O istorie a lui Mihai Viteazul.

Originea şi familia sa. Ascensiunea politică şi socială. Domnia lui Mihai Viteazul

CUPRINS

Introducere

Cap. I. Imaginea lui Mihai Viteazul în istoriografia românească (sec. XIX-XXI)

Cap. II. Originea şi familia lui Mihai Viteazul

II.1. Fiu al lui Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti (1554-1557)
II.2. Din neamul Cantacuzinilor
II.3. Familia lui Mihai Viteazul

Cap. III. Ascensiunea politică şi socială

III.1. Dregătoriile deţinute de Mihai Viteazul înainte de 1593
III.2. Domeniul funciar al lui Mihai Viteazul (înainte şi în timpul domniei)
III.3. Alte bunuri şi proprietăţi

Cap. IV. Domnia lui Mihai Viteazul în context european

IV.1. Un domn supus turcilor (1593-1594)
IV.2. În slujba Creştinătăţii – răscoala antiotomană a lui Mihai Viteazul (1594-
1596)
IV.3. Relaţiile lui Mihai Viteazul cu vecinii (1596-1599)
IV.4. Unirea de la 1600 – între mit şi realitate istorică
IV.5. Sfârşitul tragic al domnitorului

Concluzii

Bibliografie

Anexe
http://www.rador.ro/2015/05/27/documentar-27-mai-1600-ziua-in-care-mihai-viteazul-a-
devenit-voievodul-tuturor-romanilor/

http://www.scritub.com/istorie/SATELE-LUI-MIHAI-VITEAZUL55559.php

http://istoria.md/articol/48/Mihai_Viteazul
 BIBLIOGRAFIE

Bibliografie

Surse istorice şi instrumente de lucru

AXINTE Uricariul, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, vol. II, ediţie critică de Gabriel Ştrempel,
Bucureşti, 1994.
BRANCOVICI, Gheorghe, Cronica românească, ediţie critică de Damaschin Mioc şi Marieta Adam-Chiper,
Bucureşti, 1987.
[CANTACUZINO, Mihai banul], Istoria politică şi geografică a Ţării Româneşti de la cea mai veche a sa întemeiere
până la anul 1774 dat mai întâiu la lumină în limba grecească la anul 1806 de fraţii Tunusli, tradusă de G. Sion,
Bucureşti, 1863.
*** Călători străini despre Ţările Române, vol. I, îngrijit de Maria Holban, Bucureşti, 1968; vol. II, îngrijit de Maria
Holban (redactor responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu, Bucureşti,
1970; vol. III, îngrijit de Maria Holban (redactor responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi
Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1971.
CÂNDEA, Virgil, Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim, în „Studii. Revistă
de Istorie”, 23, 1970, nr. 4, p. 673-692.
CRĂCIUN, Ioachim, Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români, 1566-1608, Cluj, 1928.
*** Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, vol. I, sec. XV–mij. sec. XVII, întocmit de Mustafa A. Mehmed,
Bucureşti, 1966.
*** Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ioan Bogdan, ediţie revăzută şi completată de Petre P.
Panaitescu, Bucureşti, 1959.
*** Documente turceşti privind istoria României, vol. I (1455-1774), editat de Mustafa Ali Mehmet, Bucureşti, 1976.
*** Dicţionar general al Evului Mediu românesc, coord. Vasile Mărculeţ, Bucureşti, 2013.
FOTINO, Dionisie, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Ţării Munteneşti şi a Moldovei, vol. II, traducere de
G. Sion, ediţie anastatică, Bucureşti, 2008.
GEMIL, Tahsin, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti (1601-1712), Bucureşti, 1984,
GRECEANU, Radu logofătul, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod (1688-1714), ediţie de
Aurora Ilieş, Bucureşti, Editura Academiei, 1970.
GUBOGLU, Mihail, Mihai Viteazul în documente turceşti, în „Revista Arhivelor”, LII, 1975, vol. XXXVII, nr. 2, p.
157-168.
IDEM, Crestomaţie turcă. Izvoare narative privind istoria Europei centrale şi orientale (1263-1683), Bucureşti, 1977.
IONAŞCU, Ion, Petre Bărbulescu, Gheorghe Gheorghe, Relaţiile internaţionale ale României în documente , 1368-
1900, Bucureşti, 1971.
IORGA, Nicolae, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ediţie de Ruxandra Mihăilă, Bucureşti, 1999.
*** Istoria Ţării Româneşti 1290-1690. Letopiseţul Cantacuzinesc, ediţie critică întocmită de C. Grecescu şi D.
Simonescu, Bucureşti, 1960.
MAXIM, Mihai, Noi documente turceşti privind Ţările Române şi Înalta Poartă (1526-1602), Brăila, 2008.
IDEM, O istorie a relaţiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turceşti, vol. I: Perioada clasică (1400-
1600), Brăila 2012; vol. II: De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716), Brăila, 2013.
*** Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, vol. I: Documente externe, coordonatori: Ion Ardeleanu, Vasile Arimia,
Gheorghe Bondoc, Mircea Muşat, Bucureşti, 1982.
ORESTE, Tafrali, Poema lui Gheorghe Palamide despre viaţa lui Mihai Viteazul, Bucureşti, 1926.
POPESCU, Radu vornicul, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, ediţie critică de Const. Grecescu, Bucureşti, 1963.
REZACHEVICI, Constantin, Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, a. 1324-1881, Secolele
XIV-XVI, Bucureşti, 2001.
SIMONESCU, Dan, Cronica lui Balthasar Walter despre Mihai Viteazul în raport cu cronicile interne contemporane, în
„Studii şi Materiale de Istorie Medie”, III, 1959, p. 7-99.
TAHSIN, Gemil, Documente turceşti inedite (sfârşitul sec. XVI şi sec. XVII), în „Revista Arhivelor”, XLIII, 1981, nr.
3, p. 351-361.
Lucrări generale şi speciale

ALEXIANU, Alexandru, Acest ev mediu românesc, Bucureşti, 1973.

ANDREESCU, Ştefan, Limitele cronologice ale dominaţiei otomane în Ţările Române, în „Revista de Istorie”, 27,
1974, nr. 3, p. 399-412.
IDEM, Legăturile politice dintre Ţara Românească şi Moldova (1574-1593), în „Revista Istorică”, VI, 1979, p. 1235-
1255.
IDEM, Restitutio Daciae, vol. I: Relaţiile politice dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania în răstimpul 1526-
1593, Bucureşti, 1980; vol. II: Relaţiile politice dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania în răstimpul
1601-1659, Bucureşti, 1989.
IDEM, Aliances dinastique des princes de Valachie (XIVe-XVIe siècles), în „Révue des Etudes Sud-Est Eutoéennes”,
XXIII, 1982, nr. 4, p. 351-380.
IDEM, Istoria românilor. Cronicari, misionari, ctitori (sec. XV-XVII), Bucureşti, 1997.
ATANASIU, Victor, Mihai Viteazul. Campanii, Bucureşti, 1972.
BERNATH, Mathias, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii române, Cluj, 1994.
BERZA, Mihai, Haraciul Moldovei şi al Ţării Româneşti în sec. XV-XIX, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”,
II, 1975, p. 7-47.
BRĂTIANU, Gheorghe I., Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, vol. I-II, ediţie îngrijită de Victor
Spinei, Bucureşti, 1988.
BURLACU, Ion, Mita (Rüsvet-ul) în relaţiile româno-otomane (1400-1821), Brăila, 2014.
CANTACUZINO, Ion M., O mie de ani în Balcani. O cronică a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor, Bucureşti, 1996.
CĂZAN, Florentina, Cruciadele. Momente de confluenţă între două civilizaţii şi culturi, Bucureşti, 1990.
CĂZAN, Ileana, Eugen Denize, Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI, Bucureşti, 2001.
CĂZĂNIŞTEANU, Constantin, Pe urmele lui Mircea cel Mare, Bucureşti, 1987.
CHIPER, Marieta, Dan al II-lea domn până la „Marea cea Mare”. Tradiţie şi realitate, în „Révue Roumaine
d’Histoire”, XXVI, 1987, nr. 10, p. 960-980.
CIOBANU, Veniamin, Ţările Române şi Polonia (Secolele XIV-XVI), Bucureşti, 1985.
IDEM, Politică şi diplomaţie în secolul al XVII-lea. Ţările Române în raporturile polono-otomano-habsburgice (1601-
1634), Bucureşti, 1994.
CONSTANTINESCU, Radu, Lupta pentru unitate naţională a ţărilor române (1590-1630), Bucureşti, 1981.
CONSTANTINIU, Florin, Aspecte ale expansiunii Imperiului otoman în veacurile XIV-XVI în lumina unor lucrări noi,
în „Studii. Revistă de Istorie”, XIII, 1960, nr. 3, p. 197-207.
DECEI, Aurel, Istoria Imperiului otoman până la 1656, Bucureşti, 1978.
EDROIU, Nicolae, Posesiunile domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei în Transilvania (secolele XIV-XVI). Semnificaţii
politico-sociale şi cultural-istorice, în volumul Pagini Transilvane, coord. Dan Berindei, Cluj-Napoca, 1994,
p. 45-62.
IDEM, Consecinţele războiului de 15 ani asupra societăţii româneşti, în volumul Miscellanea in honorem Radu
Manolescu Emerito, Zoe Petre & Stelian Brezeanu, Bucureşti, 1996, p. 231-238.
FELEZEU, Călin, Statutul principatului Transilvaniei în raporturile cu Poarta Otomană, 1541-1683, Cluj, 1996.
FENEŞAN, Cristina, Date noi privind Ţările Române în raporturile dintre Poartă şi Habsburgi la mijlocul veacului al
XVI-lea, în Sud-Estul şi contextul european. Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene, vol. I, coord.
Al. Duţu, 1994, p. 97-106.
EADEM, Constituirea Principatului autonom al Transilvaniei, Bucureşti, 1997.
GEMIL, Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1991.
GEORGESCU, Vlad, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, Bucureşti, 1995.
GERGELY, Andráş, Istoria Ungariei, Odorheiu Seciuesc, 1993.
GHINEA, Nicolae, La famille de la princesse Catherine Salvaressa. Contribucion à la connaissance des rélations
roumano-italiènnes, în „Revue Roumains d’Histoire”, XXIII-, 1983, p. 391-399.
GÖLNER, Carol, Prezenţa domnilor români în „Militia Christiana”, în „Revista Istorică”, XXIX, 1943, nr. 7-12, p.
215-228.
HALIC, Bogdan Al., Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 2003.
INALCIK, Halil, Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediţie îngrijită de Mihai Maxim, Bucureşti, 1993.
IONAŞCU, Ion, Mihai Viteazul şi boierii trădători, în „Magazin Istoric”, II, 1968, nr. 1, p. 80-83.
IOSIPESCU, Sergiu, Viziunea românească asupra războiului de cruciadă (sfârşitul secolului al XIV-lea – începutul
secolului al XVI-lea), în Studii de istorie şi teorie militară (Retrospective istorice, analize contemporane),
Bucureşti, 1980, p. 19-41.
*** Istoria românilor, vol. IV, De la universalitatea creştină către Europa „patriilor”, Ştefan Ştefănescu, Camil
Mureşan redactori responsabili, secretar Teodor Teoteoi, Bucureşti, 2001.
*** Istoria românilor, vol. V, O epocă de înnoiri în spirit european (1601-1711/1716), coordonator Virgil Cândea,
secretar Constantin Rezachevici, Bucureşti, 2003.
MAXIM, Mihai, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594, în „Revue Roumains d’Histoire”, XVI, 1977,
nr. 3, p. 469-486.
IDEM, Obligaţiile militare, în muncă şi în transport ale Moldovei şi Ţării Româneşti faţă de Poartă în a doua jumătate a
secolului al XVI-lea, în „Analele Universităţii Bucureşti – seria Istorie”, XXVIII, 1979, p. 99-109.
IDEM, Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-
lea, în „Revista de Istorie”, 32, 1979, nr. 9, p. 1731-1765.
IDEM, Din istoria relaţiilor româno-otomane: „Capitulaţiile”, în „Analele Universităţii Bucureşti. Seria Istorie”,
XXVIII, 1982, nr. 6, p. 34-68.
IDEM, Teritorii româneşti sub administraţie otomană în secolul al XVI-lea (I), în „Revista de Istorie”, 36, 1983, nr. 8,
p. 802-817 şi (II), în „Revista de Istorie”, 37, 1983, nr. 9, p. 879-890.
IDEM, Le statut des Pays Romains envers la Porte Ottomane aux XVI-XVIIIe siècles, în „Revue Roumains
d’Histoire”, XXIV, 1985, nr. 1-2, p. 29-50.
IDEM, Cu privire la statutul de ahd’ al Ţărilor Române faţă de Poartă. Consideraţii pe marginea unor izvoare otomane, în
„Revista de Istorie”, 39, 1986, nr. 6, p. 523-534.
IDEM, Din nou pe urmele vechilor tratate ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta Otomană, în „Revista de Istorie”,
40, 1987, nr. 2, p. 157-172.
IDEM, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993.
IDEM, Tributul Românesc la Înalta Poartă: predare, destinaţie. Noi documente turceşti din secolul al XVI-lea, în
Miscellanea in honorem Radu Manolescu Emerito, Zoe Petre & Stelian Brezeanu edita, Bucureşti, 1996, 144-
156.
MURGESCU, Istorie românească – istorie universală (600-1800), Bucureşti, 1999.
IDEM, Ţările Române între Imperiul Otoman şi Europa creştină, Iaşi, 2012.
NEAGOE, Claudiu, „Uniuni dinastice” şi proiecte matrimoniale între Ţările Române în a doua jumătate a veacului al
XVI-lea, în Argesis. Studii şi Comunicări – seria Istorie”, XI, 2002, p. 195-202.
IDEM, Câmpulungul în timpul confruntărilor antiotomane din anii 1426-1427, în Argesis. Studii şi comunicări –
seria istorie”, XII, 2003, p. 151-153.
IDEM, Prima încercare de transformare în paşalâc a Ţării Româneşti: episodul Mehmet Bey (1522), în „Danubius”,
XXII, 2004, p. 25-32.
NEAGOE, Claudiu, Marius Păduraru, Mărturii controversate despre tabăra lui Mihai Viteazul de la Stoeneşti
(septembrie–octombrie 1595), în „Argesis. Studii şi comunicări – seria istorie”, X, 2001, p. 103-112.
NEAGOE, Manole, Mihai Viteazul, Bucureşti, 1994.
PANAITE, Viorel, Câteva observaţii privind reglementările de pace româno-otomane, în Românii în istoria universală,
Iaşi, 1988, vol. III, nr. 1, p. 469-492.
IDEM, Dunărea, apă de gazii, în Miscellanea in honorem Radu Manolescu Emerito, Zoe Petre & Stelian Brezeanu
edita, Bucureşti, 1996, p. 174-189.
IDEM, Pace, război şi comerţ în Islam. Ţările Române şi dreptul otoman al popoarelor (secolele XV-XVII), Bucureşti,
1997.
IDEM, Dreptul păcii şi războiul în Islamul Otoman. Glosar şi bibliografie, Bucureşti 2008.
PANAITESCU, Petre P., Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936.
IDEM, Ştefan cel Mare şi oraşul Bucureşti, în „Studii. Revistă de Istorie”, 42, 1959, nr. 5, p. 9-23.
IDEM, De ce n-au cucerit turcii Ţările Române, în Interpretări româneşti. Studii de istorie economică şi socială, ediţia a
II-a îngrijită de Ştefan Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Bucureşti, 1994, p. 111-118.
PAPACOSTEA, Şerban, De la Colomeea la Codrul Cosminului. Poziţia internaţională a Moldovei la sfârşitul secolului
al XV-lea, în „Romanoslavica”, XVII, 1970, p. 525-553.
IDEM, La Moldavie état tributaire de l’empire ottoman au XV e siècle: le cadre international des rapports établis en 1455-
1456, în „Revue Roumaine d’Histoire”, XIII, 1974, nr. 3, p. 445-461.
IDEM, Relaţiile internaţionale în răsăritul şi sud-estul Europei în sec. XIV-XV, în „Revista de Istorie”, 34, 1981, p.
899-918.
IDEM, Relaţiile internaţionale ale Moldovei în vremea lui Ştefan cel Mare, în „Revista de Istorie”, 35, 1982, nr. 5-6, p.
607-638.
IDEM, Tratatele Ţării Româneşti şi Moldovei cu Imperiul otoman în secolele XIV-XV: ficţiune politică şi realitate
istorică, în Stat, societate, naţiune. Interpretări istorice, volum editat de Nicolae Edroiu, Aurel Răduţiu,
Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 1982, p. 93-106.
IDEM, La Valachie et la crise de structure de l’Empire ottoman (1402-1413), în „Revue Roumaine d’Histoire”, XXV,
1986, no 1-2, p. 23-33.
IDEM, Ştefan cel Mare domn al Moldovei (1457-1504), Bucureşti, 1990.
PASCU, Ştefan, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul secolului XVI, Sibiu, 1944.
PĂDURARU, Marius, 495 de ani de la moartea lui Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti (1495-1508), în Argesis.
Studii şi Comunicări – seria Istorie”, XII, 2003, p. 189-201.
PECICAN, Ovidiu, Istoria românilor, vol. 1: De la origini până la 1690, Cluj-Napoca, 2010.
PERVAIN, Viorica, Lupta antiotomană a Ţărilor Române în anii 1419-1420, în „Anuarul Institutului de Istorie şi
Arheologie Cluj-Napoca”, 19, 1976, p. 55-79.
EADEM, Lupta antiotomană la Dunărea de Jos în anii 1422-1427, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie
Cluj-Napoca”, 26, 1984, p. 85-117.
POP, Ioan Aurel, Solidaritatea românească medievală: unirea înfăptuită sub Mihai Voievod Viteazul, în „Academia
Română. Memoriile Secţiei Istorice”, s. II, t. XV, 1990, p. 107-114.
IDEM, Istoria Transilvaniei medievale. De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, Cluj-Napoca, 1997.
PUNGĂ, Gheorghe, Ţările Române şi contextul relaţiilor europene la mijlocul secolului al XVI-lea (1538-1572), în
volumul Românii în istoria universală, vol. I, Iaşi, 1986, p. 56-62.
IDEM, Ţara Moldovei în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, Iaşi, 1994.
RĂDVAN, Laurenţiu, Din relaţiile lui Ştefan cel Mare cu Ţara Românească, în volumul Ştefan cel Mare la cinci secole
de la moartea sa, editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Iaşi, 2003, p. 269-284.
IDEM, Creştinătatea europeană între cruciadă şi pace: rolul rezervat celor două „Valahii” la începutul secolului al XVI-
lea în volumul Confesiune şi cultură în Evul Mediu. În honorem Ion Toderaşcu, studii reunite de Bogdan-
Petru Maleon şi Alexandru-Florin Platon, Iaşi 2004, p. 23-28.
REZACHEVICI, Constantin, Domeniul boieresc al lui Radu Şerban, în „Studii. Revistă de istorie”, XXIII, 1970, nr.
3, p. 469-491 + 1 h.
IDEM, Rolul românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană. Secolele XIV-XVI. Evoluţia unui concept în
contextul vremii, Bucureşti, 2001.
IDEM, Mihai Viteazul şi ‹‹Dacia›› lui Sigismund Báthory de la 1595, în „Argesis. Studii şi Comunicări – seria
Istorie”, XII, 2003, p. 155-163.
IDEM, Dracea armaşul din Măneşti, soţul mamei lui Mihnea cel Rău, fiu nelegitim al lui Vlad Ţepeş şi moştenirea lăsată
de el Mihneştilor, în „Argesis. Studii şi Comunicări – seria Istorie”, XIV, 2005, p. 315-331.
RUNCIMAN, Steven, Căderea Constantinopolului, 1453, Bucureşti, 1991.
RUSSO, Demosthene, Studii istorice greco-române. Opere postume, ediţie îngrijită de Ariadna Camariano şi Nestor
Camariano, vol. I, Bucureşti, 1939.
RUSU, Adrian Andrei, Ioan de Hunedoara şi românii din vremea lui, Cluj-Napoca, 1999.
SÂRBU, Ion, Istoria lui Mihai Vodă Viteazul domnul Ţării Româneşti, Timişoara, 1976.
SIMIONESCU, Ştefana, Ţările Române şi începutul politicii răsăritene antiotomane a Imperiului Habsburgic (1526-
1594), în „Revista de Istorie”, 28, 1975, nr. 8, p. 1197-1214.
SOREANU, Mircea, Marii viziri Köprülü (1656-1710). Relaţii politice şi militare între Ţările Române şi Imperiul
Otoman, Bucureşti, 2002.
STOICESCU, Nicolae, Unitatea românilor în Evul Mediu, Bucureşti, 1983.
IDEM, Radu de la Afumaţi, Bucureşti, 1983.
IDEM, Matei Basarab, Bucureşti, 1988.
STOIDE, Constantin A., Basarab al II-lea (1442-1444), în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie ‹‹A. D.
Xenopol›› Iaşi”, XVII, 1980, p. 284-290.
ŞERBAN, Constantin, Relaţiile lui Vlad Ţepeş cu Transilvania şi Ungaria, în „Revista de Istorie”, 29, 1976, nr. 11, p.
1697-1720.
IDEM, Ecoul european al morţii lui Mihai Viteazul, în Argesis. Studii şi Comunicări – seria Istorie”, XI, 2002, p.
210-217.
ŞTEFĂNESCU, Ştefan, Participarea românilor la lupta de la Grünwald (15 iulie 1410), în „Studii. Revistă de Istorie”,
14, 1961, nr. 1, p. 5-22.
IDEM, Ţara Românească de la Basarab I „Întemeietorul” până a Mihai Viteazul, Bucureşti, 1970.
IDEM, Mihai Viteazul. Între „Respublica christiana” şi monarhia absolută, în volumul Pagini Transilvane, coord. Dan
Berindei, Cluj-Napoca, 1994, p. 79-100.
THEODORESCU, Răzvan, Epoca lui Matei Basarab, răscruce a vechii culturi româneşti, în „Revista de Istorie”, XII,
1982, p. 1330-1338.
IDEM, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii, 1500-1800, vol. I, Bucureşti, 1987.
TODERAŞCU, Ion, Unitatea românească medievală, Bucureşti, 1988.
TODIŢA, Damian, Pătraşcu cel Tânăr, fiul lui Mihai Viteazul, Bucureşti, 1982.
TOTOIU, Georgeta, Rolul logofătului Ivan Norocea în viaţa politică a Ţărilor Române în a doua jumătate a secolului
XVI, în „Studii. Revistă de Istorie”, 16, 1963, nr. 2, p. 409-426.
ŢIBULEAC, Viorel, Prima parte a conflictului moldo-turc (1470-1475). Bătălia de la Podul Înalt din 1475, în „Acta
Moldaviae Meridionalis”, XXII-XXIV, 2001-2003, vol. I, 2004, p. 130-154.
VASILOIU, Ionuţ, Valahia în cadrul sistemului otoman de supraveghere (secolul al XVI-lea), în Argesis. Studii şi
Comunicări – seria Istorie”, XIV, 2005, p. 341-353.
VATIN, Nicolas, Capitolul II: Ascensiunea otomanilor (1362-1451) şi Capitolul III: Ascensiunea otomanilor (1451-
1512), în Istoria Imperiului otoman, coord. Robert Mantran, trad. Cristina Bârsan, Bucureşti, 2001, p. 33-70
şi p. 71-102.
VELIMAN, Valeriu, Câteva consideraţii privind haraciul Moldovei la mijlocul secolului al XVI-lea, în „Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie din Iaşi”, XVII, 1980. p. 285-300.
VERGATTI, Radu Ştefan, Vlad Ţepeş Dracula. Viaţa şi faptele domnului român şi ecoul lor în timp, Bucureşti, 1996.
IDEM, Puncte de vedere asupra domniei lui Radu cel Mare, în Argesis. Studii şi Comunicări – seria Istorie”, XIV,
2005, p. 332-339.
URZICĂ, Dimitrie, Bătălia de la Dumbrava de la Lipnic, Iaşi, 1937.
ZAHARIA, Nicolae, Moldova în sistemul otoman de supraveghere (secolele XV-XVI), Câmpulung Muscel, 2007.
IDEM, Fapta lui Mihai Viteazul şi atitudinea Poloniei faţă de aceasta, în Argesis. Studii şi Comunicări – seria
Istorie”, XVIII, 2009, p. 161-166.
IDEM, Moştenirea europeană a Porţii după moartea sultanului Süleymân Kanunî şi implicaţiile sale asupra Ţării
Româneşti, în Cultură, istorie şi societate, vol. II, editat de Ştefan Ştefănescu şi Claudiu Neagoe, Bucureşti,
2013, p. 53-62.
ZAHARIUC, Petronel, Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Iaşi, 2003.

http://www.scritub.com/istorie/SATELE-LUI-MIHAI-VITEAZUL55559.php