rş ita d o rin ţă a c e lo r ce se m işc ă sp re el. Ia r
u n ita te a fiin d sim b o lu l p rim u lu i b in e , re p re z in tă sta to rn ic ia
d e s ă v â rş ită a c e lo r ce p o rn e s c d e la el. P rin u rm a re cele
p a tru m iria d e (p a tru z e c i d e m ii) su n t b in e le d e s ă v â rş it a ră ta t
p rin fa p te d e fie c a re v irtu te g en e rală, p o triv it c u fire a ei.
14. C e l ce fu g e d e ră u şi se fe re şte sim p lu să n u
p ă c ă tu ia sc ă , lu c re a z ă c e le z e c e p o ru n c i. Ia r cel ce, în
lu c ra re a d e s ă v â rş ită a fiec ăre i p o ru n c i, le c u p rin d e şi p e
c e le la lte , în tru c â t to a te p o t fi p riv ite în fie c a re p rin lu c ra re a
fiec ăre ia , a fă c u t d in d e c a d ă o sută. C ăci p ă z ire a d e să v â rşită
a fiec ăre i p o ru n c i c u fa p ta , în s e a m n ă îm p lin ire a d e p lin ă a
c e lo rla lte . Şi ia ră şi cel ce a a ju n s c u d e p lin ă ştiin ţă la
d is c e rn ă m â n tu l d e s ă v â rş it al lor, a fă c u t d in s u tă m ie. Şi în
sfâ rşit; cel ce a p ă tru n s c u m in te a p rin c o n te m p la ţie la
ra ţiu n ile d e s ă v â rş ite ale a c e sto ra , a fă c u t d in m ie m iria d a ,
re a d u n â n d u -se d in d e sfă ş u ra re a în fa p te în u n ita te a
c o n te m p la ţie i. S c u rt v o rb in d , cel ce p ă z e şte n e c ă lc a te
p o ru n c ile , p rin o c o lire a d e s ă v â rş ită a p ă c a tu lu i, ap o i le
îm p lin e ş te d e să v â rşit, p e u rm ă a d o b â n d it c e l m a i d e p lin
d is c e rn ă m â n t n a tu ra l al lo r şi în sfâ rşit a stră b ă tu t la
d e s ă v â rş ita lo r v e d e re d u h o v n ic e a şc ă , are ce le p a tru m iria d e
(p a tru z e c i de m ii), pe c a re le -a a d u n a t p rin ra ţiu n e a

308
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e s ă v â rş ită a fiec ăre i în a in tă ri. C ăci s ta re a d e d e s ă v â rş ire are
în sin e n e d e s p ă rţite ra ţiu n ile în c e p u tu lu i şi ale sfâ rşitu lu i.
15. C u m lu c re a z ă le g e a firii n o astre .
16. C a re este m o d u l d e lu c ra re al fiecărei p u te ri
(fa c u ltă ţi) n a tu ra le , p e n tru ca re am şi p rim it p u te rile
n a tu ra le .
17. S e în ţe le g e că a c e lo r d u m n e z e ie şti.
18. în câ te fe lu ri se îm p a rte v irtu te a gen erală.
19. “ în c e p u t“ n u m e şte ră u l, că ci are ca în c e p u t
m iş c a re a n o a stră c o n tra ră firii. Ia r “ n e în c e p u t“ n u m e şte
b in e le , căci b in e le e p rin fire în a in te d e o ric e v e a c şi tim p .
“ L u c ru ce tre b u ie c u g e ta t“ n u m e şte b in e le , căci sin g u r el
tre b u ie cu g e ta t, ia r “ lu c ru ce n u tre b u ie c u g e ta t“ n u m e şte
ră u l, căci s in g u r el n u tre b u ie cu g e ta t. “ L u c ru ce tre b u ie
g ră it“ n u m e ş te b in e le , căci n u m a i d e el tre b u ie să se
v o rb e a sc ă , ia r “ lu c ru ce n u tre b u ie g ră it“ n u m e ş te ră u l; căci
n u m a i d e el n u tre b u ie să se v o rb e a sc ă . “ L u c ru ce tre b u ie
fă c u t“ este b in e le , căci d u p ă fire este n e fă c u t, în s ă d u p ă h ar,
p e n tru iu b ire a d e o a m e n i, p rim e ş te să fie fă c u t d e n o i, sp re
în d u m n e z e ire a n o a s tră a c e lo r ce-l fa c e m , g ră im şi c u g e tă m ;
b a c h ia r n u m a i el s in g u r tre b u ie făcut. Ia r “ lu c ru ce n u
tre b u ie fă c u t“ este ră u l, ca re s in g u r n u tre b u ie făcut.
“ S tric ă c io s“ n u m e şte ră u l, căci fire a ră u lu i este stric ă c iu n e a ,
c a u n u l ce n u are n ic id e c u m ex isten ţă. Ia r “n e stric ă c io s“ e
b in e le , ca cel ce e v eşn ic şi n u în c e te a z ă n ic io d a tă să e x iste
şi este p ă z ito ru l tu tu ro r c e lo r în c a re se să lă şu ie şte . P e el îl
c ă u tă m p rin p u te re a (fa c u lta te a ) ra ţio n a lă a n o a stră , îl d o rim
p rin p u te re a p o ftito a re , îl p ă z im n e ră p it p rin p u te re a m â n ie i,
îl d is tin g e m p rin sim ţu ri, cu b u n ă ştiin ţă , n e a m e s te c a t cu
c e le c o n tra re , îl g ră im p rin p u te re a g lă su ito a re , e v id e n ţiin d u -
1 c e lo r ce n u -l cu n o sc şi-l în m u lţim p rin p u te re a ro d ito a re ;
m a i b in e z is n o i n e în m u lţim p rin ei.

309
Filocalia
2 0 . A lt în ţe le s.
2 1 . C e a d in tâ i n e p ă tim ire este m iş c a re a tru p u lu i
sp re fa p te , c â n d n u e atin să d e p ăc at.
22. A d o u a n e p ă tim ire este le p ă d a re a to ta lă a
g â n d u rilo r p ă tim a şe d in su flet. P rin ea se stin g e m işc a re a
p a tim ilo r d in p rim a n e p ă tim ire , n e a v â n d g â n d u rile p ă tim a ş e
ca re s-o a p rin d ă la lu cru .
2 3 . A tre ia n e p ă tim ire este to ta la n e m iş c a re a
p ă rţii p o ftito a re sp re p a tim i. D e d ra g u l a c e s te ia ex istă şi ce a
d e a d o u a , ca re c o n stă d in c u ră ţia g â n d u rilo r.
2 4 . A p a tra n e p ă tim ire este le p ă d a re a d e să v â rşită
şi a în c h ip u irilo r se n sib ile d in c u g e ta re . P rin ea şi-a p rim it
e x is te n ţa şi a tre ia , n e a v â n d în sin e în c h ip u irile se n sib ile
ca re să d e a fo rm ă ic o a n e lo r p a tim ilo r.
2 5 . N u m ă ru l o m ie e ste u n ita te a , ce n u m a i are
lip s ă d e d e să v â rşire . C ăci el c u p rin d e ra ţiu n e a ce a m ai
d e p lin ă a u n ită ţilo r d in a in te d e el, c a şi p e a lu i în su şi. D e
a c e e a şi c â n d e în m u lţit d ă ia ră şi o u n ita te şi n u o d ec ad ă.
C â n d re z u lta tu l în m u lţirii n u m ă ru lu i o m ie este o u n ita te ,
c u m z ic cei ce a u p ă tru n s în în ţe le s u l n u m e re lo r. P e d re p t
c u v â n t d ec i tre im e a m iilo r în s e a m n ă în v ă ţă tu ra te o lo g ic ă
d e sp re T re im e , p e ca re cel ce o p o se d ă îm p re u n ă cu
d e s ă v â rş ita v irtu te p ă ră se şte B a b ilo n u l sp iritu al.
2 6 . L ite ra “ T a u “ (T ) este se m n u l cru cii, p ă s trâ n d
în fo rm a ei în fă ţiş a re a cru cii. Ia r “ Io ta “ (I), ca lite ră in iţia lă a
lu i lisu s, a d ic ă n u m e le în fric o şa t. “ Ita “ (H ), ca in iţia lă şi ea,
e x p rim ă fe rm ita te a v irtu ţii. P a tria rh u l A v ra a m ,
tra n s fo rm â n d u -le ta in ic p e a c e s te a în n u m ă r, a ie şit cu
în d ră z n e a lă îm p o triv ă p u te rilo r v ră jm a şe , a v â n d tre i su te
o p ts p re z e c e slu g i, a d ic ă to a tă în v ă ţă tu ra te o lo g ie i,
s im b o liz a tă p rin tre i su te (T ), ta in a n e g ră ită a în tru p ă rii
C u v â n tu lu i, re p re z n ta tă p rin z e c e şi m o d u l d e s ă v â rşit al

310
Sfântul Maxim Mărturisitorul
d e p rin d e rii n e c lin tite în v irtu te , e x p rim a t p rin o p t (H ).441
T o a te a c e s te a S c rip tu ra le -a n u m it slu g i n ă s c u te în casă, ca
u n e le ce s u n t ro d u ri d u m n e z e ie şti d u p ă h a r ale in im ii celu i
ce le -a d o b ân d it.
27. A ra tă cum n u m ă ru l tre i su te e x p rim ă
P ro v id e n ţa d e să v ârşită.
28. N u m ă ru l o su tă este decada în z e c ită a
p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti. C ăci le îm b ră ţiş e a z ă d e să v â rşit p e
to a te p rin îm p lin ire a fiec ăre ia . Ia r îm b ră ţiş a re a d e să v â rş ită a
p o ru n c ilo r d u m n e z e ie şti p rin îm p lin ire a fie c ă re ia , este
v irtu te a to ta lă şi în tre a g ă . L a râ n d u l să u v irtu te a d e s ă v â rşită
e ste c u n o ş tin ţa fă ră g re şe a lă a ad e v ăru lu i. A ş a d a r m in te a
c a re c u n o a şte fă ră g re şe a lă a d e v ă ru l, a a ju n s la o su tă d e
arii, ca m a re le A v ra a m şi d e c i îşi so c o te şte şi e a tru p u l
m o rtific a t, a d ic ă îl v e d e d e sfă c u t d e v ia ţa d u p ă sim ţu ri, c e e a
ce o fa c e să n a s c ă b u c u ria v ie în d u h . C ăci aşa se tă lm ă c e ş te
Isa ac. D e c i e p ro p riu P ro v id e n ţe i, n u n u m a i să p ă z e a s c ă
fire a c o n fo rm c u ra ţiu n e a ei, ci să o în d u m n e z e ie a s c ă ,
îm b u n ă tă ţin d u -i d e să v â rş it a p le c a re a v o in ţe i p rin v irtu ţi, p e
te m e iu l în ţe le p d u n ii d o b â n d ite . Ia r fire a p riv ită îm p re u n ă cu
a c e s te a c o n s titu ie n u m ă ru l tre i sute.
2 9 . N u m ă ru l şase este in d ic a ţia d e s ă v â rşită a
e x iste n ţe i lu c ru rilo r. Ia r n u m ă ru l z e c e în s e a a m n ă p u tin ţa
e x iste n ţe i fe ric ite a lu c ru rilo r. D e c i în z e c in d c in e v a p e şase,
sa u în ş e s in d p e ze c e , ca p ă tă p e şa se z e c i, c a re arată sta re a
fa p tic ă a e x iste n ţe i fe ric ite a lu c ru rilo r.
3 0 . D e s ig u r că a tru p u lu i, a s im ţu rilo r şi a lu m ii.
3 1 . C in e su n t, în sen s sp iritu a l, ro b u l şi ro a b a
ev reică.
3 2 . V e n in d n e p ă tim ire a , p e ca re o in d ic ă a n u l al
şa p te le a , ra ţiu n e a şi c u g e ta re a se în to rc la c o n te m p la re a

441 Numai 8 e dincolo de nestatornicia timpului închipuit prin 7.

311
Filocalia
c e lo r în ru d ite , d u p ă ce a u sc ă p a t d e s lu jire a m o d u rilo r
tru p e ş ti ale v irtu ţilo r.442
3 3 . P lă c e re a e ste p o fta ac tiv ată, o d a tă ce ea este
u n b u n p re z e n t, d u p ă d e fin iţia ei. Ia r p o fta este p lă c e re a
n e a c tiv a tă , o d a tă ce este u n b u n v iito r, d u p ă d e fin iţia ei.
Iu ţim e a este fu ria c u in ten ţie . Ia r fu ria c u in te n ţie este
iu ţim e a tre c u tă în fap tă. D e c i p e n tru cel ce şi-a su p u s ac e ste
p u te ri ra ţiu n ii, p o fta a d e v e n it p lă c e re p rin îm p re u n a re a
n e p rih ă n ită a s u fle tu lu i c u D u m n e z e u în h ar, ia r iu ţim e a
a rd o a re c u rată ce a p ă ră p lă c e re a p ro v e n ită d in u n ire a cu
D u m n e z e u şi m â n ie so b ră c a re fa ce p u te re a v o in ţii să ia s ă cu
to tu l d in lu c ru ri în d o rin ţa s u fle tu lu i d u p ă D u m n e z e u . P rin
u rm a re , p â n ă ce lu m e a e v ie în n o i p rin a fe c ţiu n e a d e
b u n ă v o ie a s u fle tu lu i fa ţă d e c e le m a te ria le , n u tre b u ie să
dăm lib e rta te a c e s to r p u te ri (fa c u ltă ţi), ca nu c u m v a,
a m e s te c â n d u -s e c u ce le sen sib ile , ca şi c u n iş te ru d e n ii, să
ră z b o ia s c ă s u fle tu l şi să-l c u c e re a sc ă b iru it fiin d d e p a tim i,
c u m a u fă c u t o d in io a ră B a b ilo n ie n ii c u Ie ru sa lim u l. C ăci
p rin ră s tim p u l în c u rsu l c ă ru ia le g e a a p o ru n c it să ră m â n ă
ro b ii d e alt n e a m la stăp ân , S c rip tu ra a in d ic a t ca b u n ă
a fe c ţiu n e a s u fle tu lu i fa ţă d e lu m e a ac e a sta , s a u d e v ia ţa d e
aici, în d ic â n d p rin ce le ale isto rie i, c e le sp iritu a le .
3 4 . N u m ă ru l şa p te m ii, c a re are aici u n în ţe le s
b u n , în s e a m n ă v ia ţa v re m e ln ic ă şi p re z e n tă , îm p o d o b ită cu
v irtu te şi c u ra ţiu n e . C ăci d a c ă n u m ă ru l o m ie în se a m n ă
le g e a sc risă şi n a tu ra lă , d u p ă în ţe le s u l ce 1-am v ă z u t câ n d
am e x p lic a t m iria d e le , îm p o d o b in d îm p re u n ă v ia ţa celu i
iu b ito r d e D u m n e z e u , este v ă d it că n u m ă ru l ş a p te m ii in d ic ă
to a tă v ia ţa d e su b tim p a iu b ito ru lu i d e D u m n e z e u , p ă z ită d e

442 Anul al 7-lea e anul de odihnă, de eliberare de la o munc ă străină.


Cugetarea se întoarce la contemplarea ra ţiunilor pure, după ce omul
a dobândit nep ătimirea.

312
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a c e ste leg i. Ia r tre i su te in d ic ă P ro n ia lu i D u m n e z e u , care
g rije ş te d e e x iste n ţa d u p ă fire şi d e fe ric ire a d u p ă h a r a c e lo r
p ro v id e n ţia ţi. în sfâ rşit şa p te s im b o liz e a z ă n e p ă tim ire a în
m o d u rile d e c o m p o rta re . D e c i ce l ce p rin p u te rile sa le fireşti
îş i p ă z e ş te v ia ţa n e p ă tim a şă , c u m v o ie ş te P ro v id e n ţa , a v â n d
şa p te m ii tre i su te şa p te ro b i şi ro a b e , ie se d in c o n fu z ia şi
tu lb u ra re a p a tim ilo r.
3 5 . S fâ rşit n u m e ş te a tâ t n e p ă tim ire a d e aici d u p ă
fa p te , c â t şi în d u m n e z e ire a d e a c o lo d u p ă har.
3 6 . “ C â n tă re ţi“ n u m e şte p e cei ce p rin v ia ţa lo r d e
fa p te v e s te s c v o ile lu i D u m n e z e u .
37. “ P s a lm o z i“ , z ic e , su n t a c e ia ca re n u n u m a i
fac v o ile lu i D u m n e z e u , ci şi p o v e ste sc a lto ra ta in e le
p e tre c u te în ei.
3 8 . N u m ă ru l o p t c u p rin d e în sin e a tâ t n e m işc a re a
c â t şi m işc a re a . N e m iş c a re a , c â n d e p riv it în sine, căci o rice
n u m ă r c u so ţ e n e m işc a t, n e a v â n d u n ce n tru ; m işc a re a , câ n d
se a d u n ă la cel d e d in a in te d e el s a u la cel d e d u p ă el,
în tru c â t a tu n ci d ă u n n u m ă r fă ră soţ. C ăci to t n u m ă ru l fă ră
s o ţ e p rin sin e m o b il, d a to rită d is ta n ţe i e g a le a e x tre m e lo r
fa ţă d e m ijlo c . D e c i c e e a ce fa ce o p t în tre n u m e re le d e sub
z e c e , a c e e a fa ce n u m ă ru l o p tz e c i în tre n u m e re le d e su b o
su tă. L a fel şi o p t su te în tre n u m e re le a şe z a te sub o m ie.
A şadar p riv it în sin e în fă ţiş e a z ă sta re a pe lo c, dar
c irc u m sc rie m iş c a re a ce lu i d in a in te a lui. C ăci şap te, şap te
z e c i şi ş a p te su te în fă ţiş e a z ă în s u ş ire a te m p o ra lită ţii. P rin
u rm a re d a t fiin d că ce le su p u se tim p u lu i şi fa c e rii su n t
s e s iz a te d e sim ţire (lu c ra re a sim ţu rilo r), u rm e a z ă că şi
c u n o ş tin ţa sau ştiin ţa fă ră g re şe a lă a c e lo r v e ş n ic e şi
sp iritu a le o p rim e ş te m in te a d e s ă v â rş ită (în ţe le g e m p rin
ştiin ţă c u n o ştin ţa fiin ţia lă). Ia r n u m ă ru l c in ciz eci,
c u p rin z â n d în sin e o u n ita te fă ră soţ, a d ă u g a tă după

313
Filocalia
în m u lţire a lu i şap te c u sin e în su şi, a d ic ă sfâ rşitu l îm p lin irii
v irtu ţilo r d e că tre cei d re p ţi. C ăci n u se m a i m iş c ă sp re
s ă v â rş ire a v irtu ţilo r cel ce -a a ju n s la B in e le p rin fire şi a
p rim it în sin e im o b ilita te a . P e n tru că u n ita te a este în c e p u tu l
şi sfâ rşitu l o ric ă re i m işc ă ri. Ia r n u m ă ru l “ c in c i“ in d ic ă ştiin ţa
d e sp re acestea. C ăci c u p rin d e ra ţiu n ile c e lo r in te lig ib ile ,
ra ţio n a le , sen sib ile , a c e lo r ca re au v ia ţă şi a c e lo r care
e x istă p u r şi sim p lu ,443 ra ţiu n i p e c a re s in g u ră în ţe le p c iu n e a
d u m n e z e ie a s c ă le c u p rin d e , ca re e d e fin ită c a ştiin ţă fă ră
g re ş e a lă a a d e v ăru lu i.
39. C ă m ile le d e M a d ia m su n t, d a c ă M a d ia m se
tă lm ă c e ş te “ g o lire a s to m a c u lu i“ , re p re z e n tă rile lu c ru rilo r
ca re se n a s c şi p ie r, ia r d a c ă se tă lm ă c e şte ca “ lu t c u s â n g e “ ,
su n t ra ţiu n ile P ro v id e n ţe i re fe rito a re la v ia ţa a c e a sta
tre c ă to a re şi n e s ta to rn ic ă , în s fâ rşit d a c ă se tă lm ă c e ş te ca
“ su d o ri o m e n e şti şi ale m a m e i“ s u n t ra ţiu n ile Ju d e c ă ţii
d u m n e z e ie şti re fe rito a re la v ia ţa p re z e n tă , p e ca re le ad u n ă
g â n d u rile p rin c u g e ta re şi in tu iţia p rin sim ţu rile în d re p ta te
sp re c e le v ăz u te . D in a c estea, ad ică d in g â n d u ri şi d in
in tu iţie , se în c h e a g ă a d e v ă ra ta o p in ie d e sp re lu c ru ri, care
este ro d u l cu g e tă rii în îm p re u n a re a cu sim ţu rile. D e ci
“ s u d o rile o m e n e şti şi ale m a m e i“ su n t g â n d u rile cu g e tă rii
p ro d u s e c u o ste n e a lă şi in tu iţiile sim ţirii, ca re n e ală p te a z ă
ca o m am ă.
Ia r c ă m ile le d e G h e fa r su n t c e le ce p ro v in d in
p o s e s iu n e a sp atelu i. Şi sp a te le su fle tu lu i este tru p u l, în tru c â t
e x istă p e n tru su flet. D e c i d a c ă în tre b u in ţă m b in e p o s e siu n e a
tru p u lu i, n i-1 fa c e m slu jito r s u fle tu lu i sp re n a ş te re a d e
v irtu ţi şi n u lu ă m în c o n s id e ra re d e c â t ra ţiu n ile d u m n e z e ie şti

443 E gradaţia existenţelor aşa cum a fost văzută de Dionisie Areopagitul.


De divinis nominibus, cap. 6. III, PG 3, 8l7: οί νόες, τα λογικά, τά
αισθητικά, τά ζωτά, τά οντά.

314
Sfântul Maxim Mărturisitorul
a le lu i, p e n tru ca re a fo st creat. P e u rm ă, a d u n â n d şi ra ţiu n ile
c e lo r v ă z u te , ca p e n işte c ă m ile d e M a d ia m , a c o p e rim
Ie ru s a lim ul n o stru , a d ic ă su fle tu l, ascu n zân d u -1 în v e d e rile
d u m n e z e ie ş ti ale lu c ru rilo r şi făcân d u -1 n e v ă z u t şi n e b iru it
d e p a tim i.
40. N u m ă ru l “p a tru s u te “ in d ic ă fire a lu m ii
c o rp o ra le . C ăci a c e a s ta este fo rm a tă d in p a tru e le m e n te . Ia r
n u m ă ru l “tre iz e c i şi c in c i“ în s e a m n ă m iş c a re a ra ţio n a lă a
c e lo r v irtu o şi în tim p . C ăci şa p te în m u lţit cu cin ci d ă
n u m ă ru l tre iz e c i şi cin ci. Ia r “ şa p te “ în s e a m n ă m iş c a re a
te m p o ra lă , p re c u m “ c in c i“ în se a m n ă c u n o ştin ţa ra ţio n a lă .
A d u n â n d d ec i p e p a tru su te c u tre iz e c i şi c in c i ai a rătat
c u n o ş tin ţa ra ţio n a lă , n a tu ra lă şi te m p o ra lă a s fin ţilo r b ă rb a ţi
ce tră e sc su b fire şi tim p .
41. E x is tă o p o triv e a lă în tre n u m e re şi cele
n u m ă ra te . C a lu l sp rin te n la a le rg a t re p re z in tă p rin p ic io a re le
sa le m o b ilita te a p e rp e tu ă şi u rc u şu l. T im p u l ce se m iş c ă
iu te, n e fă c â n d n ic i o p a u z ă în c u rg e re a lu i, re p re z in tă
a c tiv ita te a n e o b o s ită a c e lo r n u m ă ra te . Şi p e a c e a s ta o fa ce
e v id e n tă n u m ă ru l ro tu n d . C ăci n u m ă ru l şase, în m u lţin d u -s e
c u sin e în su şi, se n a ş te p e sin e în şesit. D e c i c u v â n tu lD u h u lu i
a a ră ta t p rin cai şi p rin n u m ă ru l lo r sp rin te n e a la , iu ţim e a şi
n e o b o s e a la d e p rin d e rii v irtu o a s e a d u m n e z e ie ş tilo r b ă rb a ţi
în ch ip ta in ic .
4 2 . C e este ca târu l.
4 3 . C e este c a lu l şi c a tâ ru l d in S c rip tu ră în se n s d e
o cară.
44. C el ce o fe ră p riv ito rilo r a p a re n ţa unei
c u n o ş tin ţe n u m a i p rin re p e ta re a u n o r c u v in te fu ra te , în şe lâ n d
a u z u l c e lo r n e în ţe le p ţi, a s e m e n e a lu i A v e sa lo m , şi sp u rc â n d
în a u z u l c e lo r p ro fa n i, p rin p o se d a re siln ică, fru m o a s e le şi
d e D u m n e z e u iu b ito a re le c o n te m p la ţii ale ce lu i ce l-a în v ă ţa t

315
Filocalia
p e el, în to c m a i ca p e n iş te ţiito a re , d u p ă sfa tu l lu i A h ito fe l
(c a re se tă lm ă c e şte “ fra te care u m p le d e p ra f“ , ad ic ă frate
ca re să ru tă c u v ic le n ie ), se d o v e d e şte că su fe ră d e slav ă
d e ş a rtă şi c a d e în m â n a slu g ilo r lui D a v id , în c o d ru l a c o p e rit
d e v a rie ta te a c o n te m p la ţiilo r n a tu ra le , a tu n c i c â n d p o rn e şte ,
c u în d ră z n e a lă la lu p tă îm p o triv a ce lu i su p e rio r.444 C ăci se
d o v e d e ş te că n u c a lc ă n ic i p e p ă m â n t, ca u n u l ce are
s o litu d in e a v irtu ţii, şi n -a d o b â n d it n ic i ce ru l, ca u n u l ce n -a
a ju n s cu a d e v ă ra t la d e p rin d e re a în a ltă a c u n o a şte rii. A c e la
m o a re , p rim in d tre i săg e ţi în in im ă , ca re sunt: a m in tire a
fă ră d e le g ii fa ţă d e cel ce l-a în v ă ţa t, ru ş in e a p e n tru m â n d ria
c u o c u n o ş tin ţă p e ca re n u o are, şi a şte p ta re a in e v ita b ile i
ju d e c ă ţi v iito a re p e n tru a c estea. îm p u n s d e a c e ste săgeţi,
iu b ito ru l d e s la v ă d e şa rtă m o a re străp u n s. D a r îi p re c e d e
A h ito fe l, sfe tn ic u l lu i c e l ră u , ca re îşi c a p ă tă p e d re p t
m o a rte a p rin sp â n z u ră to a re ,445 ca u n u l ce a în v ă ţa t p e co p ii
să se rid ic e îm p o triv a p ă rin ţilo r şi a v ă z u t z ă d ă rn ic it sfa tu l
să u c e l rău . C ăci n u m a i p o a te s u p o rta v ia ţa d u p ă ce a
în lă tu ra t v ă lu l d e p e fa lsa p rie te n ie fa ţă d e D a v id , şi n -a
p u tu t d o v e d i că cel ce se la u d ă c u c u n o ştin ţa p ă ru tă are
s tă p â n ire a ra ţiu n ii.
4 5 . A ltă e x p lic a ţie a acelo raşi.
46. G a la a d , tă lm ă c it ca “ m u ta re a p lâ n s u lu i“ ,
in d ic ă s u fe rin ţa p o c ă in ţe i, ia r tă lm ă c it ca “ m u ta re a
m ă rtu rie i“ , în s e a m n ă m u s tra re a co n ştin ţe i p e n tru g re şală; în
sfâ rşit, tă lm ă c it ca “ d e sc o p e rire a lo r“ , în c h ip u ie şte
m ă rtu ris ire a p ă c a te lo r d u p ă fe lu l lor. A ju n g â n d în a c e a stă
sta re m in te a , c a re e u rm ă rită d e p ă re re a d e sin e d in p ric in a
v re u n u i b in e , u c id e a c e a stă p ă re re d e sin e, n ă s c u tă d in ea
p rin îm p re u n a re a c u sim ţire a ce a d e a lt n e a m . Şi ia ră şi se

444 II Sam. 16-18.


445 II Sam. 17, 23.

316
Sfântul Maxim Mărturisitorul
în to a rc e în lu d e e a şi Ie ru sa lim , a d ic ă la m ă rtu ris ire a
m ilo s tiv ilo r d u m n e z e ie şti fa ţă de ea, la n e p ă tim ire a
d e s ă v â rş ită d e p e u rm a v irtu ţilo r şi la c o n te m p la re a p a ş n ic ă
a lu c ru rilo r în d u h ; ia r la u rm a a c e sto ra la te o lo g ia m istică ,
c a la u n c o rt sfâ n t, în ca re se d e sc o p e ră în ch ip ta in ic
fru m u s e ţile c e le c u to tu l n e v ă z u te d e alţii.
47. O pt e ste unul d in n u m e re le d in lă u n tru l
d e c a d e i; o p tz e c i, d in lă u n tru l su tei; o p t su te, d in lă u n tru l
m ie i; o p t m ii d in lă u n tru l m iria d e i. P riv ite în ele în se le ac e ste
n u m e re in d ic ă im o b ilita te a , a d ic ă o sc ă d e re a c a n tită ţii şi o
c re şte re a in te n s ită ţii.446 P rin u rm a re c â n d se a flă în S c rip tu ră
în în ţe le s lă u d a b il el a ra tă n e m iş c a re a d e s ă v â rşită sp re
p a tim i, a d ic ă în c e ta re a p a tim ilo r. Ia r acest lu c ru
c a ra c te riz e a z ă sta re a v e a c u lu i v iito r, în c a re n u se v o r m ai
n a ş te p a tim i. N u m ă ru l p a tru z e c i este ic o a n a lu c ru rilo r
se n sib ile , ia r cin ci e ste ic o a n a sim ţu rilo r, su b ca re cad e
lu m e a s e n sib ilă c a o b ie c t d e ş tiin ţă n a tu ra lă . D e c i p e d re p t
c u v â n t n u m ă ru l a c e sta in d ic ă d e p rin d e re a n e ro d ito a re d e ră u
şi e lib e ra re a d e să v â rşită a d u m n e z e ie ştilo r b ă rb a ţi de
a fe c ţiu n e a s im ţu rilo r fa ţă d e ce le sen sib ile.
4 8 . C e este asin u l în în ţe le s m a i în alt.
4 9 . N u m ă ru l cin ci este ro tu n d şi p rin în m u lţire cu
o ric e n u m ă r fă ră s o ţ se re g ă s e şte p e sin e. C ăci în m u lţin d cu
o ric a re n u m ă r fă ră s o ţ p e cin ci s a u m u ltip lii lu i cin ci, v ei
a fla că n u m ă ru l re z u lta t se sfâ rşe şte în cin ci. D e p ild ă:
5 X 3 = 1 5 ; 5 X 5 = 2 5 ; 5 X 7 = 3 5 ; 5 X 9 = 4 5 . T o t aşa în a in tâ n d la
in fin it, v e i a fla că cin ci o ri c in a în m u lţit c u fie c a re n u m ă r
fă ră soţ, s a u cin ci z e c i o ri c in c i z e c i, s a u cin ci su te o ri cin ci
su te, s a u c in c i m ii ori cin ci m ii, d a u n u m e re în ca re se

446 Bună definiţie a imobilităţii, a odihnei de pe treptele, superioare ale


vieţii duhovniceşti şi din viaţa viitoare: ea nu e iner ţie, ci adunare din
împrăştiere şi agitaţie, într-o trăire unitară şi intensivă.

317
Filocalia
re g ă s e s c în se n su l că se sfâ rşe sc în ele în se le . D a r ac e st
lu c ru e p ro p riu m iş c ă rii c irc u la re şi sfe rice. D e c i c u d re p t
c u v â n t în v ă ţa ţii în ş tiin ţa n u m e re lo r a u n u m it n u m ă ru l cin ci
sfe ric şi ciclic, ca u n u l ce n u ie se n ic io d a tă d in sin e, p rin
în m u lţire a c u n u m e re le fă ră soţ. D a r el s im b o liz e a z ă şi
ş tiin ţa g e n e ra lă , ca re n u iese n ic io d a tă d in sin e în m iş c a re a
fă ră d e sfâ rşit în ju ru l to tu lu i şi c u p rin d e to a te p rin p u te re a
c u v â n tu lu i.
5 0 . A ltă e x p lic a re , a tu tu ro r c e lo r sp u se , scurtă,
p re c is ă şi o rd o n a tă .
51. în ţe le p c iu n e a , e lib e râ n d p rin p e d e p se de
p a tim i, p ro d u c e fric a, ia r p rin d o b â n d ire a v irtu ţilo r s tâ rn in d
m in te a să p riv e a s c ă la ce le v iito a re , p ro d u c e d o ru l d u p ă ele.
5 2 . în ţe le p c iu n e a este fric ă în cei ce n -o d o re sc,
n ă s c â n d p riv a ţiu n e a p rin fu g ă (d e c e le ale v ie ţii) şi este d o r
în cei ce o iu b e sc , s a u d e p rin d e re d e a se b u c u ra (d e alte
b u n u ri).

în tre b a re a 56

Iarăşi s-a scris în a doua carte a lu i Ezdra: “Ş i


auzind duşm anii sem inţiei lu i Iuda ş i Veniamin, au venit să
vadă ce este cu sunetul trâm biţelor şi au aflat că cei din
robie zidesc tem plul Domnului D um nezeului lu i Israel. Ş i
apropiindu-se de Zorobabel şi de lisus şi de capii fam ililor
lu i Israel, le grăiră lor: “Să clădim îm preună cu voi, caci
asemenea vouă ascultăm de D om nul vostru şijertfim lu i din
zilele lu i Asarhadam, regele Asirienilor, care ne-a străm utat
aici“. Ş i le-a zis lor Zorobabel şi lisus şi capii fam iliilor lu i
Israel: “N u putem zid i împreună casa D om nului
D um nezeului nostru. N oi vom zid i singuri D om nului

318
Sfântul Maxim Mărturisitorul
D um nezeului lu i Israel“.447 Ce înseam nă aceasta şi m ai ales
ce înseam nă gelozia pentru care n-au voit să zidească
îm preună cu acei ce se închinau D om nului D um nezeu?

R ăspuns

Iu d a în s e a m n ă “ m ă rtu ris ire “ . Ia r în ţe le s u l m ă rtu ri­


sirii este în d o it (1). Şi a n u m e e x istă o m ă rtu risire d e
m u lţu m ire p e n tru b u n u rile p rim ite în d a r şi e x istă u n a
p ric in u ită d e m u stra re şi d e c e rta re a p e n tru re le le săvârşite.
C ăci m ă rtu ris ire se n u m e ş te şi în ş ira re a c u m u lţu m ire a
b in e fa c e rilo r d u m n e z e ie şti de c ă tre cei v in o v a ţi. Şi
a m â n d o u ă p ro d u c sm e re n ia , căci a tâ t cel ce m u lţu m e şte
p e n tru ce le b u n e , câ t şi c e l ce se c e rc e te a z ă p e n tru fă rd eleg i
se m u lţu m e şte (2). C e l d in tâ i so c o tin d u -s e n e v re d n ic p e n tru
b u n u rile ce i s-a u d at, cel d e al d o ile a ru g â n d u -s e să
p rim e a sc ă ie rta re p e n tru g re şeli. V e n ia m in se tă lm ă c e şte ,
d u p ă în ţe le s u l e x a c t al a c e stu i c u v â n t la E v re i, “p lâ n s u l sa u
s u s p in a re a m a m e i“ , sa u “în d ru m a re a m a m e i“ , s a u “ fiul
d re p te i“ , sa u “z id ire a p o p o ru lu i“ .
D e c i to t ce se m ă rtu ris e şte în tr-u n u l d in c e le d o u ă
ch in u ri arătate, este d e s e m in ţia lui Iu d a . Şi to t ce se p lâ n g e
p e n tru v irtu te , sa u are d re p ta te a ca p e o m am ă, ca re îi
în d ru m ă c u p ric e p e re v ia ţa şi ra ţiu n e a , sa u este m u lto ra cale
s p re z id ire şi m â n tu ire p e n tru b o g ă ţia v irtu ţii şi re v ă rs a re a
în v ă ţă tu rii sa le în cu v â n t, fa ce p a rte d in se m in ţia lui
V e n ia m in (3). A ş a i-a d e fin it S c rip tu ra p e cei ca re s-au
e lib e ra t d in ro b ia p a tim ilo r şi a u p ă ră sit a fe c ţiu n e a fa tă d e
c e le s e n sib ile şi s-a u fă cu t, p rin d e p rin d e re a c u n e p ă tim ire a ,
c a p a b ilă să z id e a s c ă c a sa lu i D u m n e z e u . Ia r “ casă“ n u m e sc
m in te a z id ită d in d ife rite v irtu ţi şi ra ţiu n i p rin fă p tu ire şi

447 I Ezdra 4, 1-3.

319
Filocalia
c o n te m p la ţie , sp re a fi lo c u in ţă lu i D u m n e z e u în d u h . în
s fâ rşit d u şm a n ii a c e s to ra su n t ce le p a tru n e a m u ri m u ta te în
p ă m â n tu l lu i Isra e l d e că tre A z v a c a fa t, re g e le A su r. C ăci
a c e s ta a fo st p rim u l ca re a ad u s în p ă m â n tu l lu i Isra e l
B a b ilo n e n i, H u te i, E m a te i şi E v re i.448
B a b ilo n e n ii în c h ip u ie sc m â n d ria , tă lm ă c in d u -s e
p rin “ fire co n fu z ă (z ă p ă c ită )“ (4). H u te ii în c h ip u ie s c slav a
d e ş a rtă în tru c â t îşi m u tă c u g e ta re a d e la v irtu te la stearp a
p ă re re d e sine. C ăci n u m e le lo r tă lm ă c it în s e a m n ă “ ie ş ire d in
a c e s te a “ (5).
E m a te ii în c h ip u ie sc v o in ţa d e a p lă c e a o a m e n ilo r.
C ăci E m at se tă lm ă c e şte “v e d e re a c e lo r de
d in a fa ră “ . P rin a c e a s ta se îm p a rt d a ru rile ce le m a i b o g a te
a c e lo ra ca re cu ltiv ă v irtu te a în ch ip m in c in o s, p e n tru v ă z u l
o a m e n ilo r (6).
în s fâ rşit E v re ii în c h ip u ie s c în şe lă c iu n e a
fă ţă rn ic ie i. C ăci se tă lm ă c e s c şerp u ito ri. E i sc o t d in v irtu te
p e cei ce-i a sc u ltă , p rin în ş e lă c iu n e şi fă ţă rn ic ie p rie te n o a să ,
a şa c u m a fă c u t şa rp e le d in tâ i c u A d a m (7).
Ia r A sa rh a d o n , ca re i-a stră m u ta t p e a c e ştia în
p ă m â n tu l lu i Isra e l, se tă lm ă c e ş te “ c e l ce ro b e ş te d e la
sp a te “ , a d ic ă în c h ip asc u n s şi n e o b se rv a t; sa u “ c e l ce
ro b e ş te în la n ţu ri“ . D a r e v ă d it că a c e sta este d ia v o lu l, care
to a te le fa ce p e a sc u n s sp re su rp a re a firii o m en eşti şi p e care
îl strâ n g e în la n ţu rile p ro p riilo r p ă c a te . A c e a s ta a a d u s în
p ă m â n tu l lu i Isra e l, a d ic ă în d e p rin d e re a c u n o ştin ţe i şi a
v irtu ţii, m â n d ria , s la v a d eşa rtă, v o in ţa d e a p lă c e a o a m e n ilo r
şi fă ţă rn ic ia , îm p re u n â n d u -le cu cei ce se în d e le tn ic e sc cu
v irtu te a şi c u n o a şte re a , ca să fu re o ste n e lile c e lo r ce tru d e sc
d u p ă b in e , a b ă tâ n d u -le c u v ic le n ie sp re alte lu c ru ri d e c â t
sp re c a u z a su p re m ă , sc o p u l a c tiv ită ţilo r lo r (8).

448 IV Regi 17, 24.

320
Sfântul Maxim Mărturisitorul
P o a te to c m a i p e n tru că ş tia că ac eşti d ra c i v ic le n i
se ţin p e u rm ele celor virtuoşi, scrie dum nezeiescul A postol
T e s a lo n ic e n ilo r449 că n u s-a d u s la ei “ c u c u v in te d e
lin g u ş ire “ , c a u n fă ţa rn ic (c u m p o a te c re d e a u ei d e sp re
d â n su l), n ic i “ c u a sc u n se p o rn iri d e lă c o m ie “ , v râ n d să p la c ă
o a m e n ilo r, n ic i “ c ă u tâ n d m ă rire d e la c in e v a “ , ca u n iu b ito r
d e slav ă. C ăci n u şi-a a ră ta t n ic i o m â n d rie , fiin d v ă d ite
tră s ă tu rile sm e re n ie i sale: n e n u m ă ra te le p rig o n iri şi
p ă tim irile c u tru p u l, s ă ră tia d e să v â rş ită şi s im p lita te a în
ro s tire a cu v â n tu lu i. “ C ăci d eşi su n t s im p lu în c u v â n t, d a r n u
şi în c u n o ş tin ţă '/450
D e c i “ a c e e a a u z in d su n e tu l trâ m b iţe lo r, au v e n it
să v a d ă ce e c u a c e s t su n e t şi a u a fla t că cei scă p aţi d in ro b ie
z id e s c te m p lu l D o m n u lu i D u m n e z e u lu i lu i I s r a e l'/
T râ m b iţe le , al c ă ro r s u n e t îl a u d d ra c ii n e c u ra ţi, su n t
c u v in te le d e sp re v irtu te şi cu n o ştin ţă . Ia r s u n e tu l a c e sto r
c u v in te su n t fa p te le v irtu ţilo r şi b u n a sta to rn ic ie în m o d u l d e
c o m p o rta re a c e lo r ce s-au în to rs p rin p o c ă in ţă d e la p ă c a t la
v irtu te şi s -a u rid ic a t d e la n e ştiin ţă la c u n o ştin ţa d e
D u m n e z e u (9).
Şi a u v e n it la Z o ro b a b e l şi la Iisu s şi la cap ii
fa m iliilo r şi le -a u z is lor: S ă c lă d im îm p re u n ă c u v o i, căci la
fel cu v o i asc u ltă m d e D o m n u l v o s tru şi-i je rtfim L u i“ .
Z o ro b a b e l este m in te a ac tiv ă, lis u s m in te a c o n te m p la tiv ă
(1 0 ), ia r ca p ii fa m iliilo r su n t p u te rile (fa c u ltă ţile ) su fle tu lu i,
d in c a re ră s a r m o d u rile v irtu ţii şi ra ţiu n ile cu n o ştin ţe i. D e
a c e a s ta se a p ro p ie d ra c ii n e c u ra ţi ai m â n d rie i, ai slav ei
d e şa rte , ai v o in ţe i d e a p lă c e a o a m e n ilo r şi a fă ţă rn ic ie i,
z ic â n d : “ S ă c lă d im îm p re u n ă c u v o i te m p lu l D o m n u lu i" .
C ăci n ic i u n u l d in tre ac eşti d ra c i v ic le n i n u în tâ m p in ă

450 II Cor. 11, 6.

321
Filocalia
v re o d a tă râ v n a o m u lu i v irtu o s, ci în lă tu rîn d m a i d e g ra b ă
lip s u rile v irtu ţilo r în d e a m n ă la şi m a i m a ri silin ţe , fă cân d u -
se îm p re u n ă râ v n ito r cu cei ce se n e v o ie s c ca să tra g ă la sin e
in im a c e lu i ce stră d u ie şte după ce a p ie rd u t m ă s u ra
c o n s ta n tă a m o d e ra ţie i şi să-l d u c ă p e n e o b se rv a te sp re altă
ţin tă d e c â t ce a sp re ca re c re d e a că m e rg e . D e a c e e a sp u n
v ic le n ii: “ la fe l c u v o i a sc u ltă m p e D o m n u l v o s tru “ . C ăci n u
u ră sc n e p rih ă n ire a şi n u se sc â rb e sc d e p o st, n ic i d e
îm p ă rţire a d e a ju to a re , sa u d e p rim ire a d e străin i, sa u d e
c â n ta re a d e p sa lm i, sa u d e citiri, sa u d e în v ă ţă tu rile ce le m ai
în a lte , s a u d e c u lc a re a p e jo s , s a u d e v e g h e re , sa u d e to a te
c e le la lte p rin ca re se c a ra c te riz e a z ă v ia ţa lu i D u m n e z e u ,
p â n ă ce sc o p u l şi c a u z a c e lo r c a re se săv â rşesc le slu jeşte
lo r. D e a c e e a p e ce ilalţi d ra c i îi o b se rv ă a sc e tu l m a i re p e d e
şi sc a p ă m a i u ş o r d e v ă tă m a re a ce v in e d e la ei.
D a r aceştia, ca re a u a p a re n ţa că a ju tă o m u lu i să
u m b le p e c a le a v irtu ţii şi că z id e sc îm p re u n ă c u el te m p lu l
D o m n u lu i, ce m in te în a ltă i-a r p u te a d e sc o p e ri? E a p o a te
a c e a s ta n u m a i “ p rin c u v â n tu l v iu şi lu c ră to r c a re p ă tru n d e în
to a te şi s tră b a te până la d e s p ă rţire a s u fle tu lu i şi a
d u h u lu i“ ,451 a d ic ă c u n o a şte ca re d in tre fa p te şi g â n d u ri su n t
su fle te şti, s a u fo rm e şi m iş c ă ri n a tu ra le ale v irtu ţii, şi care
d u h o v n ic e ş ti s a u fo rm e şi m işc ă ri m a i p re su s d e fire şi
p ro p rii lui D u m n e z e u , d a te firii p rin h a r (1 1 ); p rin c u v â n tu l
ca re stră b a te până la d e s p ă rţire a “ d in tre în c h e itu ri şi
m ăduvă“, c u n o sc â n d p o triv ire a sa u n e p o triv ire a d in tre
m o d u rile v irtu ţii şi ra ţiu n ile d u h o v n ic e ş ti (1 2 ); p rin c u v â n tu l
ca re “ju d e c ă c u g e tă rile şi in te n ţiu n ile in im ilo r“ ,452 ad ic ă
a fe c ţiu n ile a sc u n se ale a d â n c u lu i n o s tru fa ţă d e ce le sp u se şi
p ric in ile n e v ă z u te ale a c e sto ra d in su fle t (13).

451 Evr. 4, 12.


452 Ibid.

322
Sfântul Maxim Mărturisitorul
C ăci “n u este în a in te a L u i n ic i o fă p tu ră a s c u n s ă “ ;
se în ţe le g e în tre n o i, care c re d e m că n e p u te m asc u n d e.
“ F iin d c ă to a te su n t g o a le şi d e s c o p e rite “ ,453 n u n u m a i ce le ce
s -a u fă c u t şi s-a u g â n d it, ci şi ce le ce se v o r fa ce şi se v o r
g â n d i. C ăci p o a te d e fa p te le şi g â n d u rile v iito a re sp u n e
S c rip tu ra că “ n u este fă p tu ră a sc u n să “ , şi n u d e sp re c e le ce
s -a u săv â rşit. F iin d c ă a c e ste a n e s u n t şi n o u ă în ş in e şi le su n t
şi a lto ra d e sc o p e rite . C u a tâ t m a i m u lt lu i D u m n e z e u , ca re a
c u n o s c u t d e m a i în a in te to a te v e a c u rile n e sfâ rşite c a re au
fo st, su n t şi v o r fi, şi ca re are d e m a i în a in te p rin fire
c u n o ş tin ţa fa c e rii tu tu ro r; şi ca re n u d in lu c ru ri, ci d e la S in e
a p rim it în S in e d e m a i în a in te c u n o ştin ţa lu c ru rilo r. C ăci E l
e ste c u n o ş tin ţa fiin ţiu lă a lu c ru rilo r, fiin d F ă c ă to ru l lo r; e
în s ă ş i c u n o ştin ţa (α ύ το γ ν ω σ ις ) , ca cel ce are c u n o ştin ţa S a
p rin fire, m a i p re su s d e o ric e cauză. D a r c h ia r şi fa ţă d e
a c e a s ta se află m a i p re s u s în to t ch ip u l, c o n fo rm u n e i ra ţiu n i
s u p ra in fin ite ca re d e p ă şe şte de in fin ite o ri în să şi
in fin ita te a 454 (1 4 ). C ăci E l este F ă c ă to ru l şi al a şa zisei
c u n o ş tin ţe în o ric e se n s şi ch ip , şi n u este a c c e sib il n ic i u n e i
c u n o ş tin ţe ce p o a te fi c u g e ta tă s a u ro stită.
C in e d e c i, n e a v â n d a c e s t cu v â n t455 s ă lă şu it în
a d â n c u l in im ii, v a p u te a să sc a p e d e v ic le n iile a sc u n se ale
fă ţă rn ic ie i d ra c ilo r îm p o triv a n o a stră şi să s te a d e sin e, cu

453 Ibid. 13.


454 A se vedea paralela în cap. theol. I. 49, Filoc. rom. vol I, p. 140.
Dumnezeu ca fiinţă e mai presus de infinitatea energiilor Sale, de
care se vor împărtăşi făpturile. E o gradaţie “infmită“ în infinitate.
Infinită este bucuria întâlnirii făpturii cu Dumnezeu, dar niciodat ă nu
se termină creşterea acestei bucurii.
455 Se pare că în toată această interpretare a locului de la Evr. 4, 12 λόγος
e considerat de Sf. Maxim nu drept “cuvânt“, ci ca ra ţiune, ca
inspiraţie, ca pătrundere, ca iluminare, ca străfulgerare a înţelegerii, a
raţiunii, ca şoaptă sau ca rază pornită din Logosul ceresc.

323
Filocalia
to tu l sin g u r, fă ră n ic i u n a m e ste c cu ei, şi să z id e a s c ă
te m p lu l D o m n u lu i, a se m e n e a m a re lu i Z o ro b a b e l, a lu i lisu s
şi a c a p ilo r d e fa m ilii, ca re sp u n h o tă râ t şi c u g la s m a re
d u h u rilo r a m ă g ito a re ale m â n d rie i, ale slav ei d eşa rte, ale
p lă c e rii d e la o a m e n i şi ale fă ţă rn iciei: “N u v o m z id i c u v o i
te m p lu l D o m n u lu i D u m n e z e u lu i n o stru , ci v o m z id i sin g u ri
D o m n u lu i lu i Isra e l“ ? N u m a i cel ce are a c e s t c u v â n t p o a te
c u n o a şte că a m e ste c u l d ra c ilo r c a u z e a z ă s tric ă c iu n e a şi
s u rp a re a în tre g ii clăd iri şi în tin e a z ă h a ru l şi fru m u se ţe a
stă ru in ţe lo r în c h in a te lu i D u m n e z e u . C ăci n im e n i n u p o a te ,
a v â n d ca a ju to r la v irtu te p e v re u n u l d in d ra c ii p o m e n iţi, să
o z id e a s c ă p e a c e a sta lu i D u m n e z e u . P e n tru că n u are p e
D u m n e z e u c a sco p în c e le ce fa ce, ca să se e x e rc ite în
v irtu te p riv in d sp re E l. D e c i n u d in g e lo z ie n -a u p rim it cei
ie şiţi d in ro b ie p e B a b ilo n e n i, p e H u te n i, p e E m a te i şi p e
E v re i să z id e a s c ă îm p re u n ă c u ei te m p lu l D o m n u lu i, ci
fiin d c ă a u c u n o sc u t c u rse le ce se a sc u n d e a u în a p a re n ţa d e
p rie te n ie a d ra c ilo r, ca re v o ia u să le a d u c ă p rin b in e p e
n e o b s e rv a te m o a rte a p ă c a tu lu i.
F ie d ec i ca şi n o i să z ic e m to td e a u n a d u h u rilo r
ră u tă ţii, ca re n e v ă d e sc în ch ip n e v ă z u t c u în fă ţişa re a
p rie te n ie i d u h o v n ic e şti şi n e spun: “ S ă z id im îm p re u n ă cu
v o i te m p lu l D u m n e z e u lu i v o s tru “ : “N u p u te m să z id im
îm p re u n ă c a sa D o m n u lu i D u m n e z e u lu i n o stru , ci n o i v o m
z id i sin g u ri D o m n u lu i lu i Is ra e l“ . S in g u ri în tr-o a n u m ită
p riv in ţă , d e o a re c e o d ată ce n e -a m e lib e ra t d e d u h u rile care
n e ră z b o ia u d in lip s a v irtu ţii şi d e la ca re am ieşit, n u v re m
ca, în ă lţâ n d u -n e p rin e x c e se le v o a stre (1 5 ), să fim iară şi
stră p u n şi şi să c ă d e m cu a tâ t m a i c u m p lit c a în tâ ia o ară, cu
c â t d in c e a d in tâ i că d e re e x is ta n ă d e jd e a în to a rc e rii în
te m e iu l u n e i ie rtă ri p e n tru slă b ic iu n e , d a r d in c e a d e -a d o u a
în to a rc e re este cu n e p u tin ţă sa u fo a rte g re a, d e o a re c e ac u m

324
Sfântul Maxim Mărturisitorul
su n te m u rîţi d in , p ric in a m â n d rie i ce n e v in e d in fa p tu l că
a m săv â rşit, în lo c d e ce le d e -a d re a p ta , alte le ca ei s u n t şi
m a i la d re a p ta (16). D a r to tu şi n u sin g u ri în a ltă p riv in ţă ,
d e o a re c e îi a v e m p e sf. în g e ri ca a ju to a re la ce le b u n e , d a r şi
m a i m u lt p e D u m n e z e u , c a re se arată E l în s u ş i p e S in e în n o i
p rin fa p te le d re p tă ţii456 şi n e z id e şte p e n o i S ieşi te m p lu sfâ n t
şi slo b o d d e to a tă p a tim a .

S co lii

1. M ă rtu risire a este d e d o u ă feluri.

456 Virtuţile sunt prima treaptă a unirii noastre cu Dumnezeu, iar


cunoaşterea a doua. între asceză sau făptuire mistică nu e o opoziţie,
ci o continuitate, în faza activă unirea nu e atât de fiinţială şi de
durabilă, pentru că dumnezeiescul e prezent numai în parte, lăsând
loc şi creaturalului. în faza mistică creaturalul a făcut loc cu totul
dumnezeiescului. Paul Hankamer (Jacob Bohme, Gestalt und
Gestaltung, Bonn, Cohen 1924) ar ătând că Schiller a crezut în unirea
omului cu Dumnezeu prin fapta moral ă, iar Eckarth şi Goethe prin
mistică, socoteşte că prima este o unire prin voinţă, a doua prin
fiinţă, că prima este neexistenţială şi trecătoare, a doua existenţială şi
statornică. “Această unire prin faptă rămâne totdeauna mărginită,
oarecum vremelnică. Prin fapta morală Dumnezeu nu devine trăit
fiinţial în om. El rămâne în afară de om şi deasupra omului“. La
Eckarth şi Goethe omul nu mai e desp ărţit de Dumnezeu numai prin
voinţă, ci prin fiinţă, prin faptul că e o individualitate. Nu de fapt ă, ci
de fiinţă e aici vorba. Nici o făptuire morală, nu tămăduieşte un astfel
de neajuns. Numai o nimicire poate ajuta, moartea şi învierea, jertfa
adânc tainică, care e destinul necesar al întregii umanităţi. Mântuirea
aici este o unire supramoral ă, reală şi fiinţială între Spiritul universal
şi persoană“ (Pg. 24-25). Dar din locul acesta al Sf. Maxim şi din
cele care spune că Hristos e fiinţa virtuţii, rezultă că nu se poate face
o deosebire atât de categoric ă între unirea cu Dumnezeu prin virtu ţi
şi între unirea mistică. Unirea prin virtuţi nu e numai o unire în
sectorul voinţei, ci ea atinge şi fiinţa omului. Iar unirea prin fiin ţă nu
se poate realiza fără unirea prin voinţă.

325
Filocalia
2. T o a tă m ă rtu ris ire a , z ic e , s m e re şte su fletu l: ce a
d in tâ i în v ă ţâ n d u -1 că a fo st în d re p ta t p rin h a r, ia r ce a d e-a
d o u a că tre b u ie să se în v in o v ă ţe a s c ă p e n tru g re şe lile sale
în tru în tris ta re a d e b u n a v o ie.
3. C e l ce p lâ n g e p e n tru p ă c a te le d e m a i în a in te şi
are în sin e în ch ip d e să v â rş it c re d in ţa lu i D u m n e z e u , care-1
n a ş te m e re u sp re d re p ta te , şi-şi o fe ră v ia ţa şi ra ţiu n e a ca să
se în tip ă re a s c ă în ele to a tă v irtu te a , s-a fă c u t p e sin e m ă d u la r
al se m in ţie i d u h o v n ic e ş ti a lu i V e n ia m in , a ră tâ n d u -şi
n a ş te re a d u p ă D u m n e z e u ca fa p tă a v o in ţe i, n u a n e c e sită ţii.
C ăci cel ce p o a rtă d e b u n ă v o ie n a ş te re a lu i D u m n e z e u este
“ fiu l d re p te i“ .
4 . P rin B a b ilo n e n i în ţe le g e m â n d ria , d a t fiin d că
a c e a s ta p ro d u c e o c u g e ta re co nfuză. C ăci p a tim a m â n d rie i
c o n stă în două n e ştiin ţe . Ia r a c e ste două n e ştiin ţe
îm p re u n â n d u -s e , d a u o c u g e ta re co n fu ză. C ăci n u m a i a c ela
este m â n d ru , ca re ig n o ră a tâ t a ju to ru l d u m n e z e ie s c câ t şi
n e p u tin ţa o m e n e a sc ă . D e c i m â n d ria este lip s a c u n o ştin ţe i d e
D u m n e z e u şi d e om . C ăci p rin n e g a re a c e lo r d o u ă e x tre m e
ia fiin ţă o a firm a re m in c in o a să .
5. P rin H u te i în ţe le g e sla v a d eşa rtă. C ăci sla v a
d e ş a rtă este a b a te re a d e la sco p u l ce l d u p ă D u m n e z e u şi
în d re p ta re sp re a lt sco p d e c â t c e l d u m n e z e ie sc . F iin d c ă
iu b ito ru l d e sla v ă d e ş a rtă este cel ce u rm ă re ş te v irtu te a
p e n tru s la v a sa, n u p e n tru a lu i D u m n e z e u şi ca re p lă te şte
p rin o s te n e lile sa le la u d e le g o a le d e la o a m e n i.
6. P rin E m a te i în ţe le g e d o rin ţa de a p lă c e a
o a m e n ilo r. C ăci cel ce v o ie şte să p la c ă o a m e n ilo r are g rijă
n u m a i d e p u rtă rile d e d in a fa ră şi d e c u v in te lin g u şito a re , ca
p rin ce le d in tâi să fu re v e d e re a , ia r p rin c e le d e-al d o ile a să
fu re a u z u l a c e lo ra ca re se lasă în d u lc iţi şi im p re sio n a ţi
n u m a i d e c e le ce v ă d şi se a u d şi m ă rg in e sc v irtu te a n u m a i

326
Sfântul Maxim Mărturisitorul
la c e e a ce ca d e su b sim ţu ri. D e c i v o in ţa d e a p lă c e a
o a m e n ilo r se a ra tă în a fişa re a u n o r p u rtă ri şi c u v in te ca re v o r
să fie c in stite d e o a m e n i ca v irtu o a se .
7. P rin E v re i în ţe le g e fă ţă rn icia. Ia r fă ţă rn ic ia este
a fe c ta re a p re fă c u tă a p rie te n ie i, sa u u ra a c o p e rită sub
în fă ţiş a re a p rie te n ie i, sa u d u ş m ă n ia ce se a ra tă ca
b u n ă v o in ţă , s a u in v id ia ce-şi d ă o, fa ţă iu b ito a re , sau
d is p o z iţia p ă c ă to a să ce în ş e a lă p e p riv ito ri p rin a fişa re a
c h ip u rilo r v irtu ţii, sa u o v ia ţă c a re are fo rm a v irtu ţii d a r n u
şi p o d o a b a ei d e fa p te , sa u a fe c ta re a u n e i d re p tă ţi ce co n stă
n u m a i în a p a re n ţă , s a u c h ip u l filiso fie i lu c ră to a re care
a c o p e ră g o lu l a sc u n s al v o in ţe i v irtu o a se , sa u a m ă g ire a cu
c h ip d e a d e v ă r p e ca re o c u ltiv ă cei ce im ită p e şarp e p rin
ş ire te n ia n ă ra v u rilo r.
8. C a u z a lu c ru rilo r şi a b u n u rilo r d in lu c ru ri este
D um nezeu. D eci cel ce se o ste n e şte p e n tru v irtu te şi
c u n o ş tin ţă şi n u sp o re şte , p e m ă s u ra c reşterii sa le în h a r, în
re c u n o a ş te re a n e v re d n ic ie i p ro p rii, n u a scă p at d e ră u l
m â n d rie i. Ia r c e l ce cu ltiv ă b in e le p e n tru s la v a p ro p rie , se
c in ste şte p e sin e m a i m u lt d e c â t p e D u m n e z e u , fiin d
s tră p u n s d e p ilo n u l slav ei d eşa rte. D e a se m e n e a cel ce
să v â rşe şte sa u u rm ă re ş te v irtu te a p e n tru a fi v ă z u t d e
o a m e n i, p u n e a p ro b a re a o m e n e a s c ă m a i p re s u s d e ce a
D u m n e z e ie a s c ă , b o lin d d e p a tim a d e a p lă c e a o a m e n ilo r. Ia r
ce l ce îşi v o p s e şte în ch ip v ic le a n p u rtă rile sale cu b u n a
c u v iin ţă a v irtu ţii şi-şi a c o p e ră d is p o z iţia re a a v o in ţe i cu
în fă ţiş a re a v ă z u tă a c u v io şie i, s p re a m ă g ire a o a m e n ilo r,
c u m p ă ră v irtu te a c u v ic le n ia fă ţă rn ic ie i. D e c i, A z v a c a fa t cel
s p iritu a l în d re a p tă in te n ţia fie c ă ru ia d in aceştia, d e la c a u z a
p ro p rie sp re alte sco p u ri.
9. C u v in te le lu i D u m n e z e u g ră ite s im p lu n u m a i
p rin ro stire , n u se a u d n e a v â n d d re p t g la s fa p te le c e lo r ce le

327
Filocalia
g ră ie sc. Ia r dacă se ro s te s c cu g la s p rin îm p lin ire a
p o ru n c ilo r, d ra c ii se m istu ie sc d e p u te re a ac e stu i g la s, ia r
o a m e n ii z id e sc , p rin s p o rire a în fa p te le d re p tă ţii, c u râ v n ă
te m p lu l D u m n e z e ie sc al in im ii.
10. P rin Z o ro b a b e l se în ţe le g e aici m in te a activă,
dat fiin d că este m a i ră z b o in ic , ia r p rin Iisu s m in te a
c o n te m p la tiv ă , d a t fiin d că e p re o t şi a fo st râ n d u it să facă
n e c o n te n it ru g ă c iu n i c ă tre D u m n e z e u .
11. D e sp ă rţire a s u fle tu lu i şi a d u h u lu i in d ic ă
d e o s e b ire a d in tre v irtu ţile d in fire, ale c ă ro r ra ţiu n i le a v e m
în ch ip fire sc, şi d in tre ce le d e la D u h u l, al c ă ro r h a r îl p ri­
m im în d a r.457 D e o se b ire a a c e s to ra o fa ce S c rip tu ra în chip
clar.
12. “ M ă d u v a “ este c u v â n tu l d u m n e z e ie sc , care
n u tre ş te ca p e n işte o a se g â n d u rile d u m n e z e ie şti d in n o i,
ca re la râ n d u l lo r su sţin tru p u l v irtu ţilo r. Ia r “ în c h e ie tu ra “
este m o d u l fă p tu rii, în ca re se re a liz e a z ă u n ire a g â n d u rilo r
c u ra ţiu n ile D u m n e z e ie şti sp re a d a în tre g u l v irtu ţii.
13. “ C u g e tă rile şi in te n ţiu n ile “ , p e ca re z ic e că le
ju d e c ă c u v â n tu l s u n t le g ă tu rile a fe c tu o a se ale su fle tu lu i cu
ra ţiu n ile d u m n e z e ie ş ti şi c u g â n d u rile şi c a u z e le a c e sto r
leg ătu ri. C ăci c u g e ta re a m işc ă a m in tire a , ca re este p rin fire
a fe c ţiu n e , ia r in te n ţia p riv e şte sp re sfâ rşit, c e e a ce e p ro p riu
ca u zei.
14. C u n o ştin ţa fiin ţia lă e ste D um nezeu. D ar
m in te a p re m e rg e în ch ip v ă d it o ric ă re i cu n o ştin ţe , căci
a c e a s ta c a d e su b ea. D e c i D u m n e z e u este m a i p re s u s şi d e
a c e a stă cu n o ştin ţă , d a t fiin d că este în ch ip su p ra in fin it m ai
p re s u s şi d e o ric e m in te , sub c a re ca d e cu n o ştin ţa.

457 Interpretarea aceasta înl ătură trihotomismul. Sufletul e firea, duhul e


harul. Sau sufletul e omul l ăuntric natural, iar duhul e omul l ăuntric,
adică sufletul străbătut de har.

328
Sfântul Maxim Mărturisitorul
15. D ra c ii ca re ră z b o ie sc su fle tu l în lip s a v irtu ţii
s u n t a c e ia ca re îl în v a ţă d e s frâ u l şi b e ţia , iu b ire a d e a rg in t şi
c e le a se m e n e a . Ia r cei c a re îl ră z b o ie sc d in p ric in a ex c esu lu i
d e v irtu te su n t ac ei ca re îl în v a ţă p ă re re a d e sin e, slav a
d e şa rtă , m â n d ria şi ce le a se m e n e a , stre c u râ n d p rin ce le d e-a
d re a p ta în ch ip asc u n s is p ite le celei d e -a stân g a.
16. D e fin iţia v irtu ţii este u n ire a p rin c u n o ştin ţă a
n e p u tin ţe i o m e n e şti c u p u te re a d u m n e z e ie a sc ă . D e c i cel ce
se în c h id e p e sin e în n e p u tin ţa firii, în c ă n u a a ju n s la
h o ta ru l v irtu ţii. D in a c e a stă p ric in ă el p ă c ă tu ie şte , ca u n u l ce
n -a p rim it în c ă p u te re a ce în tă re şte n e p u tin ţa . Ia r ce l ce
p re z in tă c u în d ră z n e a lă în lo c d e p u te re a d u m n e z e ie a s c ă
n e p u tin ţa p ro p rie ca p u te re , a să rit p e h o ta ru l v irtu ţii. E l
p ă c ă tu ie ş te p rin a c e e a că n u re c u n o a ş te c e e a ce s-a fă c u t m ai
p e u rm ă p rin el în ch ip su p ra fire sc . E l so c o te şte p ă c a tu l
d re p t v irtu te . E m a i d e ie rta t d e c i cel ce s-a în c h is în
n e p u tin ţa sa n a tu ra lă , p ă tim in d m a i b in e c ă d e re a d e la
v irtu te d in trâ n d ă v ie , d e c â t cel ce p re z in tă în lo c d e p u te re a
d u m n e z e ie a sc ă n e p u tin ţa p ro p rie ca p u te re în sta re să
îm p lin e a s c ă d a to riile . C ăci m a i d e g ra b ă îş i p ric in u ie ş te
c ă d e re a p rin în d ră z n e a la sa.

în tre b a re a 57

"M ult poate rugăciunea lucratoare a d re p tu lu i.58


Ce înseam nă “lucrătoare“?

458 Iacob 5, 16. ένεργουμένη s-ar putea traduce poate mai corect ca
lucrată: rugăciune lucrată prin fapte. Dar lucrată în felul acesta,
rugăciunea devine la rândul ei lucrătoare, eficace, din principiu
pasiv, factor activ.

329
Filocalia
R ă sp u n s

E u ştiu că ru g ă c iu n e a este lu c ră to a re în d o u ă
felu ri. în tr-u n u l, c â n d cel ce se ro a g ă a d u c e ru g ă c iu n e a sa lui
D um nezeu îm p re u n ă cu fa p te le p o ru n c ilo r, când d eci
ru g ă c iu n e a lu i n u c a d e d e p e lim b ă n u m a i c a u n cu v â n t
s im p lu şi ca u n su n e t g o l al v o c ii, z ă c â n d le n e ş ă şi fă ră
c o n siste n ţă , ci c â n d este lu c ră to a re , v ie şi în s u fle ţită p rin
îm p lin ire a p o ru n c ilo r. C ăci ru g ă c iu n e a şi c e re re a îşi
îm p lin e s c c o n s is te n ţa c â n d le u m p le m p rin v irtu ţi. A c e a stă
u m p le re fa ce ru g ă c iu n e a d re p tu lu i tare , în c â t to a te le p o a te ,
lu c râ n d p rin p o ru n c i.
în tr-a ltfe l este lu c ră to a re , c â n d cel ce are lip să d e
ru g ă c iu n e a d re p tu lu i să v â rşe şte fa p te le ru g ă c iu n ii,
în d re p tâ n d u -ş i v ia ţa d e m a i în a in te şi fă c â n d ta re c e re re a
d re p tu lu i, în tru -c â t o îm p u te rn ic e şte p rin p u rta re a sa cea
b u n ă. C ăci n u fo lo se şte ru g ă c iu n e a d re p tu lu i ce lu i care,
a v â n d tre b u in ţă d e ea, se d e s fa tă m a i m u lt c u p ă c a te le d e c â t
c u v irtu ţile . D e p ild a m a re le S a m u il p lâ n g e a o d in io a ră p e
S au l ca re p ă c ă tu ise , d a r n u p u te a să-l fa că p e D u m n e z e u
în d u ră to r, n e a v â n d în a ju to ru l p lâ n su lu i să u în d re p ta re a
c u v e n ită a p ă c ă to su lu i. D e a c e e a D u m n e z e u , o p rin d p e
s lu jito ru l S ău d e la p lâ n s u l d e p riso s, îi zice: “P â n ă c â n d v ei
p lâ n g e p e n tru S au l? C ăci E u 1-am le p ă d a t p e el, c a să n u
m a i îm p ă ră te a s c ă p e s te Isra e l“ .459
D e a s e m e n e a Ie re m ia , ca re su fe re a ta re p e n tru
p o p o ru l Iu d e ilo r în n e b u n it d e a m ă g ire a d ra c ilo r, n u este
a u z it c â n d se ro a g ă, în tru c â t n u are ca p u te re a ru g ă c iu n ii
în to a rc e re a n e c re d in c io şilo r Iu d e i d e la ră tă c ire . D e ac eea,
o p rin d u -1 şi p e D u m n e z e u d e la ru g ă c iu n e a în z a d a r, zice:
“ Şi tu n u te m a i ru g a p e n tru p o p o ru l a c e sta şi n u -m i m ai

459 I Reg. 16, 1.

330
Sfântul Maxim Mărturisitorul
c e re să a m m ilă d e ei; n u te m a i ru g a şi n u m a i v e n i la m in e
p e n tu ei, că n u v o i a u z i“ .460
E ste cu a d e v ă ra t o m a re n e sim ţire , ca să n u zic
n e b u n ie , să c e a ră m â n tu ire p rin ru g ă c iu n ile d re p ţilo r a c ela
ca re -şi d e s fa tă s u fle tu l c u ce le stric ă c io a se , şi să ce ară
d re p ta te p e n tru a c e le fa p te c u ca re se laudă, în tin â n d u -s e cu
v o in ţa . C e l ce are tre b u in ţă d e ru g ă c iu n e a d re p tu lu i tre b u ie
să n u o la s e n e lu c ră to a re şi in e rtă , d a c ă u ră şte c u ad e v ă ra t
c e le re le , ci să o fa că lu c ră to a re şi ta re , în tr-a rip â n d -o p rin
p ro p riile sale v irtu ţi, şi în sta re să a ju n g ă la C e l ce p o a te să
d e a ie rta re p e n tru g reşeli.
P rin u rm a re m u lt p o a te ru g ă c iu n e a d re p tu lu i câ n d
e lu c ră to a re , fie p rin d re p tu l ca re o face, fie p rin cel ce o
ro a g ă p rin d re p t s-o facă. C â n d e lu c ră to a re p rin d re p tu l care
o face, îi d ă lu i în d ră s n e a lă c ă tre C el ce p o a te să îm p lin e a s c ă
c e re rile d re p ţilo r; ia r c â n d e lu c ră to a re p rin c e l ce o ro a g ă
p rin d re p t s-o facă, îl e c h ilib re a z ă p e el d e tic ă lo ş ia d e m ai
în a in te , s c h im b â n d u -i d isp o z iţia sp re v irtu te.

în tre b a re a 58

“Intru aceasta vă bucuraţi puţin acum, măcar că


trebuie să vă întristaţi în m ulte feluri de încercări“. 461
Cum, întristat fiin d cineva în încercări, poate să se
bucure întru cele ce se întristează?

R ăspuns

C u v â n tu l a d e v ă ru lu i c u n o a ş te două fe lu ri de
în tristă ri: u n a a sc u n să în su flet, ia r a lta a ră ta tă p rin sim ţire.

460 Ierem. 7, 16.


461 I Petru l, 6.

331
Filocalia
C e a d in tâ i (1) c u p rin d e to t a d â n c u l su fle tu lu i, lo v it d e b ic iu l
c o n ştiin ţe i; ia r c e a d e -a a d o u a se în tin d e p e s te to a tă
sim ţire a , ca re se ad u n ă d in re v ă rs a re a ei n a tu ra lă , su b p o v a ra
d u re rilo r (2). C e a d in tâ i este u rm a re a p lă c e rii tră ită cu
sim ţu rile , ia r c e a la ltă a b u c u rie i d in s u fle t (3).462 M a i b in e
zis, u n a este u rm a re a p a tim ilo r d e b u n ă v o ie ale sim ţu rilo r,
ia r c e a la ltă a c e lo r fă ră d e v o ie .463
C ăci în tris ta re a este, după p ă re re a m ea, o
d is p o z iţie d in ca re lip se şte p lă c e re a . Ia r lip s a p lă c e rilo r e
a d u să d e o ste n e a lă . O ste n e a la , la râ n d u l ei, e p ro v o c a tă în
ch ip v ă d it d e lip s a d e p rin d e rii n a tu ra le , sa u p ie rd e re a ei. Ia r
lip s a d e p rin d e rii n a tu ra le e p ro d u s ă d e îm b o ln ă v ire a p u te rii
ce se află p rin sin e la d isp o z iţia d e p rin d e rii. A c e a stă b o a lă a
p u te rii ce se afă p rin fire la d is p o z iţia d e p rin d e rii v in e d in
re a u a în tre b u in ţa re a lu c ră rii ei n a tu ra le . în sfâ rşit re a u a
în tre b u in ţa re a lu c ră rii ei c o n stă în m iş c a re a p u te rii sp re
c e e a ce n u este p o triv it c u fire a şi n u are c o n sis te n ţă (4).
D a r p re c u m c u n o a şte S c rip tu ra d o u ă fe lu ri d e
în tris tă ri, la fe l c u n o a şte d o u ă fe lu ri d e isp ite (5). U n u l cu
v o ie şi u n u l fă ră d e v o ie , u n u l c re a to r d e p lă c e ri v o ite ,
c e lă la lt a d u c ă to r d e d u re ri fă ră v o ie. I