ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

INSTITIITUL DE ISTORIE

ipp

Revisti de istorie

6
ANUL X
1957
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE. ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII
Revista de istorie

6
ANUL X
1957

EDITURA ACADEMIE' REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE REDACTIE
Acad. A. OTETEA redactor responsabil; GH. HAUPT
redactor responsabil adjunct; acad. P. CONSTANTINESOII-IASI;
acad. M. ROLLER ; L. BANYAI ; V. DIERESTESIII ; B. CAMPING ;
V. Meal u ; P. NICHITA ; S. 5TIRB17.

STUDII" REVISTA DE ISTORIE

APARE DE 6 ORI PE AN

Redactia : BUCURE5TI, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

Telefon : 1.50.81

ABONAKENTRLE SE FAO LA TOATE OFICIILE POSTALE. PBIN FAOTORII

POSTAL! SI DIFIIZOIIII VOLUNTARI DIN INTREPRINDERI BI INsTITIITH

www.dacoromanica.ro
 SUMAR,

Peg
,*, Educatia patriotic& .i sarcinile stiintei istoriei 9

STUDII
B. BALTEANU, Esuarea incercarilor monarhiei si a reactiunii interne si externe de a
rasturna regimul democrat-popular (6 martie 1945 ianuarie 1946) 17
TH. NECA, Criza dinastica din 1926-1930 39

NOTE $1 CO211UNICARI
D. CIUREA (Iasi), Situatia intern& a Moldovei in epoca lui Stefan eel Mare . . . . 65
M. IONESCU, Miscarile t6ranesti din anul 1904 75
TH. N. TRYPCEA (T. Severin), Crasovenii o marunta" populatie din Cara noastra 93

DISCUTII
A. OTETEA, Problema periodizArii istoriei Rotniniei .., 103
N. ADANILOAIE, Uncle probleme privind razboiul de independent& 1877-1878 . 111

DOCUMENTE
VL. DICULESCU, Din corespondenta lui Gh. S. Rakovski In 1867 131
GH. BULGAR, Pagini uitate despre Bucuresti 139

ISTORIOGRAFIE
M. HUTIRA, Scurta privire asupra realizarilor istoriograflei marxiste din R.P. Chineza 149

VIATA $T1INTIFICA .DE PESTE HO TARE

. Referatele stiintifice care se vor tine la Congresul istoricilor de la Stockholm din 1960 171

RECENZII
*, Studii si materiale de istorie modernA, vol. 1, 1957 (S. Columbeanu) 173
* A. Kolozsvari Bolyai Tudomanyegyetem 1945-1955 (M. Kertdsz) 180
M. LEVCENKO, Ottepim no HCTOpHil pyCCKO-BH3aHTIACKHX OTHOLUeHafi, MoscOVa,
1956 (Fl. C. Constantiniu) 182
ROBERT LATOUCHE, Les origines de l'econornie occidentale (IVe xe siecle),
Paris, 1956 (T. Sotirescu) 183

www.dacoromanica.ro
 Pug-

GERMAINE LEBEL, La France et les Principautes Danubiennes, Paris, 1955 (P. P. Pa-
naitescu si V. Mihordea) 185
ICEMENY G. GABOR, Iratok a nemzetisegi kerdes tortenetehez Magyarorszagon a
dualizmus koraban, Budapesta, 1952, 1956 (V. Nelea) 192

NOTE B1BLIOGRARICE
4*, Bibliographic Internationale des travaux historiques publies dans deux volumes
de Melanges", 1880-1939, Paris, 1955 (T. S.) 199
,*,, Bt cherkunde zur Weltgeschichte vom Untergange des romischen Weltreiches bis
zur Gegenwart, Munchen, 1956 (T. S.) 199
*, Bibliographisches Worterbuch zur deutschen Geschichte von Hellniuth Bossier
und Gunther Franz unter Mitarbeit von Willy Hoppe, Miinchen, 1953 (T. S.) 199
PIER FAUSTO PALUMBO, Bibliografia storica internazionale 1940-1947, Roma,
1950 (T. S.) 200
", Prima sesiune stlintifica de bibliologie $i documentare (Ana Joachim) . . . . 200
KUKULES FEDON, Viata si civiliza>ia bizantinilor, Atena, 1952 (N. Camariano) . 201
* Revue des etudes byzantines, XIV/1956 (E. Frances) 202
,*, Byzantinoslavica, XVII, 1956 (E. Frances) 202
LOUIS HALPHEN, Initiation aux etudes d'histoire du moyen age, Paris, 1952 (T. S ) 203
ADALBERT ERLER, Das Strassburger Munster und Rechtsleben des Mittelalters,
Frankfurt am Main, 1954 (T. S) 203
M. A. HALEVY, Mddecins juifs d'origines hispano-portugaise dans les pays roumains
(Revue d'histoire de la medecine hebraique ", nr. 3, Paris, 1957) (E. Manu) . 203
E. D. TAPPE, Documents concerning Rumania in the Paget papers (Slavonic and
East European Review", Londra, 1954) (C. .5erban) 203
E. D. TAPPE, Patrick Simpson. A Scottish Merchan in the Moldavian potash Trade
(Slavonic and East European Review", Londra, 1952) (C. ,erban) . . . . 204
*, Studii sovietice sl rominesti despre Nicolae Milescu la Moscova, Peking si Bucu-
resti (Gh. C.) 204
GINO LUZATTO, Per una storia economica d'Italia, Bari, 1957 (T. S) 205
NICCOLO RODOLICO, L.Ciompi. Una pagina di storia del proletariat° operaio, Firenze,
1945 (T. S.) 205
ZAMFIR ARBURE, Cipere alese, Ed. pedagogics de stet a R.S.S. Moldovenelti, Chi-
sinau, 1957 (G. Bezviconi) 206
G. BARBU, Viata si opera dr. Carol Davila, Bucuresti, 1957 (Dan Berindei) . . . . 206
SAMUIL IZSAK, Nicolae Kretzulescu initiatorul Invatamtntului medical romtnesc,
Bucurelti, 1957 (Dan Berindei) 207
D. CIUREA, Stiri istorice relative la Moldova din jurnalul inedit al botanistului Inlins
Edel (1835), Iasi, 1955 (D. lonescu) 207
ERNST NIEKISCH, Das Reich der niederen Damonen, Hamburg, 1953 (T. S.) . . 208
PAUL SCHMIDT, Statist auf diplomatischer Biihne 1923-1945, Bonn, 1954 (T. .5.) 208
,, Rezultatele celui de-al doilea rAzboi mondial, Moscova, 1957 (N. Copoitt) . . 208

CRONICA 211

Index aijabetic al materiatelor publicate ht revista STUDII" to cursul armful 1957 . . 217

www.dacoromanica.ro
 COAEPWAHHE

t Tp
.. . naTpuonviecKoe BOCHHTHHHe H 3B)1B411 ncTopnuecuoil naymn . 9

CTATbH
B. BDJITSIHY, npOBBA HOMATOK monapxnn H suyTpenneci H Einem-mil peammn
cneprnyTb napoano-AemoxpaTimecKnil peminm (6 mapTa 1945 mmapb 1946) 17
T. HEKIHA, jinnacinvecunil xplisnc 1926 1930 mos . 39

3AMETKH H COOBLITEHHI7
A. 1TYPsi (51ccbt), BnyTpennee nonowenne Manp,onbi B snoxy CTecpana Bemmoro 65
M. HOHECKY, KpecTbmwune ABHH{eHHH 1904 rua . . , , 75
T. TPbILILIA (TypHy Cenepm1), Kpamonem4 ma.notmc.nemme nace.nenne B Py-
Mb1HCKOP Hapo,anoil Pecny6mixe . . . . 93

filICKYCCHH
A. OLLET51, Bonpoc nepnoAnsaultn ucTomm Pymbnuni
H. A,a3HHTIOAE, 0 neKoTopmx Bonpocax BOcHibl 3a Hen BHCHNIOCTb 1877-1878
. . .. 103
111

ROKYMEHTbl
B. ,LIPIKYJIECKY, 143 micem r. C. Paxoucuoro 1867 roaa . 131
F. BYJIF3P, 3a6brrme cTpannum o ByxapecTe . . . 139

HCTOPHOTPAOHf7
M. XYTI4PA, KpaTunii °gem< 0 uocTaAienusx mapxclicTowil RcTopllorpa(imit B
Kirrailcuoil Hapoxmil Pecny6anue . 119

HAPIHAH )KH3Hb 3A 1),YEE)KOM

... Halm-lisle pecpepani ,HJIH KoHrpecca limp FIKOB B 1960 ro,ay B CTOK-
.** ronbme . 171

PEITEH311H
... Studii si materiale de istorie moderml, T. I, 1957 (C. Koilyht6futy) . . . 173
. A. Kolozsvari 13olyai Tudomanyegyetem 1945 1955 (M. Keprec) . . . . 180
M. JIEBLIEHKO, Ogeplui no HCTOplin pyccKo-Bmarmitiootx OTHOLLIeHHA, MOCKBa
1956 (O. KOHCTaiinililly) . . . . . . . . . . 182
POBEPT JIATYLLI, Les origines de l'economie occidentale (IVe X le siècle), flapmg,
1956 (T. Compectcy) 183

www.dacoromanica.ro
 Cip.
>KEPM3H JIEBEJ1b, La France et les Principaut6s Danubiennes, Haptixt, 1955
(17. 17. IlartaurecKy H B. MuxopaA) . . . . . . . 185
KEMEHI'I r. FABOP, Iratok a nemzetisegi !terries tortenetehez Magyarorszagon a
dualizmus koraban, Byaaneua, 1952, 1956 (B. He Tit) . . 192

BHBJ71,10FPAOHLIECKHE 3AMETKH
. Bibliographie internationale des travaux historiques publics dans deux volumes de
Mélanges", 1880 1939, Ilapmk, 1955 (T C) . . . 199
..
.
Bilcherkunde zur Weltgeschichte vom Untergange des romischen Weltreiches
bis zur Gegenwart, Mioxxett, 1956 (T C) . . . 199
. Biographisches Worterbuch zur-deutschen Geschichte von Hellmuth ROssler und
Gunther Franz unter Mitarbeit von Willy Hoppe, /VItoxxen, 1953 (T. C.) . 199
FlbEP ctlAYCTO FIAJIYMBO, Bibliografio storica internaziorale 1990-1947, PHM,
1950 (T.C.) . . . . 200
.. . . .

llepnaa Harmaa ceccna no 6n6xito.riont H Aottymewratott (Afia Hoatcum) 200

,.
.,.
Revue des etudes byzantines, XIV, 1956 (E. Opomec)
Byzantinoslavica, XVII, 1956 (E. Opatittec)
......
KYKYJIEC (DEAoH, B113aHTHficicasi H(143Hb H 1.1,10311.11H3aHHH, A4wHbl, 1952 (H. Kama-
puatio)

JIY1/1 XAJIOEH, Initiation aux etudes d'histoire du moyen age, FIap90k, 1952 (T. C.)
201
202
202
203
AAAJIBEPT 3PJIEP, Das Strassbiirger Munster und Rechtsleben des Mittelalters,
tropai4ypT Ha Mailue, 1954 (T. C.) . . . . . . . . . . 203
M. A. XAJIEBPI, Medecins juifs d'origines hispano-portugaise dans les pays roumains
(Revue d'histoire de la medecine hebraique", 3, Ilaptixt, 1957) (E. Marty) . 203
E. A. TAMIE, Documents Concerning Rumania in the Paget papers (Slavonic and
East European Review", nowasi, 1954) (K. Illep6au) . . . 203

.
E. A. TAFIIIE, Patrick Simpson, scottish merchant in the Moldavian potash Trade
(Slavonic and East European Review", .11ofmox, 1952) (K. 1L1ep6aft) . . .
COBeTCKHe H pymbnicluie Tpyam 0 finxonae nutecxy B Aloctoe, Ilexnne H
Byxapecre (F. K.) . . . . . ..
LI>KHHO JIY3ATTO, Per una storia economica d'Italia, Bapit, 1957 (T. C.) .
.
204

204
205
HIAKKono PO,a0111/1KO, I. Ciompi. Una pagina di storia del proletariato operaio,
t6.flopenun1, 1945 (T C) 205
3AMcDPIP APBYPE, P136pattnbte CO911HeHHH, Focyp,aperaettnoe neaarorttriecitoe 113-
aaTellbCTBO MOJIaaBCK011 CCP, KH1111111eB, 1957 (r. Be3BUKOHFibla) . , 206
r. BAPBY, >K1-13Hb H Tpy,abt a-pa Kapna ,LIaatiaa, Byxapecr, 1957 (llati Bepuridea) 206
CAMYHJI HCAK, Hintonail Kpenynecxy, OCHOBOHOJI0H(1111K Me,EIIHU,11HCKOI*0
o6pa3oBannst B Pymbinnti, Byxapecr, 1957 (ficat BepuHaeri) . . . 207
C. 1IN'135:1, HcTopu4ecKlle aannble 0 M011a0Be 113 xe0ny6amtortannoro /mem-ma 6o-
Tarawa Hannyca 3,0,enx (1835), Recbt, 1955 (11. Hortecxy) . . . . 207
3PHCT HPIKFILLI, Das Reich der niederen Damonen, Fam6ypr, 1953 (T. C.) . . 208
FlAY.1 HIMPIAT, Statist auf diplomatischer BOhne. 1923-1945. BOHH, 1954 (T. C.) 208
.. Pe3yabTarb1 B ropoct moposoil BOriHb1, MOCKBa, 1957 (H. Kama) . . 208

XPOHHKA 211

A.upaounota yrcaaaTeno marepuaAoa, ony6Awcoaaruotx B atcypHa.4e STUDII

3a 1957 eod . . 217

www.dacoromanica.ro
 SOMMAIRE

Page
.*. L'education patriotique et les taches de la science de l'Histoire
ETUDES
B. BALTEANU, L'echec des tentatives de la monarchic et de la reaction, de l'interieur
et de l'exterieur du pays, de renverser le regime de democratie populaire
(6 mars 1945janvier 1946) 17
TH. NEC5A, La crise dynastique de 1926-1930 39

NOTES ET COMMUNICATIONS
D. CIUREA (Jassy), La situation interieure de la Moldavie a l'epoque d'Etienne le
Grand 65
M. IONESCU, Les mouvements paysans de l'an 1904 75
TH. N. TRIPCEA (Turnu Severin), Les Craqoveni, une menue population de la Republi-
que Populaire Roumaine 93
DISCUSSIONS
A. OTETEA, Le probleme de la division en periodes de l'histoire de la Roumanie . . 103
N. ADANILOAIE, De certains problemes ayant trait 'a la guerre d'Independance
de 1877-1878 111
DOCUMENTS
VL. DICULESCU, De la correspondance de G. S. Rakovski en 1867 131
GH. BULGAR, Pages oubliees sur Bucarest 139
H IS TORIOG RA PH IE
M. HUTIRA, Apercu succinct des realisations de l'historiographie marxiste dans la
R.P. Chinoise 149
LA VIE SCIEN T IF IQUE A L'E T RANGE R
.*. Des rapports scientifiques qui seront presentes au Congres des Historiens de
Stockholm, en 1960 171
COMP TES RENDUS
4*. Etudes et materiel d'histoire moderne, Ier volume, 1957 (S. Columbeanu) . . 173
.* A Kolozsvari Bolyai Tudomanyegyetem 1945-1955 (M. Kerlisz) . . . . . _ 180
M. LEVCENKO, Otcherki po istorii roussko-vizantiiskikh otnochenii. Moscou, 1956
(F1. C. Constantiniu) 182
ROBERT LATOUCHE, Les origines de l'economie occidentale (We XI(' siecle), Paris,
1956 (T. Sotirescu) 183

www.dacoromanica.ro
 Page
GERMAINE LEBEL, La France et les Principautes Danubiennes. Paris, 1955 (P. P. Pa-
naitescu et V. Mihordea) 185
KEMENY G. GABOR, Iratok a nemzetisegi kerdes tortenetehez Magyarorszagon a
dualizmus koraban. Budapest, 1952, 1956 (V. Netea) 192

NOTES BIBLIOGRAPHIQUES
..
. Bibliographie "Internationale des travaux historiques publies dans deux volumes
de Melanges *, 1880-1939. Paris, 1955 (T. S.)
Biicherkunde zur Weltgeschichte vom Untergange des romischen Weltreiches
bis zur Gegenwart. Munich, 1956 (T. S.)
,*, Biographisches Worterbuch zur deutschen Geschichte, von Hellmuth ROssler
199

199

und Gunther Franz unter Mitarbeit von Willy Hoppe. Munich, 1953 (T. S.) 199
PIER FAUSTO PALUMBO, Bibliografia storica internazionale 1940-1947. Rome, 1950
(T. S) . 200
.* La premiere session scientifique de bibliologie et documentation (Ana Ioachim) 200
KUKULES FEDON, La vie et la civilisation byzantines. Athenes, 1952 (N. Camariano) 201
.*, Revue des etudes byzantines, XIV/1956 (E. Frances) 202
,, Byzantinoslavica, XVII/1956 (E. Frances)
LOUIS HALPHEN, Initiation aux etudes d'histoire du moyen age. Paris, 1952 (T. S )
202
203
ADALBERT ERLER, Das Strassburger Minster und Rechtsleben des Mittelalters
Francfort-sur-le Main, 1954 (T. S.) 203
M. A. HALEVY, Medecins juifs, d'origine hispano- portugaise, dans les pays roumains
(Revue d'histoire de la medecine hebralque", n°. 3, Paris, 1957) (E. Manu) 203
E. D. TAPPE, Documents concerning Rumania in the Paget Papers. (Slavonic and
East European Review", Londres, 1954) (C. &I-ban) 203
E. D. TAPPE, Patrick Simpson. A Scottish Merchant in the Moldavian Potasch Trade.
(Slavonic and East European Review", Londres, 1952) (C. erban) 204
`. Etudes sovietiques et roumaines sur Nicolae Milescu a Moscou, Pekin et Bucarest
(Gh. C.) 204
GINO LUZATTO, Per una storia economics d'Italia. Bari, 1957 (T S) 205
NICCOLO RODOLICO, I. Ciompi. Una pagina di storia del proletariato operalo. Florence,
1945 (T. S.) 205
ZAMFIR ARBURE, CEuvres choisies, Ed. Pedagogiques de l'Etat de la R.S.S. Moldave,
Kichinev, 1957 (G. Bezuiconi) 206
G. BARBU, La vie et l'ceuvre du docteur Carol Davila. Bucarest, 1957 (Dan Berindei) 206
SAMUIL IZSAK, Nicolae Kretzulescu, le fondateur de l'enseignement medical roumain.
Bucarest, 1957 (Dan Berindei) 207
D. CIUREA, Donnees historiques relatives a la Moldavie, tirees du journal inedit du
botaniste Julius Edel (1835). Jassy, 1955 (D. Ionescu) 207
ERNST NIEKISCH, Das Reich der niederen Damonen. Hambourg, 1953 (T. S.) . 208
PAUL SCHMIDT, Statist auf diplomatischer Milne, 1923-1945. Bonn, 1954 (T. S ) 208
*. Les resultats de la seconde guerre mondiale. Moscou, 1957 (N. Copoiu) . . 208

CHRONIQUE 211

Index alphabetique du materiel publie par la revue STUDI I" en 19J7 . . . . 217

www.dacoromanica.ro
EDUCATIA PATRIOTICA $I SARCINILE STIINTEI ISTORIEI

Implinirea a zece ani de la proclamarea Republicii Populare Romine

reprezina nu numai aniversarea unui asemenea act ca abolirea monarhiei
institutie feuda16, mostenire a evului mediu nu simpla inlocuire a
regatului cu o republics oarecare, ci aniversarea acelui eveniment prin
care Rominia a pornit pe drumul revolutiei socialiste instaurarea
Republicii Populare Romine, forma de stat nou6, inaintaa pe treptele
evolutiei sociale, puternic instrument pentru realizarea unui tel nobil
victoria orinduirii socialiste in tara noastra.
Aniversarea Republicii Populare Romine prilejuieste reflectii serioase
asupra modului in care fortele vechii orinduiri monarhia si clasele domi-
nante au influentat cercearile istoriei si, pe aceastA cale, au denaturat
continutul notiunii de patriotism. Pentrucg, dintre toate disciplinele,
istoria este cea mai direct legatg de problema form'a'rii constiintei patiio-
tice a poporului. -

Cit de actuale shit, inc si acum, cuvintele rostite cu mai bine de

o silts de ani in -lama, la 24 noiembrie 1843, de care Mihail Kogalniceanu,
la deschiderea cursului de istoria national6 in Academia Milfaileanil
.. Cind asi fi asa de norocit sa dezvoltez mai mult in inima
D-voastra interesul pentru istoria patriei, m'asi fali c5, am sporit in
D-voastrA si iubirea catrg patrie, si ca prin urmare am contribuit la
pastrarea nationaliatii &Aci ce poate mai mult sa ne-o pgstreze, decit
aceast6 istorie, care ni arats ce am fost, de undo am venit, ce suntem,
si ca regula de trei, ne descoper6 si nunarul necunoscut : ce avem
sa fim".
Conceptia marxist-leninist6 ne ajuta sa dezvolam pe o treapta mai
inalth ideea exprimath de Mihail Sog'alniceanu in ultimele cuvinte ale
frazei de mai sus : ea ne ajua sa cunoaste'm si sa, cerceam in mod
obiectiv istoria patriei, trecutul de lupa' al poporului pentru eliberarea
de asuprire nationals si socials. Dar, in acelasi timp, conceptia materia-
list-istoricg ne ajua sa cunoastem legile objective ale dezvoltArii socie-
Valli, sa ggsim leg6tura interns dintre evenimente pentru a le putea
interpreta veridic, ne ajuth deci sa descoperim si perspectivele de viitor..
sg, deslusim drumul ascendent al istoriei Orli si poporului nostril.

www.dacoromanica.ro
10 EIWCATI P VCRIOTICA SI S 1.11(`INIT E STILNTEI ISTOIII1 I 2

Pentru a grabi mersul nostru inainte, slut necesare anumite conditii,

sint necesare forte motrice materiale i spirituale. Tare acestea din urma,
un loc de frunte it ocupa patriotismul socialist, care e organic legat de
internationalismul proletar. Se stie ea totdeauna constiinta maselor e
oglinda fidela a tariei unui stat. Iar constiinta aceasta nu is nastere
singura, spontan. La intarirea 1}i dezvoltarea patriotismului socialist,
frontul istoric, oamenii de stiinta de pe tarImul istoriei sint chemati sa
laspunda in primul rind. Patriotismul socialist reprezinta o Imbinare
armonioasa a traditiilor celor mai nobile si luminoase ale maselor populate
chiar si din orinduirile trecute bazate pe exploatare cu istoria revo-
lutiei socialiste, en istoria celor zece ani de republics populara.
Patriotismul despre care Vladimir Ilici Lenin spunea ea este uuul
dintre cele mai profunde sentimente, statornicite prin existenta de
veacuri gi milenii a unor patrii a incelput sa aiba acuni un sens mai
adinc, un continut mai bogat, mai complex, sa devina cu adevarat o
puternica for motrice a noii societati . Dragostea MO de muntii 5i
apele Orli, fata de pamintul natal udat de singele atitor generatii, se
contopeste acum in mod ittevitabil in constiinta oamenilor muncii cu
dragostea si devotamentul pentru o noua, orinduire socials, pentru patria
noun pe care o simt a lor, se contopeste cu sentimentul ca poporul insu0
a devenit stapin pe destinele sale, ca are motive Inmiite sa-si iubeasca
si mai mult patria, caci patria aceasta u apartine cu tot ce are ea mai de
pret, Cu toate bunurile sale, materiale si spirituale. Pe aceasta baza se
dezvolta patriotismul socialist.
Este ilustrativ in aceasta privinta exemplul Tarii Sovietelor, care
a implinit de mind patruzeci de ani de existenta, prima tara in care a
invins socialismtl ffi care a deschis calea pe care merg si alte tari ; paIrio-
tismul sovietic este un patriotism de tip superior, aparut in urma Marii
Revolutii Socialiste din Octombrie, pe baza victoriei orinduirii socialiste,
pe baza desfiintarii asupririi nationale i sociale. Inca in anal 1914 deci
inainte de victoria revolutiei proletare Lenin scria uxmatoarele :
Ne este oare strain noua, proletarilor constienti velico rui, senti-
mentul mindriei nationale I Desigu ca nu ! Ne iubim limba i patria,
activam mai malt decit oricine pentru a ridica masele ei muncitoare (adica,
9/10 din populatia ei) la o viata constienta de democrati si socialisti.
Este eel mai dureros lucx u pentiu not sa vedem si sa simtim la ce violente,
asuprire §i batjoeuri este supusa minunata noastra patrie de catre Wadi
tarului, de catre nobilime ill capitalistim.
Ideea expimata in cuvintele marelui Lenin ridic/ pintre altele si
p1 oblema atitudinii ce trebuie luata de catre fortele socialiste deci §i
de cereetatorii istorici marxisti in legatura cu felul in care sa priveasea
istoria dinainte de triumful revolutiei socialiste.
Istoria Rominiei ea, de altfel, §i istoria altor taxi, e plina de aspecte,
de fenomene complexe, contradictorii, care, din punct de vedere al
educarii maselor in spiritul patriotismului socialist, trebuie analizate cu
multa, atentie si cu mult discernamint. Istoricul marxist are datoria sa
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Buc., Ed. P.M.R., 1952, p. 89.

www.dacoromanica.ro
3 EDUCATIA PATRIOTICA SI SARCINILE 8III1sTEI ISTORIRI 11

dea r/spunsuri precise, Clare, la o serie de probleme pe care revolutja

cultural/ le pune cu deosebitA ascutime in ceea ce priveste studiul istoriei.
De exemplu cum trebuie privite patriotismul socialist, luptele yi
in general luptele de clas/ care au caracterizat istoria tarn noastre ca gi
istoria altor tad'? $i, de asenaenea, care este adev/ratul raport, adev/rata
corelatie intre lupta de clas/ si lupta de eliberare national/ ?
Pe baza studierii objective, ytiintifice, istoricii marxisti pot oare sä
aprobe actiunile unor reprezentanti ai fostelor clase stapinitoare, actiunile
unor maxi comandanti de osti si ale unor reprezentanti politici ai acestor
clase care an fost urmati de masele, populare In diferite perioade si
imprejurki istorice ?
Materialismul istoric a respins teoriile" idealiste asupra persona-
litatii ca for motrice a societa,tii si a dat o conceptie cu adevarat stiin-
tifica asupra rolului personalitAtii si al maselor populare in procesele
istorice. Cultul personaliatii este strain marxism-leninismului, este strain
istoricilor marxisti ; dar negarea lui nu inseamn/ nicidecum negarea
sau minimalizarea rolului personaliatii. PersonalitItile exercita de multe
on o mare influentg, asupra societ/tii, dar aceasta influent/ e determinat/
de orinduirea intern/ a acesteia. De-a lungul istoriei t/rii noastre, s-au
ridicat din rindurile poporului numerosi conducatori, mil de eroi care
au dat dovada de dragoste ¢i devotament fat/ de patrie si de popor
si s-au sacrificat pentru el. Adevgratul f/uritor al istoriei e Ins/ poporul,
creatorul valorilor materiale i spirituale, izvorul a tuturor miscarilor
si isprgvilor f/r/ de care sapinitorii n-ar fi nimica ", cum spunea acelasi
Mihail Kog/lniceanu.
Interpretarea materialist/ a istoriei, 1ntelegerea just/ a rolului
personalitatii ne ajuta s/ g/sim i limitele meritelor acestor personalit/ti
i aputem astfel stabili in mod stiintific roslul urias, hotafitor al poporului.
al maselor, in deslasurarea istoriei.
"stollen burghezi an ignorat sau an neglijat studiul bazei economice
atribuind un rol exagerat institutillor de suprastructura. Acest mod de a
privi istoria societatii omenesti era do natura sa scoata din cimpul
vizual pe creatorii de bunuri materiale, care raureau bazele economice
ale societ/tii si care constituiau totodat/ forta principal/ in marile eveni-
mente ale istoriei razboaie, revolutii. Punindu-se accentul pe insti-
tutfile de suprastructura, in mod firesc se deplasa atentia asupra repre-
zentantilor claselor stapinitoare, carora li se atribuiau merite istorice
exclusive sau destul de des exagerate. De aci prezentarea istoriei sub
form/ de biografii mai mult sau mai putin romantate ale unor cond.uca-
tori xi ale unor fenomene spectaculoase ca : rlzboaie, victorli, infringeri,
cuceriri in care figurile centrale erau regulat virfurile claselor stapini-
toare (imparati, regi, voievozi, maxi feudali, generali, politicieni renumiti),
jar baza social/ a acestor fenomene masele populare apareau frag-
mentar, disparat sau intr-o lumina falsg.
Istoria celor zece ani care an trecut de la proclamaea republicii
noastre populare ani in care masele populare, conduse de un partid
legat de mace, Partidul Muncitoresc Romin, au f/urit prin mune/ si
lupt/ eroica o orinduire noua, superioarg, celorlalte orinduiri constituie

www.dacoromanica.ro
12 EDIJOATIA PATRIOTIC.[ 81 SA RCINITA STIINTEI ISTORIEI 4

pentru cercetator un puternic argument in plus, ca sa poata demonstra

ea toate marile fenomene ale istoriei care an determinat dezvoltarea
istorica progresiva a societatii pe teritoriul tarn noastre, au avut la baza
for actiunea tti eforturile maselor populare, ale producatmilor de bunuri
materiale.
Istoriografia noua, marxist-leninista, a putut stabili just, §tiin-
tific, atit aportul acestor mase la lupta de eliberare a poporului, cit gi
rolul bine circumscris al marilor personalitati, al marilor figari din.
istoria noastra,
Cercetarile istorice din anii puterii populare, §i indeosebi din ultimii
ani, au scos, de pilda, in evidenta baza socials a puterii lui Stefan eel
Mare, legatura dovedita prin noile descoperiri de documente intre
personalitatea unor marl revolutionari, ca Tudor Vladimirescu, Nicolae
Balcescu §i lupta maselor populare, rolul proletariatului §i al taranimii
in dezvoltarea progresiva a societatii romine§ti la sfir0tul veacului al
XIX-lea f5i inceputul veacului al XX-lea. Cercetatorii istorici, calauziti
de invatatura clasicilor marxism-leninismului, se straduiese sa stabileasca
un raport just intre lupta de clasa, §i lupta de eliberare nationals, dind,
pe baza adevarului rtiintific, pe baza dociimentarii riguroase, lamuriri
Clare asupra unor evenimente din istoria tarii rind interesele unor clase
diferite §i uneori antagoniste ale societatii romine§ti au coincis sau, dimpo-
triva, nu an coincis in lupta de eliberare nationals. Metoda de cercetare
0iintifiea condamna atit idealizarea personalitatilor, de obicei recrutate
din rindurile claselor stapinitoare din trecut, cit §i minimalizarea meri-
telor incontestabile ale acestor personalitati, minimalizare motivata"
deseori prin teama ca nu cumva s'a se inteleaga ca meritele acestora ar
absolvi de invinuiri §i clasa dominants din care ei proveneau.
Marxism-leninismul §i experienta istorica ne invata ca in societatea
bazata pe clase antagoniste, lupta de clasa nu inceteaza niciodata. Aceasta
teza trebuie insa inteleasa in mod just, nu mecanic. Altfel nu s-ar mai
putea explica, de pilda, de ce in anumite momente ale istoriei tarii noastre
(perioada domniei lui *tefan eel Mare, a lui Mihai Viteazul, razboiul de
independents din 1877-1878, razboiul antihitlerist etc.) clase diferite $i
uneori en intense antagonice an putut sa actioneze simultan impotriva
dumanilor extern, impotriva invadatorilor straini. Pe de alts parte nu
trebuie pierdut niciodata din vedere faptul bine stabilit istorice0e ca in
perioade istorice indelungate, clasele stapinitoare au pus interesele for
de clasa mai presus de interesele apartirii independentei tarii §i an servit
drept instrument de oprimare §i sprijin politic, fie dominatiei otomane
sau habsburgice, fie capitalului strain, iar in perioada din ul.ma invada-
torilor hitleri§ti.
Experienta istorica dovede§te in acela0 timp ca singurii aparatori
constanti ai independentei patriei §i singurii sustinatori conOienti ai
eliberarii nationale au fost producatorii de bunuri materiale, taranii §i
mai tirziu muncitorii, masele populare, care erau cele mai interesate din
punct de vedere moral §i mai ales material, de a nu suporta un dublu
jug, al exploatatorilor straini §i autohtoni. De asemenea, dintre toate
clasele §i paturile societatii, producatorii de bunuri materiale au fost cei

www.dacoromanica.ro
5 EDUCATIA PATRIO IICA. $1 SklitINILE $11INTEI nrroanti 13

mai putin interesati in r/zboaiele de cotropire, de anexiuni, in primul

rind Elude/ acestea se f/ceau cu sprijinul for material, cu pretul singelui
lor, si in al doilea rind pentru ca ei nu erau si nici nu puteau fi bene-
ficiarii unor asemenea r/zboaie.
Aparitia si dezvoltarea proletariatului, a c/rui misiune istorica, de
gropar al capitalismului, a fost dovedita si infaptuit/ pe o insemnat/
parte a globului, a ridicat pe o treapt/ mai inalt/ ideea dragostei de
patrie pe care a legat-o organic de ideea internationalismului proletar.
Unul din mgretele principii care a fost proclamat pentru prima oar/ de
Marx si Engels in Manifestul Partidului Comunist §i care st/ la baza
activitgii partidelor comuniste din toate t/rile, internationalismul proletar
oglindeste comunitatea de interese a oamenilor muncii de orice natio-
nalitate in lupta impotriva dusmanului comun : jugul capitalismului.
Proletariatul fiecarei natiuni lupt/ pentru eliberarea sa social/, pentru
rasturnarea propriei burghezii, dar in acelasi timp leagg lupta sa cu
lupta proletariatului celorlalte natiuni, pentru ea", dusmanul s'au este si
burghezia din celelalte t/ri.
TotodatA, internationasmul proletar presupune grija proletariatului
pentru destinele Orli sale, dragostea adevarat/ pentru patria sa. Senti-
mentul acesta se imbin'a armonios cu sprijinul dat luptei oamenilor muncii
din celelalte tint in lupta for pentru libertate, pentru socialism.
Singurg revolutia socialist/ aduce eliberarea completl social/
national/ Eli creeaz'a relatii noi de prietenie intro natiuni. In masura
in care va fi desfiintat/ exploatarea unui individ de cAtre altul se arat/
in Manifestul Partidului Comunist va fi desfiintat/ si exploatarea unei
natiuni de cAtre alta. 0 dat/ cu disparitia antagonismului dintre clase
in sinul natiuni, va dispare si dusm/nia dintre natiuni"1.
Posibilitatea in epoca actual/ a preintimpingrii rAzboaielor
presupune, in acela§ timp, coexistenta pasnic/ a celor dou/ sisteme
capitalist si socialist. In intrecerea panic dintre aceste sisteme, victoria
va fi de partea socialiknului ; increderea aceasta se bazeazg pe faptul
c/ modul de productie socialist este superior celui capitalist.
Influenta concrea a Revolutiei Socialiste din Octombrie, impletit/
cu actiunea factorilor interni, in acesti zece ani de existent/ ai Republicii
Populare Romine, constituie pentru cerceatorul istoric nu numai triumful
unei noi conceptii conceptia materialist-dialectic/ ei $i o grandioas/
lectie istorica ce verifies in practic/ tezele fundamentale ale marxism-
lenini8mului, deci si tezele privind patriotismul socialist si internationa-
lismul proletar.
In munca de prezentare a acestor teze, in munca de tratare si
dezvoltare in mod creator a istoriei, cercetatorii istorici se alauzese
dupa inv/t/tura marxist-Leninist /, care be core sgi fie cu adevarat obiec-
tivi. Istoriografiei marxist-leniniste. care se bazeaz/ pe legile objective
ale societItii, Ii sint straine cu desAvirsire orice tendinte de subiectivism.
&Ain Ii este deci si patriotismul subiectiv. Adevaratul patriotism presu-
pune neaparat obiectivitate, adev/ratul patriotism nu are nevoie de nici
K. Marx si F. Engels, Opere alese In (loud volume, vol. I, ed. a II-a, Bueuresti, ESPLP,
1955, p. 30.

www.dacoromanica.ro
14 EDUCATIA PATRIOTIUA. SI alutemthz STIINTEI ISTORIEI 6

un fel de exagerari. Istoricii marxisti nu se tem de analiza Cu adevarat

obiectiva a realitatii. pentru ca ei oglindesc interesele unei clase clasa
muncitoare care e sigura de viitorul ei. Indepartarea de adevar
e caracteristica istoricilor burghezi, care se tem de studierea obiectiva a
trecutului si a prezentului pentru ca studierea aceasta dovedeste ear ac-
terul vremelnic al societatii capitaliste, dovedeste pieirea ei inevitabila.
Tocmai de aceea, istoricii burghezi au interes si se straduiesc sa aseunda
esenta real /, contradictiile capitalismului, ca sa poata convinge pe altii
de vesnicia lui. Ani de zile, istoriografia burghez6, a ascuns poporului
muncitor din Rorninia ad.evarul asupra Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie. Ani de zile, stiinta istoric/ si educarea asa-zis patriotic/ a
maselor muncitoare au purtat pecetea conjuncturismului, pecetea politicii
zilei. Senti mentele patriotice au fost astfel denaturate, incit problema
nationals era exagerata sau desconsiderata, dupa. cum dictau interesele
de moment ale claselor dominante. Nimic din toate acestea nu au ceva
comun cu stiinta istoriei, cu adevaeul istoric. Clasicii marxism-leninismului
an descoperit locul pe care-1 ocupa, in diferite perioade, problema natio-
nals, problema patriotismului. Supraaprecierea sau subaprecierea acestor
probleme ar Insemna denaturari de la marxism-leninism. Cercetatorii
istorici dezvolta si cultiva adevaratul patriotism, care nu este incompa-
tibil cu adevarul istoric. Patriotismul socialist nu are nimic comun cu
§ovinismul, cu nationalis'imul burghez, ci se imbina organic cu internatio-
nalism-W. proletar, cu sentimentul solidaritatii fratesti al oamenilor munch
din toate tarile. Esentialul In contributia pe care o aduc cercetatorii istorici
pentru educarea patriotic/. a oamenilor muncii it constituie tocmai dezvol-
tarea continua si cultivarea acestui patriotism. -

In lumina acestor considerente, apar deosebit de clar indatoririle

stiintei istoriei de a aborda si de a duce la bun sfirsit cercetarea si
prezentarea problemelor fundamentale Inca nerezolvate ale evolutiei vietii
materiale si spirituale a poporului romin. Elaborarea si publicarea unor
vaste studii stiintifice speciale si a unor lucrari stiintifice de popularizare
consacrate celor mai Insemnate probleme si evenimente din trecutul
tarii noastre vor contribui nu numai la dezvoltarea istoriei ca stiinta
militant/ inregimentata in frontul de lupta alpoporului pentru construirea
noii societati, nu numai la intarirea ideologiei socialiste in general, ci 1i,
In mod direct, la stimularea sentimentelor patriotice.
Este din ce In ce mai evident /, de exemplu, necesitatea acuta a
unei monografii ample, caracterizate prin profunzimea analizei
care sa trateze problema complex a formarii poporului romin si a dezvol-
tarii sale In perioada migratiunii popoarelor.
Istoriografia marxista a evului mediu rominesc a obtinut succese
Insemnate In legatura cu cercetarea nasterii si dezvoltarii raporturilor
feudale pe teritoriul actual al tarii noastre, In legatura cu diversele aspecte
ale institutiilor feudale rominesti. Dar mai sint perioade si probleme ale
istoriei medievale romInesti, ca cercetarea diferitelor aspecte ale societatii
feudale din secolele XVII si XVIII, lupta Impotriva dominatiei otomane.
Inceputul procesului de destramare a feudalismului s.a. care trebuie slis
constituie obiectul unor lucrari monografice.

www.dacoromanica.ro
7 EDI7 'ATII PATRXOTICA SI BAR( POLE STIINTEI ISTORIEI 15

*Uinta noastra istorica are Inca multe de &cut pentru a dezvalui

poporului romIn traditiile lui glorioase de lupt5, pentru libertate si inde-
pendent/ i, in acelasi timp, pentru a restabili adevarul stiintific Si
Rune in adevkata for lumina figurile marilor personalitati ale istoriei
patriei ca Gheorghe Doja, Mihai Viteazul, Horia, Balcescu, MA, bine-
Inteles, a denatura rolul hotaritor al maselor pentru a pune in adeva-
rata for lumina momentele importante din istoria tarii noastre, cum ar
fi, de exemplu, mketul episod al ITnirii Principatelor.
In legatura cu razboiul de independent/ din 1877-1878 a apkut
Intr -o culegere un mare numar de documente. Se impune ins/ Cu insis-
tent/ studierea acestor documente, prelucrarea of interpretarea for in mod
veridic, care s& duel la prezentarea Intr -o monografie gtiintifica
razboiului pentru eucerirea independentei.
Stiinta noastra istorica are, iu acelasi timp, de Intreprins Inca
lucrari de cercetare pentru perioada dintre razboiul de independents si
anal 1914, precum i lucrari de vaste proportii care sa epuizeze proble-
mele capitale Inca nerezolvate in legatura cu participarea Rominiei la
primul razboi mondial.
Se pune, de asemenea, cu ascutime, problema unor monografii
despre participarea eroica a armatei romine si a poporului roman in
razboiul antihitlerist (1944-1945).
Atentia cercetatorilor istorici trebuie, totodata, sa, se indrepte spre
intocmirea unor monografii qi lucrki speciale, de o Ina lt5, tinuta stiintifica
si,In felul acesta, de o mare valoare educativa, care, folosind bogatul
material faptic qi documentele arhlvistice, sa, arate, multilateral, rolul
partidului ca forty conduckoare i Indrumatoare a poporului in lupta
de eliberare nationala si social /, rolul si personalitatea celor mai devotati
fii ai clasei muncitoare, care s-au jertfit pentru ca oamenii muncii sa
poata construi azi socialismul.
Abordarea gi rezolvarea pe baza interpretkii materialiste a
unor asemenea probleme ca cele amintite, sintetizarea lor, vor putea duce
la elaborarea tratatului de istorie a R.P.R., care va avea nu numai o
valoare gtiintified, ci, In acelasi timp,
qi o valoare educativa, fiind un
puternic instrument pus in slujba nobilului stop al dezvoltlrii patriotis-
mului socialist.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 STUDII

ESUAREA INCERCARILOR MONARHIEI SI A REACTIUNII

INTERNE SI EXTERNE DE A RASTURNA REGIMUL
DEMOCRAT-POPULAR
(6 martie 1945 ianuarie 1946)
DE

B. BA.LTEANU

Instaurarea regimului democrat-popular la 6 martie 1945 a consti-

tuit o serioas5, infringere a rqactiunii din tart' i a imperialistilor strain,
care c5mtau s5, naentin5, regimuri antipopulare in Orile eliberate de sub
jugul fascist. Guvernul de concentrare democraticA, in care clasa munci-
toare avea un rol hothritor, a mostenit o situatie politics §i economics
extrem de grea. Guvernele cu majoritate reactionary, care se perindaser5,
la putere in perioada 23 August 1944 6 martie 1945, au sabotat
democratizarea tyrii si prin sprijinul acordat bandelor fasciste I. Maniu"
au Mout imposibilA stabilirea, in timpul acela, a administratiei rominesti
in Transilvania de nord, eliberat5, de cAtre armatele sovietica, si roming
de sub jugul horthyst. Partidelq burghezo-mosieresti, care detineau majo-
ritatea in aceste guverne, au inapiedicat epurarea aparatului de stat
§1 a intreprinderilor de elementele fasciste si colaborationiste, pregUind
in acelasi timp dezFantuirea unui r5,zboi civil.
Guvernele cu majoritate reactionary au contribuit la ma,rirea
haosului economic creat de regimul fascist, neluind rrasuri pentru
m'arirea productiei necesare frontului si satisfacerii nevoilor populatiei
civile si pentru executarea obligatiilor decurgind din conventia de armis-
titiu. Burghezia i mosierimea au sabotat infaptuirea reformei agrare,
insistent cerut5, de masele largi t5,r5,nesti, care aveau sprijinul deplin al
clasei muncitoare. Guvernul democrat, venit la putere la 6 martie 1945,
datorita, politicii sale consecvent democratice, a obtinut succese politice
importante : instaurarea administratiei rominesti in Transilvania de nord,
legiferarea reformei agrare, judecarea ,i pedepsirea uuor loturi de crimi-
Bali de fazboi, epurarea aparatului de stat de elementele fasciste. Toate
c. 2324
2
www.dacoromanica.ro
18 B. BALTEA/fu 2

aceste mgsuri dovedeau c. guvernul de concentrare democraticg este

hotgrit s. infgptuiascg democratizarea Orli.
Datoritg sfortgrilor depuse de guvernul democrat, tara noastrg a,
continuat sg-si dea contributia la rgzboiul antihitlerist, ziva victoriei
coalitiei antihitleriste ggsind unifatile armatei noastre pe plaiurile Ceho-
slovaciei, unde ele Isi terminau, algturi de glorioasa Armatg Sovieticg,
misiunea for eliberatoare.
Din initiativa Partidului Comunist Romin, guvernul a adoptat o
serie de legi economice menite sg ingrgdeasca cresterea preturilor
curme sabotajul practicat in viata economicg de marii capitalisti si indus-
triasi, care profitau de greutgtile si lipsurile economice existente In urma
rgzboiului tillaresc antisovietic, in scopul unei si mai mari Imboggtiri
pe spinarea maselor populare.
Cu toate conditiile grele existente, guvernul a luat unele Masuri
fn scopul de a ameliora situatia clasei muncitoare si a tgrgnimii.
Astfel, la 30 aprilie 1945, Consiliul de Ministri a alocat o noug indem-
nizatie de scumpete salariatilor. Patronii intreprinderilor industriale au
fost obligati sg organizeze economate pentru aprovizionarea muncitorilor.
La chemarea Partidului Comunist Romin mii de muncitori organizati
in briggzi an plecat la sate pentru a ajuta targnimea la infaptuirea reformei
agrare si a councilor agricole de primgvarg. 0 importantg deosebitg pentru
economia noastrg nationalg a avut-o semnarea la 8 mai 1945 la Moscova
a acordului co mer cial intre Rominia si U. R. S. S. Prin acest acord, Uniunea
Sovieticg a consimtit sg furnizeze industriei rominesti materiile prime si
utilajul necesar, pe care Rominia nu putea sg le obting din altg parte.
Prin livrgrile prevgzute in acord era asiguratg munca neintreruptg a
principalelor intreprinderi industriale din targ. in acest fel se creau
premizele pentru inlgturarea treptatg a greutgtilor economice si refa-
cerea

Reactiunea din tara si fortele agresive imperialiste din strginatate

n-au -v-rut sa accepte stabilirea regimului democrat-popular in Rominia.
Partidele burghezo-mosieresti partidul national-tgranese, condus de
I. Maniu si partidul national-liberal de sub conducerea lui Dinu Bratianu
au refuzat sg colaboreze in guvernul de concentrare democraticg, sperin.d
In acest fel sg Impiedice instaurarea reginiului democrat-popular. Mane-
vrele for menite s, foloseascg institutia monarhiei pentru a Impiedica
trenirea la putere a noului guvern an e§uat.
Vgzind cg m4carea popularg nu poate fi zgggzuitg in nici un fel si
ca inaintarea ei tumultuoasg va pune in pericol insgsi existenta monarhiei,
regele Mihai a fost nevoit sg, consimtg la instalarea noului guvern,
adus la putere de masele populare conduce de Partidul Comunist.
Cercurile imperialiste strgine, care inspiraserg si sprijiniserg incer-
carile fortelor reactionare din Rominia de a dezIgntui un rgzboi civil,
n-au incetat insg sa urzeascA', not planuri de amestec in treburile interne
ale tgrii noastre cu scopul de a rgsturna guvernul democratic si a restabili
dictatura burghezo-mosiereascg. La 14 martie 1945, ambasadorul S.U,A.

www.dacoromanica.ro
3 EaUAREA INCERCARILOR DE A RASTURNA REGINSUL DEMOCRAT-POPULAR 19

la Moscova a adresat o scrisoare comisarului poporului pentru afacerile

externe ale U.R.S.S. prin care propunea ca, reprezentantii U.R.S.S., S.U.A.
si Angliei sa discute" situatia din Rominial. Scopul acestei conferinte pro-
puse era chipurile elaborarea unei politici comune si a metodelor pentru
acordarea de ajutor rominilor in solutionarea problemelor for politice ime-
diate"2. Prin aceastd propunere guvernul S.U.A. tindea sa creeze in mod
artificial o asa-zisa problema romineasca si sub pretextul acordarii de
ajutor" sa obtina realizarea acelor planiui care suferisera un esec
lamentabil la 6 martie 1945, cind vointa populare triumfase in ciuda tuturor
presiunilor fortelor reactionare si imperialiste. Or, poporul romin nu se
adresase nimanui cu rugamintea de a fi ajutat" ; situatia politica din tarn
era clara si desigur mice ingerintd, in afacerile interne ale tarii ar fi consti-
tuit o stirbire a independentei si suveranitatii statului romin, o lezare a
drepturilor democratice ale maselor populare de a decide in mod suveran
felul de guvernamint care le convine mai mult. Propunerea de a convoca
o astfel de conferintd" In citeva zile dup5, instaurarea regimului demo-
crat- popular era o ineercare de a incuraja fortele reactionare din tarn
si de demoralizare a fortelor democratice. Aceasta atitudine a guver-
nului Statelor Unite, care avea sprijinul guvernului englez, constituia o
incalcare a hotaririlor luate la, conferinta din Crimeea in februarie 1945.
La sfirsitul lunii martie 1945 guvernul american a repetat incercarea
de imixtiune in afacerile interne ale Rominiei, iarasi sub pretextul ca eveni-
mentele din Rominia trebuie sa constituie obiectul unei examinari din
partea celor trei mare puteri : S.U.A., Anglia si U.R.S.S.3.
In politica Statelor Unite si a Angliei se faeeau tot mai simtite
tendintele spre subminarea, regimurilor democrat-populare care se stabi-
lisers intr-un sir de tari din Europa in urma victoriilor obtinute de
Uniunea Sovietica, asupra Germaniei hitleriste si a luptei revolutionare
a maselor populare, conduse de partidele for comuniste si muncitoresti.
Cercurile imperialiste din S.U.A. si Anglia nu se puteau impaca
en gindul ca aceste taxi vor duce de acum inainte o politica indepen-
dents si ca guvernele for nu vor mai asculta de ordinele transmise de
reprezentantii marilor puteri. Consimtind sa, semneze hotaririle din Crimcea.
guvernele american si englez sperau ca, angajamentele luate cle ele nu
le obliges la nimic si ca, in realitate ele vor continua sa dicteze, ca si
pins la razhoi, politica acestor taxi.
Nemultumirea pricinuita, de masurile luate de guvernele romin si
bulgar in privinta democratizarii taxilor respective si-a gasit expresia
intr-un mesaj al lui Churchill catre I. V. Stalin din 28 aprilie 1915, in
care Churchill pretindea ea, interesele S.U.A. si ale Angliei sent, chipurile,

Vezi Ministerul de Externe al U.R.S.S., Corespondenfa presedintelui Consiliului comi-

sarilor poporului al U.R.S.S. cu preqedinfii Statelor Unite qi primii-miniqtri at Math Britanii
in limpul Marelui Rdzboi de Aparare a Palriei 1941-1915, Editura pentru literatura politics,
Moscova, 1957, vol. II, p. 293 (in limbs ruse).
2 Ibidem.
3 Ibidem, p. 200, doc. 284 (Personal si strict secret pentru maresalul Stalin din partea
presedintelui Roosevelt). Primit la 1 aprilie 1945.

www.dacoromanica.ro
20 B. BALTEA_NIT 4

ignorate in aceste tgril. Fatarnicia si lipsa de temei ale unor astfel de

cleclaratii erau evidente. Guvernul democrat din Rominia tindea s5, stabi-
lease5, relatii de prietenie cu toate Natiunile Unite, far5, ins5, a mai per-
mite folosirea troll ca un cap de pod in planurile antisovietice urzite
de imperialisti.
Uniunea Sovietic5, a adoptat Inc 5, de la formarea guvernului de
concentrare democratic5, o atitudine binevoitoare fat5, de el. intelegind
s5,-i acorde tot sprijinul in rezolvarea gravelor probleme care sthteau
in fata lui. Guvernul Uniunii Sovietice s-a opus incerearilor de imixtiune
ale puterilor imperialiste in afacerile interne ale Rominiei, permitind
astfel regimului democrat- popular saysi consolideze pozitiile si ferind In
acest fel tara de grave tulburari interne. Credincios angajamentelor toate
prin hotarlrile conferintei din Crimeea, guvernul Uniunii Sovietice csuta
in aeelasi timp ca atitudinea color trei maxi puteri S.U.A., Marea Britanie
si U.R.S.S. fats de taile eliberate s5, fie adoptat in deplin acord in
conformitate cu deelaratia despre Europa eliberat6, care prevedea acor-
darea de ajutor popoarelor eliberate de sub jugul fascist.
in aceastA privint6, o mare importantA prezenta restabilirea relatiilor
diplomatice cu aceste teri. ceea ce insemna recunoasterea regimurilor
democratise de aiei, inlesnindu-le intrarea in rindul tarilor inbitoare de
pace si libertate. De altfel, restabilirea relatiilor diplomatice cu Italia,
care fusese principalul aliat al Germaniei hitleriste in eel de-al doilea,
razboi mondial, nu constituise de loc o problem5,. Restabilirea relatiilor
diplomatice cu Rominia si Bulgaria era cu atit mai motivate, en cit
aceste taxi, dupa, ce au rasturnat regimurile fasciste din statele ion
s-au arkurat coalitiei antihitleriste, participind en fortele for armate la
nimicirea hitlerismului. In ziva de 27 mai 1945, presedintele Consiliului
comisarilor poporului al U.R.S.S., I. V. Stalin, s-a adesat primului
ministru al Angliei, W. Churchill si presedintelui Statelor Unite, H. Truman,
en cite un mesaj in care comunica ca guvernul Sovietic consider6 c`5, e
oportun'A restabilirea relatiilor diplomatice cu guvernul romin si bulgar
si sehimbul de ministri plenipotentiari cu Bulgaria si Rominial. In mesaj
se arata c5, aceste taxi, dup5, ce au rapt cu Gerzniania hitlerist5, si au intrat in
coalitia antiliitlerist5, au adus contributia for la distrugerea hitleris-
mului si au contribuit la terminarea victorioas5, a rrtzboiului in Europa"2.
in aeelasi timp, I. V. Stalin deciara ca U.R.S.S. este de acord
si en restabilirea relatiilor diplomatice cu. Finlanda, urmind ea peste
un timp s5, se rest abilease5, relatiile si en Ungaria3. Propunerea guvernului
sovietic a fost intimpinat5, en ostilitate de guvernul Statelor Unite si
eel al Marii Bitanii. In raspunsul sun la mesajul lui 1. V. Stalin, Truman
1 Vezi mlnisterul de Externe at U.R.S.S., op. cit., vol. I, p. 347, doc. 450. De altfel,
mesajul lui Churchill este extrem de caracteristic pentru felul de a gindi gi pentru limbajul
cercurilor imperialiste, obisnuite sa vada In tarile mici simple arene pentru ciocnirea intereselor
superioare" ale marilor puteri si sa uite" Ca popoarele acestor tari au luptat Impotriva
ocupanlilor hitleristi pentru a deveni independente, libere, fauritoare ale propriei for istorii si nu
pentru a face loc unor not ocupanti civilizati", de felul imperialistilor englezi sau americani.
2 Ibidem, vol. I, p. 366-367, doc. 476 si vol. II, p. 236, doc. 327.
3 Restabil rea relatii or diplomatice cu Ungaria urma s i. a.ba loc ccva mai tirziu,
fiindca Ungar.a fusese ultima tara eliberata de sub jugul hitlerist.

www.dacoromanica.ro
 ESUAREA INCERCAR1LOR DE A RASTURNA REGIMUL DEMOCRATPOPULAR 21

a reluat din nou inceregrile de amestec In afacerile interne ale Rominiei,

Bulgariei si Ungariei, ponegrind regimurile democratice stabilite In aceste
tali prin declaratli calomnioase In sensul e5, ele nu reprezint5, vointa
poporului si nu constituie o emanatie a acesteial.
Astfel, monopolistii americani isi argtatt adevarata for fat5,, de spri-
jinitori ai fortelor reactionare, care colaboraserl cu fascismul si acuni
fuseser5, in15,Aurate de la putere in aceste tali. Truman propunea, din
nou sg, aiba loc o intilnire a reprezentantilor celor trei mari puteri penti u
a coordona. ehipurile, politica for in aceastA, regiune a lumii, sperind
in acest fel sa, obtina, rasturnarea regimurilor democratice stabilite aeolo.
Cit priveste guvernul Marii Britanii, prin raspunsul lui din 10 iunie 19452,
amina rezolvarea problemei pin5, la proiectata conferinta a sefilor de
guverne ale U.R.S.S., S.U.A. si Marii Britanii, care a avut loc in Wile
august 1945 la Potsdam. Prin faptul, insa, c5, incerea sa creeze o problema
din aceasta, promitind s5, facil propuneri definitive" pentru rezolvarea ci,
guvernul Marii Britanii arata e5, este impotriva relugrii relatiilor diplomatice
cu aceste tali, ceea ce de altfel s-a vadit cu toat5, claritatea mai tirziu.
Guvernul U.R.S. S., in rAspunsul sau din 9 iunie 1945 la mesajul
lui Truman, a spulberat calomniile cu privire la situatia politica din Rol-ninia
si Bulgatia3. El a aratat c5, nu exista nici un motiv de discriminare in pri-
vinta acestor doua tAri in problema stabilirii relatiilor diplomatice cu ele 4
§i ca o astfel de hotruire ar provoca nedumerirea legitirna a opiniei public°
sovietice. In raspunsul sovietic se ieleva deplina inconsistentil, a argn-
mentelor invocate de Truman pentru a justifica refuzul guvernului
Statelor Unite de a restabili relatiile diplomatice cu Rominia si Bulgaria.
In aceste taxi, se preciza in raspunsul guvernului sovietie, elementele
democratice dispun de tot atitea posibilitAti de activitate ca si in Italia
de exemplu, cu care guvernul Statelor Unite si ale Uniunii Sovietice an
restabilit deja relatiile diplomatice".
Ar5,tind ca in ultima vreme dezvoltarea vietii politice din Rominia
si Bulgaria se desfilsoar5, in liniste si c5, nu exist5, motive de ingrijorare
pentru dezvoltarea democratie5, mai departe a acestor taxi, guvernul
sovietie declara ca nu consideta" necesar luarea unor masuri speciale de
catre aliati in privinta lor. Prin refuznl sau de a accepta, proptmelea
guvernului Statelor Unite cu privire la necesitatea unei conferinte tiipar
tite despre situatia din Rominia si Bulgaria, U.R.S.S. a font din nou
aceste tali de amesteeul imperialistilor strain in afacerile for interne.
Guvernul Sovietic dezvaluia toat5, netemeinicia motivelor invocate
de guvernul american si ca o consecintl logics 10 exprima parerea ca resta-
bilirea relatiilor diplomatice cu Bominia, Bulgaria si Finlanda si ceva mai
tirziu cu Ungaria nu trebuie sa mai sufere.vieo aminare.
In fata argumentelor guvernului sovietic care se distingeau prin
elaritatea for si erau imposibil de combatut, guvernul Statelor Unite a
Ven Ministerul de Externe al U.R.S.S., op. cit., vol. II, p. 238-239, doe. 333, primit
la 7 iunie 1945.
2 Ibidem, vol. I, p. 369, doe. 482.
3 lbidem, vol: II, p. 240-241, doe. 335.
4 Truman propunea restabilirea relatiilor diplomatice numai cu Finlanda, sperInd In
relul acesta sb Intareasca pozitiile monopoli§tilor americani In aceastb lard.

www.dacoromanica.ro
 22 B. BALTE&NU 6

hotarit sa tergiverseze rezolvarea acestei probleme, propunind ca ea sa

fie discutata in cursul intilnirii conducatorilor celor trei guvernel. Fata
de raspunsurile guvernelor american gi englez, care de fapt adoptaseril
aceeasi atitudine negativa fats de propunerea guvernului sovietic, acesta
din urrna 1i -a precizat din nou pozitia, inclicind in mesajul adresat lui
Churchill2 la 14 iunie 1945 si 1ui Truman la 23 iunie 19453 ca intirzierea
in restabilirea relatiilor diplomatice cu Rominia .i Bulgaria nu are nici
o justificare. Dorind ins& sa contribuie la stabilirea unitatii de actiune
a fostilor aliati din razboiul antihitlerist si credincioasa declaratiilor si
intelegerilor semnate de reprezentantii ssi, Uniunea Sovietica a hotarit
sa nu intreprinda nici o actiune fara ca sa discute in prealabil problema
la conferinta conducatorilor celor trei guverne. Deli datorita initiativei
i luptei guvernului sovietic la Conferinta de la Berlin a celor trei puteri
au fost adoptate uncle hotariri de mare importanta, pentru rezolvarea
in spirit democratic a problemelor postbelice, totusi in cursul ei s-a mani-
festat cu tarie tendinta sere doininatie mondiala a monopolistilor ameri-
cani, avind sprijinul cercurilor conducatoare ale Angliei. Din aceasta
cauza propunerile guvernului sovietic cu privire la restabilirea relatiilor
diplomatice cu Rominia si Bulgaria n-au fost acceptate de reprezentantii
S.U.A. a Maria Britanii, care cereau ca pret al acestui act diplomatic normal
decurgind din obligatiile luate de ei in baza unor acorduri internatio-
nale, rasturnarea guvernelor existente in aceste taxi, lichidarea cuceri-
rilor democratice ale popoarelor roman si bulgar i restabilirea regimurilor
reactionare.
Astfel, guvernele american i englez au zadarnicit acceptarea pro-
punerii Uniunii Sovietice, care urmarea consolidarea unitatii dintre cele
trei mari puteri prin promovarea de catre ele a unei linii politice, cores-
punzatoare spiritului declaratiei despre Europa eliberata si recunoasterea
profundelor transfor'mari democratice infaptuite de popoarele eliberate
de sub jugul fascist. In hotarirea adoptata se arata c5 cele trei guverne vor
examina fiecare din ele separat posibilitatea restabilirii relatiilor diplo-
matice cu Finlanda, Rominia, Bulgaria si Ungaria 4.
Fortele reactionare din Rominia au fost foarte bucuroase de aceasta
hotarire, crezind ca ea va duce la doborirea guvernului democratic. In
motiunea adoptata de delegatia permanents a partidului national-tara-
nese la 4 august 1945, adios imediat dupa terminarea conferintei celor
trei puteri, se sublinia faptul ca guvernul condus de P. Groza nu este
recunoscut nici pina astazi", tragindu-se de aici concluzia despre caracterul
sau antidemocratic" si necesitatea demiterii lui b.
Bucuria cercurilor reactionare s-a dovedit Insa si de aceasta data
de foarte scurta durata.
1 Vezi M nisterul de Externe al U.R.S.S., op. cit., vol. II, p. 245-246, doc. 344.
2 Ibidem, vol. I, p. 369-370, doc. 483.
3 Ibidem, vol. II, p. 247, doe. 346.
4 Politica externd a Uniunii Sooietice In perioada rdzboiului pentru apararea patriei,
vol. III, Moscova, 1947, p. 352 (In limba rusA).
5 Vezi Arhiva central' a Institutului de istorie a partidului de pe ltnga C.C. al P.M.R.,
Fondul Casa regald, mapa 39, nenumerotat.

www.dacoromanica.ro
7 ERUAREA INCERCARILOR DE A nAsTuRNA. REGIMUL DEMOCRATPOPULAR 23

In legkura cu situatia creaa, and devenise evident ca discutiile

propuse de cele doua, mari puteri imperialiste fuseser5, folosite de ele in
scopul de a provoca inrautatirea situatiei internationale a tinerelor regimuri
demooratice stabilite in RomInia si Bulgaria, guvernul sovietic a hotkit
sa restabileasca relatiile diplomatice cu aceste tari. La 6 august 1945
guvernul Uniunii Sovietice a notificat guvernului roman decizia sa de a
restabili legaturile diplomatice cu. Rominiai.
In declaratia facuta cu aceasta ocazie guvernului roman, se aratI
ca hotarirea guvernului sovietic a fost adoptata luindu-se in consideratie
participarea activa a Rominiei in razboiul antihitlerist dupa 23 August
1944 si contributia adusa de poporul roman la infringerea Germaniei
hitleriste, precum si indeplinirea leala de catre Rominia a obligatiunilor
decurgind pentru ea din conventia de armistitiu. Hotarirea guvernului
sovietic prezenta o importanta foarte mare pentru poporul nostru. Ea
insemna recunoasterea jertfelor noastre din timpul razboiului antihitlerist
§iconstituia o lovitura puternica pentru fortele reactionare din tarn §i
inspiratorii for imperialisti din strainatate. Hotkirea Uniunii Sovietice
scotea in relief politica consecventa de neamestec in afacerile interne
ale altor tari, promovata de dinsa si in acelasi timp politica discrimina-
toile a guvernelor Statelor Unite si Angliei.
Yn declaratia guvernului roman cu privire la aceasta hotkire se
spunea : Guvern i popor vede/m in hotkirea de restabilire a raporturilor
diplomatice dintre tarile noastre, si in schimbul de ministri care Ii va urma,
recunoasterea tuturor jertfelor noastre si totdeodata, prilejul pentru adin-
cirea prieteniei ce leaga indisolubil. popoarele noastre"2.
Cercurile reactionare din tarn si imperialistii strain au inteles c5,
restabilirea relatiilor diplomatice dintre Uniunea Sovietica si Romania
va consolida si mai mult pozitia fortelor democratic° din tail, si a guver-
nului care le reprezenta. Esecurile suferite piny acum indirjisera, si mai
mult cercurile reactionare, care I i dadeau seama ca guvernul, sprijinin-
du-se pe ajutorul maselor populare, is masuri eficace pentru a invinge
greutatile care stau in fata tariff si ca in acest fel posibilitatile reactiunii
de a obtine rasturnarea lui se micsoreaz5, pe fiecare zi.
Cercurile reactionare din tara, isi dadeau seama c5, regimul democrat
se bucura, de atasamentul maselor largi populare gi ca fortele de care
dispune reactiunea inguntral tarii slot cu total insuficiente pentru a
obtine rasturnarea guvernului democrat. Prin descoperirea de catre
autoritati a organizatiilor teroriste tai fasciste Tinerimea libera" i T" se
zadarnicisera sperantele fortelor reactionare ca Tor putealichida " guvernul
prin mijloace teroriste. Aceast6 slabiciune a fortelor reactionare din Rominia
era cunoscuta si de cercurile imperialiste din Occident.
De aceea, planurile unui amestec strain in afacerile interne ale Romi-
niei din partea guvernelor puterilor occidentale nu numai ca n-art fost
abandonate, ci, din contra, au fost elaborate not planuri Imbunatatite".
1 Vezi Izvestia", 7 august 1945. Vezi $i ScInteia", 8 august 1945, p. 1. In aceeasi zi,
guvernul sovietic a restabilit relatiile diplomatice cu Finlanda, lar la 19 august 1945, cu Bulgaria.
2 Scinteia", 8 august 1945.

www.dacoromanica.ro
24 B. BALTEABI 0 8

Era clar el mice Incercare de a folosi Comisia aliatl de control

pentru a face presiuni asupra guvernului romin erau sortite esecului,
intrucit guvernul sovietic, reprezentat In aceastl comisie gi detinind pozitii
hothritoare in ea, era adversarul unor astfel de presiuni, veghind ca dezvol-
tarea democratic./ a tarii 0, se desfAsoare nestingherit. De altfel, nu exista
nici un motiv pentru o imixtiune In afacerile interne ale Orli. Trebuia
deci creat6 o situatie, care sa pertnita o astfel de imixtiune, s-o legalizeze.
In aceastA privinta, partidele reactionare nu puteau fi de folos, fiindca
nu se puteau adresa oficial unor state strAine. Alta era situatia monarhiei.
Formal, regele pastrase funetiile sale de cap al statului, deeretele-legi
adoptate de Consiliul de Ministri pentru a caplta valoare legal./ aveau
nevoie de sanctiunea regal./. Din aceste motive reactiunea intern./ si
puterile imperialiste au hotarit\ s6-1 antreneze pe regele Mihai la lupt/
activ5, i fatis5, impotriva guvernului democratic, a regimului de demo-
cratic popular./. AceastA hotaiire era o dovad'a a sllbiciunii fortelor reac-
tionare din Rominia, care, nemaiavind sprijin in mase, erau nevoite
sl duel. la lupt5, una din ultimile for rezerve institntia monarhiei 1.
Ea constituia ih acelasi timp si o expresie a ascutirii luptei dintre
fortele democratice, conduse de Partidul Comunist, care, cu toate greu-
tatile pe cai e le intim.pinau, se aflau in plin6 ofensiva si fortele reactionare
care, sprijinite de cercurile monopoliste strline, stringeau toate rezervele
pentru a, restabili dominatia claselor exploatatoare si a inlbusi rni,-;carea
revolu ti onai it
in ziva de 17 august 1945, loctiitorul reprezentantului politic al
S.U.A. in Rominia, Roy Melbourne, s-a prezentat la IVIinisterul de Externe
al Rominiei, uncle a comunicat o not./ verbal/ din partea guvernului
Statelor Unite ale Americii. Acesta din urml declara ca nu va recunoaste
guvernul romin, intrucit, chipurile, el n-ar fi constituit din reprezentantii
tuturor gruplrilor democratice ale tarii2. Guvernul S.U.A. ameninta,
intr -o form6 nedeghizata, cu dificultatile care vor decurge pentru tara
noastil din aceast'A situatie, afirmind ca va refuza sa ducA tratative si
sa semneze un tratat de pace cu actualul guvern romin 3. Nota verbal./,
purtind un catheter clar de santaj, a fost respires./ de presedintele Consi-
liului de Ministri, dr. P. Groza. De altfel, intrucit guvernul S.U.A. nu
recunostea guvernul romin $i nu avea relatii diplomatice cu el, era obligat
sa comunice cu el numai prin intermediul Comisiei aliate de control si nu
MIA 5tirea ei. Guvernul a informat pe rege despre faptul cgs nota Statelor
Unite a fost declarata nu15., si neavenita 4. Prin acest rlspuns guvernul
romin a respins incercarea Statelor Unite de a trata tara noastra drept
1 Conducatorii burgheziei 5i mosierimii ca'utasera dupa 23 August 1944 sa creeze Yn jurul
persoanci regelui Mihai legenda unui arbitru impartial al situatiei. Presa reactionary din tarile
imperialiste contribuia $i ea din plin la prosltvirea persoanei lui Mihai, falsificlnd rolul lui In
rasturnarea regimului fascist.
2 Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, pachet 4, dos. 34/1945, sedinta Consiliului
de Ministri, din 24 august 1945, f. 5.
3 Loc. cit., f. 6.
4 Loc. cit., f. 7. Regele Mihai fusese informat despre Inmlnarea notei $i de catre un repre-
zentant oficial al misiunii politice americane. Acest fapt el nu 1-a comunicat guvernului. A. G. Lee,
Crown against Sickle, p. 122, Londra, 1950.

www.dacoromanica.ro
9 ESUAREA INCERCARILOR DE A RASTURNA REGIMUL DEMOCRATPOPULAR 25

un stat lipsit de independentA,, aruia imperialists ii pot impune un guvern

agreat de dbasii. Pusi fn. fata acestei situatii, cercurile imperialiste au
hotArit in sfirsit sg, activizeze pe rege.
La 20 august 1945 regele a informat guvernul a reprezentantul
Angliei i-a transmis o notg, verbala, cu un continut aproape identic cu al
notei comunicate de Melbourne Ministerului de Externe 1. In ofensiva
irnpotriva guvernului democrat romin s-au inclus In mod Ellis si condu-
catorii guvernelor Statelor Unite si Marii Britanii. La 19 august 1949
presedintele Truman a f6cut o declaratie difuzat6 de Vocea Americii,
in care declara ca guvernul romin nu e suficient de reprezentativ 2.
Yn aceeasi zi de 20 august 1945, ministrul de externe al Angliei,
Bevin, a facut in Camera Comunelor declaratii calomnioase la adresa
guvernelor democratice din Rominia, Bulgaria si Tingaria, sustinind ca
aceste guverne nu sint democratice 3.
Luarea de contact a reprezentantului Angliei direct cu regele consti-
tuia o incaleare gravy a uzantelor obisnuite, o nepermis5, imixtiune i n aface-
rile interne ale t'Arii, intrucit guvernul englez trebuia s5, se adreseze si el
guvernului romin numai prin intermediul Comisiei aliate de control si in.
nici un caz nu avea dreptul sa, se adreseze regelui. Regele Mihai a refuzat
ins6 sa resping6 notele primite din part-ea S.U.A. si Angliei4 si a comu-
nicat guvernului c5, considerA, necesar sa, se adreseze marilor puteri eu
rugamintea de a-1 ajuta in solutionarea problemei guvernului 5.
In acelasi timp, Mihai a stuns si mai mult contactul cu conduciitorii
fortelor reactionare, in special cu Maniu, contact pe care de altfel nu 1
intrerupsese niciodatg. Dorind his5, s5, indua, in eroare fortele democi atice
i guvernul democratic, regele a transmis prin maresalul palatului prese-
dintelui Consiliului de Ministri ca, guvernul va continua sa, conducil destinele
tkii 6. AceastA asigurare" constituia, dupii, cum an dovedit faptele, o
incercare de a distrage atentia guvernului de la actiunea intreprina de
coroan5, in scopul rasturnkii regimului democratic, in speranta de a-1
pane in cele din urmg in fata unui fapt implinit, a necesittttii de a-$i
da demisia.
Intr-adevitir, aproape concomitent cu aceste comunicAri la 21 august
1945, regele lumina reprezentantilor politici ai U.R.S.S., S.U.A. si Marii
Britanii scrisori, in care se spunea ca, dat fiind ca presedintele Consiliului
1 Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, loc. cit., f. 7.
2 Arhiva M.A.E., dos. 70.
3 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, fond Casa regala, mapa 39, nenu-
merotat.
4 La Inceput, Mihai Hohenzollern se declarase formal de acord cu parerea guvernului,
cd notele trebuie respinse (Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, pachet 4, dos. 34/1945, f. 8).
5 Loc. cit., f. 9. Faimosul specialist" american In problemele rominesti, expulzat din
Romlnia pentru amestecul sau In afacerile interne ale Orli, R. H. Markham, scrie ca actiunea
regelui a Post pornita din cauza cd notele anglo-americane declaratiile lui Truman fuseserd
interpretate de cercurile reactionare din Rominia ca ...o invitatie anglo-americans fdcuta
regelui de a stabili un nou guvern... Regele Mihai lud imediat masuri pentru a duce la bun
sfirsit ceea ce considera ca fiind dorintele aliatilor apuseni". (R. H. Markham, Rumania under
the soviet yoke, Boston, 1949, p. 256).
6 Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, pachet. 4, dos. 34/1945, f. 9.

www.dacoromanica.ro
26 B. BALTEAMJ 10

de Mini ltri refua sa inainteze demisia guvernului, Mihai cere interventia

marilor puteri1. Mihai explica actiunea sa prin dorinta de a crea un guvern,
care, fiind recunoscut de marile puteri, sa aib5, posibilitatea de a incheia
tratatul de pace 2. De fapt, ina, regele spera sa rktoarne guvernul IF;;i astfel
s6, lichideze regimul democrat-popular, care fusese instaurat in tarn de
masele populare §i continua a se dezvolte. Biograful autorizat al lui Mihai
Hohenzollern scrie c5, prin actiunea sa acesta ...
Spera sa paralizeze acti-
vitatea guvernului in ma fel, incit Groza a fie obligat sa accepte ordinul
lui" $. Forte le reaetionare din tare §i cercurile imperialiste din stainAtate
au hotarit sa, foloseasc6) in scopurile for tocmai zilele din preajma primei
aniverari a insurectiei armate din 23 August 1941, in speranta ea, vor
putea folosi festivitatile prilejuite de acest eveniment pentru a provoca
dezordine in tarn qi a dovedi astfel opiniei publice mondiale impopulari-
tapa guvernului, care chipurile nu are asentimentul maselor populare.
In acest scop, regele a cerut aminarea serbarilor de la 23 August 1945 4,
declarind cg, el nu va asista la ele. Aceasa cerere avea un caracter vadit
provocator, intrucit la serbare trebuiau sa participe delegatii ale unitAtilor
care participasea la azboiul antihitlerist §i numero§i invitati din rindurile
armatei sovietice.
Guvernul a refuzat s5, accOpte aceasa cerere, lipsit5, de mice justi-
ficare. Serbarea a avut loc, ea s-a desfkurat intr-o atruosfea de cald patrio-
tism. Lipsa regelui n-a fost deloc resimtia. Masele populare §i-au exprimat
increderea in regimul democrat §i in acest fel an dovedit cit de lipsite de
temei sint socotelile reactiunii, care conta pe efectul ce-1 va avea ie§irea
reactional% a regelui. Mihai Hohenzollern a refuzat sa aiba legAturi cu
guvernul de concentrare democratic §i s-a retras in mod demonstrativ
la Sinaia. In felul acesta reactiunea spera c5, guvernul va fi pus in impo-
sihilitate de a guverna §i va fi nevoit s5, demisioneze5. Fortele democratice
ale tArii, conduse de Partidul Comunist Romin, nu IVelegeau insa sa fac5,
jocul reactiunii. Guvernul de concentrare democratica, in pofida unelti-
rilor reactiunii §i opozitiei regelui, nu s-a clintit din loc, fiinda masele
populare continuau sá-i acorde o incre,dere sporita datoria realiarilor sale
democratice.
1 Loc. cit., f. 10. Meritd sa fie relevat faptul cS Mihai nici nu ceruse lui Groza demisia guver-
nului (Loc. cit., f. 11). Acest argument a fost invocat Insa pentru a Incerca s5 reprezinte guvernul
Groza ca un guvern rebel". Abia dupS ce a transmis aceste scrisori reprezentantilor celor trei
puteri, regele a declarat primului ministru ca cere ajutorul" lui $i ca acest ajutor consta In
demisia lui (Loc. cit., f. 11).
2 Pentru ilustrarea cirdasiei dintre reactiunea din lard In frunte cu regele Mihai si cercu-
rile imperialiste din strainatate, este interesant faptul ca, In timp ce Mihai explica actiunea
sa prin dorinta de a crea un guvern care sa fie recunoscut de puterile occidentale, guvernele
S.U.A. Marii Britanii foloseau printre altele actiunea regelui pentru a motive IncercSrile
de a rSsturna guvernul democrat sub pretext ca monarhul %aril o doreste.
3 A. G, Lee, op. cit., p. 123.
4 Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, pachet. 4, dos. 34/1945, f. 13.
6 Guvernul Statelor Unite a declarat itnediat CS sprijina actiunea regelui. Secretarul
de stat J. F. Byrnes, Intr-o declaratie facuta la 22 august 1945, a subliniat ca scrisoarea lui
Mihai Hohenzollern dovedeste ca el a tinut seams de atitudinea guvernelor Statelor Unite $i
Marii Britanii fats de actualul guvern romln si cS guvernul Statelor Unite e gata sS -1 ajute"
in rezolvarea problemei ridicate de el (Arhiva M.A.E., dos. 70).

www.dacoromanica.ro
11 E.WAREA INCER.CARILOR DE A RASTURNA REGEMUL DEMOCRAT-POPULAR 27

In fedinta Consiliului de Ministri din 24 august 1945 dr. P. Groza.

relatin.d felul cum au decurs evenimentele, a insistat asupra necesitatii
ca guvernul sA-si continue in liniste munca 1.
In aceeasi.sedintA dr. Petru Groza a comunicat ca guvernul Uniunii
Sovietice, fiind informat de continutul scrisorii regelui, nu poate fi de
acord cu demiterea guvernului Groza, cerutA de guvernele S.U.A. ei
Angliei 2.
In aceste zile de incercare pentru tinArul nostru regim democrat,
intre guvernul romin 9i sovietic a intervenit o intelegere potrivit cAreia
legatia rominA la Moscova 0i cea sovietic la Bucuresti au fost ridicate
la rangul de ambasade 3.
Aceasta hotarire, intervenita in momentul and guvernele imperia-
liste refuzau cu incApAtinare sa recunoascA regimul nostru democrat,
constituia o noun dovadA a trAiniciei sentimentelor de prietenie pe care
le nutreste pentru poporul nostru Uniunea SovieticA i Juana stimA pentru
guvernul i statul romin. La 4 septembrie 1945 a fost publicat un comu-
nicat al guvernului, in care erau enumerate realiz'Arile regimului democratic
instaurat la 6 martie 1945 4.
In continuare se ar'ata ca guvernul este preocupat de rezolvarea
unor probleme economice arzAtoare, ca gasirea mijloacelor capabile sa
normalizeze viata economics tei sA pima' capAt speculei, sA asigure refacerea
tariff i imbunAtAtirea situatiei materiale a oamenilor muncii.
Demascind uneltirile cercurilor reactionare, indreptate spre rAstur-
narea regimului democratic, comunicatul exprima hotArirea guvernului :
s1 rAming neclintit la postul s'Au, pentru a continua si desAvirsi opera
constructive inceputa la 6 martie 1945". In cadrul a zeci i sute de mitinguri
oamenii muncii §i-au exprimat vointa fermg de a sprijini guvernul demo-
cratic si a respinge toate atacurile reactionare 5.
La 4 septembrie 1945 o delegatie a guvernului in frunte cu
dr. Petru Groza a plecat la Moscova pentru a discuta problemele privind
colaborarea economics, culturalA' i politicA dintre cele dou'A tari. Rezulta-
tele obtinute in cursul tratativelor duse la Moscova au fost de cea mai mare
importantA pentru tara noastra. DatoritA secetei din vara anului 1945
recolta de cereale a tarii noastre fusese foarte slabA, hrana populatiei
nu putea fi asiguratA, cu toata rationalizarea introdusA de guvern. Desi
unele regiuni ale Uniunii Sovietice suferiser6 ei ele de pe urma secetei, gu-
vernul sovietic a acordat guvernului romin un Imprumut de 30 000
vagoane cereale (jumatate griu i jumatate porumb) 6. Acest imprumut in
cereale constituia un ajutor foarte pretios pentru poporul nostru.
Guvernul sovietic a refuZat ca cerealele imprumutate sA fie platite in
aur, subliniind ca acest iraprimut nu este o tranzactie comercialA, ci
un ajutor dezinteresat. Guvernul sovietic a mai acordat guvernului romin
Loc. cit., f. 17.
2 Loc. cit., f. 16.
3 Scinteia", 26 august 1945, p. 1.
4 lbidem, 5 septembrie 1945, p. 1.
5 Vezi In aceasta privintA Scinteia", din 6 $i 9 septembrie 1945.
6 Politica externs a Uniunii Soviet ice, 1945, Moscova, 1949, p. 33; ScInteia", din 14
septembrie 1945, p. 1.

www.dacoromanica.ro
28 B. BALTEANU 12

marl. inlesniri §i reduceri cn privire la obligatiile guvernului nostru

decurgind din conventia de armistitiu.
In timpul §ederii delegatiei romine la Moscova in ziarul Izvestia"1
a aparut un articol intitulat In jiArul chestiunii guvernului romin In care
se demascau manevrele guvernelor S.U.A. i Angliei §i legaturile dintre
regele Mihai di reprezentantii acestor puteri huperialiste la Bucure§ti.
Articolul sublinia ca activitatea guvernului romin este in perfect acord
cu declaratia despre Europa eliberata, adoptata la Conferinta din Crimeea,
§i ca de aceea sint lipsite de justificare §i nu servesc cauzei democratiei
incercarile de rasturnare a regimului instaurat de masele populare din
Rominia.
Noi incercari de imixtiune in afacerile interne ale tarii noastre din
partea guvernelor S. U.A. §i Angliei au avut loc in timpul primei sesiuni
a Consiliului mini,,trilor de externe, tare s-a deschis la Londra la 11 sep-
tembrie 1945. Reprezentantii guvernului american au venit la aceasta
sesiune, convin0 ca a inceput era dominatiei mondiale a Statelor Unite.
Aceasta convingere a for se baza pe posesinnea bombei atomice,
pe care monopoli0ii americani o folosisera cu o cruzime fara seaman
impotriva populatici civile a doug, orate din Japonia.
Din aceasta cauza, reprezentantii S.U.A., in frunte cu secretarul de
stat James F. Byrnes, au incercat sa dicteze conditiile pentru elaborarea
tratatelor de pace cu fostele aliate ale Germaniei hitleriste din timpul
celui de-al doilea r5,zboi mondial, fara sa tiny seamy fit inealcind grosolan
hotaririle intervenite anterior la Conferintele din Crimeea §i Berlin ale
conducatorilor celor trei puteri U.R.S.S., S.U.A. §i Marea Britanie.
Aceste metode nu puteau insa avea §i n-au avut nici o influenta asupra
reprezentantilor Uniunfi Sovietice. Philtre alte propuneri" ale diplo-
matiei americans, secondata de cea engleza, a fost §i propunerea de reor-
ganizare" a guvernelor romin si bulgur. Aceasta reorganizare, dupa cum o
descrie initiatorul ei, secretarul de stat James Byrnes, trebuia sa duty
la participarea Sn guvern a tuturor gruparilor demoeratice2. Sub aceasta
formula. se aseundea tendinta de a rasturna guvernele democratice §i a
be inlocui prin guverne in care 85, predomine reprezentantii partidelor
reactionare. Intr-adevar, in guvernul romin erau reprezentate toate parti-
dele §i gruparile democratice. Cele doua partide burghezo-mo§iere§ti, care
fusesera §i ele invittte sa participe la guvern printr-un numar de mini§tri
corespunzator importantei for in viata politica a pail, refuzasera aceasta
propunere.
Reorganizarea guvernului, propusa de reprezentantii S.U.A. §1 Marii
Britanii, presupunea a§adar crearea unui guvern, in care partidele burghezo-
mo,.,iere§ti ar fi acceptat sa participe, adica un guvern in care ele sa detina
majoritatea, in mod fati§ sau intr-o forma deghizata, cu ajutorul a§a-zi§ilor
specialisti neutri". 0 astfel de reorganizare", pe care imperiali§tii voiau
s-o impuna poporului romin, insemna de fapt renuntarea la realizarile
democratice obtinute, pe care partidele burghezo-mofkresti le considerau
Izvestia" din 8 septembrie 1945.
2 Aceste planuri sint descrise de J. Byrnes In cartea sa Speaking frankly. Citat dupd
traducerea francezA a cArtii Cartes sur table, 1947, p. 150 si p. 196-198.

www.dacoromanica.ro
13 ESUAREA INCERCARILOR DE A RASTURNA REGIMUL DEMOCRAT-POPULAR 29

Regale". Bineinteles ca guvernul sovietic a refuzat sa se asocieze unor astfel,

de propuneri si le-a respins. Legatura strinsa dintre cercurile imperialiste
straine si conducerea partidelor burghezo-mosieresti din tara s-a vadit
indeosebi in aceasta perioada. Cercurile reactionare din tara sperau ca
monopolistli occidentali, intrebuintind diplomatia atomica", vor rasturna
guvernul democrat si vor aduce la putere burghezia si mosierimea. Ele
se declarau de acord cu propunerile americano-engleze de la Londra si
aprobau activitatea reactionary a regelui. In declaratiile sale in fata presei
straine, I. Maniu cerea interventia imperialistilor strain in afacerile interne
ale Valli, rasturnarea, guvernului si inlocuirea lui printr-un guvern
neutru" 1. In acelasi timp, diferiti reprezentanti ai monopolistilor ameri-
cani au inceput sa ne colinde tara, Wind reclama ajutorului" pe care 1-ar
putea primi tara noastra din partea Statelor Unite, daca ar urma hula
politicindicata de guvernul american.
Yn luna octombrie 1945, tara noastra a fost vizitata de senatorul
Claude Pepper, care a declarat ca daca" ar exista un guvern recunoscut
si care fkind un program de reconstructie ar cere credite sau un imprumnt,
Statele Unite ar putea da acest ajutor" 2. 0 astfel de propunere insemna
de fapt o invitatie la rasturnarea guvernului, inlocuirea lui printr-un
guvern care sa intruneasca conditiile pentru a fi recunoscut de S.U.A.
Toate manevrele fortelor reactionare si imperialiste n-au impiedicat
guvernul sa-si continue munca de intkire si consolidare a regimului
democrat din tara, Astfel, printr-o hotarire a guvernului an fost desfiintate
lagarele, in care se gaseau internati un numar de elemente reactionare 3.
Cresterea fortelor democratice permitea eliberarea acestor elemente,
intrucit activitatea for nu putea periclita dezvoltarea normala, a vietii
politice a tariff.
In luna octombrie 1945 a avut loc Conferinta, Nationale a Partidului
Comunist Romin. La conferinta' au fost examinate si studiate problemele
refacerii si dezvoltarii economiei nationale a Rominiei. Contrar afirmatiilor
economistilor burghezi, care sustineau ca Rominia trebuie sa ramina o
tara agricola, Conferinta Nationale a aratat ca dezvoltarea industriei,
si in primul rind a industriei grele, constituie pivotul refacerii si dezvoltarii
intregii noastre economii. Conferinta Nationale a stabilit cii, intkirea si
dezvoltarea regimului democrat-popular constituie cea mai importanta,
sareina a Partidului Comunist si a tuturor fortelor democratice. Lucrkile
si hotkirile Conferintei Nationale a Partidului Comunist Romin au demon-
strat taria partidului clasei muncitoare, forty conducatoare a regimului
democratic din tara noastra.
Faptul ca aceasta conferint5, istorica se intrunea in timpul color
mai acerbe atacuri ale fortelor reactionare impotriva statului nostru
democratic sublinia -Carla de nezdruncinat aregimului democrat-popular,
ereatie a maselor populare.
1 Vezi declarapile lui I. Maniu facute presei straine, in Arhiva centrahl a Institutului
de istorie a partidului, fond Casa regalh, mapa 39. Data declaratiilor nu este indicata, dupd
continutul interviului se poate presupune ca au fost facute la sfirsitul lunii septembrie 1945.
2 Loc. cit.
3 Scinteia", din 3 octombrie 1945, p. 4.
www.dacoromanica.ro
30 B. BALTEANU 14

Vazind es sperantele for de a pune mina pe putere se spulber5, §i

c5, regimul popular, departe de a slAbi, devine tot mai puternic, fortele
reactionare au pregatit §i au infaptuit o noua, provocare. Partidele burghezo-
moikre0i au pus la tale o demonstratie fascist5, pentru 8 noiembrie 1945,
ziva onomasticg, a regelui. La aceast5, demonstratie, pregAtitg, timp de
citeva sgptAmini, au participat elemente fasciste din ambele partide
f7istorice", eleMente mic-burgheze declasate, elevi de liceu indu0 in eroare
etc. Demonstrantii au atacat sediul Ministerului de Interne, Confederatia
Generala, a Muncii k4i alte institutii 1.
Au fost impurati soldati §i cet4eni pasnici. Tulburkile fasciste
s-au soldat cu un num5,r de 16 morti §i multi rgniti. Organizind aceastg,
maiiifestatie monarho-fascist5,, conducerea partidelor burghezo-mo§iere0i
tindea sg, arate ca pozitia reactionar5, a regelui se bucur5, de sprijinul
populatiei §i in acest fel sa,' sprijine teza imperiali§tilor str5ini despre necesi-
tatea inlocuirii lui. Tulburkile trebuiau sa dovedeasd, c5, o interventie
in treburile interne ale tariff este necesar5,, intrucit guvernul, chipurile,
nu poate face fat5, situatiei. Fortele democratice au dejucat insg, aceste
planuri. Armata §i politia democratic5, cu concursul maselor largi, au pus
tivor capat demonstratiei. Omorurile sAvir§ite de bandele fasciste au
dezvAluit din nou activitatea reactionare desfitikairat5, de cele dou5, partide
burghezo-mo§iere0i.
Mmormintarea victimelor demonstratieir fasciste la care au asistat
750 000 de oameni, s-a transformat intr-o puternic5, demonstratie a hota-
ririi ferme a maselor populare de a nimici pinb, la cap5t Coate rAmkitele
fascismului §i de a merge pe calea dezvolt5rii democratice a tkii. In.
motiunea adoptatil cu acest prilej se sublinia ca existenta §i activitatea
partidelor burghezo-mosieresti constituie o primejdie pentru libertAtile
democratice cucerite de poporul romin dupe multe suferinte §i sacri-
ficii" 2. Mari demonstratii ale oamenilor muncii au avut be §i la Cluj
Brasov, Iasi, Ploie§ti §i in alto centre din taxa', 8. Manifestatia monarho-
fascist5, a avut ca urmare intkirea vigilentei fortelor democratice, care
tiff au flat seama ce reactiunea este capabil5, de orice crima.
Devenise clar c5, fortele reactionare nu si-au atins scopul. Scurt
timp dup5, e§uarea acestei provocki, la 21 noiembrie 1945, a sosit in
Rominia Mark Etheridge, redactorul §ef al unui ziar american, Courier
journal", trimis de secretarul de stat al Statelor Unite pentru a studia"
:,tarea de lucruri din ,tara noastr5, §i Bulgaria. A§a-zisei misiuni a lui Ethe-
ridge i s-a Mout o reclam5 mare in presa reactionare din Occident, care it
prezenta pe acest ziarist drept un om obieetiv §i impartial. De fapt, Ethe-
ridge fusese trimis pentru a incuraja cercurile reactionare din ambele tki
i a le dovedi prin prezenta sa car Statele Unite le poarta de grij5, §i nu au
de gind se le pArAseasc5,". Secretarul de stat al S.U.A., Byrnes, voia sA,
foloseascil raportul impartialului" §i apoliticului" Etheridge pentru
a intki afirmatiile sale despre guvernul romin §i bulgar.
I Scinteia", din 10 noiembrie 1945, p. 1.
2 Ibidem, 14 noiembrie 1945, p. 1 0 3.
3 Ibidem, 16 noiembrie 1945, p. 1.

www.dacoromanica.ro
15 BEWARE& INCERCARILOR DE A Rin:JENA REGIMUL DEMOCRAT-POPULAR. 31

Cercurile reactionare din Rominia legau si ele multe sperante de

vizita lui Etheridge in OA, sperind c/ sosirea lui vesteste hotlrirea
cercurilor imperialiste din State le Unite de a trece la eliberarea" tariff
noastre de regimul democrat'.
Activitatea lui Etheridge s-a desfAsurat conform astept6rilor stg-
pinilor stiff. Tutors in State le Unite, Etheridge a prezentat lui Byrnes
un raport in care calomnia regimurile democrate stabilite in Rominia
si Bulgaria 2. Acest raport nu putea insa, schimba cu nimic realitatea
din Wile respective. Regimul democratic din Rominia si Bulgaria se
dovedise de nezdruncinat.
Situatia international/ continua s5, evolueze in favoarea fortelor
deinocratice din lume, in frunte cu Uniunea Sovieticl. incercarea de
ofensiv/ diplomatic/ a cercurilor monopoliste din Statele Unite esuase.
Autoritatea gff prestigiul Uniunii Sovietice in care popoarele lumii
vedeau forta principal care distrusese fascismul german si militarismul
japonez, eresteau necontenit. Politica extern/ a Uniuhii Sovietice aplra
in mod consecvent pacea ff securitatea popoarelor impotriva incerclrilor
noilor pretendenti la dominatia lumii.
in aceste conditii, In 16 decembrie 1945, s-a deschis la Moscova conic-
rinta, ministrilor afacerilor strgine ai U.R.S.S., S.U.A. ff Angliei. Hotkirile
acloptate de conferintA au denionstrat din nou ca exist/. posibilitatea de cola-
borare intre cele trei mari puteri, Cu toate c5, sistemul for social si politic
difera,. Aceastl colaborare este insl posibil numai in cazul cind. toate,
statele sint deopotriv5 animate de un adevlrat spirit de colaborare si nu
cautg, sa impunl propunerile for prin santaj sau amenintare cu forta,..
Printre problemele discutate la conferint/ a fost ff problema Rominiei..
Cele trei guverne declarau ca sint gata dea regelui Mihai sfatul
pe care el li-lceruse cu privire la 16rgirea guvernului romin. Ele recomandau
regelui sa includ/ in guvern cite un reprezentant al partidului national-
tlfanesc (I. Maniu) $i al partidului-national liberal (Dinu Biltianu). Pent' u
includerea in guvern a reprezentantilor acestor partide era necesar ca sa
existe siguranta ca ei corespund acestei functiuni ¢i ca vor colabora in mod
leal cu guvernul. Guvernul romin trebuia sa declare ca in timpul eel mai
scurt posibil vor fi efectuate alegeri pe baza votului universal si secret,
Guvernul trebuia s5, dea asigurgri cu privire la acordarea libertAtii cuvin-
tului, a presei, a religiei si adunarilor. 0 comisiune format/ din reprezen-
tantii celor trei guverne era insArcinat5, sa piece imediat la Bucuresti pentru
eonsultlri cu regele si guvernul in scopul realizarii acestor hothriri. indat5,
dupl indeplinirea acestor recomand'ari, guvernul romin urma 85, fie recu-
noscut de guvernele S.U.A. Angliei.
ff

Hot/rhea adoptatl reprezenta un succes incontestabil al punctului

de vedere sovietic, care sustinuse tot timpul inadmisibilitatea unui amestee
1 Ziarul reactionar Ardealul", oficius al partidului national-taranesc, exprima aceste-
nadej di In urmatoarele rinduri : De prezenta In tara noastra a plenipotentiarului special american
se leaga atitea sperante, la care dau dreptul deosebita grije (sublinterea noastra B. B.) mani-
festata In atitea ocazii de personalitati autorizate de peste ocean, care de fiecare data au arataL
grija deosebita ce o poarta viitorului Rominier. (Ardealul" din 22 noiembrie 1945).
2 Vezi James F. Byrnes, op. cit., p. 229.
www.dacoromanica.ro
32 B. BALTEANU 16

In afacerile interne ale tlrii in scopul rasturngrii guvernului democratic.

Consimtamintul guvernului sovietic de a participa la sfltuirea regelui
se explicA prin tendinta de a elabora o politic, coordonatl cu fo0ii s/i
aliati din cel de-al doilea razboi mondial, cit §i prin convingerea c, infap-
tuirea recomanclArilor Monte de conferinta nu vor dltina cu nimic dezvol-
tiirii democratice a poporului nostru. Guvernele S. U. A. si Marii Britanii
ceruser6 §i la Conferinta de la Moscova reorganizarea" guvernului romin
in felul cum propuseserl i la conferinta de la Londral. Hot5,firea adop-
tata prevedea ins5, A, se recomande includerea a cite unui singur repre-
zentant al celor doua partide burghezo-mo§iereti, ceea ce insemna implicit
recunoa0erea faptului c, aceste partide reprezinta o minoritate in viata
politic, a trail, care nu poate pretiride o reprezentare mai larga. In acest
fel se dldea un raspuns ai pretentiilor ridicole ale conducerii partidelor
reactionare, qi in primul rind ale partidului national-taranesc, c5, repre-
zint5, o mare parte a opiniei noastre publice.
Ilot5,rirea adoptatl de conferinta de la Moscova a fost primitl cu
mare satisfaetie de guvernul nostru democrat. Luind cuvintul in §edinta
Consiliului de Min 4tri din 31 decembrie 1945, dr. Petru Groza a aratat
ca. s-a incercat s'g se creeze in mod artificial o a§a-zis5, criz6 constitutiona15.
Prevdintele Consiliului sublinia faptul c, guvernul .i -a Indeplinit In acest
timp din plin datoria, evitind in activitatea sa actiuni care ar fi putut
inrl'utAti situatia §i far, a se 16sa atras de provoclrile reactiunii.
Cu bun5, dreptate dr. Petru Groza interpreta hotgrhile conferintei
in sensul c5, ea prevede necesitatea ca acest guvern s5, ramin, pe loc, in
structura lui initia16, structurl nu modificatl. ci completata, prin parti-
ciparea a cite unui reprezentant al partidelor istoriee, P. N. L. Si P. N. T"2.
Seeretarul general al Comitetultd Central wl Partidului Comunist
Romin i ministru al comunicatiilor, Gh. Gheorghiu-Dej, a aratat c/ prin
hotArirea de In Moscova fortele reactionare suferiser/ un e§ec lamentabils
si a indicat ea sareinA a guvernului crearea unei baze materiale a
alegerilor de miine pe baza unui program legat de realitlti,
de situatia special5, care s-a treat farii noastre"4. In felul acesta,
Partidul Comunist Indrepta atentia guvernului asupra necesitAii elabo-
rtrii unui program care 86 in cont de nevoile maselor populare §i de posi-
bilitiltile reale, care existau atunci, de a satisface aceste nevoi, MA a eldea,
pe panta unor f,g,duieli imposibile de Satisfacut.
Calea indicat/ de Partidul Comunist putea lega guvernul §i mai strins
dts masele populare i asigura victoria in batglia alegerilor in preg5tire.
Oonducerea partidelor burghezo-mo§iere§ti n-a fost multumita, de
hot/rirea conferintei de la Moscova. Cercurile reactionare speraserl c5,
puterile occidentale vor obtine fasturnarea gnvernului democratic xi adn-
cerea for la putere.
1 James F. Byrnes, op. cit., p. 230!
2 Arhiva Presedintiei Consiliului de Ministri, pachetu1 6, dos. 60, sedinta Consiliului
de Ministri din 31 decembrie 1945, f. 5.
3 LOC. Cit., f. 27.
4 Loc. cit., f. 29-30.

www.dacoromanica.ro
17 ESUAREA. INCERCARILOR DE A RASTURNA REGIMITL DEMOCRAT - POPULAR 33

I. Maniu marturisea in fata comitetului central executiv al parti-

dului sau ca el $i ceilalti conducatori ai P. N. T. n-au fost multrimiti cu
hotaririle de la Moscova si an acceptat aceste hotariri impotriva convin-
gerii lore. Conducerea partidelor reactionare aceotase hotaririle confe-
rintei de in Moscova in speranta ca prin aceasta ele inlesnesc amestecul
puterilor imperialiste in afacerile interne ale statului nostru. Forte le mac,
tionare i imperialiste sperau ca includerea in guvern a doi reprezentanti
ai celor doll/ partide burghezo-mosieresti va largi posibilitatile de amestec
in afacerile interne ale Rominiei. Cei doi ministri reactionari trebuiau sa
continue in calitate de inalti demnitari justetka" nenumaratelor proteste
i plingeri, pe care le adresau partidele burghezo-mosieresti impotriva
reformelor i masurilor democratice ale guvernului. Aceste plingeri nejus-
tificate urmau sa constituie baza pentru not incercari de imixtiune ale
guvernelor S. U. A. si Angliei in afacerile interne ale tarii noastre. Condu-
cerea partidelor burghezo-mosieresti se transforma in acest fel intr-o agen-
tura directs a imperialistilor strain in tara noastra. Pentru aid rezerva
posibilitatea de a recurge la ajutorul" imperialistilor straini, liderii acestor
partide au declarat ca ei nu -ered ca guvernul va respecta angajamentele
luate2 si au cerut neutralizarea" pozitiilor cheie din guvern. Sub formA
de neutralizare" cele doug partide cereau ca posturile cheie sa fie lucre-
dintate unor reactionari care, insa, formal nu erau inscrisi fn vreun partid.
Guvernul democratic a respins aceste. propuneri ale celor doua partide
burghezo-mosieresti.3.
Conducerea reactionare a partidului national-taranesc a vrut de
la inceput se incalce hotaririle de la Moscova. Acestea prevedeau ca repre-
zentantii desemnati de partidele burghezo-mosieresti in guvern trebuie
sa fie oameni potriviti, care vor colabora leal en guvernul. Or, conducerea
acestui partid a recomandat drept reprezentant al sau in guvern pe I. Mi-
halache, care participase ca voluntar in armata romina in razboiul anti-
sovietic si se declarase impotriva acceptarii hotaririlor de la Moscova 4.
Aceasta hotarire a conducerii P. N. T care vadea pozitiile lui reac-
tionare oi dorinta de a sabota colaborarea cu guvernul democratic a provocat
o adinca nemultiumire in. rmndurile partidului. 0 parte din conducatorii
P.N.T. in frunte cu dr. N. Lupu, dindu-§i seama de faptul ca oameni de teapa
lni I. Maniu si I. Mihalache imprima partidului o linie ultrareactionara,
caa. e 11 plaseaza la extrema dreapta a vietii noastre politice, au parasit parti-
dul, hind urmati de o serie de organizatii locale. Desprinderea din partidul
national-taranesc a acestui grup de conducatori gi organizarea de catre ei
a unui nou partid, caranist-democrat, constituia o noun dovada a descom-
punerii fortelor reactionare si a principalului for partid, condus de I.Maniu.
Guvernul a respins candidatura lui I. Mihalache ca reprezentant,
al partidului national-taranesc fn guvern 5. In urma acestei respingeri
1 Dreptatea", din 20 iulie 1946, p. 2.
2 lbidem.
3 ScInteia", din 5 ianuarie 1945, p. 7.
4 Aurora", Seria a II-a din 20 februarie 1946, p. 3.
5 Arhiva Consiliului de Ministri, pachet 6, dos. 63. Sedinta Consiliului de Ministri din
8 ianuarie 1946, f. 10.

8 c. 2324 www.dacoromanica.ro
34 B. BALTBANII 18

conducerea partidului national-taranesc a .delegat ca ministru de stat

pe Emil Hatiegan, unul din apropiatit lui I. Maniu. Primul candidat
al partidului national-liberal a fost si el respins de guvern ca ne-
fiind potrivit 1. La 7 ianuarie 1946, cei doi ministri de stat, reprezen-
tanti ai partidelor burghezo-mosieresti, depuneau juramintul in pre-
zenta regelui.
Regele fusese nevoit sa recunoasca trainicia si fermitatea regimului
democrat-popular si falimentul incercarilor sale de a-1 rasturna.
Yn noile conditii din tar* monarhia nu se putea erija in arbitru al
situatiei, nu mai putea dispune de soarta guvernelor dupa placul fortelor
reactionare, al caror exponent fidel era. Masele populare, care instaurasera
prin lupta lor regimul democrat-popular, 1-au sustinut cu tarie si au respins
uneltirile reactiunii interne si extern.
Fortele democratice, conduse de Partidul Comunist, luptind cu fermi-
tate pentru a mentine suveranitatea si independenta statului nostru, au
repurtat un succes deplin. Fortele democratice s-au abtinut de a ridica
problema abolirii monarhiei. Sarcinile care trebuiau rezolvate in acea
perioada se deosebeau prin complexitatea lor.
Principalele forte reactionare nu fusesera Inca definitiv zdrobite,
tratatul de pace nu fusese Inca semnat, in guvern se Oscan reprezentanti
ai unei grupari burgheze. Partidele si organizatiile democratice erau preo-
cupate de lupta iinpotriva urmarilor secetei si pentru refacerea economics.
De aceea, abolirea monarhiei nu era o problema actuala. Ea putea distrage
masele populare de la alte sarcini mai irnpori ante si complica rezolvarea
lor. Infringerea s-uferita de cercurile reactionare, in frunte cu monarhia
in incercarile lor de a rasturna regimul democrat-popular, a constituit
insa un pas important in lupta pentru democratizarea mai departe a tarii
si abolirea ulterioara a monarhiei.
Amestecul direct al regelui In viata politica a Orli de partea fortelor
reactionare a spulberat iluziile pe care le mai nutreau unele pa'turi
inapoiate ale populatiei cu privire la rolul impartial care fi revine
si pe care Il indeplineste monarhia.
Obtinind o victorie hotaritoare asupra fortelor reactionare, guvernul
democrat a hotarit in sedinta din 8 ianuarie 1946 sa pregateasca tradu-
cerea in fagot a sfaturilor primite din partea Conferintei de la Moscova,
pe care el be acceptase2. De altfel, aceasta nu con.stituia o sarcina grea,
intrucit toate libertatile despre acordarea carora era vorba in hotarirea
conferintei fusesera acordate poporului romin pentru prima oara in istoria
lui tocmai de acest guvern. 41

La p februarie 1946 guvernele S. U. A. si Angliei an comunicat guver-

nului es sint gata sa restabileasca relatiile diplomatice cu guvernul romin
1i sg, fad, schimb de reprezentanti diplomaticia.
Cercurile imperialiste fusesera nevoite sa recunoasca regimul demo-
cratic din tara noastra.
1 Scinteia", din 9 ianuarie 1946, p. 1.
2 Scbiteia", din 10 ianuarie 1946, p. 1.
3 Ibidem, 7 februarie 1946, p. 1.

www.dacoromanica.ro
19 BeIIAREA iNCERCARILOR DE A RASTURRA REGMUL Dif/dOCILAT-POPULLE 35

Coalitia dintre fortele reactionare din tail, Qi cele imperialist° dina-

fara granitelor ei avusese ca urmare accelerarea procesului de transfor-
mare a monarhiei gi partidelor,burghezo-mosieresti in executoare fidele
ale ordinelor primite de la monopolurile strain, dar nu putuse impiedica
dezvoltarea mai departe a poporului nostru pe calea democratid,
7/Neru§inatul amestec direct in treburile tarii noastre, presiunile
politico si economise, exercitate de imperialistii americani i englezi, care
se sprijineau in targ, pe stilpul reactiunii, regele, i pe partidele a istorice »,
en scopul de a rgsturna guvernul democrat si a impune un guvern reac-
tionar, an fost zgarnicite de fortele democratice conduse de partid, cu
sprijinul politic si diplomatic al Uniunii Sovietice"1.
Suecesele repurtate de guvernul democrat insuflau maselor
populare Increderea ea", pe drumul trasat de Partidul Comunist Romin ele
vor putea invinge toate greutgtile gt vor obtine noi 1i noi victorii.

IIPOBAJI 1-1011bITOK MOHAPX1/11/1 11 BHYTPEHHEll 14 BHELLIHEH

PEAKLU4I'I CBEPI-HYTb HAPOAHO-,aEMOKPATHIIECKHH PE)KHM
(6 bilapra 1945 Himapb 1946)

(KPATKOE CO,II,EP>KAHME)

IIOCJIe yeraHOBJleHMI Hapo,aHo-,aemoxpaTmecxoro pexikima HHyTpeHHHH

peannisi H 3apy6emuibie HmnepHaJnicTbi cHomiewrpkiposa.nx ace HMeBLLIH-
eCSI y mix CHJIbI BJISI caepicemisi ,aemoxpaTmecitoro npatniTezburia 11 BOC-
CTaHOBJ1eH1151 6ypKya3H0-110MeLIIIITIbeTO cTpoH.
C sron ue.nbio ripasHTe.nbcrsa CoeameHHbix III Taros H BeJIHKo6pHTa-
HHH nbITaJIHCb CO3,/kaTb TSK Ha3bumembill <<pymbnicxxci sonpoc», OTKa3aB-
11114Cb 11pH3HaTb ,aemoxpanitiecxoe HpaBHTe.11bCTBO H yCraHOBHTb AllnaomaTii-
tieume CH0111eHHH C PyMbIHIlef1.
Ilo.nHTHica HenpH3 Hamm noTepne.na cepbe3Hoe nopaxceHHe Hc.ne,acralle
HOC CTaHOBIHeHHH Aiin.nomanitieciaix cHoinekuni mewny PymbiHHeil H Corier-
CKHM C01030M, nocae TOTO KaK COBeTCKHC1 C0103 y6e,aivicH, 1 TO ripanwre.nb-
cna C0e1IHHeHHbIX LIITaTOB H Beamic06pHTaHHH He XOTHT COIVIaCHTbCH Ha
npasHabHoe pa3penieHHe 3roro Bonpoca, cooTHercrapoinee paHee 3aKmotieri-
Hum cor.nameHmim.
B ne.nslx socripensricTsosamisi ,aa.nbllefunemy yxpen.neHmo EtemoxpaTH-
tiecxoro pexcHma moHapxmi, no6pKaaemaH amepHxaiicimmll H aHrakificimmH
EmnepliamicramH, minima o pa3pbuie cHoinemiti C HapoAHbim ripamiTe.nb-
CTBOM H noTpe6oBa.na ero OTCTaBK14. Hapoinibie maccbi, pyxoso,niimbie Kom-
myHHuHtiecxoil napTHei3, oxa3a.nH CBOIO nozaepincy npasHre.nbiray, KOTO-
poe npoAo.nmano cam° nefrreabHoc.rb, c ycnexom 6opHcb 3a Bbino.rnieHHe
summit, CTOSIBIIIHX nepe,a crpaHori, a Tax}xe nporkm ca6graHca Hapo,aHoro
xo31ii3crsa xpyrixon 6ywxya3Heci. BOJIIDIllaff 3KOHOM1311eCK eg, nominitiacxas H

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole 3i euvintari, ed. a IV-a, Buc., ESPLP, 1955, p. 389-390.
www.dacoromanica.ro
36 B. BALWA/M 20

intriaomarittiecKan nomoinb obi.sa osasatta Pymbunts Coserciatm Coto3om.

Hey,/tagy norepneas H II0bITRH npassunix spyros C0e,/iHHeHHbIX 111TaTOB H
Be.TIHKO6pHTRHHH )106HTIDCSI csepKesss Hapoolutoltemoxparstlecxoro CTpOR
Ha nepsoil ceccits cosera MHHHCTPOB stiocrpaHHUX geJi B JI0H,110He
OCOHb/0 194.5 rola.
Ha c.rie,Liyioineil ceccHH aroro cosera, B Aesa6pe 1945 mum, 6bIJI0
IlpHHRTO peinesse peicomemosarb pymuscicomy npassre.abcrsy BKJI101-1HT13
B cocras npassranbcrsa HO oitsomy npeAcrassremo or Ka Roil <<FICTOpH-
tiecKoffx, imprint. 3TO ossatia.no npsasaime sapoxio-,tiemoxparstiecicoro pe-
Noma H nopawesse peaxasommix CHJI BO raase C mosapxseft. Hapoxibie
maccbi ewe 6wiee yoeini.nscb B awriniapointom xapaicrepe mosapxsa, CIFIR312
soropoil C 3apy6emsimit nryinepsaascrams crana Jima H ogenwori.
B sanane cpespans 1946 rojia npassre.nbcrsa Coexisesssix LIITBTOB
If BeJIHK06pPITHHITH 6bIJIH BbIHpicaeHbI IlpH3H5Tb pyMbISCKOe npassreabcrso.

L'b2ATEC DES TENTATIVES DE LA MONARCIIIE ET DE LA

RnACTION, DE L'INTERIEUR ET DE L'EXTRRIEUR DU PAYS,
DE RENVERSER LE REGIME DE DEMOCRATIE POPULAI,RE
(6 mars 1945 janvier 1946)
(REsum8)
Sitot le regime de democratie populaire instaure, la reaction de
l'interieur et les imperialistes strangers concentrerent toutes les forces
dont ils disposaient, afin de renverser le gmtvernement democratique et
de retablir le regime des bourgeois et grands proprietaires fonciers.
A ces fins, les gouvernements des Etats-Unis d'Amerique et de la
Grande-Bretagne essayerent de creer une soi-disant «question roumaine »,
refusant de reconnaitre le gouvernement democratique et d'etablir des
relations diplomatiques avec la Roumanie.
Cette politique de non-reconnaissance subit une serieuse (Waite
du fait de la reprise des relations diplomatiques entre la Roumanie et
1'Union Sovietique, relations qui reprirent des que cette derniere eut acquis
la conviction que, dans cette question, les gouvernements des Etats -Unis
et de la Grande-Bretagne ne voulaient pas adopter une ligne de conduite
juste, correspondant aux accords anterieurement conclus.
Afin d'empecher le regime democratique de se consolider, la monar-
chic sur l'incitation directs des imperialistes anglais et americains
declara qu'elle rompait toutes relations avec le gouvernement instaure
par le peuple et en exigeait la demission. Les masses populaires, sous la
direction du Parti Co-mmuniste, accorderent leur appui au gouvernement
democratique, qui continua son activite, luttant avec succes pour mener
a bonne fin les aches qui incombaient au pays et pour refrener le sabo-
tage, par la grande bourgeoisie, de l'econoraie nationale. Une aide impor-

www.dacoromanica.ro
21 FFWAREA INCERCARELOR DE A RASTITRNA REGIM1TL DEMOCRAT-POPULAR 37

tante, economique, politique et diplomatique, fut accord& a la Roumanie

par l'Union Sovietique. Lors de la premiere session du Conseil des Minis-
tres des Affaires Atrangeres, qui cut lieu a Londres, a l'automne 1945,
le meme echec fut inflige aux tentatives des cercles dominants des Etats-
Unis et de la Grande-Bretagne pour renverser le regime de democratic
populaire.
A la suivante session de ce Conseil, en decembre 1945, la decision
fut prise de recommander au gouvernement roumain d'inclure parmi ses
membres un representant de chaque parti «historique*. Cette recommen-
dation equivalait a la reconnaissance du regime de democratic populaire
et a la (Waite des forces reactionnaires patronnees par la monarchie. A
cette occasion, les masses populaires acquirent, une fois de plus, la preuve
du caractere impopulaire de la monarchic, dont les rapports avec les imp&
rialistes (Strangers s'etaient devoiles d'une maniere evidente.
Au debut de fevrier 1946, force fut aux gouvernements des Etats-
Unis et de la, Grande-Bretagne de reconnaitre le gouvernement roumain.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CRIZA DINASTICA DIN 1926 1930
DE

TH. NECA

Dupa, primul laaboi mondial, partidul liberal rama.sese cel mai

puternic partid politic din vechea Rominie. Familia Br6tianu, condu-
catoarea finantei rominesti, ajunsese prin oamenii sad aflati In cercurile
curtii regale (B. tirbey, N. Misu) la o strins6 colaborare cu monarhia ;
de altfel, 113.814. regele Ferdinand declarase chiar in fataunui fruntas conser-
vator ca, Bratienii formeaza, a doua dinastie" gi ca, el nu vede nimic eau
in aceasta"1. Dindu-si seama, ca numai partidul liberal va put ea sa, apere
in mod hotkit si consecvent interesele politice tai economice ale monar-
hiei, el a Inceput sa -1 sprijine tot mai actin In actiunile lui.
Chiar si reprezentantii unor puteri steaine constatasera, Inca mai
demult ca monarhia i liberalii colaborau din plin, sprijinindu-se reciproc.
Generalul Mossolov, care a trait In cercurile familiei regale In anii 1916
si 1917 ca trimis al tarului, argta de altfel in insemnarile sale : Tot ceea
ce privea curtea i dinastia se gasea in mlinile ferme tli able ale printului
tirbey. Acesta din urrna, asa cum am putut s-o constat In timpul sederii
mele in Rominia, actiona in deplin acord cu BrAtianu. Anturajul acestor
doi sefi forma, in devotamentul sau, un fel de gard viu imprejurul familiei
regale , pe care o proteja, bucurindu-se in acelasi timp de protectia ei"2.
La Inceputul anului 1924, Argetoianu semnala de asemenea: Partidul
liberal era Inc a foarte tare, fiindel era partidul regelui i continua sa ademe-
neasca prin siguranta puterii pe toti lacomii Eli pe top', trepadufii vietii
noastre publice"3. In ceea ce prive§te pozitille economice ale acestui Partid
ele erau predominante si continuau sa, se intazeasca,, deoarece Bratienii,
1 M. Theodorian-Carada, Elimeridele. Insemnari ,si amintiri, 1908-1928. Roman, 1937,
p. 51.
2 Bibl. Acad. R.P.R., Msse, Fondul lostului palat regal, mapa 45. Gen. Mossolov, Ma
mission en Roumanie, f. 42-43.
8 Arhiva central& a Institutului de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R. C. Arge-
toianu, Pentru cei de mtine. Aminfiri din oremea celor de ieri (Memorii inedite), partea a VI-a,
vol. IV, f. 1558-1559).

www.dacoromanica.ro
 40 TR. NECI3A 2

Barbu Stirbey §i ceilalti frunta§i liberali conduceau finanta,romineaseA,

prin Banca Nationale si Banca Romineasca. Avind leg6turi strinse cu
camarila regala, BrAtienii an rewit sa fad, de multe ori, chiar In colabo-
rare en regele Ferdinand §i regina Maria, unele afaceri care au stirnit mare
vulva in opinia publica (afacerea Re§ita, cele din domeniul industriei petro-
lifere prin intermediul legit minelor din 1924 qi afacerile cu armament
incheiate de B. tirbey).
Semnificativ In ceea ce prive§te influenta lui I. I. 0. Bratianu asupra
familiei regale f3i a vietii politice_in. general este §i faptul ea la inceputul
lui mai 1925, adicA tocmai in ajunul evenimentelor pe care le vom descrie
in aceasta lucrare, regina Maria Si transmitea lui Maniu, in legatura cu
problema succesiunii la guvern, cum ea numai Bratianu are autoritatea
necesara pentru a guverna"1. Influenta lui I. I. C. Bratianu se 'intindea
nu numai asupra lui Ferdinand §i Maria, ei lli asupra unei parti a cama-
rilei regale.
0 parte din membrii familiei regale, avind in frunte pe printul Carol,
se impotriveau Snsa influentei exercitata de Bratieni. Aceasta opozitie a
for era atit de puternica, Mat Argetoianu nota In vara anului 1924 urma-
toarele : Mi-am dat se4ma ca la o schjmbare de tron, rolul politic al lui
Bratianu era terminat"2.
0 astfel de constatare era bine motivate. Dupe revenirea lui
I. I. C. Bratianu la putere In ianuarie 1922, se profila tot mai puternic
politica economics a liberalilor prin not in§ine", politica dusa de ei in
apArarea intereselor finantei romin.e§ti pe care o reprezentau. De fapt,
politica dusa de liberali In vederea c4tigarii si pa' stfarii de pozitii eco-
nomice cit mai puternice (legea minelor din 1924) nu excludea uneori
acordarea sub presiunea capitalului strain unor avantaje cit de
mici. In opozitie en liberalii se afla partidul national si unit frunta§i din
eel Oranesc, care urmarind sa vine la putere, incepusera se agite progra-
mul unei politici economise a portilor deschise" pentru capitalul
strain. Oatre aceasta parte a claselor dominante se orienta §i Carol, caci
el prevedea ea, fare un puternic ajutor din partea finantei internationale
§i Ears un sprijin in tarn, nu va putea, In eventualitatea succesiunii
domniei, sa doboare atotputernicia Bratienilor.

Inca din februarie 1924, frunta§ii tarani§ti luasera initiativa unei

uniri a opozitiei Impotriva guvernului liberal. De fapt, aceasta initiativa
a fost primul pas care a dus In 19251a intelegerea dintre partidele national,
taranesc, nationalist §i gruparea lui Argetoianu. Opozitia era destul de
puternica, fiind sustinuta yi de Carol, care dupe cele mentionate de
Argetoianu era mai dezlantuit ca oricind impotriva lui Bratianu. qi
Averescu" §i foarte nerabdator sg, vada pe adversarii acestora la puteres.
Aceasta a hotarlt pe frunta§ul liberal sa is unele masuri de prevedere.
1 N. Iorga, Memorii, vol. V. p. 17.
2 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. IV, f. 1777.
3 Loc. cit., f. 2024.

www.dacoromanica.ro
3 CRIZA. DDIASTICA DIN 1926-1980 41

Implinindu-se cei patru ani de guvernare liberals si trebuind sa fie ales

un nou parlament, de teama unor manifestatii ostile ale opozitiei,
I. I. C. Bratianu d-npa ce depune o noun lege electorala, inchide la
13 iunie 1925 sesiunea parlamentara. In felul acesta, el &Mita sa eapete
ragaz pentru a atrage de partea sa uncle elemente ale opozitiei. Bratianu
urmarea totodata ea, prin atragerea unor elemente opozitioniste, sa inta-
reasea si partidul poporului al lui Averescu, mult slabit prin plecarea
unor fruntasi ca Argetoianu, pentru a putea sa -1 transforme din nou in
partid al rotativei guvernamentale ei al-1 aduca la putere'.
In aceasta vreme, uncle partide din opozitie au inceput tratative
in vederea unei fuziuni pentru a forma un partid mai puternic, care sa
combats pe liberali si pe Argetoianu. In calea acestei fuziuni, care era
facuta cu scopul evident de a se putea ajunge la putere, stateau neinte-
legerile ivite nu numai intre partide, dar chiar si in sinul lor. De altfel,
Argetoianu semnala ea in calea intelegerii dintre partidele national si taxa'
nese nu stateau nieidecum grentati de ordin programatic, ci geutati
indicate de ambitiile personale ale unuia si ale altuia"2. La inceputul trata-
tivelor duse intre reprezentantid celor doua partide, Maniu nu dorea declt
o simpla colaborare cu taranistii in vederea alegerilor, deoarece se temea ca
nu cumva acestia sa detina majoritatea in cazul unei fuziuni, tinind seama
ca Mihalache, bazat pe popularitatea taranistilor fn provinciile tarii de din-
coace de Carpati, cerea avantaje serioase pentru fruntasii partidului sau.
Totusi, la inceputul lui octombrie 1925, se pun bazele asa-zisei opozitir
unites. Fruntasii liberali, vazind ca opozitia ajunsese la o intelegere in
vederea viitoarelor alegeri ce se anuntau, s-au hotarit ss actioneze rapid,
indreptind lovitura asupra sefului incoronat al grupului adversar : asupra
lui Carol. Folosind prilejul ca printul Carol se afla in Anglia la funeraliile
regale, I. I. C. Bratianu si B. *tirbey au actionat in consecinta. Cu toate
ca regina Maria isi pusese marl nadejdi in eventualitatea u.rcarii pe troll
a lui Carol, socotind ca va putea juca rolul de inspiratoare" a politieii
acestuia, totusi B. tirbey a reusit sa o convinga cs avea un rol mult mai
insemnat de jucat cu un rege minor si cu o regents supusa4. Deci, aviluL
si sprijinul reginei Maria, le-a fost unor Bratienilor si lui B. tirbey sa -1
indeparteze pe Carol de la tron5.
Ecoul produs in strainatate de renuntarea fortata a lui Carol la
tron a fost destul de puternic. Astfel, intr-un interviu luat lui Carol In
sfirsitul lui decembrie 1925, ziaristul D. Bogholm relateaza ca hotarirea
sa este urmarea unei inversunate lupte, pe care el a purtat-o impotriva
ministerului celor doi frati Bratianu, adevaratii stapini ai Rominiei de
foarte multi ani, care erau sprijiniti de catre regina Maria ... Pentru a face
1 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 32. La 7 iunie 1925, Iorga aflA din cercurile camarilei regale,
cd liberalii fac sfortari desperate pentru a-1 aduce pe Averescu".
2 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2200.
3 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 53.
4 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., par tea
a VI-a, vol. V, f. 2237.
5 Loc. cit., f. 2358. La 6 ianuarie 1926, C. Hiott, ministrul palatului 11 informeaza pc
Argetoianu ca fAra regina, regele n-ar fi primit niciodata renuntarea printului Carol".

www.dacoromanica.ro
-42 TH. NEC8A. 4

ss triumfe ideile sale, printul a voit at creieze o mare mi5care asemAn6-

toare fascismului, sprijinindu-se pe masele tArane5ti (atrase de partidul
tar /nest n. n.). El Intretinea relatii c/lduroase cu partidele de opozitie
i prin atitudinea sa, ameninta Et/ provoace o ruptur/ chiar in guvernul
liberal'''. Alte ziare anuntau chiar c1 printul mo5tenitor voia s/ instau-
reze o dictatur/ fascistk deoarece se bucura de o mare influent/ in cercu-
rile extreme ale nationaliqtilor 5ovini romini"2.
Carol urnArea intr-adevAr sa doboare atotputernicia Br/tienilor
cu ajutorul posibil al opozitiei unite, precum 5i al unor ofiteri simpati-
zanti, sa instaureze, dup/ moartea lui Ferdinand, care era bolnav, un
regim personal de guvernare. Sezisind planurile lui Carol, I. I. C. Br/tianu
0 B. Stirbey au cautat 0, se debaraseze atIt de el, cit 5i de simpatizantii
lui din cadrele armatei, care deveneau tot mai numero5i. De aceea, alegind
ea motiv situatia matrimonial/ a lui Carol, care era despktit de printesa
Elena, precum ¢i relatiile lui cu Elena Lupescu, I. I. C. Beatianu li-a
.exprimat p/rerea c/ all/ cale nu era decit ca printul Carol 0, renunte la
tron in favoarea fiului s/u Mihai. Carol, care iii dAdea seama ca Mr/
1111 ajutor puternic din str/ingtate n-ar fi putut s/ profite din On de avan-
tajele domniei In cazul in care ar fi devenit rege, a rImas la inapoierea din
Anglia, in Italia, anuntind pe Ferdinand a este dispus sa renunte pentru
tin timp la prerogativele regale. "(Irma ca el s6-5i fac/ legAturi cit mai trai-
nice printre magnatii finantei §i industriei apusene 5i, ca agent al aces-
tora, s6 se intoarea dupg un timp in Rominia.
Imediat dup/ renuntarea lui Carol la tron, Argetoianu nu numai
ca unul din apropiatii printului, dar 5i ea frunta5 al partidului national
a egutat sa capete de la rege aprobarea de a-1 aduce pe Carol inapoi. Ins/
regina Maria, de acord cu I. I. C. Br/tianu 5i B. Stirbel, a intervenit pe
ling/ Ferdinand 5i deplasarea lui Argetoianu nu a mai fost autorizata.
In schimb liberalii 5i regina, temindu-se ca printul sa nu se lAzgindeasck
an aranjat ea sa, fie trimis In str/in/tate cit mai repede C. Hiott, ministrul
palatului, pentru ca printul Carols/ semneze o declaratie oficial/ de renun-
tare la trims. De altfel. Iorga mArturisea In memoriile sale ca, actul de
renuntare ra iron al lui Carol 1-a facut regele numai sub influenta a doi
oameni (I. I. C. Bfatianu 5i B. Stirbey n. n.), cgrora niciodatA nu le voi
intinde mina pentru partea ce au avut in acest act"4.
Dupa ce Carol a semnat declaratia de renuntare, Fel dinand a fost
fortat de Bfatieni 5i Maria sá convoace In grab/ un consiliu de coroana
pentru 31 decembrie 1925, care s/ ratifice hot/rhea luata' pentru a fi trecutI
prin parlament. In preajma evenimentelor care an premers acest consiliu.,
partidele national $i t/fa',nesc erau pentru readucerea lui Carol in tars, in
vreme ce Averescu se Impotrivea. Acesta avea interes de altfel s6-1 spyi-
jine pe I. I. C. Bfatianu in actiunea sa, deoarece dap/ cum m/rturi-
1 Bibl. central/ de stat, filiala N. Balcescu, Fond. St. Georges, pach. 90, dos, 6, f. 119-
(Interviul a fost publicat in Le Matin", nr. 15 268 din 7 ianuarie 1926).
2 Arhiva Ministerului Afacerilor tExterne, cutia 63, dos. 32 (Extras din Posledna
Posta" (Belgrad) din 3 ianuarie 1926).
8 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, 1. 2238 2239.
4 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 87.

www.dacoromanica.ro
5 CRIZA DINASTICA. DIN 1028 -1030 43

se.?te Argetoianu avind popularitatea complet mkinatk cu cadre de

partid rudimentare, dinsul nu mai spera a ajunga, la putere decit impus de
seful partidului liberal. int5,rirea lui BrAtianu fat5, de coroana, prin alunga-
rea printului, convenea deci de minune generaluluim (Averescu n. n.).
to "ledinta consiliului de coroana, de la Sinaia, fruntasii opozitiei
au schitat o impotrivire impotriva planurilor lui B1 atianu ; totusi, pin5,
la urma,, s-au raliat hotAririi privitoare la reriuntarea lui Carol la tron,
Maniu ins5, mArturiseste c5, prin hotArirea luatg, de acest consiliu, se
pune prima piatr5, la edificiul republicii" si data flind influenta lui
I. I. C. Br5tianu asupra familiei regale, Mihai nu va domni niciodat5,",
ci regenta numith de liberali2. Pentru a impiedica eventualele manifestatii
carliste, I. I. C. Br5,tianu a convocat imediat parlamentul pentru 4 ianua-
rie 1926, care s5, confirme hotaririle consiliului de coroank
Yn cele eiteva zile care an premers intrunirii parlamentului, guvernul
liberal a facut unele preggtiri care s5, asigure ratificarea renuntaxii lui Carol
la tron. Dupa, ce fruntasii liberali au discutat acas5, la I. I. C. Br5tianu
felul cum va decurge sedinta parlamentului, ei s-au deplasat la 3 ianuarie
la Sinaia, unde impreun5, cu regele an aranjat componenta regentei3.
Regenta urma sa, fie formatth, in Mara, de printul Nicolae, de patriarhul
Miron Cristea si 1Suzdugan, amindoi socotiti ca oamenii" lui Bratianu4.
Pentru a nu se mai opune hotthririlor luate de consiliul de coroank Ferdi-
nand, indemnat de I. I. C. BrAtianu, a c'autat sit conving5, In dimineata
zilei de 4 ianuarie 1926 pe sefii opozitiei s5, se ralieze liberalilor. Dac5, Maniu
si Mihalache nu au dat un r5,spuns precis, apoi Iorga a declarat cth va
protesta In fata parlamentului"5. In dup5, amiaza aceleiasi zile, s-a deschis
parlthmentul. Dup5, expunerea actului de renuntare a lui Carol la dreptu-
rile si prerogativele de membru al faMiliei regale si de principe mostenitor
al ROminiei si apoi a proiectului de lege privitor la statutul familiei regale
si de recunoastere a princepelui Mihai ca mostenitor al tronului, au
avut loc discutii care au relevat faptul ca opozitia, in general, nu era de
acoid cu indepArtarea lui Carol de la tron, deoarece in felul acesta pierdea
speranta venirii la putere6. Partidele national si t5,ranesc s-au abtinut de
la vot, crezind ca prin aceasta vor impiedica adoptarea hotgririlor luate
la 31 decembrie 1925. In fond insa, ere nu an facut altceva decit s5, usureze
ratificarea acestora. Iorga s -a declarat impotriva actului de renuntare,
arItind ca partidul national intelege totusi ,,a sprijini cu loialitate coroana
impotriva unui guvern care,- preocupat de ilzbunkile sal t3i a compli-
cilor sa,i ascunsi, n-a prevgzut mimic, care n-a luat nici o m5,sura, pentru
a impiedica nenorocirea de azi, ce atinge gray prestigiul dinastiei"7. Miha-
1 Arhiva centralA a Institutulul de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2250.
2 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 82.
3 La aceste Intrevederi au luat parte fratii Bratianu, Al. Constantinescu, I. G. Duca
si G. Mirzescu (Rorninia", nr. 660 din 4 ianuarie 1926, p. 4).
4 Arhiva ,centralA a Institutului de istorie a paftidului. C. Argetoianu, op. cit.,
partea a V I -a, vol. V, f. 2267.
5 Loc. cit., f. 2268.
Monitorul oficial", nr. 41 din 11 februarie 1926, p. 1123 $i urn,
7 Loc. cit., p. 1132.

www.dacoromanica.ro
44 TH. NEc8A. 6

lache, facind o declaratie in. numele partidului t5,r5,nesc, se ridid, si el Impo-

triva partidului liberal, Mr& a.pomeni ins5, de chestiunea Carol, deoarece
inc a, sovaial.
Dup6 sedinta din 4 ianuarie 1926 a Adunkii deputatilor, Maniu
a facut o declaratie reprezentantilor presei, cu care prilej spunea : Nu
cred c5, chestiunea succesiunii la tron trebuie atras5, intre problemele vietli
politice. Prin hotkirea adusa, on care ar fi lost anterior pkerile personale,
chestiunea s-a rezolvat in mod indiscutabii"2.
Dad, in privinta renuntkii lui Carol la tron au existat in sinul opozi-
lid uncle pkeri contradictorii, apoi fruntasii partidelor national si t50.-
nese, de comun acord s-au impotrivit in §edinta Adun'arii deputatilor
si Senatului din 4 ianuarie la instituirea unei regente3. Maniu impreunA
cu dr. Lupu luaserg cuvintul impotriva inceregrii lui I. I. C. BrAtianu de
a-gi institui o regent5, supusa. : de altfel Maniu iqi exprimase chiar in dimi-
neata aceleiasi zile, la palat, fat5, de Hiott, psarerea ca regenta ar fi inuti15,4.
In realitate, Maniu era nu atit impotriva regentei, cit impotriva compo-
nentei acesteia, deoarece, pe linga printul Nicolae urmau sa devin5, regenti
patriarhul Miron Cristea care inclina spre BrAtieni si G. Buzdugan, fostul
presedinte al Inaltei curti de casatie gi fruntas al partidului
Argetoianu remarca in memoriile sale ea, chestiunea Carol" deve-
nise problema central a politicii rominesti. Oamenii politici iii partidele
au fost supusi unei not elasificki i socotiti apti sau inapti pentru guver-
nare, dup5, cum puteau fi sau nu fi bAnuiti c5, ar favoriza o eventual5, reve-
nire a printului Carol"5.
Astfel se explic5, faptul ca fruntasii partidului national, care se abt,i-
nuser5, de la votarea renuntarii lui Carol la tron si la instituirea unei regente
s-au adunat la 5 ianuarie si au lansat o motiune, declafind chestiunea
renuntkii principelui Carol ca transaa gi definitiv InchisVe. Tot cu scopul
restabilirii increderii familiei regale in partidul national, care &Ouse la
inceput dovad5, de uncle simpatii fat5, de Carol prin atitudinea lui Iorga
in parlament, Argetoianu viziteaza, a doua zi pe Hiott pentru a-i transmite
lui Ferdinand ca coroana nu avea un instrument politic mai Leal si mai
devotat ca partidul national"7. Hiott it sfaluieste ea, in vederea succe-
siunii guvernamentale in momentul acela, numai regina putea fi consul-
tafg, c5,ci Ferdinand se gasea deja sub influenta ei si a lui I. BrAtianu. In
audienta din 7 ianuarie, Argetoianu este informat ca Maria urma s5, devin5,
regent5,, deoarece Bratianu ti f5,gAduise el lista regentilor va fi modifi-
cata la momentul oportun" (in sensul inlocuirii printului Nicolae) ; a urmat
apoi o discutie privitoare la posibilitatea venirii partidelor national si Ora-
nesc la putere. Argetoianu ti ar5,ta, ca singura dificultate in formarea unui
1 Monitorul oficial", nr. 41 din 11. februarie 1926, p. 1133.
2 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2307.
3 Alonitorul oficial", nr. 41 din 11 februarie 1926, p. 1140-1143.
4 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 86.
5 Arhiva central a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2331.
6 Loc. cit., f. 2313.
7 Loc. cit., f. 2356.

www.dacoromanica.ro
1 CRIZA. DINASTICA. DIN 1926 -1959 45

guvern national-tgrgnesc rezidg in rivalitatea existents deja intro Maniu

si Iorga in privinta presedintiei, atit a partidului national, cit si a unui
viitor guvern,
0 data ce Carol fusese indepgrtat de la tron si I. I. C. Bratianu iii
consolidase influenta fn sinul familiei regale, el a crezut CI nu va mai intim-
pina dificultgti in guvernarea sa. Dar insuccesul sau de la inceputul anului
1926 in alegerile comunalel, it fgcu sa fie mai prevazgtor. De aceea, plgnui
ea in. eventualitatea pgrasirii puterii s5, injghebeze un guvern paravan
care sa asculte de el. Incercarea lui de .a aduce la putere un astfel de guvern
paravan condus de gen. Prezan epind2, el s-a gindit sa schimbe metoda
si sa caute sa desfacg intelegerea dintre partidele national si taranesc. De
aceea, liberalii au incercat 1ntii, dar FAA, succes, sa se apropie de fruntasii
partidului national, iar apoi an venit cu propunerea neacceptatg de
altfel de opozitie a formgrii unui guvern national-taranesc, sub Con du-
cerea lui Stirbey, omul lui I. I. C. Bratianus. Deoarece mandatul sau
parlanientar expira si trebuiau sa aibg loc not alegeri, I. I. C. Brgtianu
facea eforturi vadite, prin inter mediul lui Ferdinand, sa alcgtuiasa
un guvern in a carui componentg sa intre si unii oameni de-ai sgi. Esuarea
ultimei inceregri a lui I. I. C. Bratianu de a atrage pe unii fruntasi natio-
nail si tgfanisti si de a forma un guvern prezidat de tirbey, gasea pe libe-
rali intr-un serios impas.
Incercgrile unor fruntasi ai partidului national, intro care Maniu
si Iorga, de a se apropia de rege si in felul acesta de a capIta puterea
fgrg concursul liberalilor, se soldase cu unete rezultate promitgtoare.
Argetoianu relateazg ca in audienta sa la rege din 5 februarie 1926, acesta
i-a spus urmatoarele : Vreau sa them la putere partidul national si
ass fi foarte multumit data s-ar putea forma un guvern in colaborare si cu
tgranistii"4. Tot Argetoianu este asigurat mai tirziu de I. Stircea, maestrul
de ceremonii al curtii regale, ca incg cu 15 zile inainte de demisia lui
Brgtianu, regale 1-a insgrcinat sa previe pe Maniu cg-1 va chema la
putere"5.
Vgzind ca fruntasii partidului national cgrgtaserg asigurgri de la
Ferdinand ca li se va da succesiunea guvernamentala in colaborare cu
tgrgnistii, I. I. C. Bratianu nefiind Inca sigur pe un viitor guvern Averescu,
s-a gindit sa -1 atragg pe Maniu de partea sa, mai cu seams ca avea nevoie
de un sprijin serios in vederea trecerii prin parlament a unei not legi
electorale. De aceea, conducgtorul partidului liberal a insgreinat pe
Tancred Constantinescu, omul de mare incredere al Bratienilor", de a
duce tratative cu acesta. n intrevederea avuta cu Maniu, T. Constan-
tinescu a cautat sa atragg pefruntasul ardelean, cerindu-i sa nu fats greutgti
in ceea ce priveste noua lege electora15, si s5, o sustie in parlament, caci
dupg cum remarca acesta ea va fi aplicatg de pirtidul national, deoa-
1 Aurora", nr. 1300 din 8 martie 1926, p. 1.
2 Cuvintul", nr. 346 din 1 ianuarie 1926, p. 1.
8 Epoca", nr. 8 din 10 februarie 1926, p. 1.
4 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea a
V I -a, vol. V, f. 2375.
5 Lee. cit., f. 2379-2380.

www.dacoromanica.ro
46 TH. NECI3A 8

rece succesiunea guvernului va este asiguratar o §tiu si jag, de ce

trebuie sa cadem de acord"1 . intelegerea a euat dat Rind faptul ca Maniu
nu putea admite sa sustie noua lege electorala, care urma F36, dea avantaje
considerabile partidului de la putere, in cazul de NO, celui liberal. De
asemenea, el era §i prea sigur cá regele 11 va sustine in continuare, acor-
clind succesiunea puterii partidului national §i de aceea s-a gindit sa face
in a§a, fel ca In viitoarele alegeri sa nu mearga nici cu tarani§tii. Cu toate
ca la 17 martie 1926, Maniu capatase din partea delegatiei permanente a
partidului national depline puteri de a incheia un acord cu partidul
taranesc in vederea preluarii puterii, el a cautat sa taraganeasca lucrurile
mai departe, introducind un element nou in discutie, fuziunea ambelor
partide2. Atunci frunta§ii tarani§ti care urmareau sa parvie cu orice pret
la putere pentru a beneficia de eft mai multe avantaje, au incercat 864
santajeze pe Maniu, lasind impresia ca s-ar intelege cu Averescu. Pe de
alta parte §i Averescu care urmarea acela0 lucru, neaspirind insa decit
la formarea unui guvern paravan al lui Biatianu, vazind ca acesta nu se
gindea deocamdata 0, se inteleaga cu el, a cautat santajeze, anuntind
ca in viitoarele alegeri va merge alaturi de partidul taranese3.
I. I. C. Biatianu, vazind ca mandatul sau parlamentar se apropia de
sfir§it i vrind cu orice pret s'a," lase in local sau un guvern credincios, a
inceput sa lucreze in acest sons in eel Mai mare secret. Dupe uncle intre-
vederi cu Al. Constantinescu, In ajunul demisiei guvernului s-a pus la
tale ministerul Averescu"4. Imediat dupe aceea, I. 1. C. Bratianu s-a
dus la Ferdinand §i dupe ce a invocat pactul incheiat pentru indepar-
tarea printului Carol, a declarat regelui ca un guvern national sau national-
taranesc ar pregati readucerea surghiunitului si i-a fortat pine°. 0
data ce succesiunea guvernamentala era aranjata prin asigurarea venirii
la putere a unui guvern condus de Averescu, care era impotriva reintoar-
cerii lui Carol in tare, I. I. C. Bratianu i§i da in lini§te demisia la
27 martie 1926.
A doua, zi incep consultarile numai de forma, in vederea formarn
unui nou guvern, deoarece Ferdinand, sub influenta lui I. Bratianu,
parasise gindul de a aduce partidul national la putere. Totu§i, fiind lucre-
dintati ca li se va da puterea, Maniu, Iorga, Argetoianu §i Mihalache
a-vusesera deja o convorbire intro ei in vederea aleatuirii unei liste minis-
teriale. La aceasta convorbire au vent mai tirziu §i alti frunta0 nationali
§i tarani§ti. Foarte sugestiv descrie Argetoianu aceasta intrevedere, in
care fiecare frunta§ national sau taranist a cautat sa obtina un eft de
mic avantaj. El arata urmatoarele : Ne-am aflat intr-o adevarata atmos-
fera de Mei. Ca sa satisfacem toate poftele ar fi trebuit sa dispunem de
30-40 de portofolii §i tot atitea subsecretariate de stat"6.
1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2400-2401.
Loc. cit., f. 2413.
3 Loc. cit., f. 2385.
4 Loc. cit., f. 2450.
5 Loc. cit., f. 2451.
6 Loc. cit., f. 2428.

www.dacoromanica.ro
9 CRIZA DINABTICA DIN 1926-1930 47

Itegele, influentat de I. I. C. Bratianu, a insareinat Ins la 30

martie pe Averescu sit formeze un nou guvern, care era deja aranjat mai
dinainte de fruntasul liberal. Ca sa dea aparenta ca ar avea si el un euvint
de spus, Ferdinand a cerut lui Averescu sa colaboreze cu partidul national,
desigur numai in mod formal. De fapt, I. I. C. Bratianu avusese grija,
sa provoace din vreme o spartura in rindurile fruntasilor partidului national,
atragind de partea sa dupa, 0. Goga si un grup format din V. Goldin,
I. Lapedatu si I. Lupas, care au intrat in guvernul Averescul.
Dupg, ce guvernul condus de Averescu a votat noua lege electorala
de tip fascist, el a dizolvat parlamentul liberal si a trecut la pregatirea
alegerilor, care trebuiau sa alba loc in mai 1926. In preajma acestor alegeri,
cartelul anterior intre nationali $i taranisti se desfacuse. In partidul
national erau acum mai multe grupari, ca cea a lui Argetoianu, care
daca Inainte de venirea guvernului Averescu la putere inclinase spre
liberali, sperind ca va veni la putere, voia acum o noua intelegere cu
Acestuia i s-a alaturat imediat si grupul lui Iorga. In opozitie
cu acestia era grupul din jurul lui Maniu care, stand in espectativa, nu
stia Inca ce cale sit urmeze, nevrind insa, deocamdata sa incheie o
noua intelegere cu partidul taranesc2. Argetoianu ne semnaleaza, ca, in
afara de gruparile mentionate, mai erau intrigariile unui grup de ardeleni
cu Vaida in frunte, care trata Cu guvernul"3. Desigur ea, I. Bratianu,
cautind sa, atraga de partea sa si alti fruntasi ai partidului national, a
facut in asa fel ca Goldi§ sa is contact cu Vaida, Lugosianu $i A. Dobrescu,
spre a trata alaturarea acestora politicii Jiberale. Dar actiunea ulterioara,
a grupurilor lui Vaida si Goldin, care cautasera sa atraga si pe Maniu de
partea Batienilor, a esuat, cu toate ca i se oferise acestuia, de cittre
Averescu, doua, locuri in guvern si 32 in parlament. Desigur ca s-ar
fi ajuns la o intelegere, daca Bratianu nu si-ar fi dat seama din timp
ca, o data 1VIaniu patruns in guvern, ar fi lucrat febril pentru acaparar ea
puterii si, posibil, pentru revenirea lui Carol in tara. De aceea Goga,
din insarcinarea lui I. I. C. Thatianu, a torpilat aceste tratative4.
Alegerile din mai 1926 cum era si de asteptat au dat cistig
de cauza, guvernului Averescu, sustinut de liberali. Partidul poporului
a reusit sa °Mina 52,9 % din. voturi si a capatat 292 mandate in parla-
ment. Desi partidul liberal nu obtinuse decit 7,2 % din voturi, totusi
I. I. C. Bratianu continua sa impung linia sa in viata politica. Opozitia,
era redusa la neputinta, cartelul national-taranese neobtinincl decit
27,7 % din voturi, adica 69 mandate.
Dupa, alegeri au continuat mai departe frictiunile dintre diferitele
partide ale claselor dominante, care urmareau fiecare sa parvie la putere
pentru a se bucura de avantajele ce le oferea aceasta. Daca, acum Maniu
isi schimbase gindul, urmarind daca nu o fuziune cu taranistii, dar cel
putin momentan o colaborare eft mai string pentru combaterea politicii
1 Neamul rominesc", nr. 76 din 2 aprilie 1926, p. 4.
° Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. G. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. V, f. 2454 si urm.
3 Loc. cit., f. 2464.
4 Loc. cit., f. 2465.

www.dacoromanica.ro
48 TH. NEO3A 10

anticarliste a lui I. I. C. Bratianu, apoi Iorga §i Argetoianu nu prea erau

de acord cu o fuziune, deoarece tarani§tii urmau ca capete, In cadrul
noului partid, prea multe drepturi in comparatie cu ei §i partizanli lor.
Aceste divergente au dus la o rupture definitive In cadrul partidului
national dintre Maniu §i Iorga. Ie§irea lui Iorga din partidul national
are loc la 10 octombrie, and acesta din urma adresInd o scrisoare frun-
ta§ului ardelean, 11 anunta ea va urma o politica separate. Totodata
adreseaza catre tarn §i un manifest demagogic prin care ataca partidul
national, iar in cadrul unei intruniri, organizeaza un alt partid national'.
Ruptura aceasta se cristalizase de fapt Inca din august, chid se duceau
tratative pentru in.cheierea unei intelegeri intro partidele national §i
taranesc, in vederea alegerilor partiale din septembrie. 0 data Incheiata
aceasta intelegere, spre sfir§itul lui septembrie 1926, s-a trecut la o adeva-
rata fuziune, neacceptata de Iorga, care erea In locul partidului poporului,
al doilea partid puternic In vederea rotativei guvernamentale.
Iorga Intre timp, care se certase cu Maniu §i avea frica de populari-
tatea tarani§tilor, cautase a se apropie de liberali2, sperind ca In eventua-
litatea unei schimbari a guvernului Averescu, va putea sa fad, parte
dintr-un nou guvern. De§i era categoric impotriva fuziunii dintre partidele
national §i taranesc, Argetoianu a ramas deocamdata alaturi de Maniu,
IncereInd sa-1 atragg de partea politicii lui I. I. C. Brgtianu, pentru
a-i izola In felul acesta pe tarani§ti. Totu§i, convorbirile lui Argetoianu
cu dr. C. Angelescu §i L. Moldoveanu §i negocierile-duse In vara cu V. Bra-
tianu, In vederea unei fuzionari sau numai a unei colaborgri de guvern
intre partidele national §i liberal, nu due la nici un rezultat3, deoarece
Maniu, care admitea posibilitatea revenirii lui Carol in tare, voia sa is
puterea singur. De altfel acesta, conchizind arata : in asemenea condi-
tiuni mai poate cineva pretinde sa ma arunc in bratele lui Brgtianu, ele
insa§i foarte §ubrede dupg cite §tiu"4.
Ajuns insa la putere, Averescu a inceput a se indeparteze de
I. I. C. Bratianu, plan-uind ca trapreung cu regina Maria §i *tirbey
sa schimbe regenta, formats din printul Nicolae §i oamenii liberalilor,
patriarhul Miron Cristea §i G. Buzdugan. Argetoianu arata in memoriile
sale ca I. G. Duca i-a spus, cu prilejul unei convorbiri din toamna lui
1926, ea regina e mai hotarita ca oricind sa devina regenta". Averescu
nu era Ins de acord ca regina a devina regenta unite, cum dorea aceasta
§i cum fusese intelegerea intre ei. De aceea, in ascuns de Bratianu a egutat
sa se inteleaga cu ea ca, in eventualitatea schimbarii regentei, sa
tirbey regenti. Lovitura aceasta care trebuia data lui
cloying §i el §i
Bratianu a e§uat.
De§i dupe instalarea guvernului Averescu, se cautase la Inceput
indepartarea din armata a acelor ofiteri care simpatizau cu o reintoarcere
1 Neamul romInesc", nr. 123 din 11 octombrie 1926, p. 1.
2 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 138. Iorga a intrat In contact cu L Bratianu la 20 iunie
1926 prin G. Bratianu §i dr. A. Ionescu In vederea unei eventuale colaborari.
a Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. I, f. 31 *i 193-194.
4 Loc. cit., f. 81.

www.dacoromanica.ro
11 CRIZA DINASTICA. DIN 1928-1930 49

a lui Carol, totusi curentul carlist crestea tot mai mult, chiar in cadrele
armateil. De altfel, Argetoianu aratl cl partizanii carlismului, care
deveneau tot mai numerosi, imbAtau lumea vorbindu-i de intentiile
printului (Carol), care urea nu numai sa domneasca, dar si sa guverneze
i s/ puny caplt desfriului partidelor"2. Intr-adev6r, dupiti cele constatate
In Paris, de Al. Cuzin si I. Sin-Georgiu, fruntasi ai partidului national
condus de Iorga, Carol era hotkit s/ so inapoieze sa -si valorifice drep-
turile, avind multiple si serioase leglturi in Rominia"3. De altfel, generalul
Dumitrescu-Turcu, comandantul corpulni de armatl din Craiova, discutind
cu generalul I. Girlesteanu, unul din confidentii lui Argetoianu, despre
posibilitatea intoarcerii lui Carol, arata cl majoritatea ofiterilor ar
vedea cu ochi buni aceast6 inapoiere"4.
Intro time, boala regelui se agravase. Cum Averescu se deplrta
tot mai mult de Br /liana, avind aliati pe reging i pe B. Stirbey, frun-
tasul liberal a clutat s, previnl situatia ce s-ar fi ivit in eventualitatea
mortii regelui si care 1-ar fi ggsit izolat. De aceea, sfatuieste mai intir
pe 0. Goga, ministrul de interne, sá trimita, un emisar in strlinitate,
la Carol, pentru a-i face unele propuneri si a-i afla eventual planurile.
Argetoianu nu ne dezvaluie ins ce contineau aceste propuneri, dar stirn
ea, ele nu au fost acceptate de Carol, deoarece nu voia BA aiba, de-a
face cu un guvern condus de politicienii care-1 dedese peste granita"3.
Deoarece Argetoianu vedea cá Averescu, grin intrarea sa in regenta
alaturi de regin/ i Stirbey, urrnarea introducerea unei dictaturi, a luat
initiativa de a cauta o apropiere intre liberali fi partidul national-tkanesc ;
in memoriile sale, el motiva aceast/ actiune ca avind scopul prevenirii
dezastrului ce 1 -ar putea provoca amestecul militarilor in criza dinasticI"6.
Apropierea dintre cele doul partide urma sa, fie Marta. de Argetoianu
pe platforma unei impacari cu Carol. Intrevederile lui Argetoianu cu
Maniu si I. Bratianu nu dau rezultate. Maniu era de acord cu aducerea
lui Carol in tarn, insg, I. I. C. Bratianu nu acceptl aceast6 solutie7,
bazindu-se pe faptul el in sinul partidului national-tk6nesc nu exista
o unitate de vederi in problema intoarcerii lui Carol. El chiar i-a declarat
lui Argetoianu c/ nu crede in. posibilitatea unei asemenea aliante",
deoarece la national taranisti slut dou'l curente : targnistii inclinl spre
o formull MIA Carol, pe cind nationalii sint carlisti"8.
Argetoianu vAzind ca, aceastl intelegere nu este posibilg, s-a gindit
atunci c6 eventual s-ar putea ajunge la o intelegere intre cele doug partide,
pe baza unei formule fara. Carol 9. Nici aceastg, intelegere nu s-a realizat,
I. I. C. BrItianu impunindu-i la sfirsitul lui noiembrie 1926 lui Ferdinand
1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, cutia 63, dos. 32.
2 Arhiva centralii a Institutulul de istorie a partidului. C.Argetoianu, op. cit., partea a VII -a,
vol. I, f.228.
3 Loc. cit., f. 224.
4 Loc. cit., f. 226.
5 Loc. cit., f. 225.
6 Loc. cit., f. 234.
7 Loc. cit., f. 243 si urin.
8 Loc. cit., f. 254.
9 Loc. cit., f. 252.
c. 2324 www.dacoromanica.ro
50 TA. NEC8A. 12

sa trimita o scrisoare guvernului Averescu, scrisoarea prin care suveranul

stkuia asupra hotkirilor din 4 ianuarie, socotite definitive" 1. In felul
acesta nu se mai la,sa nici o speranta, partidului national-taranesc de a
prelua puterea. La 8 zile dupa, ultima convorbire cu I. I. C. Bratianu,
Argetoianu mai face o ultima incercare pe lfllga frunta§ul liberal. El rela-
teaza, urmatoarele: Mi-am dat seama ca Bratianu nu voia in realitate
nici o inteleere cu national-targni§tii, ca, era hotkit sa joace singur partida
§i ca formulele pe care mi le daduse, mi le daduse ca 0, nu ma, refuze, cu
convingerea ca, nu vor fi gasite suficiente" 2.
In perioada cind Argetoianu facea sfortki pentru a apropia pe
liberali de national-tkani§ti, se producea fuziunea care a dat na§tere
partidului national-tilr6nese. Argetoianu dezvaluie in memoriile sale cum
dr. Romalo, carlist convins, a t6inuit gravitatea bolii regelui, anuntind-o
numai lui Maniu. Din acel moment, Maniu a tablat pe moartea regelui
Fiti a facut imediat fuziunea cu tarani0ii, pe baza sugestiunilor lui Romalo

ca sa, poata pure la momentul oportun, un partid puternic la dispozitia

printului Carol" a. Dar §i I. I. C. BrAtianu, aflind din alte surge de caracterul
yi stadiul bolii regelui, a putut se is masuri de prevedere. Intelegerea care
fusese initiata, de Argetoianu era facut6 tocmai cu scopul de a atrage pe
national-tarani§ti de partea liberalilor. Ea Wed a quat, din cauza intran-
sigentei liberalilor, care nu admiteau reintoarcerea lui Carol, §i din cauza
national-tafani§tilor, acum suficient de puternici pentru a combate linia
politica anticarlistg a lui I. Bratianu.
Maniu, wind se ajunga, eft mai repede la putere, a inceput in prima
parte a lui decembrie 1926 tratative cu Averescu, in vederea incheggrii
unui bloc antiliberal, §i chiar a unei eventuate guvernari comune.
In aceemi vreme. I. I. C. Bratianu a eautat se §i apropie pe unu
fruntmi national-OraniOi kSi a combate o eventual colaborare dintre
Maniu §i Averescu ; el s-a g'indit la formula unui .guvern national"4,
adiel la o formatie ministerial de coalitie, eredineioasa lui, care 0, face
alegerile. Propunerile lui I. I. C. Bratianu sint refuzate de Maniu §i de
ceilalti frunta§i nationali. Atunci privirile sint indreptate spre frunta§ii
tarani§ti. I. G. Duca reu§e§te sa-1 atrag'6, in ianuarie 1926, pe dr. Lupu
de partea liberalilor b, grupul lui reu§ind sa creeze un nou partid triAnesc
la Inceputul lui martie 6.
Deoarece Averescu, daca, ar fi ajuns in regenta., ar fi devenit extrem
de periculos pentru I. I. C. Bratianu, acesta a inceput se lucreze fn sensul
unei inlocuiri a guvernului care incepuse sa, se dep`drteze de el. La 18
aprilie 1926, in cursul unei convorbiri cu Argetoianu, frunta§ul liberal
cerind ajutorul acestuia fn actiunea de inlocuire a guvernului, i-a declarat :
Averescu va incerea fn ultimul moment sa, puie mina pe conducerea
statului, sub o forma, oarecare. Formula import putin,oricare ar fi, ea va
1 Arhiva central' a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea.
a VII-a, vol. I, f. 254.
2 Loc. cit., f. 302.
3 Loc. cit., 1. 265.
4 Loc. cit., 1. 403.
5 Cuvintul", nr. 671 din 29 ianuarie 1927, p. 4.
6 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 184.

www.dacoromanica.ro
13 CRIZA DINASTICA. DIN 1026-1930 51

Insemna clicfatura generalului". Nu vedea ca solutie decit schimbarea

cit mai repede a guvernului". E indispensabil a declarat Bratianu
WA fiu eu In fruntea guvernului la moartea regelui"1. Referindu-se la situatia
politica din primele luni ale anului 1926, Iorga mentioneaza ca, in.tr-adevar
Averescu era considerat ea fiind stapin pe situatie §i ca liberalii regrets
ea 1-au adus la putere 2.
Intr-adevar, Averescu, care la 4 ianuarie 1926 fusese contra lui
Carol, acum intrase in legatura cu fostul mo§tenitor, prin colonelul Mano-
lescu, pentru a discuta asupra formei intoarcerii lui 8. In caz ca planul
lui de intrare In regenta, Impreuna cu Maria si tirbey ar fi e§uat, ceea ce
de altfel s-a si 1ntimplat datorita lui I. I. C. Bratianu atunci Averescu
ar fi putut totu0., prin revenirea lui Carol in tar* sa ramina la putere.
La 1 iunie, acesta fi marturisea lui Iorga ca Inca mai dinainte a banuit
o intriga liberals. Lind regele era mult mai ran de i se a§tepta moartea
din moment In moment, el, Averescu, a avut o IntI.lnire cu Bratianu, care
nu simtea nevoia ministeriului national. Aceasta pentru ca §i-1 credea
Infeudat. Acuma nu i-au placut anumite atitudini §i s-a decis sa.-1
sacrifice" 4.
Yazind ca, Bratianu face tot posibilul pe lInga, rege pentru a-1 Inlocui
cu un guvern de tranzitie a§a-zis national, qi ca Maria impreuna cu tirbey
lucrau in ascuns pentru a-i bara drumul sere regenta, Averescu nu numai
ca a cautat sa se apropie de frunta§ii national-taranisti, dar §i-a curatit
guvernul de mini§trii care erau credincio0 Bratienilor 5. Astfel, in martie
1927, I. Lapedatu, ministrul finantelor, a fost silt sa, demisioneze, iar
politica financiara a guvernului urma sa fie condusa, de M. Manoilescu,
simpatizant al fascismului, until dintre cei care an ajutat efectiv lui Carol
sa se reintoarea in Rominia 6.
Eforturile lui Averescu de a se intelege din non cu national-taranistii
an ramas fara rezultat, cad ace§tia urmareau ca i i ei sa is puterea. De
aceea, frunta§ii national-tarani0i an Inceput, o data en venirea anului
1927, sa fluture mai insistent ideea reintoarcerli lui Carol, lulnd chiar con-
tact cu acesta 7. Yn cadrul agitatiei pe care o facea, comitetul P.N.T., ill
urma unei §edinte din 31 ianuarie 1 februarie, unde s-a discutat criza
clinastica, (la un comunicat prin care socoteste ca se impune revizuirea
pe tale legala a actului de la 31 decembrie 1925 si 4 ianuarie 1926" 8. De
altfel, §i Mihalache, en eiteva zile mai inainte, arata la congresul coopera-
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea a
VII-a vol. I, f. 368-369.
2 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 191.
8 Dreptatea", nr. 26 din 16 noiembrie 1927, p. 3. Col. Al. Manolescu se Intoarce la
16 decembrie 1926 de la Paris, aduclndu-i lui Averescu o scrisoare de la Carol, care nu accepta
propunerile acestuia.
4 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 219.
5 Ibidem, p. 220.
6 Viitorul", nr. 5496 din 29 iunie 1926, p. 3. Inca din iunie 1926, acesta dupa dispo-
zitiile lui Averescu, care In ascuns se Indeparta de Bratianu, urmarind s5 ajunga regent, a con-
tractat In Italia un Imprumut de 200 milioane lire italiene.
7 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 197. La 4 aprilie 1927, Madgearu fi spune lui Iorga ca tArA-

n4til aveau legaturil cu printul printr-un medic francez, care se oferise a-1 trata pe rege".
8 Cuvintul", nr. 675 din 3 februarie 1927, p. 4.

www.dacoromanica.ro
52 TS. NEC I. 14

tivelor si bancilor populare, tinut la Craiova la 24 ianuarie, ca principiul

monarhiei constitutionale este mai asigurat prin revenirea printului Carol,
deeit printr-o regenta de 13 ani, care de fapt pune un partid politic pe tron"1.
I. I. C. Bratianu, prin C. Hiott, taut/ sa-1 convinga pe Ferdinand
sa i cearA demisia lui Averescu 2. Propunerea lui I. I. C. Bratianu ca gene-
ralul Prezan sa fie desemnat ca succesor nu a fost aeceptata de rege,
deoarece Mafia Ii impusese acestuia Inca mai dinainte, ca viitorul guvern
sa fie format de B. Stirbey, sperind ea In felul acesta sa ajunga regenta 3.
De altfel, mai tirziu C. Hiott i-a povestit lui I. I. C. BrAtianu ea regina,
intervenind pe ling/ Ferdinand I-a determinat sa se hotarascA pentru
Stirbey" 4.
incercarea reginei ins/ a esuat, clei B. Stirbey in care Maria isi pusese
toata energia ca -i va face loc in regenta a preferat sa asculte de BrAtianu 5.
La 4 iunie 1927, Averescu fiind silt sa demisioneze, regele, la sugestia
reginei, 1-a insarcinat pe B. Stirbey sA formeze un nou guvern 6. De fapt
acest guvern venit la putere si cu aprobarea lui I. I. C. Bratianu, urma sa
fie in conceptia fruntasului liberal, numai un guvern de scurta, durata, care
prin efectuarea unor noi alegeri, sa aduca pe liberali la putere. I. I. C. Bra-
tianu aranjase in secret cu Stirbey, tr.ca dinainte, ca sa caute sa atraga
in guvern pe unii fruntasi national-taranisti, pentru ca altfel sa linisteasca
opinia publicA si sa arate ca Intr-adevar toate partidele participa la aceasta
formatie ministerial/. Maniu, Mihalache si ceilalti fruntasi ai P.N.'S., crezind
ea puterea lui I. I. C. Bratianu scazuse si ca regele isi impusese singur
vointa de a se forma un guvern de coalitie sub conducerea lui Stirbey,
au cautat sa dea pentru acest guvern pe M. Popovici, Gr. Lillian, P. Halipa
si Sever Dan.
Vazind ca delegatii national-taranisti nu au Mei o putere in guvern,
Maniu, deli urmarea BA inlesneasca venirea lui Carol In tarn, taut/ acum
sa ajunga la o Intelegere cu I. I. C. Bratianu, avind cu acesta o Intrevedere
la 18 iunie'. Deoarece ins/ Mihalache, care Intre timp iqi daduse seama ea
numai o reintoarcere a lui Carol ii va aduce la putere pe national-taranisti,
1-a amenintat pe Maniu ca, In cazul unei Intelegeri en I. I. C. Bratianu,
taranistii vor iesi din partid, tratativele an fost Intrerupte 8. Din cauza
ea national-tAranistii se opuneau la tinerea unor noi alegeri, care ar fi
schimbat parlamentul averescan favorabil lor, I. I. C. Bratianu a grabit
eaderea guvernului Stirbey Inainte de moartea regelui. La 21 iunie
,
1 Arhiva central/ Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. I, f. 486.
2 Loc. cit., f. 423.
3 Loc. cit., partea a VI-a, vol. IV, f. 1676. Se arata ca B. Stirbey care voia sa ajunga
In capul guvernului p4ea Inca pe aceasta uoua cale cu sfiala. Se multumise cu o aluzie in coloc-
N iile sale intime cu regele $i cu regina, aluzie ceva mai apasatA fats de regina, cAci altfel nu s-ar
pricepe interven%ia et brusca in iunie 1927, chid a obtinut pentru dinsul succesiunea lui Averescu
impotriva vointei lui Bratianu, care sustinea pe Prezan".
4 Loc. cit., partea a VII-a, vol. I, p. 445.
5 Loc. cit., partea a VI-a, vol. VII, p. 698.
9 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 222.
7 Inainte", nr. 3 din 23 iunie 1927, p. 1.
8 Arhiva central/ a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. I, f. 482-483.
www.dacoromanica.ro
15 CRIZA DLNASTICA DIN len -1930 53

dupa cum fusese stabilit dinainte, de eornun acord cu Bratianu Arge-

toianu demisioneaza, provocind criza guvernamentala. Cu toate ca regina,
care nu parasise Inca gindul de a ajunge in regenta, s-a opus de a i se
acorda lui I. Bratianu mandatul de a forma noul guvern, totusi acesta
reuseste sa preia puterea, dat fiind faptul ca regele era pe moarte 1.
Guvernul format la 22 iunie 1927 de I. I. C. Bratianu cuprindea
pe linga unii fruntasi liberali ca I. G. Duca, V. Bratianu, dr. C. Angelescu,
I. Incu let, I. Dumitriu, G. Tatarescu, §i politicieni apropiati acestora ca
C. Argetoianu, L. Mrazec, St. Popescu2, Lapedatu si dr. Lupu, ce facusera
parte si din anteriorul guvern, precum si altii 3. Imediat s-au luat masuri
pentru tinerea eft mai urgent& a alegerilor, caci starea regelui era deosebit
de ingrijoratoare, putind muri in orice moment si rasa astfel componenta
parlamentului neschimbata. De altfel, un contemporan marturiseste ca
moartea lui Ferdinand s-a intimplat inainte de 20 iunie, dar decesul regelui
a fost ascuns 34 de ore, pentru a se putea constitui parlamentul liberal
§i ca sa se impiedice adunarea Camerelor averescane. A fost o nenorocire
ca manopera a izbutit, pentru ca parlamentul eel vechi ar fi rechemat
pe printul Carol" 4. Alegerile, facute in mare graba, de I. G. Duca, ministrul
de interne, secundat de generalul Davidoglu, comandantul jandarmeriei,
au dat o mare majoritate partidului liberal, care a obtinut 61,7 % din voturi5.
Stapin pe situatie, I. I. C. Bratianu a luat imediat toate masurile
de prevedere pentru a preintimpina o eventual reintoarcere a lui Carol
in tarn. Astfel, printr-un ordin al clirectiei generale a Sigurantei statului
se recomanda element° destoinice si patrunse de simtul datoriei pentru a
fi detasate la frontiers ", care sa vegheze ca fostul principe mostenitor sa
nu se reintoarca 6. Cu toate masurile luate, curentul asa-zis carlist, cresteai
tot mai mult in intensitate in cadrele ofiteresti 7. Pentru a lovi in aeest
eurent, I. I. C. Bratianu insceneaza o lovitura prin care sa arate opiniei
publice ca din strainatate Carol complota, rurnarind sa revie in tarn. In
noaptea de 23 spre 24 octombrie 1927, venind din strainatate, M. Manoi-
lescu, fost subsecretar in guvernul Averescu, este arestat pe motiv cs
asupra lui s-a gasit o serisoare a lui Carol, care ar fi fost compromitatoare,
deoarece acesta anunta partizanilor sai, intentia de a reveni in tai a" 8.
Iorga arata de altfel, ea aceasta afacere nu era deck o inscenare ridicola" 8.
Dupa ce Manoilescu a fost arestat, Bratienii au aranjat cu Curtea Martiala
ca acesta sa fie condamnat pentru ca astfel sa se dea o lovitura carLismului ;
Argetoianu constata ca aceasta actiune a Bratienilor nu va rrunine necu-
1 Arh.va centralit a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit.
partea a VII-a, vol. II, f. 559.
2 N. Iorga, op. cit., vol. V; p. 261. Argetoianu, Mrazec si St. Popescu s-au Inserts de altfel
la 26 noiembrie 1927 In P.N.L.
a Neamul rominesc", nr. 67 din 23 iunie 1927, p. 2.
4 M. Theodorian Carada, op. cit., p. 139.
5 M. Dogan, op. cit., tabelul 1 §i G. G. Ioanescu, op. cit., p. 67.
e Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, fond Casa regala, dos. 26, doc. 356.
7 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 241. La 17 august 1927, Munteanu-Rimnic a vorbit cu
cttiva colonel. ToatA armata a ramas pentru print".
8 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VI-a, vol. II, f. 638.
9 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 253

www.dacoromanica.ro
54 TH. NEMi 16

noscut5, ; rezultatul final stria Argetoianu va fi exact opus celui

urmkit : o intetire a carlismului i o concretizare a ideii reintoareerii
printului" 1. Procesul lui Manoilescu s-a terminat la 14 noiembrie, ins
cu o achitare. Referindu-se la rezultatul acestui proces, un istoric francez
mentioneazA cg, a fost un esec pentru cabinetul Batianu a ckui politicA
a fost intotdeauna ostila" printului. El nu a supravietuit decit citeva tile" 2.
Inir-adevar, arestarea si apoi judecarea lui Manoilescu a fost o
greseara a lui Br6tianu3, deoarece prin achitarea acestuia de c6tre Curtea
Martia16, in a ckei component erau in majoritate ofiteri superiori simpa-
tizantd ai carlismului, s-au creat not simpatii in favoarea acestui curent din
sinul opiniei publice.
Moartea lui I. I. 0. Brkianu la sfirsitul lui noiembrie 1927 gkeste
partidul liberal intr-o situatie destul de criticI, deoarece curentul in favoarea
reintoarcerii lui Carol crestea, iar succesorul fruntasului liberal, fratele sau
VintiM BrAtianu, nu era capabil s6-1 savileasca. Iorga luase initiativa
crekii unui bloc al opozitiei i pentru aceasta trimite scrisori lui Maniu
ai Averescu care se declarg de acord 4.
Deoarece blocul opozitiei se ammta a fi deosebit de puternic i hotkit
a lua puterea, V. BrAtianu a cAutat sg se inteleag6 cu el in ceea ce priveste
chestiunea Carol. Dar data Maniu ai Iorga au rAmas intransigenti, fruntasul
national-tkanist pretinzind regentei chiar dizolvarea parlamentului liberal
ai efectuarea unor not alegeri, apoi Averescu deli era pentru reintoarcerea
lui Carol, statea totusi In espectativA, nestiind deocamdath, ce hotkire sa ia.
Opozitia, $i in special Maniu, au dezigntuit dup5, moartea lui
I. I .C. BrAtianu, o puternic campanie de rkturnare a guvernului. De altfel
Argetoianu mkturiseste ca fruntasii national-tgrAnisti au priceput ca cea
mai buna tale de a impresiona regenta i chiar pe Vinti15, (Brkianu n. n.)
si a se apropia astfel de pntere, era san.tajul cu printul Carol. In
realitate, Maniu nu avea nici cea mai mica intentie de a se incurca cu Carol,
dar lka lumea sa creadA ca era inteles cu printul" 5. Totusi, dacA Maniu
nu se folosea de chestiunea Carol decit ca un mijloc de presiune pentru
obtinerea puterii, apoi taramistii in frunte cu Mihalache voiau intr-adev6r
reintoarcerea lui Carol in tars. Regentul Buzdugan avind o convorbire
la 29 martie 1928 cu Iorga asupra situatiei politice, 11 informeaz6 c5, a
incercat timp de douI ceasuri ss aduca. pe Maniu la o atitudine concilianta.
In zadar : el vrea puterea pentru dinsul, ai imediat. Totuci, Vinti15, BrAtianu
i-a ar6tat ca ar fi dispus s64 cedeze locul mai tirziu" 6. Desigur ca Maniu
nu se incredea in promisiunile lui V. Brkianu de a-i ceda puterea, de
aceea a hotkit ea In cadrul campaniei de easturnare a guvernului, sa sibs
be la 6 mai o mare adunare a partidului nationallkAnesc la Alba-Iulia.
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit.,
partea a VI-a, vol. II, f. 647-648.
2 P. L. Riviera, L'apres guerre (1918-1982), Paris, 1934, p. 304-305.
8 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 291. Acesta aratA CA la 17 iunie 1928 Lapedatu i-a spus :
ca infrIngerea In procesul Manoilescu a Yost pentru I. BrAtianu cea mai grea loviturA".
4 Neamul romtnesc ", nr. 181 din 19 noiembrie 1927, p. 2.
5 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. II, f. 904.
e N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 278.

www.dacoromanica.ro
17 CRIZA DINASTICA DIN 1926-1980 55

In chdrul propagandei demagogice, fruntasii partidului national-

Oranese, facind promisiuni mincinoase reusisera sa atraga de partea for
mase de muncitori .i t`d,rani. De altfel, Argetoianu marturiseste ca spre
sfirsitul lui aprilie adunarea de la Alba Iu lia degenerase in pregatirea ei
intr-un fel de mobilizare a coaselor $i a furcilor Impotriva unitatii si auto
ritatii statului" 1. -Mind arnploarea pe care o luase pregatirea acestei
adunari, intr-un consiliu de ministri, guvernul a hotarit sa o interzica,
iar dad, totusi P.N.T. era hotarit sa mobilizeze masele contra lui, atunci
urmindu-se o propunere a lui I. G. Duca, Averescu care inclina spre liberali
In acel moment, trebuie sa mobilizeze si el o adunare la Bucuresti, in aceeasi
zi cu cea de la Alba-Iulia 2. Frica pe care o aveau fruntasii liberali de adu-
narea national-taranista de la Alba-Iulia era justificata, deoarece campania
de rasturnare a guvernului putea sa is un alt caracter, dat hind faptul ca
fusesera mobilizate mase tot mai mari de muncitori i tarani. Argetoianu
insa Ii linisteste pe acestia, aratind ca fruntasii partidului national-taranesc
chiar dad, vor aduna mase marl ale poporului, nu se va intimpla nimic,
deoarece Maniu i ai lui nu vor revolutie, vor puterea, i stiu bine limita
peste care nu pot trece pentru a atinge scopul pe care -1 urmaresc" 3.
Cu toata impotrivirea guvernului liberal, adunarea de la Alba-Iulia
s-a tinut totusi la 6 mai dupa congresul P.N.T., ea prilejuind o mare mani-
festatie la care a asistat doua sute mii cue cetateni 4. In aceeasi zi, mari mase
atrase de fruntasii partidului national-taranesc au manifestat nu numai
la Alba-Iulia, dar i la intrunirile din Bucuresti, Iasi, Braila, Craiova ot
Cernauti 6. Constatind ca partidul national-taranesc, luase ofensiva pentru
preluarea puterii, avind cele mai marl sanse de reusita, deoarece era sustinut
de marile rnonopoluri apusene, guvernul liberal a cautat sa lase succesiunea
unei formatii ministeriale, care sa prezinte increderea fata de capitalul
strain, si sa fie totodata condusa de P.N.L. De altfel presa semnala ca se
incearca tot soiul de combinatii de culise, urmarind un camuflaj liberaloid"°.
V. Bratianu i ceilalti fruntasi liberali, prevazind perspectiva unei
inapoieri a lui Carol, nu parasisera totusi gind-ul de a gasi o modalitate de
intelegere cu national-taranistii in vederea succesiunii puterii oi pentru
a opri inapoierea lui Carol. Regentul Buzdugan care era om al Bratienilor,
ajunsese chiar la constatarea ca cu eft Maniu tai national taranistii vor fi
tinuti in. opozitie, cu atit se vor apropia de Carol si vor sfirsi chiar prin
a lua angajamente formale fats de din sul" 7. Acesta a ajuns sa-1 convinga
in iulie 1928 pe V. Bratianu, ca singurul mijloc de a impiedica pe Maniu
i national-tara'nisti de a se angaja cu Carol, era do a-i chema la putere
lei a-i solidariza astfel cu regenta i cu regimul de la 4 ianuarie" 8.
1 Arhiva central& a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. II, f. 929.
2 Loc. cit., f. 987, 999.
3 Loc. cit., f. 990.
4 G. G. Ioanescu, op. ctt., p. 76.
5 Curentul", nr. 114 din 8 mai 1928, p. 3.
6 Ibidem, nr. 54 din 4 martie 1928, p. 6.
7 Arhiva central& a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. II, p. 1028.
8
Loc. cit., f. 1029.

www.dacoromanica.ro
56 TH. NEC$A

V. Bratianu vazind ca nu poate ajunge la o intelegere cu Maniu de0

avusese In iunie o intrevedere cu el, prin care admitea succesiunea national-
tarani§tilor numai in anume conditii" 1, incearca sa formeze un guvern
de coalitie condus de B. *tirbey §i In care urma sa intre ei citiva averescani 2.
Incercarea unor averescani, intre care §i I. Mitilineu, de a forma,
un guvern la care sa colaboreze ai national-tarani§tii neizbutind, guvernul
liberal I0 da demisia la 9 noiembrie. Cu o zi inainte de plecarea liberalilor
de la guvern, regenta (Muse mandat lui Titulescu de a incerca un minis-
teriu national" 3. Liberalii intimpinau dificultati in Incheerea imprumutului
de stabilizare ; de aceea an in.sarcinat pe regentii Buzdugan yi Miron
Cristea, care erau oaraenii lor, sa dea mandat de for mama unui guvern de
concentrare lui Titulescu, fost ambasador la Londra. La acest guvern
urmau sa participe in afara de nationallarani§ti, care prezentau in momentul
acela mai multa ineredere fate de capitalul strain, §i unii frunta0
liberali, care urmau sa lucreze de a§a, natura incit partidul for sa nu -yi
piarda avantajele ce be avea gi sa', impiedice totodata o eventuala intuar-
(pre a lui Carol. Din cauza neintelegerii dintre Maniu §i V. Bratianu,
primul cerind ca in cazul constituirii unui non guvern A, se dizolve parla-
mentul liberal, Titulescu iii depune mandatul. Atunci marile monopoluri
bancare din Apus aduc la putere pe Maniu, adept al politicii portilor des-
chise", care intre timp daduse asigurari acestora ca le va acorda avantaje
mari in tara noastra, ceea ce de fapt s-a qi intimplat, acesta incheind im-
prumutul de stabilizare la 2 februarie 1929 i emitind o Ilona lege a miC
nelor. 0 rezolutie a P.C.R. din 1929 mentiona ca acum capitalul occidental
n -avea destul incredere in renuntarea partidului liberal la politica lui
exclusivista fat.1 de capitalul strain. Acesta socotea ca in momentul de
fata, partidul national taranesc reprezinta mai bine interesele lui in Rominia
i ar fi mai in masura, avind Inca popularitate" in mase sa, lin4teasca,
masele trudite, In vederea exploatarii for §i a pregatirilor de razboi contra
U.R.S.S. El a determinat in cea mai mare masura caderea guvernului
liberal §i aducerea partidului national taranesc la putere" 4. Cum an venit
Ia putere national-tarani§tii an lasat deoparte promisiunile demagogice
facute maselor muncitoare in opozitie §i au urmat fate de acestea aceea0
politica dusa de partidul liberal mai inainte.
Formtnd guvernul la 16 noiembrie 1928, Maniu din carlist devine
regentist. El urmarea acum ca sa schimbe regenta, in care sali introduce
oamenii sai, caci deocamdata liberalii prin Buzdugan i chiar patriarhul
Miron Cristea mai aveau un cuvint greu de spus in conducerea tarii. De
aducerea lui Carol pe tron nici nu putea fi vorba, cad deocamdata Mania
se impaca destul de bine cu regimul de regenta, iar acesta chiar daca, ar fi
revenit in Rominia, urma sa fie primit la Inceput numai ca regent, pentru
ca in felul acesta a nu beneficieze de toate avantajele puterii. Yn preajma
mortii lui Buzdugan, liberalii, pentru a combate o eventuala lovitura a
lui Maniu, s -au gindit la intrarea reginei Maria In regent/. Dar aceasta
1 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 293.
2 lbidem, p. 291-292.
3 Ibidem, p. 315.
4 Inainte", nr. 13 din 24 martie 1929, p. 1.

www.dacoromanica.ro
19 CRIZA DLVASTICA. DIN DIN-IPSO 57

neuitind se vede, felul in care Bratienii an indepktat-o prima datA de la

regenta, s-a apropiat de Maniu, crezind cs va putea eventual deveni sin-
gurA regentA. Iorga ne semn.aleazA cA de altfel, in acest Bens se pregatise
lucru cind cu boala patriarhului"1. Noua incereare a reginei de a deveni
regent& Ins a esuat, cAci Maniu imediat dupa moartea lui Buzdugan,
intimplatA la 7 octombrie 1929, neavind destula incredere in ea, a facut ss
fie numit un om al slu, C. SArateanu, fost consilier la Curtea de Casatie 9i
fost ministru in guvernul Averescu din 1918 de la Iasi 2.
Dad; Maniu 9f alti fruntasi national-tArgnisti devenisera adeptii unui
regim de regentA, vAzind o eventual venire a lui Carol la inceput numai
in postur, de regent, apoi majoritatea ofiterilor superiori doreau pe Carol
ca rege 3. Semnificativa este semnalarea unui cOmplot din iulie 1929 pe
care o face Iorga. El aratA cA aceasta lovitura urma sA fie condusA de ge-
neralul H. Cihoschi, ministrul armatei fn guvernul national-tArAnesc, care
din cauza unor neintelegeri cu Maniu, a demisionat la ineeputul lui aprilie
19304 , ajutat de generalii Brosteanu, Petala, Nicoleanu i Angeleseu.
Vorbind de scopul loviturii, Iorga mentioneazg c a ar fi fost vorba de trei
zile ale dictaturii Brosteanu, 9i apoi de rechemarea printului Carol" b.
Dad, in sinul partidelor politice ale claselor dominante existau cli-
vergente in ceea ce priveste problema dinastick fiecaie paitid politic
urtnarind acapararea eft mai multor avantaje politico-economice prin sus-
tinerea regentei sau in.apoierea lui Carol ca rege, apoi i in sinul familici
regale se iviserA uncle neintelegeri. Alaturi de regina Maria care nu ducea
reintoarcerea lui Carol, tocmai pentru a deveni regentA, Ileana sim-
patiza cu toanele anticarliste ale mamei sale". Ceilalti doreaureintoarcerea
fostului principe mostenitor, printul Nicolae lucrind in ascuns in cadrele
armatei la aceasta, iar Elisabeta ducea chiar o corespondents regulatA en
el" 6. De altfel, la o convorbire avuta in ianuarie 1930 cu Argetoianu, chid
acesta i-a arAtat ca regenta ar trebui intaritA, printul Nicolae i-a rAspuns :
,,Trebuie asteptat, trebuie asteptat, se vor aranja toate" 7. Abia dupA
aceasta convorbire §i-a dat seamy Argetoianu la ce se referea printul
Nicolae. El aratA in continuare ui5n'atoarele : MArturisesc era pe la
sfirsitul lui ianuarie (1930) ca n-am priceput atunci ca n-avea decit
un gind, intronarea fratelui sAu Carol, si ca nevoind sal mArturiseasca,
tAcea si ma poftea sg, astept" 8.
COnSOlidindUll pozitia in regentA prin venirea lui SArateanu, Maniu
si fruntasii national-tArAnisti urmArind sa profite singuri de avantajele
puterii, se impotriveau acum revenirii lui Carol ca rege, deoarece ei se im-
1 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 357.
2 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. II, f. 1126.
8 Loc. cit., partea a VIII-a, vol. I, f. 3. Acesta arata cum Carol in cursul iernii 1929
fusese vizitat la Neuilly, de generalul Cihoschi si de alti generali pi ofiteri superiori.
4 D. Costescu, Fazele ministeriale in Romania, Bile., 1936, p. 189.
5 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 356-357.
Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidulut. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VII-a, vol. Ir, f. 1008 si urm.
7 Loc. cit., f. 1134.
8 Loc. cit.
www.dacoromanica.ro
58 TH. NEC8A 20

pgcau destul de bine cu regimul de regentg pe timpul minoritgtii lui Mihai.

De noua atitudine a P. N. T-ului fatg de o eventual revenire a lui Carol
ne dg relatii tot Argetoianu, care este asigurat de Al. Vaida-Voevod c6,
cite vreme va fi Maniu in capul guvernului 9i voi fi eu ministru de interne,
nici o tulburare a ordinei actuale de lucruri, a ordinei legale, nu va fi cu
putintg" 1.
Yn opozitie cu fruntasii national-tgrgniSti, Iorga a continuat sa aibg,
aceiasi atitudine fatg de problema dinasticg. La 1nceputul anului 1930 el
primise o scrisoare de la Carol in care acesta 11 ruga sa interving pe cit po-
sibil pe lingg regina Maria si unii oameni politici, spre a-i inlesni intoarcerea.
Unele ziare chiar argtau cg Iorga trebuie trecut algturi de domnii
generali Racovitg, Manoilescu, Mere, Cornescu tai Staicu, adicg in rindul
carlistilor, care desigur sub auspiciile guvernului lucreazg la schimbarea
actualelor forme constitutionale" 2.
Partidul liberal era consecvent pe linia impotrivirii fate de o even-
tualg reintoarcere a lui Carol. V. Brgtialiu care vedea cg o latelegere cu
Maniu nu era posibila 9i pentru a nu rgnaine izolat a cgutat sa se inteleagg
en Averescu a cgrui antipatie fatg de printul Carol o cunostea, dar ale cgrei
sforgrii, misiuni Incredintate lui Goga si voiaj la Bellinzona nu le
conostea" a. Em. Antonescu, care din partidul poporului trecuse la libe-
rali, este delegat de V. Brgtianu se ducg tratative cu Averescu ff Goga.
El 1i povesteste lui Argetoianu cu clteva sgptarrani inainte de reintoarcerea
lui Carol cg Averescu i Goga erau gata sa semneze un pact cu Vintila
(Brgtianun. n.) impotriva aventurei, dacgregenta se obligg sa aducg par-
1 idul poporului la putere, in vederea milsurilor de luat impotriva prin-
tului" 4. In perioada and se duceau acele tratative, are loc la 24 martie
1930 congresul partidului poporului, care s-a transformat Ins intr-o mani-
festatie carlistg. La o aluzie a unuia dintre fruntasii acestui partid, I. Anas-
t asescu, fgcutg la adresa printul-ui Carol a cgrui revenue ar 1nsemna rein-
tronarea unor sari de lucruri mai bone in tare si Masi salvarea Orb,
toatg sala in picioare, timp de zece minute, an acoperit cu aplauze c-uvintele
oratorului" 5.
i totusi, pentru reintoarcerea sa in Rominia, Carol s-a bazat prea
putin pe partidele politice. 17n partizan al sgu aratg de altfel, intr-o brosurg,
ca printul Carol s-a reintors el singur. Nu 1-a adus nici un partid. Par-
tidele au calculat prea meticulos aducerea lui, cgutind se tragg fiecare
dupg conceptia respectivg avantaje politice dintr-un asemenea gest" 6.
Adevgrul ruse este el acesta a fost ajutat de monopolistii apuseni, intro
care si Detterding se yin/ in Rominia ca mandatar al politicii portilor
deschise", pentru a intgri monarhia in vederea introducerii unei dictaturi

1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea

a VIII-a, vol. I, f. 10.
2 "Tara", nr. 72 din 8 mai 1930, p. 4.
3 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. G. Argetoianu, op. cil., partea
a V III-a, vol. I, f. 5-6.
Loc cit., f. 6.
5 "Tara", nr. 37, din 25 martie 1930, f. 4.
° Gpt. Cam. G. G. CoandS, Ajunge! Buc., 1933, p. 5.

www.dacoromanica.ro
21 CRIZA. DIIVISTICA. DIN 1926-1930 59

militare de gen fascist, a pregati razboiul antisovietic, si a pregati plasarea

in conditiuni cit mai avantajoase a capitalului strain" 1.
ReIntoarcerea lui Carol in Rominia impusa de monopolurile apusene,
a fost acceptata si de Maniu. De altfel, acesta negociase Inca in decembrie
1929 reIntoarcerea sa, dar pusese conditia ca partidul national-taranesc
sa ramina in continuare la putere. Deoarece Carol nu se Invoise cu aceasta,
nevoind sa se Impace nici cu principesa Elena, Manta nu socotise Inca
oportuna Inapoierea printului" 2. TOt 110 o serie de ofiteri cum erau colo-
neii Tataranu, atasatul militar al Rominiei la Paris, P. Teodorescu si
G. Marinescu de la Bucuresti, au continuat sa pregateasca revenirea lui
Carol in tara 3, care era dorita insa si de o serie de fruntasi national-tara-
nisti si de unii oameni politici ca Imga, Manoilescu, G. Bratianu etc.
Carol sosind In RomInia, Maniu i-a pus In vedere, sa pa' streze sistemul
de guvernare existent si sa nu Incerce sa introduca un regim de dicta-
tura personala.
Argetoianu arata : Cunoscind bine ideile printului dinainte de 1926
5i stiind de la cei ce venise de atunci in contact cu dinsul ca le abandonase,
cram in drept sa cred ca schimbarea de regim din 8 iunie, Insemna totodata
aii o schimbare In sistemul nostru de guvernare" a. Maniu planuia sa-1
numeasca pe Carol numai regent In locul lui Sarateanu si sa proclame
rege abia dupa ce ar fi executat conditiile lui. Desi ramasese stabilit acest
lucru, Manta Intelegindu-se cu Carol, totusi In noaptea de 6 spre 7 iunie
1930, dupa cum arata Argetoianu : printul a mai vazut Insa 9i alti oameni
politici, a fost lucrat de printul Nicolae si a doua zi situatia se schimbase
cu totul" 5. Neavind ce face, Maniu a fost nevoit sa accepte aceasta stare
de lucruri gi sa -1 ajute pe Carol sa devina rege. Pentru aceasta a demi-
sionat, facind loc unui guvern national-taranesc de scurta durata condus
de G. G. Mironescu gi In care el si Vaida n -au intrat. Se cauta in felul acesta
a se induce opinia publica in eroare Si sa se arate ca s-ar respecta asa-zisele
prevederi constitutionale. Ca Maniu i Vaida au fost de acord cu procla-
marea lui Carol ca rege, reiese din faptul ea la 13 iunie 1930 s-a format un
non guvern In care au intrat si acestia 6. 0 telegrama trimisa cu o zi inainte
de formarea guvernului Maniu, de catre O. Davila, reprezentantul Romi-
niei In S.U.A., arata ca din conversatia avuta cu un Malt functionar din
departamentul de stat, anume Murray, rezulta ca impresia In cercurile
oficiale era foarte favorabila fata de proclamarea lui Carol ca rege. El
adauga : Lumea financiala din New York exprima categoric parerea ca
nu se poate forma un guvern national (generalul Prezan), singura solutiune
ce va fi primita favorabil in. Statele Unite, va fi aceea a unui guvern Inliu
Maniu" 7.

1 Documente din istoria P.C.R. (1929-1933), partea I, E.S.P.L.P., 1954, p. 412.

2 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VIII-a, vol. I, f. 95.
3 Loc. cit., f. 89.
4 Loc. cit., f. 102.
5 Loc. cit., f. 95.
° D. Costescu, op. cit., p. 193-194.
7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, cutia 63, dos. 33 (nepaginat).
www.dacoromanica.ro
60 TH. NEC$A 22

In fata pericolului ce se ivise, partidul liberal riscind sy piarda nu

numai o Berle de fruntasi de ai sai, dar §i posibilitatea de a reveni eventual
la putere, a facut ca Duca sa caute o apropiere de Carol 1.
V. Bratianu i-a declarat lui Argetoianu la 20 iunie 1930, inainte de a
se duce intr-o audienta la-Carol ca dupg, ultima intorsatura a evenimen-
telor, partidul liberal nu vrea sa tulbure noua online stability de fapt si
ea va da tot concursul regelui, data regele credea acest concurs util" 2.
Carol, punind mina pe putere, s-a inconjurat de o serie de politicieni,
bancheri tai industriasi (Argetoianu, Manoilescu, A. Blank, Malaga, Puiu
Dumitrescu etc.) cu ajutorul carora a inceput sa lucreze in sensul introdu-
cerii unui regim personal de guvernare. Acesta a si fost motivul pentru care
in decembrie 1932 s-a despgrtit de Maniu, ca'utind in schimb sa atraga de
partea sa o serie de fruntasi national-taranisti,printre care siVaida, incur
care i-a reusit. In ceea ce priveste partidul liberal, abia dupg, moartea lui
V. Bratianu, atunci and I. G. Duca preluase conducerea lui, acesta a fost
adus la putere de Carol. In sinul partidului se cristaliza tot mai mult o
fractiune condusa de G. Tatareseu, favorabila politicii lui Carol, pe dud
fruntasii liberali mai vechi strinsi in jurul lui C. Bratiarm, raminind ere-
dinciosi politicii anticarliste, au inceput sa se apropie de I. Maniu.
Lupta care s-a dat intre grupul regal ,i cele ale lui C. Bratianu pi
I. Maniu, lupta care a culminat cu perioada dictaturii regale, s-a terminat la,
6 septembrie 1940, o data cu abdicarea lui Carol al II-lea.

AIHACTI/1rIECK1/111 KPH/131,1C 1926 1930 I-0,110B

(KPATKOE COZEP)KAHME)

B ,aanHoti pa6oTe al:mop ribiTaercH 11pOJIHTb cHeT Ha o,aHH 113 Haw-recl-

aim Honpocos TIOJIHTlitleCKOCI PICT0p1111 cospemeHHoti Pymbnunr. Bopb6a 3a
BJlaCTb, KOTOpaH Henacb B roftbi Houle FlepHoil mHposoil B01411b1 meKay pa3-
JIHLMbIMH 6ypicya3Hbnvni H nomew,mbprmu COLI,I1a.11blibIMH rpymuiporncamH C
U,e.J1b10 ,iroarrbca KaK MO/K110 60Jlee 3Hat11-1TeJlbFlbIX npeHmyurecTri HpH peopra-
HH8aHHH pyMb1HCK0r0 631*Kya3110-110MellUltIber0 rocy,aaperea, 3aKoHtmaach
no0e,aoir .THr6epanbHoil napTHH, pyHoHorurmoil cembeti Bp3THaHy. MJIeHbI 3Toil
cembH, 6.narojkapH CBH35iM C KOpOJIeBCKOrl cembeil H BCe Ho3pacTmouremy
11111101-111/0, KoTopoe OHH OKa3bIBaJ114 Ha 110C.TheA111010, Hrpaair pearaioutpo p0J1b
B 110J111T1ItleCKOrl H 3KOHOMHtleCKOR H(143H13 cTpaHbi.
AHrop yKa3bIBaeT Ha TO, 11TO tlaCTb HJIeHOB KOpoJIeBCKo11 CeMbH, C ripHH-
nem Kapozem BO matte, 11pOTHB13J1aCb BCe )He BJIHHBH10 cembH 13p3THaHy-
I1pHHa Kapozb Hatiaz ,)He opHeHTHposaTbca Ha HaulloHaabHylo H KpeCTI331H-
expo napTHH, To ecrb Ha Ty tiacrb rocnortemyroumx maccos, HoTopaa upo-
110BeikblBaJla 3KoHorvitiecHyto HOJIHTHKy O07'Kpb1TbIX ,asepeib>, npemma, cze-
A0BaTejlbH0, tITO 6e3 HOM01.1.[H 1111TepHaHHOHaJlbliblX CDHHaHCOBbIX Hpyrort H
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului. C. Argetoianu, op. cit., partea
a VIII-a, vol. I, f. 97.
2 Loc. cit. f. 132.

www.dacoromanica.ro
23 CRIZA, DINASTICA DIN 1926-1930 61

6e3 nozaeNNHH B CTpaHe, OH He cmoxceT 1705e/2(11Tb HcemoryntecTso cembll

Bp3THaHy.
B mime 1925 roAa, BH,LLH, Irro, nyTem 3ax.rnotieHHH COVIallIeHHH n C
110M0111b10 KapooH, onno3HHHH ,a06HBaercH nmixo,aa K BJIaCTH, cembH Bp3-
THaHy peiUHJIa HaHecTH yAap Hacaemomy npMHuy, 3acTammum ero oTpetupcsi
OT npecTona. Tor,aa )Ke OHH cocTaHHAH H peTeHTcxHil COBeT, COCTOHBWIni, 3a
HcfcmotieHnem npHinia HHKOTIaH, IP3 HX JIIOAeii : naTpHapxa MHporra KpHCTH
11 r. BymyraHa.
B ,aa.rmetkuem cembH Bp3THaHy cTapa.nacb npHHHTb Hexuropue mem:a
,L1J151 coxpaHeHHH 3a HeJO BJIaCTH ; HM yaanocb yCTIYOHTB, COBMeCTE10 C cPepAH-
HaHAom, npHxort K BJIaCTH 30 mapTa 1926 ro,aa rwaHHTe.abcTsa, Ho3r.naHa5 H-
'Heroes' reHepa.nom AsepecKy.
Hp1,1,11,51 K BJIaCTH, Asepecxy cTaJI, 0,3,11aKO, OT,HAJIHTbCH OT 14. Bp3THaHy ;
coHmecTHo C KopaneHocr MapHect H ,ti,a)Ke c B. LLITHp6eem OH npoexTHposaa
cmeHy pereHTcKoro coseTa. r1pejwkwH 011aCHOCTb, B O0O6eHHOCT11 BeJleACTBHe
CJIHHHHCI Hal1HOHaJlbrHOCI H KpeCTI351HCKOR napTHR, H. Bp3THaHy Ha' mHaeT
npOliCKH C 11e.111310 CMeHHTb npaHHTe.nbcTso. Ho 4 HIOF1 1927 roaa cDep,aHHaHa,
no6y)HAaem1 Kopo.nesoil MapHeti, nopylum B. IIITHp6efo COCTaBHTb HoHoe
npasHTe.nbcTRo. Kopo.nesa Haaemacb, LITO TaKHM o6pa3OM oHa cTaHeT pe-
renTaleil, HO B. LLITH p 6e i ripeoanogez HTaTbCSI C He m 14. B p 3TH a Hy.
TaK xax KOPOJIb 6bm npH cmepTH, 14. Bp3THaHy BbI3BaJI npaskiTeab-
CTBeHHbill KpH31,1C H 22 H101151 ,1927 ro,aa npmue.1 K BJIaCTH C TeM, Irro6b1
cmepTb xopansi 3acTana ero XCY3HHHOM no.no)KeEHH.
flocze cmepTH Allikepa .1m6epa.nos, HalwoHan-xpecTbsfficKaH narrHsi Ha-
qa.ria ycH.Treimpo xamnamno 3a cHepwenHe npawneabcma Bonpoco o Ka-
pone oHa 110J1b30BaTIaCb JIHMID KaK cpeAcTsom oxaoaHHH AaBJIeHHR ,L1J1F1 AO-
CTH)KeHHH BJIaCTH.
Houle Heyolatmoil 110IMITKH THTy.necmy COCTaBHTb HOBOe npaBHTeJlbCTBO,
9 HoH6p5 1928 ro,aa xpynHble 3anaaHbie 6aHKOBCKHe moHono.nHH npHse.nn
K BJIaCTH MaHHy, npHHepiteHua 110JIHTHK11 KOTKpb1ThIX sepal». Tor,aa He
MOIVIO 6bITb ewe H peim o. B03Be,110H1111 Kapo.im Ha TpoH, TaK KaK TpaH-
CHJIbBaHCI{Hfl mutep MHPHJICH ,ROBOJIbH0 xopomo C perewpcicHm COBeTOM, B
KOTOpbIii OH BKJIIOHHJI cBOerO CTaBJIeHHHKa K. C3p3THHy. HO TaK KaK Boaapa-
ukelme Kapoog B PyMb1H1110 6b1.110 yczoallem, npe,arwcarmbim 3ana,aHbimH mo-
Hono.rummH, Mainly cor.nacHacH Ha 3TO.
Bepaysamcb 6 MOHR 1930 roita B PyMbIH1-110 H B3SIB BJlaCTb B CBOH pyKH-
KapOJIb, npH Henocpe,acTseHHoil nomow,H HeKOTOpbIX 110JIHTIPleCKHX AeHTenerf,
6aHKHpOB H 11p0MbILLITIeHHHKOB, CTaJI ,L106HBaltCH Htte,aeHHH pexcHma eAHHO-
mitnioro npaaneHHH.

LA CRISE DYNASTIQUE DE 1926 1930

(RF:sumn)
Dans cette etude, l'auteur aborde l'un des problemes les plus impor-
tants de l'histoire politique de la Roumanie contemporaine. Au cours
des amides qui suivent immediatement la premiere guerre mondiale,
la late sourde pour le pouvoir, que se livraient entre eux les differents
www.dacoromanica.ro
62 TH. NEC$A 24

groupes sociaux de la bourgeoisie et des grands proprietaires fonciers,

se solde par le succes du parti liberal conduit par la famille des BrAtianu
qui, tout comme les autres, cherchaient a acquerir des positions aussi
avantageuses que possible en ce qui concerne la reorganisation de l'Etat
bourgeois-grand proprietaire roumain. Etant donne son alliance avec la
maison regnante et Pinfluence de plus en plus puissante qu'il exergait sur
la famille royale, ce parti a joue un role decisif dans la vie politique et
economique du pays.
L'auteur releve le fait que certains des membres de cette famillei
le prince heritier Carol, en tete, s'opposaient a cette influence croissante
des Bratianu. Le prince Carol commence meme a, incliner pour la fraction
des classes dominantes les partis national et paysan qui publiait un
programme de politique economique dit odes portes ouvertes». Le fait
prouve qu'il avait conscience de ce que, sans l'assistance de la haute finance
internationale et sans un appui puissant a, l'interieur du pays, it n'arri-
verait pas a renverser la domination des Bratianu.
Vera la fin de Vann& 1925, ces derniers se rendent compte que les
partis de l'opposition cherchent, par la conclusion dune entente entre
eux et avec l'appui du prince heritier, a s'emparer du pouvoir ; ils decident
done de s'attaquer an prince et l'obligent a renoncer a ses droits an tr6ne.
Its constituent immediatement un conseil de regence forme du prince
Nicolae et de deux de lours creatures : le patriarche Miron Cristea et G.
Buzdugan.
Par la suite, les Braliaffu cherchent par tous les moyens a conserver
les renes de l'Etat et, aux termes d'un arrangement conclu avec le roi
Ferdinand, facilitent Pace& au pouvoir d'un gouvernement preside par
le general Averescu, ce qui a lieu le 30 mars 1926.
Arrive au pouvoir, Averescu cherche a s'affranchir de l'influence de
Ion Bra' tianu et, de concert avec la reine Marie, et meme avec Barbu Stirbey,
fait le projet de changer he conseil de regence. Conscient du danger, surtout
que les partis national et paysan venaient de fusionner, BrAtianu entre-
prend do travailler a renverser he gouvernement. Le 4 juin 1927, suivant
les suggestions de la reine Marie, Ferdinand confie toutefois a B. Stirbey la
tache de former un nouveau cabinet. La reine esperait arriver de cette
maniere a etre nommee regente du royaume, mais Stirbey la degoit et se
range aux avis de Ion BrAtianu.
Comme le roi se trouve a Particle de la mort, BrAtianu provoque
une crise de gouvernement et s'empare du pouvoir le 22 juin 1927, afire de se
trouver soul maitre de la situation a la mort du roi.
Peu de temps apres, lorsque he leader liberal meurt a son tour, le
parti national-paysan entreprend une violente campagne en vue de ren-
verser he cabinet. D'ailleurs, les nationaux-paysans n'agitaient la question
du retour du prince Carol que pour faire pression et parvenir an
pouvoir.
Le 9 novembre 1928, apres l'echec de Titulescu dans la formation
d'un nouveau cabinet, les grands monopoles bancaires de l'Occident ame-
nent au pouvoir Iuliu Maniu, adepte de la politique odes portes
ouvert es».

www.dacoromanica.ro
25 CR1ZA D1NASTICA. DIN 1926-1930 63

A ce moment, le retour de Carol sur le trone n'est memo pas mis en ques-
tion, car le leader transylvain s'accommode fort bien du conseil de regenee,
ou it comptait d'ailleurs un homme de confiance, C. SArateanu. Mais,
comme le retour de Carol est impose par les monopoles occidentaux, Maniu
l'accepte aussi.
De retour en Boumanie, le 6 juin 1930, Carol s'empare du pouvoir
et, avec l'appui immediat de certains hommes politiques, banquiers et
industriels, entreprend de travailler a l'instauration de son regime de
gouvernement personnel.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 NOTE V COMUN1CARI

SITUATIA INTERNA A MOLDOVEI

IN EPOCA LUI STEFAN CEL MARE
DE

D. CIIIREA (Iasi)

Este necesar, de la Inceput, sa subliniem lipsa unui material infor-

mativ suficient pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de aceasta
problems de o importanta deosebita. intr-ad.evar, figura si rolul politic
al lui Stefan cel Mare lasind la o parte apoteozele din trecut nu pot
fi puse in adevarata for lumina i reliefate in mod realist fara cunoasterea
mediului in care domnul s-a format si in care a actionat.
Eforturile facute in ultimul timp an adus o contributie insemnata
la eunoasterea domniei i epocii lui Stefan cel Mare 1. Uncle probleme de
amanunt asteapta Inc g sa fie solutionate.
Utilizind aproximativ acelasi material, dar intr-un cadru mai larg
si mai variat ca aspecte, ies la ivealg not constatarisi concluzii care se impun
ca valabile. -
Stefan cel Mare n-a aparut ca un dela ex machina, ca un salvator
miraculos al unei taxi aflate in anarhie i nesiguranta. Fara a-i putea ca-
noaste precis formatia politica si railitara, 11 urmarim in actiunile sale ca
pe un continuator al politicii antiturcesti duse de Ioan de Hunedoara si de
Scanderbeg.
Moldova secolului al XV-lea apare ca o tarn cu o economie naturals,
puterllic dezvoltatg. Pozitia ei geografica, de-a lungul unei importante
cgi de trafic international, a contribuit cum s-a aratat in mod esential
la dezvoltarea asezarilor umane, la activizarea pietii interne Fi la intensi-
ficarea schimburilor comerciale. Ea famine, ca i in secolul urmator, o
Cara in care doming pastoritul, productia animalg, ca ocupatii de impor-
tantg capitalg. Privileglile vamale mentioneazg aprovizonarea negusto-
rilor straini in orasele Moldovei numai cu vite i prod-use animal°. Strainii
care an calatorit pe teritoriul ei an accentuat acest lucru $i, cu oarecare
1 Cf. vol. Studii cu priuire la $tefan cel Mare, Bucurelti, Ed. Acad. R. P. R., 1956

6-2424
www.dacoromanica.ro
 66 D. CIIIREA

invidie, au subliniat abundenta resurselor naturale, in ciuda spatiului

restrins 1.
Cultura cerealelor se intensifica si chiar se mentioneazg, iesirea pro-
duselor prin portul Chilia in 1471. Aici inse se pune o problem5, dificila
admitem sau nu o dezvoltare economics pe acelasi plan cu Polonia, unde se
produc pe rezervele nobililor cereale pentru export ? Putem urniari si la
not procesul de transformare al boierilor din militari in cultivatori de
cereale 12. De asemenea, putem apoi afirma c5, dominatia turceasca a
produs o inapoiere economics, o stagnare, monopolul tureesc impiedicind
total exportul liber pbn a. in secolul al XVIII -lea
In unele documente sint mentionate ogoare si tarini not ale Oranilor
si calugkilor 3, rezultate, ca si in secolul urm5tor, din defris5,ri pe scars
mare. Stefan eel Mare indica. in 1468 valea Siretului ca principall regiune de
culture si de resurse ale tariff, devastate de Matias Corvin 4.
In orice caz, produetia de cereale, in imprejurari normale, satisfkea
necesitAtile interne. Angiolello amintea, in 1476, de depozitele de cereale ale
orkenilor din Suceava descoperite de turci 5. Ele proveneau, desigur
Suceava fiind un oras populat nu numai din tarina tirgului amintita
intr-un document din 1453 6, ci §i din locuri mai indepktate, aduse si
vindute negustorilor si rneseriasilor en stare, de manktiri si de boieri.
Tot Angiolello aminteste de distrugerea recoltei pe (imp, o data eu incen-
dierea satelor in cadrul operatiilor de retragere strategics.
In legAtur5, cu dezvoltarea economiei t5,rii st5, si ridicarea oraseloi-
Moldovei. Acestea au apArut si s-au format, ca si in Polonia, in cadrul unor
comunitati agrare sau de-a lungul tailor comerciale si s-au dezvoltat cu
concursul elementului german, care a depkit liinitele colonizArii oficiale
din Ungaria si Polonia. Orasele noastre an fatnas pina, in secolul al XVI-lea
ca niste sucursale, ca niste faetorii ale centrelor din Transilvania si Polonia,
cu care au continuat sa intretina legAturi intense.
Studiind aprofundat orasul polon si ungar, morfologic si demo-
grafic, it gasirn pe eel moldovenesc ca o miniatur5, a acestuia 7.
1 Dlugosz, Historia polonica, Leipzig, 1712, p. 59/1450 ; Matteo da Murano in Hurmuzaki,
VIII : ...E1 paese si e ft-ringer° et amenissimo el ben situado habondante de animali et de tutu
i truth da oio in fora... pascoli perfetti, potria star in questo paese cavali loc milia in pill..." ;
Cromer, De origine et rebus gestis Polonorurn, Basel, 1558, p. 321: Agros non magnopere colunt
Valachi sed armentis atque gregibus alendis fere victitant eo quod optimis pascuis abundet eorum
regio. Inde sit fortasse ut nostris aliquanto maiores oves et boves ibi nascantur". Cf. si o descriere
a Moldovei din arhivele Vaticanului, publicatb de patru on ca ineditA : Hurmuzaki, III2 (1888),
p. 442 -443; Arhiva Iasi", IX, 1898, p. 117-121 (de Ion Bogdan) sub titlul : Descrierea Mol-
dovei din sec. XV I ; Veress, Documente, vol. 1, p. 189-191, datata cu 1560 (adresata regelui
Ferdinand) 1i de Stefan Pascu, In Studii gl cercetari istorice", vol. XVIII (1943), p. 182-187
(0 scurta descriere a Moldovei din sec. XV). Este probabil din timpul lui Petru Rarel.
2 Cf. $i M. Malovist, Rapport, In vol. IX, Coures international des Sciences historiques,
Colin, 1950, p. 305-306.
3 M. CostAchescu, Doc. mold. tnainte de Stefan eel Mare, Iasi, 1931, vol. I, p. 40 41
(1400), p. 131-132 (1443) ; vol. II, p. 582-583 (1456).
4 P. P. Panaitescu, Contribulie la istoria lui Stefan eel Mare, in Anal. Acad. Rom.",
Mem. Sect. 1st., Seria III, tom. XV, mem. 2, 1934, p. 4.
5 Donado da Lezze, Historia turchesca, ed. I. Ursu, Bucurelti, 1910, p. 88-91.
6 M. Costachescu, Doc. mold. tnainte de Stefan eel Mare, vol. II, p. 421-462.
7 D. Ciurea, Administrafia regionald si locala a Moldovei to regimul feudal, cap. Carac-
terul conducerii orasenesti" (ms.).

www.dacoromanica.ro
3 SITQATIA INTEENA A MOLDOVEI 1N EPOCA LUI tiTEVAN CEL MARE 67

Asa se explica lipsa unor bresle organizate pe teritoriul Moldovei in

acest secol. Este adevarat ca in orase se practica meseriile cele mai variatel,
dar de un. numar redus de mestesugari, legati de piata Transilvaniei si a
Poloniei, pentru aprovizionarea cu unele materii prime sau cu desfacerea
produselor lor.
Tot astfel stau lucrurile in privinta comertului. Nurnarul negusto-
rilor de profesie, al angrosi.tilor este eYtrem de redus. In 1503 erau amin-
titi zece mari negustori la Suceava i trei la Baia 2. Cifra de 160 de negustori
ai Moldovei, surprinsi (alaturi de soli si spioni) de turci la 1475 la Caffa,
este desigur exagerata 3.
Nu se poate vorbi deci de un patriciat in sensul celui occidental in
relatiile noastre, atit ca numar, cit i ca situatie materials, ci de elemente
diferentiate in cadrul populatiei orasenesti. Alaturi de negustorii de pro-
fesie, aflam in insemnarile vigesimale ale Brasovului, pentru anul 1503,
un numar irlfinit, surprinzator de mare, de oameni din diferite localitati din
Moldova, antrenati in comertul de vite, de coloniale §i aromate si de arti-
cole manufacturate. Aceasta, tocmai datorita lipsei unei organizatii de
breasla atit en privire la meserii, cit si la comert, care sa reglementeze prac-
ticarea acestor ocupatii. La Baia faceau comert gi robii tatari ai ma-
nastirii Moldovita sub protectia dorrineasca.
Sistemul vamal al tarii este adaptat tocmai cerintelor schimbului,
in scopul favorizarii prezentei elementului strain, polon gi ardelean pentru
animarea pietei interne. Alaturi de vama, principala domneasca de control
a acestei activitati, de la Suceava, este mentionata vama mica sau obis-
nuita, la diverse puncte de trecere sau pe pietele oraselor la desfacerea cu
amanuntul a marfurilor (asa ziSului thgloneunt forense din Polonia).
Vama mare pentru depozitarea de marfuri f$i desfacerea en-gros este
mentionata o singura data (pentru Bacau in 1460) .i probabil ca nu se mai
percepea, nefiind cazu14.
Intensitatea schimbului, ea si nivelul productiei economice sint
indicate de moneda cu putere circulatorie. Instrumentul cel mai frecvent
mentionat in documente, in legatura cu tranzactiile de pamint, este zlotul
tatarasc, expresie sub care trebuie inteles, probabil, florinul amintit in
comertul cu Brasovul sau ducatul de aur, sau ambele, dar mai ales primal.
Nementionata in documente ramine moneda marunta de argint, batuta
de Stefan eel Mare, ca si de predecesmii sad, in citeva emisiuni si care

1 Croitori, blanari, curelari, postavari, fierari, timplari, zugravi, armurieri, orfevrieri,

morari, macelari sint prezenti In Suceava, Baia, Roman si alte orase.
2 Quellen zur Geschichte der Sladt Kronstadt, vol. I, 1886, p. 36-73.
3 Dlugosz, op. cit., vol. II, p. 533.
4 In privilegiul vamal din 1460 pentru lioveni, spre deosebire de cele din 1408 si 1456,
ultimele puncte vamale din sad nu mai shit BacAu si Birlad, ci Putna si Tecuci. In teritoriul
litigios dintre Siret si Munte, se afla si Soci, unde a avut loc lupta din 1471, ceva mai la nord
de MarAsestii de azi'(la Vadul turcilor"), cum arata si un document inedit din 1785 iulie (Acad.
R.P.R. 54/26) si altul din 8 aprilie 1695 (Arh. Stat. Iasi, 453/13). In secolul al XVII-lea In
functie de rectificarea tailor comerciale, punctele vamale de la Baia (posada"), Tazlau si Varna
Moldovitei se suprima. Aceasta din urma este mutata la Clmpulung si trecuta din nou pe seama
domniei. Varna cea mare domneascA" se percepea la Iasi spre sfIrsitul secolului al XVI-lea.

www.dacoromanica.ro
 68 D. CIUREA 4

a jucat desigur un rol cu totul secundar ; ea era mai mult o afirmare a

autoritatii centrale pe plan intern §i extern.

Asupra structurii sociale a Moldovei s-a insistat mult ; ramin totusi

unele precizari de faeut.
Apar ca necesare, mai Mil, unele considerente de ansamblu in lega-
turs cu asezarile 9i populatia tarn. 0 harts cu asezarile grupate pe
tinuturi nu va putea reda fidel situatia din secolul al XV-lea, deoarece
multe documente s-au pierdut i numeroase localitati au disparut sau
$i -au schimbat numele. Nu se poate stabili cu aproximatie nici proportia
de sate boieresti i particulare si de sate ale bisericii si cele domnesti,
tot datorita informatiei incomplete qi neprecise 1. In documentele din
secolul al XV-lea se pot urmari piny la 450-500 de sate raspindite in
intreaga Moldova de la o frontiers la alta. Pornind de la aceasta baza,
putem incerca o evaluare a populatiei pentru a stabili cifre de statistics
demografica. Cifra maxima de case pentru fiecare sat putea fi de 20, ca
si In Polonia contemporana. Luind in medie 15 case de fiecare sat, se
poate ajunge la 7 500 pentru intreaga tarn. Acceptind in medie pentru
fiecare sat circa 30 de locuitori (deli majoritatea au avut cu mult mai
putin) cifra totals ar fi de 225 000, pentru asezarile rurale. Populatia
unui oral nu putea fi mai mare de circa 500 de locuitori, cu exceptia
Sucevei i Cetatii Albe, care ar fi avut, dupl o informatie din 1485
20 000 de suflete 2. Populatia intregii tari nu ajungea deci la trei sute de
mu de locuitori, cum o arata de altfel ni efectivul maxim-al armatei lui
Stefan cel Mare, de circa 60 000 de oameni 3.
Principalele clase sociale in regimul feudal an fost boierii §i taranii.
In ceea ce priveste Moldova, orasenii apar ca inexistenti in materie
iar clerul sustine servil politica domneasca.
Nu trebuie exagerata, forta numerics, economics i politica a boie-
rimii moldovene. Actele din 1421 (pentru Ringala, versiunea slava.), din
1456 (Vaslui) referitor la relatiile cu turcii, ca si cel de la Bakuta din
1552 contin numele a maximum 60 de boieri 4.
Acei domini valachi amintiti in actul de la Owerkielovicze (1459)
au revenit rind pe rind in Moldova Bali reia ocinile confiscate si resti-
tuite, in afara de Mih'ul (Mihail), logoatul care a ramas in Polonia cu
o comitiva de boieri §i slugi i cu fratii sai Dnma, fost aprod i Toader
diac, acolo circulind liber gi practiclud comertul, pe baza unor salvcon-
ducte regale din 1460 si 1462. Fostul pisar, devenit logofat (cancelar),
fiu de preot ca ii altii, devine intre 1432 si 1455 proprietar a circa 22 de
sate, prin mostenire, cumparare i vislujenie, en ten dinta de a-si constitui
domenii compacte la Somuz i Siret.
1 I. Ursu, Stefan cel Mare, Buc., 1925, p. 340, aratti ca aproximativ 300 de sate erau
stapinite de unul sau mai multi proprietari si circa 100 de manastiri. N. Iorga, lstoria Rominilor,
vol. IV, p. 162, stria doar cA satele erau pline de oameni".
2 Hurmuzaki, VIII, p. 28.
3 Ibidem, p. 37 ; N. Iorga, Acte qi fragmente, vol. III, p. 95.
4 M. Costachescu, Doc. mold. tnainte de 'lefan cel Mare, vol. 1, p. 141 143 ; Hurmuzaki,
vol. 116, p. 32.

www.dacoromanica.ro
5 SITUATIA INTERNA A MOLDOVEI IN EPOCA L1JI 5TEFAN CEL MARE 69

Ridicarea in rindurile marilor dregatori sau coborirea on raminerea

intre proprietarii comuni de sate, era numai in functie de domt, de
serviciile aduse lui §i de fidelitatea fats de el, asa cum o, sublinia mai
tirziu §i Bandini, ih memoriile sale.
Se poate remarca varietatea ca origins a acestei boierimi. Elemental
rutean este puternic reprezentat alaturi de cel rominesc provenind in
majoritate din Transilvania. Derivarea boierilor exclusiv din juzi §i cnezi
trebuie considerate en total gresita. Clasa boiereasea din Moldova s-a
constituit treptat in secolul al XV-lea din elemente apartinind antUrajului
domnesc, elernente-r'utene din nord care formau la Inceput un grup aparte
si din Maraxnures, §i elemente promovate din rindurile raranilor liberi
pentru srajire. i modul de viata al acestei boierimi este tipic rutean,
avind doar unele elemente ungare 1.
Orice proprietar de pamint prevAzut cu privilegiul domnesc avea
deschis6 calea de ascensiune in findtrile boierilor dregAtori. Practica
blazonului, existents In Polonia §j Ungaria sub influentI occidentaK
famine la not total necunoseuta, desi boierii aveau peceti pins in secolul
al XVII-lea 2.
In ceea ce priveste situatia taranimii, in documentele primei juma-
Vali a secolului al XV-lea, se poate urrnari treptat disparitia vechii orga-
nizatii a obstiilor libere de colonizare conduse, pe baza dreptului valah
sau rutean, de juzi, cnezi si vatamani. Treptat, multe dintre vechile sate
dispar datorita unor eauze pe care nu le putem preciza san cad sub
dominatia boierilor §i bisericii prin atribuire domneasea: Documentele de
intarire indica doar prezenta sau amintirea vechilor juzi sau cnezi care
le condusesera sub forma de judecii g, ca in Transilvania, de unde venisera
majoritatea intemeietorilor. Noii stapini i §i introduc ureadnicii san
vornicii proprii care exereita justitia inferioara In numele for si string
contributiile pentru ei §i statul feudal.
tin ecou al luptei pentru pamint §i libertate intre capii obstiilor
sAtesti §i boieri, pentru care nu avem informatii ample, se poate remarca
in documental din 1423, aprilie 15, referitor la conflictul dintre Veriga
vataman §i fiii boierului Rotampan 4.
Dreptul rutean se perimeaza si eel valah famine dominant in sensul
es tgranii, desi nu se mai conduc singuri, ramin liberi ca persoane pe
paminturile atribuite cu titlul de proprietate si nu ca judicatufa",
boierilor sau bisericii. Legea valaha,", amintita in doua documents din
1445 si 1470, se referl la dreptul stramutari §i cireulatiei libere a tara-
nultd, spre deosebire de robii tatari §i tigani. Termenele §i condi-tiile nu

1 Pentru boierimea bandana cf. $i I. Bardac, Historia panstwa i prava polski do polowy
XV wiecku, <Varlovia>, 1957, p. 562-563. Este amintit ca fruntas al acestei boierimi Dimitr
Detko. Poate o rucla a acestuia era Ivan Detko amintit In actul lui Alexandru cel Bun din 1421.
2 D. Ciurea, Boierimea din Moldova (manuscris).
3 Termenul judecie" poate fi pus alaturi de scholtisey si vogtey din dreptul german de
colonizare s5teasc6.
4 M. CostSchescu, Doc. mold. tnainte de $telan cel Mare, vol. I, p. 159.

www.dacoromanica.ro
70 D. (, u EA. 6

se cunosc documentar, ca in Polonia tii Rusia 1. Tgranii se numesc in docu-

mente liudi, uboghi liudi, ca lli orasenii comuni, zemleane2. Obligatiile for fatg
de proprietari si fatg de statul feudal nu se cunosc suficient. Proprietarul fe-
udal lua de la taran rents in procluse (dijmele) si be impunea efectuarea unor
munci qi transporturi. Nu se cunoaste organizarea economics a satului.
Nu avem nici un indiciu ca era divizat in jerebii (sorti) ping la sfirsitul
secolului al XVI-lea. Probabil, ca si partial in Polonia, tgranii 10 stgpineau
locurile mostenite pe care le cultivau si din care dadeau dijma, fall, a
se fi fgcut Ina, In aceastg epocg o repartitie riguroasg. Problema rezervei
agrare in sensul folwarkului polon (tortwerk) nu se poate pune pentru
Moldova in acest timp, desi manastirile au ogoare ca i in Rusia, culti-
vate poate si de cgluggri. Proprietarul feudal exercita dreptul de monopol
asupra morii sii podului.
Obligatiile tgranilor fatg.de stat se cunosc din scutirile ce se acordg
mitingstirilor i episcopiilor : contributii in naturg c8nvertibile i In bani
(ilis, deseting, pentru albine ii porci), transporturi, munci la mori, curti
qi cetgti, strap, la cetgti i frontiere, bir.
Doug documente din 1475 si 1488 mentioneazg doi sulgeri (Mihul
si Ivanco Tuxcul), ceea ce ar arata cg gulgerul de vaci si of exiqa deja, deli
aceste contributii par a fi legate de accentuarea exploatgrii turcesti3.
In 1471, Stefan eel Mare amintea de folosirea tgranilor (pauperes
reg nicolorum) pentru lucrari strategice la Siretul inferior in lupta contra
lui Radu eel Frumos si sublinia el multi din ei au cazut din cauza muncilor
extenuante (angaraciones) sau a lipsei de hrangl. Astfel, taranii datorit5,
obligatiilor grele dar mai ales tributului pentru turci, la care boierii nu
contribuiau Inca i chemgrii la oaste, au fugit (ca si in alte tgri), peste
granitg in Polonia gi in alte pgrti, cum o arata documentele ulterioare5.
Folosirea expresiei pauperes regnieulorum arata ea tgranii din satele mAng-
stirilor, datoritg imuhitatilor acordate, erau scutiti de astfel de munci.

In tot cm sul domniei, Stefan eel Mare a fost preocupat de doug

probleme : tinerea in frill a boierimii prin divizare si recrutarea perma-
'lentil, a unor elemente not si cu sprijinul biserieii, desi neinsemnat, zi lupta
contra tendintelor continue de suprimare a libertatii tarii de catre poloni
si turci. Boierimea a putut fi dominatg, desi dificultgtile n-au fost nein-
semnate.

1 Cf. B. D. Grekov, 7'aranii in Rusia, 4Buc.*, Ed. Academiei Ft.P.R., 1952, p. 534 ;
V. M. Fomenkova, Situafia iciranilor din Polonia in a doua jumatate a secolului at XIII-lea si
al XI V-lea, In Analele rom1np-sovietice", IV, 1956, p. 64 ; P. P. Panaitescu, Dreptul de sir&
mature at laranilor In lartle romine, Bucureti, 1956 (extras din Studii si materiale de istorie
medie, vol. I, p. 13).
2 In Occident, misera conlribuens plebs, et, ;i I. Biatler, Die Kultur des Mittelalters, Leipzig,
1931, p. 114.
3 Cf. I. Bogdan, Doe. Stefan cel Mare, vol. II, p. 317; M. Costilchescu, Documente de la
Stefan cel Mare, 1948, p. 3-4.
4 I. Bogdan, op. cit., vol. II, p. 311-313.
6 Hurmuzaki, II_, p. 637-613 ; 113, p. 17 ; Grekov, op. cit., p. 534.

www.dacoromanica.ro
'7 SITUATIA =ERNA A MOLDOVE! IN EPOCA LIII STEFAN CEL MARE 71

In scopul pacificarii tarn, Stefan eel Mare accepts prin actul din
1459 tolerarea partizanilor lui Petru Aron si restituirea averilor confiscate'.
Adversarul sau constant, Mihul logofatul, desi iertat, a rams cu
invers'unare pe vechile pozitii. Bunurile de mostenire i o parte din cele
curnparate au fost restituite rudelor sale din Moldova, care le puteau negocia
liber dupa moartea sa, din 1490 itiainte. Satul domnesc Vinatori de linga
Piatra, dat In schimb in 1453 pentru Ciumalesti (de vislujenie) i-a fost
definitiv retras si ulterior incrus in ocolul Pietrei. Satul Contest! (tinutul
Suceava), luat i ramas domnesc, a fost acordat in 1540 (martie 23) de
StefauLacusta lui pan Craciun pentru slujire2. Alti citiva boieri sint amin-
titi ca refugiati in Lituania si Tara RomIneasca i sanctionati cu confis-
carea satelor.
Mihul logofatul este imitat apoi de Luca Arbore, fiul fostului pircalab
din Neamt, disparut la Va lea Alba, de origine obscura. Acesta devine si
el mare proprietar, i §i infiinteaza curti cu biserici, imitihd ctitoriile domne.ti
(la Solca in 1502 si la Sipote in 1507), si se ridica pretendent la domnie
in 1504.
Defectiunile de la Baia si din Tara Romineasca §i disputele pentru
desemnarea succesorului la domnie in 1504 an fost sanctionate prin deca-
pitare, imediat sau mai tirziu. Se poate sublinia i faptul ea tradarea boie-
rilor nu is Inca proportiile dezastruoase din secol-ul al XVI-lea, chid si
amestecul strain se accentueaza in mod deosebit §i nurnarul pretenden-
tilor in (Minnie creste considerabil.
Fidelitatea quasi-unanima a boierimii fats de domn la Vaslui si Valea
Alba nu poate fi contestata2. De asemenea, actele de curaj ale boierilor
Pintece si Purice in 1496 la Schei au salvat pe domn si au transformat
infringerea in victorie4. Totusi, toropeala, defetismul manifestate in 1476
de boieri si tarani sint evidente i Dlugosz le subliniaza, aparind ca fiind
normale intr-o atmosfera de continua incordare5.
Cu ajutorul boierimii, Stefan eel Mare si-a organizat armata sa de
tara, instruita cu toata rigoarea. Centrul de concentrare al steagnrilor
de lupta era, ca si mai tirziu, la Roman. Taranii erau totusi obligati indi-
vidual sa participe la lupta, astfel ca boierii nu puteau influenta directs
organizarea tacticii.
In rindurile boierimii s-au distins elemente militare cunoscute sub
numele de viteji. Sensul teimenului i continutul notilraii n-au fost Inca
suficient clarifieate ; se poate spune ea an fost chiar gresit interpretate.
Daca termenul este impulmutat probabil din organizatia feudala ungara6,
institutia este modelata dupa situatia din Polonia. Initial, trebuie subli-
1 S-a atribuil un rol exagerat ala -zisei cosigilari de boieri unor documente interne ale
lui ,Stefan eel Mare, In perioada 1459-1479, care ar fi fost faza de consolidare a domniei. Este
mai curind vorba de o practica de cancelarie, care corespunde $i unei formule diplomatice (marea
marturie"), cazuta apoi in desuetudine ; cf. Doc. priv. ist. Rom., Introducere, vol. II, 1956,
p. 405-430.
2 Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. I, p. 395.
3 Cf. N. lorga, Acte si f raqmente, III, p. 92 -95; idem, Istoria Romtnilor, vol. IV, p. 188.
4 Cronica lui .5tefan eel Mare, ed. Chitimia, Bucuresti, 1942, p. 50-51.
5 Dlugosz, op. cit., vol. II, p. 546 1475 ; cf. A. D. Xenopol, Istoria Romtnitor, vol. IV, p. 75.
6 Cf. Galdi-Makkai, Geschichte der Rumanien, 1942, p. 117-139.

www.dacoromanica.ro
72 D. ciuREA. 8

niat ca exists o distinctie net intre vitejii man (miles famosus) §i cei de
rind (miles gregarihts) sau kmetho fadus miles, recrutati in Polonia din rindu-
rile membrilor liberi ai opolelor, care n-aveau tarani dependenti si Ili lucrau
singuri paminturilel. Astfel, termenul viteaz are la noi doul sensuri, ca
si Ritter, cavaler, in Occident. Vitejii sint amintiti in primul rind in leto-
pisetul de la Bistrita (bunii 9i bravii viteji") in legatura cu lupta din 1476,
apoi marii boieri, feciorii de boieri si husarii. Ureche inverseaza aceasta
ordine in sensul situatiei existents in secolul al XVII-lea. Si in legatura
cu hiptele duse contra feudalilor poloni, din 1497, in letopisetul de la Bistrita
vitejii preced pe boieri. Pasajul care urmeaza referitor la solemnitatea
de la Hir lau din acelasi an ne permite sa precizam ca vitejii erau boieri
consacrati cavaleri. Cronicarul Grigore Ureche nu intelege nici acest pasaj
referitor la viteji, ca si pe eel in legatura cu 1476, si scrie ca Stefan eel Mare
a facut la Hir ospat mare tuturor boierilor ff tuturor vitejilor sal i
cu daruri scumpe i-a vitejii sint amintiti dupfi, boiarii tariff"
si intr-un document din 1653 de la Gh. Stefan in legatura cu lupta lui Vasile
Lupu2.
Stefan eel Mare s-a folosit in mod larg de sprijinul element ului
popular ca 1i tatal sail Bogdan. Rolul important al taranilor liberi alba-
nezi in lupta dila, de Scanderbeg contra tureilor a fost subliniats. Carac-
terul popular al ostirii lui Stefan eel Mare este remarcat de cronicarii strain
prin folosirea termenilor Volk §i Armut fats de boieri care sint numiti :
Ritter, Herren, Edelleute.
Dlugosz arata ca Stefan eel Mare a promovat numeroase elemente
din rindurile taranilor in acelea ale nobilimii inferioare a vitejilor comuni,
gregari (voinici), viitorii curteni4. El tindea astfel sa pima' bazele unui
Ritterstand, categorie inferioara a nobilimii ordinului equestru" (folosind
o expresie clasica) amintit intr-un document de la sfirsitul secolului al
XVI-lea, sau nOmesii din catastiful lui Petru Schiopul din 1591. Termenul
nemes" are la noi o evolutie similara cu sleahta" in Polonia. Si singurul
mijloc de innobilare, de admitere in. rindurile slugilor", era acordarea
unei bucati de pamint prin privilegiu.
Documentele lui Stefan cel Mare nu ne °feel decit putine date in
legatura en vislujeniile acordate taranilor pentru merite militare. Stefan
cel Mare cumpara sate de la particulari, ca si alti domni ulteriori, pentru
a le dona, pentru slujire unor simple slugi sau dregatori din sfat sau subal-
terni. De cele mai multe on nu se arata provenienta lor, desi nu pare a
fi sigur ca nu sint simple intarin de ocini. Numarul total al acestor docu-
mente de intarire de vislujenii, care corespund oarecum pomestiilor ruse
1 Cf. I. Bardac, op. cit., p. 118-119, 228, 232.
2 Cf. I. Bogdan, Cronici inedite, Buc., 1895, p. 41-46 ; Gr. Ureche, Cronica, ed. P. P. Panai-
tescu, 1955, p. 95-106; Acad. R.P.R., Fotocopii, 24/12.
3 Cf. W. Steltner, Zum Geschichtsbild des albanischen Nationalhelden Georg Kastriota,
genant Skanderbeg, In Zeitsclirift fiir Geschichtwissenschaft", an. IV (1956), nr. 4 5,
p. 1033 1044.
4 Dlugosz, op. cit., vol. II, p. 526. La Cromer, pasajul este mai clar redat. Cf. op. cit.,
p. 630. N. Costin II transpune fidel In romIneste Ridicat-au Stefan Vodi ... pre multi den
prostime la statul de nemisi pentru vitejie". Cf. Letopiseful, Bucuresti, 1942, p. 286.

www.dacoromanica.ro
9 SITUATL4 INTERNA A MOLDOVEI IN EPOCA LDI 5TEPAN CEL MARE 73

acordate de Stefan eel Mare si pAstrate, nu trece in nici U11 caz de dou5,-
zed si ele nu sint din preajrna marilor luptel. Trebuie luata. In considerare
si explicatia ca multe aete de acest gen s-au pierdut. Acte ulterioare, relativ
numeroase, amintesc de astfel de documente de la Stefan eel Mare, care
nu mai exists. Astfel, intr-un document din 1582 (8 martie) este amintit
privilegiul de vislujenie obtinut de Stibbr de la Stefan eel Mare pentru
satul BurSuceni la Siret, ars intr-o easa" Unul din descendentii acestuia
era Petrascu vatafa.

Reorganizarea administrative a Moldo'vei a preocupat in mod deosebit

pe Stefan eel Mare. Acest aspect al activitAtii sale a fost neglijat sau tratat
sumar. In afar*, de prezenta temporal*, la Suceava, resedinta sa forLifi-
cat6,IStefan eel Mare a peregrinat continuu prin tars, consolidind sistemul
curtilor domnesti. Pentru supravegherea frontierei de sud a taxii a fixat
temporar resedinta fiului Eau Alexandru la Bacgu, de undo acesta expedia
scrisori in anii 1481 1482. Un mare vornic al Viri de jos cu resedinta
la Birlad apare abia in timpnl domniei lui Stefan eel Tiller, tot in legAturl
en apararea contra invaziilor tureo-t5Aare.
*tefan eel Mare procedeaed la revizuirea vechilor hotare ale tirgu-
rilor, fixindu.-le o noun delimitare. FixeazA de asemenea si hotarele noilor
tirguri, ca : Piatra, Husi, Galatia.
In tirguri se reconstruiesc vechile curti domnesti si bisericile, atasin-
du-li-se o serie de sate cumpgrate de la particulari, poate si cu intentia
de a-i indepkta pe acestia din vecin6tatea imediath a oraselor in care se
fac danii numai m'angstirilor (ex. Putna la Siret). La fel, cet*tilor si curtilor
din tare (Badeuti).
Astfel, Stefan eel Mare pune bazele ocoalelor domnesti de tirguri,
inclusiv celor de frontier* (Vrancea si Cimpulung). Termenul apare abia
intr-un document original din 15464. Ocoalele de sate servesc la aprovi-
zionarea pietii si curtii din orasul respectiv. D. Cantemiese refer*, la ele,
dar d, o cifra, fantezistsa (12 sate pentru fiecare oras)a.
1 I. Tanoviceanu a afirmat, fare referire la documente, ca daniile lui Stefan cel Mare
stilt In mare parte facute la ostenii de jos si formeaza obirsia proprietatii razasesti" ; mai mutt,.
ca ,,...a (lama foarte putine moiii la boieri foarte multe la oamenii de jos", probabil pornind
ca 5: altii de la traditie. Cf. Formallunea proprietalii funciare fn Moldova, In Prinos lui
D. A. Sturza, Bucuresti, 1903, p. 414-421.
2 Gh. Ghibanescu, Surete ,ct izooade, vol. IX, 152-162.
3 Piatra s-a format In legatura cu sanctuarul de la Bistrita (amintita ca ttrg prima data
In 1453) ; tlrgul Husi, In legatura cu calea comerciala spre Galati, dupe pierderea Chiliei. TIrgul
Galati este probabil satul de la Gina Bratesului, amintit In documente din 1448 (iulie 15), ca
Intarit de Petru Voievod lui Cernat, Ploscar. Regula era ca tIrgul dezvoltat pe o proprietate
particulars, pentru a ()Mine recunoasterea oficiala 5i conducerea local5, sa fie declarat domnesc.
Huiii nu au nimic de aface cu husitii. cum s-a demonstrat. Cf. si M. P. Dan, Cehi, slovaci si
romtni, 1944, p. 278-283.
4 Ca ocoalele de sate domnesti n-au existat pins la Stefan cel Mare (cu exceptia Volo-
vatului, care intra apoi In componenta ocolului Badeuti), o arata si faptul ca satele din apropierea
tirgurilor shit Inca mentionate ca atare In documente si la cele domnesti se indica tinutul din
care fac parte. Sensul termenilor volost si derjava, din documentele din secolul al XV-lea, este
identic. Tot astfel termenii mislo $i llrg indica oralul fare nici o nuantare.
5 Descriptio Moldaviae, 1872, p. 107.
www.dacoromanica.ro
74 D. CIIIREA 10

Autoritatea f}1 competenta vornicilor de tirguri, vechi organe admi-

nistrative domnesti, imitind in parte institutia judecatorilor regali din
Ungaiia si Polonia. sint treptat restrinse la acestea si satele atasate lor.
Tinuturile terinenul este Imprumutat tot din administratia polonP
al caror numIr nu-1 cunoastem Inc sint conduse de pircalabi sau
starosti2, cgrora li se vor adAarga marii vAtafi, imprulnutati din Tara Romi-
neasdi spre jumatatea secolului al XVI-lea.
Mitre documentele acordate de Stefan cel Mare oraselor nn s-au
pastrat decit privilegiile pentiti Birlad din 1495, in original, si Vaslui, din
1491, in copie. Privilegiul pentru Tirgul Frumos este mentionat in 1635.
cind Vasile Lupu it examina in Divan in legAturA cu conflictul dintre doi
boieri pentru o siliste din hotarul tirgului.
Pentrki. Piatra. avem o Mire din 1475 (mai 7), in legaturA cu anexarea
satului Tortoresti (luat de la un particular), mentionat ca Wind parte
din hotarul tirgului si in 1631.
Pentru Tecuci, avem stirea unei recente reorganizAri a hotarului,
probabil tot sub Stefan eel Mare, intr-un document din 15073. Majori-
tatea acestor acte s-au pierdut sau an fost distruse in secolul al XVIII-lea
de acaparatorii hotarelor si vetrelor oraselor ca la Dorohoi, Siret si Husi.
Billsdenii si-au regasit actul la tgtarii din Buceag si 1-au prezentat in 1793
la Divan pentru recuperarea libertAtii pierdute. Traditia reorganizarii
olaselor lui Stefan eel Mare s-a pastrat si in legendele pecetilor .mai not
ale unor °rase ca Vaslu,i si Piatra din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.
Astfel, sub Stefan eel Mare, Moldova face progrese din pullet de vedere
economic, prin intensificarea productiei de vite si cereale, prin dezvol-
tarea meseriilor si a schimbului marfa-bani in interior si in afarA.
Taranii, a caror situatie materials si social:a' este precara, sint In mod
larg folositi la apilrarea Orli si prornovati in rindurile inferioare ale boie-
rimii. Boierii fideli domnului sint consacrati viteji (cavaleri) pentru merite
militare, ca si in Polonia.
Reorganizarea administrative neterminatA ins este un alt
aspect al politicii de consolidare a statului feudal in spiritul epocii.

1 Cf. I. Bogdan, op. cit., p. 463 (lemita-dzierzawa).

2 Nu ne putem explica altfel decit ca o simple licentii a scriitorului mentionarea intr-un
document din 1166 (martie 10), referitor la imunitatea juridica acordata episcopiei de Roman
pentru satul Negoiesti, a pireillabilor din Neamt. si starostilor din acel tinut". In lista martorilor
din documentele din acest an nu figureanl decit Ion Bourean ca pircillab de Neamt. In alt docu-
ment din 1467 (februarie 3) nu mai apar starolti, dar alaturi de ptrcalabi sint amintiti Jude -
catorii (Bided) de la acelali tinut care nu puteau fi decit vornicii si altii mai milrunti (globar-
nicii etc.). Cf. I. Bogdan, op. cit., vol. I, p. 95 -96; D. P. Bogdan, Ade moldovene.Fti, 1938.
p. 46-47.
2 Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. I, p. 52.

www.dacoromanica.ro
 MIKARILE TARANWCI DIN ANUL 1904
DE

MATEI IONESCU

La sfirsitul verii gi Inceputul toamnei anului 1904 atentia opiniei

publice din Rominia a fost retinuta time de citeva saptamini de tulbu-
raffle taranesti petrecute in centrul Moldovei, indeosebi in judetul Vaslui
si partial in judetul Roman.
Mentiunile edite despre aceste evenimente cu exceptia celor
consemnate din presa timpului sint foarte sarace, cu mult mai sarace
de pilda decit cele referitoare la rascoalele din 1900 ale ta'ranilor din re-
giunea subearpatica producatoare de bauturi alcoolice, sau la rascoalele
din ultimul deceniu al secolului trecut.
M,rturiile inedite sint si ele eel putin pins astazi sub aspect canti-
tativ foarte modeste. S-a pastrat bash', documentul principal in care
procurorul general de pe Maga Curtea de Apel din Iasi, relateaza foarte
pe larg ministrului de justitie imprejurarile care au dus la razvratirea Ora-
nilor, ca i desfasUrarea propriu-zisa a evenimentelor. Este originalul unui
raport general pastrat la sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei
R. P. R., in fondul D. A. Sturdza, mapa 8 (corespondenta), care contine
elementele esentiale privind : cauzele social-economice, cu caracter am
spune permanent, ale rascoalelor, inaprejurarile politice si economice ale
anului 1904, care au imprimat evenimentelor respective un anume specific
i in sfirsit, descrierea amanuntita a intimplarilor din judetul Vaslui. Infor-
ma-tine relativ suficiente din presa contemporana completeaza datele si
aprecierile din raportul procuropului general.

Caracteristice pentru tulburarile taranesti din 1904 nu slut nici

violentu, rasvratirii, nici asprimea represiunii ; nu a curs singe si nu au
existat in general scene salbatice, oribile, de felul celor petrecute la Gura
Caliteil, ca sa nu evocam decit pe cele mai proaspete. Fara indoiala, ca
1 Vezi G. D. Pallade, Torlurile de la Bordefli qi Gura Calilei. Comunicare facuta In adu-
narea tinuta la clubul national-liberal din Bucure§ti, joi 9 noiembrie 1900, Buc., 1900.

www.dacoromanica.ro
76 M, IONESCU 2

nisi de astadatl nu au lipsit brutalitAtile ce insoteau de obicei operatiunile

arestkii gi transportului convoaielor de arestati si viata de penitenciar.
La procesul ra,scoalelor, desfasurat in toamna aceluiasi an la Vaslui, un
rrtzvfatit din Suhulet, Constantin Albescu, a povestit juratilor suferintele
arestatilor si felul de pild6 cum un t'aran bgtrin a fost brit la inchi-
soare,fiindlegat de saua unui cavalerist i inotindpina la glezne in noroi"1.
Astfel de practici deveniseed cu totul obisnuite in Rominia acelor
viemuri r3i folosirea for in satele rAzvAtite din Vaslui nu a fost in mod
deosebit insemnatl pe rIboj de contemporani.
Evenimentele din 1904 isi au insg, importanta si senanificatia for
deosebita pentru cu totul alte motive.
Ele ne oferA posibilitatea de a intra mai lesne in climatul revolu-
tionar, in atmosfera ineArcath a satului rominesc din preajma lui 1907.
Ele ne permit mai ales intelegerea modului cum s-a reflectat in constiinta
maselor tallnesti activitatea diferitelor grupki politice si a felului cum
tarrtnimea a folosit instinctiv orice conjuncture politics exterioarg, satului,
pentru a-.9i atinge telurile sale economice.
imprejurkile economice si politice specifice anului 1904 si indeosebi
toamnei respective, asupra ckora vom insista in mod deosebit, an rezultat
insa din permanenta chestiune agrafa" care domina viata societ6tii romi-
nesti de la sfirsittl secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului al XX-lea.
Bascoalele din 1904 isi au ca si cele de la 1888, 1889, 1892,1894 sau
1900 radAcinile in relatiile agrare de tip semi-iobAgist, existente in
Rominia de dupe reform'a.
Dar la data evenimentelor descrise aici, relatiile respective evolua-
seril inspre ultimele limite objective ale rapdArii tkanului.
Raportul procurorului infatiseaza clar, concret, aceste limite pe
planul local al judetului Vaslui. Cauza fundamentalg a raului, distribuirea
nedreaptA a propriet6tii funciare, adusese, fn acest an 1904, pe t6rani la
un grad de dependents fats de mosieri si arendasi, exprimat prin cifre
foarte concludente.
Lipsa de p*amint de hran'5, it f6cea pe tkan sa is de la arendas in
arena p'amint cu 70 de lei falcea (adia dublu eft pratea arendasul proprie-
tarului mosiei). Dar, fiindca si acest paimint se d'adea cu greutate, el era
insotit de o conditie inrobitoare : cei 70 lei s'a fie platiti prin munc6 si nu
in bani. Iar pretul muncii Bind asa de mic, incit revenea chiar si la 20 de
bani pe zi, deci impus la cea mai scgzut5, limits posibilA, Varanul ajungea
in realitate sa plAteasa falcea nu cu 70, ci cu 140 lei2.
Din toate pktile tkanul se simtea strivit de puterea discretionar5,
a arendasului. Acesta din urmA nu stgpinea numai terenul de culturA, ci
si imasul, pasunea. Pentru a obtine preturile exorbitante,pentiu a be impune
gospodkiei tAranesti, arendasul recurgea la cele mai neomenesti mgsuri :
Acesta (arendasul), scrie Leonescu pune preturi enorme 9i condi-
tiuni, ca dacA va duce boii pasunat in alts parte unde va gasi mai ieftin,
nn-i primeste vaca, si tkanul fiindcg-i trebuie ss aibg vaca pe Tinge casA,
1 Adeverul la sate", an. III (1904), nr. 84 (15 deceinbrie).
2 Biblioteca Academiei R.P.R., msse, fond Sturdza, mapa 8, nr. 6513/15 septembile 1904
(Iasi). Corespondents. Raportul procurorului general Leonescu c6tre ministrul justi %iei.

www.dacoromanica.ro
 MISCARILE TAR ANEW' DIN ANAL 1904 77

pentru hrana copiilor, primeste silit conditia". Uitul din locuitorii din
Dumesti stria Leonescu a caruia arendas este Haralamb Gr. Con-
stantinide, ni s-a plins ca avind douI vaci, au convent cu arendasul a-i
plati 20 de lei de vacs pentru pasunat ; acuma fiind cu totul lipsit §i
neavend ce vinde ca sa plOteasca, a propus arendastlui sa opreasca, o
vacs pentru pretul pasunatului, iar una sa i-o deie pentru hrana copiilor ;
arendasul i le retine pe amindoua"1.
Opintindu-se din rasputeri, tOranul se apropia astfel de sfirsitul
anului agricol. Acum insa 11 asteaptO cea mai ruinAtoare vamA :
Nu se permite scrie raportul tOranilor de cAtre arendasi, a-si
ridica recolta de pe ogor si nu le da, vitele de la pOsunatt piny nu vor achita
costul"2. Bani, taranul nu avea decit vinzindu-si fortat recolta (acea
recolt1 pe care nu avea dreptul s-o ridice i s-o duca, acasa), sau vitele
pe care nu i le inapoia arendasul. Asemenea situatii devenirai obisnuite
si nu erau caracteristice numai judetului Vaslui. Ele shit citate aci pentru
a infOtisa chiar si sumar terenul pe care s-au desfOsurat evenimentele din
august-septem brie 1904.
Cum obiectivul relatkii de fatO 11 formeaz1 in special elementul
specific al acestor evenimente, consideram ca datele si aprecierile refe-
ritoare la situatia social-economica, cuprinse in raportul procurorului sint
suficiente pentru a ilustra cauzele adinci ale tulburArilor. De altfel,
in pasajele respective din raport este surprins, In trasaturile lui esentiale,
momentul caracteristic al intregii probleme agrare de la inceputul seco-
lului nostril : aflam aici stadiul acela dureros chid procesul aservirii gospo-
da,riei tiiranesti tindea spre domeniul imposibilului i absurdului. Numai
astfel se poate aprecia deficitul economic spre a nu mai mentiona pe
eel social si moral care apare tot mai evident pentru mica gospodIrie,
strivia sub o greutate nemaiintilnita in istoria tariff.
*
Pe acest fond intunecat a sosit anul 1904. Un an politic care incepuse
singeros prin izbucnirea razboiului r'uso-japonez. Un an economic care
incepuse in cursul primOverii cu o victorie pentru guvernul liberal si pentru
burghezia romans : avusese be adoptarea de care corpurile legiuitoare
a noului tarif vamal protectionist. Acelasi an se soldase Ina, in cursul
verii, cu un mare minus al productiei agricole : o seceta cumplia compro-
misese intreaga recoltO de porumb. INu se facuse, dupa cum spunea Iorga,
decit pinea seumpO a griului" ; hrana cea iefting (singura de altfel) a
tOranilor, porumbul si nutretul pentru vite fuseserO distruse de arsita.
Spiru Haret caraeteriza, din acest punct de vedere, anul 1904 ea flind Ki
mai dezastruos decit anul 18993.
Se crease o situatie grava, amenintOtoare pentru populatia taxa,-
neasea : majoritatea covirsitoare a poporului, consumatoare de porumb,
se vazuse amenintatO cu foametea. Guvernul, oficialiatile, administratia,
trebuira sg, is masuri': fu interzis exportul de porumb (mosierii, arendasii
si marii cerealisti dispuneau de stocuri mari din anii precedenti) §i statul
1 Biblioteca Academiei R.P.R., msse, dot. cit.
2 Loc. cit.
8 Spiru C. Haret, Pagini de istorie, Buc., 1906, p. 7.

www.dacoromanica.ro
78 M. IONESCU 4

incepu s, trimia la sate porumb contra cost recurgind qi la ajutorul

lAncilor populare. Se nascuse astfel o situatie stranie si absurd, in aparenta :
aceeali administratie statalI care patrona gi sprijinea actiunea sistema-
tica de skAcire ti infometare a taxgnirnii de catre mo§ieri i arenda§i, era
acum silit, a-i procure hranA yi nutret pentru a evita consecintele lesne
de deslu§it ale foametei generale. Operatiunea, statului, In valoare de
35 milioanel, avu darul sä evite intr-adevar flagelul. Nu este aici locul s&
vorbim despre modul cum s-a desf4urat actiunea de aprovizionare a satelor,
despre limitele tf abuzurile acestei actiuni, despre inglodarea In datorii
a taranilor cumparatori de hrana i nutret. Concludent ins,, pentru §ubre-
zirea organismului economic al Rominiei, apArea faptul cg, un singur an
de seceta dup6, un §ir de citiva ani agricoli buni sau normali era sufi-
cient pentru a ameninta biologic aproape intreaga populatie qi pentru a
transforma OrAnimea mining in cumparAtoare de cereale.
Si totu§i, in ciuda starii de spirit alarmante care domina satele la
inceputul toamnei anulni 1904, rascoalele nu an pornit de la lipsa de hrana,
§i nutret.
Dacg am mentionat mai sus seceta §i urmaxile ei imediate, am facut-o
tocmai pentru a scoate in evident, faptul aparent neverosimil, c, In nici
un moment gi in nici un fel rasculatii nu au formulat vreo revendicare care
sa aiba leggtura cu seceta, cu lipsa de porumb §i de nutret, sau cu achizi-
tionarea pe tale oficia15,, organizatA, a hranei atit de necesare.
Miscarea tAranilor din Vaslui §i Roman apare, ca sg, spunem astfel,
oarecum rupta de stricta §i cumplita actualitate a acelni inceput de toamna',.
E drept c, procurorul Leonescu, la sfirOtul raportului sau, arata ca lipsa
complete de hran5, a contribuit mult la inlesnirea agitatiilor. Multi tAxani
adauga, el cu lacrimi in ochi mi se plingeau Ca au cite 6 §i 8 copii,
§i nu au hrang, decit pentru doug, zile, cari preferau sg, fie imputticati de.
soldati, decit sa vadA sub ochii lor, copiii murind de fome"2.
Astfel de situatii tragice explia Ina numai curajul rAzvratitilor
§i ambianta disperata a rascoalei. aci in rest, micarea nu cuprinde nici
o aluzie, nici o revendicare, nici un gest care s6, impun6 vreo rezolvare
imediata a impasului. Se cerea pamint de hrand si nu porumb ; se cerea asa
dar rezolvatd problema foamei cronice Si nu a celei groaznice de altfel
ce se contura in perspectiva iernii 1904-1905. Izvoarele edite sau inedite
despre rascoalele din 1904, inclusiv raportul procurorului general, considerI
seceta drept cauz6 de ordin secundar.
0 mentiune fugara, de citeva rinduri, dintr-o lucrare de memoria-
listicA atribuie rascoalele din 1904 influentei unor evenimente similare
petrecute In imperiul tarilor, in Basarabia 3.

In ziva de 3 septembrie 1904, locuitorii din comuna Suhulet, im-

preung, cu cei din comunele Dume§ti, Tansa, Tibane§ti §i atunul GAureni
1 Spiru Haret, op. cit., p. 7.
2 Biblioteca Academiei R.P.R., msse, doc. cit.
3 C. Gane, P. P. Carp §i locul sou to istoria politica a farii, Buc., 1936, vol. II, p. 313.
Autorul pune in legatura evenimentele din 1904 cu rascoalele din Basarabia din 1902 care
scrie el se intinsesera apoi §i la not ".

www.dacoromanica.ro
5 Id1$CA.DILE TARANESTI DIN ANUL 1904 79

s-au adunat in numk mare .i au mers la primgria comunei Suhulet uncle

au cerut primarului V. Hordila si secretarulni primkiei sa le intoemeasca
o jalba colectiva adresata ministrului de interne pentru a li se aproba cumpa-
rarea de pamint. Primarul si secretarul refuzind intoemirea petitiunii,
multimea a fortat pe primar said dea demisia in miinile taranilor si sa
predea sigiliul primkiei. Dupa aceea taranii s-au imprastiat amenintind
ca, vor intra cu forta gi vor ara pamintul din mosiile vecine.
indata an sosit la fata locului, de la Vaslui, procurorul si judecatorul
de instructie cgrora taranii, adunati din nou la primgrie, le-au infatisat
revenclicarile : sa li se vinda pamint in loturi pe mo iile vecine si le-au
declarat ca slut hotkiti sa se opuna orickei incercari de a se aresta vreunul
din ei i a nu vor da inclargt pina, nu li se va satisface cererea.
Reprezentantii autoritatilor s-au retras dup5, ce an incheiat un
proces-verbal. Yn ziva de 5 septembrie au sosit in comuna trupe de taria
unui regiment. 0 data cu acestea s-au deplasat : Gh.-Negulescu, secretarul
general al Ministerului de Interne, judecatorul de instructie, procurorul
de la, Tribunalul Vaslui i procurorul general de pe ling5, Curtea de Apel
Iasi, Leonescu.
La intrarea convoiului represiv in eomuna, localnicii au inceput sa
traga clopotul de la biserica, cu scopul de a chema gi pe cei din Tansa gi
Graureni. Intr -un sfert de ora, la primarie, in curte §i in drum, se aduna-
sera peste 300 de oameni inarmati cu ciomege i pari. Yn timpul acesta,
capii razvratitilor fura, introdusi in localul primariei : formal, pentru a
expune punctul de vedere al taranilor, in realitate pentru a fi izolati de
multime i arestati. Pe cind era ascultat al patrulea, taran, unul din cei
aflati in localul primgriei, C. Lacatusu, considerat de cap al agitgrilor",
5-a strecurat in multimea care pricepuse siretlicul reprezentantilor auto-
ritatilor it incepuse sa murmure amenintgtor, si a dat semnalul de atac.
Taranii an rupt alti pari din garduri, s-au repezit asupra jandarmilor pentru
a elibera pe cei pusi sub paz5, in localul primgriei. Din local au iesit atunci
reprezentantii autoritatilor, a caror aparitie a intaritat multimea : taranii
s-au repezit asupra lor. Procurorul general a dat atunci ordin colonelului
Socec, comandantul regimentului de rosiori sa aresteze Ma a face uz de
arme de foc, pe cei ce ridicaserg mina inarmata impotriva fortei publice.
Au urmat somatiile, apoi incercarea de a se face arestari : taranii au raspuns
violent si s-a iscat o inclierare in care an fost loviti atit soldati cit gi tarani ;
un cal a fost Ana si citeva arme deteriorate. In acelasi timp insg intra,
pe ulitrele satului regimentul 4 Rosiori din Birlad ; sosirea acestuia a grabit
sfirsitul luptei i asa inegala. In muinile trupei an rgmas 27 arestati.
Pentru a nu le lasa taranilor posibilitatea sa se adune din nou, procu-
rorul a dispus ca in fiecare casa sa se incartiruiasca soldati i ca armata
sa patruleze pe ulite. in zilele de 6-7 septembrie, regimentul 7 calarasi
s-a deplasat la Tansa, unde s-au facet case arestari.
in restul judetului Vaslui, an avut Joe tulburki dupg cum urmeaza, :
Muntenii de Jos in ziva de 31 august, Tanacu 31 august, Negresti.
2 septembrie, Codgestii 6 septembrie, Drgguseni 8 septembrie,
Bode. ti 8 septembrie t i Tingujei 10 septembrie.

www.dacoromanica.ro
8O MONESCU 6

In ziva de 15 septembrie tulburarile se terminasera in toate comu-

nele, cu exceptia comunei Suhulet ; numarul arestatilor se ridica la aceeasi
data la 65.
Acestea sint relatarile asupra miscarilor propriu-zise, cuprinse In
raportul procurorului general Leonescul. Raportul are deficientb : nu arata
concret ce s-a petrecut In celelalte comune in afara de Suhulet si satele
vecine acesteia sj nu mentioneaza nimic despre tulburari in vreo comuna
din jud. Roman. Astfel ca pentru Intregirea informatiei trebuie facut apel
la presa. Adeverul" relata de pilda ca miercuri 1 septembrie, taranii din
Negresti de pe mosia ministrului de domenii, Stoicescu, au venit in corpore
la barierele Vasluiului gi i-au cerut prefectului sa li se vinda, for mosia.
La Suhulet, de asemenea, taranii s-au dus la proprietarul Iliescu 5i i-au
cerut sa le vinda mosia2; in mosia lui Petre Carp (cea de la Tibanesti
n.a.). taranii au intrat cu plugurile spunind ca, deli e movie boiereasca,
tot for li se cuvine, dupa cum a lasat Stefan eel Mare, ca s-a descoperit
testamentul voievoduld din care s-a aflat ca toate me isle Moldovei au
fost lasate taranilor"3.
Acelasi ziar relata ca la Pancesti, in judetul Roman, comuna apro-
piata de Suhulet, taranii s-au agitat cerind sa li se dea paininturi, la
fata locului plecind un escadron de cavaleristi i un batalion de infanterie4.
Celelalte relatari din presa Oat, cu diferite variante, asdmanatoare
celor de mai sus. Faptul insusi al razvratirii este asadar eel descris :
desfasurarea maxima de forte represive mergind pins la concentrarea,
a doua regimente Intr -o singura coinuna a prevenit, pare-se evolutia
miscarii spre forme mai violente. Toate ziarele shit ca i raportul
procurorului unanime in a sublinia aplanarea conflictului dintre tarani
i autoritati fara varsari de singe.
Toate izvoarele, cu exceptia mentiu_nii suscitate din lucrarea lui
N. Gane, coincid de asemenea in sublinierea principalelor caracteristici
ale miscarii. Se precizeaza in pritnul rind faptul ca taranii afru, cerut pamint,
petmint de vinzare. N. Iorga5, oficiosul miscarii taraniste Gazeta tara-
nilor"5., ziarele lui C. Mille Adeverul" 51 Adeverul, la sate"7, organul
guvernamental Vointa nationala"5, organul central al opozitiei Conser-
vatorul"2 $i, aka cum am vazut raportul procurorului general, scriu in
acest seas.

1 Biblioteca Academiei R.P.R., msse, doc. cit.

2 Adeverul", an, XVII (1904), nr. 5419 (4 septembrie), p. 2.
3 Ibidem, nr. 5423, 8 septembrie 1904, p. 2.
4 Ibidem, nr. 5422 (7 septembrie), p. 3.
5 N. lorga, Procesul unei rascoale de larani In Semanatorul", Buc., an. III (1904), nr. 51
(decembrie 19). Intelegeau sa pldteasca pentru Carina ce li s'ar da", preciza autorul.
6 Gazeta taranilor", Musetesti-Arges, an. XI (1904), nr. 37 (12 septembrie), p. 2. E mai
putin precis aratInd ca este revolts contra proprietarilor Si arendasilor purcezlnd ei a lmpartit
moiiile proprietaresti 1ntre dtnlii ".
7 De pilda, Adeverul", an. XVII (1904), nr. 5421, septembrie, p. 1 scrie : Este vorba
de o milcare pentru punerea In vinzare a diferitelor mosii fie ale statujui, fie ale particularilor
proprietari sau arendali ".
8 Voinla nationala", Buc., an. XXI (1904), nr. 5818 (7 septembrie) Sl nr. urmatoare.
8 Conservatorul", Buc., an. IV (1904), nr. 195 (septembrie), p. 1 si nr. urmatoare.

www.dacoromanica.ro
7 mt$,CARILE TAR INESTI DIN ANUL 1904 81

Mentiunile edite sau inedite privitoare la cauzele rniscarii sint in

general de acord ca seceta a fost o mind secundaret; din relatarile respec-
tive, cititorul trage concluzia ca consecintele secetei an fost prielnice
miscarii, desi nu an fost o conditie indispensabila a acesteia. Adeverul"
de pilda, stria chiar textual : cauza (rascoalelorn.a.) n-ar fi direct in
legatura cu seceta din ast an"1. Procurorul Leonescu, atunci cind insira
cauzele fundamentale ale miscarilor, adauga abia la sfirsit, la punctul V :
Pe linga aceasta, lipsa complecta de hrana a taranului in timpul de
fats, a contribuit mult la inlesnirea acestei agitatii"2.
Oficioasele de partid mergeau mult mai departe, ignorind convict
aceasta imprejurare a secetei ; de altfel, aveau cum vom vedea mai
jos si un interes deosebit sä o fad,.
In sfirsit, in referirile din presa, apare versiunea despre testament tit
si mostenirea lui Stefan eel Mare, ca argument invocat de tarani pentru
a justifica dreptul for asupra pamintului3. Aceasta versiune, pe care
conducatorul anchetei n-o mentioneaza in raportul sau, pare totusi vero-
simila data amintiin ca, in iulie 1904 avusese loc aniversarea a 400 de
ani de la moartea marelui domnitor si ca aceasta aniversare a fost
prilejul unor manifestari amplu oglindite in presa. Ecoul acestor mani-
festari, in conditiile alarmante ale secetei, este posibil sa fi fost prelucrat
in chip naiv si fantastic de imaginatia aprinsa a maselor taranesti, in-
deosebi a celor din Moldova, uncle amintirea domnitorului era mai vie.
Oricum, versiunea cu testamentul lui Stefan ce Mare lasa sa se
intrevada tendinta nemarturisita deschis a taranilor, de a pune problema
in chip mult mai radical : se stie ca mostenirea nu este de obicei o
chestiune de vinzare-cumparare, ci de mare in posesie, in general, NIA
bani. E drept ca nicaieri nu apare scris ca taranii ar fi depas,iit cererea
initials : dimpotriva repetau cu insistenta ca vor sa cumpere si nu 01
capete gratis pamint. Dar, adaugau indata ca au... drepturi istorice de
a fi cumpargtori sau, mai precis, proprietari ai mogiilor pe care be
muncese.

Importanta miscarilor tatiluesti din 1904 consta insa in primul rind

in aceea ca pune foarte Oar in lumina un aspect important al situatiei
din satul acelor vrerriuri : -activizarea politic:), a taranimii, participarea
ci tot mai resimtita la vista politica a tariff. Pentru usua situatia
insuportabila, taranul romin a .folosit Coate caile si mijloacele : si violente
si pasnice, si economise si politice. Cluburile socialiste la sate fusesera
desfiintate, dar ar fi absurd sa se considers ca taranul romin a scat, si
inainte si dupa aceea, indiferent de activitatea politica ce o desfasurau
in sate partidele liberal si conservator. Faptul ca aceste partide nu
reprezentau interesele taranimii, nu i-a impiedicat pe taranii nevoiasi
1 Adeverul", an. XVII (1904), nr. 5421 (6 septembrie), p. 1.
2 Biblioteca Academiei R.P.R., msse, dot. cit.
3 Vezi N. Iorga, op. cit. ; referirea din Adeverul", citat anterior ; Adeverul, la sate",
an. III (1904), nr. 78, septembrie ; Vointa nationala", an. XXI (1904), nr. 5818, (7 septembrie).

6 2324 www.dacoromanica.ro
82 M. IONESCI7

ca se- nu mai vorbim de cei instariti de a incerca sä obtina ceva de

pilda prin participarea la lupta electoral/ in jurul alegerilor de deputati
la colegiul al III-lea.
Contradictiile dintre burghezie ¢i mo§ierime, dintre liberali §i conser-
vatori, dintre ramurile din interiorul partidelor, contradictii care nu
trebuie nici exagerate, dar nici subapreciate, nu se manifestau numai
in straturile superioare ale societatii romble§ti ; ele aveau ecou §i in masele
populare §i afectau simtitor evolutia politica a taraniinii. Evenimentele
din 1904 dovedesc aceasta in chip concludent. Tulburarile descrise mai
sus au avut antecedente interesante, care- an §i stirtit de altfel o vie
polemic/ in presa. Dace-, ma cum am vaznt, relatarile din diferite surse
sint de acord asupra caracterului miscarii $i, intr-o masura, asupra cauzelor
ei economice, cind se cere ins/ lamurita cauza mai apropiata, specifics a
tulburarilor, atunci se ivesc ample §i ascutite divergente. Inainte de a
infatip aceste divergente, expuse in campanii violente de presa, este
util eh ne oprim asupra rezultatelor anchetei de la Vaslui rezultate
consemnate in raportul procurorului general Leonescu.
Interogindu-i pe arestati, procurorul a constatat raspunsuri similare
la toti. Revendicarea for era s4 li se vinda pentru hrana pamint in
loturi de pe mo§iile unde locuiesc sau pe mosiile vecine, fie ale statului
fie ale particularilor". Yn legatura cu mosiile particulare, arestatii declarau
cs acestea nu mai sint decit cu numele ale proprietarilor, de fapt ele
sint ale Creditului funciar rural ; ele sint arendate, iar arendaii ii
exploateaza fare- mild. La raspunsul procurorului ca statul nu are mo§ii
de vinzare qi nici nu poate sili pe particulari se- §i vinda mo§iile, taranii
an replicat ca statul trebuie se- cumpere mosiile ipotecate la credit §i oh
le vinda lor.
/1 Vezind scrie procurorul ca aceeai idee domineaza in capul
fie-ca'rui taran, am cautat a descoperi cine le-au infiltrat-o ksi din intre- ,

baffle ce le-am facut la mai multi dintre ei, am constatat ca acesta este.
Gh. Butman din Iasi, directorul ziarului Prietenul poporului", la care
taranii se adunau de un timp In mimar mare din comuni din diferite judete
mai cu seama in luna iulie ; unde dupe- cum spun ei, se discuta improprie-
tarirea taranilor pe mo§iele statului sau a particularilor prin vinderea
in loturi, ce trebuie sa se fad, de catre stat. Aceasta propaganda se facea
cu mare insistent/ in vederea alegerilor viitoare, pentru a-i asigura reuqita,
in colegiul al III de deputati".
Yn continuare, procurorul arata ca taranii au lost sfatuiti se- fie
uniti pentru impune vointa F}i ca unul din oratorii de la consfatuirile
de la redactia respectiva le-ar fi spus ca sä eie pamint cu forta dud
guvernul nu ar tine seama de cererea for ". Procurorul raporteaza arestarea
atit a lui Butman, cit §i a colaboratorilor sai capitanul Palade §i N. Florescu.
Apoi Ina adauga : Data and politicenii au intim privirea asupra taxa-
nilor ca 86 lac/ propaganda printre ei, servindu-se de cestiunea improprie-
tariei ryi esploatarei for de catre arenda§i, pentru a-§i face pedestal in
alegere, este mult mai indepartata §i nu se pote datori lui G. Butman
inceputul ; el a cautat numai a intretine pe tarani In ideile deja raspin-
dite §i a profits de situatie".

www.dacoromanica.ro
9 MIKANILE Tilt ANEKI DIN ANUL 1004 83

Ro lul de instigator al lui Butman va fi, cum vom vedea mai jos,
subiectul ample discutat (mai precis, eel mai discutat) in presa. In
raportul procurorului general este Ina consemnat6 o Imprejurare care
nu apare in nici o relatare edita : legAtura miscarii revendicative a vete-
ranilor de la 1877 cu ziarul Prietenul poporului" si cu razvratirile
taranesti.
Raportul arata ca" pensionarii din Iasi (reiese din context ca slut
pensionari-veterani) fondaserA un club in opozitie cu totul indepen-
dent& de orice partid" ca s& protesteze impotriva reducerii pensiilor.
Acestia scrie Leonescu au produs ideea unirei veteranilor cari s-all
pus in contact Cu alti veterani de la sate, muncitori de pamint si an
agitat cestiunea improprietariei ion".
Improprietarirea veteranilor de la 1877 agita in vremea aceea
opinia public& datoria faptului ca se votase o lege prin care veteranii
erau, e drept, Improprietaxiti Ins in Dobrogea si nu in comunele natale,
fapt ce stirnise vii si indreptatite proteste. Se pare ca, veteranii pensionari
oraseni au voit a se folosi de aceasta situatie pentru a in.chega o alianta
cu veteranii tarani ; conducatorii ziarului Prietenul poporului" au pus
la dispozitia acestora atit coloanele cit si localul.
In raportul procurorului urmeaza apoi un pasaj important :
Prin veterani s-au' raspindit in mod serios in popor, ideia unirii :
cc toti pentru unul §i unul pentru toti» cari au luat consistent& puter-
nica, and realisindu-se una dintre fagaduintele c,andidatului colegiului
al III-lea din Iasi, ca are a se vind& In loturi plmint la tarani, prin
o imprudent& pentru 93 loturi cari nu ajungeau locuitorilor de pe mosiile
ce se Imparteau, s-au Mout peste una mie publicatii, prin mai multe
comuni din diferite judete. Ceea ce an facut ca in ziva de 4 august a
vie In Iasi uniti, peste o mie locuitori din judetele : Vaslui, Roman si
Tecuci".
Raportul arata, el aceasta, adunare a taranilor In Iasi, i-a folosit
mult lui Butman si colegilor lui fiin.da veteranii de la sate au mers
Cu tarani la el, uncle s-a pus baza Intelegerei ca el 0, le sustie prin.
jurnal dorintele lor" ; Butman a profitat de ocazie pentru a face abona-
mente la ziarul sau care Incepuse a se ocupa de problema taraneasca ".
Leonescu relateaza ca Butman a fost nevoit sa marturiseasca fatiti
cu o scrisoare perchezitionata de la el, ca s-a servit de un vinz6tor de icone,
care umbla prin sate pentru a-i face abonament la jurnal".
Procurorul general incheie aceasta rte a raportului sau cu pre-
cizarea ca ziarul Prietenul poporului" a inceput a se ocupa de tarani",
cu numarul 22, din 16 februarie 1904 si apoi pin& la nurnarul 50, din
6 septembrie trateaza cestiunea tAranilor pe varianta ca trebuie sa li
se vinda paminturi, in loturi, pe mosii de ale statului sau cumparate de
la proprietari"1.
Asadar ancheta Intreprinsa s-a soldat cu dezvaluirea unor impre-
jurari interesante care redau veridic crimpeie din atmosfera politic&
a satului rominesc de atunci. Raportul procurorului general scoate in evi-
1 Vezi Biblioteca Acad. R.P.R., msse, doc. cit.

www.dacoromanica.ro
A4 M. IONESCII 10

dents in mod convingator ambianta politica in care au izbucnit tulburgrile

thranesti, aducind pe primul plan chestiunea alegerilor pentru colegiul
al III-lea si cazul Butman, ambele in strinsAlegatura cu problema pamintului.
Se cer intii larnurite eel putin doua probleme. A contribuit intr-
adevar ziarul Prietenul poporului" la crearea unui climat de rascoalA I
Nu eunoastem numarul cititorilor sai si cleti nisi influenta sa reala asupra
taranilor. Continutul unui numar al ziarului din perioada evenimentelor
.este bleb de natura, a da un raspuns intrebarii de mai sus.
In numarul din 9 augustl, exists un editorial semnat : Constantin
Pallade. Capitan de cavalerie in retragere, liberal-national", in care autorul
se declara in prineipiu in contra a once miscari violente nejustifieate si
a agentilor provoeatori".
Autorul declara ea, a vorbit Cu un mare numar de sateni din judetele
Iasi. Vashii si Roman pe care i-a gasit din intimplare" la redactia
ziarului ,,Prietenul poporului" uncle colabora, §i care venisera pentru a
cere sfat, ce-i de facut ea sa capete parnint de hrana, ne mai putind
suporta modul noomenos cum sint speculati in inehirierea primintului
de hrana".
Contests ,.titlul nemeritat de instigator" pe care autoritatile cauta
a-1 da direetorului ziarului Gh. Butman. Dar, in cuprinsul aceluimi
numar exists douO materiale care reprezintO indemnuri deschise la
razvratire. in pagina a II-a se afla publicatO o poezie intitulata Voeea 'U9121i
veteran de la coroana de of el, seimnata Stefan Cucos din Birlad, poezie
frtra valoare literara dar lipsita de echivoc din punctul de vedere care
ne intereseaza2. Si mai clar conchide un articol A trecut timpul de
vorbe", semnat de I. I. Galateanu, care arata ca pe tarani nu-i mai
putea fnsela cu vorbe eaci §tiu ei foarte bine ea a trecut tlmpul de vorbe
si intr-un caz i§i pot ei satisface vointa si en alte mijloace"3.
Astfel de materiale erau sense de pe obisnuitele pozitii protestatare
ale organelor de press opozitioniste, dar nu de tip conservator ; intilnim
obi§nuita explicatie rasiala, §oving, a mizeriei taranului romin, care carac-
teriza pe atunci diferitele curente si grupuri politice burgheze. Solutiile
acestora se redUceau de regula la : interzicerea arendarii mo§iilor la
streini", la cumpararea de care sAteni, cu ajutorul statului, a proprietri-
tilor particulare si la sprijinirea asociatiilor satenesti (obstiilor de arendare4.)
1 Prietenul poporului", an. IV (1901), nr. 46 (9 august).
e De pilda :
Putin va mai trece timpul Grup cu grup sA ne-adunfun
Pin-ne va rizbi cutitn 5iM unlre st1 luptftm
Atunci le vom da de veste Amintiti-va de lupte
rlibdare nu mai este Cum sAream peste redute
Venal cu tot! in unire
Ne vom face not dreptate
CAM de Is el nu se poate Dreptul vostru e In peire
Chinurile ce avem Shriti veterans cu tots
Sunt prea marl, nu mai putem ! Ca aS ne salvam de hoti
Sit putem ayes pimint
Din cel dat de domnul arta-
(..Prietenul poportaui", nr. citat)
3 Ibidem.
4 3u acelasi numar gi articol in care anunta revoltele din Moldova, Gazeta taranilor"
expunea de pildd astfel de solutii (vezi Gazeta taranilor", NIusetesti-Arges, an. XI (1904),
nr. 37 (12 septembrie), p. 2.

www.dacoromanica.ro
11 AfiefaRILE TARINE$T1 DIN &NUL IVA s.,

A doua Intrebare se naste in leggAurg, cu Butman omul despre

care presa mining vorbea in acel inceput de toamnA, eel mai mult.
Chic era acest Butman care devenise brusc personajul politic
numgrul 1 In septembrie 19041 Conservatorii cantacuzinisti, prin organul
for de pres5,, declarau ca acest tipogrgi era liberal Inc , de pe cind Moldova
era orinduit6, de r6posatul Marzeseu" i c5, el avea asociat pe capitanul
Palladi, membru al partidului liberal din Iasi. Ambii ins5, Wean part e
dintr-un grup al liberalilor nemultumiti 1. Organul conservator declat
ca Butman ar fi fost subventionat de eforia spitalelor Sf. Spiridon 2.
Adeverul" seria ca Butman e vechi agent liberal, care de ani
79
de zile se invirteste in politica iesan6 cu ajutorul a 10-12 voturi c e
sustine ca ar fi avind" 3 §i ca acest liberal a scos ziarul respectiv penttn
a exprima vederile liberalilor nemultumiti 4. Oficiosul liberal deamintea
bineinteles apartenenta lui Butman la partidul respectiv 5, iar Iorga
declara ca domnul de la oral care ii intarise pe tarani in credinta ca
se vor Imparti pAminturile lasate de Stefan eel Mare un nemtesc Buttman,
tipograf, gazetar si agent electoral al cui ii plMea, era o biat5, seaturti
singuratec6 si nu putea impArti alte arme decit fulgerele ziarului s'au pentru
care cerea abonainent de la acesti Araci" 6.
Toate versiunile contin in linii marl o doza de adevAr. intr-adeval.,
grupul de la Prietenul poporului" se declarase adept al ideilor liberale
Inca de la infiintarea ziarului, iar MIrzescu fusese liberal notoriu. Capitanul
Palladi se iscalea liberal-national". Grupul respectiv fitcea opozitie
guvernului liberal, dar nu de pe pozitii conservatoare. Actiunea lui
servea insg in mod obiectiv opozitiei conservatoare (de altfel indat5, dupit
venirea conservatorilor la yutere, Butman a lost achitat) si cum vont
vedea nu numai actsteia.
Si mai mult adevAr continua insa", referirea procurorului general
Leonescu la faptul cg, Butman nu a f6cut decit sa continue o traditie a
politicianismului romin provincial, care speculind interesul arz'ator a1
taranimii pentru pilmint, nu se adea In lAturi a intreprinde actitini
obiectiv primejdioase pentru clasele sfa,pinitoare.
Atunci cind Leonescu fitcea mentiune in raportul s'au despre rag5,-
duintele eanclidatului pentru colegiul al III-lea din Iasi, fa'rg a-1 numi pe
respectivul candidat se referea la lupta electoralA ce se desfaprase
la alegerile partiale din 1903 pentru colegiul al III-lea la Iasi intre candi-
datul liberal Constantin Stere si cel conservator Al. Radkau. Presa con-
servatoare se situa In esentI pe pozitia eh' revoltele ta'rgnesti se datoresc
numai si numai instigatorilor" 7, ca, acestia fac parte din secta socialistg,
in miinile ekeia partidul liberal a abdicat toata, puterea" 8, ca, Butman e
un vinovat secundar §i c6, rgspunderea principals i precis revine depu-
1 Vezi Conservatorul", an. IV (1904), nr. 201 (16/29 septembrie), p. 1.
2 Ibidem, nr. 203, p. 1.
Adeverul", an. XVII (1904), nr. 5421 (6 septembrie), p. 1.
4 Ibidem, nr. 5420, septembrie 5.
5 Vointa nationala" an. XXI (1904), nr. 5818 (7/20 septembrie).
6 Vezi, N. Iorga, op. cit.
' Conservatorul", Buc., an. IV (1904), nr. 197 (9/22 septembrie), p. 1i
Ibidem, nr. 201, 16/29 septembrie, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 86 M. IONESCU 12

tatului C. Stere, care a promis alegatorilor ca va lupta pentru vinzarea

mosiilor statului in loturi si el, in sfirsit, Butman lucra dupa indicatiile
lui Stere 1. Prietenul poporului" sustinea de asemenea ca vina o poartA
Stere Eli respihgea, bineinteles, aduzatiile de instigare aduse de ,Conser-
vatorul" si de organul local conservator Evenimentul", din Iasi. 'llaspun-
zind, ziarul respectiv denatura vadit realitatea, sustinind ea, s -a'u revoltat
taranii din judetul Iasi fieful electoral al lui "Stere Eli ca apoi rascoa-
lele s-au intins in judetul vecin Vaslui 2.
Constantin Stere a acordat un interviu ziarului Adeverul" in care,
drept raspuns la afirmatiile presei de opozitie, atit conservatoare cit Eli
liberal-dizidente de genul Prietenul poporului" declara in esenta
urmatoarele :
ca in judetul sau, undo vorbise intr-adevar despre proiectul
Casei Rurale si despre votul universal, nu au fost rascoale, ci in Jude-
tele vecine ;
ca taranii anchetati pomenesc numai numele lui Butman ;
ca Butman e adversarul sau politic de patru ani si s-a manifestat
ca atare Eli la ultimele alegeri ;
ca Intr-adevar a staruit sa se vinda taranilor in 90 de loturi
rnosia Miroslava Eli ca Butman a trimis oameni acolo 3.
Declaratia lui Stere Eli indeosebi ultimul ei punet coroborata
cu dezvaluirile din raportul procurorului general Eli cu unele relatari din
presa, lamuresc In linii mari modal cum s-au desfasurat evenimentele
premergatoare rascoalelor.
Butman minat de dorinta de a-Eli face o platforma politica In
scopuri electorale se pare ca a folosit toate mijloacele Eli toate impre-
jurarile pentru a -li atinge scopul. Fie dintr-o intimplare, fie dintr-o coin-
cidenta suspecta, prospectele licitatiei de la Miroslava au devenit adevarate
manifesto care an reunit la Iasi la inceputul lui august 1904 o mie
de tarani din Moldova centrala ; acestia, condusi de veteranii ce se grupa-
sera mai de mult in jurul gazetei lui Butman, s-au adunat la redactie Eli au
fost sfatuiti sa intreprinda o jalba colectiva de marl proportii, care sa,
fie insotita de un demers, tot colectiv, pe linga rege, cu ocazia vizitei
acestuia la Iasi. Acest demers, despre care autoritatile au aflat Inca de
inainte4, era incurajat de faptul ca chiar se puseserl In vinzare doua
mosii, printre care Eli Miroslava. In aceasta conjunctura, taranii veniti
in oral au fost expediati din Iasi in satele respective, de catre autori-
tati ; acolo an Inceput insa miscari de petitionare care asa cum am
vazut la Suhulet s-au transformat apoi fn revolte.
Asadar, pina la un anumit moment, miscarea atit timp cit avea
caracterul aparent pasnic al unei petitii colective a fost organizata. Mai
departe a aparut insa situatia neprevazuta a razvratirii, care a rastmmat
calculele celor ce au avut vre-un rol organizator si, In primul rind,
1 Conservatorul", Buc., an. IV (1904), nr. 195 (septembrie 7/20), p. 1.
2 Vezi C. Palladi, Apostolut feiretnimii fit judefut Iasi, In Prietenul ,poporului", Iasi,
an. IV (1904), 6 septembrie.
3 Adeverul", an. XVII (1904), nr. 5424 (9 septembrie), p. 3.
4 Vezi Vointa nationali", an. XXI (1904), nr. 5812 (7/20 septembrie).

www.dacoromanica.ro
13 d1SC-kRILE VAIN-F.8n DIN ANUL 1904 87

calculele grupului Butman Pal lade care s-a gasit intr-o postur&
primejdioas&.
Sus, In cercurile politice de la centru", miparea Oranilor moldo-
veni a produs apoi polemici §i comentarii i a fost pare-se folosit si ca
arm& in framintarile launtrice din partidul liberals.
Asemenea dispute publice la nivelul condn.cerilor de partide
pe tema instigatiei, mai avuseserg, loc §i inainte tai aveau sa aparg f3i in
vlitorul apropiat. Ele iii an desigur importanta lor, dar scopul principal
al notei de fat& este acela de a scoate in evident& in primal rind faptul
ca : taranimea a folosit once cale pentru a iesi din situatia sa economic&
disperatA. Episodul descris mai sus dezvaluie nu numai realitatea economic&
gravA a satului rominesc din vremea aceea, ci 1i elemente caracteristice
ale situatiei moralpolitice si ale starii de spirit a taranimli. Apare clar,
indeosebi din relathrile procurorului general, ca lupta de elm/ de la sate,
din vremea aceea, nu trebuie rupth de ansambl'ul raporturilor sociale oi
politice §i nu trebuie red.usl la scheme simpliste. Lumea care are,' direct
sau indirect, legaturi cu principalul antagonism social din satul romktesc
antagonisMul taran-mosier este populata cu tipuri sociale din cele
mai variate. Vedem mai sus antrenate in complexul de imprejur&ri ale
evenixnentelor din august-septembrie 1904, astfel de grupuri qi tipuri
ea : veteran ai razboiului de independent& care intretin o atmosfer6 incar-
cat& la sate si care antreneaza restul tairAnimii in actiuni revendicative,
electori burghezi mai molt sau mai putih m6runti, care rostesc relativ
u§or cuvintul magic pamint" pentru ca apoi sa constate ca alegatorii for
iau foarte in serios problerna si le dep&§esc intentiile, in sfirlit lumea
pestritI a provinciei §i a periferiei politice dizidenti mgrunti 1i nemul-
turniti ai partidului guverna mental, gazetari dubio§i, vin.zgtori ambulanti
de icoane ce fac propaganda politic& yi abonamente la ziare Wine care
de asemenea traieste de pe urma foamei de, parnint a t&ranului.
Top ace§ti oameni actioneaza de pe pozitii diferite, cu scopuri dife-
rite care uneori n-au mimic comun cu interesele tkanimii ins& influ-
enteaz6 taranimea i intretin prin sate, vie, chestiurtea pgmintului ; intretin
indirect deci of predispozitia spre micari revendicative. Limitele tai formele
acestor miscki revendicative, depindeau ins& in ultima instant& de tkani ;
§i de asta data ei an dep6§it de fapt stadiul vinzariiqi cumpArArii pgmin-
tului precum §i forma pa§nicA a petitiongrii. Calea taranilor, era evident,
lipsita de lozincile, de participarea §i de conducerea unui partid proletar

1 De pilda ziarul Adeverul" In fruntea caruia se afla C. Mille, remarcabil cunos-

cator al culiselor politicii romlnesti a publicat In numarul din 9 septembrie un interesant
comentariu asupra miFarilor taranesti din Moldova. In acest comentariu se subliniaza ca rascoa-
lele au constituit un prilej de contraatac nu numai pentru conservators, ci §i pentru liberalii
batrIni".condusi de Dimitrie Sturdza Impotriva ocultei" conduse de I. I. C. Bratianu. Acestuia
i se reprosa un discurs In care se referise la proiectul de Infiintare a Casei rurale *1 la necesi-
tatea votului universal, ref eriri care se pretindea au constituit programul instlgatorilor"
la rascoala. Ziarul sublinia ca abia ttrziu oficiosul liberal Vointa nationala" a luat apararea
lui C. Stere pentru a-1 dezvinovati de acuzatiile aduse de conservators. Tacerea initial& a oficio-
sului in legatur& cu persoana lui Stere ar fi aratat ca o parte din conducatorii liberali erau, In
aceasta chestiune, In unison cu conservatorii. (Adeverul", an. XVII (1904), nr. 5424 (9 sep-
tembrie), p. 1.

www.dacoromanica.ro
 88 M. IONESCII 14-

revolutionar, dar ea era totusi a /or; era o eale care de la o anumita,

raseruce mergea in alts directie decit cea vizata de asa-zisii instigatori".
Acest lueru a fost valabil pentru misearea din 1904 si va fi en atit mai
valabil pentru cea mare din anul 1907. Cunoasterea climatului politic
specific evenimentelor din 1904 ne ajuta deei sa Intregim informatia
istorica despre atmosfera politics, revolutionara, din ajunul marilor lupte
sociale care aveau sa izbueneasea doi ani si jumatate mai tirziu.

ANEX A
Raporlul Procnrorului general de pe linga Curtest de Apel din la% N. V. Leoneseu adresat ministrului
justitiel In legatura ea mksearile titranejti din judetul Vaslui din august septembrie 1904.

ROMLNIA Iasi, 1904, luna septembrie

PROCURORUL GENERAL in 15 zile.
DE PE LINGA
CURTEA DE APEL DIN
SASSY
Nr 6513 Conlidenfial.

Domnule Ministru,

Am onoarea a va supune la cunostinta resultatul anchetei In afacerea agitarilor taranilor

din mai multe comuni din judetul Vaslui si masurile ce am luat pentru potolirea lor.
In judetul Vaslui, de la 3 august pins la 10 septembri, inclusiv a.c. s'au agitat tarani
din 10 comuni si anume :
Muntenii de jos la 31 august, Tanacu 31 august, Negresli 2 septembrie, Suhulefu Impreuna
cu comuna Tansa si cotuna Gaureni, o parte din comuna Dumesti sl ribanesti In ziva de 3 si
5 septembri, Cockiesti In ziva de 6 septembri, Druguseni 8 septembri, Bodesti 8 septembri si
Tingujei 10 septembri.
Cea mai insemnata agitare a Post cea din comuna Suhulejtz.
Locuitorii din aceasta comuna s'au pus in Intelegere-cu cei din comunele Dumesti, Tansa.
cotuna Geiareni si cu un numar de locuitori din comuna Tib6nesti si In numar mare au mers Ia
primaria comunei Suhtzlef, unde fiindca atit primarul cit si secretarul primariei nu au voit a le
face o petitiune colectiva dare Dlu ministru de interne, ca sa le vinda pamint In loturi, au
forsat pe primar de si-a dat demisia in mlinile lor, lulndu -i si sigiliul Primarici ; dupes earl s'au
Imprastiat amenintind ca vor intra cu forta si vor ara paminturi pe mosiele vecine.
Pentru anchetarea acestui fapt, au plecat d-lu procuror si d-lu judecator de instructie
Ia fat.a locului In ziva de 3 septembrie. Taranii adunati In numer mare la primarie, le-au spus ea
cer ca s1 li se vinda pamint In loturi pe mosiele vecine si sunt hotArIti a nu da Indarat pinii nu
li se va satisface cererea, si ca nu vor rasa ca sa se aresteze pe nici unul dintre ei, fiind
hotaritl a lupta toti pentru unul si unul pentru toti. Fats cu marele numar de locuitori si Incor-
darea spiritelor lor, judecatorul de instructie si procurorul s-au incheiet proces-verbal despre
Imprejurari, fares a proceda la arestare, lasind pentru paza Primariei un numar de jandarmi.
La 5 septembri am mers insu-mi in comuna Suhulef insotit de fora armatei Impreuna
cu d-ul procuror, judecator de Instructie si dlu Gh. Negulescu secretar general al Ministeriului
de Interne. La intrarea nOstra In comuna, unii dintre tarani au inceput a trage clopotul de la
biserica, semn ca pe linga locuitorii din comuna Suhuletu, sa se adune Ia primarie si locuitorii
din comuna Tansa si cotuna Gaurenii.

Domniei-Sale
Domnului Minislru at Justifiei.

www.dacoromanica.ro
15 Inseam. TARANN$T1 DIN ANUIL 1904 89

La sosirea nestra la primarie am gasit pe primar si secretaru comunei, far In ograda

primariei vre-o 15 locuitori aprepe toti dintre capii resvratitilor. La semnalul dat au Inceput
a se aduna cu grabd locuitori Inarmati cu ciomege si pari si peste un patrar de ord s'au adunat
In ograda si in drumul din fata primariei peste 300 de oameni.
Am procedat la ascultarea primarului V. Hordila si a secretarului primariel, si dupii
informatiunile ce iii le-au dat am procedat la ascultarea capilor agitarei luind mesura ca dupii
interogator sä fie separati de restul multimei. Chid interogam pe al patrulea la rind, unul dintre
interogati C. Lacatusu, considerat de cap al agitdrilor, s'au furisat de sub pazd, an mers In
mijlocul celor din ograda primariei, care deja incepuse a murmura, vedind ca se retie pe acei
carii interoga ; si dupe Intelegerea prealabild ce aveau de a nu lasa ca O. se aresteze pe nici
unul dintre ei, la semnalul dat de Lacatusu, au Inceput toti a vocifera si Inarinati cum erau,
rupind unii pad din garduri s'au repezit pentru a lua pe cei pusi sub paza, Incepend Jupta cu
jandarmii. Atunci insotit de d-lu procuror, judecator de instructie si secretar at d-lui ministru
de interne, m-am pogorlt In mijlocul celor din ograda pentru a parlamenta cu ei, cind vezlndu-ne
atit cei din ograda, cit si mai cusama cei din drumul din fata primariei, au Inceput a racni,
in cit nu se mai intelegea ce vor, an ridicat parii si au Inceput sa avanseze, catra no!, pentru
a ne boy!, incepInd atacul In contra soldatilor cari au esit in fata nOstra. Atunci am dat
ordin d-lui colonel Socec sub comanda caruia erau puse trupele, ca st proceada ,imediat la
arestarea tuturor acelora cari au radicat ciomagul contra nostra, fart sa product varsare de
singe sau sa fact us de arme de foc, dupe cum luaseni mesuri mai dinainte. D-sa (WO ce
an facut somatiile lamurit si conform legei, au procedat la arestarea lor. S'au produs o
invalmasala In care mai multi soldati au fost loviti. Carabinele a doi geandarmi rural! si a
unui rosior au fost deteriorate. Calul locotenentului Mann din rosiori a fost strapuns in un
picior cu o spaga de fier, care s'a constatat a fi a agresorului Neculal G. Spiridon.
Tiiranii vezind interventia eficace a armatei, si numdrul covirsitor, cad In ace] moment
a sosit si regimentul 4 rosiori, au Inceput sa fuga lasind In mlinile geandarmilor si soldatilor
pe cei arestati.
In aceasta invalmasala, au fost usor raniti doi tarani, unul la cap si altul la mind, Lira a
se pute stabili daca aceste lesiuni sunt produse de soldati, sau de catra tarani, can loviau cu parii.
Nu s-a facut us de army de foc, si nici unul dintre %drain nu a fost batut nici In timpul
arestarei, nici dupe arestare. S'au arestat atuncia pe loc 27, ramlind restul a se aresta pe
urmd fiindca tot! fugise. Indata dupe aceasta, pentru a nu le ldsa timpul ca sa se intruneasca.
am dispus a se incartera soldati In casa fie-caruia Oran pentru timpul zilei si at noptei, Ian o
parte din armata, sa patruleze pe stradele- satului.
Yn ziva de 6-7 septembrie dupa ce am lasat in Suhulet regimentul 4 de rosiori si infant-
teria, am mers In comuna Tansa insotit de regimentul 7 calarasi, unde am gasit liniste si am
facut case arestdri fdra a intimpina cea mai mica oponere din partea locuitorilor. Dupd aceasta
-nn lasat un numar de soldati In cornunele Suhulet si Tansa, destui pentru a preintimpina
once Incercare de rescOld, si m-am Intors la Vaslui pentru a continua cu instructia. Am clispus
arestarea lui Gh. Butman, tipograf din Iasi si directorul ziarului Prieteuul poporului", precum
si a colaboratorului lui, cdpitan Palade si N. Florescu, contra carora results Indicii grave pentru
agitarea taranilor. Locuitorii din tote aceste comuni s'au agitat cttre acelas seop : ca s3 11
se vinda pentru hrana pamint In loturi, de pe mosiele uncle locuiesc sau pe mosiele vecine,
fie ale statului, fie ale particularilor. Ei argumentau astfel : particularii nu mai au mosii de
cit cu numele, mosiele sunt ale creditului, pe care be arencleazd In cea mai mare parte la evrei,
cari ne esploateaza fara mils, in cit am ajuns la cea mai neagra saracie si murim de Mine
pe parnInt muncit de not 1.--
Chid le-am spus ca statul nu are mosii ca sa le \Thula, si nici pOte sili pe particulari la
aceasta, raspundeau : ca statul ca cumpere mosiile supuse la credit, si sa le vInda lor, ca ei
vor plati.
Vazind ca aceiasi idee domineaza in capul fie-cdrui Oran, am cautat a descoperi eine
le-au infiltrat-o si din Intrebarile ce le-am facut la mai multi dintre ei, am constatat ca acesta
este Gh. Butman din Iasi, directorul ziarului Prietenul poporului", la care tdranii se adunau
de un timp fu numar mare din comuni din diferite judete, mai cu seama In Luna iulie ; unde
dupa cum spun ei, se discuta improprietarirea taranilor pe mosiele statului sau a particularilor
prin vinderea In loturi, ce trebuie sa se fact de care stat. Aceasta propaganda se Ikea cu mare
insistenta In vederea alegerilor viitore, pentru a-si asigura reusita In colegiul at III de deputati.
1 Se resimte influenta propagandei rasiale duse In sate de grupul de la Prietenul
pOporului", de partidul liberal si de alte grupari politice (ma.).

www.dacoromanica.ro
 90 M. IONESt'U 16

Clti-va tarani Intrebati au afirmat ca au Post sfatuiti, lucru pe care 1 -am constatat insu-mi,
ca sa fie cu totii multi, sä formeze un singur corp, si numai asa vor isbuti and mai multe comuni
vor fi la un loc, ca vointa lor sa fie impusa guvernului si sa pots obtine pamint. Mai afir-
mindu-mi putini dintre ei, cad cea mai mare parte sunt forte bine instruiti, ca sa nu spue
totul, ca to discursurile In care le Linea, unul dintre oratori, le-ar fi spus, ca sa eie pa/flint cu
forta cind guvernul nu ar tine seams de cererea lor. Banuind ca acestia ar fi capitanul Palade
si N. Florescu colaboratorii lui ButnIan, am dispus inculparea si arestarea lor, pentru a-i con-
frunta cu taranii.
Data cind politicianii au fntins privirea asupra taranilor ca sa faca propaganda printre
ei, servindu-se de cestiunea Improprietarirei si esploatarei lor de catra arendasi, pentru a-si
face un pedestal In alegere, este mult mai Indepartata si nu se pOte datori lui Gh. Butman
Inceputul, el a cautat numai a Intretine pe Omni In ideile deja raspindite si a profita de
situatie.
Pensionarii din Iasi, cu cltva timp In mina, creclindu-se In opozitie cu totul independents
de orice partid, au fondat un club In Iasi ca sa protesteze pentru reducerea pensiei. Acestia
au produs ideea unirei veteranilor, cars s'au pus In contact cu multi veterani, de la sate, munci-
tori de pamint, si au agitat cestiunea Improprietarirei lor.
Cind s'au votat legea pentru Improprietarirea veteranilor In Dobrogea, atuncia multi
dintre ei, au ramas nemultumiti, ca sa-si paraseasca vetrele si sa mearga In Dobrogea. Vete-
ranii s'au Intrunit In localul redactiei Prietenul poporului", ziar de care se serveau mai dina-
lute pentru a-si formula pretentiile contra guvernului, si a cere ca sa li se dee pamint In apropiere.
Prin veterani s-au raspindit In mod serios In popor, ideea unirei : toti pentru unul si unul
pentru tots" cars au luat consistenta puternica, clnd, realizlndu-se una dintre fagaduintele candi-
datului colegiului al III din Iasi, ca are sa se vInda In loturi pamint la tarani, prin o impru-
denta pentru 93 loturi can nu ajungeau locuitorilor de pe mosiele ce se fmparteau s'au facut
peste una mie publicatii, prin mai multe comuni din diferite judete. Ceea ce au facut, ca In
ziva de 4 August sa vie la Iasi uniti, peste o mie locuitori din judetele : Vaslui, Roman
si Tecuei.
Aceasta a folosit mult lui Gh. Butman si colegilor lui fiinda veteranii de la sate au mers
cu taranii la el, unde s'a pus baza Intalegerei ca el sa le sustie prin jurnal dorintele lor, si profi-
Lind de aceasta stare sufleteasca a taranilor, au inceput a-i capacita, atit personal pe acei cu
scare venea In contact cIt si prin agenti, pe care Ii trimitea ca sa faca abonament pentru jurnalul
Prietenul poporului", In care Incepuse a trata chestia taraneasca. Butman singur a Post nevoit,
ca sa marturiseasca fata cu o scris6re perchezitionata de la el, ca s'a servit de un vfnzetor de
scone, care umbla prin sate, pentru a-I face abonament la jurnal.
Data cind au inceput ziarul Prietenul poporului" a se ocupa de tarani, este 16 Fe-
bruar 1904, cu nr. 22. De la aceasta data, In 16 numere, la diferite date si sub diferite
titluri, 'Ana la Nr. 50 din 6 Septembrie trateaza cestiunea taranilor, pe varianta, ca trebuie
sa li se vInda pamInturi In loturi, pe mosii de ale statului, sau cumparate de la proprietari,
ideie pe care am gasit-o dupa cum am spus mai sus Inradacinata In capul fie-carui %Aran.
Propaganda In acest sens printre Omni, au Post bine primita si au grabit isbucnirea
agitapor, ajutata de urmatOrele cauze :
I) Suferinta taranilor, din cauza lipsei de pamint pentru hrana ; multi dintre ei nu
au cleat locul pentru casa. Ne avend pamInt se adreseazs arendasului, acesta se arata greoi,
unora nu be arendeaza (dupa cum mi s-au plins unii locuitori din com. Dumesti) altora be aren-
deaza pamint, nu calitatea care o vrea taranul ci care o vrea arendasul si cu pretul enorin
de 70 lei falcea, peste Indoit de ceea ce plateste arendasul. Plata mai totdeauna se face prin
munca. Pretul muncei este f6rte mic pe care-1 fixeaza arendasul. Asa locuitorii din Dumesti
mi s'au plins ca pentru o prajina, de prasit porumb de 2 ors, secerat, desfacat, caratul stru-
jenilor la gireada, si punerea porumbului In cosere, sunt platiti cu 50 bani, pentru terminarea
cares munci be trebueste trei zile de lucru cu mincarea lui ; ceea ce nu-i vine nici 20 de bani pe zi.
In timpul executarei muncei, taranul trebuie sa munceasca pamintul arendasului, si
apoi pe al sau, Inett din cauza aceasta pamintul lui fiind reu lucrat, produce abea pe jumatate,
de cat aceea ce ar ft putut produce. TInInd mud ca el plateste pamintul prin muncA, a careia
pret este foarte redus, falcea de pamint pe care el o arendeaza de la arendas, II tine aprope
140 lei. Aceasta stare de lucruri /I perpetueaza In mizerie.
H) Tot din lipsa de pamint, taranii pentru ca sa aiba boi si vaca, trebue ca sa plateasca
pasunatul arendasului. Acesta pune preturi enorme si conditiuni, ca data va duce boii la
pastmat In alts parte unde va gasi mai eftin, nu-i primeste vaca, si taranul, fiind ca-i trebue

www.dacoromanica.ro
17 MISCARILE TARANESTI DIN ANITL 1904 91

sa alba vaca pe linga casA, pentru hrana copiilor, primeste gilt conditia. Unul din locui-
torn din Dume$U, a caruia arenda$i este Haralamb Gr. Constantinide, ni s'a plins ca avend
doue vaci, au convenit cu arenda$ul a-i plati, 20 lei de vaca pentru pasunat, acuma fiind cu
totul lipsit $i neavend ce vinde ca se platiasca, a propus arendawlui sA opreasca o vaca pentru
pretul pa$unatului, iar una sal-o deie pentru hrana copiilor, arendapil i le refine pe amandoue,
III) Nu se permite tAranilor de catre arenda$4 a-$i radica recolta de pe ogor $i nu le
ds vitele de la pasunat pina nu vor achita costul. Cum taranul nu are millOce ail procura
banii de cit vindend din recolta pe ogor, a primi noui angajamente onerase cu arendmul
sau vinde pe nimic recolta sau vitele pentru a-$i achita datoriile.
IV) Lipsa totals de sprijin a taranilor, din partea autoritatilor comunale, fats de esploa-
tarea arenda$ilor, cari-i nedreptateste la mesuratbrea pamintului lucrat, precum li altor multe
samavolnicii din partea arenda$lior, inaspre$te zilnic spiritul lor, fata de ea, pe care o consideril
de dusmana $i complice la esploatarea nevoilor sale.
V) Pe linga acestea, lipsa complecta de hrana a tAranului in timpul de fatA, a contribuit
mult la. inlesnirea acestor agitatii. Multi tarani cu lacrami in ochi mi se plingeau ca au cite
6 $i 8 copii, $i nu au hrana de eft pentru 2 zile, cari preferau sl fie impuFati de soldati,
de cit se vada sub ochii lor, copii murind de fame. Un alt locuitor din Tansa, comuna
care are peste o mie de capi de familie, m'au asigurat ca in intreaga comuna nu sint 20
de vaci din cauza lipsei de ima$. Din partea unor locuitori din Codae$ti, am primit reclama
ca posesorul mo$iei, Ainhorn, le iea cite un franc pentru caruta de lut, pe care dinsii mai
Inainte o luau fail plata, din o butane comuna. Asemenea le-a ingradit apa pentru adapatul
vitelor pina nu vor plati.
Cit timp nu vor dispare aceste cauze, totdeauna politicienii agitatori, vor gasi teren
favorabil pentru a arunca semanta revoltei in popor.
In toate comunele mentionate mai sus, afara de Suhulet, tAranii s'au lini$tit si fail a opune
vre-o resistentil la arestarea celor banuiti de capi a agitArei.
Sunt pans acuma arestati 65 in total.
Cu siguranta ca in cursul instructiunei vor fi pu$i multi dintre ei In libertate.
Odata cu aceasta domnule ministru, tin a recomanda deosebitei domniei-vastre aten-
tiuni pe d-nii : procuror C. Calinescu, substitut de procuror Sasu, jude instructor Mihail Teutu,
comandantul de jandarmi Vernescu, pentru tactul, prudenta $i activitatea ce au desfawrat
In aceste imprejurari.
Binevoiti, ve rog, domnule ministru, a primi asigurarea prea destinsei mistre meal-
deratiuni.
Procuror General,
Leonescu.

(Originalul aflat la RibPoteca Academie' R.P-R. Manuscriae. Fond. D. A. Sturdza. Maps 8. Corespondent& .

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CRASOVENII O MARUNTA" POPULATIE
DIN TARA NOASTRA. DE UNDE $I CIND AU VENIT ?
DE

THEODOR N. TRIPCEA (T. Severin)

In tara noastra exists o populatie de aproximativ 45 000 de suflete,

in continua desere*tere, mezata in satele Carmova, Clocotici, Jabalcea,
Nermet, Rafnic Si Vodnic, din regiunea Timisoara, care a constituit, in
secolul trecut, obiectul unor apreciate studii de istorie, etnografie i ling-
vistica din partea specialiOilor maghiari, sirbi §i romini 1. Cu toate acestea
nu s-a ajuns inca la elucidarea problemei principale privind trecutul acestei
populatii, §i anume de uncle §i cind an venit crasovenii, problems care a
ramas, dupa expresia ultimului cercetator, tot o enigma etnica" 2.
Unii dintre istoricii secolului anterior amintind numai pe cei mai
tle seams, ca Czcernig, Schwicker, Drinov, Kanitz etc. 1.1 considerau ca
provenind din Bulgaria, din regiunea Vidinului si a Chiprovatului ; etno-
graful Czirbusz G., in lucrarile sale mai vechi, i-a considerat bosnieci,
pentru ca mai apoi sa abandoneze aceasta teza si s5, opineze pentru originea
for romino-bulgara 3. Spre deosebire de cereetatorii aratati, etnograful
Jeno Szentklaray le-a atribuit originea albaneea 4j a fixat ca data a venirii

Czirbusz, G. A., A Temes es TorontdImegyei Bolgdrok lortenete [Bulgarii din judetele

Timis si Torontal], Timisoara, 1882; Idem, A Krassoszorenyi Krassovenok [Crasovenii din
Caras-Severin], Budapesta, 1913; Idem, DelmagyarorszOgi Bolgdrok tortenete [Istoria bulga-
rilor din Ungaria mmdionalri], Timisoara, 1882 ; Czoernig, Fr., Elnographie der Osterreichischen
Monarrhie, Viena, 1885 ; Gorove, L., A bonsagi bolgdroknak hajdani s mostani dllapotok, [Situatia
din trecut si prezent a bulgarilor din Banat], Budapesta, 1832 ; Tr. Simu, Originea Crasovenilor.
Studiu istoric si etnografic, Lugoj, 1939.
2 V. Tufescu, 0 mcirunki popitlafic balcanica, In Balcania", vol. IV, Bucuresti, 1942,
p. 503-524.
8 Czirbusz, G. A., A Temes es Torontklmegyei Bolgdrok..., [Bulgarii din Timis si Toron-
tal], p. 116.

www.dacoromanica.ro
94 TH.' N. TRIPCEA 2

for anul 17401. In sfirsit, L. Miletie si acad Emil Petrovici, acesta din
urm5, bazIndu-se pe un bogat material documentar de limb si folclor
cubes de la crasoveni, s-au pronuntat pentru originea for sirbo-croat6,2. Tr.
Simu, Intemeindu-se la rindul sau pe o serioaa documentare bibliograficg,
avind si un bogat material de limbs, folclor i etnografie, be atribuie craso-
venilor originea slavo-romin6, cu o infiltratie albaneza 3.
Sintetizind rezultatele constatkilor amintite, fka, sa depkeasca,
cunostiint,ele de piny atunci, fkl sg, aduca bin aport personal In rezolvarea
problemei obirsiei populatiei In cauza, V. Tufescu conchide In felul urm5,-
tor : Se vede limpede ca slut deopotriv& gresite pArerile emise de unii
cerceatori care sustin originea etnica, unid, a crasovenilor, fie ca, s-au
oprit asupra celei bulgare, sirbesti sau oricare alts" 4.
Ceea ce remarcAm Ina din capul locului in legaturA cu 1ntreaga lite-
rature despre crasoveni, este faptul ca, Sn afarsa, de studiile lui Miletie gi
Em. Petrovici, celelalte slut doar opere de eruditie, dar autorii for nu au
cunoscut realitatile balcanice si nu au aprofundat cauzele determinante ale
curentelor metanastazice, cum numeste atit de sugestiv marele geograf
sirb J. Cvijie, acele deplaski in masg, de la sud spre nord ale populatiilor
balcanice 6. Yn ceea ce priveste pe cei doi lingvisti, observAm c§, ei au adus o
contributie important., fitind caracterul limbii crasovenilor, fara sa rezolve
Ins/ problema datei venirii for 6.
Nici rIndurile de fats nu au pretentia de a exprima ultimul cuvInt
In aceasta problemI ; este IBA, cert cg, ipoteza noastfa se apropie mai mult
de adevk declt oricare din cele anterioare, ea avind la baz1 bibliografia de
pin6, acum, cunoasterea realifatilor balcanice din sinul cgrora 10 trag ori-
ginea crasovenii, precum gi interpretarea marxist5 a Imprejurkilor care au
concurat la migrarea elementelor sud-dunkene In regiunea Carasului.
0 analizA succinta a diferitelor ipoteze despre originea crasovenilor
ne va duce la concluzia justg.
Ipoteza originii rominefti a crasovenilor. Tr. Simu, care a emis aceasta,
opinie s-a bazat pe considerentul ea regiunea Vidinului si a Serbiei medic-
vale cuprindeau un In.semnat numk de romini, despre care fac mentiune
documentebo emise de cancelaria regilor slrbi. Yn consecintA, metanastii
sud-dunAreni, veniti In Banat la Carasova, au avut In component& for si
romIni7. Presupunerea este plauzibilA, deoarece aceste regiuni erau locuite
de o numeroas6 populatie romineascg. Diferitele privilegii date m'an6sti-
1 Szentklaray J., Szaz iv Delmaggarorszag uj jab tortinelebol, [0 suta de ani din istoria mai
noun a Ungariei de sud], Timisoara, 1879, p. 255-7 256 (In traducere O parte din acesti not
veniti au populat Crasova").
2 L. MiletiC, Ober die Sprache u. Herkunfl der sog. Krassovaner in Slid- Ungarn, Berlin,
1903, In Archiv fur slawischen Philologie" ; si E. Petrovici, Graiul Crasovenilor, Bucuresti, 1938.
3 Tr. Simu, op. cit., p. 144.
4 V. Tufescu, op. cit.. p. 528.
La Peninsule Balcanigue, Paris-Lisabona, 1919, vezi hartile anexate studiului cu curen-
t ele metanastazice.
° E. Petrovici, op. cit., p. 18, Vedem prin urmare ca nu stim nimic sigur despre re-
giunea de unde au emigrat crasovenii sl epoca In care s au stabilit In asezarile for de azi".
7 Pentru populatia romIneascii din sudul Dunarii vezi : S. Dragomir, Vlahii din Serbia,
lu Anuarul Inst. de 1st. ", Cluj, 1922 ; Idem, Vlahii si morlacii, Cluj, 1924 ; Tr. Simu, op. cit.,
p. 27, 29, 48 49.

www.dacoromanica.ro
3 CRAI3OVENII ..0 MARDNTA" DODD/ATM DIN TANA NOASTRA 95-

rilor sau boierilor de catre regii sirbi, zaconicul tarului Dugan, codicele
de legi al lui Soliman Legiuitorul, 1i atesta pe tot cuprinsul teritoriului de
la Dunare ping. la Marea Adriatica I. Deci ipoteza lui Tr. Simu este accep-
tabill In sensul ca emigrantii sud-dunareni aveau printre ei §i romin' fara
ca numarul acestora sa fi fost precumpanitor.
Ipoteza originii bulgare a erafovenilor. Izvorul principal pe care se
bazeaza aceasta opinie este Historia Parochiae Crasovensis 2.
Potrivit acesteia, Ludovic cel Mare, regele Ungariei, cucerind qi
stapinind vremelnic cetatea Vidinului (1366-1368) 3, a adus opt calugari
franciscani, care In timp de 30 de zile an convertit la catolicism nu mai putin
de doua Bute de mil de bulgari mai ales dintre bogomili 4. Pentru a cruta
Insa pe neofiti de un eventual atac turcesc, Ludovic ar fi luat populatia
catolica §i ar fi colonizat-o pe teritoriul pe care se gase§te azi populatia
cra§oveana.
Este surprinzator faptul ca s-a dat crezare unei plasmuiri atit de
naive §i atit de multa vreme. Putea oare Ludovic sa prevada ce avea sa
fie peste 18 ani s Opera de convertire putea fi atit de rodnica, intr-un mediu
ostil catolicismului 1 5.
L. Miletie a supus unei critici severe istoria mai sus mentionata §i a
dovedit ca ea a fost scrisa la 1645, de citiva calugari interesati deci cu
un caracter tendentios Intr-o epoca In care se punea problema cui sa
apartina cra§ovenii. Pentru a Inlatura vreo eventuala pretentie a iezuitilor-
§i a-i scoate de sub jurisdictia ordinului franciscan din Bosnia, s-a inventat
originea fictiva bulgareasca a cra§ovenilor. Acest gen de a falsifica docu-
mentele este Indeob§te bine cunoscut In evul mediu 6. Istoricii, etnografii
1 Despre populatia romlneasca din Serbia medievald ¢i drepturile ei, vezi :
PavloviC Milivoj, Gratanieka povelja [Privilegiul Graciani]ei) In Glasnik Skopskog Nauenog
Druttva", 1928, p. 104 -141. Este vorba de privilegiul pe care l-a dat Milutin, regele Serbiei,
vlahilor din Serbia sa ierneze In tara sa, In detrimentul albanezllor carora le interzicea acest
drept. El prezinta o importanta deosebita pentru ca este Inca o marturie despre populatia romt-
neasca In regiunea- Kosovo, precum §i pentru faptul ca este o marturie despre conlocuirea celor
trei elemente, romin, Orb, albanez, Intr-o regiune pe care o presupunem a fi leaganul popula
craiovene. Vezi si Br. Djurdjev, NeSto o vla§kim starjeginama pod itirskom upravom [Ceva despre
institutiile vlahe sub stapinirea turceasca], In Zemaljskog Muzeja", Saraievo, 1942.
2 Tr. Simu, op. cit., p. 21 ; Czirbusz ',Glasnik
G., A Delmagyarorszagi Bolgarok, p. 28 afirm3
ca exodul a avut loc la 1366 ; Pesty, Fr.$ Krassoszorenymegye tortenete [Istoria jude]ului Caras],
Budapesta, 1884, p. 141, este de aceeaii parere. Este de subliniat faptul c, toti se iau dupa
Gorove, L., A bdnsdgi bolgdroknak hajdani s mostani dllapatok [Situa]ia bulgarilor din Banat
In trecut si In prezent], Budapesta, 1832, vol. II, p. 37-38 si vol. I, p. 18.
3 N. lorga, Istoria Romtnilor, vol. III, 1937, p. 236 urm. Se poate vedea cit de precara
a fost aceasta stapinire Si nefavorabila operei de prozelitism religios.
4 L. Miletie op. cit., p. 181. In text shit 30 de zile. Tr. Simu, op. cit., p. 22, In !nod
gresit transcrie 50 de zile ; la fel si V. Tufescu, op. cit. De altfel, cele 30 de zile shit cu totul
insuficiente pentru a converti 200 de mii de suflete.
5 Maria Holban, Contribufii la stticliul raporturilor dintre Tara Romtneasca ;i Ungaria
angevina (Rolul lui Benedict Himfg In legaturd cu problema Vidinului), in Studii i materiale
de istorie medie, vol. I, 1956, p. 7 63. Studlul M. Holban reda ¢i reactiunea populatiei orto-
doxe la Incercarile de convertire la catolicism ale celor 8 calugari.
Al. Vasilescu, Diplomele lui Sigismund, regele Ungariei ,fi Ion Buniade, voevodul Tran-
silvaniei, de la mdndstirea Tismana stnt false, Bucureiti, 1944 ; P. P. Panaitescu, In studiuli
Mircea cel Bdtrtn, Bucuresti, 1934, la p. 355 356 a incercat sä dovedeasca autenticitatea lor,
dar argumentele lui nu stilt convingatoare.

www.dacoromanica.ro
91; 91t. N. TitIfTEA 4

si lingvistii, care s-au ocupat de originea crasovenilor, au acceptat, Ur/

control, drept verosimil versiunea din Historia Parochiae Crasovensis.
L. Miletit a mers mai departe si pe bazg, de studii comparative a
determinat locul probabil de unde au plecat crasovenii si anume : de la
sud de cursul superior al Moravei si Resavei ; in ceea ce priveste limba
pe care o vorbese crasovenii, el a identificat-o cu dialectul stokavian al
limbii sirbe. Relativ la timpul cind au plecat din tara de basting pornind
de la premisa falsg, cg la origine erau catolici L. Miletie, opineazg pentru
secolul al XV-lea, probabil anul 1466, cind episcopia catolicg de la Prizren a
lost distrusg, de turd. In sprijinul tezei sale, Miletit citeazg, asertiunea lui
Fermendiin, un franciscan bulgar, admirabil cunoscgtor al limbii materne
si redactor de manuale pentru conationalii sgi de la Vinga, Besenova etc.,
cu privire la limba crasovenilor, argument pe care 11 considerg unul dintre
cele mai peremptorii : Linguain Crasovensiunt, quae est croatica, seu
serbica, bulgaricant dicere prineipia philologiae votant"1.
Acad. Emil Petrovici isi insuseste pe de-a-ntregul teza lui Miletie,
aducind pretioasa precizare cg patria crasovenilor trebuie ca'utatg, in
cuprinsul ariei dialectului stokavian 2.
Argumentele lingvistice aduse de Miletie-Petrovici sint peremptorii
In privinta originii crasovenilor ; de aceea nu mai este cazul sa combatem
pe cei care au sustinut originea for bulgarg", sau s'a mai aducem alte argu-
mente pentru a demonstra originea for sIrbeascg, ; pe de altA parte stirile
fanteziste despre o eventualg fuziune a metanastilor din Bosnia si Serbia
In localitatea Kru§evo, de unde si-ar trage numele de crasoveni, nu merits
deck doar a fi citate ca exemple de presupuneri neserioase, fgeg nici o
baza, istorica 5.
Ku vom stgrui nici asupra asa-ziselor a doua si a treia colonizare.
tntr- adeviir in decursul veacurilor, sirbii s-au asezat cu mule la nord de
Dunke, mai ales in anul 1690, cind s-a produs asa-zisa migratiunea cea
mare, si au ocupat teritorii ping, la Buda, iar unii an migrat si pe teritoriul
Rusiei ; inaintarea impetuoasa a turcilor a determinat pe sirbi si bulgari
s'a" migreze, iar mirajul unei vieti mai bune In Ungaria, sau sub oblgduirea
pajurii imperiale, i-a filcut sg-si pArgseascg vetrele, in speranta unui camin
linistit. Aceste dislocgri in masg, au fost semnalate de cronici 4, au fost
semnalate in patentele imperiale ca privilegii pentru noii colonisti ; este
cunoscut chiar numele celui dintli colonist sirb pe teritoriul patriei noastre 5.
Pe de altg, parte, cei care au venit din Serbia sau Bulgaria, dupg, supunerea
1 L. Mileti6, op. cit., p. 180.
2 E. Petrovici, op. cit.. p. 224, dac5 etimologia banim (alb. banoj) este adeviiratA, atunci
avem o dovadil peremptorie Ca graiul crasovenesc a stat cInclva In contact cu graiuri albaneze,
deci a fost asezat In extremitatea sud-vesticil a zonei ocupate de grupul graiurilor kosovo-resa-
viene". Vezi si Th. Capidan, Simbioza albano-romina, In Rev. Fund. Reg.", Bucuresti, 1943,
nr. 5, p. 243-271.
3 Tr. Simu, op. tit., p. 33 ; V. Tufescu, op. cit., p. 505. In Peninsula Bakanica slat foarte
numeroase localitSLile cu numele de Grusevat.
4 CrOnica de la Ravanita descrie cu precizie evenimentele de la 1690. Vezi M. Sopocanin
Lelopis ravana eke [Letopisetul de la Ravanita], In Glasnik Srpskog Ucenog Dru§tva", Bel-
grad, 1869, p. 9.
6 Aleksa 'vie, Srhi u Ugarskoj [Sirbii in Ungaria], Novi-Sad, 1917.

www.dacoromanica.ro
5 CRASOVEND. ..0 MIRIINTA" POPITLATIE DIN TARA NOASTRA 97

acestora de catre turci, se numesc sirbi, bulgari, sau eventual albanezi

(cazul celor din Vinga, Bwnova, Fizezdia), sau intr-o forma arhaizanta,
iliri sau rasciani, pentru cei veniti din vechea Rasoie (Serbia). Deci, este
lipsita de sens presupunerea ca, a doua qi a treia colonizare ar fi alimentat
primul lot de sirbi, de la Cara§ova, fiindca, acest fapt ar fi fost semnalat in
vreun document, iar cei veniti §i-ar fi pastrat numele distinct al etnicului
din care faceau parte.
Inainte de a expune propria noastra ipoteza despre data venirii
crasovenilor §i locul for de basting, putem aduce fns o precizare lingvistica
care ne va ajuta sa determinam cu mai multa preeizie locul for
de plecare.
Intro limba cra§ovenilor §i a celorlalti sirbi din Banat este o diferenta
sensibila, prima prezentind forme arhaice mai numeroase cu distinctiunea
a este de tip §Itocavian-ecavian, in timp ce limba celorlalti sirbi este de
tip §tocavian on o pronuntata, nuanta, §umadiana, sirmium 1. Yn acest
caz locul de baOinai al cra§ovenilor trebuie fixat on precizie intro Kosovo
( C'impia Mierlei), Janjevo, Prizren, Tripcea §i chiar mai in spre sud-est la
tip, Veles, Tetovo.
In lumina considerentelor de mai sus, s-ar putea trage In mod cert
concluzia ca populatia cra§oveana este sirbeasca, data n-ar fi obiectiunea
for categorica, ca sint cra§oveni, refuzlnd sa, fie identificati ca sirbi, bulgari
sau bosniaci, eventual albanezi 2.
Este un fapt incontestabil ca toti cra§ovenii deli catolici, sint Insu-
fletiti de un fanatism care poate said traga radacinile din bogomilism" .
Deci catolicismul for este Inca impregnat de elemente bogomile" 3.
Calatorii §i misionarii, care i -au cunoscut mai de aproape In veacul al
XVII-lea au fost neplacut impresionati de aceste rama§ite in credinta
cra§ovenilor 4.
Daca excludem originea bulgara a crasovenilor, se pune atunci intre-
barea de undo an putut veni ace§ti coloni§ti care pastreaza In credinta for
puternice elemente bogomile, deli au fost supusi unei intense opere de cato-
licizare, si a ckor limb6 este un dialect al limbli slrbe, dar refuza cu indg-
ratnicie a se n.umi sirbi
Analizind evenimentele care au determinat deplasari de populatie
in masa din Peninsula Balcanica spre nord, cu exceptia celor expuse si
semnalate indeoNte de majoritatea istoricilor, primul eveniment de acest
gen, de mare amploare, dateaza de pe la sfirlitul secolului al XII-lea,
chiar din regiunea Kosovo, undo ortodoxismul confuz, catolicismul mili-
tant §i bogomilismul cuceritor se confruntau, pentru a atrage adepti, in
masa eterogena de bulgari, romini, sirbi kti albanezi.
Imprejurarile In care s-a petrecut acest episod din trecutul indepgrtat
si framintat al popoarelor balcanice sint cunoscute In modul urmgtor :
1 A. Belie, La Macedonie, Paris, 1919. Vezi harjile anexate ; cf. J. ZivoinovN, In Lelopis
Malice Srpske, Novi-Sad, 1907, p. 47.
2 Tr. Simu, op. cit., p. 21, Nu admit sa fie considerall nici de slrbi, nici de bulgari, dar
nici de croati, ci pur §i simplu de cra§oveni".
3 V. Tufescu, op. cit., p. 514.
4 Tr. Simu, op. cit,, p. 34 44.
7 2324
www.dacoromanica.ro
98 TH. N. TRIPCE.A. li

Dupg, ce crestinismul s-a rAspIndit in Peninsula BalcanicA, aceasta a

devenit In curind arena de lupt& intre diferitele secte, dintre care cea mai
important& a fost a bogomililor. Bogomilismul a fost adus de armenii
sirienii colonizati in Europa si a cuprins o bung parte din pAturile de
jos, datoria conditiilor economico-sociale i politice caracteristice timpului,
In care trAiau aceste clase sociale din statele sud-slave si chiar din imperiul
bizantin. Modul de organizare al slavilor in obstii a suferit o radical& transfor-
mare sub influenta imperiului bizantin. Crestinismul a fost acceptat de
slavii de sud ca o form& de viat& ideals, similar& vietii pe care o duceau
in obstiile lor, dar lara exploatare si in deplin6 egalitate socialA. Cind ins&
biserica bizantin& a instaurat un regim nou, cu 1ntregul cortegiu al ierarhiei
ecleziastice, spoliator, intolerant, ale arei comportari erau incompatibile
cu preceptele crestine, obstiile si-au v6zut amenintata independenta si
insasi existenta. De aceea bogomilismul s-a raspindit ca o miscare de mass,
revolutionar6, care nu recunostea clasele sociale, nu recunostea clerul,
ierarhia ecleziasticA, ura pe cei bogati, ura pe exploatatori, fie ei laici sau
clerici. El a devenit o miscare a claselor exploatate, a celor exploatati si
umiliti, care purta ins& pecetea religioas&.
Bogomilismul s-a fAspindit mai intii in Bulgaria, in secolul al IX-lea,
pentru ca In secolul al XI-lea sa devinA o for redutabil& in stare sl
schimbe pe tarii bulgari dupa cum voia. Unul dintre cei mai destoinici
tari ai Bulgariei, sub domnia caruia aceasta atinsese apogeul sub raport
politic si cultural, Ioan Asan al II-lea, a fast 1nsc&un.at gi sprijinit In tot
timpul domniei de cgtre bogomili. Din Bulgaria bogomilismul s-a faspindit
in Imperiul bizantin si in Serbia. in Bulgaria de vest, care in secolul al
XII-lea devenise o parte din statul sirbesc, bogomilismul era atit de 1nrad&-
cinat, uncut a influentat Inski structura politic& a statului, care s-a orga-
nizat pe Wiz/ de principii bogomile o federatie de state, condusA de fratii
Aaron, Samuil i Moise (numele insesi slut exclusiv biblice) Ii pe care
bizantinii ii numeau comitopuli", nicidecum monarhi, -vrin.d prin aceasta
sa accentueze caracterul egalitar-fatesc al acestor trei domnitori 1.
Cind o parte din taratul bulgar de vest a incIput pe mina energicului
Stefan. Nemania, Intemeietorul statului sirbesc, la sfirsitul secolului al
XII-lea, el a primit ca mostenire tai bogomilismul In plinti ascensiune. Stefan
Nemania, dup& ce si-a consolidat tronul in luptI on bizantinii, a trecut
la organizarea intern& a t&rii. Biserica avea un rol determinant in orindui-
rea feudalA, In organizarea statului si consolidarea tronului. De aceea Stefan
Nemania a convocat o adunare a boierilor pentru a-i consults, asupra
credintei pe care s-o adopte in statul abia inchegat. Spre surprinderea sa, o
bun& parte din boieri in loc s& opteze pentru confesiunea catolic& sau
ortodox6, s-a pronuntat pentru bogomilism. Adoptarea unei asemenea
credinte ameninta, orinduirea sociara a statului sau, ar fi indispus curia
papal& care 1-a sprijinit hot6rit In lupta on bizantinii 1i ar fi provocat
nemultumiri In rindurile populatiei catolice din Primorie. De aceea Nemania
s-a grabit sá is mAsuri eficiente impotriva acestei misari de mass.
Este singura actiune de acest fel In Peninsula BalcanicA ale cfirei consecinte
1 Der2avin S. N., Isloria na Balgaria [Istoria Bulgarieib torn. II, p. 43 $t urm.

www.dacoromanica.ro
 CRAIBOVENII ..O ILLEATNTA." POPITIATIE DIN TARA NOASTR3 99

au fost importante : bogomilismul a fost extirpat, dar s-a produs o migrare

in mass a bogomililor. Cronicarul, descriind acest eveniment, relateaza"
urmatoarele capeteniile laice ale bogomililor au fost prinse, judecate si
condamnate dupe legile bizantine ; predicatorilor li s-a taiat limba ; cartile
bogomililor an fost arse ; cei care nu s-au rasa convertiti la ortodoxism
an fost arsi de vii, casele for au fost incendiate sau distruse piny la pamint,
averea ramasa confiscate sau data celor saraci. Cei scapati teferi au fugit
cu mule peste hotare, mai ales in Bosnia. De atunci, incheie Jireeek, nu
s-a mai auzit despre bogomili in Serbia", atit de radicals a fost masura de
exterminare a lui Nemania ; in schimb, aceasta erezie s-a raspindit in Bosnia,
ajungind o forty de temut, dar totusi creatoare, apoi in Italia si Franta '
Evenimentul s-a petrecut la sfirsitul secolului al XIII-lea si avem
convingerea, pentru motivele aratate, cit si pentru cele care vor urma,
cci strdmo8ii ora8ovenilor de azi sint bogomilii de acum opt veacuri din Serbia
medievald, in componenta careia intra si o parte din Bulgaria de vest.
Un exod de populatie atit de important nu putea fi determinat decit de
motive puternice. Este lipsita de sens presupunerea ca bulgarii bogomili
s-ar fi lasat convertiti la catolicism in 30 de zile de opt calugari, cind
este bine cunoscuta rezistenta opusa catolicizarii chiar in fata celei mai
salbatice violente. Din grupul refugiatilor trebuie sa se fi desprins un lot
care plecind pe vechiul drum roman, urmat in secolele urmatoare de alti
metanasti, de-a lungul Moraviei, s-a asezat in. Banat. Privind in aceeasi
lumina obirsia si timpul cind au plecat crasovenii din Cara for de bastina,
se pot lamuri o serie de chestiuni care constituiau enigme sau probleme de
nedezlegat sau se pot confirma unele date puse la indoiala.
Astfel, o chestiune fn aparenta neinsemnata, dar elocventa pentru
elucidarea problemei, care a preocupat atitia oameni de stidnta, este lipsa
in calendarul crasovenilor a sarbatorii sf. Sava. Or, este de neconceput ca o
farailie de sirbi s5, nu praznuiasca pe luminatorul sau, pe insusi patronul
poporului sirb. Cei mai convinsi sustinatori ai tezei despre originea sar-
beasca a crasovenilor 2 evitau un raspun.s la aceasta intrebare ; in schimb,
pentru cei care erau impotriva acestei teze constituia argumentul hota-
ritor $. Absenta sarbatorii amintite se explica astfel : la, plecarea crasove-
nilor din Serbia, Rastko, fiul lui Nemania si vlitorul sfintul Sava, nu fusese
beatificat, eveniment care a avut Joe abia in secolul al XIII-lea. Pe de
alta, parte, resentimentul pe care metanastii 11 vor fi simtit pentru fiul uci-
gasului for va fi fost un motiv in plus sa refuze a-1 admite in panteonul
sfintilor.
Pentru cercetatorii. care s-au ocupat de crasoveni, un alt semn de
intrebare fl constituie faptul ca acestia nu poarta numele poporului caruia
ii apartin. Nu admit sa fie considerati nici de sirbi, nici de bulgari, dar

K. Jiraek-Radonie, Istorija Srba [Istoria slrbilor], Belgrad, 1922 p. 163-164 *i 202;

cf. St. Stanojevia, Istorija Jugoslovena [Istoria Iugoslaviei], vol. I, Belgrad, 1931, p. 53-54 ;
cf. VI. t orovid, Bosna i Hercegovina, Belgrad, 1925, p. 43 44. Num5rul mare de bogomili a
lasat urme In Macedonia, ca nume de Ann', mun%i, localitati etc.
2 2ivoinovid, op. cit., p. 47.
8 Tr. Simu, op. cit., p. 59, Dacca ar fi sirbi adevarati ar praznui §i pe sf. Sava" ; Czir-
busz G., op. cit., p. 114.

www.dacoromanica.ro
100 TH. N. TRIMEA 8

nici de croati, ci pur si simplu de cra§oveni" 1 Raspunsul in lumina consi-

derentelor de mai sus ar fi acesta : este firesc ca aceasta populatie sa nu
alba notiunea definita a etnicului ckuia i-au apartinut, fiindca la plecarea
lor din Serbia §i o parte din Macedonia de azi, populatia era eterogena,
formats din romini, bulgari, greci, sirbi §i albanezi ; aceasta regiune apar-
tinuse In mai put-in de o jumatate de secol bizan,tinilor, bulgarilor, apoi
sirbilor si era continuu disputata de cele trei state. De aceea, metana§tii,
ajungind In valea Carmului an adoptat numele localitatii Caralova, care
la acea data era un centru important.
Catolicismul de azi al cralovenilor nu infirma ipoteza noastra, ci,
dimpotriva, o Intare0e. Veniti Intr-o regiune importanta pentru regatul
maghiar, unde opera de prozelitism religios se imbina cu forta de expan-
siune a regatului, In mod firesc ei trebuiau sa cedeze it fata catolicilor fana-
tici, timp de mai multe secole ; ei an pastrat totu i credinta bogomila, pe
care misionarul Bandulaevici o semnaleaza ca o lipsa grava, chiar In secolul
al XVII-lea. Se §tie ca crawl Cara§ova era un centru infloritor, on epis-
copie catolica, probabil Inca din secolul al XI-lea ; de aceea ar fi fost o
imposibilitate ca noii veniti sa scape operei de convertire a franeis-
canilor zelo§i 2.
De altfel, pima' In secolul al XII -lea, sirbii nu aveau notiuni definite
despre credinta cretins. Opera de purificare de elementele pagine este
meritul sf. Sava la sfir§itul secolului al XII-lea, Inceputul celui urmator 3.
Astfel se explica de ce ermovenii pastreaza urme de paginism, puternic
Inradacinate In mentalitatea lor, an credinte §i superstitii care-i apropie
de popoarele primitive, dar peste care s-a aternut credinta catolica
insuflata de fanaticii franciscani 4.
In sfir§it §i °neva arguments de ordin lingvistic pledeaza pentru
teza noastra ; acad. Emil Petrovici caracterizind limbs cralovenilor o deli-
ne0e astfel : Dialectul crasovenilor pare a fi limbs sirbeasca, vorbita de
romIni" 5. Este Indrituit sä enunte aceasta coneluzie Mudd, cercetind limbs
crasovenilor, se constata un numk Insemnat de cuvinte romlne§ti
(mugur, capup, buza etc.) cu corespondentul lor In limbs albaneza care
este identic, precum gi o influents asupra sintaxei. Ceea ee ilustreaza gi mai
mult obir§ia crasovenilor este cuvintul na plane", care Inseamna dupa
amiaza. Acest cuvInt nu se gase§te nicaieri pe teritoriul Iugoslaviei de
azi, on exceptia tinutului din jurul lui Cosovo adica in comunele Gukrte-
rita, Nerodimlia, Ghilane, Stimlia, Gracianita etc. In aceasta regiune, el
se pronunta intreg na pladne", in timp ce cra§ovenii 11 pronunta sincopat.
0 aka forma curioasa este expresia mita ne nam", care Inseamna
77 -mi aduc aminte". Aceasta expresie, dupa parerea noastra, este hibrida,
albano-slrbeasca, me te/inseanana sa-mi/ 1i na um, sincopat nam.

1 Czirbusz G., op. cit., p. 114. Nu sint croati datorita individualitEltrii lor, iar credinta fi
distinge atilt de croati, de catolici cit $i de bulgarii catolici deopotriva ; dar nu slut nici sirbi
datorita religiei sl caracterului lor etnic ; dar nu slut nici valahi" ; Tr. Simu, op. cit., p. 21.
2 V. Tufescu, op. cit., p. 514.
3 St. Stanojevid, op. cit., p. 55 $i urm.
Tr. Simu, op. cit., p. 119 (un capitol despre credinte si superstitd).
6 Em. Petrovici, op. cit., p. 25.

www.dacoromanica.ro
9 CRA$OVENII ..O adAwoNTA." POPULATE DIN TARA NOASTRA 1(11

Acest fenomen de inlocuire a infinitivului cu subjonctivul se gaseste

in limbile albaneza si sirba, explicabil prin considerentul ca fenomenul
apare in limbile vorbite in aceeasi regiune " 1; convietuirea indelungata a
poporului sirb cu eel albanez explica forma hibrida sirbo-albaneza si con-
stituie un argument in plus ca locul de origine al crasovenilor este Serbia
veche, in strinsa legatura cu poporul albanez.
In concluzie, crasovenii ant urmasii bogomililor de acum opt veacuri,
veniti in secolul al XII-lea, ca urmare a persecutiei for de catre Stefan
Nemania, din Serbia veche.

1 Al. Rosetti, Isforia limbii romine. Limbile balcanice (f.a.), vol. 1l. p. 100.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DISCUT11

PROBLEMA PERIODIZARII ISTORIEI ROMINIEI

DE
Acad. A. OTETEA

Intocmirea tematicii Tratatului de istorie a Rominiei ne-a pus In fata redutabilei probleme
_aperiodizarii. Problema nu era numai de a stabili limite cronologice intre diferitele orinduiri,
de a marca etapele forma rii, dezvoltaril si dezagregarii fiecarei ortnduiri. Periodizarea trebuie
sä I mparta procesul istoric, dupa anumite criterii, In perioade care sa corespunda unui mod de
productie, sa determine particularitatile cele mai caracteristice ale diferitelor perioade gi sa arate
In acelasi timp raporturile for reciproce gi legatura for intim& In afara de aceasta, periodizarea
trebuie sa cuprinda lntregul material istoric Si salt distribute In functie de principalele tendin %e
de evolutie.
Bazele metodologice ale periodizarii shit principiile clasicilor marxism-leninismului
despre orinduirile social-economice, despre caracteristicile lor, despre conexiunea for gl despre
ordinea kr de succesiune. Trecerea de la o orinduire la alta trebuie sa corespundd schimbarilor
care s-au produs atlt In baza eft si In suprastructura ortnduirii care a lost inlocuita.
Pe linga indicatiile clasicilor, periodizarea noastra a avut In vedere experienta gi exemplul
istoriografiei sovietice. Revista Voprost Istorii" a deschis in anii 1950-1951, o larga discutie
asupra problemei periodizarii istoriei U.R. S. S. Principalele articole au lost strtnse,lntr -un volum
si traduse gi In limba germana 1.
In afara de N. Iorga, care s-a pronuntat Impotriva periodizarilor pe care le gasea si
neindreptatite gi stricatoare pentru unitatea ansamblului" 2, aproape toti istoricil nostri din
trecut au alcatuit gi propus scheme de periodizare. Dar criteriile de periodizare adoptate erau
mai ales de ordin politic si se inspirau toate din consideratii idealiste : schimbarile domnilor,
marile evenimente politice (cucerirea romans, Intemeierea statului, cotropirea otomana, consti-
tuirea regatului).
D. A. Sturdza nu gaseste In istoria Hominid cleat doua momente marl: fondarea
provinciei romane a Daciei hi lntemeierea Regatului Romlnier. Intre aceste doua momente
se Insira faptele eroice pe care le-au sustinut romtnii pentru a-$i salva existenta nationals.
A. D. Xenopol a adoptat drept criteriu de periodizare influentele straine dominante
care s-au exercitat asupra poporului nostru. El a impartit Intregul curs al istoriei noastre In, patru

1 Zur Periodisierung des Feudalismus in der geschichtlichen Entwicklung der Ud. SS R.,
Berlin, 1952, 475 p.
8 N. Iorga, Generalitali cu privire la studiile istorice, Buc., 1933, p. 157 159.

www.dacoromanica.ro
104 Discurrii 2

perioade, cdrora le apnea termenii consacrati In istoria popoarelor occidentale de antics, medie,
modernd si contemporana, dar cu alt inteles. Prima perioadd (antics) merge de la primele men-
tiuni asupra tarilor noastre pinA Ia descalecarea" principatelor In secolul al XIII-lea. Este epoca
romanizarii geto-dacilor Ii a formArii poporului romin.
A doua perioadd (medie) e aceea a vietii politice a poporului nostru pind la domniile lui
Matei Basarab It Vasile Lupu (1633). E epoca slavonismului.
A treia perioadd (moderns) se intinde de la 1633 pinil la revolutia greceascd" din 1821.
Eepoca lnrluririi grecesti.
A patra perioada (contemporana) cuprinde restul secolului al XIX-lea pind la data chid
aparea primul volum al istoriei lui Xenopol 1.
D. Onciul a luat ca bazd a periodizarii principiul dinastic, combinat cu sistemul natural"
de periodizare al istoricului vienez Ottokar Lorenz, care considera secolul ca masura naturald
a tuturor evenimentelor istorice, data prin legdtura intelectuald si materiald dintre trei gene-
ral!! omenesti : tats, fiu Ii nepot". Ca unitate de masurd mai mare, Lorenz lua perioada de
300 It de 600 de ani.
Pe baza acestor pretinse principii care nu mai pot fi considerate decit ca un joc ideal, Onciul
Imparte istoria Romlniei In trei perioade de cite trei sau vase secole : 1) Istoria veche de la
originile poporului romin pind la lntemeierea statului romin, cuprinzind aproximativ de cloud
on cite Base secole ; 2) Perioada vechilor dinastii care se poate numi istoria medie ; 3) Perioada
domniilor din diferite familii, se poate numi istoria noun (moderns), fiecare de cite trei sute de
ani ; 4) Istoria contemporand de la 1866 incoace 2.
Cum se vede, sistemul pretins natural" al lui Onciul nu e decit o incercare de proslavire
a dinastiei Hohenzollern.
Periodizarea lui Minea is ca criteriu aparitia si dezvoltarea statului : 1) Istoria
veche pind in secolul VII, eatre sftrsitul aria trebuie sI admitena mijirea statului
rominesc nord-dundrean" ;2) Istoria medie pind In secolul al XIV-lea, chid se consolideazd ca
state Muntenia si Moldova" ; 3) Istoria modernd din secolul al XIV-lea pind la 1848 Ii 41 Istoria
contemporand de la 1848 pina in zilele noastre 3.
Than Bogdan, deli nu s-a ocupat In discursul skill de receptie Ia Academie, din 1905,
decit de periodizarea istoriografiei, s-a ridicat totusi lmpotriva intrebuintarii unor criterii externe,
cum shit influentele strdine exercitate asupra poporului nostru.
El a intrezarit adevdrul ca evolutia istorica a unui popor poate fi inteleasd numai prin
factorii interni ce au provocat-o, deci prin studiul claselor sociale Ii a ideilor ce au stArdnit
actiunea for " 4.
O solu%ie stiintifica a periodizarii avea s-o dea istoriografia marxista dupd 23 August
1944, care a Yost recunoscutd Si aplicata In programul de istorie pentru Invatamintul superior
publicat In 1949.
O periodizare stiintifica trebuie sd porneasca de la continutul adevarat al istoriei, adica
de la fora care determine strnctura societatii, caracterul orinduirii social-economice 1i trecerea
de la o orinduire la alta. Aceastd fortd e modul de productie a bunurilor materiale. Or, dacd
istoria dezvoltdrii sociale e lnainte de toate istoria dezvoltarii productiei, istoria modurilor de
productie care s-au succedat In cursul veacurilor fit, prin urmare, istoria producatorilor de bunuri

1 A. D. Xenopol, Istoria romtnilor din Dacia traiand, vol. I, editia a III-a, Buc., 1925,
Prefatd la prima editie din 1888.
2 Academia Romind, Discursurile de recepliune, XXIX ; D. Onciul, Epocile istoriei romfne
pi tmpiirtirea ei, p. 19-20.
3 ---;Cercetdri istorice", Iasi, an. XIII XIV, 1940, nr. 1-2, p. 636.
4 Academia Bomind, Discursurile de recep /iune, XXVII, 1905, p. 19.

www.dacoromanica.ro
3 DISCUTII 105-

materiale, a maselor muncitoare care sint fortele capitale ale procesului de productie
periodizarea unei epoci trebuie sa concorde cu schimbarile care s-au produs In acea epoca in modul
de productie si In situatia maselor muncitoare.
Avantajul acestui principiu e ca ne permite sa cuprindem procesul In ansamblul lui.
Dar o periodizare care n-ar tine seama decit de fenomenele legate de baza a lost unanim con-
damnata de istoricii sovietici, ca o conceptie a materialismului economic". Periodizarea trebuie
sa tins seama nu numai de bazd, ci si de suprastructura care-i corespunde, adica de ideile politice,
juridice, artistice, filozofice si religioase si de institutiile In care s-au concretizat. Ea trcbuie
sa tins seama de actiunea pe care suprastructura o exercita asupra bazei, accelerind sau Intir-
ziind dezvoltarea relatiilor de productie. Toate aceste fenomene sint, de altfel, cuprinse In procesul
luptei de class prin studiul careia putem cunoaste, precum relevase N. Drujinin, revolutiile
din sfera relatiilor de productie si schimbarile corespunzatoare In suprastructura, In politica
si cultura" 1. S-a spus ca fiecare baza Isi are suprastructura sa, care-i corespunde si ca atunci
cind baza se schimba sau e lichidata, suprastructura se schimba sau e lichidata si ea. Dar acest
paralelism nu trebuie lute les prea rigid. In fiecare orinduire se gasesc ramasite ale trecutului.
Traditii culturale, anumite forme de &dire, influente ideate din trecut subzista In Imprejurdri
istorice complet deosebite. Dupd cum s-a observat foarte just, data am reduce continutul istoriei
Ia dezvoltarea modului de productie, istoria tuturor popoarelor s-ar asemana ca doua pica--
turi de apa.
0 periodizare stiintifica trebuie deci sa %Ma scan* pe linga legile generale de dezvoltare
a societatii, de particularitatile fiecarei istorii nationale. Aceasta observatie are o valoare de-
osebita pentru periodizarea istoriei poporului romIn.

I. Epoea strAveche (Comuna primitivA)

Sap 'Ruffle arheologice, planificate In vederea rezolvarii unor probleme istorice funda-
mentale si conduse metodic, pe scars large, ne-au permis sa Incepem istoria Rominiei cu istoria
dezvoltarii societatii omenesti pe pamtntul tariff noastre din cele mai vechi timpuri, din paleoli-
ticul inferior, si s-o urmarim prin neolitic pins In epoca bronzului si a fierului. Aceste sapaturi
an dovedit existenta neintrerupta a vietii umane pe teritoriul patriei noastre pina la epoca geto-
dacica. Astfel arheologii au adincit si Imbogatit cu fapte not orinduirea comunei primitive si
i-au descris diferitele faze, de la aparitia si consolidarea ei In epoca pietrei cioplite si slefuite,
pita la faza de destramare din epoca fierului. Istoria comunei primitive constitute prima perioada
a istoriei noastre.
Dar sapaturile arheologice efectuate mai ales In anii regimului de democratic populara
au relnnoit si istoria dacilor, cu care istoriografia burgheza incepea istoria Rominici. Descope-
ririle de Ia Poienesti si din alte regiuni ale Daciei libere au dovedit existenta dacilor liberi in
secolul III al e.n. Dar descoperirile cele mai importante s-au facut In muntii Orastiei, unde
se afla centrul politic, militar si cultural al statului dac In timpul lui Buerebista si Decebal.
Constructiile de la Grildistea Muncelului, Piatra Rosie, Blidarul, atesta nu numai o tehnica
superioara, dar si o organizare economics si politica ce a depasit stadiul comunei primitive si a
atins faza organizarii statului sclavagist Incepator. Prin sapaturile din muntii Ord,tiei, istorio-
grafia noastra marxista a dovedit ca romanii n-au cucerit un popor barbar", ci unul ale carui
forte economice, politice, sociale st culturale erau In plina dezvoltare, ceea ce si explica, poate,
romanizarea lui Intr -un rastimp atit de scurt.
1 N. Drujinin, Die Periodisierung der Geschichte der kapitalistischen Verhallnisse in Russ-
land, In Zur Periodisierung des Feudalismus ..." p. 103, nota 1.

www.dacoromanica.ro
106 DISCUTI1 4

Cercetarile arlieologice si interpretarea marxIsta a descoperirilor au permis specialistilor

sa propuna pentru orinduirea comunei primitive trei perioade diferite, corespunzind atit mate
rlalului principal at uneltelor st armelor, cit si dezvoltarii tehnicii, productiei si etapelor de
dezvoltare sociala. Aceste perioade poarta nume de mutt consacrate de :
1. Epoca pietrel (cu subdiviziunile clasice in paleolitic, mezolitic si neolitic).
2. Epoca bronzului (cca 1800-800 l.e.n.).
3. Epoca fierului (800 /.e.n. 100 e.n.).

II. Epoca veehe

Sapaturile arheologice au adus o contributie lnsemnata si la cunoasterea istoriei vechi

§1 a perioadei migratiilor, pentru care ne lipsesc izvoare documentare scrise. Ele au adincit
cunostintele noastre despre dezvoltarea coloniilor grecesti de pe tarmul dobrogean at Marl
Negre care au constituit primele formatii sclavagiste de pe teritoriul tarii noastre. De asemenea,
tile au adus not preciziuni In ceea ce priveste viata si civilizatia dacilor Inainte de cucerirea romana,
caracterul ocupatiei romane, scopul pe care 1-a urmarit Imperial roman prin cucerirea Daciei
si lupta dacilor supusi si liberi Impotriva acestei stapiniri.
0 problema discutata si Inca incomplet lamurita este aceea a caracterului sclavagismului
din Dacia In timpul ocupatiei romane. Pe baza rezultatelor obtinute phia acum, putem pre-
supune ea, In timpul stapinirli romane, Dacia a cunoscut regimul sclavagist In perioada lui de
declin. Marne constructii din muntii Orastiei postuleaza, cum am vazut, destramarea relatiilor
gentilice si trecerea la formele incipiente ale orinduirii sclavagiste. Stapinirea statului sclavagist
roman nu putea decit sy precipite aceasta evolutie, constituind totodata o trIn4 In dezvoltarea
clasica a sclavagismului. In timpul stapInirii for de scurta durata, romanii n-au putut impune
Daciei formele clasice ale sclavagismului, In special marile domenii exploatate cu munca servila.
Sub regimul sclavagist roman au subzistat relatiile obstiei teritoriale. Productia agrara s-a Inte-
meiat pe mica proprietate de colonisti, alaturi de care a subzistat viata obstiilor teritoriale
dace. Aceste obsti (romanizate ca limba) au continuat sa traiasca si dupa Incetarea stapinirii
romane in Dacia. Perioada obstiilot continua deci In Dacia si sub stapinirea romana si dupa
retragerea autoritatilor romane. Aceasta ipoteza prezinta avantajul de a putea ingloba Iu istoria
antica si regiunile din Moldova si Muntenia propriu-zise, asupra carora nu s-a intins stapinirea
romana.
E problematic deci ca regimul sclavagist sa fi continuat, In afara de regiunile supuse
direct influentei bizantine, si dupa parasirea Daciei de catre autoritatile romane, fiindca, In
vremea migratiei popoarelor germanice si slave, agricultura si pastoritul nu puteau lua forme
sclavagiste. E probabil ca, In aceasta perioada, dacil romanizati traiau In cadrul obstiilor teri-
toriale care prestau dijma popoarelor migratorii asezate vremelnic In Cara noastra, cum a ardtat
Herodot pentru populatia de bastina si sciti. La resturile sclavagismului si ale comunei primitive
se adauga deci, sub forma dijmei, elemente ale viitoarei orinduiri feudale.
Pentru perioada de §apte secole, care se Intinde Intre secolele IV si X si asupra careia
informatia documentary e asa de saraca, arheologia a adus o serie de precizari pretioase, care
ne permit sa Intrezarim liniile marl ale evolutiei istorice. Sapaturile de la Moresti (Tg. Mures),
Poienesti (Vaslui) si Spantov (Oltenita) au dovedit persistenta populatiei bastinase pe cea mai
mare parte a teritorlului tarii noastre. .

Sapaturile de la Garvan, Moresti, Sarata-Monteoru, Cipau, Blandiana etc. au stabilit

de asemenea data (sec. VIV III) asezarii slavilor pe teritoriul actual at tarii noastre, confirmtnd
itvoarele Ilterare cu privire la importanta rolului for In ultimele veacuri ale mileniului Mtn.

www.dacoromanica.ro
5 DISCI; TII 107

Pe baza acestor rezultate, epoca veche se poate Imparti In cloud perioade 1) perioada
sclavagistd ; 2) perioada de trecere, cu cloud faze, prima pins Ia asezarea slavilor, iar a doua
dupe asezarea lor. In leg:Aura cu problema periodizarii, o deosebita importantA prezinta data
si locul formarii limbii si poporului romin. Nimeni nu mai contestd azi cd prin structura ca st prin
fondul principal de cuvinte, limba romInd e o limba romanica. Elementele slave care constituie
stocul eel mai important de elemente de Imprumut n-au alterat structura latind a limbii noastre,
ci s-au adaptat legilor fonetice gi gramaticale care o guverneazd. Totusi Inainte de asimilarea ele-
mentelor slave nu se poate vorbi de limba romind. Fixind sflrsitul acestul proces In secolul IX,
perioada de formare a poporului si a limbii romine poate ft cuprinsa Intre secolele VI §1 IX.
Aceste limite cronologice concords pe de-o parte cu adoptarea crestinismului latin, care Incepe
In secolul IV, deci Inainte de contactul daco-romanilor cu slavii, iar pe de alta cu introducerea
liturghiel slave in secolul X. Asa se prezinta problema In faza actuald a cunostintelor noastre.
Pentru adlncirea si Idmurirea $i mai satisfacatoare a problemei, Academia R.P.R. a instituit
o comisie speciald de lingvisti, arheologi si istorici.

III. Epoca feudald

Limitele cronologice ale feudalismului au fost fixate de tematica Intre secolele X $i XIX.
YII cursul acestei perioade de aproape 1000 de ani, feudalismul a constituit baza ordinil sociale,
dar el nu s-a mentinut In aceeasi stare, ci a trecut printr-o serie de prefaceri adinci, care ne
permit sd stabilim, dupa o scurtA fazd de cristalizare, trei stadii principale : A) feudalismul tim-
puriu (sec. XIXIII) ; 13) feudalismul dezvoltat (sec. XIV-1750) si C) feudalismul Intirziat
si In descompunere (1750 - 1848). Cauzele care determina trecerea feudallsmului dintr-o etapii
in alta shit In primul rind schimbarile care se produc In relatiile de productie si In formele exploa-
tadt si ale luptei de clash.
A. Feudalismul timpuriu. Relatiile feudale apar in veacul al X-lea, in cadrul unei societati
bazate pe obstea rurald din care se desprinde o patura conducatoare de jupani" si cnezi sau
voievozi. Se formeazd domenii feudale, pe Intinsul cdrora Intilnim o populatie dependentd,
obligata la munch si la prestatii laid de stapinul pAmintului ; In unele cazuri, asemenea stapini
ridica cetdti si Intretin olti pe care le mentin sub autoritatea for imediatd, nu in slujba statului.
Asa se explica destramarea stapinirii bulgare Ia nordul Dundrii si In Dobrogea ; dezvoltarea puterii
feudale particulare a jupanilor" locali, izvorltd din progresul economic ce se constatd In veacul
al X-lea, duce la tendinta acestor cdpetenii de a se grupa In formatiuni politice proprii, tnlAturind
autoritatea tarului bulgar.
Acest proces a fost Jima frinat si In parte deviat, datorita ultimului mare val al migra-
tiunii popoarelor. Pecenegii, uzii, cumanii si Indeosebi tatarii, au reprezentat o forth destructive
ale care! lovituri au fost greu resimtite de societatea romineasca a feudalisului timpuriu
(sec. X XIII). Nu numai ce mersul fireSc al dezvoltdrii social-economice a fost Intrerupt, prin
pustiirile materiale pricinuite de nal/Maori, dar (ala cum observe primii aronicari maghiari pentru
teritoriul Transilvaniei), feudalii romini s-au gdsit In conditii care i-au obligat sii intre In compu-
nerea unor conglomerate politice conduse de popoarele vecine. Temlndu-se, cu alte cuvinte,
ca stapInirea acestor seminomazi, In mediul cdrora nu se formeazd Inca raporturi feudale, va
compromite rezultatele atinse de progresul societatii rominesti, cdpeteniile locale apeleazd la
stApinitorii rusi, unguri sau bulgari In statul cdrora se incadreazd. Astfel s-a nascut stapinirea
cnezatului rus de la Halici pe teritoriul Moldovei, stapinirea arpadiand In Transilvania (1i apoi
In parte, la sud gi rdsdrit de Carpati), stapinirea celui de-al doilea imperiu bulgar la nordul Dundrii
(Indeosebi In Oltenia). lin rol important a jucat de asemenea stapinirea bizantina in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
108 DISCUiri 6

Totusi, Inflorirea feudalismului timpuriu in veacul al XIII-lea, in conditiile unei remar-

cabile dezvoltdri economice, a treat si premisele fdrimitarii feudale. Intarirea marilor domenil
a dus la rdspIndirea imunitatilor ; autoritatea feudalilor romini creste, dobindind tot mai mult
Intelesul unei adevarate autonomii. In prima jumatate a veacului XIV, pentru a-si consolida
deplin autoritatea si pentru a se constitui In state mai solid Inchegate, capabile sa facd fats
necontenitei amenintari a tatarilor, boierii romini s-au grupat in formatiuni politice proprii,
Tara RomIneasca si Moldova. Transilvania (pe teritorlul careia elementele feudale rominesti
fuseserd In cea mai mare parte maghiarizate) ramine cupriu.sd In hotarele regatului feudal al
Ungariei.
Intemeierea domniilor Tarii Rominesti si a Moldovei, implicInd si intarirea pozitiei fiecdrui
mare boier, beneficiar de imunitati, a fost de aceea considerate de autorii tematicii ca punctul
de plecare al etapei istorice de fdrimitare feudale. Ar fi cu totul gresit, de altminteri, ca aceasta
,sa se Inteleaga ca un fenomen de dezagregare politica". Istoriografia marxistd considers fart-
mitarea feudald ca o notiune social-economicd, caracteristica unui anumit stadiu al economiei
feudale, cind viata economics a unei tari sau a unei regiuni era imprirtita intr-un ansamblu
de gospodarii aproape independente si mai mult sau mai putin izolate uncle de altele. E limpede
cs aceasta situatie a rezultat nu din dezagregarea puterii politice, ci din dezvoltarea domeniului
feudal si din predominarea relatiilor economiei naturale si a restringerii relatiilor comerciale
interne. Notiunile de economie naturald si de fdrimitare feudali se reduc In fond la acelasi
fenomen economic" 1.
B. Feudalismul dezvoltat (sec. XIV mijlocul secolului al XVIII-lea) se caracterizeaza
prin consolidarea domeniilor feudale si aparitia si dezvoltarea oraselor ; prin formarea si centra-
lizarea statelor feudale de sine.statAtoare ; predominarea culturii bisericesti, apoi a celei laice,
cronicaresti. Perioada feudalismului dezvoltat se Imparte In cloud subperioade : prima din secolul
XIV pfna la Inceputul secolului XVII ; a doua de la Inceputul secolului XVII pine la mijlocul
secolului XVIII.
Prima subperioada se caracterizeaza prin Intarirea treptata a domniei fn dauna privile-
giilor de imunitate ale stdpfnilor feudali (pIna la prima unire a rominilor), prin supunerea tara-
nilor liberi din obsti la dijma Care stapinii feudali, prin respectarea dreptului de stramutare
al taranilor si prin predominarea culturii slavone si bisericesti.
A doua subperioada e aceea a regimului iobAgist si a statului boieresc-nobiliar (Inceputul
secolului XVIImijlocul secolului XVIII) ; se caracterizeaza] prin legarea taranilor de glie,
prin predominarea treptata a rentei In munca asupra rentei In nature si In bani, ceea ce mar-
cheaza Inceputul celei de-a doua iobagii, prin formarea statului boieresc, desfiintarea dinastiilor
clomnesti si biruinta limbii romine asupra celei slavone In literature si In cancelaria domneascal.
C. A treia perioada a feudalismului e aceea a feudalismului Intirziat si In destreimare
(1750-1848), care se caracterizeaza prin aparitia relatiilor capitaliste, dezvoltarea mestesugurilor
si crearea primelor manufacturi cu caracter mixt, extinderea relatiilor marfa-bani, formarea
pies!! interne, patrunderea capitalismului In lumea agrara sub forma iobagiei a doua, rdspindirea
arendasiei, decaderea atotputerniciei boieresti, dezvoltarea literaturii laice.
Aceasta periodizare a feudalismului din Virile rornIne a tinut seams In primul rind de
modul de productie, apoi de fenomenele de suprastructura si de influenta for reciprocd, de formele
si organizarea statului, de rolul bisericii si de viata cultura' la, filth sa sustina ca Intre modificarile
bazei se ale suprastructurii a existat un paralelism constant si rigid. Intro 1829 si 1848, de pilda,
curentele de idei si miscarea literara au pregatit spiritele pentru unire si independents mai inainte
ca Imprejurarile obiective sa fi permis realizarea lor.
a K. Bazilevici, Versuch einer Periodisierung des Feudalzeitalters in der Geschichfe der
Id. SSR, p. 11.

www.dacoromanica.ro
7 Discum 109

Dezvoltarea capitalismului a dus la nasterea I dezvoltarea ideii si culturii nationale, ca

arme de luptd ideologicd pentru transformarea sociald si pentru realizarea unirii Ii independentei
nationale.
Tematica Tratatului a acordat o mare Insemndtate luptei Impotriva cotropirii otomane
si habsburgice si a relevat urmdrile dominatiel otomane asupra tarilor romine. Efectele mono-
polului turcesc 81 regimului capitulatiilor an lmpiedicat dezvoltarea naturald a societatii roml-
nesti, Intirziind si IngreunInd acumularea primitivd.

IV. Epoea moderns .1 eontemporana

Pentru sfirsitul feudalismului si Inceputui capitalismului, tematica a adoptat ca termen
de demarcatie revolutia din 1848. Solutia n-a Intrunit sufragiile tuturor istoricilor nostri. Unii
ar fi preferat data de 1821, chid s-a produs la noi prima miscare antifeudahl si antiotomand,
sustinutd de elemente burgheze si de boierimea legatd de productia pentru plata. Xenopol pro-
punea chiar de la revolutia greceascd din 1821 pins In zilele noastre" sd socotim epoca contem-
porand. La aceastA propunere se raliazd ci Onciul si Minea. Dar milcarea din 1821 n-a realizat o
revolutie burghezd, n-a suprimat orinduirea feudald $1 n-a instituit stapinirea economics $i poli-
tica a ordsenilor din tdrile romine. Economia mestesugareasca comertul erau Inca slab dezvol-
tate Inainte de 1848.
Yn favoarea anului revolutionar 1848, ca termen liminar, s-a invocat avantajul, care nu
poate fi nesocotit, ca revolutia din acest an a fost un eveniment care a pus problemele funda-
mentale ale renasterii noastre sociale Ii politice si a cuprins si istoria Transilvaniei pe line& aceea
a Moldovei si a Tarn Rom YAWL Apoi, In revolutia din 1848, rolul ordsenilor, oricit de numeroase
ar fi lost elementele micii boierimi, a fost hotarltor. Se poate spline cd guvernul provizoriu din
Tara RomIneascd a fost primul guvern burghez din istoria noastrd.
Yn ce ma priveste, ma raliez I eu acestui punct de vedere, cu conditia ca perioada
1829-1848 sd fie legatd ca o introducere la epoca modernd, capitalistd. Tratatul de la Adria-
nopol, abolind monopolul turcesc al raialele de pe Dundre, a treat conditiile necesare acumuldrii
primitive si dezvoltdrii capitalului comercial, iar Regulamentul Organic a transformat titlurile
feudale ale boierilor In proprietate burghezd c.apitalistd, a reorganizat statul In sens modern,
a pregAtit Unirea Principatelor prin identitatea dispozitiilor legislative, a instituit un regim
care, cu tot caracterul lui Ingust de clasd, a fost totusi un regim reprezentativ $i a dat un ritin
mai viu vietii politice a Moldovei si Tdrii Rominesti. Aceastd perioadd a mai fost marcata
printr-o intense miscare literary si nationald fail de care nu poate fi Inteleasa revolutia din 1848.
Pentru toate aceste motive, eu socot ca perioada 1829-1848 se leagd mai strins de perioada
care a urmat dupd 1848 dectt de aceea care s-a Incheiat cu Tratatul de la Adrianopol.
Yn ceea ce priveste perioada capitalistil (1848-1944), dupd modul de productie se poate
impiirti In trei subperioade. Prima, In care predomind capitalul comercial, Incepe cu revolutia
din 1848 si se Incheie cu 1878. In cursul acestei subperioade s-au realizatAmele puncte importante
din programul social si politic al revolutiei din 1848 ; unirea Moldovei si Tarn Romlnesti In 1859,
abolirea relatiilor feudale gi Improprietdrirea taranilor (1864) si proclamarea independentei
(1877). Abrogarea regimului capitulatiilor a permis burgheziei sd apere plata nationald sd ini
tieze o politica vamald menita sd favorizeze dezvoltarea industriei.
In cursul acestei subperioade (1848-1878) nu exists la noi o burghezie revolutionary,
nici un proletariat adevdrat, cu o puternica constiinta de clasd. Burghezia, lipsitd de o puternica
bazil economics, nu s-a putut afirma declt In colaborare active cu mosierimea. Rezultatul acestei
colabordri a fost regimul burghezo-mosieresc In care raporturi iobage se Impleteau cu raporturi
capitaliste. Reformele burgheze care s-au realizat In aceastd perioadd se datoresc colabordrii
burgheziei cu aripa liberald a moiierilor care se angajase In relatii de productie burghezd al recu-
.

www.dacoromanica.ro
110 DISCCITII

noscuse necesitatea de a trece la regimul capitalist. In schimb, mosierii an pastrat cele mai impor-
tante privilegii : marea proprietate funciara, liberate de once servitute, si puterea politica, cu
toate mijloacele de constringere asupra maselor.
0 problemd melt discutatd, dar Inca neldmuritd, este aceea a transformarii burgheziei
dintr-o clasd progresistA lntr-o forte retrogradd, reactionard. De la conditiile politice vremelnice,
pind la faurirea monstruoasei coalitii", burghezia a parcurs o cale lungd, un proces plin de
contradictii, determinate In ultimd instanta, de etapele dezvoltarii economiei si ale luptei de clasd.
Persistenta puternicelor ramasite feudale a Ingreunat formarea si dezvoltarea industriei
capitaliste. Desi reforma agrard din 1864 a treat conditii mai prielnice, intarind proprietatea
private capitalista si eliberind forte de muncd necesare, totusi dezvoltarea industriei continua
se raimind lentd, anevoioasa. Revolutia industriala, introducerea mai large a tehnicii masiniste
are lac In urma Inlaturdrii regimului capitulatiilor si adoptdrii unei politici protectioniste In
avoarea burgheziei industriale. Largirea bazei economice a atras dupd sine schimbari In raportul
de forte ale claselor, a dus la cresterea puterii politice a burgheziei si Ia aparitia in viata politica
a unei forte sociale noi, a proletariatului, care se transforms In ultimul deceniu al veacului al
X IX-lea dintr-o clasd in sine" intr-o class pentru sine".
Specificul trecerii In etapa a II-a de la capitalismul premonopolist la imperialism In Cara
noastrd, In conditiile intensificarii dependentei economice de capitalul strain, nu este Inca suffi-
cient studiat. Cezura nu se poate stabili mecanic in anul 1900, ctnd in Rominia inapoiata econo-
miceste apar doar primele forme monopoliste In Industrie. Impletirea formelor capitaliste cele
mai Inaintate, cu formele precapitaliste atlt In industrie cIt si in agriculturd, duc la ascutirca
contradictiilor sociale si politice, la cresterea nemulimmirii maselor largi. Totodata starea social-
economica inapoiata lnttrzie procesul maturizarii miscarii muncitoresti, ingreuneazd dezvoltarea
proletariatului industrial modern, si In consecinta formarea unui partid revolutionar marxist,
capabil ss stringd in jurul sou toate fortele democrate nemultumite.
In aceste conditii, tardnimea, redusa Ia propriile sale forte, era incapabild se realizeze
o revolutie agrard si politica. Nemultumirea ea a izbucnit lntr -o serie de rdscoale, care au fost
toate, chiar si cea din 1907, repede indbusite. Ea a putut smulge cite o parte din domeniile statului,
si unele concesii, dar n-a putut rasturna ordinea existents si crea o ordine noud, conform inte-
reselor sale. De aceea, noi nu credem ca rdscoala din 1907 poate se constitute o linie de demar-
catie si so marcheze Inceputul unei noi etape de dezvoltare a societatii romine. Aceastd linie tre-
buie raportata la sfirsitul anului 1918, clnd in vechiul regat se creeazd o situatie revolutionard,
tar In urma prdbusirii imperiului austro-ungar, avintul revolutionar al maselor desdvirseste
unitatea nationald prin unirea Transilvaniei si smulge burgheziei votul universal pentru barbati
si o noud Improprietarire.
Etapa a III-a, care merge de la silrsitul anului 1918 piny la 23 August 1944, se dezvoltd
sub influenta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. Avintul miscarii revolutionare a munci-
torimii reduce burghezia la defensivd. Teama de proletariat, care In 1921 Ili creeazd partidul sou
revolutionar, determine toata politica burgheziei romine, o face sd adopte metodele fasciste si o-
arunca pradd Germaniei hitleriste.
Cu actul de la 23 August 1944 se incheie epoca modern., capitalista, si incepe revolutia
democrat-populara, care, pima Ia 30 decembrie 1947, desavirseste revolutia burghezo-democratia
si trece apoi la revolutia socialists care se savIrseste sub ochii nostri. Toate aceste realizari se
oglindesc in reforma agrard din 1945 si In lichidarea mosierimii ca clasd, in inlaturarea monarhiei si
proclamarea republicii la 30 decembrie 1947 si in nationalizarea principalelor mijloace de productie.
Etapele revolutiei democrat-populare au fost pe larg analizate In documentele Congre-
sului al II-lea al P.M.R. si ale au fost luate ca baza periodizarii ultimei parti a Tratalului de-
istorie a Romtniei.

www.dacoromanica.ro
 IJNELE PROBLEME
PRIVIND RA.ZBOIIIL DE INDEPENDENTA. 1877 --1878
DE

N. ADANILOAIE

lidzboiul din 1877-1878 pentru scuturarea jugului otoman reprezintd una din cele mai
glorioase pagini din istoria Rom Intel.
Despre acest rdzboi s-au scris multe mil de pagini in cei optzeci de ani clti s-au scurs
de atunci. Dar, nu multimea lucrarilor trebuie sa ne intereseze, ci importanta for ; modul in care
acestea respectind adevdrul istoric au contribuit la Intelegerea juste a luptei poporului
pentru cucerirea independentei nationale. Or, majoritatea istoricilor de ptnd la 23 August 1944
nu puteau, datorita formatiei for idealiste, far unii nici nu voiau se dea evenimentelor o inter-
pretare obiectiv stiintifica.
Istoriografia burghezd, ignorind rolul §i contributia maselor populare, a treat un ade-
vdrat mit In jurul unor oameni politici de atunci, considerindu -i fauritori" ai independentei
nationale. In fruntea acestor fauritori" era alezat Carol de Hohenzollern, urmat, binetnteles,
de I. C. Bratianu. Lor li se atribuiau toate sacrificiile §i toate victoriile obtinute.
Prea putini istorici si memorialilti ai vremii s-au straduit In lucrarile for se scoata in relief,
cel putin partial, pe linga meritele oamenilor politici §i ale comandantilor militari, §i contributia
masiva a poporului. Titu Maiorescu, ignorind complet rolul claselor sociale, atribuie meritele
pregatirii razboiului de independenta doar lui Carol I, care devenise, a rAmas §I este recu-
noscut ca cel mai romln dintre romlni" 1 §i lui I. C. Bratianu, care afirma tot el sfatuit
de print a luat hotarlrea definitivd" de cucerire a independentei prin arme" 2.
T. C. Vdcarescu 3 fi Sc. Scheletti 4 (ofiteri participanti la rAzboi), In lucrdrile lor, de o
importanta pur militard, gdsesc §i ei de cuviinta sa glorifice pe nedrept capacitatea excep-
tionald" de mare comandant de o§ti a domnitorului, socotindu-1 pe acesta mai presus de batrInul
general rus Todleben 5. De altfel, T. C. Vdcarescu, In cartea sa de peste 600 de pagini InchinatA
cum era §i de a§teptatlui Carol I (al cauli aghiotant fusese In timpul campaniei din Bulgaria),_
face unele mentiuni §i despre aportul maselor, dar §i aici lucrurile shit prezentate Intr-o forma_

1 Titu Maiorescu, Istoria contemporand a Rominiei, Buc., 1923, p. 108.

2 Ibidem, p. 112.
3 T. C. Vdcarescu, Luptele romlnitor In resbelul din 1877 1878, Buc., 1886.
4 General Sc. Scheletti, Adevarul istoric asupra Plevnei (1877 1878), Ia§i, 1911.
5 Ibidem, p. 475.

www.dacoromanica.ro
112 DISCIITII 2

voalatd cu o frazeologie patriotarda, ocolindu-se asperitatile sociale : autorul, urmarind sä demon-

streze contrar documentelor Ca toate clasele sociale au contribuit, dupa puterile lor,
la aprovizionarea armatei, la finantarea razboiului, scrie : ...toti cetatenii, Para deosebire
puneau toate silintele, raspundeau la toate apelurile, erau gata la cele mai grele servicii pentru
a usura li Inlesni sarcina armatei noastre" 1, iar fn altil parte continua : ...marl li mici ili
deschisesera inimile, avuti si neavuti ill desnodasera pungile li ca Imbelsugate izvoare curgeau
din toate partite concursuri iubitoare, sprijine darnice li marinimoase... nu numai clasele culte
li luminate din orate, dar Inca si marea class a muncitorilor de pamInt lua parte insemnata In
acest concurs de cugete si de porniri patriotice" 2,
Dace In privinta jertfelor aduse de taranime li intelectualitate, afirmatiile corespund
realitatii, nu acelasi lucru putem spune li despre ala- zisele donatii ale celor avuti (cum Ii numelte
autorul), adica ale mosierimii 1i ale burgheziei ; izvoarele istorice (dupa cum se va vedea mai
departe) infirma li ele acest lucru.
Autorii lucrarii intitulata Istoria resbelului din orient $, cit §i generalul Radu Rosetti
Intr-o conferinta tinuta In 1927 la Ateneu 4 sustin, pe nedrept, ca masele erau indiferente li
lipsite de orice entuziasm fata de conventia cu Rusia sau fata de intrarea armatei noastre In razboi.
Candiano Popescu, participant activ la luptele de la Grivita, deli ne descrie veridic multe
fapte de bravura, laudind eroismul ostalilor de rind, tine totusi sa sublinieze, In pofida propriilor
relatari, ca victoria se datorelte unei persoane straine de front lui I. C. Bratianu, adaugind
cs meritul acestuia e atit mai fara seaman cu cit mai singur a savirsit aceasta uriasa lucrare" 5.
Cu doua decenii In urma, un alt istoric burghez, C. Gane, ocupindu-se de un om politic
conservator de la 1877, atinge li chestiunea razboiului de independenta. Sfruntind toate izvoarele
istorice In problema respective, el ajunge la concluzia hazardata, anume ca, In contra razboiului
era (mid lumea politica..., iar pentru razboi era numai o singurd persoam vodd Carol" 6.
Se neaga astfel toate aspiratiile spre independenta ale poporului nostru, ca si cum aceasta inde-
pendenta ar fi lost adusa de Carol In Mita" sa, la venirea din Germania, 1i scoasa la lumina
la 1877 l
Nicolae Iorga se ocupa de asemenea de razboiul de la 1877. Intr -o lucrare de ansamblu
el face o analiza ample 1i uneori juste a atitudinii fruntalilor politici, conservatori li liberali,
fata de obtinerea independentei Rominiei pe calea armelor. Nu explica !ma ce anume a deter-
minat pozitia adoptata de diferitele grupari politice fata de razboi. Deli, la sfIrlitul lucrarii,
mentioneaza ca instinctul de afirmare al maselor a biruit pornirea de indoiala Ii de hotarlta
negatiune a unor cercuri de sus", crede necesar sa accentueze ca nu poporului, ci altor
,,patru factori" datoram not independenta. Acelti factori dupa N. Iorga Ora : Carol I,
C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu Ii I. C. Bratianu 7.
Unii istorici din trecut s-au straduit sa pastreze o tacere cit mai indelungata si in privinta
ajutorului multilateral pe care ni 1-a dat Rusia In tot timpul razboiului, ajutor fail de care
Romlnia nu li -ar fi putut cuceri independenta. Tendinta nationalists de care erau animati i-a
leterminat sa ocoleasca adevarul istoric. O poruncitoare cerinta politica recunoalte un istoric

1 T. C. Vacarescu, op. cit., vol. I, p. 230.

2 Ibidem, vol. II, p. 229-230.
3 Istoria resbelului din orient sau luptele romtnilor, rusilor, muntenegrenilor oi sirbilor en
turcii din 1877-78, Buc., 1878.
4 Vezi Rdzboiul neattrneirii, 1877-1878. Conferinte finute la Aleneul romtn, Buc.,
1927, p. 117.
5 General Candiano Popescu, Reizboiul neattrncirii, Buc., 1913, p. 7.
6 C. Gane, P. P. Carp si locul sau in istoria politica a (aril, editia a II-a, Buc., 1937,
vol. I, p. 199.
7 N. Iorga, Rdzboiul pentru independenta Rominiei, Buc., 1927, p. 184 1i urm.

www.dacoromanica.ro
3 DM:VW 113

burghez a facut Insa sa fie nevoie sa se arate lumii cum ca armata romIna a fost mai presus
cleat acea a puternicei ei aliate. Si In puterea inertiei s-a repetat mereu acest lucru. Laudele astfel
vesnic relnnoite au avut drept urmare ca, Incetul cu Incetul, si armata ti tara au capatat credinta
ca armata era la Inaltimea nevoii" I.
Din cele citeva exemplificAri constatam ca nu s-au analizat In mod obiectiv condititle
interne si externe In care a avut loc razboiul de independents fl totodata nu s-a reliefat contri-
butia reala a fiecarei clase it paturi sociale la cucerirea independentei Rominiei.
In 1952, cu ocazia Implinirii a 75 de ani de la proclamarea independentei, regimul democrat
popular din Cara noastra a ini ;iat publicarea unei culegeri de documente care sä contribuie la
stabilirea adevarului istoric in privinta evenimentului sarbatorit.
Cu aceasta ocazie, au aparut unele lucrari $i articole de specialitate bazate pe con-
ceptia materialismului istoric lucrari care au avut darul sa reliefeze lupta plind de abnegatie
a popoarelor romfn si rus In razboiul din 1877-1878.
Totusi, din cauza necunoasterii si neaprofundarii tuturor documentelor In aprecierea
evenimentelor, pe lfnga concluziile juste izvortte din analiza realitatilor istorice, s-au emis ti
teze discutabile alaturi de unele pareri gresite.
An de an, In articolele ocazionale, s-au repetat s-au alimentat mereu tezele elaborate
in 1952, fara ca sustinatorii In cauza sa fncerce a le fundamenta pe o documentare convingatoare
sau, In 1 ipsa acesteia, a le pune In discutie. Potrivit for, la 1877 nu toata burghezia ci numai
o parte restrInsa" a ei simtea nevoia sa fie stilpfna pe o piata de desfacere proprie". Drept
urmare deci, aceasta parte restrInsa ar fi fost interesata sa lnlature piedicile pe care le punea
jugul otoman pe piata interns" 2, fapt pentru care ea a adoptat o atitudine pentru inde-
p end cup''.
De asemenea s-a minimalizat importanta factorilor interni, sustinlndu -se ca rolul hota-
rftor In proclamarea independentei noastre $i In lupta antiotomana 1-ar fi avut intrarea Rusiei
In razboi 3.
Yn pofida izvoarelor s-a afirmat ca populatia Bucurestiului a Intlmpinat sarbatoreste
trecerea trupelor ruse prin Bucuresti", ca C. A. Rosetti, primarul capitalei, a salutat armatele
ruse prin cunoscutele cuvinte : Devenind numai de ieri capitala unui stat independent, orasul
Bucuresti e mIndru sa deschida astazi portile sale liberatorului popoarelor din orient. El m-a
Insarcinat a ridica vocea In numele sau pentru a saluta cu cel mai profund respect pe marele
monarh care prin vizita sa a binevoit a face Indoit memorabila noua faza In care a intrat Romfnia
libera ii independents" 4.
Chiar data am avea numai acest citat, am putea umor deduce ca Rosetti se adreseaza
unei singure persoane (liberator), nu unor armate. In plus de asta, articolul XVIII al conventiei
speciale, care reglementa trecerea trupelor rusesti spre front, preciza ca Ina-Bucuresti nu vor
fi trupe ruse" 5.
In realitate, lucrurile s-au Intimplat In felul urmator : Dupa venirea tarului Alexandru al
II-lea la Ploiesti, Carol i-a facut o vizita la 26 mai 1877. A doua zi, %arul, Insotit de marele
duce Nicolae, de cancelarul Gorceakov, de ministrul de razboi Miliutin si de o suits putin nume-
roasa, se deplaseazd la Bucuresti pentru a-i lntoarce lui Carol vizita de curtoazie. La gara,
C. A. Rosetti, prezentInd tarului plinea $i sarea traditionala, i-a adresat clteva cuvinte de bun
I General Radu Rosetti, Meirturisiri, I, Buc., 1940, p. 121.
2 75 de ani de la proclamarea independentei de slat a Rominiei, Ed. Acad. R.P.R., 1952, p. 55.
3 Ibidem, p. 56.
4 Ibidem, p. 57. Vezi gi p. 18.
5 Documente privind istoria Romtniei. Reaboiul pentru independenfa, vol. II, Ed. Acad.
R.P.R., p. 117.

8 c. 2321
www.dacoromanica.ro
114 DIKTFITI 4

sosit In capitala Romlniei. Discursul lui Rosetti se Incheie prin cuvintele entuziaste mentionate
mai sus'. In dupd amiaza aceleiasi zile tarul §i suita sa s-au inapoiat la Ploiesti2. Este de
la sine Inte les cd republicanul C. A. Rosetti s-a referit la ajutorul ce ni 1-a acordat Rusia
in trecut, eft si la sprij;nul hotarltor diplomatic, financiar Ii militar pe care II acorda cu
generozitate la 1877 tuturor popoarelor subjugate de turci. Cred cd respectind intru totul
adevArul istoric, nu diminudm causi de putin entuziasmul populatiei capitalei si nici eroismu/
trupelor ruse.
Dar, dacd pentru anul 1952 asemenea formulari au fost inerente primei ludri de
pozitie, pentru anti urmatori chid cele zece volume de documente aparuserd deja, and si alte
izvoare au devenit cunoscute ele slut inexplicabile.
Se sustine si acum In articole ocazionale cd burghezia era o clasd reactionard la 1877
si numai clteva elemente progresiste (C. A. Rosetti si M. Kogalniceanu), fiind interesate In
dezvoltarea pietii interne, se pronuntau si actionau pentru cucerirea independentei nationale, ch.
M. Kogalniceanu a venit In fruntea Ministerului de Externe la Inceputul lui aprilie 1877 dupd
ani de ostracizare politica" 3, ca trupele ruse In drum spre front an trecut prin Bucuresti 9.0.
Fie-mi permis sa Iamb de ce puteau fi interesate In dezvoltarea pietii interne numai
clteva elemente progresiste din rindurile burgheziei si nu toata clasa? Oare legile societdtii
capitaliste de atunci nu erau valabile, In egald masurii, pentru toata burghezia ? Aceste legi se
aplicau pe persoane? Cit despre ala -zisa ostracizare politicd a lui M. Kogalniceanu, marturisesc
cu regret ell n-am putut-o descoperi st eu. Doar cu un an Inainte, M. KogAlniceanu a fost ministru
de externe (In perioada maiiulie 1876) In guvernul de coalitie condus de Manolachi Costachi
Iepureanu.
Citind cu atentie articolele mai mult sau mai putin ocazionale aparute In reviste
sau In presd, observdm cd, fArd sa vrea, unii autori sustin lucruri contradictorii. Ei arata cA
proclamarea independentei nationale, conventia cu Rusia $i cooperarea militard (rdzboiul)
reprezintA acte progresiste ; clasa lima care a militat $i a condus lupta pentru Infdptuirea acestor
mdrete acte este considerate reactionara. Cu alte cuvinte, faptele sint progresiste, dar oamenii
care le-au Intreprins cu o exceptie sau cloud sint reactionari. Silogismul e surprinzator.
Yn ultimul timp au apdrut $i unelelucrdri,si articole4 In care pe baza unui material docu
mentar bogat, se face o analizA mai temeinica a proceselor interne $i externe care au dus la raz-
boiul din 1877. in general slut de acord cu majoritatea tezelor sustinute In aceste ultime lucrdri.
Consider Jima cd problema e departe de a fi epuizata ; existd Inch formuldri controversate. Sint
necesare $i alte studii, de o amploare mai mare, In care sa fie adincite toate aspectele problemelor
ce le Tidied rilzboiul de independenta. Yn cele ce urmeaza, voi Incerca sd relev citeva din aceste
aspecte ; adincirea for rAmfne /ma deschisA tuturor cercetAtorilor pe tdrImul istoriei.

Pind la razboiul de independenta industria noastrd se dezvoltd lent. Numarul Intreprin-

derilor industriale care foloseau masini cu abur nu depaseau cifra de 200, iar numarul total al
muncitorilor care lucrau In ele abia atingea cifra de 30 000 de oameni 5. in afard de acestia mai
erau ss meseriasi, patroni de ateliere proprii.

1 .Doenmente privind istoria Romlniei. Rdzboiul pentru independenid, vol. III, p. 334.
2 I bidem, p. 335. Vezi si Monitorul oficial", din 28 mai, 1877.
3 Vezi Romlnia Rhea", din 9 mai, 1957.
4 Vasile Maciu, Condifiile interne ale proclanitirii independentei Romtniei, Buc., 1955;
idein, Cu privire la rdzboiul pentru independenta Rominiei, In Studii", nr. 4, 1957 ; Gb. Haupt,
1877 Probleme controversate, In Contemporanul", din 20 august, 1957.
5 Pentru amanunte in privinta situatiei muncitorimii la aceasta data, vezi lucrarea lui
Gh. Haupt, Din isloricul legaturilor revolutionare romtno-ruse, Buc., 1955.

www.dacoromanica.ro
5 DIsctrru 115

Capitalul bancar si camataresc usureaza tranzactiile comerciale. Dezvoltarea industriei

mecanizate, a retelei de cale ferata si a transporturilor fluviale faciliteaza cresterea comertului,
largeste plata intern& si consolideaza tot mai mult pozitia burgheziel. Numai In zece ani, adica
Intre 1867 si 1877, valoarea totala a comertului exterior se tripleaza. De pilda, In 1876, am
exportat marfuri In valoare de 235 256 286 lei importul atingind doar cifra de 165 933 503 lei.
Cerealele reprezentau 71,18 %, iar animalele si produsele acestora 17,59 %, din exportul total
al tarii 1.
Cu toata prosperitatea comertului, bugetul statului era deficitar in fiecare an din cauza
numeroaselor Imprumuturi.
Politica liberului schimb, practicata de giivernul conservator, nemillt.umea burghezia
si-i ingreuia afacerile.
De altfel, Poarta otomana Infeudata de capitalurile engleze si franceze fiind tot
adepta liberului schimb, un tarif vamal protectionist nu se putea introduce decit dupa inlaturarea
jugului turcesc.
Dupe 1875, dezvoltarea industriei autohtone va fi si mai stinjenita prin incheierca
conventiei comerciale cu Austro-Ungaria. Conventia comerciala a fost impusA de mosieri ;
acestia fiind interesati sa-si gaseasca un plasament sigur si avantajos pentrly cerealele tor, In
Imperiul ausj.ro- ungar, fart a plati macar taxe vamale. In schimb, majoritatea produselor indus-
triale austriace, fiind de asemenea scutite de once taxe vamale, invadeaza pietele noastre,
coneureaza produsele rominesti, dInd o grea lovitura industriei nationale. De aceea, burghezia,
lovita In interesele ei, s-a opus categoric la semnarea conventiei. La dezbaterile din Camera,
deputatii liberali, in frunte cu M. Kogalniceanu, critics vehement articolele conventiei 2. A doua
Zi dupa votarea conventiei, Rominul", ziarul liberalilor, apare in doliu, scriind pe prima pagina :
Ieri 29 iunie s-a Infipt cutitul 'Ana in miner in pintecele Rominiei ; corpul ei, palpitind Inca,
fu imbrincit la picioarele contelui Andrassy... camera a votat actul prin care se da d-lui Andrassy
In posesiune comert.ul Orli si industria tarii..." 3.
Cei zece deputati liberali, in urma votarii conventiei, demisioneaza demonstrativ si
impreuna cu alti fruntasi politici formeaza asa-zisa coalitie de la Mazar Pala ", pentru a duce
lupta de rasturnare a guvernului conservator pe cat extraparlamentare. Aceasta coalitie va
prelua conducerea guvernului In primavara anului urmator (1876), dar nu va putea Impiediea
punerea In aplicare a conventiei 4.
In preajma r?izboiului de independents, Rominia se gasea pe drumul dezvoltilrii capi-
taliste o dezvoltare lentil in care agricultura constituia principala ramurfi a economiei ratio-
nale. Productia agricola era data de taranimea care, In marea ei majoritate, muncea din ras-
puteri pentru a-si achita obligatiile contractate eu mosierii si pentru a-si plati datoriile fatil de
tisc. Se practica o culture extensive, masinile fiind foarte putin folosite pe mosiile boieresti.
Taranii aveau unelte si mai rudimentare. La 600 000 de gospodarii taranesti, In 1873, existau
223 496 de pluguri, din care numai 37 661 erau In intregime de fier 5.
Reforma agrara din 1861 a contribuit la dezvoltarea capitalismului, dar n-a dus la Inla-
turarea completd a relatiilor feudale, deoarece repartitia paminturilor a 'limas si pentru viitor
favorabila mosierimii. Nu toti taranii indreptatiti au primit pamint, iar din suprafata arabila

1 Doeumente privind isloria 1?orniniei. Razboiul pentru independenta, vol. I, partea I,

p. 274 275.
2 Memoriile regelui Carol I, VIII, Ed. Universul, p. 18.
3 Vezi C. I3acalbasa, Bucurestii de alla data, vol. 1, Buc., 1927, p. 151.
4 Memoriile regelui Carol I, p. 55.
V. Maciu. Taranimea In Borninia in (if until razboinlui de independenta, in Studii",
1955, nr. 3, p. 36.

www.dacoromanica.ro
116 DIF3C1TrIl 6

a tarii, de 9 905 180 ha 1, mai mull de jumatate a ramas In mina mosierilor. Taranii fara pamInt,
cu pamInt putin sau prost erau nevoiti a se Invoi cu mosierul sau cu arendalul acestuia, conform
legii tocmelilor agricole, pentru a primi pAmInt de lucru si a-41 putea Intretine astfel viata Ii
familia. Cu alte cuvinte, taranii clacasi, eliberati teoretic de Indatoririle fats de proprietar, find
siliti sa-s1 angajeze din nou munca In conditii dezavantajoase, In fapt, nu vor scapa de exploa-
tarea mosiereasca. Taranii Inlili afirma ca des' shit considerati proprietari, ei o duc mai greu
(leen atunci and erau clacasi 2. Jon Ionescu de la Brad scrie la 11 februarie 1876 Ca soarta
taranului e mai rea decit la 1848", deoarece are &hi mai multe, iar exploatatorii II lasa pieritor
de foame cu ogoarele In paragina $i fara mild Ii la munca ce a robit-o prin bani $i 11 stoarce subt
umbra legii pentru tocmeli agricole" 3.
Invoielile, fiind la discretia proprietarilor, contineau clauze aspre pentru tarani. In
afara de aceasta, de multe on moiierii plasmuiau, cu concursul primarilor, invoieli false, $i atunci
taranii cu toata Impotrivirea for trebuiau sa le munceascd exploatatorilor un numAr
de zile In plus 4.
Aparatul administrativ, fiind Insarcinat de guvern sa dea concurs molierilor la Incheierea
tocmelilor agricole, se punea cu totul la dispozitia acestora. Organele represive, calarasii pi
dorobantii, intrau In functiune $l, uncle nu izbutea promisiunea, izbutea forte. Astfel, pe linger
conditiile grele de munca, pe linger Inselatorii, se adaugau arestarile pi torturile cu ajutorul
cdrora taranii erau siliti sit Incheie Invoieli agricole favorabile molierilor sau sa-si achite unele
obligatii inserate In contracte de mulled false 5.
Cu toate ca taranii munceau vara Intreagd sa se achite de obligatiile fats de fist oi molier,
toamna, ielind tot datori, trebuiau salt vinda forta de munca pentru anii urmatori. In legatura
cu aceasta situatie de mizerie a taranimii noastre, revolutionarul Nicolae Zubcu Codreanu,
plin de mihnire, scria, In primavara anului 1877, urmatoarele Nici un proletar In Europa
nu 11i are munca vindutd cu cinci ani Inainte. La noi, enorma majoritate, 90 % din impro-
prietariti, ui -au vIndut pe 4-5 ani Inainte toata munca clt o pot face In timpul priincios at
agriculturii. Dintr-o sutd de gospodari tarani, mai ales cei Improprietaritl, abia 15 tsi platesc
darile, fara a fi siliti sau sa.si vinda pamtntul cu care au fost Improprietariti, sau vitele tre-
buincioase agriculturii, sau munca mtinilor pe cite 4-5 ani Inainte" 6.
Guvernul nu se Ingrijea nici de asistenta sanitard a taranimii. Spitale erau putine 7 ;
medici nu erau In toate plapile $i nu se alocau fonduri pentru medicamente 8.

1 P. S. Aurelian si Al. Odobescu, Notice sur la Roumanie, p. 41.

2 Mai multi Omni din Teleorman se piing Ministerului de Interne, la 3 octombrie 1875,
ca In baza unui Inscris mincinos", proprietarul si autoritatile Ii persecuta mai rau decit atunci
and erau robi sub nume de clacasi" (Documente privind istoria Rominiei. .., vol. I, partea I,
p. 136).
3 Telegraful", din 11 februarie 1876.
4 La 28 mai 1875, locuitorii din Ddrabani arata Ministerului de Interne ca mosierul
Cimara, de acord cu autoritatile administrative, ti obliga sa munceascd pe temeiul unor acte false
(Documente privind istoria Romlniei..., vol. I, partea I, p. 63).
La 15 aprilie 1876 taranii din Podu Grosului (Mehedinti) se piing Ministerului de Interne
ca shit maltratati de autorititti pentru a se Invoi cu arendalul In conditii care nu le convin
(ibidern, p. 175 ; vezi si p. 57, 59, 172).
5 La 17 martie 1876, locuitorii comunei Birza (Romanati) reclamau Ministerului de
Interne urmatoarele : Primarul ne silelte a primi Invoiala cu arendalul pentru patru ani viitori,
fara voia noastrd va rugam respectuos dati ordine a ne libera de aceasta invoiald silita, de
aceasta nouil clacuire" (ibidern, p. 172. Vezi 1i documentele de la p. 59, 99, 158, 164, 175,
209, 211, 236).
6 Ibirlem, p. 250.
7 C. I. Istrati, 0 pagina din istoria contemporand a flomlnici, Buc., 1880, p. 141.
8 Ibideni, p. 140.

www.dacoromanica.ro
7 DISCUTII 117

Traind In locuinte insalubre 1, prost imbracati 4 prost hraniti 2, fat% asistenta sanitard,
nu e de mirare ca %karat erau nedezvoltatl fiziceste 3, mereu bolnavi 4, iar mortalitatea In anti
dinaintea razboiului depasea cu malt natalitatea la sate 5. Cauza principals a suferintelor tara-
nilor conchide In mod just un martor ocular este reaua for stare economics" 6.
In preajma razboiului se Intetese framintdrile in rtndul tdranimii. Unii tarani 41 parasesc
satele 7, altii se razbuna pe asupritori 8, iar altii se razvratesc in masa 8. In anul 1876 se cunosc
foarte multe razyratiri Wanes% In judetele : Prahova, Moir, Romanati 4 Teleorman, care
infricosasera pe exploatatori Uchida-1 sa bats to retragere 10.
Liberalii, In manifestul electoral din primayara anului 1876, promit desfiintarea Invo-
ielilor agricole 11, a prestatiilor judetene $i a politiei rurale. Dupa alegeri, Camera, compusa
In majoritate din radicalii lui C. A. Rosetti (care este ales presedintele ei), arata la 10/22
iulie 1876 In easpunsul la mesaj ca a primit cu o deosebita placere anunciul unci
reforme In ceea ce priveste prestatiunile In naturd devenite un flagel pentru clasa cea mai
numeroasa si mai interesanta a tdrii. Speram Insa continua deputatii ca aceasta este
numai cel d'intei pas spre alte reforme tot asa de urgente si cari se reporta la aceeaii clasa,
de la realtarea careia attrnd viitorul iubitei noastre patriei" 12.
Aceasta denota ca unii reprezentanti ai aripei de stinga a liberalilor au avut, eel putin
initial, intentia sa usureze soarta taranilor. Timpul a aratat Insa ca promisiunile, chiar dacd
n-au fost complet date uitiirii, ele n-au fost puse In practica asa cum se anuntase initial.
Yn unele locuri, liberalii pentru a-i intimida pe mosieri au tolerat rdzbunarile tdri-
nilor asupra foltilor primari conservatori sau chiar a unor mosieri Ii arendasi 13.
La 27 octombrie 1876 Ministerul Finantelor 14 trimite o circulard prefectilor pear.'
Improprietdrirea Insurateilor 1i a celorlalte categorii de sateni In drept, conform art. 5 si 6
din Legea rurala de la 1864. De ce s-a dat aceasta circulard tocmai dupa Intelegerea care
a avut toe la Livadia si nu pina atunci? Explicatia o putem gasi in scopul urmarit de guvern ;
burghezia, prin aceasta maneyed, urindrea sa cfstige taranimea, s-o calmeze, s-o foloseasca
pentru interesele ei de clasa II totodata lega strins promisiunea de Improprietarire de razboiul
care urma sa aibd loc. Conform circularei, In fiecare judet se formau comisiuni care Intoc-
meau statiStici de cei care urmau a fi. Improprietariti, iar taranii talmilceau aceasta In sensu I

I C. I. Istrati, op. cit., p. 250.

2 Ibidem, p. 225 $i 234.
3 La 1874 comisia Insarcinata cu recrutarea tinerilor pentru armata, in jud. Vilcea, face
o trista constatare : din 1890 de tineri examinati medical, n-au putut fi Incorporati (tech 549,
adica mai putin decit o treime. Restul au fost : scutiti prin lege 745, respinsi pentru ca n-aveau
indltimea ceruta (1,57) 160, respinsi pentru infirmitati 327 ii respinsi pentru debilitate fizica
109 (ibidem, p. 117).
4 Doctoral C. I. Istrati scria cu durere ca lard asistenta necesara comunele noastre
ramin ceea ce slnt, niste vaste spitale cu boale cronice" (ibidem, p. 141).
5 Documente privind istoria Romtniei..., vol. I, partea I, p. 520.
6 C. I. Istrati, op. cit., P. 355.
Documente privind istoria Romtniei..., vol. I, partea I, p. 77. Vezi gi Monitorul oficial"
din 13/25 iunie 1875.
8 In februarie 1875 prefectul jud. Dolj raporteazd Mlnisterului ca opt tdrani din comuna

Valea Stanciului sant omorltorii lul Carianopol, proprietarul mosiei Grecesti" (Documente
privind istoria Pomtniei,. ., vol. I, partea I, p. 48. Vezi p. 201).
° Ibidem, documentele de la p. 166, 193, 196, 197, 201, 208 s.a.
10 Timpul", din 18 septembrie 1876.
n Documente privind istoria Romtniei. .., vol. I, partea I, p. 198.
12Documentul original In posesia autorului.
13V. Maciu, 7'drdnimea din Rominia to ajunul rtaboiului de independentd, In Studii",
1955, nr. 3, p. 44.
14 Documente privind istoria Romtniei..., vol. I, partea I, p. 256-262.

www.dacoromanica.ro
 118 DISCUTLI 8

dorit de ei improprietarire generala si nu-I exclus ca sf comisiile respective sit fi lasat

sa se inteleaga acest lucru. Un contemporan stria mai tfrziu : Guvernul a recurs la o manevra.
El a facut cunoscut in toate satele ca pamInturile vor fi date celor ce vor lua parte la
razboi. Aceasta stire s-a raspindlt In toatil tare ca un val de praf" 1. Indiferent insa de scopul
initial al guvernului, circulara a servit In mod demagogic liberalilor In preajma razboiului si
a alimentat speranta taranimii ca chip victorie va primi si painlntul mult asteptat. Aceasta
demagogie liberala este atestata si de multe marturii 2. Faptul insa ca s-a promis pamint tara-
nilor la 1877 nu scade cu nimic valoarea eroismului acestora pe chnpul de lupta.
1r
In timpul acesta, dezvoltarea capitalists a Imperiului otoman intensificlndu-se In regiu-
nile loculte de popoare subjugate a contribuit la dezvoltarea miscarilor nationale in Balcani.
Aici, marii proprietari si functionari erau musulmani, iar burghezia ce se dezvolta era, In marea
ei majoritate, formats din crestini. De aceea, contradictiile nationale si religioase contribuiau
la ascutirea contradictiilor de class 5i rovers.
Turcia e atrasa tot mai mult In orbita capitalismului mondial si prin aceasta, dependenta
ei fata de statele vest europene se accentueaza. Aceste puterifiind direct interesate sa cistige
influenta in Turcia sa-si plaseze capitalurile lupta sa mentina integritatea Imperiului
otoman, In timp ce popoarele din imperiu lupta din rasputeri pentru eliberarea nationala.
Rascoalele din Bosnia si Hertegovina, provocate de abuzurile st hnpozitele excesive turcesti,
au dat un mare impuls miscarilor de eliberare nationala In Bulgaria, Serbia, Muntenegru
si Grecia. In urma masacrelor turcesti din 1875 sl 1876, marile puteri europene intervin sub
pretextul apararii crestinilor" 3. Amestecul for insa a inasprit situatia si a scos in iveala
si contradictiile serioase ce existau nitre puteri in problema orientala.
Tarismul, pentru a-gi intari dinastia Romanovilor si a potoli spiritul revolutionar din
societatea rusa4 pe plan intern si pentru a asigura Rusiei o influenta preponderenta
1 Frederic Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine, Paris, 1900, p. 285. Autorul
scrie in continuare ca la primirea acestei vesti, sufletul taranimii a tresarit si In o bucurie
In toate bordeiele" (ibidem).
2 Cu ocazia caderii Plevnei, clad cetatenil capitalei manifestau in fata cases lui C. A.
Rosetti, acesta le-a spas sa fie staruitori ca mai este o Plevna interns, aceea a libertatii (Res-
boiul", din 1 decembrie, 1877).
Un alt contemporan al evenimentelor, G. Munteanu, publicind la 1882 Opt scrisori afire
ft:Irani, se adreseaza taranului cu urmatoarele cuvinte : Chid to -au luat de la plug mai marii
tai ti-au dat arma In mina si ti-au zis : mergi pentru desrobire, scapd pe bulgari de turci care
sunt asupritori, vet infra In cantina-If trufas, tnvingator si-fi corn da pdminturi. A suflat
vIntul si cuvintele cele frumoase le-a luat si to ai ramas tot ce ai lost".
La 3 februarie 1882, in sedinta Camerei, Ion Ionescu de la Brad arata deputatilor ca
trebuie sa tina seams de cererile taranilor pentru paminturi. El tsi Incheie discursul prin cuvinte
semnificative : ... cu vorbe late nu se termina lucrul : tine fagaduieste trebuie sa Iinplineasca"
(Radu Rosetti, Acte si legiuiri, seria a II-a, vol. I, Ploiesti, 1907, p. 80).
In timpul rascoalei din 1888, comandantii detasamentelor militare care le-au reprimat
au lost nevoiti sa constate cauzele ce i-au determinat pe tarani .sa se ridice. In memoriul
colonelului I. Algiu se arata ca speranta taranilor de a dobindi not paminturi a Post intretinuta
de cei care vroiau sa se serveasca de ei in scopuri politice : chiar status a ridicat aceasta
chestiune cu ocazia razboiului din 1877". Acelasi lucru II constata si colonelul Iacob
N. Lahovari (Vasile Kogalniceanu, Chestiunea Vireineascd, p. 1-12).
Tot in acest sens pledeaza si celebra scrisoare a taranilor rasculati de la 1888 si inchisi
In penitenciarul Vacaresti. Acestia arata CA au asteptat zece ani dupa Intoarcerea din cam-
panie sa fie improprietariti, asa dupd cum be spunea, In fata inamicului, domni sefi superiori",
dar au luptat si au rabdat in zadar, cad pamInt n-au primit (M. Roller, Documente privind
rdscoala taranilor din 1888, p. 527).
3 Istoria modernd, partea a II-a, fast. III, p. 45 (curs tradus din limba rusa).
4 P. C. Fortunatov, Rdzbolut din 1877-1878 si eliberarea Bulgariei, p. 32.

www.dacoromanica.ro
9 Disci-nu 119

asupra popoarelor balcanice" 1 pe plan extern se hotaraste sa intervina activ In sprijinul

popoarelor balcanice. Desi tarismul avea scopuri expansioniste apropierea de Strlmtori
lupta Rusiei va avea un continut obiectiv progresist, ducind la eliberarea nationala a popoa-
relor balcanice. Dupd ce Rusia reuseste sa clstige neutralitatea Austro-Ungariei, rdzboiul cu
Turcia devine iminent.

In timp ce popoarele din sudul Dundrii se ridicaserd la lupta pentru scuturarea jugului
otoman, Romlnia era Intr-o continua ramIntare politica din cauza pozitiilor contradictorii
pe care se situau diferitele clase sociale Ii grupari politice fata de situatia interna $i mai ales
fatd de evenimentele din Balcani.
Inca de la sfIrsitul lunii noiembrie 1875, guvernul conservator, prezidat de Lascar
Catargi (care detinea puterea din 1871), Ili concretizeazd atitudinea fata de luptele de eliberare
din Balcani printr-o declaratie de neutralitate. Senatul In raspunsul la mesaj precizeazd
si el ca In fata evenimentelor ce se petrec In tarile de peste Dunare, tam are Vointa stator-
flied de a starui In pozitia sa de neutralitate" 2.
Tot In noiembrie, consulul general al Rusiei la Bucurelti, Zinoviev, a Intrebat guvernul
ce atitudine va adopta Rom !ilia In viitoarea crizd orientald. In multe consilii de ministri
din ultimele saptamIni ale anului 1875 scrie Titu Maiorescu am discutat asupra gravei
Intreb asupra gravel raspunderi... rezultatul a fost inactiunea. A predominat vechea
idee a neutralitatii" 3.
Agentii guvernului, acreditati pe linga cabinetele straine, afirmau categoric ca noi
sintem multumiti de situatia In care ne gasim" 4.
E caracteristica In acest sens atitudinea lui C. Esarcu, agentul diplomatic al RomIniei
1 a Roma, care declard ministrilor italieni, In octombrie 1875, urmdtoarele : Romlnia n-are nici
un interes de a vedea dizolvindu -se Imperiul otoman... Mai mult ca oricine, guvernul din Bucu-
relti invoca legalitatea 51 tractatele Legatura Intr-adevar legald ce ne uneste cu Imperiul
otoman, adica plata unui subsidiu anual tezaurului sultanului nu cautam a o rupe" 5.
Mosierimea conservatoare, temindu -se de Inarmarea poporului, se asaza an fruntea
actiunii de izolare a Rominiei de lupta dusa de popoarele balcanice Impotriva Turciei.
Peste linia aceasta oficiala, chiar In parlamentul (aril predominat de conservatori, s-au
ridicat voci care au cerut sd nu se reducd bugetul Ministerului de Razboi, sl se Inzestreze armata,
deoarece nu putem sta in amortire fi nepilsare" fata de suferintele popoarelor balcanice. Depu-
tatul D. G. Meitani cere ca armata sä fie gata pentru o colaborare active cu crestinii de peste
Dunare, deoarece ne leaga aceleasi sperante" 6.
Chid evenimentele din Balcani se precipitd, guvernul conservator trimite o nota circu-
lard c5tre agentii din strainatate prin care le cere sa explice guvernelor pe ling care slut acredi-
tati ca RomIni., a fost silita de Imprejurarile de peste Dunare sä faca unele pregatiri militare
pentru a-$i face respectata neutralitatea In cazul unei interventii dinafara. Lased'. Catargi stre-
cura In aceasta circulard gi ideea potrivit careia In cazul and Turcia s-ar prabusi In luptele cu
1 Isloria moderns, partea a II-a, fast. IV, p. 5.
2 Documente privind istoria Romlniei. ., vol. I, partea a II-a, p. 57.
3 Titu Maiorescu, op. cit., p. 82.
4 R. V. Bossy, Politica exlernd a Romtniei !titre anii 1873 1880, anexa XXI, p. 125,
Buc., 1928.
5 Ibidem, p. 124. La 12 noiembrie 1875, cu acelasi cinism, C. Esarcu sustinea cd rasele
slave din sud au tot interesul sd vada descompunerea Imperiului otoman unele pentru a scutura
un jug nesuferit, altele pentru a-gi augmenta teritoriul. Romtnia nu se afla In nici unui din
aceste cazuri".
6 Vezi Monitorul oficial" din 4 decembrie 1875, p. 6314 6318.

www.dacoromanica.ro
 120 DISCIITH 10

populatiile crestine din imperiul ski", Rominia ar trebui sa nu mai plateasca nimanui tribut
sA devind liberdl. Era o timidA Incercare de a afla atitudinea marilor puteri In cazul
chid Romlnia ar fi nevoita sA pAraseascA politica de neutralitate si eventual s-ar proclama
independents.
Si celelalte guverne care s-au perindat la clrma tarii din martie 1876 pinA In aprilie 1877
(desi In unele predominau radicalii) au facut declaratii de neutralitate2. Unele actiuni, mai cura-
joase ca de pildd memoriul lui Kogalniceanu din 15 iunie sau circulara din 24 iulie 18763 .-
izbindu-se de Impotrivirea Turciei $i a puterilor apusene, au dovedit IncA o datA ca independenta
Hominid nu poate fi obtinutd declt pe calea armelor. frisk desi s-a constatat ca toate actlunile
diplomatice menite sa clued la obtinerea independentei pe cale pas/lied cu concursul marilor
puteri drept rasplata pentru neutralitatea pastratd au Post infructuoase, iar Rusia ne cerea
colaborarea Ii conventia de trecere prin tars, guvernul liberal, condus de Ion C. Bratianu, perse-
vere Inca, la conferinta de la Constantinopol din ianuarie 1877, ca statele europene sa ne garan-
teze neutralitatea. Se urmarea deci ca armatele ruse sa nu fie lasate sa treacd prin tara
noastra In drum spre Balcani si aceasta tocmai In perioada and devenise clar cs rdzboiul
aldluri de rust e singura cale ce ne-ar putea aduce inlaturarea jugului otoman. Politica de
neutralitate avind de altfel gi. unele antecedente4 nu era obiectiv necesard. Ea a Post mai
curind indicate de diplomatia apuseand interesatd In mentinerea Imperiului otoman.
Mihail Kogalniceanu recunoaste mai tirziu (aprilie 1877) ca politica de neutralitate a
Post dusa cu pretul celor mai marl sacrificii"3.
Numai dupd ce marile puteri europene au refuzat sa garanteze Rominiei neutralitatea,
burghezia a Inceput sa se gindeasca mai serios la rdzboi II, cu unele rezerve, la cooperarea cu
Rusia. Chiar gi acum ministrii liberali : N. Ionescu si D. A. Sturdza6 Iuptau din rdsputeri Impo-
triva rdzboiului si a intelegerii cu Rusia.
Cu toate ca In octombrie 1876 avusese be Intelegerea de la Livadia, Carol $i I. C. Bra-
tianu amtnau mereu semnarea conventiei de trecere invocind diferite motive7. La 26 decem-
brie 1876, marele duce Nicolae scrietarului ca pina In prezent conventia Inca nu a Post semnatd,
ca principele Carol desi In vorbe promite sa sprijine trecerea armatei noastre, insa refuza cate-
goric sa lupte aldturi de noi"9. Carol, dupd ce primi consimtamintul lui Bismark, la 16 ianua-
rie, credea ca se poate semna conventia, dar I. C. Bratianu pretests nevoia de a pregati,
opinia publicd" (care, In treacat fie zis, era mai pregatitd si mai binevoitoare cleat unii ministri),
apoi era de parere sa se altepte chiar izbucnirea rdzboiului9, si In cele din urma ceru ca toate
platile sa fie 'Acute, de care rusi, In aur10.
Chid 51 acest deziderat i implini, el se Invoi ca ministrul de externe, KogAlni-
ceanu, sa semneze, la 4 aprilie 1877, In nuhnele guvernului, conventia cu Rusia.
t Do2umenle privind istoria Romtniei ..., vol. I, partea a II-a, p. 66.
2 Ibidem, p. 140, 144, 145, 148, 520, 536 $. a.
3 Ibidem, p. 195 si 301.
4 In anii 1867 si 1868, Carol I refuzase de asemenea sa se angajeze la luptd aldturi
de sirbi, gieci, bulgari 1i muntenegreni pentru scuturarea jugului turce..c (N. Iorga, op. Ott.
p. 30-31).
5 Documente privind istoria Romtniei..., vol. II, p. 122.
6 Sturdza cerea reduc_rea la jum:Aat?. a bugetului Ministerului de Rdzboi pentru
anul 1877.
7 Memoriile regelui Carol I, IX, p. 5 si 15.
s Culegere de materiale cu privire la rdzboiul ruso-turc In anii 1877-1878, In Peninsula
Balconied, Petersburg, 1902, vol. 14, p. 22. Vezi $i Bulletin de l'Institut du sud-est
europeen", III, p. 140.
9 N. Iorga, op. cit., p. 62. Vezi it Bulletin de l'Instiut du sud-est eutop den", III, p. 140.
10 Memoriile regelui Carol I, p. 44.

www.dacoromanica.ro
11, inscuni 121

Atitudinea de expectativa sl de prudenta a guvernului liberal era determinate in

mare masura si de faptul ca marile puteri apusene erau potrivnice conventiei cu Rusia
si inarmarii noastre.
Inca din ianuarie 1877, ministrul de externe al Angliei facea presiuni asupra tarii
noastre ca sa nu se angajeze In lupta Impotriva turcilor.
Agentul diplomatic la Paris Stefan Sendrea scria la 9 ianuarie : Lordul Derby
mi-a raspuns ca cunoaste simpatiile noastre pentru Europa occidentals, itie ca n-am facut nici
o convenlie cu Rusia si ne indeamna nici sa nu facem, caci altfel ne-am pierde simpatia puterilor
garante"1. Pentru a face pe placul acestor puteri (In special at Angliei), guvernul demobilizeaza
In ianuarie 1877 o parte din armata si trimite rezerviitii la vatra. Dupe cum era si de asteptat,
la 10 februarie, Stefan Sendrea relata Ministerului de Externe al RomIniei : Lordul Lyons mi-a
exprimat placerea ce a avut de a afla ca guvernul nostru a trimis rezervele, ce erau concentrate,
in caminurile lor"8.
De altfel, mial5taii englezi declarasera si In 1876 ca Rominia este garantata numai ca
parte integranta a Imperiului otoman, iar ca stat independent putin fi imports de este sau nu
o Bominie" 3.
Franta a avut fata de revendicarile nationale a'e poporu:ui roman o atitudine de
expectativa, iar Austro-Ungaria, o pozitie apropiata de cea engleza. Ape'ind la sprijinul
Frantei, aceasta ne-a afirmat ca nu poate lua nici o initiative In politica ext rni:" pentru
a nu trezi banuieli Germaniei4. Au.,tro-Ungaria ne-a c2rnt sa nu luptam Impot-iva Portii
Otomane, ci sa-i lasam pe turci sa ne ocupe Calafatul ; pe drept cuvint declara M. K ogalni-
ceanu, la 7 mai 1877, ca Austro-Ungaria ne e ostila 5.
Germania a avut o atitudine schimbatoare, conditionata de efectuarea de catre Rominia
a anumitor plati catre consortiul Stroussberg-Bleichroder 5.
Singura Rusia, prin permanenta ei politica antiotomana determinate, pc de o parte,
de interesele expansioniste ale tarismului ii claselor dominante, iar pe de alts parte, de curentul
opiniei publice favorabil creitinilor asupriti din Balcani a grabit In ultima instants desfasu-
rarea evenimentelor istorice care au dus la eliberarea popoarelor balcanice de sub turci, implicit
la cucerirea independentei nationale a RomIniei. Si intr-adevar, Poarta otornana, respingind proto-
colul de la Londra care cuprindea o serie de reforme In favoarea popoarelor balcanice la
12 aprilie 1877 Rusia ti declaril razboi.
Lenin, caracterizind unele razboaie din a doua jumatate a secolului al XIX-lea printre
care 1i pe cel din 1877 arata ca principalul continut al fenomenelor istorice" din acel time
l-au constituit miscarile burghezo-nationale sau spasmele" societatii burgheze care se elibe-
reaza de feluritele forme de feudalism" 7.
In alts parte, vorbind despre legitimitatea istorica a miscarilor nationale, precizeaza ca
trezirea maselor din somnul for feudal, lupta Impotriva oricarei asupriri nationale, pentru suve-
ranitatea poporului, pentru suveranitatea natiunii este progresista" 8.
Fata de aceasta actiune progresista, fata de acest razboi just de eliberare nationale, nu toate
dasele gi paturile sociale rominesti au avut o atitudine patriotica. Unele afirmau ca doresc indepen-
denta Romlniei dar nu sInt pentru razboiul alaturi de popoarele din sudul Dunarii sau alaturi de rusi..

1 Documente privind istoria Romtniei ..., vol. II, p. 24.

2 Ibidem, p. 58
3 Ibidem, vol.!, partea a II-a, p. 82. Vezi $i vol. II, p. 10, 156, 92.
4 Ibidem, vol. II, p. 52.
6 Ibidem, vol. II, p. 623.
Ibidem, vol. II, p. 629 si 137, 151, 206.
,7 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Ed. P. M. R., 1952, p. 134.
8 Ibidem, vol. 20, p. 19.

www.dacoromanica.ro
 122 Disco Tit 12

Mosierimea in general indiferent dacd Mcea parte din partidul conservator sau
liberal 1 spera ca drept rasplatd pentru pozitia antirdzboinicd va primi fn viitor In dar"
independenta Romtniei de la puterile garante. Or, mersul evenimentelor demonstrase eficient
eft aceasta sperantd alimentata ani In sir ramlnea si mai departe un simplu deziderat, si ca
singura posibilitate de a dobindi, In acel timp, independenta era, pentru RomInia, cucerirea
el prin arme adica rAzboiul Impotriva Portil otomane. Calea armelor fiind deci singura
pozitie justd, chestiunea nu trebuie push : due era pentru sau contra independentei, ci :
tine era pentru sau contra rdzboiului ; implicit care erau elementele progresului si care ale
reactiunii. Atitudinea mosierimii se datora si faptului cd ea nu voia sd pund arme In mina
maselor Wanes% temindu-se ca nu cumva In felul acesta sd se aduca vreo stirbire rata-
tiilor feudale sau marii proprietati. Teama aceasta este coucludent exprimata In Camera de
mosierul liberal D. A. Sturdza : Intr-o situatiune grea, dificild de astazi spunea el
arznata poate sd ne incurce, sd ne sileascA a face lucruri care nu avem sd le facem, cars
sunt contrarii intereselor noastre" S. Pe aceasta linie ostild participarii la razboi, linie potriv-
nica intereselor nationale, se situeazd si declaratiile reprezentantilor mosierimii la consiliul
de coroand din 1 aprilie 1877, chid Dimitrle Ghica si A. G. Golescu cer ocuparea Romtniei
de armatele habsburgice, iar C. Bosianu, M. Costache Iepureanu si I. Ghica cer trecerea
liberd si pentru rusi si pentru turd, adica transformarea tarii noastre In teatru de razboi 3.
Unele elemente ale burgheziei erau de asemenea Impotriva rdzboiului si Impotriva conventiei
cu Rusia. N. Ionescu de exemplu demisioneazd de la Ministerul de Externe, nevoind
sa semneze conventia, iar la 9 mai, clod Camera proclama independenta de stat a Romtniei,
el se abtine de la vot 4.
Burghezia, In marea ei majoritate, interesatd In prosperarea industriei si comertului,
dorea sa Inlature piedicile pe care suzeranitatea otomand le ridica In calea dezvoltdrii pietii
interne. Pe ltnga faptul ca vroia sd foloseascd independenta pentru realizarea scopurilor ei de
clash. considers totodatd cd iesirea din criza financiard existentd nu era posibila decit prin
razboi. Pentru a ne da seama cd burghezia voia razboiul pentru a-si redresa afacerile ei, e
sufficient sd dAm clteva rinduri dintr-o Insemnare de la 16 octombrie 1876: Aid toti slot
contra turcilor si spiritul public Incepe sd fie rdzboinic. Fiecare aoreste sd se hotarasca lucru-
rile la un fel, cad starea actuald e ruins noastra : toate afacerile stau pe loc din cauza marii
lipse de bani. Case de blanch solide isi Inceteazd platile si societatile noastre financiare se
lupta cu moartea. Top spun cd dacd nu au nimic sa fie cel putin razboi" 5. V. I. Lenin
suslinea ca principala clasa care a participat" la razboaiele din a doua jum,dtate a seco-
lului al XIX-lea incluzind si pe cel din 1877 si care a putut sa lupte cu o coplesitoare
forth Impotriva institutiilor feudalo-absolutiste, a fost burghezia". In continuare, Lenin preci-
zeaza cd In diferite tar!, aceasta burghezie, reprezentatd prin producatori de marfuri avuti,
era tntr-un grad diferit progresista..." 6.
Din cauza ca clasa muncitoare, dupd cum am mentionat, era putin numeroasd, neor-
ganizata si nu avea o constiinta limpede de clash (era Inca o clash In sine, nu pentru sine) si
dupd revolutia din 1848 tot burgheziei ti ramtnea sarcina de a conduce lupta pentru cucerirea
independentei nationale, deli ea nu mai era o clash revolutionara. Trasaturile progresiste ale
burgheziei shit treptat Inlocuite prin reforme, prin compromisuri. Cu toate acestea ea a putut
fi fn fruntea luptei antiotomane, deoarece interesele de clash ale ei corespundeau cu dorinta
1 I. Ghica, D. A. Sturdza, D. Bratianu s.a. erau mosieri liberali.
2 Documenle privind isloria Romtniei..., vol. I, partea I, p. 412.
3 Ibidem, vol. II, p. 100-102.
4 Titu Maiorescu, op. cit., p. 123.
5 Memorlile regelui Carol I, vol. VIII, p. 88.
6 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Ed. ['A.R., 1952, p. 134.

www.dacoromanica.ro
13 DiscuTri 123

de libertate nationals a maselor. Burghezia cauta sa foloseasca lupta antiotomana pentru 1-51
consolida pozitiile economice Oi politice recte pentru a se statornicl la guvern. Tot pentru
a-yi Intarl pozitia economics, burghezia, renuntind la unele deziderate proprii, nu s-a slat sa
cads Inca de pe timpul domniei lui Al. I. Cuza la Intelegere cu mosierimea, Intelegere
facuta pe spinarea maselor populare. La 1877, Insa, asperitatile dintre burghezie Oi mosierime
se accentuau mereu. Mosierimea conservatoare sau liberals, profitind de conjunctura internatio-
nals nefavcrabila unei schimbari de atitudine In politica externs a Rominiei, cauta sa
foloseasca toate stingaciile burgheziei liberale pentru a o Inlatura de la guvern. La aceste consi-
derente adauglIndu-se Oi faptul ca ea nu era o clasd pe deplin unitard, avem explicatia pozi-
tiei oscilante a reprezentantilor burgheziei In perioada neutralitatii. Bratianu sovaie chiar Oi
dupa Intelegerea de la Livadia din octombrie 1876. El marturisea in Camera, la 17 aprilie 1877,
ca a dorit si a sperat ca razboiul sa nu aib5 loc, ca a acceptat conventia cu Rusia numai
dupa ce toate puterile au refuzat sa ne garanteze neutralitatea 1.
Aripa de stinga a liberalilor, adica gruparea radicals In frunte cu C. A. Rosetti, N. Fleva,
Candiano Popescu, Stolojan, I. Cimpineanu, Gr. Serurie, Eugeniu Carada prin presa Oi
Intruniri, au determinat In mare masura guvernul liberal sä is o atitudine hotarita, sa voteze
conventia, sa rupa legaturile cu Poarta, sa proclame independenta si In cele din urma sa is
parte activa la razboi. Alaturi de C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu chemat din nou la condu-
cerea Ministerului de Externe cu multa elocventa a aparat toate aceste acte de atacurile
reprezentantilor mosierimii 2 In Camera Oi Senat. Conventia cu Rusia a Post de asemenea susti-
-nuta In Camera si Senat printr-o lunga pledoarie O. de primul ministru I. C. Bratianu.
Facind abstractie de frazeologia uneori patriotarda si demagogica a reprezentantilor aripei de
stinga, a rosilor" cum erau numiti actiunea for e pozitivd. Rosetti, In special, a scris
cu entuziasm In presa vremii cerind proclamarea independentei. Romlnul", ziarul lui Rosetti,
influenta intelectualitatea si In special masele orasenesti Oi reflecta totodata pozitia tor. In coloa-
nele lui, nu o data erau criticati Oi membrii guvernului daca nu erau destul de activi si de
hotarlti. Ca si Kogalniceanu, C. A. Rosetti se va mentine pe o linie progresista. Confor-
mindu-ne indicatiei leniniste, trebuie sa judecam acte personalitati istorice, nu dupa ceea ce
,,n-au dat... In comparatie cu cerintele contemporane, ci dupa ceea ce au dat nou in compa
ratie cu predecesorli tor" 3.
Intelectualitatea, muncitorimea 4, taranimea, mica burghezie au avut o atitudine patrio-
tied fats de evenimente In tot timpul razboiului ; ele au fost la Inaltimea cerintelor ratio-
nale, facind cele mai marl sacrificii.
Dupa intrarea armatelor ruse in tarn, turcii Incep sa bombardeze oracle noastre Oi sa
faca incursiuni de pradd pe malul sting al Dunarii. Fats de aceste bombardamente Oi jafuri
turcesti, opinia publics romineasca cerea proclamarea independentei %aril si Inceperea razbo-
iului Impotriva Portii. La 28 aprilie 1877 aflam, dintr-un raport al agentului Austro-Ungariei
in Bucuresti, ca nemultumirea maselor fats de pasivitatea conducsii a luat proportii marl.
1 Rominul", din 21 aprilie 1877.
2 D. A. Sturdza, P. P. Carp, M. Costache Iepureanu, V. Boerescu, Blarenberg, N. Ionescu,
Pantazi Ghica, G. Danielopolu s.a. an combatut fie conventia, fie ruperea legaturilor cu Poarta.
M. Kogalniceanu raspunde interpelarii lui D. A. Sturdza, Ca nu frica ne face sa votam
aceasta conventie, ci patriotismul" (Rominul", din 20 aprilie 1877).
3 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, Ed. P.M.R., 1952, p. 173.
4 Cercurile socialiste infiintate de Zubcu Codreanu, cu concursul lui Gherea, Russel,
Spiroiu, Stauceanu s.a., deli erau In general contra varsarilor de singe, aproba razboiul, consi-
derIndu-1 just. Ziarul Socialistul" scria la 26 mai 1877 : Azi insa e timpul cind romtnii
In avintul Oi entuziasmul suvenirelor trecute iau armele pentru apara independenta".
Unii dintre membrii acestor cercuri participa voluntari la razboi pentru a fi de folos acolo
unde tam avea nevoie (vezi In acest sens lucrarea lui Gh. Haupt, din Studii", II, 1954).

www.dacoromanica.ro
124 Disci:1TH 14

Continua agitatia cercurilor reprezentantilor poporului care tinde la declaratii de independenta

si de razboi contra Portii. La doua intruniri intime de ieri se pleda in cuvintari patimase ca
poporul romin n-ar trebui sa Jase sa-i scape ocazia bine venita de a culege rodul copt at
independentei sale politice $i in acelasi timp sa se apere, cu arma in mina, contra indraz-
nelii turcesti... De altfel si printul este silit la acest pas... deoarece prestigiul n-ar mai
permite... o pasivitate mai indelungata" I.
Ca urmare a acestor agitatii si a campaniei de press dusd de ziaru I Rominul", la
29 aprilie se declara starea de razboi intre Rominia si Poarta otomand, iar la 9 mai 1877,
In timp ce clddirea Parlamentului era inconjuratd de mii de cetateni din capitald Adunarea
deputatilor proclama independenta de stat a Orli.
Dupa ce s-a votat independenta in Camera deputatii fraternizau cu tribur.ele" 2.
Imediat marea multime" care asistase In curtea si pe dealul Mitropoliei se revarsa spre centrul
capitalei" 3. Vreo mie de studenti impreund cu negustori si muncitori bucuretteni 4 arboreaza
drapele $ i manifesteazd pe strdzi cintind Desteapta-te romine" 5. Manifestatia trece pe la
C. A. Rosetti 41 pe Ia unii minittri pentru a-i felicita 6.
La aflarea acestei marete vetti, mii de oameni fac manifestatie la Craiova 7 §i In multe
alto orate din provincie 8.
Kogalniceanu, printr-o nota circulard, insarcineazd pe agentii noltri din straindtate sa
explice guvernelor pe lInga care shit acreclitati ca era de nebiruit mitcarea nationals al card
rezultat a fost proclamarea independentei" 9.
Proclamarea independentei e descrisa pe larg In lucrarea lui V. Maciu, intitulata : Cu
priuire la rtizboiul pentru independenta Romtniei. Cred insii ca atitorul forteaza putin nota in
relatarea evenimentului in cauzd pentru a reliefa ca realizarea lui apartine exclusiv grupdrii
radicale. Se demonstreazd ca interpelarea radicalului N. Fleva In privinta proclamdrii indepen-
dentei, eft ti raspunsul lui M. Kogalniceanu, fiind urmarite de un numeros public, nu mai era
cu putinta O. se continue din culise manevrele socotite abile, menite sa intirzie luarea unei
hotariri dare" 30. Raspunzind interpelarii lui Fleva acum cind nu se mai putea ocoli un rAspuns
neted, M. Kogalniceanu a declarat... c k sintem o natiune libera si independentA". Ar
de aici, cs atit guvernul cit $i M. Kogalniceanu Insuti, intentionind sa mai intirzie lucru-
rile, ar fi fost constrinsi de radicali sa facd in Adunarea deputatilor, la 9 mai, declaratia de
independenta, ceea ce e putin probabil. In realitate, obiectul interpeldrii lui Fleva era cunoscut
dinainte atit de guvern, eft ti de numerosul public care venise special pe dealul Mitropoliei
pentru a -ti arata entuziasmul la auzul vettii imbucuratoare. Totul era pregatit de mai
Inainte, mai ales ca se urmarea sa se lege proclamarea independentei de ziva de 10 mai, ziva
venirii lui Carol la Bucuretti. In orice caz, chestiunea aceasta este, cred, discutabila. Inde-
pendenta proclamatA la 9 mai trebuia consfintita 1i apdrata pe cimpul de lupta. Se impunea
deci participarea la razboi alaturi de armatele ruse impotriva turcilor.
Documente privAd istoria Romfniei..., vol. II, p. 449. Fancy, corespondentul ziarului
Le Constitutionel", referindu-se la indignarea bucurettenilor contra turcilor, scria Ia 9 mai
ca : Lumea e hotarita la cele mai marl sacrificii pentru a cuceri independenta" (N. Iorga,
op. cit., p. 91).
2 N. Iorga, op. cit., p. 98.
3 C. Bacalbasa, Bucureqiii de and data, vol. I, Buc., 1927, p. 192.
4 N. Iorga, op. cit., p. 98.
5 C. Bacalbasa, op. cit., p. 192.
° Rominur, din 13 mai 1877.
7 N. Iorga, op. cit., p. 99.
8 Rominul", din 12 mai 1877.
9 Memoriile regelui Carol I, vol. IX, p. 96.
3° Studii", nr. 4, 1957, p. 122-123.

www.dacoromanica.ro
15 DISCUTII 125

Dupe ce armatele ruse ajunsesera la Dunare, guvernul roman se oferi pentru o coope-
rare militara la sud de Dunare pe o baza proprie de operatii In apropierea Plevnei. Tarul si
cancelarul Gorceakov, pentru a evita viitoarele complicatii Internationale, refuzara oferta;cle
colaborare. Diplomatia tarista, pe linga faptul ca nu voia sd aiba nici un fel de obligatii
fats de RomInia, subaprecia si valoarea combative a trupelor turcesti bine echipate si fuzes-
trate cu armament modern englez si german.
Comandamentul armatei ruse In frunte cu marele duce Nicolae dorea de la Inceput cola-
borarea cu armata romIna. Acest curent militar n-a putut sa-si impund punctul de vedere
declt In iulie 1877, clnd s-a cdnstatat ca efectivul arinatelor turcesti din Balcani era mult
mai mare decit se prevazuse initial.
Dupe al doilea atac nereusit dat asupra Plevnei la 18 iulie, comandantul rus cere
insistent cooperarea armatei noastre I. Primul ministru, I. C. Bratianu, era de parere sa se
treaca imediat Dundrea In ajutorul rusilor. Carol Insd si de data aceasta punea conditia ca
armata romind sa lupte pe o baza de operatiune proprie st cu o conducere absolut inde-
pendents. Masura aceasta, data se admitea, ar fi implicat si riscuri, deoarece fortele turcesti
de la Plevna si Vidin (la un loc) erau superioare armatei noastre. Carol punea conditii, fiind
calauzit nu alit de interesele Rominiei, cit de o emfaza prusaca nejustificata de mIndria
rasei lui" cum just s-a exprimat N. Iorga 2. In cele din urma, cazIndu-se de acord ca'arina-
tele ruse si romine dirijate Impotriva Plevnei sa fie puse sub comanda lui Carol, s-a trecut la o
colaborare deplina. Astfel, la 20 august si grosul trupelor noastre au trecut Dunarea In Bulgaria.
Puterile europene shit potrivnice intrarii RomIniei In razboi. Mosierimea conserva-
toare sau liberals duce de asemenea o campanie de defaimare a guvernului pentru ca a admis
ca armata romIna sa treaca Dunarea. Ziarul de nuanta conservatoare, Resboiul", din 12
august, se Intreba pentru ce stop si In ce conditii intram noi In resboiul cumplit care s-a
incins peste Dunare?" Rosetti, Kogalniceanu si I. C. Bratianu shit invinuiti ca au aruncat
RomInia In razboi ; ei shit sfatuiti sa se ascunda In cel din urma furgon al armatei rusesti"
dace nu voiesc sa fie spInzurati. Acelasi ziar, la 5 noiembrie 1877, lase sa se Intrevada destul
de semnificativ, motivul care-i detertnina pe mosieri si arendasi sa fie potrivnici razboiului.
El trimitea pe arendasi ss se duce sa-i multurneascd" lui Rosetti ca le-a ramas chnpul
nelucrat din cauza ca bratele se jertfesc HMO Plevna pentru o cauza strains ". Timpul", ziarul
mosierilor conservatori, afirmInd ca n-a fost vointa si dorinta tarsi a face acest resbel",
cerea cu tarie ca ministrii liberali sa fie pedepsiti exemplar pentru ca au Inceput razboiu13.
D. Bratianu scria ca intrarea noastre In razboi va ridica Europa Impotriva noastre ; luptlnd
alaturi de rusi noi comitein cea mai mare si mai funesta gresala" 4, conchidea acest mosier.
Pe aceeasi pozitie se situeaza si fostul ministru conservator Em. Florescu care scria ca
trecerea armatei noastre peste Dunare constitute o adevarata nebunie" 6.
1
In revista Studii", nr. 4, din 1957, V. Maciu a publicat si textul telegramei marelui
duce Nicolae cdtre printul Carol, din 19 iulie 1877. Intruclt aceasta telegrams a lost mutt
comentata de istoriografia burgheza care i-a denaturat pine si continutul cred ca trebuia
reprodus In Studii" si originalul francez al telegramei. Aceasta era necesar pentru a se evita
eventualele Indoieli In legatura cu exactitatea traducerii.
2 N. Iorga, op. cit., p. 131. Carol, prin intrarea Romtniei In razboi, urmarea sa cistige
popularitate, sa-si consolideze tronul. Si In adevar, aceasta atitudine va atenua pornirile anti-
monarhice ale unor publicist". N. T. Orasanu, de exemplu, care tot timpul scrisese la revistele
Ghimpele", Daracul" si Nichipercea" Impotriva printului, acum It dedica o poezie ce se
sfirseste prin versurile : Sai romine si is arma, Domnul tarii a dat alarma" (C. Bacalbasa,
op. cit., p. 198).
3 Vezi Timpul", din 22 septembrie 1877.
4 D. Bratianu, 0 datorie de contain/el cadre /am mea, 1877, p. 1G.
6 General G. Florescu, Cfteva mobile asupra intrdrii to ac /tune a trupelor noastre, 1877, p. 7.

www.dacoromanica.ro
126 niscuTH 16

In unele judete opozitia conservatoare instiga pe locuitorli satelor sd se rascoale si sd

se opund recrutArli pentru armatA 1.
Clt a durat rdzboiul guvernul liberal a fost mereu ultragiat de mosierii care foloseau
citeodatA aceleasi argumente ca Si presa turcA.

Rdzboiul a fost bIllet Si condus de burghezie. Burghezia insd, urmarind sd realizeze doar
profituri de pe urma evenimentelor, nu intelegea sd contribuie dupd posibilitatile ei econo-
mice la cerintele razboiului. Armata nu avea suficiente munitii, echipament, nici serviciu de
intendentd, iar statul nu avea credite. Cu toate acestea, prin rechizitii Si ofrande, masele
populare au suplinit lipsurile armatei, implicit au dus povara razboiului. In legaturd cu
aceasta, N. Zubcu Codreanu stria la 6 februarie 1878: ...noi, putinii socialisti care Incercam
acum sd ne organizam, nu vom uita cu al cui singe, cu ale cid lacrimi, cu a cui sdracire a
fost cumparata 2 independenta poporului" 3.
Multe documente Si marturii scot In relief patriotismul Si suferintele poporului In lupta
pentru obtinerea independentei de stat a tdrii gi demasca totodata pozitia condamnabild a
mosierimii si a unor elemente burgheze, care identificau interesele patriei cu interesele for
egoiste de clasd.
Vnm trece In revista numai citeva dintre nenumaratele exemple care pledeaza in sensul
afirmatiilor de mai sus. Numerosi mosieri, arendafi cit ¢i functionari din aparatul superior
administrativ, stringeau averi imense vinzind pentru armata produsele sau vitele cele mai
proaste. Dintr-o reclamatie din Caracal, afldm ca un comisar Insarcinat cu rechizitia de la
amicii prefectului is cai orbi, spetiti Si batrIni sari nu costa mai mutt de 40 galbeni perechea
si II pretuieste peste 100". In continuare, reclamantul arata ea lumea se indigneazd cind ii
vede pe aceia care fac prin toate ulitele atita paradd de patriotism", urmarind sd profite
$i de asemenea critice timpuri" 4.
Colonelul Cerchez comunicd Ministerului de Rilzboi cd griul ce se is de rechizitie de la
dl. Scofefi este de proasta calitate", iar dl. arendas voiefte sd profite de otazie ca sd se pia--
teased de stat cu tot ce are rau" 5.
Unii subprefecti, dupd o prealabila intelegere cu cei cu oarecare avere", Ii scutefte
pe acestia de rechizitie Impovdrindu-i In schimb pe oamenii sdraci. De la arendasi se iau
vitele cele mai rele" iar In actele respective, ele shit trecute drept calitatea I, evalulndu-se
la un pret dublu 6.
Proprietarii nu se multumesc sa vinda cerealele comisiei de aprovizionare a armatei
la pretul obtinut, ci ei cereau sa le Amid la licitatie pentru a vedea dacd nu cumva pldteste
altcineva un pret mai ridicat cleat armata 7.
Pentru a se sustrage de la rechizitii, unii mosieri Si negustori bogati t. i treceau vitele
gi cerealele for pe numele unor supufi strainis (scutiti de rechizitie), iar altii se rdzbunau pe cei
insarcinati cu rechizitiile. Astfel, and i s-a cerut pentru rechizitie proprietarului mosiei Cretu-
lesti 2 cal din 6 ce-i avea, d-sa a pus mina pe un ciomag gros si a dat in capul prima-
o Documente privind isloria Rominiei ..., vol. VI, p. 493.
2 Cu sensul de dobinditd".
3 Documente privind isloria Rominiei..., vol. I, parted I, p. 569.
4 Ibidem, vol. II, p. 214.
6 Ibidem, vol. III, p. 187.
6 Resboiul", din 18 septembrie 1877.
7 Documente privind isloria Rominiei..., vol. II, p. 667.
8 Arh. St. Buc., Alin. Int., Div. coin., dos. nr. 4484, f. 311. Vezi Si Documente privind
isloria Rominiei..., vol. III, p. 3 si 383.

www.dacoromanica.ro
17 DISCUTU 12T

rului spagindu-i-1", glasuieste un document 1. Multi proprietari refuza sa deschida magaziile

de cereale in fata comisiei de rechizitie 2, iar un arendas nu voieste sa macine la moara sa
porumb pentru armata 3.
La 2 mai 1877 colonelul Cernovodeanu raporteaza colonelului Cerchez ca, in timp ce
brigada comandata de el sufera din cauza lipsei furajului, sint proprietari care au cite 40-
100 care de fin ce evita pe cit pot a le declara" 4.
Afacerile se faceau cu stiinta autoritatilor de stat. Exploatatorii fsi umpleau buzunarele
cu banii poporului, iar ostasii erau tinuti fara mincare. Un fabricant de pline pentru armata
se plinge Ministerului de Interne Ca prefectul de Arges : In lipsa mea a suspendat pentru
a doua oars fabricarea ptinii sub cuvint ca fauna n-ar fi cernuta bine, cind contractul zice
sa scot numai tarita mare. Dacd faina nu este macinata bine si are pamint, malura si pleava
continua fabricantul cu cinism asta nu e vina mea" 6.
Cartiruirile erau suportate de asemenea mai mult de Omni, deoarece math comer-
cianti sau mosieri cereau sprijinul guvernului pentru a fi exceptati de la cartiruire sau pur
si simplu refuzau sa pima casele for la dispozitie. Negustorul Malaxa din Galati se adreseaza
parchetului pentru ca i s-au rechizitionat (cu plata bine inteles) trei camere 6.
Fostul domnitor Mihai Sturza refuza sa cedeze contra compensatie casa din Iasi pentru
a se instala acolo un spital, deli o mare parte" din aceastil casa era aproape cu totul
parasita", iar proprietarul locuia la Paris 7.
Marele proprietar Vernescu din Buzau se opune de asemenea sa se instaleze un spital
in casele sale, deli erau nelocuite 8.
Cazuri de acestea, de refuz, sint numeroase 9 si guvernul cedeaza in cele din urma, reco-
mandind ca soldatii sa nu fie cartiruiti decit in casele din sate" I°, unde locuitorii nu stiu
ca se pot opune" dupa cum plastic se spunea intr-un raport 11.
Dintr-o statistics incomplete In privinta rechizitillor si ofrandelor dam numai citeva
cifre edificatoare :
S-au rechizitionat 66 387 vite, 11 619 900 litri griu, 1 816 200 litri porumb, 19 548 100 litri
orz, 264 394 care de transport etc.
S-au primit gratis ca ofrande 1 639 798 lei, 6 724 vite, 376 900 litri porumb, 47 244 kg
brinza, 23 750 rufe, 2 332 cojoace etc. 12. Numai ofrandele Inregistrate de guvern se ridica
la suma de 9 247 055 lei, ceca ce reprezinta hrana unei armate de 60 000 oameni pe timp de
308 zile si numai din banii oferiti pentru arme se puteau cumpara circa 50 000 de pusti. Stiind
ca armata noastra operative la 1877 se ridica la 58 700 de oameni si ratia unui soldat pe zi era
de 0,50 lei, putem afirma ca armata putea fi alimentata tot timpul campaniei numai prin
valorificarea ofrandelor poporului.
Majoritatea ofrandelor veneau din partea intelectualilor,, a taranilor si a inuncitorilor.
Donatiile marii bughezii au fost putine, iar cele ale mosierimii, cu totul sporadice. Mention:im
1 .Documente privind istoria Romtniei..., vol. III, p. 598.
2 Ibidem, vol. IV, p. 255.
3 Ibidem, p. 189.
4 Ibidem, vol. III, p. 7. Referitor la lmpotrivirea marilor proprietari, vezi vol. II, p. 200,
456, 503 ; vol. IV, p. 189, 255 etc.
5 Ibidem, p. 369 si 370.
6 Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Corn., dos. nr. 4932, f. 125.
7 Documente privind istoria Romintei. .., vol. VI, p. 239 si 424.
8 Arh. St. Buc., Min. Int., Div. Com., dos. nr. 4932, f. 56 si 69.
9 Loc. cit., f. 498. Loc. cit., dos. nr. 5585, f. 35, 15 s.a.
1° Loc. cit., f. 37.
11 Loc. cit., dos. nr. 4932, f. 998.
12 Al. Pencovici, Rechiziliunile i ofrandele armatei romine in resboiul din 1877 -1878-

www.dacoromanica.ro
 128 DIsCuni 18

numai doua din numeroasele exemple edificatoare in acest sens : Ziarul Telegraful romin,
din Sibiu anunta la 23 iunie ca suma de 1 538 franci oferiti de cetatenii Brasovului este carac-
terizatoare pentru ca ea provine, cu putine exceptii, de la acea class a societatii noastre,
care este avizata alt hrani familia cu dour brate".
Un martor ocular scria la 13 septembrie 1877: Am vazut femei sarace aducind scams,
am vSzut scriitorasi de la osebite autoritati oferind jumatate din leafa tor, am vazut ping
si straini trecatori, care nu se opreau decit o zi in capitals, contribuind pentru raniti, numai
pe minis trii nostri nu i-am vazut contribuind macar cu un ban, fie chiar din acei 1 500 franci
care-i au pe lima" 1.
Daca la suma globala a ofrandelor adSugSm valoarea rechizitiilor, a transporturilor
suportate de asemenea de masele largi populare si a jertfei de singe de pe cimpul de lupta 2,
putem lesne constata cine a dus greul razboiului, alit pe front, cit si in spatele frontului.

In incheiere cred necesar sa reliefez si citeva aspecte din care sa rezulte caracterul popular
al razboiului.
Cu toata impotrivirea mosierimii si a defaimarilor ei, rSzboiul a devenit popular fiind
Imbratisat cu mutts insufletire si de armata noastra. Chiar in prima faza a negocierilor
romino-ruse in vederea cooperSrii militare, armata ardea de dorinta de a intra in lupta :
unii ofiteri si soldati Incepeau sa murmure pentru faptul ca erau tinuti in pasivitate 3.
Soldatii regimentului 16 Dorobanti au iesit pe strazi si au cerut sa treaca Dundrea ;
unii au declarat ca dacd nu li se da voie sa treaca cu luntrele, vor trece innot. Cu mare
greutate, ofiterii i-au oprit" 4.
Si alte izvoare 5 ne vorbesc despre dorinta nemarginita a ostasilor de a intra In lupta.
La 1 iunie comandantul de la Bechet arata ca entuziasmu in artilerie, calarasi si dorobantf
era mare si toll stateau si priveau obusele cum veneau fara a se teme de pericol, arzind de
nerabdare ca sa soseasca momentu pentru arata si ei vitejia stramoseasca" 8.
Cind comandantul armatei merge Ia Calafat, soldatii cu totii gramada ii inconjura
cortul strigind In gura mare sa-i duca la rdzboi 7.
Peste 500 de studenti cer guvernului, trica din ianuarie 1877, sa aprobe infiintarea unui
batalion de studenti voluntari. Cererea cu greu le-a fost aprobatd si un timp fac chiar
instructie dar apoi, la interventia primului ministru, batalionul e dizolvat si nu se mai primesc
decit inscrieri individuale de voluntari 8.
Studentii medicinisti Stauceanu, Spiroiu, C. Istrati, Gh. Sabin s.a. (care de altfel erau
in contact cu ideile socialiste) dulls dizolvarea batalionului se tnscriu voluntari la ambulanta
militara si pleaca pe front.
Numarul mare de voluntari care, pentru a contribui la cucerirea independentei natio-
nate si-au oferit serviciile for armatei romine e o marturie in plus despre ura poporului Impo-
1 flesboiul", din 13 septembrie 1877.
2 Comparind diferite date si statistici am putut stabili cifra si repartitia aproximativa
pe sate si orase a mortilor romini de la 1877-1878. Rezulta ca au murit pe cimpul de
lupta sau in ambulante din cauza ranilor primite 4 293 oameni, din care 228 din orase si 4 065
de la sate. Numarul ofiterilor morti se ridica Ia 36, din care 27 din orase si 9 de la sate.
3 Alessi si Popu Massimul, Rdsbelul orientate illustratu, 1878, p. 463.
4 C. Bacalbasa, op. cit., p. 191.
5 Unele informatii bibliografice utilizate in lucrarea de fats mi-au fost date de prof.
Gh. Georgescu-Buzau si V. Mihordea, carora si pe aceasta tale le aduc multumiri.
6 Document in posesia autorului.
7 St. Georgescu-Sergent, Memorii din cimpul rd:boiulai pentru independenfd 77178,
Buc., 1891, p. 11.
8 Dr. Gh. Sabin, Amintiri din rdzboial independenfei, Buc., 1912, p. 5-7.

www.dacoromanica.ro
19 DISCUTLI 129

triva jugului otoman. Pe linga studentii medicinisti, plecati voluntar In campania din Bulgaria,
Inca din aprilie 1877 un mare numar de medic! se pun la dispozitia Ministerului de Razboi,
scrlind totodata primului ministru ca nu vor a amine spectatori sacrificlilor ce trebule sa face
fiecare cetacean ". Scrisoarea e serrmata de doctorii Marcovici, Felix, Flalla, Kalinderu, Teodo-
rescu, Danielopolu, Serglu, Cherenbach, Petrini (din Galati) v.a. Acestia au fost primii, dupa
ei urmind D altii 1. Insult Zubcu Codreanu, care era medic de plasa la Puelti, plea pentru
a servi la ambulanta CruckRosii.
Unii mid functionari l 1 iau concediu de la serviciile for pe,tot timpul campaniei $i se
Inroleaza voluntari pentru a pleca pe front 2.
Sergentul major Tinti la Gh. face trei petItii la Ministerul de Razboi pentru a putea
fi Incorporat. Repartizat la regimentul 13 Dorobartti", el face la 3 septembrie, impreuni
cu citiva soldati, o recunoaltere Imbarbatind trupa sub ploaia de gloante 0. Mind ranit, el
moare la ambulanta.
Stefan Georgescu, un thaw cu idei democratice, pleaca la 16 ani voluntar pe front untie
lupta cu mult eroism, fiind ranit la asaltul Grivitei4.
Load Nenitescu, On de entuziasm, cere sa participe activ la razboi. Dupii fiecare luptii
el face cite o poezie In care preamareste vitejia soldatilor. E emit si el la Grivita 3.
Din Bucovina tree clandestin granite un grup de entuzialti elevi de liceu din jurul
Sucevei pentru a se lnrola voluntari In armata romlna. Dar dupii ce an lndurat multe pert-
petit (venind pina in Oltenia mai mult pe jos), Indata dupa 1nrolare, ei au fost scoli din armata
si trimisi Indarat acasa 8.
Din Transilvania, de asemenea clandestin, sosesc grupuri de tineri voluntari sa is parte
la razboi. 011terul Moise Grozea, care parasise mai Inainte armata austro-ungarii, se inroleaza
voluntar la noi, dind dovada de multa barbatie pe chnpul de lupti 7.
E caracteristic de asemenea cazul ciobanului Badea Chian din Tara Oltului, care, fiind
In acel timp cu turma pe Baragan, Isi vinde oile si se inscrie voluntar, deli nu Meuse Lila
armata. Dupa citeva luni de instructie In batalionul de rezerva, rilzbolul terminindu -se, el
ramine amarit CA n-a putut participa la lupta 6.
Chid armata romina nu avea Inca vole sa treaca Dunarea (din cauza taraganarilor politico),
Moise Grozea scria la 11 iunie 1877, despre dorinta de a lupta a soldatllor noltri, urmatoa-
rele : Fiecare zi care trece In neactie ne mareste nerabdarea. Voinicli rominasi plini de abne-
gatie °Reath pe malul Dunarli dorindu-Ii momentul In care et realizeze sperantele natiunti...
Dar aceasta neactiune nu cred ca va mai putea dura mutt, de aceea It asteptam ca fiecare
moment sa dea semnalul" de lupta pentru a ne vedea liberi Ii independenti... Victorie
sau moarte este devise fiecaruie soldat roman... In tabara romlnii nu auzi decIt sunete de
veselie Ii clntece de razboi si nu vezi cleat hore intinse 1i jocuri entuziasmate" 2. Iar cind
s-a aflat in sfirsit ca se va trece Dunarea povestelte un alt martor ocular entuziasmul
era la culme". Se juca briul, Mute si clizaceasca 1°.

1 C. Bacalbala, op. cit., p. 177. Vezi gi RomInur din 10 aprilie 1877.

2 Docurnente privind istoria Romtniei..., vol. VI, p. 397.
3 Gh. Calmutchi, 1877-1878. Eroii morii, p. 28. V. Alecsandri vorbelte de el ca tuner.
4 Vezi St. Georgescu-Sergent, op. cit., p. 33-75.
5 Vezi Joan Nenitescu, Put de lei.
6 Partenie Sireteanu, Amintiri din rdsbolul pentru independenfd, 1927.
7 Sextil Puscariu, Doudzeci scrisori ale lui Moise Grozea din rclzboiul de la 1877, Bucu-
reiti, 1927.
8 Octavian Metea, Via(a de basm a lui Badea Ctrfan, Timiloara, 1939. -
Sextil Puscariu, op. Cit., p. 231.
10 St. Georgescu-Sergent, op. cit., p. 11.

8 2324
www.dacoromanica.ro
 130 DiscUTII 20

Cu un moral atit de ridicat, cu o dragoste de patrie atit de fierbinte, era si firesc

ca soldatii nostri luptind cu dusmanul de veacuri, jertfindu-se pentru o cauza dreaptA sA
corespundA asteptArilor lnscriind pagini de glorie nemuritoare In bataliile de la Grivita, Rahova,
Plevna ji Smirdan. Cucerirea Independentel de stet a RomIniei nu este decit rezultatul luptei
pllne de sacrificiu a poporulul nostru care, atit pe front alAturi de armata rusA cat Si
In spatele frontului a avut o comportare eroica 1.

1 Eroismul armatet romlne pe cimpul de lupta la 1877, cit si contributia maselor populare
din spatele frontului constituie subiectul unei lucrari In curs de pregatire.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE

DIN CORESPONDENTA WI GHEORGHE S. RAKOVSKI IN 1867

DE

VL. DICULESCU

In toamna aceasta s-au implinit 90 de ani de la moartea lui Gheorghe S. Rakovski,

unul dintre cei mai de seams reprezentanti ai miscarii de redesteptare nationala a Bulgariei.
Oh. Rakovski a trait si $i -a desfasurat o bung parte din activitatea revolutionar-
politica pe plimintul Rominiei. De numele lui se leaga tnceputul luptei organizate pentru
eliberarea poporului bulgar"1.
El vine pentru prima oira In Tara Romineasca In 1842 si participa la milcarea bulgarilor
de la Braila.
Intre 1856 si 1863 11 gasim la Novisad, In Romtnia, la Odesa, la Belgrad si In Grecia,
din nou in Serbia si apoi In Rorn Jule. In 1864 scoate la Bucurelti ziarul bulgaro-romin
"BwtyrnROCT Viitorul". La Bucurelti intra in legatura, Intre altii, cu B. P. Hasdeu,
caruia 1i gazduieste chiar doua articole S. Re 'Mille lui politice sint In special in rindurile libe-
ranter ; C. A. Rosetti Ii era prieten apropiat 3.
Ceea ce educe Rakovski nou In miscarea bulgara de eliberare, in 1861-1862, este
ideea despre necesitatea existentei unui centru care sa conduca lupta. El arata pentru prima
data rolul pe care trebuie sa-1 alba In aceasta actiune comitetele secrete interne" 4.
Tot el este cel care seziseaza necesitatea crearii unei armate revolutionare bulgare, la
care trebuiau sa se afilieze si cetele de haiduci care luptau disparat" 6. Aflindu-se In Rominia,
el trimite In Bulgaria mai multe cete de insurgenti", a cdror actiune insa a esuat.
Conceptiile sale privitoare la revolutie si la organizarea ei sint infatisate in lucrarea
Cdldtor prin multi. Pe MO framintata activitate revolutionar-politics, Rakovski desfasoara
si o bogata activitate culturala 6.

1 D. Kosev, Hoeas ucropu.e Ealeapuu.., Moscova, 1952, p. 277.

2 Pentru amanunte privind ziarul, vezi articolul lui Alex. Iordan, Primul ziar bulgaro-
romtn. B%syuniocr Viitorul, Extras din Viata RomIneasca", XXXII (1940), nr. 7, 16 p.
8 Apxue rta 1'. C. Patcoscxu. [ Arhiva lui G. S. Rakovski], vol. I. Mama u vaitonucu
Na Paicoscicu. Cz6pan u noaeorosuit sa netiar feopeu 1jll.4408 [ Scrisori si manuscrise ale
lui Rakovski. Culese si pregatite pentru tipar de G. Dimov], Sofia, 1952, p. 320.
4 D. Kosev, op. cit., p. 281.
5 Ibidem, p. 282.
6 Pentru amanunte privind viata si activitatea lui Rakovski vezi si D. Kosev, op.
cit., cap. V.

www.dacoromanica.ro
 132 DOCUILENTE 2

Moare In Bucure$ti In toamna anului 1867 ; e hunormintat la Cimitirul Be llu. Dupe

eliberarea Bulgariei de sub turd, guvernul bulgar i -a luat vosemintele $i le-a dus In tare pentru
a caret libertate nationalA gi-a Inchinat viata $i activitatea.
*
In paginile care urneazA publicam opt scrisori trimise lui Rakovski de catre Gh. Rossettil,
Emitentul este o persoana putin cunoscuta In istoriografia relatiilor romino-bulgare
Credem ca nu poate fi identificat cu altul cleat cu antreprenorul hotelutui Simeon" din Bucu-
rett, unul dintre obl$nuitil lui Rakovski2 . El avea legaturi strinse cu emigratia bulgari.
S-ar putea ca el Insu$1.sA 11 Post de origine bulgarA. In favoarea acestei ipoteze pledeaza atit
stllul In care scria, ell si unele amanunte pe care le 4:14 In scrisori. Astfel, de exemplu, In
scrisoarea din 19 iulie 1867 Rossetti scria : Astazi am avut vorbit despre dunmeata cu mai
multi din tinerimea bulgara, ca sd scrim §i not In ware o epistola, a invite pe dr. Viciu".
Pe de altft parte Insa, se pone Intrebarea dace era bulgar, de ce nu scria corespondenta
cu Rakovski in limba bulgara? Cercetarile mai amAnuntite dep4esc cadrul prezen-
Orli de fats.
Scrisorile in sine slut Interesante Intrucit oglindesc felul In care era tinut la curent
Rakovski cu tot ce se Intimpla In lipsa lui, atIt in grupul emigratilor al cArui $ef era, cat
$i In genere cu ceea ce it putea interesa din Bulgaria sau din Romania.- Stirile pe care Rossetti
le cornunica shit exacte si transmise In timpul cel mai scurt posibil. S-ar putea icrede ca ele
erau luate din cercurile zlaristilor sau chiar din ziare ; cu toate acestea, uncle sint transmise
Inainte de a fi apftrut in presa . In mare, continutul informatillor coincide cu stirile din
ziare, dar difera in amanunte. A$a, bunAoara, In scrisoarea din 4 iulie se vorbe$te despre
tulburArile din Bulgaria, $tire care In presa apare abia la 6 Julie. Stirile privind agitatille1 de
la Si$tov, despre care Rossetti scrie la 24 mai, apar In presA la 25 mai cu amanunte care In
scrisoare lipsesc. Incidentul de la Rusciuk, In care au cazut victime doi calAtori Whip apare
simultan in scrisoarea lui Rossetti $i In ziarul Romlnui", Insa amar.untele difera.
Pe de alts parte, documentele de feta confirmA teza ca emigratii revolutionari bulgari
din RomInia nu erau Impledicatl de autoritatile routine In actiunile pe care le Intreprindeau.
Chiar dacA uneori prefectli luau masuri drastice pe baza unor ordine ale Ministerului de
Interne, pinA la urma lucrurile se aranjau tot la minister. Ordinele ministerului par mai mult
formate. Ele erau date pentru a evita complicatii de ordin diplomatic ett Turcia. Mai mult,
cererlle autoritAtilor otomane pentru extradarea anumitor emigrati politici erau refuzate de
guvernul romln.
*
In transcrierea scrisorilor am clutat si aducem uncle corecturi ortografice pentru a
face textul inteligibil.

1 La sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei R.P.R. se EWA depuse fotocopii de

pe patru dintre aceste scrisori. Prezenta for In biblioteca a Post semnalata In volumul Cre#erea
colecliunilor in anii 1938-1942, p. 69. Ele stilt foarte mid si greu de citit. Originalele se
afla In pAstrarea sectiei de documente a Bibliotecii nationale Vasil Kolarov din Sofia. In
urma unel sumare cercetftri facutA la biblioteca din Sofia, am constatat ca este vorba de
un fond cu opt scrisori. DatoritA bunavointei profesorului Ivan Undjiev, director adjunct el
Institutulul Hristo Botev al Academiei Bulgare de Stiinte, cAruia fi multumim $i pe aceasta
cale, am putut primi not fotocopii de pe toate cele opt scrisori.
2 Vezi Apxue Ka PaXoeettu, vol. I, p. 320 -321; Hotelul Simeon se afla to str. Blanari
nr. 18. Vezi Annuaire de Roumanie 1884, Bucuresti, 1884, p. 127.

www.dacoromanica.ro
3 DoctMEESTE 133

I
Bucure§ti, 25 februarie 1867. Gheorghe Rossetti comunica lui Gheorghe
S. Rakovski stiri despre plecarea a doi prieteni spre Tiganca, despre,o conver-
satie cu consulul rus privind chestiunea orientala, gi despre caderea guvernului
romin.
Salutare.
Iubite Racofschi,
In ziva plecarei Jul Panaiot a plecat $i lorgu Baldoridi cu un amic a lui, pentru Braila.
Panaiot a luat 1)2 miel $i 1 -am trimis prin Iorgu Baldoridi cu scrisoare. Ieri Insa am primit
a sa scrisoare plicuita, inapoindu-mi-o Baldoridi din Braila, cerind scuze CA la plecare-i a uitat
sa se opreasca la Tiganca ca sa lase scrisoarea Ii mielul. In fine, dlnsul o sa mai vie ; astfel
sint unii prieteni In timpul de astazi.
Parintele Rusca din Ploielti ne-au lasat, adica au incetat din viata.
Astept pe Panaiot deseara sau mline seara.
Despre prieten : au venit consulul rus din Rusia. Ant gasit pe Hristu Parintele }i pe
Marinciu la vizita consulara. S-au mai vorbit despre chestia orientala, Ca sa se adune $i chid
vei veni aci sa to invite.
Alt numai avind ce sa va mai scriu ; ministerul a cazut In bloc ; sint trei zile si nu se
mai aude nimic de noul minister 1.
Sint al D-voastrd sincer amic,
Roselti

II

< Bucure§ii>, 7 martie 1867. Gheorghe Rossetti comunica lui Gheorghe

S. Rakovski informatii cu privire la un accident de circulatie .Intimplat unor
bulgari In Bucuresti, si despre memoriul secret Intocmit de grupul batrinilor",
care urmeaza sa fie trimis cabinetelor europene.
Salutare.
Iubite nene Racofschi I
MA scuza ca am Post bolnav de n-am putut sa va adresez despre chestia intimplata
cu vizitiul Dv. Iata amanuntile cum s-au petrecut. In ziva de vineri, cu trasura, mi-a spus
Ivanciu a are sa tIrguiasca ceva 1i pe data o sa se lnapoieze. In fine, dupa cum a si plecat
dupa ameaz la orele 5, mergind cu trasura sa IntIlneasca, p.este drum de Hanul Coltii In gura
until unde era sa treaca dln1ii, cu iuteala cailor au dat peste un batrin calcindu-1 In picerile
cailor. Au sarit sergentii de zi, punind mina pe trasura, i-au 1i carat la comisia. Mai 'nainte de
aceasta a venit Ivanciu. Mi-a spus ca mergind lei pe drum s-ar fi alaturat un betiv, de cai
si astfel ar fi cazut, si ma chema pe mine ca sa ma duc acolo, fiindca acel om nu-i lasa sa piece.
Eu eram rau bolnav ; am trimis un baiat sa descurce pricina i sa-I lase a pleca. Pina sa
mearga baiatu, pe dinlii i-au si Inhatat cu trasura, pe citeli trei, la comisia. Acu eu bolnav ;
tine sa mearga sa-i scape ? VazInd am Post snit a ma linbraca si merge eu. Ducindu-ma la

1 Este vorba de caderea guvernului Ion Ghica In urma votului de neincredere dat (le
Adunarea Deputatilor in ledinta din 21 februarie 1867. Noul guvern s-a format abia la
1 martie sub preledintia lui Constantin Cretzulescu.

www.dacoromanica.ro
134 DOMMENTE 4

comisla, nu gasesc nici pe comisar nici pe derector, fiindca era tirziu, toti plecase, iar baietii
era pusl la arest, trasura cu call Inhamati sta afari. M-am adresat More un sub comisar ce
era de jurna, amenintindu-1 c3 va fi In raspundere. Si astfel am luat trasura si baletii, iar
izitiul a ramas a se constate calcarea cum s-a facut. Aci sta chestia.
Eu sfnt bolnav de raceala.
Ceeace am putut descoperi din partea comitetului afurlsit este a iesi peste citeva zile
un memorand secret 1 ce I-au trimIsara la cabinetile europiene, certnd pe sultan a fi rege at
bulgarilor, dupa politica Frantei ; ad se tine foarte Secret; aseara am aflat de la Zamfirof.
Alte noutati n'avem. Rabdare, scapare, sabur selemet 2 §i deasupra un cotlet. Priimeste salu-
tarile amicului PoppcMci precum si din parte-mi la toti de fata, li cele dorite la locu
competinte. Dupa cum spera reactiunea a fi, pavilionul bulgar In fats si'n dos luna si stelile.
Sint at Dv. sincer amic
Rosett i .

III

Bucuresli, 24 mai 1867. Gheorghe Rossetti comunica lui GheOrghe Rakovski ca

a fost dezarinat un grup de 40 emigranti bulgari la Turnu Magurele, demersurile
facute la Minister, date cu privire la tuiburarile din Bulgaria.

"alutare.
lubite nene Racovschi I
Am primit scrisoare dela Matei Popovici dela Turnu-Nlagurele, prin care imi scrie
pe linga complimentele, si o veste ea acolo au fost 40 billet( bulgari armati care au fost
gala sa treaca dincolo3, iar prefectul local i-ar fi dezarmat. Acea scrisoare am aratat-o D-lui
Haralambie 5i pe data a luat-o si s'a dus cu dinsa la D. Ministru ca sa se inteleaga. Aceasta este
deocamdatd.
Alta novela s-au raspindit astazi, ca ar fi venit telegrafu dela Sfistov ca acolo s-au
ridicat norodu 4. Bulgarii arde si tale. Fiindc5 s-ar fi gasit 5 turd taiati afara din oral, care

Este vorba de memoriul alcaluit de P. Kisimov din partea grupului batrinilor. Memo-
vied a fost redactat la Inceputul anului 1867 51 inaintat sultanului si puterilor occidentale.
Ideea centrala era formarea unei monarhii turco-bulgare, cu un regal bulgar constitutional...",
dup5 modelul inonarhiei austro ungare. Pentru amanunte vezi D. liosev, op. cit., p. 292 si
urmatoarele.
2 Forma corupta a proverbului turcesc Sabirin sorun selamettir" (Cu rabdare totul
se termina cu bine).
3 Desigur c5 este vorba de un grup de tineri bulgari care voia sa treaca Dunfirea, in
legatura cu ceata lui Filip Totiu care trecuse In Sittov la 17 mai 1867.
4 In ziarul RornInul" din 25.V.1867, p. 1, col. I, In legatura cu aceasta se spine :
24 Floraru
Bucul esci
5 Ciresaru
US wire insemnata din vecinetate. Ni se scrie ca pasia din \Vidin ar fi venit cu mare graba
In Bulgaria, la Svistovu, si In jur, vestit fiind ca s-ar fi pregatind ua insurrectiune ".

www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTE 135

a dat blinuiala ca comitetul de dincoace ii poate din citiva bulgari locultori din fistov ar
fi intele$i. Turcii ca Turcii, afumati de fanatism a< r> fi Inchis pe 5 sau 6 oameni din
Sfistof si ar fi urmat sA-I Inchiza mai multi la politie. Bulgarii vAzind CA o sa -i InchizA pe
toti, s-ar fi revoltat, a dat foc la politie gi orasului din patru parts #i astfel s-au revoltat toti.
Aci a sosit 10 bAeti despre Basarabia p alti doi din Turcia, care spune < CA> multe
omoruri s-ar fi sAvirsit din partea insurgentilor. Ar ft ars doua sate turcesti. La 5ipca s-au
dus turd ca sa prade, Si bulgari el femeile armati cu topoare, furci, arme, escortati Impreuna
cu o ceata a lui Totu 1, ar fi omorit multi turci. Stoian zetarul este mort din MeV. Daca
poci vino sA vedem ce sa se faca.
Sint al Dvoastra sincer amic
Rossetti Gheorgheseu
Domniei Sale
D. Gh. S. Racovschi, Tiganca.

IV
B ucuresti, 27 iunie 1867. Gheorghe Rossetti comunicA lui Gheorghe S. Rakovski
stiri despre venirea la Bucuresti a unor spioni turci care cer extraciarea citorva
emigrant' bulgari, refuzul guvernului romin de a-i extrada,1 Anuiala ca Rakovski
ar fi urmarit de un grec care vrea sa-1 asasineze.
Salutare.
Iubite nene Racofschi,
Deocamdata n'avem nici o novitate din afara ; pe aid multe se vorbesc.
In zilele trecute era veniti doi turci ca spioni < ai> lui Metat Passa ; un ovreu turcit,
secretarul lui Metat Passa, gi un aghiotant. A venit sA cearA pe trei persoane din refugiall.
Stranga a venit ; a fost Inchis la trecerea lui Ia Giurgiu de politie. S-a cerut de pasa de Ia
Rusciuk $i nu i 1-a dat guvernul de aici.
Aici a fost vreo 4 spioni : un arap, care este aid, un ovrei, un armean $i alti doi, un
grec, Stari, gi un bulgar care conducea pe turd.
Eri seara tinerimea a pus mina pe si le-au dat o Wale bunA, p dinsii au reclamat
Ia politie. In fine n-au izbutit. Au cerut pe Stranga Ii pe altii, de la guvern, zicind ca acesti
-oameni ar fi comis fapte de furtisag, ar fi spart o biserica, ca cu chipul acesta sa poata sa is
de la guvernul roman. I s-au raspuns ca sa aduca probe de faptele for ei atunci sA-i caute.
Alta stire ciudata : se vorbeste ca este venit un grec, Malt, cu fostanele, gi Intreaba de
Dta, unde sezi, ca ar fi avind trebuintA ca sa se Inroleze Ia volontari. I s-au spus ca Dl.
Racofschi nu este capul comitetului care sa string volontari. Se zice ca ar fi trimes ca sa
te asasineze. De aceia Ira vestesc sa fii mai pazit de asemenea vagabonzi. SA zice ea ar fi
pus de turci ca sA te unnareasca.
Doresc sa te faci bine mai curind. De ce nu pazesti dieta? Ca te face bine. Once
lucru contrariu este vatamator.
Numai al dumitale sincer amic,
Rossetti Gheorghe

1 Filip Totiu, seful unei cete de insurgenti bulgari care trece Dunarea la 17 inai 1867,
urmind sa opereze In concordanta cu ceata lui Panait Hitov, care trecuse la Turtucaia in ziva
de 28 aprilie 1867. Pentru amanuntC vezi : D. Kosev, op. cit., p. 299.

www.dacoromanica.ro
136

V
<Bueuresti,> 2 iulie 1867. Gheorghe Rossetti comunicA lui Gheorghe S. Rakovski
cA prietenii an strins 15 galbeni ce urmeazA sA-i fie trimisi si cA a Post cautat de
secretarul consulatului sirbesc care doreste sA-1 vada.
Iubite nene Racofschi I
Am priimit epistola Dv. ; foarte mult m-,am intristat de novitatea care mi-ai scris, c5
suferi de boalA. Dumnezeu sA -ti fie intr'ajutor.
DupA ce am spus la cttiva din amicii nostri despre Dta, astazi a venit Petrache Chir-
mekciuf si mi-a spus cS s-au vorbit din prieteni gi s-au depus la Stefan Pinzaru cite 15 galbeni
pe fiecare luna, sa aveti pentru esistenta Dv. Milne daca va veni baiatul Dv. sa ma duc sa
intllnesc pe Stefan Pinzaru sA-mi dea acei 15 galbeni care s-au dat depozito din partea
prietenilor ca sA pod face ceva cu cAutarea sanatatii. Spune-i lui Niculache despre bAletii care
erea sA vie sA-i lucreze la molie, a rAmaserA din pricina lui X < ?> Dumitru eSci el nu i-au
ISsat sA vie la lucru. BAlatului i-au cerut 4 :20 pe ziva, dar fiindca n-are ordin de la
Niculache D. n'a avut nici coraj ca sa-i tocmeasca. Poate miine de va veni bAiatul sa
poata face cevas.
Sint al Dv. sincer amic,
Rossetti pervii
Eri a venit secretarul consulatului sirbesc Si doreste foarte mult sa vA vada. Din partea
lui Toma complimente.

VI
Bueuresti, 4 iulie 1867. Rossetti comunica lui Gheorghe S. Rakovski cS un
grup de tineri bulgari au strIns o sumA de bani care urmeazS sA-1 fie InmInatA ;
stiri despre situatia din Bulgaria.
Salutare.
Iubite nene Racofsche,
Epistola Dv. de astazi* am primit-o si m-am informat ; Despre imprejurarile de fats
mi-a spus Petrache yt Mihailof cS s-au contribuit bani gi s-ar fi dat alaltAeri D-lui Nicolache
Balcanschil . In fine am vrut 55 Intreb si pe Stefan Pinzaru si nu 1-am &it. RAmine acum ca
mline sau poimiine sA-ti spuie Matei Popovici, fiindca el a venit ieri de gall. Era s5 vie
astAzi dar tali lui shit foarte osteniti.
M-am bucurat mutt cS -mi scri ca esti mai bine ; sA dea Dumnezeu sa scapi ca sa fim
toil multumiti.
Despre agitarile din Bulgaria shit foarte mari2 , (turcii fac marl rAutati pe la Tulcea
si Isaccea). Nu stim cum sa credem. Toate stilt fArS regula. Complimente din parte < a lui
Toma si Matei Popovici.
Sint al Dv. devotat amic
Rossetti
BAiatu a plecat la 1 1/2 dupA amiazA ; astept pe Popovici ca sS -i scrie.
1 Nicolache Balcanschi, vAr cu Rakovski. Vezi D. Kosev, op. cit., p. 299.
2 IatS ce se scrie in ziarul Rominur din 6 iulie 1867, p: 1, col. II, in legatura cu
aceste tulburAri :
5
Bucuresci Cuptor
17
Aflind cu cea mai mare 'Were de rAu cA esecutarile politice ce urmeazA a se face in
Turcia, in privinta bulgarilor. Am vorbit adesea despre aceastA cestiune si ne-am facut

www.dacoromanica.ro
7 DOCOMENTE 137

VII
Bucuresti, 19 iulie 1867. Gheorghe Rossetti comunica lui Gheorghe S. Rakovski
ca a avut o convorbire cu mai multi tineri bulgari si au hotarit sA-I invite la
Bncuresti pe doctorul Viciu.

Salutare.
lubite nene Racofsche,
Am primit cu placere epistola p-voastra si tot ce printrinsa m-am informat ; foarte
malt m-am bucurat ca sinteti bine. Astazi am avut vorbA despre Dta, cu mai multi din tine-
rimea Bulgara ca sa scrim si not in unire o epistola a invite pe doctorul Viciu 1. Primeste
salutarile din partea for si de la doi baieti de la drumu de Fier, Necula st Stoian.
Astept cu nerAbdare venirea D-lui Doctor Viciu si pe data va voi vesti.
Alte noutati nu slut din afarA ; nu se vorbeste nimic.
Primeste 50 tigAri din acele care mi-ati cerut. Complimente din partea lui To ma.
Sint at D-voastra sincer amic
Rossetti

VIII
< Bucuresti>, 11 august 1867. Gheorghe Rossetti comunica lui Gheorghe
S, Rakovski informatil despre incidentul intimplat la Rusciuk pe bordul vaporului
austriac de pasageri, in care au Post Impuscati doi cAlatori sirbi.
lubite Rakofske,
Mare nenorocire s-au intimplat alaltiieri la Rusciuc. Trecind vaporul nemtesc cu pasageri
a Post D. Velison si Voivodov din BrAila ; mergea la Sarbie amindoi. Turcii a trimis 12 jandarmi

datoria de a arata si bulgarilor si turcilor care este duptt not calea cea buna gl pentru unii
si pentru altii. Am zis bulgarilor sa se uite bine la cele ce s-au petrecut In juru-le de In
53 si pina acum si vor vedea care sint puterile straine care au sustinut drepturite nattonali-
tatilor prin fapt si la lumina zilei, far nu prin promisiuni sioptite si prin propagante fAcute
fn intuneric ; le-am zis sa se uite bine si vor vedea fniii ca Francia numai, ca numai Imps-
ratul Napoleone a sustinut pe facia toate nationalitatile, el numai a pus acum in dreptul
public acest mare si sint principiu, el numai si Francia a vArsat comorile si singele iei pentru
salvarea nationalitatilor ; le-am zis sA n'asculte sfaturile sioptite a strAinilor care se zic amicii
for si care n-au de scop decit sa provoace tulburari din care sa profite despotismul, inimicii
nationalitatilor, ai Franciei si ai marelui binefacatorului iei Imperatore. Am zis apoi turcilor :
opriti propagantele inimicilor, dar curmati indata abusurile, dati dreptatea st nu serviti pe
inimicii vostri comuni prin nedreptatile cele mai marl, prin procedarile cele mai anti-omenesci.
SA nu lack le-am zis, ceea ce au fAcut in Candia ca sA nu vie apoi concesiunile cind va fi
prea tlrziu. Din nenorocire cuvintele noastre n-au avut la turci nici un rasunet si vedem ca
executarile n-au incetat. Ni se scrie de la Bechet c'acum clteva zile pamintul Romaniei a avut
fericirea d'a scApa de in moarte pe doi comercianti bulgari. Luati de la Drava, Ii conduceau
pe Dunare la locul de osinda, cind apropiindu-se de malul sting, sarirA pe pamintul Rominiei
si scapara astf el vieata Tor. Multumim oficiarilor si administratiunii care an sciut sa faca un
adevAr din acea-a asioma ca tine calcA pe pamintul unei natiuni libere, este Tiber, destul
numai sa fie un om onest".
1 Probabil ca este vorba de doctorul Dimitrie Vita, care in unele documente apare si
ca Viciu. Vezi Gb. Haupt si G. Barbu, Participarea unor medici si studenti romtni la r uzboiut
/ranco- german din 1870 si la Comuna din Paris. In Studii fi arlicole de istorie, II, p. 553, nota 15_

www.dacoromanica.ro
138 DOCUMENTE 8

ca sit -I scoata din vapor Mara ca sa-i is ca oameni politici. Dinsii nu s-au supus sit se predea
vii ; cu revorverile In mina s-au batut Impuscat 4 turd. In urma a veni< t> 300 de turd
sl a tras cu puscile In salonul vaporului, pe ferestre sl i-au Impuscat pe amindoi. Luindu-i
i-au tint morti plat alai% la cafenea. Aceasta vinzare s-au facut de consulul austriac ; dar
capitanul a fost un slrb care a tras pandera si In urma a veni< t> ordin de la consul< ul >
nemtesc pe raspunderea lul 1.
Gh. Resselli.

1 Iata descierea incidentului facuta de martori oculari :

TELE GRAM A
Magurele 21
D-lui redactore al ziarului Romanul".
Am fost martori oculari astazi ne-am umplut de groaza si spaima ; teribil a fost macelul
intimplat $i cu atit mai spairnIntator fiincicii s-a Intimplat sub adapostul pavilionului austriac
si a consulului situ, unde fiecare pasager se credea sicur, mai cu osebire and erea Insotiti si
de pasporturi. Iata d-le Redactore ce s-a petrecut astazi de la ua ora pina la trei dupa amiaza.
Dintre pasagerii Imbarcati la Braila erau doi slrbi si amindoi mergeau In Slrbia. La
Rusciuk, pe chid cei doi nenorociti pasageri mincau In salon, viind un agent al domnului
Martyrt, consulul austriac, Insotit de doi jandarmi turd, le-au cerut pasporturile, cari presim-
tindu-le agentului austriac, acesta a poruncit jandarmilor turci sit -i ridice din vapor. Ei s-au
opus Ii puind miinile pe revolvere an zis ca nu vor iesi din vapor, si s-au refugiat fn dormi-
torul vaporului, Inchizind usa. Inchipuitiva ce groaza si zgomot a fost Intre pasageri unde
era $i o suma de femei si copii, fiindca jandarmii turd umplusera vaporul si afara de vapor,
cu carabinele Intinse I Capitanul vaporului, D. Ciciovici, ce e drept, a ridicat bandiera $i a
voit sit se departeze de mal, dar Indata i-a sosit ordin Inserts, din partea consulului, sa
predea pe presupusii vinovati politici, s, dupii aceasta sosind D. consul singur au poruncit
de 1-au scos pe toti pasagerii afara pe mal si a dat voe turcilor de au intrat In vapor, In
numar de 60 soldati. Erau altii atttia prin tioue luntre, Impuscau prin ferestrele dormitorului.
Chid patrunsera In Intro, unul era mort si altul era ranit de 12 gloante, Inca In viata. Turcii
1 au tint pe vapor si peste podul vaporului, pfna la cafenea. Tirindu-i cu capetele de pietre,
unii le da cu patul puscii In cap 1i altii cu cismele, morti fiind. Si la toate acestea Dl. consul
Martyrt se arata In mijlocul a WI' ni)e de privitori vesel si triumfator.
D-le redactore, acesta este viul adevar sl va rugam sit binevoiti a-1 da publicitatii.
Dupa not consulii shit orinduiti a protegia ear sit nu comande focuri In oameni politici ca
-rind ar fi Mni.
Mai multi pasageri.
< Roinitaul... 11 august 1867, P. 1. C01. IV.>

www.dacoromanica.ro
 PAGI NI IJITATE DESPRE BITCITREkiTI
DE

01-I. BULGAR

Cercetind de curind primele noastre periodice am dat peste o descriere a Tarii Romlnesti,
avind partea a II-a destinata prezentarii capitalei tarii, Bucuresti. E vorba de Romtnia sau
Tara Romtneascd Craduse de Iosif Genilie, profesor de geografie $i hronologie In colegiul Sf. Sava",
pagini publicate In Almanachul Statulut din Prinfipatul a toatd Tara Romtneascd pc anul 1837,
tipifrit cu slobozenia tnaltei staptniri, In Buda.. . ft Intocrnit prin Zaharia Carcalechi" §i uitate
acolo de cercetatorii istoriei capitalei. De la pagina 161 Ia 217 a Almanachulut, pe
un spatiu cuprinzator, citim date istorice, geografice, culturale, statistici interesante etc. despre
Bucuresti.
Cum istoricii de pins acum ai capitalei noastre nu au folosit aceste pagini documentare.
am crezut Ca este utila prezentarea cuprinsului tor, care adauga date not la istoria veche a
acestui oral.
Inainte de a intra In amanuntele descrierii pomenite mai sus, citeva cuvinte despre mo-
mentul istoric, despre epoca pl despre autor slut necesare. Anul In care apare in Almanachut
Statulai aceasta descriere face parte din epoca strabatuta de adinci prefaceri In' viata economics
si culturala a Tara Rominesti. Dupe pacea de Ia Adrianopole din 1829, care a pecetluit grava
infringere a Turciei si victoria Rusiei, Incepe in tarile romInesti o epoca noun de reforme politice
economice pi culturale. Se tie ca printre cele mai Insemnate prevederi ale tratatului de pace
au Post : autonomia administrative a Principatelor, libertatea comertului cu alte tart, protectia
Rusiei asupra Principatelor, ceea ce s-a reflectat si In introducerea Regulamentului organic.
Cele doua tart rominesti au avut norocul ca aplicarea acestui Regulament sa cads In sarcina unui
om luminat, bine intentionat, a tent fats de aspiratiile romlnilor ; el era generalul Kiselev.
Organizarea politica noun a favorizat spiritul de emancipare a romlnilor de sub seculara
dominatie turceasca, a deschis not posibilitati de legatura directs cu civilizatia Inaintata a Apu-
sului (Rusia Insasi stand atunci sub puternica influents a culturii Europei apusene, mai ales a
celei franceze). Un orizont nou se deschidea acestor tart, care, dupe ce vreme Indelungata statu-
sera sub robia turceasca, doreau acum progresul cu Inflacarare.
1 Precizarea tradusa" e care un semn al modestiei lui Genilie sau expresia unei dorinte
de a se integra In curentul, la mods atunci, al traducerilor ? Poate gi una $i alta. Traducatorur
pare a fi aid autorul de fapt al descrierii.

www.dacoromanica.ro
140 DOCUMENTE 2

Momentul istoric de Inceput de modernizare a vietii, introdus prin Regulamentul

organic, e deosebit de important. Prime le noastre periodice vorbesc cu multi insistenta
despre avintul vietii noi care se desfasura in al patrulea'cleceniu al veacului :trecut in Mun-
tenia $l Moldova.
Prin grija si elanul patriotilor nostri, Incurajati de atitudinea generoasa gi inteleapta a
generalului Kiselev, in toate sectoarele vietii de stat se realizeaza reforme substantiate, ceea ce
be observa mai ales In Bucuresti.
Apar semnele innoirii gi In domeniul vietii publice : noi institutii si asezaminte create
In scopul progresului economic si cultural al societatii. Aparatul de stat, armata, justitta, Intre-
prinderile econumice, institutille culturale capita tot mai mult forme noi, mai corespunzatoare cu
cerintele modernizarii statului. Toate aceste aspecte atit de interesante shit oglindite pe larg,
si cu multi originalitate In presa vremii, in primii ani de aparitie a Curierului romtnesc, Albinei
romfnesti, 'Adeline lor of iciale, ILItzzeului national, Gazetei Teatrului, Pointniei primul cotidian
romInesc care a aparut la sfirsitul lui 1837 $i in alte periodice cu viata si mai scurta decit acestea
din urma. Atmanachul pomenit mai sus, in care a aparut descrierea tariff si a Bucurestiului, era
o publicatie oficiala a Statului". In paginile lui citim si interesante dari de seams facute in
fata Obstestei adunari" de catre persoane'importante din guvernul tariff, relatari care graie se
despre preocuparile reformatoare ale vremii.
Dar cine e autorul descrierii ?
0 cercetare mai atenta a activitatii lui Iosif Genilie (cum semneaza el in Altnanach)
a lucrarilor publicate de el, ne duce la izvorul acestei descrieri. In manualul de geografie, tiparit
In 1835: Geografie economics, astronomica, naturala si civila a continentelor In general si a
Romlniei in parte, de I. Genilie, profesor de geografie si cronologie la Colegiul National Bucuresti,
In tipografia lui Eliad, 1835", exists un capitol bogat despre Tara Romtheasca. Acest capitol a
stat baza studiului publicat dupa doi ani, in 1837, In Altnanach, Intr-o forma mai dezvoltata,
ceea ce pledeaza pentru identificarea autorilor celor doua variante in una sl aceeasi persoana.
Descrierea capitalei, a unor orate ca Ploieiti, Craiova etc. este la curent cu cele mai noi realizari
edilitare p culturale, mai ampla In Almanach cleat In manualul de geografie. De asemenea, in
descrierea din 1837, vorbind despre fiecare judet In parte, autorul indica numarul de locuitori
si alte particularitati locale, fara a insira plasele judetelor ca In manualul de geografie.
Profesorul de geografie, care publicase intr-o prima forma acest studiu In 1835, cunostea
bine evolutia istorica a tarii, discutiile asupra originii poporului $i a Ilmbli sale, interpretarea legen-
delor, a tradittei in poezia din epoca premergatoare sau contemporana cu el. Despre domnul
;aril, Alex. Ghica, vorbeste in termenii ceruti de eticheta de atunci : it lauds si it inchina chiar
elteva versurl originale.
Acest studiu se distinge prin atalamentul afectiv al autorului fata de subiectul analizat,
prin caldura cu care nareaza faptele. Impresiile subjective, redactate In grabs de numerosi
calalori care au trecut prin tarile rominesti in veacurile trecute, nu seamana de loc cu aceste
pagini. In insemnarile acestora, dupa cum se stie, intllnim alaturi de uirnirea descoperitorilor
de asezari aproape necunoscute, cu aspect pitoresc, cam exotic, primitiv uneori, bucuria de a
da peste un popor deosebit de ospitalier, vesel si inteligent, foarte atent cu oaspetii care viii
sal vada. Astfel Demidov, fost sot al Matildei Bonaparte, a descris pe larg, la 1837, Bucurestiul,
indiclnd numarul de locuitori, pe categorii sociale, si alte aspecte particulare ale capitalei. Gaz-
duit la Clubul nobil, Ilnga Teatru, el arunca o privire dispretuitoare asupra orasului in care observa
totusi Muzeul de istorie naturala, Biblioteca cu abia 700 de volume, Colegiul, koala de meste-
sugari... Spitalul Pantelimon... Chid cerceteaza balul de la Conul Filipescu, el striga : Nu
cunosc oral In Europa unde sa se Imata aduna o societate mai desavirsit placuta, unde cel

www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTS 141

mai bun ton se arata necontenit impreuna cu cea mai dulce Veselie" 1. M. Gochelet, "lost
agent si consul al Frantei in Valachia si Moldavia";in insemnarile sales lauda $i el urbanitatea
valaha, foarte amapila si ospitaliera. Conditiile sociale grele, in care era stilt sii munceasca
acest popor lnzestrat, an inspirat celor mai multi calatori accente critice, comentarli negative.
Moltke, celebrul strateg german, trecind In 1835, ca Unar ofiter, prin Muntenia spre Turcia
a notat si contrastul izbitor Intre saracia claselor de jos si luxul extravagant al boierimii. Dar
tot ceea ce spuneau calatorii straini era cu totul deosebit de fondul de idei, de cel al sentimen-
telor autorului studiului de care ne ocupam.
Acest studiu n-a fost folosit de vechii istorici ai capitalei noastre : Papazoglu, Gion,
Iorga 8 etc. De aceea ne propunem sä ne oprim un moment la datele mai importante ale rela-
tdrii lui Genilie, pentru a pune In lumina unele aspecte ale realitatii vazute de un contemporan
informat, atent la transformarile din vremea sa.
*
Prima parte a descrierli se refers la trecutul istoric, la situatia geografica, demografica,
la viata economics, la destul de slaba miscare eulturala a Tarii Rol-nil-10U sau a Rominier
cum II place autorului sit numeasca anticipativ $i prin restrictie Muntenia. Limba romans e puss
in comparatie favorabila cu franceza si italiana.
Schita istorica se bazeazil pe datele cronicarilor mai vechi si pe legendele traditionale.
Uneori autorul Imbina aceste date cu o modesta documentare scoasa din putinele pagini ce s-au
scris despre trecutul nostru de catre istoricii straini.
Gind naratiunea sumara a trecutului ajunge la epoca autorului, acesta Ili adapteaza
mai mult Inca expunerea la specificul calendarelor : ni se vorbeste pe rind despre judetele tarii
18 rarti numite judete", pagina 128, cu date statistice precise (probabil scoase din recensa-
mintul facut In aces ani). Ni se arata intinderea judetelor, numarul de locuitori ; se vorbeste de
asemenea despre orasele mai importante, despre unele aspecte particulare ale capitalelor de
judete, despre rolul pe care unele vechi centre urbane 1-au jucat in trecutul nostru istoric etc.
Iatii In citeva cuvinte capitala unui judet. : 'Tirgoviste, de demult numita Tiriscum sau
Ternls, este ling Ialomita, mai In centrul Rominiei, pe o desfatatoare cimpie, inconjurata de
gratioase priviri si cintata de Vacarescu, caruia i-a insuflat frumoasele versuri :
Te Intinde o cimpie
De sub poale de Garpati :
Gimp deschis de vitejie
La rominii laudati...
Tirgoviste este a patra rezidentie a printilor vechi, dupa Fagaras. De la 1383 1698
printii petrecea intr-Insa numai vara, iar iarna la Bucuresti ; de la 1700 lasind-o, scazu cu totul
din stralucirea sa cea veche si acum este plina de triste ruine a palatelor domnesti, pe care le-a
innemurit doritul Ctrlova cu versurile sale cele patrunzatoare, cintind ruinele Tirgovister (p. 185).
Referintele istorice, descrierea geografica, prezentarea datelor statistice alterneaza uneori
cu citatele literare din creatiile autorilor romini, pe care cronicarul de la 1837 Ii cunoaste bine.
Sint citati Vicarestli, Girlova, Eliade, Alexandrescu.
1 N. Iorga, Istoria Bucureqtilor, 1939, p. 257 -259.
2 M. Cochelet, Ilineraire..., in Bulletin de la Soc. de geographic", 1847.
3 In legatura cu un roman vechi, din veacul trecut, N: Iorga a publicat in Analele
Academiei Romine" (Mem. Sectiei Ist., Seria a III-a, 1934, p. 159 si urm.) consideratii intere-
sante despre scrierea lui loan Bujoreanu sub titlu : Bucureftti de acum tin veac dupd romanut
unui avocat. Paginile de care ne ocupam nu shit pomenite nici cu acest prilej ; descrierea lui
Bujoreanu e considerata ca rara".

www.dacoromanica.ro
142 DOCITMENTE 4

Dar din punct de vedere documentar, un mare interes prezinta amanuntele despre viata
SI realizarile contemporane, datele statistice Si actiunile intreprinse pentru a Imbunatati aspectul
general at vietii politice si sociale. Aflam astfel eft populatia sau numarul locuitorilor este mai
la 2 milioane" (p. 195). Preocupari de innoire se vac' mai clar In capitolul despre capitala %aril :
Bucuresti. Aid se afla conducerea, centrul economic Si cultural at tarsi ; aici se vedeau mai clar
tendintele inovatoare, initiativele constructive, dar St contractictille datorate ramasitelor unui
primitivism care uimea pe straini, explicabile prin oprimarea de veacuri a tarn.

Despre capitals PrIntipata:ul: Bueurestl

Cel mai important capitol al studiului, publicat In AlManach (5i mai inainte, In 1835,
In manualul de geografie), e destinat descrierii aspectelor variate ale vietii inplina transformare
a capitalei tarsi, Bucuresti.
Intli ni se oferii o scurta descriere geograficd, politica Si economica a orasului Bucurestii,
shit capitala a tot statul Rominii, cel mai mare oral at Orli si unul din cele mai Insemnate in
Europa : au peste 5 ceasuri imprejur si la 80.000 locuitori 1, in 2000 case mici si 4000 case marl,
14.000 fa milii, din care 250 preoti, 1800 suditi 2, 1220 austriaci, 2600 evrei, 2500 %igani si
alt" (p. 204).
Cum relatiile politice ale Tarn Rominesti erau destul de largi, iar institutiile politico
Incepusera sä se organizeze dupa modelul european, denumirile lor, lexicul administrativ erau
profund influen %ate de terminologia apuseana. Neologisme In numar mare gdsim in domeniul
politico-administrativ, venite In special pe tale ruseasca, dupa introducerea Regulamentului
organic. Bucurestii slut scrie autorul in continuare rezidentia printilor 3 ; Sederea inaltei
noble %e : a consulilor de puteri straine : Austria, Rosia, Englitera, Franta, Prusia, Grecbla
fedu (Suedia) ; centrul administratiel civile, militare II religioase ; a capetenii militii nationale
si a cancelarii si cazarmii el. Aici ant Inaltele oficii si dregatorii : inaltul divan sau senat ; curtea
administrativa si judecatoreasca, tribunalul de comerciu, criminalicesc, politia magistrat ( ?) ;
comitet de carantine, doctoresc, de instructie publica Si altele" (ibid).
Situatia culturala ss economica a Orli se reflecta In progresele pe care capitala le-a rea-
lizat pipe In anul clnd apare acest studiu. Putem citi aici unele amanunte privitoare la situatia
culturala si religioasd, la inviitamint si la uncle preocupari ale guvernantilor de atunci. Acest
fapt dovedeste cit autorul nu este un simplu traducator, ci un bun cunoscator al vietii societatii
bucurestene de atunci, despre care vorbeste in acesti termeni : Bucurestii slat magazia a tot
negotul si industrie a RomInii, are doua tipografii (la Demidov : 3 tipografii) ; redactie de gazeta :-
Curierul rominesc", ,,Buletinut oficial" si ,,Muzeul national" ...au fesit la lumina prin d. Poenar
directorul scoalelor nationale din tot Prin %ipatu ", doe litografii, 130 4 biserici cu ale manasti-
rilor si -capele ( 1) lor : iar la 100 sint in mahalale Si dofi 6 biserici catolice, una luterana, una
1 Datele in legatura cu numarul locuitorilor sint diferite In textele vremii. FrancezuL
Laurel:icon (la N. Iorga, Isloria rominilor prin cdldlori, III, p. 134) sau agentul Prusiei la Bucu-
resti, L. Kreuchely (Hurmuzaki-Iorga, X, p. 513), mentioneaza cifra de 100.000 de locuitori
Si 14-16.000 de case In epoca revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Insii A. de Demidov : Voyage
dans la Rusie meridionale el la Crimee par l'Hongrie, la Valachie el la Moldavie, execule en 18J7
indica, In acelasi an In care apare descrierea de care ne ocupam : dupe ultimele recensaminte
60.788 de locuitori Si 10.200 case" (p. 145).
2 Supusi straini care se bucurau de protectia consulilor lor.
a Termen impropriu la not pentru : domnitori".
4 La 1822, L Kreuchely note : Biserici, fora manastiri, sint 72 si biserici mai mici, aproape
toate de lemn, in partite marginase ale mahalalelor, cam 25, In plus 18 capele. Toate de rit.
ortodox".
5 L. Kreuchely notase numai cite una.

www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTE 143

protestant* una armenea sea si 2 sinagoge evreesti, 4 spitale mai marl, intli al manastirii COIL
al 2-lea al orfanotrofii, a13 -lea al mandstirii Pantelimon, al 4-lea lntemeiat $i inzestrat de doamna
Elisaveta de Brineoveanu, o zidire IninunatA dupa cea mai frumoasa arhitecturd, 26 manastiri
mai marl, 10 hanuri, la 100 de fabrice gi un Cantor de aniz national. Pentru cultura spiritual&
sint : un teatru national in care de la 1834 se reprezenteazd romlneste $i nemteste ; Societate
filarmonicd mai de 70 soti, pentru Intinderea literaturii Si muzicii vocale gi instrumentale, casa_
de lecturd publied a gazetelor : multe scoli elementare, cu vreo 1000 de student' gi pensionate
de amindoud sexele ; seminar, un colegiu national pentru stiinte gi limbi : latineascd, frantu-
zeasca gi alt : cu vreo 400 de studenti si 16 profesori. tntr -acest colegiu stilt
: un pensionat national
uncle si sed vreo 40 studenti si 12 stimdiati cu eheltuiala statului ; muzeu de antichitati si rani-
tat! ; colectii de table antice Si curiozitati naturale ; bibliotecd mare cu vreo 10 mil de volumuri
scripturi de diferite limbi : Societate litcrara pentru cultura limb'', Societate agricold pentru
inaintarea agriculturii : cel mai frumos orloj al capitalii (ceasornicul mare) si alt" (p. 205 206) 1..
Deceniul 1825 1835 este considerat de care actor ca o etapd insemnata pentru pro-
gresul edilitar. Evolutia urbanistica, constructiile care s-au ridicat In acest timp intr-un ritm
rapid In capitala OHL retin atentia cronicarului. Am putea interpreta aceasta lauda la adresa
guvernantilor ca o dorinta de a contrabalansa impresia destul de rea pe care o lasau descrierile
edlatorilor de atunci, veniti din straindtate sd cerceteze aceste locuri considerate primitive.
Calatorii occidentali vedeau mai ales ciudatenia orasului, contrastele lui, strAzile nelngrijite.
lipsa de plan a clAdirilor etc. Bundoard L. Kreuchely (loc. cit.) a inregistrat : Gramezi de colihe
de lemn inconjOard case dragute si chiar frumoase, imprastiate".

Sinteza particulars dintre traditie gi inovatie, dintre trecut gi actualitate este oglindta
interesanta In transformarile prin care trecea atunci orasul, sub influenta civilizatiei occidentale
mai ales a celei franceze, cea mai bine cunoscutd In Principat.
Bucurestii se Impart scrie autorul In cinci marl parti, numite p1Agi, cu cite o
comisie. Fiestecare plasa are o deosebita vapsea pe tablitele caselor : albastrA, galbend, rosie,
verde. neagra. Intr-aceste 5 comisii se cautd gi pricinile fiestecArila plasi ; are 78 de mahalale,
numita dupd biserica for ( I); iar din nenumarate uliti se tale eructs de patru poduri pietruite
de la 1825 carele se indrepteazd card cele patru pSrti ale lunaii si sint noap tea lumina te de fanare :
Podu Mogosoii, spre m.n.nord, cdtra Transilvania numit dupd o mosie de asemenea nume, acesta
este eel mai Infrumusetat, cu palate in tot lungul sac ; Podul lui Serban Voda asemenea Infru-
musetat spre miazazi, care Bulgaria ; Podul Calicilor, spre apus catra Craiova, numit dupS o
proprietate a locului gi Podul TIrgului de afar% spre rdsarit, numit pentru tirgurile cele marl
pe toata silptamlna, ce se adund la capdtul sat' si mai ales la Masi, pe la duminica a top sfintilor,
rind se face cea mai mare adunare din toata Ora despre munte ; chip& aceasta sint : al Gorganului
Vitanului, Mihai Voda, al Tirgovistei 1i alt ; toate pietrite C I)" (p. 207)2.
Alte aspecte pozitive, pe care autorul le considerd demne de subliniat, slut asezdrile noi,
locurile cu multd verdeatd, veselia locuitorilor. Despre toate acestea se puteau citi atunci destul
de putine lucruri, pentru ca toate realizArile din tarn Insemnau prea putin pentru niste vizitatori

1 In legaturd cu aceste aspecte autorul prezinta, Intr-o notA amplA, o privire de ansamblu
(cu un scop pur informativ. pentru cei care erau putin familiarizati cu trecutul poporului nostru)
asupra dezvoltdrii istoriei noastre. cu date In general cunoscute.
2 Precizarea merits sa fie retinuta, modernizarea editor de comunicatie era o problem&
de care au vorbit aproape toti calatorit straini eu totul nemultumiti de mizeria strazilor bucureb-
tene, a podurilor pline de noroi, impracticabile In cea mai mare parte a anului.

www.dacoromanica.ro
144 DOeIIMENTE 6

strain', obisnuiti sä traiasca In vechile centre europene, stralucite prin constructiile, palatete,
fastul lor.
Astfel, invatatul francez, D. Bechamp, care si-a petrecut copilaria in Bucuresti Intre
1825 -1834 constata ca s-a trecut repede de la starea de barbarie (la venirea lui in tail a putut
vedea capete de condamnati executa(i, infipte In Op' In jurul Inchisorilor, strazi foarte murdare,
pline de norol) la o civilizatie moderns. Bechamp vorheste ca un roman : Da, sub Grigore Ghica
se putea respire, se traia intr-o viata noun, barbaria se retragea si se aspire tot mai mult spre un
victor mai bun. Dar iata anul memorabil 1827. Ah, 1111-0 poate cineva Inchipui astazi, ce senti-
ment puternic a izbucnit in inimile noastre la vestea victoriei de la Navarin. La vestea distrugerii,
flotelor .combinate ale turcilor si Egiptului, entuziasmuVare ne-a cuprins a fost de nedescris
era un adevarat delir, simteam ea eliberarea Greciel era preludiul eliberarii complete a Romlniei.
Mai putin de doi ani dupii aceasta am vazut defilind pe Podul Mogosoaiei, o zi Intreagii
armata ruseasca, care se duce sa 'twinge In Balcani. Romtn cum ma simteam prin toate fibrele
inimii mele, tot atit ma simteam si francez, nu-i de mirare ca imparteam entuziasmul rominilor,
aplaudtnd victorille rusildr. Am vlizut atunci Bucurestiul transformat, splendid iluminat;
striizile impodobite cu pinze pe care erau pictate marile batillii ; Bucurestiul Intreg era afara,
sufletul Romlniei era Intreg acolo si aplaudau victoriile care inlaturau barbaria" 1.
Pentru Genilie, care fusese martor at trezlrii rapide In ultima vreme a Bucurestilor la o
vials modernii, schimbarile petrecute 11 Indreptateau mai mult sa spuna ca Bucurestii slnt o
capitals frumoasa si populate"', car locuitorii capitalei slut iubitori de lux si de toate lucrurile'
frumoase, le plac adunarile de petrecere cum teatrul vinatul, primblarea si alt ; mobilele
constumul sau, portal, masa si ceremoniile for slut toate dupe ale Europei". Evident ca autorul
se refuel la clasele Instarite, la burghezia in ascensiunc. Constatarea merge pe linia afirmatiilor
generale de atunci : toate documentele vremii ne vorbesc despre influenta occidentals, mai ales
cea franceza, care prinsese radacini puternice si era mereu In crestere, datorita si numarului sporit
de tined plecatl la studii in Franta.
Trebuie de asemenea retinuta observa%ia ca limba franceza s-a facut comuna acum" 3
fenomen care a avut o importanta considerabila pentru dezvoltarea vocabularului si a stilulul,
literar, chiar dace e vorba dear de folosirea acestei limb' de catre aceleasi paturi si clase pomenite
mai sus, stapinite tot mai mult de tendinte cosmopolite. BaspIndirea considerabila a limbii
franceze in Tara Romineasca se poate vedea si din limba documentelor administrative, din presa
si literature acelei vremi.
Curierul", Albina" si ,,Muzeul national" au multe pa gini, in 1837, tiparite pe coloane
in limba romina si franceza.
Influenta culturii moderne, venita mai ales prin flu ent trauma, se putea atunci constata si
asupra tineretului, despre care autorul studiului de care ne ocupam are cuvinte bune de spus :

1 Const. Moisil, In articolul' Bucurestii vechi (in Boabe de griu", sept. 1932, p. 422) citeaza
si alti autori mai favorabili stiirilor de lucruri de la noi.
2 lath ce nota in aceasta privinta pictorul ungur Barabas, care a stat in Bucuresti Intre
anii 1831 -1833, lucrind prin casele boieresti portrete foarte apreciate : Lumea ... a Inceput
sit se lase de obiceiurile turcesti, imitind si adopttnd pe cele europene Trecerea aceasta de la
portul vechi la eel nou european a fost inlesnita de uniforma militant, prin care lumea s-a obisnuit
cu noile uniforme de imbracaminte caci dupe ocupatde primul lucru at rusilor a fost tnfiin%area
unei armate rominesti cu uniforms enropeana, asemanatoare cu cea ruseasca" (C. Moisil, op. cit.).
a Intr-o descriere istorica, geografica si culturala a Principatelor, publicata de M. A.
de Bucctrest in Revue des deux mondes", 1837, p. 129 -170, se constata acelasi lucru : large
circulatie a limbii franceze in lumea buns" a capitalei. $i M. Cochelet, op. cit., e inctntat
ca toatii lumea vorbea frantuzeste.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 145

tinerimea din arnIndoua sexele agera, lute, alegra ( 1) si genioasa (talentata), iubitoare de Inva-
latura Ii mai ales de muzica, la care mult se indeletniceste pa.".
Descrierea lui I. Genilie, care oglindeste variate aspecte ale vietii politice sociale II mai
ales culturale, nu da Insa In cuprinsul ei date, informatii inedite despre felul de viata al maselor
populare. despre nivelul de vista materials si spirituals al poporului. Interesul autorului e
c oncentrat asupra progreselor vizibile in viata oralelor, mai ales a capitalei, Ii In rindul claselor
privilegiate ale epocii, punindu -se prin aceasta In inferioritate fats de alti autori ca Demidov,
Cochelet, B. Perrin, citati deja, la care gasim o imagine complexa a activitatli economice, a
vietii comerciale, financiare Ii agricole a tariff.
Cartierele capitalei slut prezentate sumar, prin trasaturile for particulare, subliniindu-se
laturile frumoase sau importanta unor edificii, a unor monumente istorice. In pre zentarea acestor
amanunte recunoaltem un spirit avizat, patrunzator. El descrie capitala raporttndu -se adesea
la sterile de fapt anterioare, la trecutul ei istoric si la schimbarile care au intervenit In ultimii
ani In organizarea vietii publice a oralului. Ala ceva nu se poate Intilni Intr-o descriere a unui
trecator grabit, putin informat despre trecut, despre rostul sau valoarea unor realizari cu care se
pu tea mindri un cetacean, ala cum face autorul nostru In aceste pagini.
Cotrocenii aid petrecea mai Inainte printii vara Dealul Spirit numit dupe
forma spirals ... Aici shit Ii ruinele Curtii domnesti. a templului Ii a cetatli numita Curtea arse,
ca a ars la 1813.
Apoi e Filaretul unde este ... si mai desfatatoare primblare 1 lff adunare mare toamna :
pentru verdura ( I) clmpiei, bunatatea apei izvorttoare Ii \rifle ce Infrumusetea za culmea dealului
Arcos2 (numit astfel n.n.) dupe numele unui mitropolit. Vacthesti mareata manastire
facuta de Nicolae Mavrocordat la 1720. Aid este descalicarea printilor, venind din Con-
stantinopol".
Si In acea epoca Baneasa era o parte a oralului vizitata pentru frumusetea padurii cei
curate 1i cu multi stejari deli, luminata crucil peste tot, cu mare parade la 1832, In cinstea
prezidentului Pavel Kiselev".
Ceea ce alti autori contemporani cu Genilie numeau aleiul de la Bthieasa", e prezentat
aici ca alea cea mare ... compusa din trei drumuri printre tei, inceputa la 1832, si Inca neispra-
vita". E vorba de cunoscuta sosea Kiselev, una din realizarile importante ale acelor ani de munca
intense pentru Infrumusetarea capitaleia.
Ia ta un pasaj din Curierul romlnesc", din 1837 (p. 104), care prezinta sintetic unele
teadinte ale societatii de atunci : Pre 'MO Inaintarea stiintelor care din zi In zi se Imprastie din
Icoalele nationale ... au Inceput a se nalte In aceasta tars 1i gustul frumoaselor arts. Muzica s-a
Intins In toate clasele cele marl li clasele de jos; teatru <b sporelte li trifatoiseaza o varietate vred-
nica de rlvnit. Zugraveala vine Ii ea la vreme a forma gustul, a Malta imaginatia amatorilor Ii
celor ce se apleaca catre aceasta frumoasa arta". Iar In ce privelte domeniul economic-comercial
Cantorul de aviz Ii corners" din 24, IV, 1837 scria : Asa abia scum in timpurile renasterii se

1 In intelesul de azi : loc de promenade ".

2 Arcuit", in forma de arc.
3 In vederea unei modernizari radicale, aplicarea Regulamentului organic a jucat, cum am
spus, un rol esential : Regulamentul insult constituia un mare pas spre europenizare, cad a
Introdus regimul constitutional O. a reorganizat administratia tariff dupe modelul aspusean, in-
fiintind in locul vechilor dregatorii departamentele ministeriale ... Este foarte Interesant ca In
noua organizatie a muncipalitatii s-a prevazut ala- numita zeciuiala a infrumusetthil, taxa ce se
percepea de la boiernasii mazili, de la patentari, de la plugari, li muncitori, In vederea Infru-
musetarli oralului ". (Const. Moisil, op. cit., p. 422).

10 c. 2324.
www.dacoromanica.ro
146 DOCIIMENTE

,irate in tara noastra prea mare si neaparata trebuinta de o gazeta care sa publice cursul specu-
latiilor si preturilor negutAtoresti".
Contactul cu civilizatia moderns dezvolta deci attt gustul estetic, cit si activitatea,
emulatia economics, comerciala a orasului.
Despre alte cartiere ale orasului citim :
Colentina, cea mai desfatatoare si mai vizitata primblare a nobletii vara, In serile zilelor
senine, vestita pentru aleea sa cea regulata de tei, pe marginea cimpului Colentinii si pe tarmurile
unei frumoase balti, ca un semicerc. Aici, alaturea, slut si palatele domnesti. o bisericA dupa
cea mai frumoasa arhitectura si impodobita Imparateste ; dupa biserica este un monument
prea frumos, unde se odihnesc casele Intru fericire reposatului print si fostul domn stapinitor
Grigore D. Ghica, cu a caruia cheltuiala s-au si facut aceste ziduri minunate. Tot acest print
bun... au Intarit un venit ca sa pardoseasca ulitele Bucurestiului cu piatra si au bagat in inima
rominilor iubirea de limba nationals, caruia sIntem datori a multami si In veci a-1 pomeni"'
(p. 2141.
Armata noastra isi avea In 1837 tot in cartierul Colentina locul de exercitii si de pregatiri
pentru parade, cum ne spune autorul acestei cronici : Cimpul Colentinii este cimpul Mars al
Bucurestilor, unde s-au facut si se fac cele mai frumoase si mai cu parada pompe, teremonii
si exercitii militare cum : sfintirea steagurilor, armelor si militiei nationale la 1830, jurambitul
credintii ostasesti la 1834 ; ordinile si revizille armiei". Pe linga acest loc destinat armatei, e
mentionata si cazarma de ezercitie a cavaleriei militaresti", situata spre raisarit unde e Marcuta
cu o frumoasa padurice".
Cu prilejul turului de orizont facut pentru a consemna ceea ce era atunci atragator prin
cartierele orasului, ni se arata ca Tipografia D. Iliadi (Eliade) cu o zidire dupa cea mai nouk
arhitectura, si o gradina frumoasa" era spre rasarit de Colentina : ca din edificiile publice (Si
aici autorul explica : zidiri marl) cele mai Insemnate slut Curtea administrativa, pentru mareata
sa inaltime si pozitie, Cazarmia militiei si in centrul Bucurestilor este colegiul national Sf. Sava,
zidit intli in 1820, unde Inca la 1688 printul Serban Cantacuzino Meuse o scoala public& romi-
neasca, apoi abia la 1825, prin porunca domnului stapinitor Grigore D. Ghica, iar s-a prefacut
dupa o arhitectura regulata si frumuseteaza ce se vede acum" (p. 217).
Intinderea orasului de atunci era considerabila. Intre cladirile care erau pe tale de clez-
voltare moderna si spatiile verzi era un raport cu totul diferit de cel de azi. Asezarile aveau o
Infatisare patriarhala ; capitala semana cu un oras de provincie :
Inlauntrul Bucurestilor mai Coate casele slut intr-o gradina plina de pomi, copaci, flore-
turi si verduri ce Infigureaza, vara mai ales, un codru rmare si cel mai mare prospect, de o capitala
care cu tndestularea celor trebuincioase, a pometurilor si primblarilor desfatatoare, se face ade-
vArata cetate de bucurie, unde acum vreo 450 de ani era numai un mic sat si padure mai mult".
Cam in acelasi fel se exprimau si calatorii straini care au petrecut citva timp in Bucu-
resti ; ei vedeau in aceastA stare primitivism. L. Kreuchely insa e, In acest punct, aproape de tonu L
paginilor din Altnanachul de la 1837: Curtile foarte marl ale celor mai multe case, gradinile
mar' si raid, adaugate la acest numar de 16.000 de case, dau Bucurestilor o intindere de aproape
cinci mile In eircumferinta. Din orice parte to apropii de oral privelistea este foarte placuta in
timp de vara. Pare ca privesti o padure zimbitoare si turlele marelui numar de biserici care se
\rad printre arbor!, ti dau o infatisare grotescA" 1.
Dupii trecerea a 15 ani situatia nu era mult schimbata in ceea ce priveste aspectul genera j
al orasului. Ceea ce insa parea grotesc alltorului pomenit mai sus, la 1822, i se pare o calitate

1 Const. Moisil, op. cil., p. 420.

www.dacoromanica.ro
9 POCUMENTE 147

autorului nostru de la 1837. Amanuntele topografice si obiceiurile traditionale ii inspira accente

lirice : Ceeace figureaza Insa si infrumuseteaza Inca mai mult privirea capitalei shit zidurile,
cetatii si naltele turnuri ale celor 100 templuri sau biserici si 26 manastiri mari, ale caror vlrfuri
si fatade, ca si prospectele palatelor dinlauntru si afara se pierd prirnavara prin pometurile
nemarginite din gradinile Infloritoare si inverzite si ale caror grandios uet (vuet) de nenumarate
clopote mari si mici seara si dimineata, in sarbatorile si teremoniile religioase, insufla omului
celui mai mare, mareata si respeetuoasa impresie" (p. 215 216).
In anul in care e redactata descriere de care ne ocupam, Infalisarea unor institutii de
preStigiu de-a lungul veacurilor era alta decit cea de azi. 'Uncle note particulare ale acestor
asezaminte merits a fi retinute, pentru ca aduc precizari de amanunt peste care unit cronicari
contemporani an trecut usor. Asa de exemplu ni se spune ca mitropolia acum s-au preinoit
si zugravit de D. Pocovnicu Nicolae, romin adevarat si maiestru In mestesugu zugravirii", tar
in rota aflam ca tot acest vrednic barbat an zugravit si biserica Domneasca, de la Colentina
si de la Palatu Domnesc In Bucuresti, cum si biserica Sf. Gheorghe de la manastirea Cernica"
(p. 216).
Despre mitropolie ni se spune ca nu era destinata numai administratiei religioase, ci
servea si altor scopuri : Inlauntrul Mitropolii shit : sale (Wile) generalii adunari nationale ;
arhiva Printipatului, trupul sf. Dimitrie protectorul capitalii si alt". lndata dupii Mitropolie
este pomenita manastirea Radul Voda care prin asezamintele ctitorilor se hotarlse a fi ospataric
obsteasca pentru toti calatorii mari si mici" (p. 216 217). Biserica Sf. Gheorghe asezata In
centrul pietii negustoresti din mijlocul capitalei, parea asemenea unei cetati cu nalte ziduri,
facute de Constantin Brincoveanu la 1700". Cu acest prilej e pomenita stralucita familie a
Basarabilor" carii 600 ani an ilustrat patria cu intelepciunea, biruinta si nobilitatea for ". 0
mentiune specials apare in aceasta ordine de idei In legatura cu manastirea Coltea facuta de
Mihail Cantacuzino la 1715, vestita pentru spitalul sau cel curat si pentru turnul cel mai Malt
si mai frumos al capitalii, pina a nu se surpa de cutremur la 1802, a cuff naltime este Inca si
pina acum de proverb".
Totusi descrierea aceasta este departe de a oglindi toate a spectele, chiar cele mai generate,
ale orasului. Se vorbeste mai mult despre manastiri si biserici decit despre economia, comertul,
intreprinderile in curs de dezvoltare. In aceasta privinta este mai completa descriere amintitii
a consulului L. KreuchelY, de la 1822, mai edificatoare tablourile complexe facute de A. Demidov
sau lucrarea lui L. Perrin, In care intIlnim un bogat capitol despre starea economics a tariff, despre
productia industrials, comertul, bogatia subsolului etc. Ciudatenia contrastelor din capitala
Tariff Rominesti insa nu putea scapa nimanui: colibe primitive alaturi de palate, eleganta part-
ziana alaturi de oameni sarmani, multi in zdrente, luxul si lenevirea In mijlocul oprimarii popo-
rului muncitor.

Putem spune In concluzie ca descrierea prezentata In aceste pagini, aparuta in Almana-

chat Statului pe 1837, prezinta un interes documentar indiscutabil. La seria documentelor destul
de rare despre istoria Tarii Romlnesti si despe capitala sa Bucuresti, poate fi adaugata marturia
unui contemporan, care nu era un simplu diletant in domeniul istoriei si at geografiei, ci unul
din pionierii acestor stiinte In partile noastre. Oriclt de marunte ar fi amanuntele pe care ni le
furnizeaza informatia lui, ele shit binevenite pentru a Intelege mai profund specificul vietii socie-
tatii noastre, puternic influentata In acea vreme de curentele Innoitoare ale civilizatiei europene.
Ecourile influentelor apusene se vad adesea In paginile prezentate de Iosif Genilie : se poate
observa respectul de care se bucura limba si cultura trance* urmarile pozitive ale organizarii
politice, soctale si culturale, Infaptuite prin Regulamentul organic, nazuinta patriotica de a

www.dacoromanica.ro
148 DOCUMENTS 10

moderniza, sub toate aspectele, viata %aril $i in special capitala ei, Bucuresti. Comparind aceasta
descriere cu altele similare facute de calatorii strain!, trecatori vremelnici prin tarile romlnesti,
remarcam cA paginile acestui Altnanach sint strabatute de un suflu patriotic, de dragoste fata
de trecutul istoric p fate de unele Infaptuiri remarcabile ale contemporanilor, pe care autorul
ti laude pentru zelul munca for creatoare. De aceea cu toata men%iunea autorului eft a vorba
de o simply traducere", not o consideram o lucrare originald, fundamentata, cum indica redac-
torul In romlneste al acestei descrieri, pe date statistice oficiale, pe informatii controlate 9i pe
realitati bine cunoscute de autor.
Socotim ca deoarece descrierea interesantA a but Genilie nu a Post utilizata de istoricii
de pinA acum, nefiind pomenite nici Geogralia, nici paginile din Almanach, data fiind raritatea
publicatiei, descrierea lui Genilie ar trebui publicata In Intregime, pentru a putea fi pe deplin
utila viitorilor istorici ai Bucurestilor.
Acum 120 de ani, chid au aparut paginile analizate mai sus, Infatisarea Bucurestilor
nostri era Inca patriarhala, un amestec de veqhime rivna spre Innoire. Momentele istorice
dramatics prin care a trecut de atunci au impus reforme radicale In viata tarii. Mai ales duptt ce
a devenit capitala Rominiei, oralul acesta s-a aliniat rapid dezvoltArii generale a capitalelor
europene. Epoca actuala de progres ii asigurA capitalei noastre o dezvoltare tot mai mare, o crel-
tere continua a prestigiului ei politic, economic $i cultural. Paginile din Almanachul Stet ultu ,
de la 1837, oglindesc sintetic o etapa depasita a dezvoltarii generale a istoriei noastre. Cunoa-
sterea for usureaza Ins& Intelegerea trecutului, a nazuintelor spre Innoire, a capacitatii creatoare
a poporului nostru din acele vremuri.

www.dacoromanica.ro
 IS TORIOGRAAIE

SOURTA. PRIVIRE ASITPRA REALIZARILOR ISTORIOGRAFIEI

MARXISTE DIN R.P. CHTNEZA. *
DE

MARGARETA HUTI RA

Articolul de faVa, avind un caracter mai mult informativ, nu urmareste o expunere

completA amanuntita a subiectului ales. Ne propunem sa facem o scurtt caracterizare a
stiintei istorice din Republica Populara Chineza, sA indicdm problemele principale cercetate
de catre istoricii marxisti chinezi, precum sa dam sumare informatli cu privire la institu-
title istorice si la revistele de specialitate existente In perioada actuala. Autorul, neavind posi-
bilitatea sa consulte unele lucrAri de istorie In original, a folosit o serie de recenzii aparute in
revistele sovietice cu privire la diferite publicatii din R. P. Chineza.

. Inainte de a trece la caracterizarea istoriografiei marxiste din R. P. Chinezd, este

necesar set ne oprim asupra unor trAsAturi negative ale istoriografiei burgheze premergatoare.
Istoriografia burghezA chineza a avut In general un caracter tendentios, deservind interesele
claselor dominante, adica ale burgheziei compradore si ale mosierimii. Una din laturile ei
caracteristice era sovinismul haul $i ignorarea completa a rolului minoritatilor nationale in
dezvoltarea istorica a poporului chinez, Procesul dezvoltarii istorice a societatii chineze era privit
de istoricii burghezi de pe pozitii idealiste. In perioada dominatiei elicit lui Clang Cai-st, istorio-
grafia burgheza chineza a cunoscut o influenta accentuatA a conceptiilor istorice din tarile Europei
occidentale si din S.U.A. Aceasta influent& se invedera printr-o atitudine de ploconire fala
de t Arlie europene $i de Statele Unite ca centru al stiintei istorice gi printr-o desconsiderare
fata de istoria nationala.
Istoriografia marxista a aparut in China numal dupa Marea Revolutie Soclalista din
Octombrie. In aceasta perioada, reprezentantii inaintati ai intelectualitatii progresiste au inceput
sA cerceteze istoria Chinei de pe pozitii marxist-leniniste. Dupa cum a arAtat istoricul chinez

In articolul de fata se foloseste transcrierea justa a numelor si denumirilor chineze,

stability de specialistii romfni de comun acord cu specialistii chinezi.
. Han denumire proprie a chinezilor, spre deosebire de alte nationalitati care tritiesc
In China. L-am putea denumi sovinismul mare chinez".

www.dacoromanica.ro
 1:0 ISTORIOGRAFIE 2

prof. Liu Da-nien in cuvintarea sa tinutd in rata oamenilor de stiinta din Moscova, stiinta
istoricA marxista chiar de la Inceputul existentei sale In China a exercitat o mare influentil
asupra opiniei publice chineze sl a devenit in scurt Limp o fortd necesard si activd a frontului
ideologic at revolutlei"1.
Nutnai dupd proclatnarea Republicii Populare Chineze s-au treat insti acele conditii care
au permis o dezvoltare nestingheritil a stiintei istorice marxiste. Dadi In perioada premergd-
toare, multi istorici chinezi se gaseau sub influenta conceptiilor idealiste asupra procesului
istoric at dezvoltdrii societAtii, dupil instaurarea puterii populare ei au Inceput sa studieze In
mod activ teoria marxist-leninistd si sa-ai Insuseascd materialismul istoric. Partidul Comunist
Chinez acordd o mare atentie reeducdrii ideologice a intelectualitAtii. Referindu-ne la reprezen-
tantii stiintei istorice, in prezent se poate remarca ca aceastd munca de reeducare ideologicd
In spiritul marxism-leninismului a dat rezultate pozitive. 0 parte Insemnata a lucrarilor
istorice apdrute dupd proclarnarea Republicii Populare Chineze stilt consacrate cercetdrii proble-
melor istoriei nationale de pe pozitii marxist-leniniste.
Grija Partidului Comunist si a guvernului popular pentru dezvoltarea stiintei istorice
In China s-a manifestat nu numai prin reeducarea ideologicA a istoricilor, ci si prin mdsurile
plate pentru crearea diferitelor institutii, asociatii si reviste stiintifice, a cdror sarcind este cerce-
tarea profunda si sistematica, In primul rind a problemelor istoriei nationale.
In perioada actuald, studierea istoriei Chinei se desfAsoara la institutele de cercetari
stiintifice ale Academiei de stiinte a R.P. Chinezd, la unele institutii politice si institute
ale partidului comunist, la facultatile de istorie ale universitatilor si ale institutelor pedagogice.
In anal 1955 a lost creata In Academia de stiinte a R. P. Chineze, Sectia de stiinte
sociale, In atributiiie cdreia intra preocuparea de a coordona si de a indruma munca de
cercetare stiintifica a istoriei Chinei. In sistemul de organizare a Academiei de stiinte existd
patru institute de cercetari stiintifice de istorie : Primul institut de istorie, Al doilea institut de
istorie, At treilea institut de istorie si Institutul de arheologie.
Primul institut de istorie (director Guo Mo-Jo) se ocupd de cercetarea istoriei vechi si,
In parte, medievale pina la epoca Sui (581-618). Al doilea institut de istorie (director Sien
Da) cerceteazd istoria medievala de la epoca Sui pfna la primul rdzboi al opiului" (1839-1840.
Al treilea institut de istorie (director Fan Ilan-Ian) are cinci sectii de cercetari stiintifice :
sectia de istorie a claselor contemporane din China §i a relatiilor reciproce dintre ele, sectia de
istoria politica a Chinei, sectia de istorie a agresiunii statelor straine impotriva Chinei, sectia
de istorie contemporana a Chinei si sectia de intocmire a istorie[ generale a Chinei.
Primele douA institute de istorie publics doua reviste 'de specialitate : Lilt ian-dzti"
[Cercetari istorice] si SI-site limn" [Traduceri de istorie]. Al treilea institut publica culegeri
de studii si referate stiintifice, revista Dzin-dai II dzi-liau" [Nlateriale privind istoria contem-
porana] si participit cu diverse materiale la revista Lt-$I ian-dzik".
Institutul de arheologie (director TjAng Tjain-do) se ocupd, de preferintd, cu studiul
monumentelor epocii neoliticului, epocii In (al doilea mileniu tnaintea erei noastre), epocii Djou
(Djou de apus, secolele XIIVIII I. e. n., Djou de rasarit, secolele VIII III I; e. n.), epocii Han
(Han de apus, 206 I. e.n. 25 e. n., Han de rasarit 25-220 e. n.) si epocii Tang (618-906 e. n.).
Cu studiul istoriei revolutiei chineze si a Partidului Comunist Chinez se ocupd, sub condu-
cerea departamentului Sectiel de agitatie si propaganda a G. C. at P. C. Chinez, Institutul Marx-
Lenin, Universitatea populard din Peking si Muzeul revolutiei chineze.

1 Liu Da-nien, Situatia qiiintei islorire in China. Cuvintare tinutd la consfatuirea oame-
n ilor de stiinta din Moscova, la Sectia de istorie si filozofie a Academiei de stiinte a U.R.S.S.,
In 23 aprilie 1953. Vezi Voprosi istoria ", 1953, nr. 5, p. 56.

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIOGRAFIE 151

Majoritatea lucrarilor si articolelor istorice aparute dupa anul 1949 sint consacrate, In
primul rind, problemelor istoriei moderne si contemporane a Chinel. Inainte de toate trebuie
sa mentionam ca problema periodizarii istoriei moderne a Chinei constituie una din principalele
preocupari ale istoricilor chinezi. Daca altadata, In istoriografia burgheza, etapele principale
ale dezvoltArii istorice se determinau dupa actiunile de seams" ale Imparatilor comandan-
%ilor de osti, acum In fata savantilor chinezi s-a pus sarcina de a elabora o periodizare noun,
marxista, luind fn consideratie teza marxist-leninista conform careia adevaratii creatori ai isto-
riei sint masele populare. In 1954 a aparut un articol al istoricului Hu Sang, intitulat Problema
periodizarii istoriei moderne a Chineil, care a stirnit un larg ecou In rindurile istoricilor din
China populara. Hu Sang subliniaza importanta 9i necesitatea rezolvarii problemei periodizarii.
El arata ca lucrarile aparute In ultimul timp, ai caror autori Incearca sa analizeze evenimen-
tele istorice de pe pozitii marxist-leniniste, au o lipsa serioasa qi anume lipsa periodizarii precise
a istoriei moderne a Chinei, ceea ce duce la folosirea metodei descriptive, la prezentarea
evenimentelor istorice izolate unele de altele. In articolul sau, Hu Sang face o Incercare de perio-
dizare a istoriei moderne a Chinei, punlnd la baza ei desfasurarea luptei de class. Dupa parerea
autorului, lupta revolutionary a cunoscut In China in epoca moderns trei puternice perioade
de avint : revolu%ia tai-ping-ilor (1850-1864); avintul revolutionar de la sfirsitul secolului al
XIX-lea, al carui punct culminant a fost rdscoala antiimperialista I-ha-tuan (cunoscuta sub
nu mele de rascoala boxerilor") avintul revolutionar din 1905-1911, care a dus la rascoalele de
a Canton si apoi de la U-tjang din timpul miscarit Tung-niang-hui (1911). Bazlndu -ne pe
aceste trei perioade de avint revolutionary istoria moderns se poate imparti, dupa parerea
lui Hu Sang, in sapte etape : 1) 1840-1850, de la primul razboi al opiului "Ana la Inceputul
rascoalei tai-ping-ilor ; aceasta perioada a constituit Inceputul transformarii Chinei lntr -o Cara
semicoloniala,!semifeudala ; 2) 1851-1864, perioada revolutiei taranesti antifeudale a tai-ping-ilor ;
3) 1864-1895, de la Infringerea tai-ping-ilor 'Ana la razboiul chino-japonez ; In aceasta
perioada se formeaza bazele social-economice ale societatii chineze semicoloniale yi semifeu-
dale ; 4) 1895-1900, de la razboiul chino-japonez pina la Inabusirea rascoalei antiimperialiste
I-ha-tuan ; datorita avintului luptei revolutionare a maselor In aceasta perioada, tendinta statelor
imperialiste de a transforma pe deplin China intr-o colonie a suferit un esec ; 5) 1901-1905,
de la inabusirea rascoalei I-ha-tuan pina la crearea organizatiei revolu(ionare Tung-mang-hui
[Liga unionala], perioada formarii curentului revolutionar-democrat burghez In frunte cu
Sun Yat-sen ; 6) 1905-1912, de la crearea Ligii unionale pins la cucerirea puterii de catre
Van 51 -cai ; aceasta este o perioada a luptei Intre curentele revolutionar si reformist, care
s-a terminal cu infringerea revolutiei; 7) 1912-1919, de la infringerea rascoalelor de la Canton
gi apoi de la U-tjang din timpul miscarii Tung-mang-hui,Ipina la miscarea de la 4 mai" ; aceasta
este perioada de trecere de la revolutia burghezo-democratica condusa de burghezie, la revo-
lutia burghezo-democratica de tip nou, condusa de proletariat.
In acelasi an, ceva mai tirziu, a fost publicat articolul lui Sun Sou-jan consacrat aceleiasi
probleme2. Sun Sou-jan is ca criteriu pentru determinarea periodizarii istoriei moderne a Chinei
nu dezvoltarea luptei revolutionare, ci procesul transformarii societatii chineze intr-o societate
semicoloniala, semifeudaliI, dezvoltarea contradictiilor, In aceasta perioada, fare statele impe-
rialiste si China.
0 aten%ie insemnata este acordata problemei periodizarii istoriei moderne a Chinei p In
cartea lui Jung Mang-ien, In care se studiaza istoria luptei revolutionare In epoca moderns
1 Lill ian-dzli", 1954, nr. 1.
2 lbidem, nr. 6.

www.dacoromanica.ro
 152 ISTORIOGRAFIE 4

li contemporanA1. Jung Man-ien, ea 0 Hu SAng, pune la baza impartirii epocii moderne mi§carea
revolutionary de mass.
In ianuarie 1956, la Universitatea populara din Peking a avut loc o discutie §tiintificA
la care a lost ridicata problema periodizArii istoriei moderne a Chinei2. Referatul istoricului Dai 1
a fost consacrat acestei teme. Fiind de acord cu pArerea lui. Hu Sang ca la baza periodi-
zArii trebule puss lupta de class, referentul a arAtat in acela0 timp ea, dupa parerea lui, notiunea
de lupta de clasA trebuie largita, incluzlnd si lupta nationalA a poporului ; Dai I a impArtit
istoria modernii In trei perioade :
1) 1840-1873.(de la Inceputul agresiunii strAine In China piny la terminarea rAzboiului
taranesc intern) ;
2) 1873-1901 (de la ocuparea de catre cotropitorii straini a teritoriilor vasale ale Chinei
pins la InAbuOrea rAscoalei I-ha-tuan) ;
3) 1901 -1919 (perioada revolutiei conduse de burghezie §i trecerea la revolutia burghezo-
democratica de tip nou).
Atentia principalA a participantilor la discutie a fost concentrate In jurul problemei cu
privire la criteriul periodizArii 0 al delimitarii concrete, cronologice, a fiecArei etape. In ceea
ce prive§te prima problema, majoritatea vorbitorilor au cazut de acord ca la baza periodizarii
istoriei moderne a Chinei trebule sA fie pusA lupta revolutionary a maselor, cu unele observatii
§i completAri. Cu privire la determinarea concrete, cronologica a diferitelor etape, participantii
nu au ajuns la o parere unitary, dar §i aici majoritatea a fost In principiu de acord cu nece-
sitatea de a se avea fn vedere cele trei situatii revolutionare arAtate in referat.
Deli in perioada actualA problema periodizArii istoriei moderne a Chinei nu este Inca pe
deplin rezolvatA, totu0 nu exists nici o IndoialA cA munca creatoare a istoricilor chinezi va
da rezultate pozitive.
Dintre lucrArile dedicate In Intregime istoriei moderne a Chinei, meritA sA fie relevatA
cartea lui Fan UAn -Ian, Istoria modernd a Chinets. Primul volum al acestei opere cuprinde
perioada de la 1840 pins la 1901. Cartea este soda pe baza cercetArii unor izvoare multiple,
In primul rind chinezeW. Marele merit al autorului constA in promovarea pe primul plan a activi-
tatii revolutionare creatoare a maselor, care este adevArata fortA motrice a istoriei. Opera lui
Fan UAn -lan este consideratA drept una dintre primele IncercAri reu0te de a trata de pe pozitii
marxist-leniniste dezvoltarea istorica a Chinei In epoca moderns.
0 atentie considerabilA se acorda istoriei moderne §i contemporane a Chinei In lucrarea
lui Hua Gang, Teze privind dezvoltarea istoricd a societalli4, in care autorul urmare§te dezvol-
tarea societatii chineze de la orinduirea comunei primitive pine la epoca coutemporand, plat
la revolutia democraticA de tip nou.
Dintre diferitele probleme ale istoriei moderne li contemporane, cercetate de istoricii
chinezi, douA ocupa locul principal : cercetarea istoriei revoltitiei populare chineze §i cercetarea
istoriei agresiunii puterilor strAine in China 0 Indeosebi a agresiunii Statelor Unite ale Americii.
In studierea istoriei revolutiei populare chineze, istoricii acordA o atentie deosebitii celor
trei rAzboaie civile revolutionare. De un mare ajutor In cercetarea primului TAzboi civil revo-

1 Jung Mang-ien, Studiu asupra istoriei luptelor revolutionare din China In ullimii o sutd
de ani, Peking, Ed. San-lian §u-dien, 1954.
2 Vezi Voprost istorii", 1956, nr. 8 ; Uang St-tt, Dai I, 0 disculte t i in I if ica la univer-
sitatea populard chinezd.
8 Fan UAn-lan, Istoria modernd a Chinei, ed. a IX-a, corectatA §i completatA, Peking,
1955.
4Hua Gang, Teze privind dezvoltarea istoricd a societalit, ed. corectatA, Peking, Ed. San-lian
,u-dien, 1951.

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIOGRAFIE 153

lutionar (1924-1927) shit cele doua culegeri de materiale i documente cu privire la istoria
miscarii muncitoresti si taranesti din aceasta perioadal.
Problema hegemoniei proletariatului In revolutia burghezo-dernocratica de tip nou din
China a avut de la Inceput o importantA primordiala. Cu toate ca aceasta revolutie a avut
un caracter burghezo-democratic, pentru succesul si victoria ei deplinA era necesar sA fie
condusA de proletariatul industrial chinez. Mao Tze-dung, vorbind despre rolul proletariatului
Chinez, a arfitat Inca In 1926 a In ciuda numArului restrins, tocmai el Intruchipeaza noile forte
de productie si este cea mai progresistil clasa din China contemporana, clasA care a devenit forte
conducatoare a misc.:Aril revolutionare"2.
In perioada primului razboi civil revolutionar, in fate Partidului Comunist Chinez s-a
pus cu toath ascutimea sarcina unirii strinse a proletariatului transform:Aril lui in forts condu-
catoare a miscarii revolutionare. Documentele 91 materialele cuprinse in culegerea consacrata
miscArii muncitorelti din aceasta perioada indica munca enormA depusA in aceasta privinta de
Partidul Comunist. Declaratiile 9i hotarlrile congreselor sindicale, publicate In culegere, arata
cresterea permanents a influentei politice si a autoritatii Partidului Comunist Chinez in orga-
nizatiile sindicale muncitorelti, releva munca IndirjitA a comunistilor pentru Intarirea organi-
zatiilor de masa ale clasei muncitoare, a sindicatelor, lupta insistenta pentru tntelegerea, de care
clasa muncitoare a rolului ei de conducator In revolutie. Multiple le date despre miscarea grevista
din rerioada 1924-1927 permit urrMrirea dezvoltarii conitiintei clasei n.uncitoare, indic:nd
cum, In desfasurarea generalA a evenimentelor revolutionare, muncitorii Incep sa treaca de la
greve cu caracter pur economic la o lupta generals politica cu caracter national, IndreptatA Impo-
triva asupririi imperialiste.
Lucrarea lui Liu Li-cai 11 Uang Tjang, intitulatA Miscarea muncitoreasca din China In
perioada anilor 1919 19273, este consacratA problemelor miscArii muncitoresti in perioada
primului rAzboi civil revolutionar. Autorii nu se limiteaza la perioada mentionata In titlu ;
in prima parte a cArtii se descrie pe scurt istoria miscarii muncitoresti, incepInd de la mijlocul
secolului al XIX-lea ti pins la 1919. In aceasta parte se vorbeste despre primele organizatit
muncitorelti care au aparut In deceniile 6 si 7 ale secolului treed, despre primele greve de
masa, despre numArul Intreprinderilor chineze M straine la siirsitul secolului al XIX-lea etc.
Miscarea muncitoreasca din perioada 1924-1927 este tratate de autori In legatura cu miscarea
targneascA si cu situatia generals revolutionarA din tail. 0 mare atentie se acorda de asemenea
problemei referitoare la conducerea miscarii muncitorelti de cAtre Partidul Comunist Chinez.
Multe probleme izolate ale miscarii muncitoresti, atit din perioada primului rAzboi civil
revolutionar eft si din anii premergatori sau urmAtori, shit tratate In diferite articole de revista4.
Dupe cum s-a mentionat mai sus, pe linga culegerea privind miscarea muncitoreasca,
a Yost publicata una despre istoria miscArii taranesti In perioada primului rAzboi civil revo-
lutionar din China. Aceasta culegere cuprinde hotarIrile congreselor si conferintelor taranesti,
brosurile referitoare la miscarea tarAneasca, editate In anii 1924-1927 de catre uniunile WA-

Miscarea muncitoreasca to perioada primului rdzboi civil revolufionar. Materiale privind

istoria contemporand a Chinei, Peking, Ed. JAn-min tju-ban-sI, 1954 ; Miscarea fordneasca to
perioada primului rdzboi civil revolutionar din China. Materiale privind istoria contemporand
a Chinei, Peking, Ed. Jan-min tju-ban-si, 1953.
2 Mao-Tze-dung, Opere alese, vol. I, Bucuresti, E.P.L.P., 1953, p. 24.
3 Liu Li-cal, Uang Tjang, Miscarea muncitoreasca din China In perioada anilor 1919 -1927,
Peking, Ed. Gung-jan tju-ban-st, 1953.
4 Liu Lung-ciau, Participarea proletariatului la evenimentele din 3 iunie (1919), in Si-
stie tjou-can", 1951, nr. 21 ; Ia.ig Sao-ing, Greva din 7 februarie la calea ferala Peking Hang-
cou (1923) in ,,Si- ,slue ", 1954, nr. 23; Iang Ming-nien, Lupta muncitorilor din $ang-hai In curs
de doi ant duper evenimentele din 12 aprilie 1927, In 5I-stle", 1954, nr. 34.

www.dacoromanica.ro
1.11 ISTORIOGRAFIE 6

.nesti si de catre sectia taraneasca a Guo-min-dang-ului, precum .i diferite articole cu privire

In aceeasi miscare.
Revolutia chineza a pus pe prim plan nu numai problema hegemoniei proletariatului,
afar at problema aliatilor acestuia in revolutie. Principalul eel mai sigur aliat at proletariatului
era taranimea. CKearea si Intarirea aliantei dintre clasa muncitoare si taranime a devenit astfel
una din cele mai importante sarcini pentru Partidul Comunist, tinindu -se seama In special de
faptul ca taranimea constituia majoritatea covirsitoare a populatiei tarsi. Problema agrara
se impunea ca o preocupare principals a revolutiei chineze, iar taranimea ca o forts de prim rang
a ell. Materialele publicate In culegerea amintita dovedesc In mod convingator succesul reali-
zarii politicii Partidului Comunist Chinez, Indreptata spre formarea si dezvoltarea legatu-
rilor strinse dintre clasa muncitoare si tardnime.
Din documentele sus amintite reiese ca uniunile taranesti2 s-au creat sub influenta
nemijlocita a miscarii proletare, iar primil for organizatori au fost muncitorii. In cursul
primului razboi civil revolutionar s-a dezvoltat pe o scars din ce in ce mai larga ajutorul
reciproc al muncitorilor si taranilor In lupta comuna de eliberare de sub jugul imperialistilor
si at mosierilor.
Totusi, cercetarea problemelor miscarii taranesti In epoca contemporana este In genere
-abia In prima ei faza3.
Se remarca In mod deosebit lucrarea lui Si Sou-ian si Lin Gan dedicata istoriei primului
razboi civil revolutionar din China4. Aceasta lucrare trateaza o serie de probleme importante.
0 buns parte din ea este consacrata miscarii de la 4 mai 19195, subliniindu-se rolul ei impor-
tant in pregatirea crearii Partidului Comunist Chinez (1921), a miscarii de la 30 mai" si
a Campaniei de nord. Una din principalele cauze ale miscarii de la 30 mai" o constituie
agravarea situatiei economice a Chinei, ca urmare a intensificarii agresiunii economice a
puterilor hnperialiste. In lucrare se trateaza, de asemenea, problema reorganizarii Guo-min-
41ang-uluf7, colaborarea comunistilor cu guo-min-clang -istii pi formarea frontului unic national
In acea perioada.

t Vezi Mao Tze-dung, O; ore alese, vol. 3, Bucuresti, E.P.L.P., 1955, p. 22-1.
2 Uniunile taranesti, uniunile saracilor stilt organizatii revolutionare de masa ale %aril-
nimii, care au luptat Impotriva dominatiei economice gi politice a mosierilor la sate.
3 Djung I-mou, Cei fapte ani de lupla ai fezranitor din Hai-lu-sin (1921-1928). Mate-
riale privind istoria contemporand, 1955, nr. 1 ; Biograf iile eroilor revolulionari din Hunan,
Cian.a, 1953 ; Treizeci de ani de lupta a eroilor poporului din Hunan sub conducerea P. C.
Chinez, Ciansa, 1954.
4 Si Sou-ion, Lin-Gan, Scurld istorie a primului razboi civil revolutionar, Sang-hal,
Ed. Sin ci-,qt, 1955.
5 La 4 mai 1919 a avut loc la Peking o demonstratie antiimperialista a studentilor, care
constituie Inceputul unei puternice miscari de masa, antiimperialista si antifeudala, indrep-
tata In primul rind Impotriva imperialismului japonez gi Impotriva guvernului feudalo-milita-
rist at tarsi. In miscarea de la 4 mai" un rol important a inceput sa aiba proletariatul chinez,
care a actionat, In acea perioada, ca o forts politica de sine statatoare. Tovarasul Mao Tze-dung
caracterizeaza miscarea de la 4 mai" ca inceputul transformarii revolutiei burghezo-democra-
tice de tip vechi intr-o revolutie burghezo-democratica de tip nou, care se desfasoara sub condu-
cerea proletariatului gi constituie o parte a revolutiei proletare mondiale. Vezi Mao Tze-dung,
Opere alese, vol. III, p. 7 si urm. (Miscarea de la 4 mai) $i p. 198 si urm. (Despre noua demo-
cratie).
6 Miscarea de la 30 mai" manifestari de masa ale oamenilor muncii din China impo-
triva imperialistilor. Ele au fost cauzate de Impuscarea de catre politia engleza din concesiunea
internationals" de la Sang-hat a manifestantilor ce participau la demonstratia muncitorilor si
studentilor.
7 Guo-min-dang partidul contrarevoluttonar at burgheziei compradore si al marilor
nmo Teri. Acest partid a fost creat In anul 1912, in prima perioada a activitatii sale, sub condu-

www.dacoromanica.ro
7 ISTOR lOGRAFIE 155

In legaturd cu problemele referitoare la perioada celui de-al doilea razboi civil revo-
lutionar (1927-1936), ne atrage atentia lucrarea lui Djan Bo-da, Despre rdzboiul civil de zece
°nil. In aceasta lucrare se analizeazd conditiile objective si subjective care au permis aparitia,
consolidarea si dezvoltarea puterii muncitoresti-taranesti pe teritoriul eliberat, In timpul celui
de-al doilea razboi civil revolutionar. Djan Bo-da Incepe cu analiza situatiei social-economice
are s-a treat In China dupa Infringerea revolutiei In anul 1927, jar mai departe, pe baza unui
bogat material faptic, demasca caracterul comprador-mosieresc, antipopular al regimului guo-
min-dang-ist, care prin continutul sau nu era decit o dictaturd military a capitalului biro-
cratic si a marilor mosieri. Analizind miscarea revolutionary dupa anul 1927, Djan Bo-da
dovedeste ca In elude loviturii date revolutiei prin tradarea lui Clang Cai-sl si instaurarea,
puterii reactionare guo-min-dang-iste, activitatea revolutionary a maselor populare nu a putut
sfi ramInd mult timp In stare de lIncezeala. Un nou ay/lit revolutionar era inevitabil, deoa-
rece sarcinile fundamentale ale revolutiei nu fuseserd rezolvate In perioada pritnului razboi
civil revolutionar, jar In urma instaurdrii puterii guo-min-dang-iste, contradictiile sociale s-au
adincit si mai mult. Autorul aratd, de asemenea, ca nu numai clasa muncitoare si taranlmea au
lost nemultumite de situatia existents, dar si burghezia nationale, care nu a primit de la guo-
min-dang-isti nici un fel de privilegii sau avantaje in domeniul "economic si politic, si s-a
gasit In situatia de a fi nevoitd sä se apropie de masele muncitoare luptatoare. 0 atentie deose-
bitd acordd Djan Bo-da activitatii Partidului Comunist Chinez In legatura cu elaborarea liniei
tactice In perioada celui de-al doilea razboi civil revolutionar si luptei comunistilor Impotriva
teoriilor" reactionare ale lui Djan Dula si ale adeptilor lui, care au considerat instaurarea
regimului guo-min-dang-ist ca o victorie a burgheziei si ca un mijloc de stabilire a rInduie-
lilor capitaliste In tarn, negind prin aceasta necesitatea revolutiei burghezo-democratice In China.
AnalizInd problema existentei prelungite a puterii rosii In regiunile eliberate de sub jugul domi-
natiei guo-min-dang-istilor, autorul, bazlndu-se pe tezele teoretice expuse de Mao Tze-dung,
se opreste la cercetarea a trei momente : revolutia tdraneascd agrara, lupta Inarmatil a maselor
populare si formarea bazelor revolutionare de sprijin la sate.
Uang Bo-ian Iti dedica studiul sari, Bazele revolutionare la sale in perioada celui de-al
doilea razboi civil revolulionar2, cercetarii a cloud probleme importante activitatea Partidului
Comunist Chinez cu privire la crearea armatei revolutionare muncitoresti-tdranesti si organi-
zarea bazelor revolutionare de sprijin la sate. Autorul vorbeste nu numai despre armata revo-
lutionaral dar si despre munca Partidului Comunist In rindurile armatei guo-min-dang-iste,
ceea ce a dus la insurectiile soldatilor Impotriva conducerii guo-min-dang-iste si la unirea rascu-
latilor cu partizanii.
Urmarind Indeplinirea sarcinii de largire si de Intarire a aliantei dintre clasa munci-
toare si tdrdnime, In timpul celui de-al doilea razboi civil revolutionar, Partidul Comunist Chinez
nu s-a limitat numai la apararea Inarmata a tdranilor Impotriva asupririi regimului, dar a tradus
in viatil diferite reforme democratice cu caracter economic si politic pe teritoriul care s-a gasit

cerea lui Sun Yat-sen, reprezentlnd organizatia nationals-burghezd care lupta pentru instau-
rarea unei republici parlamentare In China. In anii 1923-1924, Sun Yat-sen, sub influenta Marii
Revolutii Socialiste din Octombrie, a reorganizat Guo-min-dang-ul, In care au intrat si comu-
nistii. Dupe reorganizare, Guo-min-dang-ul exprima interesele proletariatului, ale tardnimii,
micii burghezii orasenesti si ale burgheziei nationale. Comunistii au iesit din Guo-min-dang
in anul 1927, dupa tradarea burgheziei nationale. De atunci Guo-min-dang-ul s-a transformat
In instrumentul principal al luptei Impotriva revolutiei, In agentura deschisa a imperialismului
strain.
Djan Bo-da, Despre rdzboiul civil de zece ani, Peking, Ed. Jdn-min tju-ban-si, 1953.
2 Uang Bo-ian, Bazele revolutionare la sate in perioada celui de-al doilea razboi civil
revolutionar, Sang-hal, 1955.

www.dacoromanica.ro
156 IBTORIOGRAFTE 8

sub puterea revolutionarilor. Uang Bo-ian acordA atentie gi acestei probleme a constructiei
democratice.
Articolul lui HA Clung-jAn, Constituirea organelor locale ale puterii pe teritoriul bazci
revoltilionare to perioada celui de-al doilea rdzboi civil revolufionarl, este dedicat organizArli
puterii revolutionare democratice. Autorul se ocupA de alegerile generale ale organelor locale
ale puterii realizate dupA formarea guvernului central democratic muncitoresc-taranesc (noiern-
brie 1931). El aratA, de asemenea, ca datoritA sistemului democratic al alegerilor gi organizarii
statului, organele not ale puterii au devenit adevArati reprezentanti ai vointei poporului gi aparA-
torii intereselor lui.
Aceluiasi autor ii apartine si articolul Untunile sdracilor In perioada celui de-al doilea rdzboi
civil revolufionar2, in care se examineazA detaliat stfucturd gi activitatea acestor uniuni. HA-
Clung-jan relevA marele rol pe care 1-au jucat in revolutia agrarA uniunile saracimil conduse de
Partidul Comunist gi aratA cA In acea perioada tocmai aceste organizatii au fost sprijinul cel
mai sigur al puterii muncitoresti-taranesti.
Mau Tju-huang Igi consacrA articolul armatei revolutionare muncitoresti-tarAnesti din
China3. Concomitent cu descrierea operatiilor militare, autorul acordA o atentie deosebitA luptei
comunistilor chinezi In frunte cu tovarasul Mao Tze-dung Impotriva deviatorilor de stinga"
si de dreapta". TotodatA se subliniazA cA In realizarea cu succes a Campaniel de nord-vest si
crearea principalei haze a Zonei de granita San-si Gan-su, un factor hotarItor a fost consfatuirea
de la Tzuni (ianuarie 1935), la care a fost combAtutA devierea de stInga" gi create conducerea
nouA de partid In frunte cu tovarasul Mao Tze-dung.
Activitatea armatei revolutionare chineze In perioada celui de-al doilea razboi civil
revolutionar, dezvoltarea gi intarirea ei sub conducerea Partidului Comunist sint examinate
de Jung Mang-len In articolul ski Armata Roqie din China In perioada celui de-al doilea
razboi civil revolufionar4.
Munca istoricilor privind cercetarea celui de-al treilea razboi civil revolutionar (1945-1949)
este usurata datoritA publicArii culegerii de materiale consecrate acestei perioade6. Culegerea
confine mai ales materiale referitoare la desfasurarea actiunilor militare. Din' aceste materiale
reiese cA al treilea razboi civil revolutionar a fost dezlantuit de clica lui Ciang Cal-5I instigata
si sustinuta de cAtre imperialismul american. Yn Trecerea to revista de cdtre marele slat major
a Armatei populare de eliberare chinezd, Rezultatele a trei ani de rdzboi popular de eliberare din
China, se dA analiza cauzelor victories asupra ciang-cai-st-stilor si se scot In evidenta trei factori
care au avut un rol principal In asigurarea acestei victorii : caracterul popular, drept, revolu-
tionar al rAzboiului ; justetea conducerii strategice a Partidului Comunist Chinez ; unitatea gi
coeziunea soldatilor gi comandantilor Armatei populare de eliberare, iscusinta for militarA gi
eroismul In lupta Impotriva dusmanilor.
Un cerc larg de probleme cu privire la perioada celui de-al treilea razboi civil revolu-
tionar atacA Iang Bing-an In lucrarea sa Razboiul de eliberare .al poporului chinez6. Autorul
descrie cum s-au IntArit regiunile eliberate, cum au fost traduse In viatA diferite revendicAri
democratice in aceste regiuni, arAtind gi lupta Partidului Comunist pentru IntArirea gi lArgirea
frontului unic democrat-popular. 0 atentie InsemnatA se acordA luptei patriotice a maselor popu-
lare de pe teritoriul care se gAsea sub controlul guo-min-dang-istilor.
1,,SI-sile", 1953, nr. 7.
2SI-stle tjou-can, 1951, nr. 29.
3 Li-s1 ian-dra, 1954, nr. 2.
4St-stle tjou-can, 1951, nr. 29.
5 Trecerea In revistd a celui de-al treilea rdzboi civil revolutionar. Materiale privind istoricr
contemporand a Chinei, Peking, Ed. JAn-min tju-ban-st, 1954.
° lang Bing-an, Rdzboiul de eliberare al poporului chinez, Sang-hal, Ed. Sin ell!, 1951_

www.dacoromanica.ro
9 ISTORIOGRAFIE 157

Istoria celui de-al trellea rdzboi civil revolutionar se studiaza pe larg si In cartea lui Liau
G;4-lung, Istoria rdzboiului popular de eliberare din China'. In aceastit lucrare autorul, pe
lInga descrierea pe larg a desfasurarii razboiului civil, acorda atentie si caracterizarii situatiei
interne si externe a Chine'. Liau Gai-lung subliniaza faptul ca clica clang-cal-sista a Indraznit
sa dezlantuiasa acest razboi civil avind sprijinul direct al Statelor Unite ale Americii, cointe-
resate in mentinerea regimului clang-cai-s4 -st ; acestei pozitii ostile a S. U. A. fata de poporul
chinez, autorul ti opune atitudinea prieteneasca a Uniunii Sovietice. Istoria acestui razboi civil
este impartita de autor In dour( etape : 1) iulie 1946 iunie 1947, etapa defensivei strategice
a Armatei populare de eliberare si a ofensivei strategice a guo-min-dang-istilor ; 2) iunie 1947
octombrie 1949, etapa ofensivei strategice a Armatei populare de eliberare si a defensive;
strategice a guo-min-dang-istilor. Autorul acordii o atentie deosebita politicii economice a Parti-
dului Comunist in regiunile eliberate. Examineaza, de asemenea, problema colaborarii prole-
tariatului si a taranimii cu burghezia nationals In lupta dusa Impotriva imperialismului strain
si a reactiunii feudale chineze.
Mai muite lucrari ale istoricilor chinezi sint consacrate studied( revolutiei chineze
burghezo-democratice de tip nou. to aceasta privinta un interes deosebit 41 prezinta studiul lui
Hu Hua, Istoria revolutiei burghezo-democratice de tip nou din China". Aceasta lucrare, publicata
pentru prima oars in anul 1951, s-a bucurat de o large raspindire, tiparindu-se In decurs de trei
ani In unsprezece editii. Autorul cerceteaza perioada de la ,,miscarea de la 4 mai" ;Ana la termi-
narea razbolului popular de eliberare Impotriva ocupaiitilor japonezi (august-septembrie 1945).
AratInd influenta Mara Revolutil Socialiste din Octombrie asupra miscArii revolutionare din
China, influenta care a contribuit la avintul miscarli antiimperialiste st antifeudale de la 4 mai,
Hu Hua arata ca in acel timp ideile socialismului stiintific au avut o raspindire relativ large In
rindurile intelectualitatii revolutionare chineze, ca tocmal In acea perioada a revolutiei incepe
sa se Infiiptulasca unirea socialismului stiintific cu miscarea muncitoreasca, far clasa muncitoare
incepe sa actioneze ca forts politica de sine statatoare. 0 parte a studiului este dedicat crearii
Partidului Comunist Chinez (1921) si primului razboi civil reactionar. Autorul cerceteazii
revolutia burghezo-democraticA de tip nou pe etape, analizind detaliat sarcinile revolutiei In
fiecare etapa, fortele motrice, rezultatele ei, rolul conducator al Partidului Comunist Chinez,
care traseaza linia strategics juste, corespunditoare particularitatilor flee:1rd etape a revolutiei.
0 anti contributie la Istoria revolutiei burghezo-democratice de tip nou din China este
si lucrarea lui A Ha-sting, Istoria revolutiei chineze In epoca contemporand", In care autorul, exami-
nind toate etapele revolutiei, analizeaza colaborarea comunistilor cu guo-min-dang-istii la Ince-
putul revolutiei si tradarea lui Clang Cai-sI, importanta problemei agrare In revolutia chineza,
munca Partidului Comunist Chinez pentru crearea si intarirea bazelor revolutionare la sate In
perioada celui de-al dollea razboi civil revolutionar, si alte probleme. Vorbind despre victoria
obtinuta in cel de-al treilea razboi civil revolutionar, A Ha-sang indica trei factori principali,
care, dupe parerea lui, an contribuit la terminarea victorloasa a razbolului ; reforma agrara Infap-
tuita pe teritoriile eliberate ; conducerea juste a Partidului Comunist Chinez si sprijinul pe
care 1-a dat U. R. S. S. fortelor progresiste democratice din China.
In legatura cu problema periodizarii revolutiei din China, Uang Hai-de publics articolul
Cu privire la etapele revoluf lei din China'. Aratind ea miscarea revolutionare din China in epoca
1 Liau Gal-lung, Istoria rdzboiului popular de eliberare din China, Scurtd schibl, sang
ha ;, 1951.
2 Hu Hua, Istoria revoluftei burghezo-democratice de tip nou dirt China, ed. a XI-a, corec-
tali, Peking, Ed. Jan-Inin tju-ban-si, 1953.
3 A HA-sling, Istoria revolutiei chineze In epoca cotemporand, Peking, Ed. Djung-guo
ting-nien tju-ban-si, 1954.
4 51-siie", 1954, nr. 1.

www.dacoromanica.ro
158 1STORIOGRAFIE 10

contemporana se Imparte In douA etape etapa revolutiei burghezo-democratice de tip nou

at etapa revolutiei socialiste autorul subliniaza ca dupa miscarea de la 4 mai" revolutia
democratica din China capAta un caracter nou, ea devine revolutie burghezo-democraticii
de tip nou, condusa de clasa muncitoare, cu posibilitAti de a crea premisele pentru dezvol-
tarea socialismului. Proclamarea R. P. Chineze se poate considera, hi fond, ca lncheierea
etapei revolutiei burghezo-democratice de tip nou t Inceputul revolutiei socialiste. Aceste doud
etape nu se pot delimita In mod precis, Intrucit datorita particularitatilor specifice din China,
sarcinile revolutiei democratice si ale revolutiei socialiste se Imbina. Trebuie sA avem In vedere
ca dupA victoria revolutiei burghezo-democratice de tip nou se creeaza o societate In care sint
prezente atit elemente capitaliste, cit ii cele socialiste, care ocupa un lac conducAtor. Nu trebuie
sa uitam, de asemenea, ca victoria revolutiei burghezo-democratice de tip nou duce nu la instau-
tarea dictaturii burgheziei,ci la dictatura cltorva clase revolutionare In frunte cu clasa munci-
toare, gi astfel sarcina construirii socialismului In China se va rezolva nu prin rasturnarea
puterii politice existente, ci prin dezvoltarea treptata a sectorului socialist, transformarea trep-
ratti socialistA a sectoarelor nesocialiste sub conducerea dictaturii de democra(ie popularA si cu
sprijinul direct de jos al maselor largi populare. Tendinta hotArita a dezvoltarii economice In
conditiile democratiei not este creiterea necontenita a elementelor socialiste si limitarea si trans-
forrharea elementelor capitaliste. Aceasta tendinta este determinatA de superioritatea si rolul
conducator al elementelor socialiste, cum si de ajutorul acordat de Intregul lagSr socialist In
frunte cu Uniunea Sovietica.
in articolul lui Su Uan, Cu privire la problema transformiirii revolulieil, In care autorul
acorda atentie studierii problemei hegemoniei proletariatului In revolutia burghezo-
democratica de tip nou i analizarii perioadei de trecere de la capitalism la socialism, este
atacatA st problema periodizarii revolutiei.
Si istoricul Jung Mang-len se ocupA de problema periodizarii revolutiei din China In
lucrarea sa Studiu asupra luptei revolutionare dirt China In ultimii o said de ani. Autorul
Imparte miscarea revolutionarA din China pina la proclamarea R. P. Chineze In doua nlaci etape :
1) de Ia primul rAzboi al opiului (1840), pine la miscarea de la 4 mai" (1919) etapa revo-
lapel burghezo-democratice de tip vechi ; 2) dupA miscarea de la 4 mai" incepe etapa revo-
lutiei burghezo-democratice de tip nou. Prima etapa, la rindul sail, este Impartita de autor In
douA faze : de la primul razboi at opiului pIna la rascoala antiimperialista I-hA-tuan (1900),
laza a carei particularitate caracteristica este, dupti parerea autorului, lupta revolutionara spon-
tana a taranilor si Inceputul miscArii pentru reforme ; a doua faza, de la rAscoala I-ha-tuan
pina la miscarea de la 4 mai" ; particularitatea specifics a acestei faze a constat In aceea ca
in fruntea miscarii revolutionare s-a aflat burghezia nationalA, In timp.ce In fruntea revolutiei
burghezo-democratice de tip nou se afla proletariatul chinez. Autorul arata, de asemenea, eft
Ia o anumita etapa a dezvoltArii sale, revolutia burghezo-democrats de tip nou se transforms
Intr-o revolutie socialistA yi ca crearea R. P. Chineze se poate considera ca Inceputul trecerii
treptate spre socialism.
Perioada razboiului national de eliberare Impotriva ocupantilor japonezi este atacata
mai ales in articole de revista ai caror autori cerceteaza diferite probleme cum ar fi desfasu-
rarea actiunilor militare, miscarea de partizani, activitatea Partidului Comunist Chinez privind
conducerea rezistentei populace si altele2.

1 Si-stie", 1954, nr. 12.

2 Liu Gui-u, Cum a condus Parlidul Comunist Chinez rdzboiul antijaponez din nord-
est, In. 51-sfle djou-can", 1951, nr. 28 ; Cian Vei-in, Ajutorul Uniunii Sovietice acordat Chinei
In prima perioadd a rdzboiului antijapoRez, In ,,S1 -sue djou-can", 1952, nr. 59; Liu Lung-an,
Cu privire la istoria miscdrii de partizani din nord-estul Chinei to emit 1931-1945, vezi

www.dacoromanica.ro
 11 ISTORIOGRAFIE 159'

Acestea sint citeva din principalele probleme ale revolutiei din China tratate de care
istoricii chinezi. BineInteles ca lucrarile si articolele sus-mentionate nu epuizeaza toatd litera-
tura In acest domeniu.

Dupa cum s-a mentionat mai sus, istoricii chinezi sint preocupati de studierea proble-
melor agresiunii straine in China, In primul rind ale agresiunii imperialismului american_
Mai intii trebuie sa mentionam aici opera capitals a lui Ting Ju-dzi, Istoria agresiunii ameri-
cane in China', din care primele doua volume au si aparut. Volumul I trateaza in mod deta-
liat prima etapa a agresiunii americane In China (1784-1864). Un interes deosebit prezinta
studierea agresiunii americane In perioada premergatoare razboaielor opiului. In istoriografia
chineza aceasta perioada este putin analizata, deoarece majoritatea istoricilor care se ocupa
de problemele agresiunii straine considers ca agresiunea americana a fnceput o data cu
razboaiele opiului. Ting Ju-dzi dovedeste ca de la Inceputul existentei lor, S. U. A. s-au stra-
duit sA subjuge China, jefuind poporul chinez prin comertul neechivalent, si arata ca acumu-
larea primitivA a capitalului In S. U. A. se realiza In masura InsemnatA si pe socoteala exploa-
tarii crunte a poporului chinez. Autorul subliniazd ca reac%iunea feudal:A chineza, in frunte
cu guvernul dinastiei manciuriene Ting, a jucat un rol negativ in actiunea de subjugare a I aril.
Dar In acelasi timp a aparut si miscarea patriotica antiimperialista a poporului chinez, care nu
se ImpAca cu asuprirea agresorilor straini. Al doilea volum cuprinde perioada anilor 1861-1899.
Alci autorul continua caracterizarea detaliata a intAririi uniunii reactionare dintre condu-
catorii feudali ai Chinei, care trAdau interesele tariff, si burghezia americana, si analizeaza poli-
tica S. U. A. in China, care urmareau organizarea expansiunii comune a statelor capitalists
straine In aceasta tart. S. U. A. s-au straduit sa foloseasca alte state pentru slabirea generala
. a Chinei, pentru ca dupd aceea, bazlndu -se pe dezvoltarea rapids a industriei lor; sa Inlature
pe toti concurentii din economia tarii. Tocmai acest stop a urmarit doctrina portilor deschise"
si a posibilitatilor egale" proclamata de americani, pe care o analizeaza pe larg Ting Ju-
dzi in lucrarea sa.
Un bogat material relativ la istoria agresiunii americane In China confine culegerea
de articole consacrate cercetarii unor aspecte ale acestei probleme, culegere editata In anul
19512. Materialele din culegere trateaza perioada de la primul rAzboi al opiului pint in perioada
actuala si demasca caracterul cotropitor al politicii americane In China, al.:Rind si metodele cu
ajutorul carora agresorii americani se straduiau sa transforme China intr-un stat dependent de el-
Sail TY isi consacra lucrarea, intitulata Agresiunea, pentru opiu a S. U. A. In China
to secolul al XIX-leas, comertului american de jaf cu opiu. Autorul foloseste mai ales izvoa-
rele americane si engleze referitoare la aceasta problems, si demonstreaza participarea directs
a membrilor guvernului din S. 15: A. §i a diplomatilor straini la acest comer';. criminal.

Voprosl istorii", 1954, nr. 8 ; Li Dzi-dzian, Ac(iunile armatei unite anlijaponeze in Ciang-dzi-
cou (Calgan) in anul 1933, In Si- site ", 1953, nr. 6; Armata populard de eliberare din China
In perioada luplei impotriva ocupan(ilor japonezi, Peking, Ed. Jan-min tju-ban-si, 1953 ; Amin-
tiri despre reoolufia burghezo-dernocratica de tip nou din China, culegere de articole sub redactia
lui Liu Tjang, Sang-hal, Ed. Sin-jan su-dien, 1951 ; Documente privind evenimentele de la 4 mai
1919 ; Ed. 5in-hua su-dien, 1950 ; Fan Bai- tjuan, Miscctrea jardneascd In prima perioadci a
crearii Partidului Comunist Chine; in Si-sue djou-can", 1952, nr. 65, s. a.
1 Ting Ju-dzi, Istoria agresiunii americane In China, vol. I, Peking, Ed. San-lian su-
dien, 1953 ; vol. II, Peking, Ed. San-lian su-dien, 1956.
2 Materiale privind istoria agresiunii americane in China, Culegere de articole, Peking,
Ed. Jan-min tju-ban-si, 1951.
3 Sail TI, Agresiunea pentru opiu a S. U. A. In China In secolul al XI X-lea, Peking,.
Ed. San-Han su-dien, 1952.

www.dacoromanica.ro
 160 ISTORIOGRAFIE 12

In articolul s5u Incercarile imperialistilor americani de a anexa porlul San-du-au (San-

4a-uan) si asa-munitele Imprumuturi pentru f iota militara"1, Sun -t7 -tang arata cum In curs
de 23 ani (1899 - 1922), S. U. A. s-au straduit sa anexeze acest port, cu scopul de a-1 trans-
forma Intr -un cap de pod pentru desfasurarea expansiunii pe scars larga In China. Tot aici
autorul caracterizeazii aparitia si adincirea contradictiilor imperialiste japonezo-americane, deoa-
rece tendinta Japoniei de a juca un rol conducator si independent In subjugarea Chinei contra-
venea intereselor imperialistilor americani. Sun-ti-tang arata ca tocmai rezistenta Japoniei,
care nu dorea consolidarea pozitiilor S. U. A. In China, a constituit un obstacol serios In anexarea
portului San-du-au de catre americani.
Multe lucriiri se ocupd cu analiza agresiunii americane impotriva insulei Tai-uan,
problems sl In prezent actuala pentru R. P. Chineza.. Dzai Mei-biau, In articolul Rdzboiul din
1867 al poporului gau-san de pe insula Tai-uan Impolriva agresiunii americane, pentru apa-
:area patriet2, arata cA de multi vreme aceasta insuld a atras atentia imperialistilor americani.
Cu peste 20 de ani Inainte de ocuparea insulei de catre Japonia, S. U. A. s-au straduit s-o
transforme Intr-o posesiune a for si numai rezistenta eroica a populatiei locale a Impiedicat
realizarea acestui plan. In lucrarea lui Li Ci-fu, Istoria luptei revolufionare a populatiei insulei
Tai-uan3, se descrie lupta multiseculara a populatiei de pe insula Tai-uan impotriva agreso-
rilor strain' In perioada dintre 1661 si 1945. Folosind numeroase izvoare, autorul grata ca
insula Tai-uan a constituit din vremuri stravechi o parte a teritoriului Chinei, avind In decurs
de secole strtnse legaturi economice si politica cu aceasta.
Majoritatea autorilor se ocupa, de preferinta, cu problemele agresiunii S. U. A. Impo-
triva insulei Tai-uan In perioada actuala. Tjan Liu-fan, In lucrarea sa Agresiunea S. U. A.
In Tai-uan4, examineaza pe larg politica tradatoare a ciang-cailf-stilor, care a dus la trans-
formarea Tai-uan-ului Intr-o colonie si o baza militard a imperialismului american In Orient.
Vorbind despre lozinca politica a S. U. A. : sa lovesti pe chinezi cu mina chinezilor", autorul
cleivaluie continutul cotropitor al acestei lozinci, care are ca stop subjugarea Intregii Chine
cu ajutorul clicii ciang-cai-si-ste. Ca si Dzai Mei -biau, Tjan Liu-fan arata ca ocuparea actuala
a Tai-uan-ului nu are un caracter IntImplator, s1 ca planurile agresive cu privire la aceasta
insula au lost concepute cu o mita de ani In urma.
Politica coloniala a S. U. A. in Tai-uan face obiectul lucrarilor lui Lin Tiu, Tai- uan -ul
de azi §i Eliberarea Tai-uan-ului, dalorie sf luta a poporului chinez5.
Istoria Tai-uan-ului, ca parte inseparabila a istoriei Chinei, istoria ocuparii lui de catre
agresorii japonezi, iar mai tlrziu de catre americani, istoria luptei antiimperialiste a poporului
chinez pentru eliberarea insulei toate aceste probleme atrag tot mai mult atentia istoricilor
chinez14.
Articolul lui Sang Ting-su, Reformele dirt anul 1898 si Japonia7, este consacrat planu-
rilor agresive ale tinarului imperialism japonez MO de China. Autorul arata cum Japonia,
cautind sa foloseasca in interesele sale divergentele existente In cercurlle conducdtoare ale
1 Li-11 ian-dzu", 1954, nr. 2.
I St-siie tjou-can", 1951, nr. 8.
3 Li Ci-fu, Istoria luptei revolufionare a populatiei insulei Tai-uan, Canton, 1955.
4 Tjan Liu-fan, Agresiunea S. U. A. in Tai-uan, Peking, Ed. SI-djie cliff, 1954.
5 Lin Tiu, Tai-uan-ul de azi, Peking, Ed. Ian-min tju-ban-s', 1954 ; idem, Eliberarea
Tai-uan-ului, dalorie sf Mid a poporului chinez, Peking, Ed. Ian-min tju-ban-st, 1954.
6 Ciu Ci, Cele mai importante materiale privind istoria Tai-uan-ului, In SI-sae," 1954,
nr. 44 ; Ciang U, Scurtil istorie a agresiunii americane In Tai-uan in perioada de la millocul
secolului al XI X-lea pind la stlrsitul acestui secol, In 51-sae tjou-can". 1951, nr. 28; Lan Sin-
Miscarea impotriva smulgerii Tai-uan-ului to timpul tnchelerii tratatului de la Simono
-secki, In SI-sae tjou-can", 1951, nr. 54 s. a.
9 Lilt ian-dzu", 1954, nr. 6.

www.dacoromanica.ro
13 ISTORIOGRAFIE 161

Chinei nitre thulrul imparat, adept al reformelor, $i clica imparatesei vaduve TI-51, care servea
intereselor imperialistilor occidentali, a Incercat sa-si asigure pozitiile dominante in viata
economics si politica a Chinei. Agresiunea japoneza In epoca contemporana (ocuparea Man-
ciuriei) este analizata In articolul lui San Dzl-min, Imperialismul american provocalor al
evenimentelor de la 18 septembrie 19311.
In ceea ce priveste infiltrarea imperialistilor englezi In China, ate'h%ia principald a isto-
ricilor este lndreptata spre studierea razboaielor opiului2, care an Insemnat Inceputul trans-
formarii Chinei Intr-o Cara semicoloniala si semifeudalA. Istoricul razboaielor opiului, Insemna-
tatea for pentru dezvoltarea social economics a tarii slnt studiate Intr-o serie de lucrAri3.
De un mare ajutor pentru cercetatorii care se ocupa cu studiul acestei probleme este culegerea
de materiale cu privire la razboaiele opiului4. Bogatul material faptic pe care-1 contine culegerea
demonstreazd clay politica expansionistd a Angliei si a S. U. A., care s-au straduit prin toate
mijloacele sa subjuge economia tarli, sa-i frtneze dezvoltarea de sine statatoare, transformtnd -o
intr-o anexa agrara si intr-o sursa de materii prime. 0 mare valoare reprezinta materialele care
dovedesc existenta miscarii patriotice populate pentru interzicerea opiului, deoarece Ora In
prezent, din cauza insuficien%ei izvoarelor, a fost prea putin studiata miscarea maselor largi
populare Indreptata Impotriva inrobitorilor straini §i a cercurilor conducAtoare din China.
Problema agresiunii engleze In Tibet face obiectul lucrarii lui Liu-Guan-i, Scurta istorie
a agresiunii imperialiste In Tibet5. Autorul analizeaza In amanuntime IncercArile englezilor, Inca
de la sfIrsitul secolului al XVIII-lea, de a ocupa aceastA regiune. 0 atentie deosebita acorda
evenimentelor din ultima perioada, chid imperialismul anglo-american, sub pretextul de a conferi
Tibetului independenta", s-a strAduit sA-1 smulgd de la China si sa-1 transforme Intr-un cap
de pod Impotriva R. P. Chineze !i a miscarii nationale de eli berare din Asia.
Intr-o serie de lucrari se studiaza infiltrarea capitalului strain In economia Orli. Jung
Mang-ien, In articolul Schimbarile social-economice In cei 50 de ant care au urmat razboaielor
opiului", face caracterizarea social - economics a Chinei In perioada care a urmat dupd inche-
ierea primelor tratate inegale, de aservire cu statele straine, tratate care deschideau drumul
patrunderii capitalului strain. Tocmai In aceasta perioada s-a treat alianta reactionary Intre
imperialismul strain si reactiunea feudala chineza, care a frinat artificial formarea industriei
nationale, in special a industriei grele.
In articolul lui Sun 0-tang, Intreprinderile industriale ale capitalului strain In China plat
la razbotul japonezo-chinez din 18957, se examineaza rolul detinut de capitalul strain In economia
chineza 'Ana In epoca imperialismului. Pe baza unui bogat material fap tic luat din surse chineze
si straine, autorul arata cum in aceastA perioada capitalistii straini au pregatit conditiile pentru
o expansiune mai larga In perioada stadiului imperialist al capitalismului. Autorul analizeaza,
de asemenea, cresterea burgheziei compradore din China, care a servit interesele capitalului strain.

1 51-slie tjou-can", 1952, nr. 61. .

2 Razboaiele agresive din anii 1839-1842, 1856-1858, 1860, duse de care Anglia,
Impotriva Chinei, au primit denumirea de razboaie ale opiului" din cauza ca pretextul formal
pentru dezlantuirea for a fost pretentia Angliei la libertatea comertului cu opiu pe teritoriul
imperiului chinez.
3 Bau TjAng -gu, Itizboaiele opiului, Sang-hal, 1955 ; Vei Dzian-u, Al doilea razboi at
opiului, Sang-hal, 1955 s. a.
4 Razboaiele opiului. Materialele privind istoria moderns a Chinei, volumul IVI,
Sang -has, 1954.
5 Liu Guan-i, Scurtd istorie a agresiunii imperialiste in Tibet, Peking, Ed. St -djie
ci-ii, 1951.
6 St-sue tjou-can", 1951, nr. 4.
7 Li-0 ian-dzli," 1954, nr. 5.
11 23 24

www.dacoromanica.ro
162 ISTORIOGRAFIE 14

Aceluiasi autor 11 apartine un alt articol, In care se cerceteaza istoria bancilor straine In China
pins la rdzboiul japonezo-chinez (1894-1895)1. Autorul arata ca handle straine au Post unul
din cele mai importante mijloace cu ajutorul carora statele straine au Infaptuit subordonarea
econornica $i politica a Chinei.
Articolul MI Hu Hu-lei, Industria de razboi to perioada dinaintea rdzboiului japonezo-chinez-
din anii 1894 -1895, este consacrat dezvoltarii Industries de razboi a Chinei In a doua juma-
tate a secolului al XIX-lean. Autorul arata Ca drept urmare a infiltrarii capitalului strain, indus-
tria de razboi din China a capatat un caracter semicolonial. De la productia de arme, chinezii
au trecut la productia munitiilor, cumparInd arme straine. Acest lucru a contribuit la accen
tuarea dependentei Chinei $i la slabirea puterii ei militare.
Dezvoltarea burgheziei compradore si a diferitelor did militariste slut tratate In arti-
colul lui Sau Suan-tjang, Legatura agresorilor straini cu jorfele compradoro-militaristo-birocratice-
in decursul celor 50 de ani premergdtori revoluliei din tutu( 19118.
Pentru istoricii care se ocupa cu problema miscarii antiimperialiste este de un real ajutor
culegerea de materiale privind rascoala I-há-tuan (1900-1901)4.
Problema privind pozitia burgheziei chineze In lupta Impotriva imperialistilor este tratalci
In lucrarea lui I7 San-u, Duplicitalea burgheziei chineze in miscarea de boicotare a marjurilor ameri-
cane in anul 19058. Autorul arata pozitia duplicitara a burgheziei nationale, care pe o parte era.
asuprita prin toate mijloacele de imperialismul strain, iar pe de alta parte se temea de miscarea
revolutionary a maselor. Limitata, In dezvoltarea ei, de dominatia capitalului strain, burghezia
nationala adera In unele momente la lupta antiimperialista. Totusi, ea nu este un aliat sigur,
trainic. In anumite situatii se poate Indeparta, asa cum s-a intimplat, de exemplu, In anul 1905,
chid dupa cum arata 55n-u dupa o part'cipare de scurta durata la boicotul marfurilor
americane, burghezia, speriata de amploarea miscarii revolutionare, a trecut de partea impe-
rialistilor americans.
In lucrarile consacrate miscarii antiimperialiste In epoca contemporana, o mare atentle
se acorda luptel Impotriva imperialismului japonez. Astfel, Tji Lung-uai, In articolul sau lbliscarea
de la 30 mai 19258, arata rolul de complici al imperialistilor japonezi care au ajutat guvernul
chinez la Inabusirea fortelor revolutionare. Despre miscarea antijaponeza a studentilor dupa
ocuparea Manciuriei de catre Japonia se ocupa un articol al lui Din ean-ing7.
Li Dzt- dzian, In articolul Acfiunile armatei unite antijaponeze din Ciang- dzt -cou (Calgan}
In anul 19338, trateaza despre lupta inarmata a poporului chinez Impotriva agresiunii japoneze
din nord-estul Chinei. Rolul conducator al Partidului Comunist Chinez In organizarea rezistentei
populare Impotriva japonezilor este prezentat In articolul lui Liu Gui-u, intitulat Cum a condus
Partidul Comunist Chinez rdzboiul antijaponez din nord-est8.
0 atentie mare acorda istoricii chinezi studiului miscarii revolutionare din perioada
premergatoare revolutiei burghezo-democratice de tip nou (adica de la jumatatea secolului al
XIX-lea pina In anul 1919). Istoricul Jung Mang-ien, in lucrarea sa Studii asupra istoriei luptelor

51-,sue ", 1954, nr. 23.

2 Ibidem, 1954, nr. 29.
3 Lilt ian-dza", 1954, nr. 4.
4 Rdscoala I-hd-tuan. Culegere de materiale, In 4 vol. Materiale privind istoria modern&
a Chinei, fast. 9, Sang-hai, San-djou guang-si, 1951.
6 51-stle tjou-can", 1952, nr. 75.
° Ibidem, 1952, nr. 73.
7 Ibidem, 1952, nr. 98.
51-stle", 1953, nr. 6.
9 51-siae tjou-can", nr. 28, 1951.

www.dacoromanica.ro
15 ISTORIOGRAFIE 163

revolutionare din China din ultimii o suld de ani', analizeaza in lumina invataturii marxist-
leniniste evenimentele revolutionare din aceasta perioada, incephid cu agresiunea strains In
China ; autorul cerceteaza apoi miscarea spontand antifeudala si antihnperialista a taranimii
chineze, miscarea pentru reformele burgheze de la sfirsitul secolului al XIX-lea si miscarea revo-
lutionara condusd de burghezia nationals si intelectualitatea burgheza revolutionara pentru
histaurarea republicii democratice. A doua parte a lucrarii se ocupd cu revolutia burghezo-demo-
cratica de tip nou. Autorul arata ca tocmai datorita rezistentei Indirjite si de lungd durata a
poporului chinez itnpotriva agresorilor straini si a politicii capitularde a guvernului imperial,
China nu s-a transformat pe deplin lntr -o colonie a statelor straine. Jung Mang-ien se ocupd si de
evolutia adeptilor reformelorexponenti ai intelectualitatii burghezo-mosieresti a caror luptd,
Intr-o anumita etapa, a avut un caracter progresist. In perioada avintului revolutionar din anil
1905-1911 Insa, acesti reformatori au trecut pe fats de partea contrarevolutiei. Vorbind desprc
revolutia Tung-mang-hui (1911), Jung Mang-ien acorda o atentie deosebita activitatii desfa
curate de intelectualitatea revolutionara chineza In frunte cu Sun Yat-sen si programului orga
nizatiei ei revolutionare Tun-mang-hui [Liga unionalal.
Printre actiunile revolutionare ale taranimii chineze rascoala tai-ping-ilor2 (1850-1864)
sty In centrul preocuparilor istoricilor chinezi. Interesul fats de aceasta problems nu este
IntImplator. In China, unde exploatarea feudala a luat forme extrem de crunte, au avut loc
In decursul secolelor puternice actiuni ale taranimii, a caror Insemnatate pozitiva in dezvoltarea
Chinei e greu de apreciat. Tovarasul Mao Tze-dung vorbind despre miscarile taranesti in
China feudala, arata : In intreaga istorie mondiala au fost putine rascoale si razboaie tam-
nesti de asemenea proportii marl ca cele desfasurate In China. In societatea feudald chinezd,
tocmai aceasta lupta de class a taranimii, tocmai aceste rascoale si razboaie taranesti au fost
adevaratele forte motrice ale dezvoltdrii istorice" s.
0 mare parte din lucrarile consacrate rascoalei tai-ping-ilor apartine istoricului chinez
Lo Al.-gang, care se ocupa de multi ani cu cercetarea istoriei acestui mare razboi taranesc, cc
a zdruncinat temeliile seculare ale feudalismului In China. Un viu interes si o mare valoarc
practica prezinta pentru istorici lucrarea lui Lo Ar-gang In care shit analizate critic sursele
de documente privitoare la rascoala tai-ping-ilor 4. In urma verificarii minutioase a textelor,
Lo Ar-gang a demonstrat ca multe materiale si izvoare privitoare la rascoala tai-ping-ilor, an
fost ulterior falsificate de care reactionarii chinezi, pentru a denatura scopurile si obiectivele,
acestei miscari revolutionare. Privity sub acest aspect, creste si valoarea culegerii de docn-
mente si materiale.referitoare la rascoala tai-ping-ilor publicata In anul 1953, sub redactia lui
Lo Ar-gang §i a altar istorici 5. Aceluiasi autor Ii aparti.:e si lucrarea Sludiul isloriei statului
tai-ping 6 In care se analizeaza cauzele aparipei, dezvoltaril si crizei miscarii tai-ping-ilor, precum
si ale lnabusirii ei de catre fortele guvernului imperial. De asemenea, se analizeazd Insemnatatea
acestei miscari pentru continuarea luptei poporului chinez impotriva feudalismului si agresiunii

1 Jung MAng-ien, Studii asupra istoriet luptelor revolutionare din China In ultirnii o suld
de ani, Peking, Ed. San-lian su-dien, 1954.
2 In anul 1851 rasculatii au proclamat crearea Imperiului ceresc al fericirii eterne",
to chinezeste Tai-ping tien-guo" ; de aid provine denumirea generals a rascoalei, de rascoala
tai-ping-ilor.
3 Mao Tze-dung, Opere alese, Bucuresti, E.S.P.L.P., 1955, vol. 3, p. 140.
4 Lo Ar-gang, Culegere de materiale care dezudluie falsificarea isloriei statului tai-ping,
Sang-hal, 1950, Ed. San-u-in su-guan.
5 Statul tai-ping-ilor, vol. VIII. Materialele privind istoria modernd a Chinei, fasc. 2,
ed. a 2-a, Sang-hai, Ed. San-djou guang-sl, 1953.
6 Lo Ar-gang, Studiul istoriei statului tai-ping, ed. a 2-a, Peking, Ed. Cal-ming su-dien,
1951.

www.dacoromanica.ro
 164 IsToatoaRAFIE 16

straine. 0 mare atentie acorda Lo Ar-gang masurilor economice, politice ii culturale luate de
statul tai-ping, cit si ideologiei tai-ping-ilor. Autorul respinge parerea care s-a format In
istoriografia burghezd ca 1 aza ideologiei tai-ping-ilor a fost crestinismul si dovedeste ca
aldturi de unele idei crestine ca de pildd cea a imperiului ceresc un rol Insemnat 1-au avut
In aceasta ideologie si ideile confucianismului antic utopic ale egalitatii generale, apdrute In
confucianismul antic, dar mai tlrziu trecute sub tacere de dare ideologii confucianismului.
Dupa parerea lui Lo Ar-gang, este gresit sit se considere ca data termindrii rdscoalei tai-ping-
ilor anul 1864 (cdderea Nan-king-ului, capitala statului tai-ping). El arata ca detasamente izolate
ale tai-ping-ilor au continuat sd lupte phid. In anul 1868, la fel ca gi deta.amentele facile-
rilor"1, a cdror miscare o trateazd ca o continuare a rdscoalei tai-ping-ilor.
Programul agrar al tai-ping-ilor este studiat de Lo Ar-gang intr-o lucrare speciald,
tratlnd despre legea agrard a statului tai-ping 2. Aceasta problemA era una din problemele
fundamentale ale rascoalei tai-ping-ilor $i tocmai prin politica lui agrard, statul tai-ping
asigurat simpatia si sprijinul maselor de milioane ale tardnimii chineze.
Lo Ar-gang analizeazd continutul ideii de egalitate la tai-ping-i, care In acea perioada
se concretlza pentru taranimea chinezd In rempartirea egald a pamintului, nazuintd seculars
a maselor din China feudala. Cercetind In ce masurd s-a aplicat legea asupra pdmIntului In
statul tai-ping, Lo Ar-gang arata cd dacd unele clauze ale acestei legi an fost tr aduse in
viata (sistemul unit al organizArii militare si administrative a statului, sistemul alegerii In lune-
punt s.a.), prevederea principald a legit privind instaurarea proprietAtil obstesti asupra pamln-
tului rehnpArtirea egala a pamIntului nu a fost Infaptuita. Autorul subliniazd ca In condi-
tulle luptei armate neintrerupte, era imposibil sa se is o serie de mAsuri pregatitoare (recen-
samIntul general, Inregistrarea pdmIntului $.a.), care ar fi asigurat aplicarea acestei legi.
Tot lui Lo Ar-gang ti apartine sl publicarea notelor bibliografice ale unuia dintre cei
Mai eminenti conducatori ai miscarii tai-ping-ilor In ultima ei etapd, Li Siu-tjangs, note care
cuprind multe date pretioase pentru istoria rAscoalei.
De rdscoalele tai-ping-ilor se mai ocupd si Jung Mang-ien In lucrarea sa despre lupta
revolutionary din China, amintitd mai sus. Subliniind eh programul agrar al tai-ping-ilor, Indrep-
tat spre distrugerea rinduielilor feudale, a pregatit premisele pentru instaurarea modului de
productie capitalist, autorul apreciaza rAscoala tai-ping-ilor ca un preludiu al revolutiei burghezo-
demo cratice.
Rascoala tai - ping -ilor este cercetatd pe larg si In opera lui Fan Uan-lan, Istoria modernd
a Chinei, In care autornl o distinge de rdscoalele tardnesti premergatoare, deoarece ea marcheazd
punctul culminant al luptei antifeuale In China, marea ei Insemndtate constInd tocmai In
subminarea sistemului proprietatil feudale asupra pamintului. Analizlnd cauzele InfrIngerii
rdscoalei, Fan Uan-Ian demascA alianta reactiunil feudale chineze cu interventioniltii strain!
Incheiata in scopul Indbusiril rAzboiului tardnesc si arata slabiciunea a InsAsi organizdrii
taranimil caI lipsa rolului conducator al proletariatului.
0 serie de articole care se ocupd cu diferite probleme ale miscArii tai-ping-ilor a fost publi-
catd In Culegere de materiale privind mifcarea revolufionard a tai-ping-ilor 4, pregdtitd de Asociatia
cercetatorilor istoriei de la universitatea Hua-bei.
1 Denumirea de faclieri" vine de la faptul ca tdranii rdsculati atacau de obicei casele
rnosierilor In timpul noplii, la lumina fAcliilor.
2 Lo Ar-gang, Idealul tai-ping despre stat. Analiza Legii asupra pdmintului a Dinastiei
Cererti, ang-hai, Ed. san -u -in su-guan, 1950.
3 Lo Ar-gang. Originalul notelor autobiograf ice ale lui Ciung-Uang Li la-tieing, Peking,
Ed. Cai-ming $u -dien, 1951.
4 Culegere de materiale privind mifcarea revolufionard a tai-ping-ilor, Peking, Ed. San -flan
su-dien, 1950.

www.dacoromanica.ro
 17 ISTORIOGRAFIE 165

Miscarea pentru reformele burgheze de la sfirsitul secolului at XIX-lea este analizata

de Fan Uan-lan in a sa Istorie moderns a Chinei, de Jung Mang-ien In lucrarea privind istoria
luptei revolutionare din China, precum si de San Dzin-ju in articolul Reformele din anul 1898
si Japonia. In 1953 a fost publicata si o culegere de documente si materiale referitoare la
miscarea liberalo-reformatoare din China I.
O serie de istorici chinezi Isi consacra lucrarile studiului perioadei avintului revolutionar
din anii 1905-1911 si revolutiei Tung-mang-hui (1911). Jung Mang-ien, In articolul sau Presa
chineza din anul 1905 despre revolutia rusa 2, trateazd despre influenta pe care a exercitat-o
revolutia rusa din 1905 asupra miscarii revolutionare din China si pozitia pe care au luat-o
democratii revolutionari chinezi si reformatorii liberalo-burghezi fata de aceasta revolutie.
Autorul arata ca revolutionarii chinezi, In frunte cu Sun Yat-on, si-au manifestat entuziasmul
lath' de revolutia din Rusia si au urmarit cu atentie desfasurarea evenimentelor revolutionare
de acolo. Ziarul Min-bau" (organul Ligii Unionale) a publicat mai multe articole privitoare
la revolutia rusa. Jung Mang-ien arata, de asemenea, ca revendicarea nationalizarii pamintului
a fost inclusd in programul Ligii Unionale sub ififluenta directs a revolutiei din Rusia. Expe-
rienta revolutiei din 1905 a ajutat revolutionarilor chinezi sa Inteleaga importanta atragerii
maselor largi populare la miscarea revolutionara (deli tactica comploturilor si-a gasit si mai
tirziu adepti printre membrii Ligii Unionale). Autorul subliniaza Ca insasi editarea ziarului
revolutionar Min-bau" s-a datorat exemplului revolutionarilor rusi.
O pozitie diferita fath de revolutia din Rusia au adoptat reformatorii liberalo-burghezi.
Speriati de puterea poporului revolutionar, rasculat Impotriva absolutismului tarist, ei si-au
intensificat pe de o parte lupta pentrn introducerea constitutiei, cu mentinerea monarhiei,
iar pe de alts parte au inmultit actiunile Impotriva miscarli revolutionare din China. La sfirsitul
articolului, Jung Mdng-ien subliniaza Inca o data cd tOcmai revolutia rusa din 1905 a constituit
un imbold puternic pentru miscarea revolutionar-democratica din China, marcind totodata
Inceputul perioadei avintului revolutionar In tail, care a dus In 1911 la revolutia Tung-
mang-hui.
Revolutia Tung-mang-hui, al card rezultat a fost lichidarea monarhiei in China, a
preocupat pe mai multi istorici chinezi. Problemele pregatirii revolutiei, cauzele izbucnirii ei,
desfasurarea evenimentelor revolutionare, cauzele infrIngerii sint tratate In lucrarea lui Li 5u,
Lupta politica din China to perioada revolutiei Tung-mang-hui 3. 0 atentie deosebita acorda
autorul caracterizarii Ligii Unionale a lui Sun Yat-sen, cercetarii programului si activitatii
acestei ligi In perioada prerevolutionary si in cursul revolutiei. Li 5u subliniaza de asemenea
marea influenta pe care a exercitat-o revolutia rusa din 1905 asupra dezvoltarii miscarli revolu_
tionar-democratice din China.
Articolul lui Clang Tjan-ha, Ding Uan-in si Uang Ciang, si cel al Ha Ciung-jan, publi-
cate in Luerari stiinfifice ale sec(Orului al treilea de la Institutul de istorie at Academiei de liinfe
a R. P. Chineze4 , shit consacrate studierii miscarii maselor populace in ajunul si In cursul
revolutiei.

1 Reformele din anul 1898. Materiale privind istoriamoderna a Chinei, fasc. 8, vol. I IV,
Sang-hal, Ed. 5an-djou guang-si, 1953.
2 Li-si ian-dzil", 1954, nr. 2.
3 Li 5u, Lupta politica din China in perioada revolutiei Tung-mang-hui, Peking,
Ed. Jan-min Tju-ban-si, 1954.
4 Clang Tjan-ha, Ding Uan-in, Uang Clang, Lupta maselor populare in afunul revolutiei
din 1911 ; Ha Clung -jan, Evenimentele din St-civan to perioada revolutiei din anal 1911. In
*Lucrari stiinfifice ale sectorulni at treilea de In Institutul de istorie at Academiei de ,5tiinfe a
R. P. Chineze, fasc. 1, 1954.

www.dacoromanica.ro
166 ISTORIOGRAFIE 18

Rolul reactionar at tradatorului Can 5I-cai in revolutia chinezd din 1911 este tratat
in lucrarea lui Djan Bo-da, Uzurpatorul si jefuitorul Can t-cai 1. Autorul analizeaza reparti-
zrea fortelor de class din Ord si cauzele care au dus la instaurarea dictaturli contrarevo-
lutionare a lui Can 51-cal In anul 1913. Can 5t -cai era o unealta supusd a imperialismului
strain, interesat In mentinerea si Intarirea dictaturii compradorilor si a marilor mosieri. Forma
monarhica de conducere nu mai corespundea conditiilor schimbate, Insa imperialistil nu erau
interesati si In instaurarea republicii democratice. Desi In fata revolutiei chineze din anul
1911 au stat obiectiv sarcinile burghezo-democratice, ea nu a lndeplinit aceste sarcini, astfel
Melt de rezultatele miscarli maselor populare a beneficiat marea burghezie compradoro-biro-
craned sf mosierii. Autorul releva, de asemenea, incqnsecventa intelectualitatii revolutionare
chineze In realizarea progrannilui sau, ceea ce a dus la abaterea maselor populare de la
revolutie si a exercitat o influents negativa asupra rezultatelor acesteia.
Aparitia ideilor socialiste In China, raspindirea for In rindurile intelectualitatii revolu-
tionare burgheze, influenta Marti Revo lutii Socialiste din Octombrie asupra raspIndirii marxis-
mului In China, unirea socialismului stiintific cu miscarea muncitoreasca toate aceste pro-
bleme shit tratate In articolul lui Li 5u, Despre raspindirea socialismului In China 2. Autorul
arata pozitia reformatorilor burghezi Kang Iu-Uai si Liang Ti-ciau fats de socialism pe de
o parte, si cea a revolutionarului burghez Sun Yat-sen, pe de alts parte, unul dintre primii
intelectuali din China care au facut cunostinta cu ideile socialiste. Inca la sfirsitul secolulni at
XIX-lea, Kang] fu -uai si Liang TI-ciau s-au ocupat de cercetarea ideilor socialiste si au ajuns
la concluzia ca socialismul nu poate fi realizat in China. Acest lucru i-a dus mai tlrziu In lagarul
dusmanilor miscarii revolutionare din China. In acelasi timp, Sun Yat-sen a ajuns la convin-
gerea posibilitatii victoriei socialismului In China, deli a gresit afirmind ca socialismul va fi
construit de catre burghezia nationals. In care el vedea o class progresista si revolutionara.
0 serie de lucrari si culegeri de diverse materiale si documente shit consacrate cerce-
tarii istoriei relatiilor chino-sovietice". In toate aceste lucrari se subliniaza In mod constant
neclintita pozitie prieteneasca a Uniunii Sovietice fatd de marele popor chinez si lupta lui
re' olutionard pentru eliberare.

Mai putind atentie se acordd studiului istoriei evului mediu si epocii vechi, in raport
cu problemele istoriei moderne si contemporane.
Istoricii chinezi au Post atrasi cu deosebire spre cercetarea miscarilor tardnesti din
epoca fetulalismului. Dzi Dziang, In articolul sdu Despre leaganul rascoalelor farcinesti In epoca
dinastiei Sui 1, ridica problema dece tocmai in provinciile San-dung si Hu-bei au izbucnit
rdscoalele tilrfinesti din epoca Sui (581 -618). Cauca principald a fast exploatarea deosebit de
cruntd a tdanilor de cdtre feudali, deoarece in aceste doua provincii era concentrate imensa
armata imparateasca, pe care tdranii erau obligati s-o intretind. Dzi Dziang aratd, de asemenea,
c5 in aceeasi perioada, in provinciile San-dung si HA-bei an avut lac si nimicitoarele inundatii

I DjSn I3o-da, Uzurpatorul si jefuilorul Van Si-cai, Peking, Ed. Sin-hua, 1949.
2 Li-si tan-dzil, 1954, nr. 3.
3 Tau Si-djfIng, Isloria relafiilor diplomalice intre China si U.II.S.S., Sang-hat,
Ed. Si-djie ci-al, 1951 ; Materiale privind istoria relafiilor chinezo-sovietice, Peking, Ed. Sin-hua
su-dien, 1950 ; Ciang Cal-in, Ajutorul acordat de Uniunea Sovietica Chinei In perioada razbo-
haat anti japonez ; Ha Ciung-jan si Hui Sang -u, Armata sovieticd principala forld care a Infrint
definitiu pe ocupanlii japonezi, in 51-siie tjou-can", 1952, nr. 59 ; San Dzi-min, Uniunea Sovielica
s a manilestat in mod holarit impotriva actinnilor cotropiloare ale Japoniei Mld de nord-estut
(.hind, in 51-0ie tjou-can", 1952, nr. 38.
4 Si-stie", 1953, nr. 8.

www.dacoromanica.ro
19 IS TORIOGRAFIE 167

ale fluviului Huang, ceea ce a contribuit la inrautatirea situatiei tAranilor, marindu-le nemul-
tumirea. Intr-un alt articol', Dzi Dziang arata ca scurta existenta a imperiulul Sui se dato-
reste tocmai puternicei miscari taranesti din acea perioada. SI tocmai teama de o miscare
revolutionara a maselor a Indemnat pe Imparatul noii dinastii Tang (618-906) sa usureze
intrucltva, Inca din primii ani ai domniei sale, exploatarea feudala a t&ranilor. Cu cercetarea
amanuntita a rascoalelor tarAnesti din epoca Sui se ocupa lucrarea lui TI Sia, Rdscoalele
fardnesti to ultimii ant de conducere a dinastiei Sui 2.
Rdscoalele tarAnesti dintr-o perioada mai ttrzie, epoca domniei dinastiei mongole Can
(1279- 1367), sint examinate In douA articole ale lui Uang Ciung-u. In primul articol, intitulat
Cauzele sociale ale rascoalelor fcirlinesti la sltrfitul domniei dinastiei Uan 8, autorul analizeaza
in amanunt contradictiile sociale si nationale din imperiul Uan, contradictii care au determinat
o puternica miscare taraneasca, ducind la cAderea dominatiei mongole si la restaurarea statului
independent chinez. In al doilea articol, Despre rdscoalele girdnesti din perioada de sf trsit a
dinastiei Uan Ii despre rolul for progresist to islorie 4, autorul analizeaza caracterul rascoalelor
taranesti din aceasta epock desfasurarea si cauzele Infringerii lor. Rdscoalele tAranesti din
China feudala, Incepind din epoca Han (206 1.e.n. 220 e. n. ), formeaza tema unei serii de
articole dintr-o culegere specials, aprouta In 'anul 1954 5. In anul 1952 a fost publicata
culegerea de documente si mtteriale privind miscarea taraneasca In perioada :dinastiei Ming
(1368 1644) 6.
Dezvoltarea formelor proprietatii feudale asupra pamIntului In perioada dintre secolul
al III-lea e.n. si mijlocul secolului al XVII-lea este examinata Intr-un articol al lui Hou Uai-lu 7.
Autorul arata ca alaturi de proprietatea imperials mai erau In China proprietatea mosiereasca
si cea taraneasca, Intre aceste trei forme manifestindu-se anumite contradictii. Cercetlnd evolutia
proprietAtii imperiale asupra pamintului, autorul trage concluzia ca In dezvoltarea ei au existat
doua etape care urmareau scopuri diferite : din secolul al III-lea pina la mijlocul secolului at
VIII-lea ea era folosita de catre Impgrat pentru consolidarea puterii sale politice si militare,
iar in perioada urmatoare (sec. VIII XVII) pentru intarirea dominatiei economice a monarhiei.
Un material interesant privind dezvoltarea manufacturii feudale chineze contine arti-
colul lui Bai Sou-i si Uang C-tivan, Despre corela(iile Intre manufacturile de slat si ortnduirea
feudala din timpul dinastiei ring si Han pind la caderea imperiului Ming 8. Perioada aleasa
este ImpartitA de autori in doua etape : prima Incepind din secolul al III-lea pins In secolul
al VIII-lea si cea de-a doua din secolul al VIII-lea pins la mijlocul secolului al XVII-lea.
Pentru prima etapa este caracteristica, dupa parerea autorilor, folosirea pe scars largA a muncii
sclavilor, alaturi de munca salariatA ; In a doua etapa munca sclavilor nu mai are un rol deter-
minant, In aceasta perioada munca in manufacturi capatind, In Intregime, un caracter deplin
feudal. Indicind legaturile strtnse dintre manufactura feudali din China si regimul monarhic
feudal, autorii arata ca spre deosebire de manufactura medievala din Apus, manufacturile
din China au frinat, In genere, dezvoltarea socialA.

1 .51-siie" , 1953, nr. 5.

2 TI $ia, Rdscoalele farcinesti in ultimii ani de conducere a dinastiei Sui, Sang-hai,
Ed. Hua-dung jan-min tju-ban-si, 1954.
3 Lilt ian-dzii", 1954, nr. 1.
4 Ibidem, 1954, nr. 4.
5 Culegere de articole despre rdscoalele feirane§li din China, Peking, Ed. U-si nien-dai
tju-ban-sI, 1954.
6 Materiale privind istoria rascoalelor lard:testi In perioada de sfirsit a dinastiei Ming,
Peking, Ed. Cai-ming su-dien, 1952.
Lilt ian-dzii, 1954, nr. 1.
8 Ibidem, 1954, nr. 5.

www.dacoromanica.ro
 168 ISTORIOGRAFTE 20

De asemenea, trebuie mentionata si publicarea In anul 1954 a lucrarii Studii asupra

isloriei Chinei 1, scrisa de catre un colectiv de colaboratori ai catedrei de istorie a Chinei de
Ia Universitatea populara din China. Aceste studii cuprind perioada Incep Ind de la epoca veche
pima 1n anul 1840. Cea mai mare parte a cArtii este dedicate cercetarii aparitiei, Infloririi si
Inceputului de decddere a epocii feudalismului din China.
0 problema actuald In istoriografia marxista chineza este problema cu privire la perio-
dizarea istoriei vechi a Chinei, precizarea stiintificA a cadrelor cronologice ale epocii de trecere
de la sclavagism la feudalism. In legatura cu aceasta problema, Dzian Bo-dzan a publicat In
anul 1954 un articol intitulat Cu privire la problema sclavilor publici si a celor privati In
perioada a doua Han 2, unde arata ce sclavagismul In epoca Han nu a avut un rol hotaritor
In productia sociald, fiind numai o ramasita a timpurilor mai vechi. Perioada domniei dinastiei
Han (III 1.e.n. III e.n.) este determinate de autor ca perioada dominatiei relatiilor feudale.
Un punt de vedere asemandtor 11 sustine Li Ian-nung in lucrarea sa Orinduirile sclavagista
si leudald to China 3, indicind a in preajma secolului al III-lea I.e.n., societatea chineza
se formase deja ca societate feudale.
Problema periodizArii istoriei vechi a Chinei a fost dezbatuta In cadrul discutiei stiin-
tifice mai sus-mentionate, care a avut loc la Universitatea populard din China. Uang Si-ci,
In referatul sau Des pre descompunerea societtifii sclavagiste in China si aparifia societeigi feudale
timpurii, sustinea ca In epoca Han domnea Inca sclavagismul, deli In perioada Han de est
(25-220 Le.n.) orinduirea sclavagista a Inceput sa se descompuna. Parerile celor care du
luat parte la discutii s-au Impartit, unii fiind de acord cu referentul cd epoca Han trebuie se
fie tratata ca o epoca a sclavagismului, dar aratind in acelasi timp insuficienta argumentelor
aduse In referat pentru dovedirea rolului dominant al muncii sclavilor In acea epoca. Altii
s-au pronuntat Impotriva, socotind ce In epoca Han societatea era feudale, tar sclavagismul
exista doar ca o rama
Inainte de a trece la studiile referitoare la istoria veche a Chinei, trebuie sa mentionam
ca pentru aceasta perioada exista o serie de lucrari cu caracter general, acordlndu -se o atentie
mai mica cercetarii unor probleme separate. Perioadei de la orinduirea comunei primitive
si pins Ia formarea statului centralizat feudal i-a Post consacrat volumul into al Studiului
scurt dsupra istoriei Chinei de Fan Uan-Ian 4. Plastnd descompunerea orInduirii comunei
primitive si formarea relatiilor sclavagiste de productie aproximativ la sfIrsitul anilor 2000
Le.n. (2033-1562 Le.n epoca Sia), autorul aratA ca In epoca San (circa 1562-1066 Le.n.)
erau deja dominants relatiile sclavagiste, mentinIndu-se si ramasitele comunei primitive. Fan
Uan-lan situeaza aparitia feudalismului timpuriu In epoca Djou de vest (1122-771 I.e.n.), tar
procesul formarii depline a relatiilor de productie feudale se-incheie, dupd pArerea lui, In
perioada dinastiei Djou de est, aproximativ In secolul al IV-lea Le.n.
Aceeasi perioadA a epocii vechi pIna la feudalism o cuprinde si Cursul istoriei Chinei
intocmit de Dzien Bo-dzan. Autorul fixeaza aparitia societatii gentilice din China la 10 000
9000 Le.n., descompunerea orinduirii comunei primitive si formarea relatiilor sclavagiste

1 Studii asupra istoriei Chinei, sub redactia, lui Sang tie, Peking, Ed. JAn-min
tj u-han-si, 1954.
Li-st ian-dzii", 1954 nr. 4.
3 Li Ian-nung, Orinduirile sclavagistd si feudale to China, Sang-ha!, Ed. Hua-dung
jan-min tju-ban-si, 1954.
4 Fan Uan-lan, Studiu scurf asupra istoriei Chinei, vol. 1. De la comuna primitive:
pind la formarea statului centralizat feudal, din timpurile stravechi Ptna la unirea Chinei de cdtre
principalul Tin. Editie corectata si completata, Peking, Ed. Jan-min tju-ban-si, 1953.
5 Dzien Bo-dzan, Cursul isloriei Chinei (din timpurile stravechi pla la tnceputul epocii
feudalismului), Sang -has, Ed. San-lian su-dien, 1950.

www.dacoromanica.ro
21 ISTOBIOGRAPIE 169

de productie In secolul at XVI1I-lea I.e.n. Re latiile de productie ale feudalismului timpuriu

Incep sä apara, dupa parerea lui Dzien Bo-dzen, In secolul at XII-lea I.e.n. (epoca Djou de vest).
Lucrarea lui Hou Uai-lu consacrata istoriei vechi a Chinei cuprinde perioade dintre
secolul at XII-lea si cel at III-lea te.n. Autorul acorda o mare atentie cercetarii comunitatii
sAtesti In China, care a continuat sa existe un timp Indelungat gi dupd lichidarea orinduirii
comunei primitive. Li la -nung, In lucrarea amintita mai sus intitulata OrInduirea sclavagista
si feudald din China, analizind situatia fortelor de productie, orinduirea socials, organizarea
militara a imperiului Djou de vest, In ciuda parerilor lui Fan Uan-lan fl Dzien Bo-dzan, 11
caracterizeaza ca epoca a dominatiei relatiilor sclavagiste de productie.
Cultura epocil vechi este studiata in lucrarile lui Guo Mo-jo, Epoca de bronz 1 0
Pei Uan-ciung, Cultura epocii de piatra In China 2.

Scurta prezentare din articolul de fata nu cuprinde desigur toate lucrarile de istorie
aparute dupa instaurarea regimului democrat-popular, dar permite totuti, credem, formarea
unei imagini generale a preocuparilor principale ale istoriografiei marxiste din R. P. Chineza.
Rezultatele pozitive obtinute de istoricii chinezi in aceasta perioada se datoresc Indrumarii
Partidului Comunist Chinez sl ajutorului statului popular, care a treat conditiile necesare
pentru dezvoltarea continua a sti1ntei istorice.

I Guo Mo-jo, Epoca de bronz, Sang-hai, Ed. In ufm-i, 1951.

2 Pei Uan-ciung, Cultura epocii de piatra In China, Peking, Ed. Djung-guo ting-nien.
thju-ban-st, 1954.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 VIATA
DE PESTE HO TARE

REFERATELE STIINTIFICE CARE SE VOR TINE

LA CONGRESUL ISTORICILOR DE LA STOCKHOLM DIN 1960

Congresul al XI-lea international de stiinte istorice va avea Joe la Stockholm, de la 21

pina la 28 august 1960. La sesiunea biroului Comitetului international pentru stiintele istorice,
care s-a tinut In iunie 1957, s-a facut urmatoarea repartizare a referatelor pe sectii :
I. Sectia de metodologie : Influenta filozofiei istorice din secolul al XIX-lea asupra stiin-
tei istorice actuale", E. Rotchacker, doctor In stiinte istorice (Heidelberg, Germania) ;
Istoriografia stiintei istorice", prof. H. Butterfield (Cambridge, Marea Britanie) ;
I
Istoria culturii, evolutia metodele de predare", prof. F. Gilbert (Boun Hanor, S.U.A.) ;
Istoria stiintei gi tehnicii", prof. A. G. Forb (Amsterdam, Olanda);
Periodizarea istoriei universale", E. M. Juvov, membru corespondent al Acaderniei de
Stiinte din U.R.S.S. (Moscova, U.R.S.S.);
Metodele demografiei istorice ti problemele sca'derii mortalitatii In istoria universala",
M. Henri si L. Chevalier (Paris, Franta).
II. Sectia de istorie anticti : Problemele culturii scrierii miceniene", prof. Sterling Dom
(Harvard, S.U.A.) ;
Democratizarea culturii In perioada tirzie a imperiului roman", prof. S. Mazzarino
(Catania, Italia) ;
Procesul de dezvoltare istorice si rolul istoric al statelor antice de pe litoralul nordic
al Marii Negre", prof. V. D. Blavatski (Moscova, U.R.S.S.);
Sclavajul In lumea greco-romana", Lauffer, doctor In stiintc istorice (Munchen,
Germania);
Numismatica Imperiului Roman ca izvor al istoriei economice Si financiare", M. Hey
(Lyon, Franta) ;
Popoarele si civilizatia din Valea Dunarii In perioada preromana piny In evul mediu
timpuriu", prof. C. Daicoviciu si I. Nestor (Cluj, Bucuresti, Romtnia).
III. Sectia de istorie medievalci : De la Tan' pina la San : perioada de tranzitie Iii istoria
Chinei $i Asiei de est", prof. T. Iamamoto (Tokio, Japonia) ;
Orinduirea socials din Rusia In perioada timpurie a evului mediu", prof. Rabek Schmidt
(Arhus, Danemarca) ;

Tradus din Vopros/ istorii", nr. 7, 1957, p. 22.

www.dacoromanica.ro
 172 VIATA STUNTIFICA DE PESTE HOTARE 2

Legea si istoricul medieval", V. Ulman, doctor In stiinte istorice (Londra, Marea

Britanie) ;
Importanta istorica a vechilor conceptii germane privind rolul statului si aristocratiei",
K. Hauck, doctor In stiinte istorice (Erlangen, Germania) ;
Comuna orAseneascA medievalA din secolele XII si XIII In comparatie cu miscarile
orasenesti din alte tali din Europa", prof. E. Sestan (Florenta, Italia) ;
Problemele actuale In domeniul studierii institutiilor medievale", prof. G. Le Bras
(Vatican) ;
IV. Sec/ia de istorie modernd Dominatia In Marea Baltica In secolele XVI si XVII",
prof. .1. Labuda (Poznan, Po Ionia).
Structura institutiilor de stat In secolele XVI si XVII", prof. V. V. Vives (Barce-
lona, Spania) ;
Iluminismul In Europa In secolul XVIII", prof. F. Venturi (Genova, Italia) ;
Perioada de tranzitie de la feudalism la capitalism, din secolul XVI pina In secolul XVIII
In centrul Europei", prof. Klima, Mai urek (Praga, Brno, Cehoslovacia) ;
Problemele privind reforma In Odle Scandinavei", S. K. Cellerstrem, doctor In stiinte
istorice (Lund, Suedia) ;
Relatiile politice din rasAritul si apusul Europei In perioada razboiului de 30 de ani",
prof. B. F. Porsnev (Moscova, U.R.S.S.).
V. Sec /ia de istorie contemporand: Coloniile britanice de emigratie si administratia
(autonoma) locall cu incepere din anul 1783", prof. V. Harlow (Oxford, Marea Britanie) ;
Problemele privind emigrarea In secolele XIX si XX", prof. Ingrid Lemmingsen (Oslo,
Norvegia) ;
Socialismul si primul razboi mondial", prof. Hang (Louvain, Belgia) ;
Problema nationala In monarhia habsburgicA", F. Zvitter, doctor In stiinte istorice
(Lubliana, Iugoslavia) ;
Cu 'tura traditionalA si dezvoltarea actualA a Indiei", prof. N. Brown (Pennsyl-
vania, S.U.A.) ;
Probleme privind structura Intreprinderilor In sec. XIX", M. Girard (Paris, Franta).
S-a hotArlt de asemenea ca Inainte de deschiderea congresului, pe lInga sedintele comi-
siilor, sa se organizeze doua colocvii. Unul dintre acestea va fi consacrat universitatilor din
Europa medievalA si din perioada Renasterii referent prof. Stelling-Michot (Geneva, Elvetia) ;
celalalt colocviu va trata despre istoria preturilor pins in anul 1750referent prof. E. G. Hamilton
Chicago, S.U.A.).
Discursurile ce vor fi pronuntate la deschiderea si Inchiderea congresului, vor atinge
temele :
Relatiile internationale In nordul Europei in perioada Vikingilor" si Marea Baltica
si MediteranA din secolul XVI pins In secolul XVIII".

www.dacoromanica.ro

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MODERNA, vol. I
Redactori responsabili : Gh. Haupt si Gh. Georgescu-Buzau
Ed. Acad. R.P.R., 1957, 476 p. + 3 harti + 1 erata (Acad. R.P.R., Institutul de
Volumul I de Studii si materiale de istorie
modern& publicat prin grija Sectiei de istorie
moderns a Institutului de istorie din Bucu-
resti, tontine trei rubrici : 1° Studii si referate ;
2° Documente ; 3° Bibliografie. La rubrica
Studii si referate" shit Inscrise zece titluri,
dintre care cinci privesc istoria Moldovei,
unul Tara RomIneasca, trei Transilvania si
unul istoria Romlniei, propriu-zise. Sem-
nalAm ca pozitiva Inscrierea unui numar de
titluri jumatate din total -- privind istoria
Moldovei, provincie a cares bogata istorie
exceptInd studiile legate de comemorarea lui
Stefan eel Mare nu a format tntotdeauna,
in ultima vreme, un centru al preocuparilor
pentru publicatiile istorice de un caracter
mai larg.
Studiul lui Gh. Georgescu-Buzau, Un mare
latifundia]. In Moldova dupd tratatul de la
Adrianopol : Mihai Sturza (p. 3 24), consti-
tute o interesanta prezentare a averii primului
domn regulamentar al Moldovei.
In primul rind, ni se 1nfatiseaza unele date
biografice privind viata lui Mihail Sturza, unde
credem ca s-ar fi cuvenit sa se aminteasca
pentru intregirea tabloului biografic si unele
amanunte despre studiile sale. Ocuptndu-se
In continuare de latura vietii domnului, ca
strIngator de mosii, autorul vede pe buns
dreptate In el a un reprezentant tipic al acu-
mularii primitive a capitalului (p. 5). Gres-
terea latifundiilor lui Mihail Sturza e reconsti-
tuita dupa voluminoasa condica intitulata
Generalnic opis ltimuritoriu documenturilor
pentru mosii, acareturi si locuri a Pre Ineilia-
tului Voevod Mihail Grigore Sturza. Aflarn de
aici ca In 1843 domnul era proprietarul a nu
mai putin de 80 de mosii, la care se adaugau
viile din patru podgorii si numeroase locuri de
case In Iasi si Galati. E relevat si faptul de
www.dacoromanica.ro
RECENZII
istorie)
douil on semnificativ : Int% ca printre aceste
mosii se afla si aceea cu numele de Flaminzi
al doilea, ca tocmai de la aceasta mosie s-a
aprins sclnteia rascoalelor din 1907, epilogul
unui secular proces de saracire si exploatare
a taranimii. Se mai arata si interesul domnului
pentru comert, prin protejarea acordata fos-
tului Ttrg-Nou, devenit Mihaileni, asezat pe
drumul de comunicatie cu Galitia si Ungaria.
In Mihaileni, domnul Isi mai rezervase si Inca-
sarea unor taxe speciale. Tot pentru folos
personal, domnul usureaza transportul pro-
duselor de pe mosiile sale, initiind si construirea
unei sosele de-a lungul Siretului, cu punct de
plecare Mihaileni. Legate de interesele corner-
ciale ale domnului stnt si locutile de acostare,
acaparate de el In portul Galati.
In legatura cu mosiile lui D. A. Sturza,
credem ca ar fi fost interesant aceasta to
masura existentei aparatului informativ adec-
vat sa fi stiut numarul clacasilor de pe
suprafata totals a acestora raportata
-
la suprafata tarii ce ar fi redat si mai
pregnant confundarea de catre domn a dome-
niului public cu domeniul personal precum
si veniturile anuale dobindite de pe urma
mosiilor.
Un caracter deosebit 11 are studiul lui Gh.
Platon, Comisiile de revizie dirt Moldova si
activitalea for In anti 1830 si 1831 (p. 25-68).
Ni se prezinta un aspect din istoria admi-
nistrative a Moldovei, capitol neglijat si
aceasta nu numai pentru Moldova. E vorba
aici de activitatea comisiilor de revizie (de
revedatie"), instituite de Kisseleff pentru
descoperirea abuzurilor administratiei pamtn-
tene din vremea razboiului ruso-turc (1828
1829). Se semnaleaza ca la Arhivele statului
din Iasi exists o mare cantitate de material
1283 de dosare consemntnd activitatea
 174 RECENZIE
comisiilor. Materialul peste care s-a trecut
cu usurintd constituie, pe lIngd un pretios
izvor de istorie administrativd, 51 un izvor
la fel de pretios pentru viata social - economics
a Moldovei. Autorul ne spune find ca va cerceta
mai mult latura administrative a materialului
arhivistic, ceea ce cum spuneam mai
lnainte imprimd o note deosebitd stu-
diului sau.
In capitolul I al studiului Infiintarea
comisiilor de revizie" se aratd ca Impreju-
raffle care au dus la instituirea for au lost
abuzurile administratiei (p. 26-33). Aici, la
structure comisiilor, poate era oportun ca
autorul sd fi relevat frina pe care prezenta
celor doi boieri o putea pune In activitatea
acestei institutii, menita sl controleze tocmai
abuzurile de care se fAceau vinovati membrii
clasei boieresti. In continuarea capitolului I
se vorbebte despre atributiile comisiilor, obser-
vindu -se caracterul for limitat. Ele se ocupau
doar cu restituirea banilor luati pe ne-
drept si cu Inlaturarea functionarilor abuzivi,
lard nici o alta sanctiune. Atributiile limitate
se explica, desigur, prin prezenta boierilor, ca
factor principal al comisiilor.
Capitolul al II-lea se ocupd cu Procedure
pi metodele de lucru" (p. 33-40). Credem ca
ar fi fost nimerit ca autorul sd fi pus In discutie
problema garantiei prezentate de delegatiile
satesti, compuse din slujitori gi fruntasi,
precum s1 faptul cd plIngerile se puteau face
Impotriva oricui. Noi ne Intrebdm : 1) oare
delegatiile satesti nu erau adesea formate din
oamenii boierului local ; 2) tdranii asupriti In
trecut, asupriti In prezent sl stiind ea nici
viitorul cel putin fn ImprejurArile de atunci
nu be putea educe tine stie ce imbundtatiri,
Indrdzneau Intotdeauna sa se 1)11110 In mod
deschis si complet Impotriva asupritorului?
In fond comisia, dupA ce 11i Indeplinea mai
mutt sau mai putin constiincios misiunea sa,
pleca, pe cfnd satul ramlnea mai departe cu
boierul, cu ispravnicii, cu zapcii ; Si acest lucru
11 stiau tdranii foarte bine. De altfel rAspunsul
la Intrebdrile de mai sus 11 cid autorul, descriind
In continuare activitatea plind de greutAti a
comisiilor.
Al treilea capitol at studiului trateaza
despre Constatdrile comisiilor" (p. 40-68).
La rindul lui, capitolul e ImpArtit In patru
subcapitole. Primul se ocupd cu Abuzurile
aparatului de stat In repartizarea si perceperea
obligatiilor In bani gi muncd" (p. 40-49).
E de observat CA autorul vede In culori prea
trandafirii activitatea comisiilor ce controlau
abuzurile. Date fiind moravurile practicile
expuse In chiar textul studiului, credem cd
aceasta activitate trebuia privitd mai critic.
Faptul ca vinovatil nu erau arestati, ci doar
www.dacoromanica.ro
2
Indepartati din slujbd, aratd o vadita tendinta
spre atenuarea unei eventuale asprimi in
activitatea comisiilor.
Al doilea subcapitol cerceteazd Scaderea
numdrului de birnici, rezultat at abuzurilor
boierilor ci dregdtorilor" (p. 49-56). Ni se
aratd, de exemplu, ed. In 1833 erau In total
70 000 de familii de scutelnici breslasi,
dintre care numai 37 000 aveau o situatie
legald, restul de 33 000 de familii flind adAugate
prin abuz. Uneori InsA, nici conditia scutelni-
cilor nu era usoara, deoarepe existau unii
dintre ei cu dubld sarcina : aceea de birnici,
plus cea legatd de categoria tor.
Raporturile dintre proprietari $i tdrani"
(p. 56-62) formeazd un al treilea subcapitol.
Comisiile constatd sporirea cldcii de la 12 la 14
zile. In legaturd cu aceasta, ar fi fost interesant
dacd ni s-ar fi dat si oarecare date privind
norma zilei de mulled la cimp. E stiut ca
aceasta norma era foarte ridicatd, ceea ce In
realitate Insemna un numar de zile de clacd
mult mai mare declt 12 sau 14. In continuare,
ni se mai spune ca abuzurile stlrneau tulburliri
In Mud masei taranebti si atunci cornisiite
erau folosite pentru potolirea tor.
In sfirsit, un at patrulea subcapitol, cu care
se Incheie studiul, se ocupa de desfiintarea
comisiilor de revizie si de rezultatele for
(p. 62-68). Intr-adevar, activitatea for a durat
putin timp, pind In noiembrie 1830 In Tara
Romlneascil $i pind la Inceputue lui 1831 In
Moldova. In general, consideram ea studiul lui
Gb. Platon reprezinta o pretioasa contributie
la cunoasterea unuia din aspectele istoriei
Moldovei, din preajma anului 1830. AlAturi
de istoria social - economics, istoria politicA,
istoria culturii $i istoria militard, studiile de
istorie administratild vin sa Intregeascd tabloul
general at istoriei unei societati.
Un studiu cu caracter de monografie, mai
restrins, e cel intitulat Luptele laranilor de pe.
domeniul Ghica-Comiinesti in prima pmdtale
a secolului at XI X-lea (p. 71 107), de Ecate-
rina Negruti. Acest episod local at istoriei
luptelor tardnimii e lncadrat de autoare In
conditiile social-economice specifice primei
jumAtati a secolului al XIX-lea, chid In gospo-
dada mosiereascd interesatd In productia si
vinzarea pe scars larga a cerealelor- marfd,
se vede tot mai pronuntat o limitare a loturilor
clacasilor, o mdrire a numdrului zilelor de
muncd, o intensificare a actiunilor de expro-
priere a tdranilor liberi.
Ne arata, de asemenea, procesul de formare
al domeniului. Inca de la Inceputul secolului
at XIX-lea asistam la actiunea de rdsluire a
pdmIntului razasesc, efectuata de logofdtul
Tarn de Jos, printul Costache Ghica, bunicuL
viitorului domn Gr. A. Ghica (1849 - 1856)..
3 RECENZII
Acapararea paminturilor dizasesti se facea
prin cumpArdri, prin folosirea neintelegerilor
dintre razesi, prin plasmuiri de acte false, prin
hotarniciri ilegale, prin asigurarea concursului
domniei, care doneazd mosii In Intregime,
confundind partea domneasca cu partea razd-
seasca, prin asumarea de cdtre proprietar
a obligatiilor taranilor, care In schimb fi dAdeau
pamintul.
Concomitent cu consolidarea stapinirii bole-
resti asupra satelor de pe domeniu, crest si
sarcinile impuse fie de proprietar, fie de
arendas. Normele de munca, potrivit tabelelor
date de autoare (p. 88), sint foarte grele. Aici
ar fi fost indicat ca sd ni se arate, to conformi-
tate cu aceste name, care era numarul real al
zilelor de clacd, numar desigur de citeva on
mai mare decit cel stabilit de Regulamentul
organic.
Dupd ce expune constituirea domeniului
si starea locuitorilor de pe cuprinsul sari, stu-
diul trece la prezentarea luptei taranilor. For-
mele luptei erau jalbile, intentarea de procese,
nesupunerea la mulled si uneori chiar actiuni
violente pentru eliberarea celor arestati. In
legaturd cu actiunile legale ale locuitorilor
Impotriva cotropirii pamInturilor lor, ca
petitionarea la Iasi si apoi Ia capul puterii
protectoare, %arul Rusiei autoarea arata,
pe blind dreptate, ca taranii nu aveau o con-
ceptie limpede despre starea sociald In care
trdiau si nu cunosteau mijloacele pe care le
puteau folosi pentru dobindirea libertatit si a
pamfntului pierdut. Un ultim episod al acestei
inversunate lupte duse de tarani Impotriva
familiei Ghica a fost succesul partial obtinut
de o parte din ei. Autoarea aratA ca, dupa ani
multi de procese si sacrificii materiale, razesii
din Vasiesti, Dorda si Asdu au cdpdtat dreptul
de a rdscumpara partea de parnInt vindutd
boierului. Pretul de rdscumpdrare a fost de
16 on mai mare decit pretul cu care au fost
constrinsi sd vindd boierului. Neavind banii
necesari, ei se indatoreazd Ia niste carnatari
greci, In care se Intrezdreau viitorii acaparatori
ai pamInturilor.
Tot legat de situatia maselor muncitoare
inoldovene In prima jumdtate a secolului al
XIX -Iea e si studiul lui Gh. Ungureanu
Rufetul ocnelor din Moldova ,si revolla savgailor
in 1843 (p. 109-137).
Cu multd meticulozitate de altfel aceasta
este caracteristica activitatii sale de harnic
si atent cercetator al arhivelor autorul se
ocupd de organizarea lucratorilor, de munca
:or, de remunerarea lor. La Inceput, ei fAceau
parte din marea categoric fiscala a slujitorilor.
Dupd 25 aprilie 1828 tree In seama visteriei.
Cu acest prilej s-a redactat, la 3 mai 1828, un
raport intitulat Prescrierea numdrului tuturor
www.dacoromanica.ro
175-
slujbasilor si a rufeturilor ocnilor 5i datoriile
slujbei lor". Din prezentarea cuprinsului
amintitului raport, vedem cd rufetul ocnei
avea 650 de oameni. Dintre ei, 145 erau savgai,
adica muncitori mineri calificati in tdierea
aril. Ni se arata sarcinile lor si plata ce o
primeau. 0 a doua categoric erau laturasii,
rdzesi deveniti pldiesi si apoi dati In slujba
ocnelor. Numarul lor era aproximativ de 160.
Ei ajutau pe vechii savgdi, cdrora li se cereau
cantitati tot mai marl de save tdiatd. Pentru
muncile auxiliare exista o lung serie, compusii
din numeroase categorii de muncitori.
In continuare ni se vorbeste de unelte si de
exploatarea propriu-zisd a sdrii. Ni se arata
ca uneltele erau foarte rudimentare, ca munca
se caeca pe intuneric, ca aerul lipsea din ocna,
car coboririle foarte periculoase dadeau nastere
la numeroase accidente. Platii rufetasilor, in
anul 1828, i se rezerva un loc aparte. Autorul
arata ca In timp ce camdtarul avea 500 de lei
lunar, 130 de savgai nu primeau decit 290 de
lei, adica 2 lei pe lurid de fiecare. Acest salariu
derizoriu fusese hotarit de Ionitd Sandu
Sturza, care invoca drept motiv necesitatea
micsordrii cheltuielilor de exploatare. Ni se
mai spune ca In trecut, acelasi nurniir de
savgdi 130 primeau 3 460 de lei.
Trecind la lupta rufetasilor pentru Imbund
tatirea traiului, autorul ne arata ca formcle
acestei lupte erau jalbele, fuga si nesupunerea
la lucru. Cu timpul insd, miscarea de nesupu
nere se organizeazd, dupa cum relateazd un
act din 1838. Iar In 1839, ei tree O. bat pc
oamenii boierului Krupenski, care voia sd le
rdsluiascd putinul lor pamInt. Actiunea cco
mare a rufetasilor are loc in 1843. Ni se descrie
episodul dizvratirii cu destule amanunte
iesirea din mind la un semnal, plecarea In mail
la Iasi, insuccesul actiunii. Aici ar. fi fog
necesar ca autorul sd fi subliniat concep(ia
confuza pe care acesti lucrAtori tdrani o
aveau asupra modului de luptd Impotriva
exploatdrii. Ei Imbinau forme legale, cum erau
jalbele, cu forme ilegale : fuga, nesupunerea,
actiuni violente. De asemenea, era necesar sd
se fi observat si caracterul izolat al actiunii lor
care, Impreund cu conceptia confuza ce o
anima, in nici un caz an putea duce In succes.
Cu tot inceputul de organizare, miscarea sav-
&for din 1843 a fost mai mult o actiune
spontand, izvoritd din desperarea la care ii
adusese mizeria si vexactiunile functionarilor
cAmdrii.
Un alt studiu care se ocupd cu lupta
maselor muncitoare din secolul al XIX-lea,
dar de data aceasta In Transilvania, e eel cu
titlul : Miscdri foranesli In Munfii Apuseni si
imprejurimi hare anii 1849 si 1854, de losif
Kovacs (p. 139-166).
176 RECENZII
Vedem cd si dupd revoluUa din 1848 viata
taranilor continua sa fie deosebit de grea,
din cauza loturilor prea mica sau a lipsei totale
de pamint. Multi dintre ei, de teama revenirii
clacii, nu se angajau la mosieri. Altii care sub
revolutie ocupasera o parte din paminturi,
evitau contractele cu latifundiarii, pentru a
nu cadea intr-o noua dependents. In sfirsit, o
alts categoric de %Aran' s-au izolat oarecum de
comunitatile lor, asupra carora mosierii aveau
Inca autoritate, asezindu-se pe locuri despa-
durite. Pe de altA parte, mosierii n-aveau
numerar suficient pentru plata si n-aveau
decit inventar foarte putin si rudimentar. In
asemenea conditii, fostii iobagi urbariali, Inca
nesuparati de mosieri In ceea ce priveste locu-
rile comune : izlazuri, paduri, erau frusta%i de
suprafetele cuvenite lor, suprafete pe care
mosierii le concedau In schimbul dijmei $i a
diferitelor servicii.
Autorul examineaza apoi modalitatea prin
care mosierii cautau sa iasa din impasul eco-
nomic. Vedem cum ei constring pe cerealisti
la muncA, prin forta publicd. Observam deci
un fenomen identic cu eel din Romfnia, legea
Invoelilor agricole : constringerea taranilor la
inunca manu militari. Mizeria taranilor era
maritA si de exploatarea arendaseasca deosebit
de aspra, deoarece arendasul Linea sa-si asigure
pe linga renta proprietarului, si o renta cit mai
mare pentru sine.
Situatia continua deci sa fie Incordata si
in anii imediat urmatori revolutiei. La ordinul
guvernatorului Wohlgemuth, de a fi dezarmate
i imprastiate unitatile romtnesti, Avram Iancu
a opus refuzul sau.
Aid semnalam ca deosebit de importanta,
pentru lamurirea caracterului luptelor post-
revolutionare din Transilvania, sI schimbarea
de atitudine a lui Avram Iancu. Ni se arata cum
acesta din urma devine din ce In ce mai ostil
MIA de Viena, care-i Inselase asteptarile, si se
transformi. Intr-un luptator Impotriva absolu-
tismului habsburgic. Consideram ca aceasta e
o problema care se impune a fi dezbatuta si
lAmurita In studii speciale. Se va ajunge astfel
sa se dezlege Intreaga problemA legata de acti-
vitatea, de evolutia politica si de tragicul destin
al conducatorului roman al revolutiei din
Transilvania.
Autorul trece apoi In revista o serie de
actiuni revolutionare ale taranilor atit In
Apusenii sudici reg. Hunedoara si reg.
Zarandului, vechi regiuni de lupta cat si In
Apusenii nordici actualele raioane Cluj si
Turda. in cadrul luptei tAranesti e puss si
problema atitudinii taranimii instarite si a
contradictiilor dintre aceasta si taranimea
saraca. Nu se staruie lnsa asupra acesteia.
ceea ce ridica Inca o problema de clarificat
www.dacoromanica.ro
4
pentru viltoarele cercetari istorice ale evolutiei
conflictului social In Transilvania.
De o mai mare amploare MO de cele-
lalte lucrari cuprinse In volum e studiul lui
Dan Berindei, Aspecte ale problemei agrare In
Tara Romtneascei la Inceputul domniei lui
Cuza Vodcl (p. 168-245).
Studiul Incepe prin a se ocupa de Impreju-
rArile politice care au dus la actul din 24
ianuarie 1859 si care au framlntat apoi cercu-
rile guvernante din Tara RomMeasca In primul
an de domnie a lui Alexandru loan I. Se releva
rolul taranimii In impunerea ca domn al Tarn
Romtnesti a celui ales la 5 ianuarie In Moldova.
Dupd alegere Irma, conservatorii. recIstiga o
parte din influenta pierduta cu prilejul alegerii.
E o perioada de sovairi din partea partidei
nationale si a radicalilor, marcata de instabili-
tatea guvernamentald si de un climat politic
confuz.
Consemnam paginile consacrate situatiei
generale a agriculturii muntene la Inceputul
domniei lui Cuza (p. 171-175). Slntem de
parerea autorului ca, deci Incep sa patrunda
elemente capitaliste, totusi modul de productie
dominant In agriculture continua a fi cel feudal,
exploatarea mosiilor facIndu-se cu ajutorul
clacii. Investitia In mijloace tehnice moderne
nu se face decit lntr-o milsurd prea mica ;
e preferatd arendarea si cheltuirea veniturilor
rezultate de pe urma ei. Ar fi lost foarte su-
gestiv, data s-ar fi gasit si ceva date care sa
ilustreze mai concret aceasta atitudine refrac-
tare fatd de rationalizarea productiei agricole.
Ni se aratA apoi ca lucrarea pamIntului con-
tinua cu procedee perimate, folosindu-se ate-
lajul cu multe perechi de boi, din cauza plugu-
rilor proaste. De asemenea, sistemul rotatiei
culturilor e abia la Inceput si punerea lui In
aplicare Inainteaza Meet. La fel si lipsa unor
mijloace de transport moderne este o piedica
In calea dezvoltarii productiei agricole. Mosierii
Insa Incep totusi a se preocupa mai malt
de masinile de treierat. Aceasta preocupare e
interesantA si explicatia cu care Incercam ss
completam studiul autorului e ea piata inter-
nationala In circuitul careia intrasera si
Principatele solicita o cantitate tot mai
mare de cereale-marfa. Or, aceasta cantitate,
care de bine de rau apArea pe ogoare datorita
fertilitatii solului, chiar cu folosirea unor
mijloace agrotehnice Inapoiate, trebuia asigu-
rata la treierat. $i cum prin vechile sisteme de
treierat se pierdeau multe cereale si deci .i
multe clstiguri, koprietarii au Inceput sd fie
atenti la introducerea masinilor. E un exemplu
clasic de conceptii economice marginite din
punct de vedere capitalist, bineinteles pe
care Il ofereau, st-1 vor oferi pita tlrziu, pro-
prietarii funciari din Rominia. Pe ei nu-i
5 RECENZII
interesa atit inlocuirea muncii de tip feudal,
cit faptul ca produsele acestei munci sa nu se
mai piarda, ca In secolele trecute.
Dar cea mai mare parte a studiului a Post
rezervata tailor de exploatare a taranimii.
Grupind bogata informatie arhivistica, D.
Berindei a gasit zece modalitati prin care clasa
msosiereasca exploata pe domeniile ei tara-
nimea. Acestea sint : 1) executarile ; 2) bataia ;
3) izgonirea ; 4) claca ; 5) globirile ; 6) invoielile ;
7) limitarea pamInturilor ; 8) slijma ; 9) inse-
larea la socoteli ; 10) munci Indepartate
transporturi, monopoluri. Reconstituirea
acestui tablou al exploatarii taranimii a dat
prilej autorului sa redea o serie de imagini ale
celor mai sumbre suferinte ce cadeau asupra
imensei majoritati a populatiei tarii.
Studiul lui Dan Berindei se prezinta ca
o contributie deosebit de valoroasa la elu-
cidarea problemei agrare din timpul lui Cuza,
facuta pe baza unui vast material de arhiva,
grupat si sistematizat cu strictete. De ase-
menea, mentionam si judicioasa folosire a nu-
meroaselor citate, bine incadrate In text, ele-
ment care ofera o imagine eft mai vie a exploa-
tarii taranimii In anii 1859-1860.
Cu inceputurile industriale din tara noastra
se ocupa studiul lui Valerian Popovici, ln-
ceputurile exploatarii capitaliste a petrolului
In Moldova (p. 247-283). Dupe ce da primele
mentiuni despre fintinile cu pacura" din
Moldova, autorul ne aduce In secolul al
XIX-lea, dud dezvoltarea relatillor capita-
liste a impus o valorificare mai large a sur-
selor de bogatie minerals. Totusi se subliniaza,
pe drept cuvint, ea trecerea la capitalism se
facea destul de lent, deoarece feudalismul, cu
numeroasele lui forme si practici, constituie
insa o frIna puternica. Ca urmare, si procesul
tehnologic legat de exploatarea petrolului
in prima jumatate a secolului al X IX-lea si
chiar mai tlrziu se mentinea In forme
foarte rudimentare. Pentru aceasta perioada,
credem ca formele rudimentare de exploa-
tare, nu numai de la noi, ci si de aiurea, se
explica prin slab a solicitare a petrolului si a
derivatelor sale ca combustibil ; motorul cu
ardere interns Inca nu aparuse, iar navele
nu ajunsesera sa foloseasca pacura.
Vedem apoi cum In exploatarea petrolului
se folosea pentru sursele aflate pe mobile
boieresti si manastiresti munca In dijma.
Cu timpul Insa apar relatiile capitaliste : folo-
sirea muncii salariate si interesul unor ne-
gustori si bancheri din Iasi de a investi capital
In exploatarea gropilor de pacura ; Intre 1857
si 1865 se construiesc noun rafinarii de petrol
lampant.
Autorul se ocupa, in continuare, de pd-
trunderea capitalului strain. Intli yin specia-
12 2324
www.dacoromanica.ro
177
lista pentru a cerceta subsolul petrolifer. Ei
vor fi urmati de societatile de exploatare. In
1863, In Moldova, o companie franceza face
un numar de sonde adinci Intre 10 si 100
de metri linga Tg. Ocna. Se arata ca in
acea perioada, fostul judet Baca(' detinea
locul Intli pe tars In cantitatea de materii
extrase : 151 300 de vedre, iar in anii 1857
1859, Romlnia era singura tarn produca-
toare de petrol; in scurt timp Insa vor fi
puse in exploatare noi izvoare In alte parti
ale lumii. Rusia, Canada si S.U.A. vor depasi
Rominia.
Un studiu mai vast, eft ca spatiu, cit
si ca preocupare, este cel al lui Ludovic
Vajda, Despre situatia economic& si social-
politic& a Transilvaniei In primii ani ai se-
colului at XX-lea (p. 285-349). Tema e
tratata In patru mars parti : 1) Industria ;
2) Situatia agriculturii la Inceputul secolului
at XX-lea si pauperizarea taranimii ; 3) Starea
socials a clasei muncitoare si a taranimii
muncitoare ; 4) Situatia politics. In legatura
cu factorul capital, se arata existenta unui
adevarat lan% de subordonare : capitalul ma-
ghiar intra In sfera capitalului austriac, iar
acesta, la rindul sau, este dependent de capi-
talul german.
Vehicularea capitalului spre Transilvania
se facea prin intermediul marilor band din
Budapesta, In vreme ce institutele de credit
locale, multe la numar, erau eliminate din
industrie si Indreptate, aproape exclusiv, spre
agriculture. El mai arata ca Transilvania
intra si ea In sfera cartelurilor austro-ungare,
care Impart productia $i stabilesc preturile.
In acest fel, programul industriei locale e
frinat. Intreprinderile au, In general, carac-
terul unor Intreprinderi mid, cele cu peste
1 000 de lucratori fiind foarte putine. Din
aceasta pricing, In miscarea muncitoreasca
transilvana predomina spiritul mac -burghez.
0 concentrare a productiei si a muncitorilor
Incepe sa se manifeste totusi, precum si
cresterea unora din orasele legate de industrie.
Autorul ne do aci unele cifre concludente.
Credem ca, In legatura cu industria, ar fi
lost interesant ca L. Vajda sa fi raportat
cifrele din Transilvania la cifrele din alte
regiuni ale imperiului. S-ar fi ilustrat atunci
mai concludent ce s-a enuntat mai Inainte
referitor la stadiul de Inapoiere a Transil-
vaniei fata de alte regiuni ale Austro-Ungarlei.
Trecind la situatia agriculturii, se subli-
niaza starea Inapoiata a acesteia fata de in-
dustrie, calea prusaca de dezvoltare, dal-
nuirea unei puternice ramasite feudale. Re-
partitia proprietatii funciare continua sa ra-
mina flagrant nedreapta. In aceasta privinta,
cifrele date de autor sint lamuritoare. Munca
178 RECENZSI
efectuata pe proprietatile mosieresti era
munca In dijma fie cu inventarul tdranului,
fie cu inventarul mosierului. Date interesante
ne sInt prezentate si asupra repartitiei inven-
tarului, date pe care, din nefericire, nu le avem
pentru vechea Rominie. La fel si pentru
repartitia septelului ni se dau cifre. Observam
cum taranimea saraca era lipsita in cea
mai mare parte atit de unelte, cIt si de
vite de 'mama.
Bogata analiza a starii sociale a clasei
muncitoare si a taranimii muncitoare ocupa
aproape jumatate din lucrare.
Ultima parte a studiului e dedicata situatiei
politice. Ni se arata ca organizatiile din
Transilvania ale partidelor politice burgheze
maghiare erau, In general, favorabile dualis-
mului. Autorul vede In politica clasei exploa-
tatoare maghiare un dublu obiectiv : 1) dis-
trugerea burgheziei romine concurentul nou
care se ridica ; 2) stavilirea miscarii de inde-
pendents nationala. Aici remarcam ca ar fi
fost util sä se foloseasca izvoare documentare
locale, pentru aratarea antagonismului dintre
burghezia natiunii doininante si burghezia
natiunii dominate. De asemenea, sintem de
parere ca informatia asupra politicii burghe-
ziei rominesti care, pe de o parte, cauta sa
foloseasca masele populare romlnesti In pro-
pria lupta politics, far pe de alto parte, se
Imbogatea In detrimentul conationalilor, ar fi
putut fi mai bogata.
Un loc e rezervat si actiunilor represive
Impotriva maselor urbane si rurale. E rele-
vata apoi atitudinea sovaelnica si oportunista
a Partidului Social Democrat din Ungaria,
care nega importanta problemei nationale,
sprijinind prin aceasta politica de desnatio-
nalizare. Se mai arata si oprimarea nationala
cu ajutorul aparatului functiondresc si al
scolii. In special prin legile scolare draconice,
din 1879, 1883, 1891, 1907, guvernul burgheziei
maghiare si al grofilor a urmarit anularea
aproape totals a dezvoltarii culturale de sine
stiltatoare a nationalitdtilor nemaghiak.
Conchizlnd asupra acestei sumare analize,
putem spune ca studiul lui L. Vajda prezinta
un deosebit interes, prin faptul Ca el consti-
tuie una din primele Incercdri In istoriografia
marxista de a cuprinde lntr -o privire de an-
samblu Transilvania de la Inceputul secolului
nostru. Bineinteles ca drumul, a carui deschi-
dere a facut-o studiul lui L. Vajda, trebuie
continua prin not cercetari, care sa foloseasca
gi imensul material aflat In arhivele ardelene.
Punctele principale atinse de Coralia RA-
dulescu-Fotino In studiul Atitudinea armatei
in timpul rascoalelor larcinesti din 1907
(p. 351 368) sInt : starea armatei, represiunea
rascoalelor si sanctiunile aplicate de regimul
www.dacoromanica.ro
6
burgheziei si mosierimii dupd rascoale. Yn
ceea ce priveste punctul al doilea, represiunea
rascoalelor, e de semnalat precizarea care se
face dupa acte de arhiva in legatura cu
rolul unora din fruntasii satelor in reprimarea
rasculatilor. Totusi, trebuie sa araam ca
aceasta problema are un caracter mai com-
plex, deoarece burghezia rurald nu a fost
omogena ca atitudine in timpul rascoa-
lelor din 1907. Problema, In orice caz, se
impune a fi lamurita pe deplin si In mod
diferentiat pe regiuni, localitati si chiar pe
grupuri ale burgheziei rurale. Ea, bineinteles
se leaga de o cercetare cit mai atenta si cit
mai minutioasa a materialului de arhiva,
legat atft de pozitiile si interesele economice
ale burgheziei rurale, cit si de atitudinea ei
In timpul rascoalelor, atitudine decurgind din
aceste interese.
O obiectie ridicata de studiul Coraliei Ra-
dulescu e in legatura cu pregatirea armatei.
In text sint pasaje din care ar reiesi existenta
unor serioase pregatiri militare si a unor
intense preocupari ale guvernului pentru
aceasta problema (de exemplu la p. 351). Cre-
dem ca se exagereaza putin. Completarea unei
pirotehnii si organizarea unui poligon de tir
intreprinderi cu caracter militar din cele mai
elementare cumpararea unui numar de
tunuri si adaugarea a chiar 34 de batalioane
nu Inseamila mare lucru in pregatirea military
a unei tari, chiar de dimensiunile Rominiei
dinaintea primului razboi mondial. Pentru re-
primarea rascoalelor taranesti neorganizate,
purtate cu coase si topoare, ajungeau cele o
suta si ceva de mil de pusti si cele citeva sute
de tunuri, fdra a fi nevoie ca ele sa constituie
ultimile realizari In materie de tehnica mill-
tara.
O alts observatie e cea legata de promi-
siunea de Improprietarire, facuta la 1877:
tine a facut-o ? In ce termen ? In ce impre-
jurari? In ce zi anume a facut-o sau a publi-
cat-o ?
Yn sfirsit, tot In legatura cu acest studiu.
credem ca ar fi fost nimerita si publicarea
unei harti, In care sa se fi trecut mersul re-
presiunii militare si sa se fi fixat repartBia
unitatilor.
Ultimul studiu In volum este al lui I.
Cicala, As pecte din activitatea Sec(iei romi ne
a Partidului Social-Democrat din Ungaria
in primul decenin at secolului at X X-lea
(p. 369-390). Liderii Partidului Social-Demo-
crat din Ungaria au negat importanta pro-
blemei nationale, dlnd prin aceasta spri-
jinni for politicii de desnationalizare.
In Transilvania, anul 1903 aduce organi-
zarea unei Sectii romine a Partidului Social-
Democrat din Ungaria. E important de sem-
7 itECENzi1
tmlat larga participare a tdranilor la confe-
rintele judetene, ceea ce ne aduce aminte de
succesul pe care 1-a avut In Romfnia actiunea
de organizare a clubtrilor socialiste de la sate
In anii 1898-1899. Se trece In revista activi-
tatea Sectiei romine, care a tinut pind In
1913 opt congrese si se aratd lipsurile din
activitatea sectiei.
In legaturd cu organizarea si activitatea
Sectiei romlne, am fi fost interesati sd stim
ce numAr de muncitori erau nlembri ai ace-
steia. De asemenea, am fi asteptat si explicatia
de ce organizattile social-democrate au avut
in Transilvania o raspIndire atit de largd In
inediul rural? Desigur ca prezenta unui nu-
meros proletariat agricol (vezi studiul lui
L. Vajcla din acelasi volum) ar fi explicatia
principald. Vorbind apoi de problema agrard
si de atitudinea sectiei fatd de aceasta pro-
blemd, autorul nu ne sjune care erau acele
rAmasitz feudale ce creau in sinul taranimii
o stare de tensiune, favorabild folosirii ener-
giilor ei revolutionare. La fel, cind mentio-
neazd duplicitatea burgheziei romine si a
partidului national In problema national's
(vezi p. 370 si 379), autorul nu ne dt nici un
izvor care eventual sd stea la baza enuntarilor
sale. In sfirsit, luptele greviste sint doar
enumerate, nu se dau izvoarele tor, nu se
pomenesc care erau revendicdrile muncito-
rilor, nu se vorbeste de atitudinea Sectiei
romine fatd de ele.
Studiul lui I. Cicald pune Intr-adevar
probleme importante pentru istoria miscdrii
muncitoresti din Romfnia, care insd trebuie
cercetate cu atentie pe baza materialelor de
arhiva si nu nuinai prin folosirea informatiilor
oferite de presd, cum se intimpld in cazul de
fat.d.
0 laborioasd lucrare publicatd in volum
e Lisla cu numcle pandurilor si cdpeteniilor
care an parlicipat la rdscoalci sub conducerea
lui Tudor Vladimireseu (compozi(ia Jar so-
ciald, completata cu dale biografice) si un
extras statistic nominal en cornponenfa sociald
a 116 cdpetenii de panduri (p. 391 451), de
I. Neacsu. Dupd o cercetare exhaustivd a
izvoarelor si a tuturor lucrdrilor legate de
rdscoara din 1821, I. Neacsu ne dd un numSr
de 179 de nume de panduri si cdpetenii, cdrora
le stabileste originea socials, starca mate-
www.dacoromanica.ro
179
rialA si modul cum au participat la rdscoald.
Yn continuare, dd un tabel nominal cu corn-
ponenta sociald a 116 cdpetenii de panduri.
Pentru eine studiazd complexele probleme
economice, sociale, politice legate de rascoala
lui Tudor Vladimirescu, lista futon-nit:I de
I. Neacsu e un pretios calduzitor.
Volumul are si o rubrica de hibliografie,
in care D. Simonescu publicd Contribu(ii to
bibliografia operelor lui M. Kogalniceanu (p.
453-473). Bibliografia are urmAtoarele ru-
brici : 1) Publicatii periodice ziare, reviste,
almanahuri, calendare, albume conduse de
M. Kogalniceanu ; 2) Scrieri istorice, politice
si sociale ; 3) Scrieri literare originate, loca-
lizAri, prelucrdri ; 4) Scrieri de critics si istorie
literard ; 5) Scrieri traduse : literare, istorice
etc. ; 6) Discursuri ; 7) Diverse ; 8) C.olectia
de manuscrise M. Kogalniceanu de la I3iblio-
teca Academiei B.P.R. Acte Kogdlniceanu
(Iasi). Biblioteca centrald de stat a R.P.R-
(Bucuresti). La mulle titluri, pentru !titre-
girea informattilor, se fac si scurte lamurivi
istorice si adnotari descriptive. Ca instrument
de lucru, bibliografia operelor lui AI. Kogdl-
cea mai complet3 publicatd phi
niceanu
constituie o valoroasa contributie,
acum
Ramine doar ca, in functie de conditiile obiec
tive, sa fie completatd si cu articolele publi-
cate de M. Koaniceanu in revistele din strdi-
natate si cu interventiile mai mici din par
lament.
Vohnnul recenzat mai sus inseamnd un
mare pas Inainte fAcut de istoricii al caror
principal object de preocupare sint problemele
de istorie modernd. Majoritatea studiilor se
bazeazd pe folosirea atentd si minutioasa a
izvoarelor de mina Intl' documentele de
arhivd. De asemenea, toate studiile vadesc
tendinta In cea mai mare parte realizatd
pentru o prezentare eft mai sisteinaticd si
mai grupata a continutului, ceea ce usureaza
foarte mutt sarcina celui care le citeste salt
le consultd. Studiile din prezentul volum pot
servi ea un material informativ deosebit de
pretios pentru viitoarele lucrdri cu caracter
sintet ic.
Sergiu Columbeanu
180 RECENZIL
A KOLOZSVARI BOLYAI TUDOMANYEGYETEM 1945-1955
(Universitatea Bolyai din Cluj 1945-1955)
Editura de stat pentru InvatamInt si pedagogie, 1956, 642 p.
Cu ocazia Implinirii a zece ani de la Infiin-
tarea Universitatii Bolyai, a aparut sub Ingri-
jirea universitatil un bogat volum de studii,
care oglindeste multiplele preocupari stiin-
tifice ale cadrelor didactice din acest institut
de invatamInt superior.
In studiul introductiv, prof. univ. Banyai
Laszlo face un scurt istoric al Invatamintului
superior din Transilvania, Incepind din secolul
al XV I -lea. Autorul subliniaza ca Universitatea
Bolyai este prima universitate maghiara din
Ardeal patrunsfi de spirit progresist.
Volumul cuprinde 28 de studii de diverse
specialitati : stiinte fizico-matematice, chimie,
stiintmle naturii, geologie si geografie, biologie,
istorie si stiinte sociale, istoria literaturii,
lingvistica, psihologie, drept si statistics.
Cele sapte studii din domeniul istoriei Incep
en Formarea raporturilor agricole In Dacia
Traiana" de Bodor A. Articolul este conti-
nuarea comunicarii tinute la Cluj, la sesiunea
filialei Academiei R.P.R. din 18-21 decem-
brie 1954, avind ca titlu Contributii la pro-
blema agriculturii din Dacia Inainte de cuce-
rirea romans. Problems obstilor la dad".
Problems a mai fast tratata de : Kiraly
Pal, V. Christescu, C. Daicoviciu, D. Tudor.
Autorul Isi propune sa studieze problema
in caclrul unei viitoare lucrari inai ample.
In studiul sau, Bodor se bazeaza si pe lucra-
rile autorilor sovietici I. P. Kruglikova, T. D.
Zlatkovskaia, V. p. Blavatski, A. Hanovici
si E. M. Staierman. Autorul ajunge la concluzia
ea In primii ani dupd cucerirea romans existau,
in ceea ce priveste proprietatea, patru cate-
gorii principale : 1) pagi si vici, proprietati ale
noilor colonisti formate pe teritoriile oraselor,
pe Iing.i vechea forma de orgauizare a proprie-
ta tii bastinase ; 2) paminturile Imparatesti : 3)
PamInturile date in arenda si 4) asa numitele
parte legion= mai cu seamy In partite rasiiri-
tene ale Transilvaniei, repartizate soldatilor,
ea sa si le munceasca, dar care de fapt erau
lucrate In parte de bastinasi.
In ceea ce priveste -situatia din a doua
jumatate a secolului at II-lea, se constata
aparitia unei noi forme de proprietate villa
rustica. Gospodariile de acest tip apar aproape
exclusiv de-a lungul soselei principale Dierna
Porolissum. Ele erau lucrate In primul rind de
sclavi. dar e posibil sa se fi recurs si la ajutorut
colonilor. Autorul mai' face aprecicri asupra
Intinderii probabile a proprietatilor si presu-
www.dacoromanica.ro
8
pune ca regiunile in care lipsea villa rustica
au fost locuite de bastinasi daci.
Studiullui Demeny L. si Pataki J., intitulat
Raspindirea miscarii revolutionare husite pe
teritoriul R.P.R. si influenta ei asupra rascoalei
taranilor din 1437-1438", Isi propune sa
arate cum a influentat husitismul miscarile
revolutionare din Cara noastra, datorita rela-
tillor directe cu Cehia.
Autorii nu contests ca rilscoala taranilor
romini si unguri din 1437-38 Isi are radacinile
in relatiile economice si sociale ale Transilva-
niei din secolul al XV-lea, insists /ma in mod
special asupra legaturilor cu husitismul.
socotind ca istoriografia burgheza nu a dat
nici o importanta acestui aspect.
Legaturile orasului Praga cu orasele transit-
vane Cluj, Brasov, Bistrita, si cu orasele din
Moldova, shit dovedite de numeroase docu-
mente din sec. XIV si XV. Legaturile cul-
turale Incep din a doua jumatate a secolului
al XIV-Iea, chid numerosi tineri din Cluj,
Sibiu, Turda, Satu Mare, precum si din Mol-
dova, studiazd la Universitatea din Praga.
Autorii arata ca si la not forma de mani-
festare a ideologiei antifeudale a fost cea
religioasa. Neglijeaza Insa luptele antifeudale
anterioare rascoalei din 1437-38, care nici
macar nu shit amintite. Asernenea actiuni
antifeudale .au existat. De pilda : in anul
1400, Omni rotund si tarani de origine slava
din partite Aradului an atacat pe nobili si pe
orasenii Instariti ; romtnii din Transilvania au
refuzat prestarea Indatoririlor majorate In
1427 ; In 1433 s-au rasculat fagarasenii. In 1430
secuii, iar lucratorli din salinele maramuresene
au inceput sa se agite.
Incepind din anul 1420, chid multi husiti
din partile slovace shit nevoiti sit MO in Mol-
dova, ideile husite cuprind cercuri din ce In ce
mai largi. Deocainclata acestea sint primele
dovezi directe ale inanifestarii husitismului la
noi. Din documentele papale din secolul at
XV-lea (Lukcsics P.) reiese ca si Tara Roml-
neasca a facut parte din sfera de activitate a
husitismului. Adevaratul centru al activitatii
ramble insa Moldova. Dintr-o scrisoare pe care
capul bisericii catolice din Cracovia si regele
polonez Vladislav o trimit lui Alexandru eel
Bun, aflam ca maestrul lacob pe care isto-
ricul ceh J. Madurek Il identifica cu studentul
Jacobus de Moldavia amintit in anuarul uni-
versitatii din Praga propaga ideile husitis-
 9 RECENZIE
mului sl notiuni elementare de arta militara.
In rindul maselor asuprite din Transilvania
si Moldova create influenta ereziei" husite,
is proportii miscarea revolutionara, care pre-
gdtea revolta armata a poporului. Pentru repri-
marea acestei miscari de masa care periclita
situatia nobilimii laice si eclesiastice, inchizi-
torul Iacob de Marchia vine la Oradea in anul
1436, dud isi incepe bine cunoscuta activitate
singeroasa. In loc sa dispard erezia" create
rezistenta populara.
Stringerea materialului privind probleme
neglijate pina In prezent constituie un mare
merit al autorilor. Din pacate, ei s-au multumit
'."441in cauza dualismului austro-ungar, eft si dato-
cu atita, fare sa cerceteze izvoarele inedite din
Cara noastra. De asemenea, nu se mentioneaza
decit In treadit, si numai In Incheiere, ca
influenta husita s-a manifestat cu o vigoare
deosebita In Maramures.
Miscarea husita a exercitat o influenta
puternica si asupra vietii ctilturale apar texte
religioase In limba romInd si maghiara, cele
rominesti In Maramures, iar prima biblie In
limba maghiara a fost terminate de traducd-
torii refugiati In Moldova, la Trotus.
Studiul lui Vago A. despre Re latii de class
si lupta de class in secuime in anii infiintarii
pazei de granita (1762 -64)" cerceteaza carac-
teristicile dezvoltdrii feudale secuiesti si dove-
deste falsitatea tezei istoriografiei burgheze
nationaliste despre pretinsa existents a unitatii
fratesti dintre nobilimea secuiasca si taranimea
libera. Autorul, pe baza unor documente
inedite si necercetate, aratd cresterea contra-
dictiilor de etas& in perioada tratatd, factor
determinant in cresterea emigratiei spre Mol-
dova unde, la Inceputul perioadei, se refugiau
pAturile de jos, iar In perioada urmatoare
cautau adapost paturile privilegiate.
Sint studiate, de asemenea, relatiile de
class secuiesti, care se deosebeau de cele din
restul tarii si de care istoriografia burghezo-
mosiereasca se folosea ca sd sustina teorii
tendentioase, pe care Vage le combate cu
succes.
Autorul constata In primul rind identitatea
comunitatii satesti cu mark-ul german descris
de Engels, iar in al doilea rind indatoririle
militare speciale ce reveneau comunitatilor
satesti prin ocuparea partilor limitrofe ale
Carpatilor Basariteni.
Lupta antihabsburgica dezlantuita cu pri-
lejul mfiintarii pazei de granita a provocat o
vie agitatie In toate paturile sociale secuiesti.
Pixidariul, adica secuiul de rind, numit si
tAranul liber, a fost figura centrals a vietii
sociale secuiesti din secolul al XVIII-lea, care a
jucat rolul principal si In lupta dusd impotriva
nobililor. Un caracter antifeudal a avut si lupta
www.dacoromanica.ro
181
primipililor, independent de cauzele pentru
care s-au alAturat luptei clusa de pixidari.
De studiul lui Kovacs I., intitulat Miscari
t aranesti In Muntii Apuseni si Imprejurimi In
anii dupd revolutia din 1848", ne-am ocupat
cu alts ocazie In coloanele revistei noastre.
Vajda L. In studiul Despre situatia
marii industrii In Transilvania In primii ani ai
sec. al X X-lea" constata ca dezvoltarea
industriei din Transilvania, Inceputa In ulti
mele decenii ale secolului al X IX-lea, a ajuns
la un nivel destul de ridicat, prezentind, tot-
odata, si un malt grad de concentrare. Totusi,
rita influentei prohibitive caracteristice impe
rialismului, libera dezvoltare a industriei a fost
impiedicata. Autorul socoteste ca dezvoltarea
industriei mad a fost determinate de acesti
doi factori, si nu de necesitatile Transilvaniei.
Nu Impartasim parerea autorului, deoarecc
posibilitatile de dezvoltare nu pot fi privite
izolat de conditiile obiective date.
Descrierea conditiilor care asigurau cres-
terea industriei marl constituie o trasaturd
pozitiva a lucrarii lui Vajda L. Lucrarea nu
prezinta Insa decit greutatile Intimpinate la
inceputul formarii industriei. Se tree In revista
proportiile dintre industria grea si industria
usoara si se accentueaza modal capitalist at
dezvoltarii industriei, precum si predominarea
capitalului monopolist international.
Autorul da importanta cuvenita legaturilor
industriei din Transilvania si Principate
aspect prea putin tratat ptna In prezent.
Vorbind despre exploatarea muncitorimii
se reliefeaza In mod special exploatarea accen-
tuate a muncitorilor din rindul minoritatilor
nationale.
Lucrarea, in ansamblul ei valoroasa, nu e
lipsitA de greseli. 0 deficientd este caracterul
predominant descriptiv si prea putin analitic.
Autorul face constatari nedocumentate, cum
ar fi de pilda monopolizarea industriei transit-
vanene de catre Austria. De asemenea nu se
arata motivul dezvoltaril cu precadere a
industriei grele, precum nici raportul dintre
industria extractive si cea prelucratoare.
Dezvoltarea generals a imperialismului e
tratata de autor In mod abstract, rupta de
conditiunile politice ale tarilor din sud-estul
Europei.
Yn tratarea rolului capitalului strain, Vajda
accentueaza numai rolul negativ al acestuia,
deli dezvoltarea unei industrii grele puternice
se datoreste totusi si acestuia.
Studiul lui Vajda L. Incheie sirul studiilor
istorice cuprinse in volum. Constatam cu
parere de rau lipsa reflectarii problemelor de
 182 ItECENAII 10

istorie contemporana. Acest gol este umplut
partial prin publicarea studiilor semnate de
Gall E. despre Curente sociologice In ideologia
reactionary maghiara din Rominia burghezo-
inosiereasca" si de Ka llOs N. despre Procesul
de for a "bazei socialiste In Republica
Popularii Romina".
Studiile cuprinse in volum slut In majorI-
tatea for lucrari cu caracter stiintific si prezinta
o contributie de real kilos.
M. K.

M. V. LEVCENKO : Oueptcu no ucmopuu pycciro-ausaumuticKux

omuousenuii
(Studii cu privire la istoria relatiilor rnso-bizantive)
Moscova, 1956, 512 (-556) p. + 1 harts.
0 inoarte premature a pus capat, In anul
1955, rodnicei activitati desfasurate de M.
V. Levcenko, unul din reprezentantii de seamy
ai bizantinologief sovietice. Autor al primei
lucrari marxiste de sinteza asupra istoriei
Bizantului, el a publicat In ultimii ani 1 o serie
de studii consacrate relatiilor dintre Imperiul
Bizantin si statul Kievian aducInd o contri-
butie de seamy la lamurirea unor probleme,
rezolvate mult timp In chip diametral opus
cu realitatile istorice.
Pentru bizantinistii care pornesc In cerce-
tarile for de la conceptia idealists a istoriei,
Bizantul a reprezentat principalul factor de
educare al popoarelor slave : le-a crestinat,
le-a dat solutia guvernarii politice, le-a civi-
lizat. Contactul for cu Bizantul a Insemnat,
potrivit acestor istorici, o miraculoasa cotitura
de la o viata cu obiceiuri barbare la o alcatuire
de stat turnata In tiparele de viata bizantina.
Caracterul profund Pals al unei astfel de pre-
zentari apare cu toata evidenta la o analiza
stiintifieg, materialist-istorica a faptelor.
Aprecierea rolului jucat de Bizant in istoria
medieval. a Europei si Orientului nu poate fi
facuta cleat prin atenta studiere a conditiilor
concret-istorice, In care s-au desfasurat
turile dintre imperiu si statele invecinate, prin
urmarirea factorilor social-economici care au
conditionat raspindirea elementelor de civili-
zatie bizantina dincolo de hotarele imperiului.
Cartea lui M. V. Levcenko isi propune sa
dea o sinteza a istoriei relatiilor ruso-bizantine
si sa arate In ce roust% influenta" bizantina
asupra vechii culturi ruse (p. 31). Autorul
utilizeaza izvoare not sau putin valorificate si
formuleaza o serie de concluzii, diferite de ale
cercetatorilor precedenti, Intemeiate pe o minu-
tioasa confruntare a stirilor din cronicile ruse,
bizantine, orientale si apusene, relatarl de cala-
torie, cu deosebire arabe, texte hagiografice si
materiale furnizate de descoperiri arheologice.
Autorul supune unei severe critici stint-
vareg ca principalul actor al dezVolta'rii poli-
tice a slavilor rasariteni.
In primal capitol al cartii M. V. Levcenko
se ocupa de imprejurarile In care au avut loc
primele actiuni ruse Indreptate impotriva
teritoriilor bizantine, Vabilind peremptoriu Ca
acestea se plaseaza in sfirsitul veacului al
VIII-lea si inceputul veacului al IX-lea. Con-
cluziile bizantinistului sovietic evidentiaza
slabiciunea argumentarii acelor istorici (printre
care H. Gregoire si A. A. Vasiliev) care con-
sidera ca expeditiile ruse amintite de izvoare
e vorba de cloud texte hagiografice Inainte
de 842 ar trebui de fapt raportate la atacul
lui Igor din 941. In legatura cu evenimentele
din 860, autorul demonstreaza ca cei care au
pus In primej die capitala imperiului au lost
rusii kievieni, iar actiunea for nu s-a terminat,
asa cum se crede In general, cu o InfrIngere.
Cu privire la parerea autorului despre data
alcatuirii cunoscutului imn-acatist, potrivit
careia anumite referiri din cuprinsul imnului
ar permite datarea acestuia in veacul al VII-
lea, amintim observatia lui L. H. Grondjis,
neutilizata In lucrare, asupra celui de al VIII-
lea oikos al acatistului : referirea la erezia
lui Photin, disparuta cu totul din disputele
teologice ulterioare sinodului de la Sirmium
(351) impune concluzia alcatuirii acestui oikos
in a doua jumatate a veacului al IV-lea sau In
prima jumatate a veacului al V-lea 2.
AnalizInd afirmatiile lui Photie din cunos-
cuta sa enciclica din anul 866, Levcenko subli-
niaza CS, deli succesele misionarismului
bizantin shit exagerate, spusele prelatului se
intemeiazil totusi pe o realitate istorica :
existenta unor grupe sociale ale caror interese
impuneau raspindirea crestinismului.
Deosebit de interesante shit paginile con-
sacrate studierii tratatelor ruso-bizantine
1 Bibllografla operelor lul M. V. Levcenko In Viola-

'pee aprecierile asupra Inceputurilor istoriei tiiski Vremennik". t. VIII (1958). p. 877-8D0.
medievale ruse Mute de adeptii cunoscutei 2 ..Isvestia Balgarskla Arheologhiceski Institut". 1988.
teorii normaniste, care considers elementul p. 27-28.

www.dacoromanica.ro
11 RECENZII
din 907 si 911 si stirile din opera lui Constan-
tin Porphyrogenetul referitoare la regiunile
din nordul Marii Negre si Caucaz. Autorul
subliniaza ca autenticitatea tratatelor nu poate
fi contestata si afirma ca textul din cronica
rusa reproduce exemplarul slavo-rus al trata-
tului (mai exista si un exemplar In limba
greaca), iar articolele trecute sub anul 907
reprezintd un acord preliminariu. Aceste
pagini de exceptionala insemnatate ar
fi avut de etstigat prin folosirea unora din
incheierile la care a ajuns polonezul S. Mikucki
In urma unei minutioase analize diplomatice
a textelor tratatelor ruso-bizantine din veacul
al X-lea 1.
In capitolele urmatoare ale carpi, Levcenko
trateaza despre campaniile lui Sviatoslav In
Bulgaria, relatiile ruso-bizantine In timpul
lui Vladimir, problema adoptarii crestinismului
ca religie oficiala si consecintele acestui eveni-
ment, imprejurarile care an dus la stabilirea
unor relatii pasnice Intre Bizant si cnezii rusi.
Este interesant de discutat care a fost
caracterul raporturilor syso-bizantine, dupes
retragerea lui Vladimir air,. Chersones. Unii
istorici (de curind L. Brehier In Vie et mort
de Byzance") shit Inclinati considere pe
cneazul din Kiev ca vasal al Imparatului bizan-
tin. Levcenko, referin du-se Ia aceasta problema,
scrie ca Statul kievian In veacul al XI-lea
si cnezatele rusesti In veacul al XII -lea s-au
dezvoltat cu totul independent si Bizantul
nu a avut nici o posibilitate de a impune prin
forts vointa sa cnezilor rusi" (p. 441).
Este necesar, In permanents, sa se faces
distinctie Intre mentalitatea epocii si conceptia
bizantina despre caracterul autoritatii impe-
riale pe de o parte si realitatea istorica a rela-
tiilor Internationale pe de alts parte. Cnezii
rusi puteau sa recunoasca o suprematie
ideals" (expresia lui A. Grabar) a basileului,
ROBERT LATOUCHE : Les origines de Nconomie occidentale
(ZV° ,11-e sieele)
Paris, Editions Albin Michel, 1956, XXIV -I- 406 p. (L'evolution de l'humanite, XL III)
In anul 1920 a aparut primal volum din
cunoscuta colectie Evolutia omenirii" initiates
si condusa pita in 1956 de H. Berr. Au trecut
de atunci 37 de ani. In acest rastimp, colectia
a progresat relativ Incet, daces ne gtndim ca
la aceasta opera colectiva a colaborat tot ce
a avut stiinta istorica franceza mai bun.
r S. Mikucki. Etude our la diplomatioue nose la plus
ancienne, Bull. de nicademie polonaise des Sciences'.
Cracovia. 1953. nr. sup). 7, p. 1 41.
A. Grabar. L'Empereur dans ('art byzantin. Paris. p.
71-72 (d(scutil In legituri cu fresco de la Sf. Sofia dip
Kiev).
www.dacoromanica.ro
183
fail a fi supusi pe plan politic imperiului 2.
Dupes adoptarea crestinismului si Inrudirea
sa cu familia imperials, Vladimir va fi ocupat
fats de Bizant o pozitte similara cu cea a taru-
lui bulgar Petru, casatorit si acesta cu o mem-
bra a familial imperiale, astfel ca In °chit
bizantinilor putea sa fie el insusi un basileus"3.
Se manifesta si fain de Rusia acceptiunea pe
care imperial o dadea notiunii de cpafcg
ei care nu implica vasalitatea politica 4.
0 serie de observatii ale lui M. V. Levcenko
privesc si Inceputurile istoriei medievale
rominesti. In paginile acestei reviste s-a
semnalat Insemnatatea pe care o au concluziile
bizantinistului sovietic referitoare la Note
toparhului grec" pentru trecutul tarii noastre
si ele au si fost folosite de care istoricii
romini.
Amintind pasajul ant de discutat din
opera Anei Comnena privitor la neamul scitic,
stramutat In dreapta Dunarii, autorul consi-
dera ca e vorba de o populatie rusa (p. 427).
Cu prilejul prezentarii activitatii lui Ivan
Rostislavovici Berladnik, Levcenko face o
serie de observatii despre berladnici ; el
socoteste ca e vorba de o populatie cu carac-
ter etnic pestrit, In care predomina elementul
rus (p. 438-439). Sint amintiti si brodnicii
(p. 495) in legatura cu ajutorul, primit de
rasculatii vlaho-bulgari de Ia grupurile ruse
din apropierea gurilor Dunarii. In legatura
cu localizarea Pereiaslavetului, nu se poate
considera ca un fapt pe deplin stabilit asa
cum intilnim la p. 260 ca acesta se afla
pe insula Balta. Asupra acestei probleme
discutiile an shit Incheiate 5.
Urmarirea interesantelor capitole ale carpi
lui Levcenko ar fl mult usurata de prezenta
unui indice de nume si locuri care, din pacate,
lipseste.
Florin C. Constantiniu
P6trivit vechiului plan al colectiei, Marc
Bloch trebuia sa continue cele doua volume
ale sale cu un studiu dedicat economiei medie-
vale dintre veacurile V-X I. Disparitia sa petre-
° N. Iorga, Eludes binantines. I. Duo. 1939. p. 85.
4 Ibidetn. Cf. de aeemenea. N Iorga. La couronne de
Honprie, in. Hist. du S. E. Europeen". XVI :(1939). 4 5.
P. 105-106 si A. Grabar. Op. ea. 1). 7. note 8.
6 Veal J. Bromberg. Toponemical and Historical Mis-
cellanies on medieval DobrudJa .... In Braanticm". t. XII
(1937) el oblectille aduee acestuia In paginile acelela7i
r eviste. cf. Atlas ietoril erednih vekov". Moecova. 1952.
9.18-14. Ocerkt lister ii BSSR. IX XIII, vv. I. barta 1.
 181 RECENZII
cuts in conditii tragice a provocat un gol
in planul amintit. Abia dupa 15 ani, datorita
lui Robert Latouche, apare volumul consacrat
economies medievale din sec. V-XI.
De la lnceput trebuie sa spunem ca titlul
lucrarii nu corespunde Intim totul continutului,
deoarece originile economies Europei apusene
pe care autorul le identifica cu o aparitie
timida a originilor capitalismului In secolele
IX .i X, au radacini mutt mai lndepartate.
In al doilea rind, cimpul geografic al cercetarii
este redus la Franta si Germania, Anglia si
Italia fiind aproape complet ignorate. In
Italia, In ciuda diferitelor impedimente de
ordin extern, sarasini, normani, unguri,
francezi, se dezVolta Incet dar sigur, o serie
de baze economice de prima mina, ca : Venetia,
Genova. Amalfi. In aceste veacuri se prega-
teste temelia fortei economice a oraselor ita-
liene. A le trece cu vederea, Inseamna a da
eititorului un tablou incomplet al vietii Ince-
putului evului media.
Nelipsit de tendentiozitate politica si mo-
dernizare, editorul a pus ea subtitlu nasterea
lumii atlantice". Insusi Latouche, referindu-se
la importanta normanzilor, le atribuie nalterea
notiunii de lume atlantica. De!i recunoaste
ca este mai corect sa se spuna lumea antics,
deeft lumea mediteraneana, prima sugerind
o notiune mai concrete, cleat cea geografica,
totu1i leaga o serie de formatii economico-
sociale de un factor geografic, si mai ales de
un termen folosit In politica occidentals, care
sugereaza lume atlantica, bloc atlantic.
Facind aceste rezerve trebuie se spunem
ca lucrarea luata in ansamblu, este interesanta.
Autorul este un bun cunoscator al sfIrsitului
lurnii antice. Cunoa!te In deaproape epoca
merovingiana si carolingiana, citind din abun-
denta izvoarele timpului. Ceea ce trebuie
subliniat este Incercarea autorului de a reconsi-
dera epoca, sau cum se exprima el, de a darfma
o serie de idol& Istoriografia a creat In jurul
acestor sapte veacuri o serie de clisee ca :
opozitia dintre economic naturals si cea
monetara, economic fsra debu!euri, predomi-
narea mares proprietati asupra celei mica. In
definitiv, ceea ce urmareste Latouche este
Insusi progresul social-economic. In lumina
unor izvoare putine la numar se naste
Incetul cu incetul o noun societate. Primele
ei simptome apar la sfir!itul lumii antice.
Procesul de disparitie a ceea ce este vechi
si de aparitie a ceea ce este nou se manifests
pe deoparte prin decaderea vietii urbane, pe de
alts parte prin masurile luate In ceea ce pH;
veste amenajarea vietii rurale care va lua
ofensiva In aceste veacuri.
Viata urbana sufera o puternica eclipsa.
0 data cu marile migratii germanice, trecInd,
www.dacoromanica.ro
12
apoi prin epoca merovingiana, vechile orase
romane Incep sa decade. Manastirile, marile
proprietati funciare devin centre de aglome-
ratii. In jurul for se stringe o populatie care
incetul cu incetul se va lega de ele pfna va
cadea fntr-o completa dependentd economics.
In aceasta lume In care viata agrara
tinde sa precumpaneasca din ce In ce mai
mult, care este rolul comertului ? Cele citeva
date pe care le posedam justifica afirmatia
ce se face de obicei despre existenta unui
comert intens ? Datele pe care le da si le
analizeaza Latouche, arata ea In realitate,
este vorba despre operalli comerciale mediocre.
Singurul trafic mai intens se facea en selavi.
mai ales pentru uzul domestic.
Bilantul economic merovingian apare din
analiza lui Latouche ca negativ, fie ca este
vorba de viata urbana, de schimburi corner-
dale, de moneta, de lucrari publice, navi-
gatie ; In toate aceste sectoare se poate con -
stata o stagnare totals. Abia In secolele
urmatoare se va sirup o miscare mai activa
care va Inviora o serie de sectoare amortite.
Interesante shit observatiile lui Latouche
in domeniul istoriei agrare, caci epoca mero-
vingiana a Yost exclusiv agrara.
Infiltrarea lumii germanice a Yost mult
mai puternica decit s-a crezut In trecut si
imaginea pe care ne-a lasat-o Fustel de Cou-
langes este simplista. Afirmatia lui ca marele
domeniu din secolul al IV-lea supravietuieste
neschimbat, fara modifica structura pind
In secolul al IX-lea, cere astazi o viguroasd
corectare.
Studiul atent al hartilor de cadastru, al
sapaturilor arheologice si mai ales studiul
toponimiei, slut tot atftea elemente not In
cercetarea evolutiei vietii agrare. Autorul
analizeaza o serie de documente din departa-
mentul MANS a!ezat In nord-vestul Frantei.
Distinctia trebuie facuta intre notiunile de
vici sate si villa marele domeniu.
In urma analizei sale rezulta pentru veacul
al IX-lea un numar de 90 vici, iar August
Lognon a stabilit In opera Jul Grigore din
Tours un numar de 70 vici $i acestea mentio-
nate In masura In care Intfmplator se gasese
In opera lui. Deci diferenta dintre numarul
citat mai sus si cel de 17 vici relevate de Fustel
de Coulanges este evidenta. Un alt aspect
relevat de autor este existenta unor villulae
(domenii) asezate In jurul unui vicus (sat).
Acest lucru arata ca villa nu era intotdeauna
modelul clasic astfel cum rezulta din capitolul
De villis". Multe din aceste domenii erau
Inca pe jumatate necultivate. Oricare ar fi
Yost denumirea tehnica a diferitelor unitati
agrare de tip mic, ele erau modeste exploa-
tari agricole care Intretineau familia cultiva-
 13 REC'ENZII
torului. Ar fi totusi exagerat sa subscrim la
afirmatia autorului care vede In umilul eremit
ce-si cultiva via, pe strAmosul tdranului pro-
prietar de astazi.
ExistA In istoria Europei o epocA pe care
traditia istoricd ne-a transmis-o In culorile
cele mai Intunecate. Descrierile analistilor
prelucrate apoi de istoriografia romantics
ne-au prezentat niste nonnanzi ce s-au dedat
exclusiv la jafuri, pustiiri. si, aici autorul
aduce corectura necesard.
Din datele ramase rezultd cs, lard indoiald,
normanzii au facut multd vreme pustiiri pe
uncle au trecut. Actiunea for Irma nu se opreste
aid, ci are si bogate consecinte pozitive. Pe
de o parte, la sfirsitul lor, actiunile acestea
repetate au dat o puyrnica loviturg regimului
marii proprietati, In special celei eclesiastice.
Nu trebuie uitat ca biserica era marea pose-
soare a multor tezaure. Pe de altd parte, ea
o reactie la aceste invazii, b serie de vechi
cetati gallo-romane efizute In ruins lei
construiesc ziduri. Aparitia cea mai impor-
tanta a acestor vremuri este aceea a castelelor
fortificate, asezate fn puncte importante de
trecere. Astfel, se naste Incetul cu Incetul
o forts Wed, dintr-o serie de personaje obscure
chemate sa lupte impotriva invadatorilor.
Incetfil cu Incetul, In contact cu civilizatia
franca, normanzii au' Inceput sa impund
populatiei tributuri grele, ca o conditie a
plecdrii for si este interesant de remarcat ca
multe din obiectele de argintarie lucrate si
importate de imperiul franc au fost aduse In
peninsula scandinavicd sub forma de tribut.
Capitolul dedicat Inceputului vietii urbane
luat In totalitatea lui, pare ca vrea sa demon-
streze urmatoarea tezd : In ciuda formarii
unor elemente care vor ajunge, pind la sfIrsit
sa promoveze un comert propriu, Francia
occidentals" si Germania au ramas straine
spiritului capitalist din cauza lipsei unei
GERMAINE LEBEL : La .France et les Principautes Danubiennes
(du XVI-e siecle a la chute de Napoleon .le )
Paris, 1955, 464 p. §i o harts
Lucrarea domnisoarei Lebel reprezintd o
munca de multi ani In bibliotecile si arhivele
din tam noastrd si din Franta pentru a gasi
urmele relatiilor de tot feint Intre tarile romIne
(Moldova, Tara Romlneasca si Transilvania).
Cantitatea si calitatea materialului diplomatic
inedit extras din arhivele franceze shit remar-
www.dacoromanica.ro
185.
circulatii inonetare mai abundente. In nici
un caz fenomenul comercial din aceste regiuni
nu poate fi asemuit cu ceea ce se petrece
la Venetia. Este curios faptul cum prin isto-
riografia occidentald mai circuld si astz1zi.
ca un leit motiv, legenda unui capitalism care,
chipurile In mod timid III face aparitia la
sfirsitul secolului al IX-lea. Numai astfel ne
limurim ce Intelege autorul prin originile
economiei occidentale. Daed insa nu sintem
de acord si nu putem fi de acord cu afirmatii
di la Venetia a aparut comenda In lumea
cresting a capitalistilor, a acelor oameni care
posedau bogatii nobiliare fructificate In Intre
prinderi comerciale, notiunea de originile
economiei occidentale devine neclard, nesezi-
sabild. Confuzia dintre formele primitive de
capitalism comercial si formele istorice, tardive,
ale unor relatii not de productie std la baza
capitolului dedicat oraselor.
RelevArn de asemenea, obsesia comertului
In dauna fortelor de productie, a acelor forme
care ele singure, constante, au dat posibili-
tatea centrelor aglomerate sa se dezvolte.
Despre mestesuguri nici un cuvint. Ne
intrebam ce s-ar fi IntImplat (Inca aceste oase
ar fi fost numai locuri de desfacere, si nu si
de productie ?
Concluzia finald asupra earth ne face sa
ne intoarcem la observatiile initiale. A reusit
autorul sa ne dea o sintezd a epocii studiate ?
Credem ca nu. Mai frith din cauza unilalera-
MAW, am spune geografice, cu care studiaza
epoca. In at doilea rind titlul promite mai
mult declt dA lucrarea, care In fond studiaza
inceputurile economiei feudale. Confuzia din
tre feudal si occidental nu reuseste ss arate
unui cititor neavizat deosehirea eland dintre
formele economice precise sl o notiune vagA
geograficd.
T. Solirescu
cabile si se poate spune cd pentru perioada de
la 1774 ulna la 1815 aceasta lucrare innoieste
complet cunostintele noastre. 0 asemenea
lucrare de cercetare a relatiilor este lard
deauna o opera de pozitiva contributie la
relatiile dintre popoare si de aceea o salutarn
cu simpatie si interes.
 186 RECENT.[[
Bibliografia romineasca Si franceza folo-
sita de autoare este foarte bogata si pentru
uncle probleme aproape completa, pina la
1948, data plecarii. ei din Cara noastra. Pro-
blemele stet exp use clar ; este regretabil Insa
ca se subliniaza prea mult aspectul anecdotic
al evenimentelor in dauna unei prezentari
stiintifice a Imprejurarilor istorice.
Planul lucrarii este nem ganizat, ceea ce
face, pe de o parte, ca lecture sa fie Ingreuiata,
iar pe de alta, sa se piarda unitatea, prin
reluarea unor chestiuni de mai multe ori.
Prima parte (p. 1 184) este intitulata
Politica", urmind apoi partea a II-a, Po-
vesti consulare" (p. 187-291), si la sfirsit
concluzia privitoare la Revolutia franceza
Si romtnii, iar In anexa, un studiu : Despre
comertul francez In Principatele dunarene
sec. XVIII-XIX" ; notele (p. 343-402) si
bibliografia (p. 403-460).
Ceea ce a urmarit autoarea In aceasta
carte a fost sa dea In esenta tin studiu al
influentei franceze In Moldova si Muntenia"
In timpul Revolutiei burgheze din Franta Si
al Imperiului napoleonian. Intervalul de timp
din secolul al XVI-lea pia la revolutie este
prezentat suinar, servind ca o larga parte
introductiva si de legatura cu cercetarea
propriu-zisa, care constitute contributia ori-
ginala a autoarei.
In primal capitol, al partii I, intitulat :
Secolul al XV I-lea: pretendenti si avenlurieri,
autoarea subliniaza, chiar prin titlu, carac-
terul Intimplator al relatiilor franco romine
In aceasta epoca, tratind despre pretendentii
la tronul tarilor romine sprijiniti de Franta,
sau despre calatorii francezi care intImplator
au trecut prin tarile noastre. Socotim Insa
ca Petre Cercel reprezinta ceva mai mult
decit un simplu pretendent, pentru a fi pus
alaturi cu un Ion Bogdan. El a fost ridicat
In scaunul Tarii Romlnesti ca rezultat al
influentei franceze In Imperiul Otoman si
domnia lui reprezinta un moment din expan-
siunea franceza In Orient, alaturi de legaturile
lui Francisc I cu sultanul Soliman sau cu
alegerea lui Henric de Valois la tronul Poloniei.
Semnalam clteva scapari din vedere In acest
capitol, p. 14 : domnul Tarii Romtnesti la
1566 nu era Petru Schiopul ; istoriografia
romIneasca a dovedit ca Petru 5chiopul din
Moldova (1574-1579, 1582-1591) este o alta
persoand decit Petre cel Tinar din Tara
Romlneasca (1560-1568). Acest Petre at
Rominelti nu era, cum crede autoarea,
fratele lui Alexandru, domn In aceeasi Cara
(1568 1577).
Tot la p. 14 se vorbeste de principele
Transilvaniei" Stefan Bathory In 1569. La
aceasta data Stefan Bathory nu era Inca prin-
www.dacoromanica.ro
14
cipe at Transilvaniei unde domnea loan Sigis-
mund Zapolia (1559-1571).
La p. 15, urcarea pe tronul Poloniei a
lui Henric de Valois (viitorul rege al Frantei,
Henric III) nu a avut loc, cum spune d-ra
Lebel, la stingerea dinastiei Piastilor (care
s-a sties fn realitate In secolul al X IV-lea)
ci a dinastiei Iagellonilor.
Dintre calatorii francezi care descriu tarile
romIne In secolul al XVI-lea autoarea vorbeste
de Bongars, de Fourquevaux, dar omits,
lucru de nehiteles, pe cel mai important dintre
ei, Pierre 1'Escalopier, care a descris In culori
foarte vii Bucurestii si Tara Romineasea, Si
a fost de asemenea si In Transilvania In anul
1574 (cf. N. Iorga, Istoria rominilor prin
calatori, I, ed. II, p. 194-200 dupd articolul
lui Edmond Clary din Revue d'histoire
diplomatique", 1921).
Capitolul al II-lea este intitulat : Rdzboiul
de treizeci de ani si problema Transilvaniei,
iar partea a doua a aceluiasi capitol trateaza
despre Politica orientald a lui Ludovic XI V.
Sintem acum intr-o epoca In care relatiile
romino-franceze shit mai inchegate, ele se
fixeaza In jurul luptei Frantei Impotriva
Habsburgilor, a casei de Austria $i a Incercarii
In parte izbutite de a atrage Transilvania
Rakoczestilor Impotriva Austriei.
Si In aceasta perioada autoarea ar fi putut
gasi mai multe date despre relatiile romino-
franceze, In special In domeniul relatiilor
culturale. La p. 39 autoarea aminteste ca
Gheorghe Stefan, fost domn al Moldovei,
exilat la Stettin, a trimis un agent at sail
la Paris, baronul Spartarius" (sic). Este
vorba de cunoscutul om de litere Si calator
Nicolae Milescu spatarul. Autoarea nu stie
ca, In timpul lederii sale la Paris, Nicolae
Milescu a intrat In contact cu jansenistii si a
publicat la Paris In limba latina o scriere
despre religia ortodoxa, adaugata ca anexa
la cunoscuta scriere a lui Arnaud si Nicole,
La perpetuite de la joy, IV, anexe, p. 50-54,
Paris 1704 (scrisa In 1667). Aceasta lucrare
este intitulata : Enchiridion sive stella orien-
talis occidentali splendens, si este prima scriere
publicata de un romIn In Franta, astfel ca
merita sa fie mentionata Intr -o lucrare care
priveste relatiile romIno-franceze (cf. P.P. Pa-
naitescu, Nicolas spathar Milescu, Paris,
1925, p. 60-63).
Un alt erudit romin, de astadata de la
Inceputul secolului al XVIII-lea, a avut
relatii cu Franta ; este vorba de Diinitrie
Cantemir, care In scrierile sale : Istoria lero-
glilica (circa 1705) si Istoria Imperiului Oto-
man (circa 1716) povesteste cu lux de anecdote
relatiile sale cu ambasadorul francez Ferriol.
Se tie ca opera lui D. Cantemir, Histoire
15 RCENZLI
de ('empire othoman, a fost publicata la Paris
(traducerea lui Joncquieres) In 1743. Este
vorba de a doua scriere a unui roman publi-
cata la Paris, dupd aceea a lid Milescu. Autoarea
u pomeneste nimic despre aceste lucruri,
poate si pentru a a rezervat problemele
-culturale care nu si-ar avea locul, dupa
parerea sa, In aceasta lucrare pentru o alta,
ceea ce, din partea noastra, socotim ca este
regretabil.
Capitolul III Chestiunea orientald In
secolul at XV III-lea se ocupd de pozitia
Frantei In Orientul european In functie de
aparitia Rusiei pe scena diplomatiei interna-
tionale, a doua zi dupa pacea de la Carlovitz
(1699). Pozitia principatelor romIne este
urmaritd In functie de rivalitatile politice
.dintre cele patru marl puteri : Franta, Austria,
Rusia si Imperiul otoman, a cdrui integri-
tate o sustinea si Anglia, tot din interese
economice.
In razboiul ruso-austro-turc de la 1787
1792, pozitia Frantei este una dintre cele mai
nehotarlte. Pe de o parte, tezaurul francez
fiind secatuit din cauza razboiului american,
ea nu se poate aventura In chestiunea orien-
tala, iar pe de alta, nici nu vrea sa piarda
avantajele tratatului de comert cu Rusia.
Ea propune totusi mediatia sa la Constanti-
nopol, In mai multe rinduri, pentru terminarea
razboiului, dar lard succes. Incepind cu anul
1788, marele Vizir Isi manifesta intentia de a
Incepe negocieri si solicita serviciile diploma-
tiei franceze. La rindul sau, Nicolae Mavro-
{ heni, domnul Munteniei, scrie In mai multe
rinduri lui Choiseul-Gouffier, ambasadorul
francez de la Constantinopol, invitlndu -1 sa
trimita marelui vizir, prin intermediul sau,
propunerile pe care guvernul din Versailles
doreste a le comunica.
Capitolul IV cerceteaza desfasurarea eveni-
mentelor politice din momentul izbucnirii
Revolutiei si pina la pacea de la Amiens (1801).
Consecventa subtitlului Politica orientalet a
guvernulni revolufionar, autoarea Intelege sa
trateze In acest capitol, ca si in intreaga
parte I, politica generald a Frantei in Orient
si numai incidental relatiile franco-romine,
care ar trebui sa fie aspectul predominant al
cartii.
Izbucnirea revolutiei creeazS un spectacol
paradoxal, cu mai multi ministri acreditati
simultan pe linga guvernul otoman, exerci-
tindu-si In acelasi time functiunile for si
sustinind fiecare o politica deosebita. La 14
decembrie 1792 este trimis Descorches de
Sainte-Croix, lar putin mai In urind Henin,
care tiara In relatii cu Marele dragoman al
Portii, Panaloti Moruzi, fratele principelui
www.dacoromanica.ro
187
Tarn Romlnesti (Alexandru). La 14 mai
1795 soseste Verninac, republican convins dar
moderat, care este inlocuit la 2 octombrie
1796 cu generalul Aubert du Bayet. (Asupra
acestuia din urma si a misiunii generalului
Carra Saint-Cyr la Bucuresti de care va
fi vorba autoarea ar fi putut gasi multe
indicatii In lucrarea lui Fazi du Bayet, Les
Generatzx Aubert Du Bayet, Carra Saint
Cyr et Charpentier, correspondance et notices
biographiques", Paris, 1902, de XXXIII +
350 p.).
Dupa 9 thermidor, activitatea diplomatilor
francezi la Poarta avea ca obiectiv situatia
Poloniei, cu a carei Impartire nu se putea
Impaca si pe care nu se hotdra s-o recunoasca.
(In acest stop se duceau negocieri pentru o
actiune comuna a Turciei, Suediei si Dane-
marcei. Sorel, L'Europe et la Revolution Iran-
false, IV, 249). Pentru a usura aceasta actiune
s-a revenit la ideea, formulata deja de mai
multe ori, de a se stabili un consulat francez
In Principatele RomIne, creatie care ar da
posibilitatea 55 se faca fata intrigilor puterilor
vecine In aceste taxi si de a se pregSti pe
tit posibil calea unei not insurectii a Polo-
niei. Numirea de consuli francezi In Moldova
si Tara Romineasca va Intfini cum se va
vede a multe obstacole. Asteptind o solutie
definitivS, Comitetul revolutionar francez se
multumeste sa trimita In misiune secreta, la
Iasi si Bucuresti, pe unul din agentii sai, Sta-
mati.
Dupa a doua Impartire a Poloniei, In 1793,
numerosi polonezi s-au refugiat In Moldova
si Tara Romineasca, unde s-au dovedit a fi
agentii cei mai entuziasti si mai zelosi ai pro-
pagandei revolutionare. Ei Intretip. relatii
continue cu iacobinii francezi din Sucuresti,
dintre care cei mai Insemnati slut negustorul
Hortolan si prietenul sau Pellet, amindoi revo-
lutionari convinsi. Birouri de informatil s-au
stabilit atit la Bucuresti cat si la Iasi, cu aju-
torul acestor polonezi, centre clandestine de
unde plecau emisarii si spionii republicei
(p. 69-70). Hortolan In Bucuresti si Codrica
secretarul principelui Mihail Sutu la
Iasi, sint sefii conducStori ai firelor acestei
organizatii, care cuprinde si evrei
precum si cltiva rusi. (Un negustor rus, Manuso,
compromis In aceasta afacere, este arestat
la Iasi, la cererea lui Kutusov. Hurmuzaki,
XIX1, DCI, p. 703). Aceasta corespon-
denta iacobina" este obiectul preocuparilor
constante ale consulilor austrieci si rusi In
Principate. (Timoni, agentul Austriei la Iasi
comunica lui Severin, consulul Rusiei, numele
corespondentilor lui Codrica si propune sa
se ceara mazilirea lui Mihail Sutu, pe chid
consulii aliati din Bucuresti 41 unesc eforturile
 188 RECENZII
pentru a surprinde secretul corespondentei
lui Hortolan (Hurmuzaki, XIXI, DCXV,
p. 713).
In 1798 consulatele franceze din Tara
Romineasca $i Moldova sint recunoscute
official, succes de importanta locals, care
deschide totusi un cimp nou influentei franceze
In Principatele Romfne. La Inceputul campaniei
din Egipt se pare ca Poarta nu avea intentia
sa se opund la ocuparea acestor provincii de
catre francezi. Domnul Tarn Romlnesti de-
clara consulului francez din Bucuresti Ca turcii
si-au propus numai de a trimite o escadra de
observatie In Arhipelag, sub comanda capuda-
nului, care In loc sa se opuna flotei franceze,
ancorase la Dardanele (p. 75-77). Dar situa-
tia se schimba si turd! declare razboi Frantei
la 4 septembrie 1798. La 17 septembrie consulii
francezi din Moldova $i Tara Romineasca stnt
deportati la Constantinopol, iar la 23 decembrie
se lncheie alianta turco-ruse. Pe timpul
campaniei din Egipt, domnul Moldovei are
grija sa colporteze stirile cele mai fanteziste
despre insuccesele armatei franceze.
A doua zi dupe pacea de la Amiens diplo-
matia lui Talleyrand stie sä asigure Frantei
In aceasta regiune a globului un important
succes pe plan comercial. Tratatul de la 25
iunie 1802 permite pavilionului francez nevi-
gatia pe Marea Neagra, asa cum mai Inainte
obtinusera rusii si austriacii, restabilind vechile
capitulapi care acordau negustorilor francezi
beneficial tarifelor vamale celor mai reduse.
Relatiile agentilor francezi cu Pasvan-Oglu
sint amanuntit cercetate (p. 78 82). Pentru
aceasta a fost trimis Carra Saint-Cyr la Bucu-
resti.
Yn acest capitol si In cele urmatoare, au-
t oarea ar fi putut sa aminteasca $i de relatiile
romInilor transilvaneni cu Franta napoleo-
niana. Dace nu Ora documente diplomatice
care sa ateste cuprinderea Transilvaniei In
sfera intereselor politice, asa cum erau celelalte
doua principate, izvoarele nu sint mai putin
interesante in relatarea contactului direct
al oamenilor din popor cu Napoleon. Este
vorba de participarea taranilor romini din
cele doua regimente graniceresti, de la Nasaud
si Fagaras, Ip armatele austriace, la razboaiele
cu Napoleon In Italia si pe Rin. Rezistenta
IndIrjita opusa de romInii nasaudeni scata-
nele negre* la apararea podului de la Arcole,
aproape de Aredia venetiana, in 1798, putin
Inainte de pacea de la Campoformio, este
subliniata de Napoleon lnsusi Intr-un raport
catre Directoriu. Aceste fapte, descrise pentru
prima oars In Poemalion de secunda legione
Valachica, la 1830, sint completate cu docu-
mente din arhivele vieneze si prezentate In
mai multe studii, aparute In Arhiva Some-
www.dacoromanica.ro
16
sane, Intre 1924 $i 1935 si Intr-un articol
din Revue des etudes napoleoniennes", few.
1932, p. 106-108.
Capitolul V se ocupa de evenimentele
petrecute 1ntre 1801 si 1805 (victoria de 1
Austerlitz). Pacea de la Amiens, salutata cu
atlta entuziasm, se soldeaza printr-o diminuare
generals a influentei franceze in bazinul medi
teranian si In rasarit. In Principatele Romine
situatia nu este mai putin alarmanta. De la
campania din Egipt, francezii nu mai au nici un
reprezentant In Moldova si Tara Rumineasca.
Imperial otoman este In complete dezagre-
gare, nemai fiind In stare sa -$i impund suzera-
nitatea, iar provinciile dunarene sint la dis-
cretia unor lovituri ale puterilor vecine.
Clasa conducatoare din amIndoua princi-
patele, boierimea, avea pe vremea aceea vede-
rile politice Impartite. In Tara Romineasca
s-a format o grupare nationala care-si propunea
Inainte de toate sa elibereze tam de sub jugul
turcilor si de sub tirania fanarioplor cu aju-
torul eventual dinafara. Pe chid o parte din
aristocratie se Indrepta catre Rusia care-i pro-
teja privilegiile si se arata favorabila prin-
cipelui Constantin Ipsilanti, alti boieri privesc
spre Franta, marita de prestigiul gloriei sale
militare $i a carei departare le parea sa fie o
garantie In plus. Partidul national care se for-
meaza In Principate este compus din marele
ban al Craiovei, Dimitrie Ghica, vornicii
Clmpineanu si Stirbei, logofatul Baleanu,
Nicolae Dudescu si Grigore Ghica, Banal
Vacarescu. La acestia se asociaza citiva boieri
moldoveni din familiile Catargi, Sturza, Bel-
diman (p. 86). Adeptii acestui partid, pe care
adversarii 11 numesc In ironie partidul fran-
cez", asteptau de la Franta realizarea Visului
lor, adica independenta fats de turci si domnia
data boierilor indigent. Chestiunea progresului
social si a reformelor de introdus fi preocupa,
de aitfel, mai putin. Pentru ei, revolutia
franceza nu are alts semnificatie declt aceea
a unei schimbari politice. Vazuta sub acest
unghi, ea aparea ca un exempla de urmat
si ca o fncurajare, justificind toate sperantele
(p. 222). Autoarea analizeaza legenda calatoriei
lui Nicolaea Dudescu la Paris In 1802, care are
la baza informatia din scrisorile lui Ion Ghica.
Sintem de acord asupra faptului ca pe aceste
scrisori nu se poate pure nici o baza ca infor-
matie istorica riguroasa (p. 87). Sint prezen-
tate apoi relatiile principatelor cu primal
consul. Inrautatirea relatiilor franco-ruse In-
seamna o atentie mai mare din partea lui
Napoleon acordata provinciilor dunarene. La
2 martie 1803 Napoleon atrage atentia amba-
sadorului otoman la Paris asupra faptului ca
rusii exercita In uncle provincii turcesti, si
mai cu seams In Moldova, o influents incom-
 17 RECEN711
patibila cu demnitatea turca. Dupa Incoro-
nare, Napoleon, continulnd aceeasi politica
In chestiunea orientala, era inforrnat de agentii
sal ca principatele Moldova $i Muntenia, ca
$i insulele din Arhipelag, shit mai mult ca
niciodata sub influenta Rusiei.
Situatia internationala devine dintre cele
mai Incordate. Relatiile dintre agentii francezi
si rust In cele cloud principate au Incetat.
Arestarea de catre francezi a ministrului bri-
tanic Ia Hamburg contribuie la ridicarea opi-
niei publice contra politicii imperiale §i face
$i mai critica situatia consulilor francezi In
provinciile dunarene. Pentru o intelegere
franco-austriaca, ministrul de externe Talley-
rand propune lui Napoleon sa se lase Austriei
posibilitatea de a ocupa Principatele, pe consi-
derentul ca la souveranite de la Porte otto-
mane sur la Valachie et Ia Moldavie nest
plus que nominale". Prin sacrificarea unei
suveranitati tnchipuite; Poarta otomana 41
va ctstiga securitatea It speranta unui viitor
liniltit. Casa de Austria va duce o politica
Ilona. Din ziva in care va poseda Moldova $i
Muntenia, rusii devin dusmanii sal naturali".
In timpul acestei perioade de tensiune, englezii,
austriecii 51 rusii cauta sa fats din ;Arne romfne
un centru de aprovizionare $i de recrutare
pentru armatele lor.
Domnitorul Constatin Ipsilanti nu stie cum
s-o mai scoata la capdt, astfel ca. Tara Romt-
neasca este o ruins. Cit priveste Moldova,
consulul Parant o socoteste destul de bogata
$i semnaleaza ca armatele franceze ar putea
gasi aici, In caz de nevoie, alimente si furaje,
fara sa se mai pima to seams posibilitatea
de a se recruta un mare numar de polonezi
care vegeteaza In inactiune $i ar veni sa se
Inroleze, la cel mai mic semnal.
Capitolul VI examineazA evenimentele pe-
trecute de la Austerlitz pinA la Tilsit. Anul
1805 se termini prin stralucita victorie de
la Austerlitz si nu mai putin rasunatoarea
Infringere de la Trafalgar. Tratatul de la
Presburg, semnat la 26 decembrie 1805, care
reglernenteazd soarta Austriei, marcheaza M o
cotitura in istoria raporturilor ruso-franceze.
La 24 august 1806 diplomatia francezi
izbuteste sa impuna mazilirea domnilor C. Ip-
silanti si Al. Moruzi, lnlocuiti cu Alecu Sutu
in Tara RomIneasca gi cu Scarlat Callimachi
In Moldova, amindoi prieteni ai francezilor.
Destituirea s-a facut prin calcarea dispozi-
tiunilor hatiserifului din 1802. Rusii nit englezii
silesc prin amenintari pe turci sa revoce
schimbarile facute. Pentru restabilirea privi-
legiilor Moldovei si Tarli Rominesti, rusii
ocupA principatele. Francezii Intreprind In Mol-
dova, prin capitanul Falkovski, o ancheta ca
sa se convinga de posibilitatile de aparare ale
www.dacoromanica.ro
189
cetatilor de pe granita, dar raportul este
pesimist.
Cu toate acestea, Napoleon, socotind cies-
tiunea orientala ca un act de diversiune in
politica sa, continua sa sustina pretentiile prin-
cipilor Sutu si Callimachi la tronurile Princi-
patelor. La apelul lui Sutu, Napoleon raspunde
din Berlin la 7 noiembrie 1806, scriindu-i ca-I
va rasplati pentru devotamentul aratat
(p. 124). A doua zi dupa lena, Napoleon se
angajeaza fats de sultanul Selim sa nu face
pace cu rusii cleat atunci clnd se va fi Infap-
tuit reintegrarea principilor Sutu oi Callima
chi. Talleyrand scrie lui Sebastiani, ambasador
francez la Constantinopol : Imparatul vrea
sa dea Portii Principatele. El nu va restitui
Varsovia si Berlin daca trebuie sa le resti
tuie cleat chid Poarta Iii va recapata intrea
ga autoritate In Moldova si Tara Rornlneasca ".
Insa, dupa decretul blocadei continentale
(24 noiembrie 1806), evenimentele due la posi-
bilitatea unei apropieri franco-ruse 51 faptul va
impune lui Napoleon o alts atitudine fats de
imperiul otoman In general 5i de Principatele
Romine In special. Pentru modal cum unele
din aceste evenimente s-au rasfrInt asupra
opiniei publice romlnesti, semnalam autoarci
ca in anul 1807 a apdrut In tipografia statului
din Viena, In editie romineasca, ordonanta
referitoare la blocada continentals. Brosura
cuprinde 6 foi nepaginate de format in folio",
tiparite cu caractere chirilice si doua xilo-
grafii de initiale la Inceputul textului. Brosura.
nefiind descrisd In Bibliografia romineasca"
veche, a fost retiparita In Arhiva somesana",
nr. 6 (1927), p. 58-67.
Ultimele trei capitole ale pArtii !nth Tilsit
$i Slobozia, Erfurt si urmarile sale, Pacea de
la Bucuresti trateaza politica generals euro-
peana, In care Napoleon continua* sa se ser-
veasca de diversiunea chestiunii orientale spre
a impune rusilor respectarea blocadei conti-
nentale, pentru Infringerea economics a An-
gliei. PastrInd Silezia ca o garantie, a carei
evacuare rusii o cer, Napoleon solicita In mai
multe rinduri tarului Alexandru evacuarea
celor doua principate. Tratatul de la Tilsit
sfIrli prin a crea neIncrederea turcilor In prie-
tenia traditionala francezi. Dupa negocierile
franco-ruse de la Erfurt, turcii au rupt armi-
stitiul de la Slobozia nit ostilitatile au rein-
ceput In 1809. In timpul pregatirilor pentru
campania din Rusia, din ianuarie pins In aprilie
1812, diplomatia francezi redubleaza efortu-
rile sale la Constantinopol pentru a Indemna
pe turd sa nu cedeze nimic la tratativele de
pace de la Bucuresti. Napoleon oferea sulta-
nului nu numai integritatea imperiului
otoman, dar et Crimeea, precum nit restituirea
regatului Poloniei, care va fi un sprijin real
 190 RECENZII
pentru ImpAratia turceascd. Intervine Insa
Suedia care cere Turciei sa fie mai concili-
anta si pacea se lncheie la 28 mai,
Cu toate ca partea aceasta de expunere
este prezentata si In alte luerari si et autoarea
da o prea mare extindere politicii generale,
materialul nou de arhiva si analiza sistematica
a problemelor constitute o contributie impor-
tanta la studiul relatiilor franco-romine.
Partea a doua a lucrArii (p. 187-198) incepe
cu un capitol In care autoarea Infatiseazd diver-
sitatea formelor de relatii neoficiale dintre
Franta si Principatele dunarene, inaintea In-
fiintdrii consulatelor.
Autoarea crede ca primii profesori francezi
an venit In Principate pe vremea revolutiei.
Ea mentioneazd !nth pe Cado de Lille, apoi
pe Jean Baptiste Trecourt si fratele sau, veniti
Ia Iasi prin 1795. La Bucuresti, abatele Mar-
tinot, alungat de revolutie din Franta, devine
preceptor al celor doi fii ai lui Alex. Ipsilanti
(p. 189). Lucrurile nu stau Inca tocmai ala.
Marturiile documentare atesta venirea profe-
sorilor francezi In tarile noastre cu mult ina-
inte. Pierre de la Roche era preceptor In casa
lui loan Teodor Callimachi de pe la jumatatea
veacului al XVIII-lea, precis de la 1754.
Abatele raguzan Boscovici mentioneazd in
cartea sa de cdlatorie prin partite noastre ca
in 1769, la Iasi, domnul Grigore Callimachi
si fratele sau Scarlat s-au interesat de functio-
narea unor instrumente de calcule matematice,
fiind si el de fate : Si stette con tutta in con-
fidenza, e voliero amendue i fratelli vedere
l'uso di tutti queli istromenti, mostrando
motto genio, e buon gusto ispirato loro nella
prima loro gioventie da signor La Roche"...
Viaggio. p. 130). Jean Louis Carra era
preceptor al copiilor lui Grigore Ghica prin
1776 si este omis, In ciuda faptului ca autoarea
titilizeaza pe larg, In alt capitol, articolul
nostru despre Carra. Cdlatorul Domenico
Sestini mentioneaza la 1779 pe Jean Baptiste
Unction preceptor al fiilor domnelti in Bucu-
rest!, ca si lady Craven la 1789 etc.
Afirmatia de in p. 190, despre francezul
Etienne Maynard, bucatar in serviciul lui
Al. Ipsilanti in 1782, care se plinge tare allele
si de 150 piastres qui lui avaient subtilises
les beyzades", nu numai eh' nu priveste docu-
mentul cu spirit critic, dar nici citatul nu este
exact. Autoarea trimite pentru aceasta la
.,Hurmuzaki, Supl. I, vol. II, p. 7, nr. XII".
fn realitate se gaseste In Filitti, Lettres
p. 527, nr. DXLVIII, In termenii urmatori :
Il me doit encore trois annees d'appointe-
ments, les princes ses enfants m'ont emporte
pour au moins 150 piastres" .. ceea ce nu-i
acela5i lucru.
www.dacoromanica.ro
18
La p. 191, vorbind despre doctorul Berth!,
deli citeaza : V. Mihordea, Un medic francez
Ia curtea lui Constantin Voda Mavrocordat",
spune : Quant le Prince Constantin Mavro-
cordato est depose et remplacd par son frere
Jean, Bertin, pris de panique a la perspective
de rester a Bucarest sans son protecteur, prend
le parti de l'accompagner a Constantinople, on
it reprend pour quelque temps ses cours d'ana-
tomie, avant de se decider a regagner Paris".
Cite cuvinte, atitea greseli. Noi nu spunem
nicaieri ca Mavrocordat domnea atunci la
Bucureiti. Bertin n-a ajuns la Constantinopol,
ci pe drum, pleclnd de la Iasi, a pdrasit con-
voiul domnesc, ducindu-se prin Transilvania
Ii Austria In Franta. El nu avea cum sa-si
reia" cursul sau de anatomie la Constanti-
nopol, pentru ca nu fusese niciodatd acolo
Ii nu avea unde, nici Cu! sat tint. Toata partea
referitoare la Locman este interpretata fante-
zist, dupd documentul care se gaseste anexat
in lucrarea noastra sus citata, deli trimite
la ? A. E. Corresp. Consulaire, t. 45.
La p. 193 se confunda Grigore Callimachi
cu tatal sat' loan Teodor Callimachi. Pentru
rasturnarea acestuia din urma, Linchou a
incercat sa ajute pe Constantin Racovita si
s-a ales cu decapitarea in 1760 (V. Mihordea,
Politica orientala f rancezet 1i 16rile romine
p. 512 524).
Capitolul II si urmatoarele se ocupa de insti-
tuirea si activitatea consulatelor franceze In
Principate pint In vremea Congresului de la
Viena.
Necesitatea de a instala In Moldova si Tara
Romineasca unul sau mai multi reprezentanti
oficiali a retinut mai de mult atentia oamenilor
competent! In materie de politicd orientald,
folti functionari ai Ministerului Afacerilor
Straine, consult on agenli secret! si au expus-o
In rapoartele lor. La p. 199 autoarea afirma
ca Incepind cu anul 1774, doi informatori,
Jean Pierre Nagny si Pierre de la Roche, au
propus de a se crea In Iasi un consulat pentru
a Inlesni mersul corespondentei politice dintre
Constantinopol si Varsovia, precum li pentru
a pune in valoare resursele naturale ale Mol-
dovei. Carra adreseazd In 1782 un lung memoriu
relativ la oportunitatea de a stabili la Bucu-
rest un consulat pentru Tara Romineascd,
Moldova si Basarabia. In lucrarea apdruta la
1787, privitoare la comertul Marti Negre,
Peyssonnel conchide si el in stabilirea unei
reprezentante oficiale In Principate. Propu-
nerea de a se instala un consulat francez In
tarile romine este mai veche si ea dateazd
din anul 1756, formulatii de Francois Thomas
Linchou (V. Mihordea, Politica orientate!,
p. 512-513). MO, ideea era premature Ii Fran-
ta nu avea cum se convingd Poarta a o Incuvi-
 19 RiczNzu 191

inta. Dupet tratatul de la Cuciuc-Cainargi, un provizor al relatiilor comerciale", pe Sainte-

consulat rusesc (1779) $i altul austriac (1782) . Luce. Autoarea descrie pe larg relatille lui
au fost Infiintate la Bucure$ti. Motive de ordin Sainte-Luce cu Alexandru Ipsilanti si cu
politic $i economic au convins cercurile diri- secretarul de stat la Afacerile Straine",
guitoare de necesitatea inflintadi consulatelor Gaspar Belleval, precum sI cu preceptorul
franceze In Principate dupd 1795. copiilor dornne$ti, marchizul Beaupoil de
Seria consulilor francezi Incepe cu Constantin Saint-Aulaire (p. 244-250).
Stamati la Bucure$ti, care este numit cu titlul Succesorul lui Sainte-Luce, Lamare, care
de agent secret al Republicii franceze In Mol- soseste la Bucure$ti la 15 decembrie 1806, a
dova $i Valahia", cu un salar de 5 000 livre trebuit sa uzeze de mult tact fats de adminis-
pe an $i cu libertatea de a rezida fie la Bucu- tratia locals, contra careia autohtonii perse-
re$ti, fie la Ia$i, care Insa nu va fi recunoscut cutati veneau adesea sa -i tears sprijinul. El
de guvernul otoman, cu toate insistentele am- raporteaza ca nu era zi In care sa nu gaseasca
basadorului francez din Constantinopol. Suc- la usa lui zece tarani romini, venili sa se plInga
cesorii sai, Emil Gaudin, Carra Saint-Cyr la si sa-i invoce zadarnic protectia contra isprav-
Bucure$ti $i Parant, vice-consul la Ia$i, au, nicilor, care presati ei 11100 de divan $i de
pins in 1798, o activitate intense pentru a nevoile armatei de ocupatie, Ii persecute neo-
Invedera guvernului francez importanta laturii menos pentru a le stoarce ultimul miel si
comerciale In aceste tinuturi $i de a intensifica ultima gains. RuinatS si desperata, populatia
prin toate mijloacele propaganda revolutio- rurala nu se gindeste decit sa fuga In Turcia
nary in cele cloud principate. Activitatea si Transilvania. Viata este scumpa in extrem
consulara este suspendatd prin arestarea con- din cauza raritatii produselor. Prin sate nu se
sulilor In timpul campaniei lui Bonaparte In gaseste nici fin, nici orz. Lipsesc carnea $i
Egipt. legumele pe plata Bucurestilor, uneori chiar
La terminarea campaniei, nevoia de a con- si piinea.
tinua propaganda a determinat Ministerul Yn galeria reprezentantilor consulari din
Afacerilor Externe sa recurga la serviciile aceasta vreme un loe deosebit 11 ocupa Rein-
rominului macedonean Georges Marchiz de hardt. Numit prin decretul de la 18 martie
Poullio" Gheorghe Marchides Pulio fiul 1806 rezident si comisar general pentru feta-
lui Marcu Puiu, librar editor din Viena, care jiile comerciale In provinciile otomane de peste
trimitea In principate carti cu continut revo- Dunare, Reinhardt intimpina dificultati din
lutionar. I s-a incredintat din partea guver- cauza titlului de rezident. Ratificarea acestei
nului revolutionar francez tiparirea cartilor inovatii ar fi insemnat pentru turci recunoa$-
cele mai potrivite de a raspindi lumina In terea oficiala a independentei Moldovei.
tars", precum si publicarea unui periodic, la Reinhardt apare dintr-o class" superioara
care el va fi redactor In colaborare cu Stamati. In raport cu predecesorii sai ; un om deja
I s-a mai dat in seams lui Pulio sa organizeze format, limit functionar de stat, bucurindu se
in Germania o retea de informatii care sa de o reputatie si un prestigiu recunoscute.
cuprinda Principatele Romine, Constantino- Acest fapt este o indicatie CS Moldova capita
polul, Grecia $i tot Levantul. In ochii lui Napoleon o importanta deosebi
Cum tratatul franco-turc de la 26 iunie 1802 pentru ca el sa se decide a trimite un personai
acorda Frantei liberteca de navigatie pe Marea de asemenea anvergura, spre a fi informat
Neagra, se Intrevedea pentru prima oars posi- de ce se petrece la hotarul dintrem Rusia si
bilitatea unei dezvoltari a relatiilor comerciale Turcia.
in Principate. Marfurile franceze vor putea La concluzii, autoarea cerceteaza contactill
veni, In viitor, direct pe mare, Wind din dintre Revolutia franceza si romini, printr-o
portul Galati un mare antrepozit comercial analiza a starilor sociale din Principate. Clara
sub controlul agentilor francezi. Din aprilie burgheza nu era decit In stare embrionara.
1803 se instituie In acest oras un comisariat La Bucure$ti ca si la Iasi se gasea o mica
francez pentru relatiile comerciale. Incepind burghezie comerciale, compusa dintr-un amal-
cu acest an, consulatul francez, purtind numele
de Comisariat general al relatiilor comerciale" gam de greci, sirbi, bulgari si romini, uniti
fu transferat de la Bucure$ti la Ia$i. Relatiile prin legaturi de religie ortodoxa si numeroase
din ce In ce mai incordate cu Rusia implicau inrudiri de casatorie. Burghezia aceasta era
pentru guvernul franccz o supraveghere mai putin comoda $i dificila de condus, care In
atenta a frontierei moldo-ruse. cursul secolului al XVIII-lea s-a revoltat de
Pe linga comisarul general Mechain, care mai multe od contra sfetnicilor domnesti $i a
soseste la Iasi in iunie 1803, ambasadorul regimului fiscal. Totu$i, aceasta burghezie
francez de la Constantinopol, generalul Brune, nu este capabila sa conduce o mi$care revo
a trimis la Bucure$ti, In calitate de comisar lutionara.

www.dacoromanica.ro
 192 RECENZII
Marea burghezie, cu interese precise, nu
exista Inca In Principate. Elementul popular,
care sa dea mobilitate nemultumirilor, lip-
seste. Autoarea scapa Insa din vedere ca
peste doua decenii aceste mase populare
se vor ridica sub conducerea lui Tudor Vladi-
mirescu.
Pcntru aristocratic, doctrinele revolutionare
slut destinate a ramlne platonice. Politiceste,
marea boierime doreste o autonomie fate de
turci si eliminarea strainilor din posturile de
conclucere. Totusi, pentru ideile de la 1789
militeaza un grup de reprezentanti ai clasei
boieresti. Stainati raporteaza ca ideile revo-
lutionare au gasit o mai buna primire la Iasi
decft la Bucuresti. Autoarea pune acest fapt
in seama propagandei refugiatilor polonezi
si a actiunii lui Codrica, partizan at ideilor
noi. Influenta ideilor revolutionare a avut
ca efect formarea constiintei .politice pe intreg
cuprinsul tarilor romine. In 1802, logofatul
Dimitrie Sturza elaboreaza un project de
Republica aristo-democraticeasca".
Semnalam ca versurile populare citate la
p. 307 shit un clntec ardelean,'nu moldave"
(a se vedea articolul citat din Revue des
etudes napoleoniennes"). La aceste aprecieri
populare despre Bonaparte se poate adauga
si aceea a unui om cult, cronicarul Zilot Ro-
minul, care spune : ...Napoleon Bonaparte
Imparatul Frantei, carele din om prost de la
ostrovul Corsica, dupil revolutia ce s-au
intimplat In Franta, clnd s-au surpat si neamul
imparatesc din scaun, s-au suit el In scaun
si cu biruintele ce facea In toate partile, iar
mai virtos asupra Germaniei, adusese lucrul
la spaima mare, Melt numele de frantez
auzind raminea fistecare Incremenit ; si fiindca
acest mare tiran Napoleon Linea In fata prie-
tesug cu Poarta, Alecu Sutu vina domnia"
(Cronica lui Zilot Rominul, ed. Hajdeu, 1884,
p. 82).
In anexa, autoarea de un studiu sumar
asupra comertului francez In Principatele
unarene, In cursul veacurilor XVIII si XIX.
KEMENY G. GABOR : Iratok a nemzetisigi /Gerdes tortenetehez
Hagyarorszcigon a dualizmus kordban
(Documenfe privitoare la istoria problemei nationale din II ugaria
In epoca dualismului),
vol. I, Budape ,ta, 1952, 920 p. ; vol. II, 1955, 933 p.
In 1934 ape rea la Paris, In traducerea lui
J. B. Mechin. o carte, pupil urmarita la noi,
scrisa de contele Polzer-Hoditz, directorul de
www.dacoromanica.ro
20
Prima jumatate a studiului se ocupa de co-
mertul francez in Levant si cuprinsul Imperiu-
lui otoman, unde, gratie capitulatiilor, ajun-
sese la o mare prosperitate pine la Razboiul
de sapte ani, care aduce o umbrire acestei
dezvoltari. In ceea ce priveste interpretarea
documentelor, uneori autoarea le (IA un Inteles
alaturi de realitate. Vorbind despre consulul
francez Martin, care era bolnav, la p. 291,
scrie Toujours est-il qu'il ne tarde pas a
avoir une rechute. Pas de medicaments pour
le soigner. L'apothicaire du cru est totale-
ment depourvu des remedes qui pourraient
apporter quelque allegement au mal du
Martin". Dace cercetam documentul (Hurmu-
zaki, XVI, p. 294, nr. MDCCCXXX) gasim :
Aux premiers symptofhes j'ai fait executer
aussi bien que possible les ordonnances de
M. Marinier, car les apothiquaires d'ici n'ont
pu fournir certains articles"... El pleaca la
Paris, unde va putea au moins trouver
medicins plus habiles et des apothicaires
mieux. fournis"... Deci o interpretare care
schimba realitatea.
In privinta bibliografiei, aproape totali-
tatea izvoarelor manuscrise de la arhiva Mini-
sterului Afacerilor Straine francez, fondul
Turcia, sint adunate In ceea ce priveste ladle
romine, In colectia Hurmuzaki.
Din fondul Polonia, lipseste Saxa, care
cuprinde o serie de volume manuscrise, cores-
pondenta politica, referitoare la Principatele
Romtne si In special Moldova.
Bibliografia lucrarilor tiparite este prea
complicate din cauza ca autoarea citeaza
toate editiite unei carp, In loc de ultima,
sau de aceea pe care a utilizat-o.
Cu toate observatiile critice, lucrarea dom-
nisoarei Germaine Lebel este o carte serioasa
si un instrument de lucru de prima impor-
tanta pentru cercetatorii care se ocupa de
relatiile franco romine In perioada Revolutiei
si a Imperiului napoleonian.
P. P. Panaitescu si V. Mihordea
cabinet al lui Carol VII, ultimul Imparat si
rege at Austro- Uugarlei. Polzer-Hoditz arat a
In aceasta carte, intitulata L'empereur Charles
21 RECENzu
et la mission historigue de l'Autriche, ce ele-
mentul determinant al prebusiril imperiului
habsburgic a fost dualismul austro-maghiar,
proclamat In 1867, a cerui existenta nu era
justificate dupe afirmatia autorului nici
de istorie, nici de geografie Si nici de necesi-
tetile economice, fiind mentinut numai prin
mijloace artificiale" (p. 338).
Mijloacele artificiale" despre care vorbea
contele Polzer-Hoditz, deplingind naufragiul
stepInilor sal, erau lmpilarea gi exploatarea
popoarelor supuse prin forte et cotropire.
51 Intr-adevar, imperiul habsburgic, mai ales
In epoca dualismului (1867-1918), n-a fost
declt un lant de nesfirlite freminteri si con-
flicte, de procese si condamnari, de opresiuni
soviniste cu categorice tendinte de extermi-
nare nationale, Austro-Ungaria fiind numita
temnila nationalitdtilor. Acest epitet caracteri-
zeaze destul de concludent regimul pe care
1-au avut nationalitatile din Austro-Ungaria
In epoca dualismului. Dezmembrarea sa In
1918 n-a fost astfel cleat consecinta fireasca
a unui vechi dureros proces istoric...
Asupra acestei epoci din istoria Ungariei,
deopotrive de interesante atit pentru poporul
maghiar cit $i pentru romini, slovaci, strbi,
croati gi ruteni, un grup de istorici din R.P.
Ungard, in frunte cu Kemeny G. Gabor,
animati de dorinta unei sincere apropieri fate
de popoarele din spatiul carpato-dunerean, au
intreprins o vasty gi scrupuloasa cercetare
urmerind $i inregistrind toate actele
gi scrierile, publicate sau inedite, care pot
contribui la cunoasterea problemei nationali-
tAtilor din statul dualist austro-maghiar.
Rezultatele acestei cerceteri, care constitute
una din contributiile cele mai ample ale isto-
riografiei maghiare marxiste, sint concreti-
zate In done masive volume, tiperite sub
auspiciile Institutului de Istorie al Academiei
Maghiare de Stiinte", intitulate Iratok a nem-
zelisegi kerdes tortenelehez Magyarorszagon a
dualizmus kordban.
Primul volum, care cuprinde documentele
din perioada 1867-1892, a aparut In anul
1952 avind 920 de pagini, al doilea, tiparit
in 1956, reflecteaze perioada 1892-1900 $i
are 968 de pagini ; un al treilea volum, rezervat
epocii 1900-1918, se afle In curs de pregatire.
Ne aflem, asadar, In fata unei opere Intr-a-
devar impunatoare, atit prin numerul de pa-
gini acumulat, cit gi prin bogatia $i diversi-
tatea materialului Inregistrat.
Lucrarea lui Kemeny impune gi prin con-
ceptia urmate la alcetuirea ei, prin sin-
ceritatea prin spiritul profund democratic
ce o Insufleteste. Datorita acestei conceptii, ea
este menite se fie o adevarata pi2.tre de hotar
In actiunea de cunoastere a problemei natio-
13 2324
www.dacoromanica.ro
193
nalitAtilor din Austro-Ungaria, gi un Indemn
puternic pentru adincirea st consolidarea lege-
turilor dintre popoarele din aceaste parte a
Europei. Niciodate, pine acum, istoriografia
maghiare n-a adus, In aceaste directie, o
contributie asa de impresionante $i n-a mani-
festat o atitudine atit de categorice. Scopul
lucrerii lui Kemeny, dupe cum precizeaze
autorul in prefata primului volum, este, pe
de o parte, prezenlarea qi demasctzrea politicii
de asuprire nationald a claselor conducatoare
maghiare, iar pe de alta, dorinta de retnviere
a traditillor progresiste .yi de solidaritate trd-
teascd tntre poporul maghiar qi popoarele opri-
mate In epoca dualismului. Vechile izvoare
maghiare asupra acestei probleme, subliniaze
Kemeny, au Incercat, In cea mai mare parte,
sd acopere sau sa nege existenta politicii de
oprimare a claselor exploatatoare, a ceror ten-
dinta categorica a fost aceea de a prezenta
Ungaria multinationald drept un slat national,
contestind existenta si lupta nationalitetilor.
Clasele dominante maghiare, afirme Kemeny
In continuare, au propovdduit pvinistnul si au
final masele nationalitatilor din Ungaria sub
o Indoita oprimare, impilind, In acelali timp,
lnsusi poporul maghiar. Datorite acestei opre-
siuni, aratA mai departe Kemeny, impure prin
alegeri cenzitare frauduloase, prin Ingra-
direa dreptului de asociatie si Intrunire, prin
legi speciale Impotriva Icolilor si asociatiilor
culturale nemaghiare, prin procese qi Intern-
nitari, gi printr-o totals excludere a nationa-
litetilor de la elaborarea legilor si din admi-
nistratie, clasele dominante maghiare au tm-
piedicat procesul de tormare ;i dezvoltare al
statelor nationale un proces de neoprit
fixIndu-se pe o pozitie reactionare si retro-
grade. Evident, au existat 51 spirite ostile
acestei atitudini, cum a fost acel onest si con-
secvent Mocsary Lajos, unul din putinii expo-
nenti ai burgheziei maghiare care n-au Impar-
tasit politica de oprimare a claselor dominante ;
ostil acestei atitudini a fost, In primul rind,
poporul care, dupe afirmatia lui Mocsary, nu
este susceptibil la ura de rase". 5i chiar dace',
area acelali Mocsary, citat de Kemeny, se
poate induce In eroare, vremelnic, pine gi
poporul, totuli nu se poate sustine si impune In
permanents o asemenea politice care nu a prins
radecini In Inclinatiile naturale ¢i In senti-
mentele poporului".
Burgheziile nationalitetilor, la rindul for
deli lupta Impotriva oprimerii nationale
avea caracter progres ist n-au Indreznit se se
sprijine pe masele populare, aceasta fiind una
din cauzele pasivitatii for politice". Cit despre
proletariatul din Ungaria, deli, chiar de la
inceput, el a pretins rezolvarca progresiste a
problemei natio nate, totuli, datorite slabei
194 RucENzu
sale dezvoltari, In anii urmatori proclamarii
dualismului, precum si faptului ca partidul
social-democrat, Infiintat abia In 1890, nici
macar n-a Incercat sa is legatura cu masele
nationalitatilor", n-a putut avea in aceasta
perioada a epocii dualiste o influents hotari-
toarc asupra rezolvarii problemei nationale.
Situatia, asa cum o Infatiseaza Kemeny In
al doilea volum al vastei sale lucrdri, se va
schimba Insa, din acest punct de vedere, In
preajma anilor 1900, o data cu aparitia de noi
forte politice in rindurile nationalitatilor si cu
o declansare Inversunata a luptei de clasd.
Documentele din lucrarea lui Kemeny shit
culese din colectiile ministerelor, din dezbate-
rile Camerei Deputatilor si ale Camerei Magna-
tilor, din presa, si In special din presa natio-
nalitatilor, din manuscrisele si din manifestele
vremii si din Arhivele Statului, cele mai multe
din acestea fiind inedite. Ziarele romtnesti
utilizate de Kemeny In ambele volume slnt
urma toarele : Federatiunea" (Budapesta),
Gazeta Transilvaniei" (Brasov), iLuminato-
riul" (Timisoara), Rumanische Revue" (Bu-
dapesta), Telegraful romIn" (Sibiu), Tri-
buna" (Sibiu) si Tribuna poporului" (Arad).
Pe baza acestor documente, Inregistrate si se-
lectionate cu o scrupuloasa atentie, Kemeny ne
Infatiseaza principalele evenimente din aceasta
epoca, legate de lupta nationalitatilor, expunind
atit plunctul de vedere al reprezentantilor
acestora cit si al exponentilor statului maghiar
si al intelectualitatii progresiste maghiare.
tnregistrarea cronologica a documentelor
Incepe la 11 februarie 1867, data la care depu-
tatii romini si sirbi, In frunte cu Iosif Hodos,
Vicentiu Babes, Stefan Branovaciki si Sve-
tozar Miletici, depun pe biroul Camerei Depu-
tatilor din Budapesta un proiect de lege pentru
rezolvarea problemei nationalitatilor si a
limbilor respective. Proiectul romlno-slrb
fusese provocat de proiectul guvernului ma-
ghiar pentru egala Indreptatire a nationalita-
tilor, care, la 9 decembrie 1868, se va trans-
forma In legea XL IV. Reprezentantii tuturor
nationalitatilor au combatut cu energie aceasta
lege perfida si retrograda care se inspira din
principiul ca In Ungaria exists o singura na-
tiune : cea maghiard. Prezenta in aceasta lupta
parlamentara a romtnilcr, sIrbilor, croatilor,
slovaciior si rutenilor, legati Intre ei prin
catusele aceleiasi oprimari, dovedea Insa
ccntrariul. De altfel, una din contribu-
tiile mai utile ale lucrarii lui Kemeny este
expunerea, pe baza documental* a colaborarii
ce a existat lntre toate nationalitatile opri-
mate, In aceasta directie autorul aducind un
vast material, care deschide noi perspective
asupra studieril legaturilor istorice dintre
aceste nationalitati. Solidaritatea dintre ele se
www.dacoromanica.ro
22
va accentua si mai mult sub tiranica guver-
nare de 15 ani (1875-1890) a lui Kalman
Tisza, zdrobitorul nationalitatilor", sub gu-
vemarea caruia, la 11 martie 1879, Trefort
Agoston, ministrul instructiunii publice, a
adus In discutia Camerei proiectul de lege
pentru introducerea limbii maghiare in toate
scolile elementare ale nationalitatilor, urmat
In 1883 de proiectul de lege asupra scoliior
medii, iar In 1891, sub ministeriatul lui Csaki
Albin, de cel asupra grAdinilor de copii. Toate
aceste proiecte, care au provocat o dirza
Impotrivire din partea deputatilor nationali-
tatilor si au dezlantuit o imensa agitatie in
provinciile respective, au fost acceptate Insa
de catre Camera si sanctionate de catre mo-
earn, devenind astfel instrumentele fundamen-
tale ale politicii de oprimare culturala si de
silnica maghiarizare. Yn legatura cu votarea si
impunerea acestor legi, Kemeny aduce 42 de
docurnente, printre care pe linga discursu-
rile parlamentare si articolele principale din
ziare, InfatisInd punctele de vedere atit ale
nationalitatilor cit si ale guvernului si ale
elementelor progresiste maghiare insesi
textele legilor incriminate si ordinele minis-
teriale pentru aplicarea lor. Un aparator al na-
tionalitatilor dinUngaria dualists a fostMecsary
Lajos (1826-1916), ale carui cuvintari si articole
asupra acestei probleme 1-au adus in conflict
cu partidul kossuthist, al carui membru era,
conflict care s-a rezolvat la 1887 prin exclu-
derea lui Macsary din rIndurile sale si prin
denuntarea lui ca tradator" si vInzator" al
patriei maghiare. RornInii, recunoscatori atitu-
dinii sale, i-au oferit Insa la 1885, prin Corneliu
Diaconovici, In mod solemn, un volum omagial
iscalit de 2000 de intelectuali, iar la 1888 un
mandat de deputat In circumscriptia Caran-
sebes, devenit vacant In urma anularii manda-
tului exponentului banatean Traian Doda.
Kemeny Inregistreaza 22 de discursuri, articole
si interventii ale lui Macsary pentru apararea
nationalitatilor si pentru condamnarea regi-
mului reactionar si sovinist care guverna
Ungaria dualists. Contributiile lui Kemeny
ofera o baza noud, solids si ampler, pentru
cunoasterea activitatii lui Macsary si apre-
cierea pozitiei sale progresiste.
0 larger atentie acorda Kemeny partidelor
politice ale nationalitatilor, presei si congre-
selor respective, dlnd si numeroase indicatii
biografice, nu In toate cazurile riguros contro-
late, asupra exponentilor acestora. Din istoria
Partidului National Romin Intre anii 1869 si
1892, hicepInd cu conferintele de constituire
de la Timisoara (20 ianuarie 1869) si Miercurea
(7-8 martie), pentru a sfirsi cu textul Memo-
randului, se publics un numar de 35 de docu-
23 RECENZIL
mente. In ele se cuprind convocarile, dezbate-
rile si hotartrile conferintelor nationale din anii
1869, 1872, 1878, 1881, 1887, 1890 si 1892.
In forma sa initials, tinind seama de cele doud
legi electorate care functionau fn Ungaria,
una pentru regiunile ardelene propriu-zise,
aflate la est de Muntii Apuseni, si alta pentru
regiunile din vestul Muntilor, partidul nu era
constituit pe o bazd unitary, avInd organizatii
autonome atit In Ardeal eft si In Banat, Cri-
sana si Maramures. Aceste organizatii se vor
contopi Intr-un singur corp politic abia In
1881, sub prezidentia lui Partenie Cosma, clod
se va elabora si un program politic comun,
acceptat de care toate gruparile provinciale.
Deosebiri existau nu numai din punct de ve-
dere al organizArii, ci si ca orientare, ca atitu-
dine si tactics politics. Astfel, In timp ce arde-
lenii, sub influenta lui Gheorghe Baritiu si a
lui loan Ratiu, ca un protest Impotriva dua-
lismului, a anexaril Transilvaniei la Ungaria
si a legii electorate din comitatele tor, care avea
censul cel mai ridicat, trectnd peste opiniile
lui Saguna, au preconizat si aplicat pasivitalea
Inca din 1869, refuzlnd sa participe la alegerile
parlamentare si la lucrdrile Camerei din Buda-
pesta, banatenii, crisenii si maramuresenii au
adoptat aceastd atitudine abia In 1887, pind
atunci fiind adepti ai activitsfii. Pasivitatea
va fi deci conduita Intregului partid national
roman numai Intre anii 1887 si 1905, pentru ca
In acest an, In urma unei not examindri a
situatial politice, sa se decidd pentru activitate,
deputatii sai participind, pins In 1918, la
lucrdrile parlamentare.
Aceasta a Post de altfel vreme Indelungata
si atitudinea sfrbiior si a slovacilor.
Programul politic at partidului national
roman a Post elaborat In conferinta din 1881,
In fruntea sa figurind revendicarea autonomiei
Transilvaniei.
Alte framintdri si probleme expuse docu-
mentar In lucrarea lui Kemeny slut, printre
altele, legea presei din 1867, pronunciamentul
de la Blaj (3/15 mai 1868) Impotriva dualis-
mului, urmat de procesul intentat ziarului
Federatia" (1869) si de condamnarea deputa-
tului Alexandru Roman la un an Inchisoare,
infirmarea, de catre guvernul maghiar, a ale-
gerii lui B. P. Hasdeu si V. A. Ureche ca
membri de onoare ai Asociatiunii pentru
literatura romInd si cultura poporului romin",
denuntata In Camera de catre Iosif Hodos
(1869), si expuizarea de catre baronul Apor
Kdro ly, de pe mosia de la Tofalau, a 26 de
familii de fosti iobagi, totalizInd 300 de suflete
(1869). Apararea acestora a fost luatd de catre
deputatul Alexandru Roman si de advocatul
loan Ratiu, viitorul presedinte al partidului
national romln. Cu prilejul anuntarii interpe-
www.dacoromanica.ro
195
larii sale asupra expulzatilor de la Tofahlu.
Roman a avut o atitudine categorica, aratInd
ca izvorul prezentei sale in Camera este poporul.
Alte dezbateri In Camera au Post provocate
de cererea lui Iosif Hodos (1870) de a se acorda
o subventie pentru teatrul rominesc, si de
interventia lui Vicentiu Babes (1871) pentru
sustinerea de catre stat a scolilor medii ale
nationalitatilor. Ainbele cereri au lost respinse,
asa cum au Post respinse si cererile sirbilor si
ale slovacilor.
In anul 1872, In urma unei initiative a
primului ministru Ldnyay Menyhert, nationa-
litatile au avut o clips iluzia ca s-ar putea
ajunge la o Intelegere cu statul maghiar,
romtnii, la 3 iulie, in urma Intrevederii lui
Ldnyay cu mitropolitul de la Blaj, Inaintind
guvernului chiar si un memoriu cu propuneri
concrete semnat de mitropolitul Vancea,
de G. Baritiu, de Elie Maeelariu si loan
Ratiu prin care se cerea : recunoasterea lim
bit romtne ca limbs of icialci In Transilvania, o
noud fmpdrfire administrativil o noud lege
electorald lipsitd de privilegii de class si casts,
numirea rominilor In funcfii publice, libertatea
religioasd, autonomia bisericii greco-catolice,
salarizarea clerului din bugetul statului, auto
nomia Involdmintului ; numirea de profesori
romini fn numdr paritelic" si introducerea
limbii romtne in aceeasi proporfie la universi-
tatea din Cluj, Int iinfarea mai multor scoli medii
i profesionale, precum si subvenfionarea sco-
lilor poporale lipsite de fonduri. Memorii simi-
lare Inaintasera si partidele nationale din
Croatia si Slovacia. Ldnyay, in decembrie 1872,
a demisionat trisa din fruntea guvernului, asa
/nett memoriile Inaintate au ramas fsra rds-
puns. Primul volum al lui Kemeny se Incheie
cu reproducerea textului Memorandului din
1892, alcatuit de partidul national romln, prin
Iuliu Coroianu, si prezentat, la Viena, Impara-
tului Francisc Iosif I, ca un rechizitoriu Impo-
triva politicii de desnationalizare impusd de
guvernele maghiare o data cu proclamarca
dualismului, si cu declaratiile lui Joan Ratiu.
seful delegatiei memorandiste, asupra refuzului
Imparatului de a primi Memorandul".
Al doilea volum al lui Kemeny expune
documentele dintr-o perioadd cu mult mai
scurtd, 1892-1900, dar, In acelasi timp, cu
mult mai agitata si mai bogatd In evenimente.
In ace§ti ani, paralel cu criza dualismului,
izbucneste lupta de class a muncitorilor din
marea industrie si a proletariatului agricol,
iar contradictiile nationaliste burgheze ating
punctul culminant.
Dezvoltarea economics si culturald a natio-
nalitatilor, asa cum aratd autorul in prefata,
196 RECENZII
concretizata prin institutiile financiare, prin
asociatille agricole $i culturale si prin organi-
zatiile autonome bisericesti, (IA un puternic
avant miscarii politice a nationalitatilor, de-
terminindu-le, desi pe plan tactic ramln Inca
pasive", sa fie cu mult mai lndraznete $i mai
active. Aparitia proletariatului nationalita-
tilor, urmarita de autor cu specials atentie,
mai ales pe linia agrar-socialists, creeaza apoi
situatii noi, necunoscute epocii precedente, $i
noi raporturi de forte. Partidele nationale, ale
tuturor nationalitatilor, ajung, atit fats de
guvernele maghiare cat si fats de propriile for
mase, Intr-un categoric impas. In sinul lor,
prin scindare, incepe o adevarata lupta Intre
conservatori si progresisti, intre moderati pi
radicali, nationalitatile trebuind, pe linga pro-
blemele de interes pur national, salt fixeze
atitudinea si fats de problemele economice si
sociale. La sirbi se ciocnese astfel liberalii cu
radicalii, la sasi verzii" cu negrii", la slovaci
martonistii" cu hlasistii", iar la romini
polemicele se poarta Intre aderentii Tri-
bunal" de la Sibiu $i sustinatorii Tribunal
poporului" de la Arad, $i intre acestia SI mo-
deratii din partidul national. Totodata, natio-
nalitatile cauta si o mai strInsd $i mai eficace
colaborare Intre ale, organizind, la Budapesta,
In 1895, un congres al nationalitatilor care va
stirni o mare Alva In Intreaga monarhie.
Kemeny demasca, prin zeci de documente,
politica reactionara a guvernelor Szapary,
Vekerle, Banffy $i Sze 11, precum si atitudinea
sovinista a partidelor maghiare opozitioniste
$i a partidelor nationale burgheze.
Un amplu spatiu 11 ocupa Yn acest volum
manila procese politice ale vremii, Memorandul,
Replica, Hruban, Vajansky, Narodnie Novini
etc., ale caror dezbateri si condamnari au
aratat Intreaga monstruozitate sl subrezenie a
regimului dualist.
Nici acum n-au lipsit !ma unele In-
cercari sf ,initiative, din nefericire, dupe
constatarea lui Kemeny din ce In ce mai
rare", pentru a crea legaturi Intre poporul
maghiar si celelalte nationalitati, In aceasta
directie remarcindu-se articolele lui Horvath
Gyula din 1893, scrisoarea romancierului JOItai
care societatea culturale Matica" (1894),
primirea la Debretin a corului Stancovici"
(1898) etc.
Din punct de vedere al cititorului romin,
punindu -se la contributie aceleasi izvoare
arhivistice si ziaristice mentionate In paginile
de mai sus, la care se adauga o remarcabila
bibliografie romhreasca, desi cu unele lacuna,
al doilea volum al lui Kemeny aduce contri-
butt' hotarltoare la cunoasterea tuturor eveni-
mentelor $1 problemelor care an framIntat
opinia publics intre anii 1892 $i 1900.
www.dacoromanica.ro
24
Volumul se deschide astfel cu prezentarea
documentata a ecoului Memorandului" din
1892 In presa $i In parlamentul maghiar, $1 a
Raphael" din acelasi an a studentilor ro-
mini, adresata studentimii maghiare, al carei
autor, Aural C. Popovici, a fost condamnat la
31 august 1893 la patru ani Inchisoare. Pro-
cesul Replied" a fost urmat in 1894 de
marele proces al Memorandului", care s-a
tinut la Cluj in zilele de 7 25 mai, In urma
caruia intregul comitet at partidului national,
Yn frunte cu loan Ratiu, a fost condamnat la
Inchisoare cu pedepse vartind intre doua luni
$i 5 ani. Acesta a fost cel mai mare proces
politic at rominilor din Ungaria dualists. Yn
jurul lui s-a scris o Intreaga literature. In
lucrarea lui Kemeny se afla 31 de documente
memorandiste unele dintre ele inedite, prove-
find din arhivele de la Budapesta, care Intre-
gesc In mod concludent studiile rominesti
asupra acestui pasionant capitol din istoria
Transilvaniei. Documente tot asa de utile 12
la numar aduce Kemeny $1 In legatura cu
ancheta ordonata Impotriva societatii studen-
testi Petra Major de la Budapesta, a carei
activitate, In 1895, la 29 decembrie, a fost
interzisa In mod temporar, precum si asupra
congresului nationalitatilor tinut la Budapesta
In 10 august 1895 pentru afirmarea solidaritatii
popoarelor oprimate. La p. 385 ni se da, dupe
ziarul Tribuna", si o lista a participantilor
romini la congresul nationalitatilor.
Alte documente care solicits atentia citito-
rului slot cele selectionate In legatura cu
dizolvarea, la 28 septernbrie 1894, ca o conse-
cinta a procesului de In Cluj, a partidului
national romin, urmata, paste un an, de gra-
tierea calor condamnati, $i de conflictele ce
izbucnesc apoi Intre memorandisti, culminind
cu criza Tribunal" (1896). Guvernul, care era
angajat irevocabil pe calea politicii de opre-
siune, $i care tocmai atunci sarbatorea mileniul
Intemeierii statului feudal maghiar, profitil de
criza dinauntrul partidului, pentru a stringe
$i mai mult catusele oprimarii. In aceasta
perioada apar legi spectate pentru maghiari-
zarea numelor localitatilor $i a persoanelor, se
inipune modificarea statutelor $i a numelui
Asociatiunii", se accentireaza imixtiunea au,-
toritatilor de stat in problemele scolare $i bise-
rice$ti $i se interzic intrunirile convocate Ill
numele partidului national romin. Iar pentru
ca aceasta politica sa fie urmarita intr -un mod
sistematic si ferm, se Infiinteaza, In 1895, la
Budapesta, sub guvernarea lui Banffy, chiar
$1 o Sectie a nationalitatilor", cu misiunea de
a urmari aplicarea planului de maghiarizare.
Burghezia e fn denote. Pozitia ei pasivista",
de la care astepta rezoivarea problemelor
nationale, e compromise. Se simte nevoia
25 ItEcE.Nza
unui nou spirit si a unor not orientari politice.
Acestea se vor vedea In volumul urmator al
lucrarii lui Kemeny. Impotriva derutei bur-
gheziei, a derutei tuturor burgheziilor natio-
nalitatilor din Ungaria, impotriva conceptiei si
a atitudinii for nationale se ridica Insa activita-
tea din ce in ce mai dinamica a proletariatului,
bazata pe selidaritatea clasei muncitoare, pe
prietenia dintre maghiari, romini, sirbi,
slovaci etc. Docurnentele publicate de Kemeny
despre relatiile nationalitatilor cu miscarile
muncitoresti din anul 1897 shit semnificative
pentru aparitia noilor forte politice. Istoricii
din Republica Populara Ungara, in volumele
Documente alese din istoria miscarii muncito-
rest din Ungaria", au publicat numeroase
inarturii care relevA patriotismul socialist at
poporului maghiar imbinat organic cu inter-
nationalismul proletar.
Evident, intr-o lucrare de proportiile
Documentelor" publicate de Kemeny sint
inevitabile si anumite erori, confuzii si lacune
mai ales pe linia detaliilor cronologice si a
evidentelor bibliografice. Astfel, deli Kemeny,
in depistarea, selectionarea si traducerea pie-
selor documentare s-a bucurat de concursul
unor incercati specialist In istoria si literatura
romina, ca Ga ldi Laszlo si I. Toth Zoltan,
totusi In notele biografice si bibliografice care
insotese cele doud volume de documente s-au
strecurat numeroase erori, inexactitati si la-
cune. Andrei saguna, de exemplu, citat deseori
in Documentele" lui Kemeny, nu s-a nascut
la 1809 si n-a rdposat la 1881, cum se arata la
p. 305 din primul volum, ci s-a nascut la 21
decembrie 1808 si a murit la 16 iunie 1873.
In rindurile consacrate biografiei sale nu se
arata nici rolul sau la intemeierea si conducerea
Asociatiunii pentru literatura romina si cul-
tura poporului romin" (1861-1867), si nici
actiunea sa pentru a determina partidul na-
tional romin sa adopte o linie politica activists.
Ion Popasu, episcopul Caransebesului, nu s-a
nascut nici el la 1802 (p. 619, I), ci la 20 decem-
brie 1808 ; Corneliu Diaconovici, la care in
locul anului de nastere se pune un semn de
intrebare iar anul mortii e aratat ca Hind
1918 (p. 715, I), s-a nascut la 1859 si a murit
la 1923 ; In locul anului mortii lui Iuliu Coro-
ianu e pus acelasi semn de intrebare (p. 189,
I)- Coroianu a murit la 30 martie 1927 ;
Vasile Lucaci n-a murit In 1923 (p. 847, I),
ci la 22 noiembrie 1922 ; semnul intrebarii
apare si in locul anului mortii lui Eugen Brote
(p. 615, I), George Pop de Basest (p. 847, 1),
loan Rusu-Sirianu (p. 153, II) si Partenie
Cosma (p. 574, I I) ; Brote a murit in 1913,
Pop in 1919, Rusu-Sirianu in 1909, iar Partenie
Cosma in 1923. loan Ratiu, presedintele parti-
dului, n-a ajuns presedinte In 1880 (p. 177, II)
www.dacoromanica.ro
197
ci abia In 1892 ; George Battu, cdruia, la
p. 176, vol. I, i se mentioneaza diferite contri-
butii si titluri, este, cu toate acestea, prezentat
insuficient ; dintr-o biografie a lui Battu nu
poate lipsi informatia ca el a intemeiat, pe
linga Gazeta de Transilvania" si Foaia
pentru minte, inima si literatura" (1838), re-
vista Transilvania" (1868) si ziarul Obser-
vatoriul" (1878) si ca a fost presedinte al par-
tidului (1884), al Asociatunii" (1888) si al
Academiei (1893) ; losif Hodos, din care se
reproduc numeroase discursuri si interventii,
trebuia prezentat (p. 13, I) st ca autor al stu-
diului Rominii si constitutille Transilvanici
aparut In 1871 ; lui Aron Densuseanu i se men-
tioneaza colaborarea neinteresanta de la re-
vista Amicul familiei" si nu se releva contri-
butia sa la Intemeierea ziarului Orientul
latin" (1874) si interventia, prin studiul
Rominii si Alaghiarii (1875), pentru organi-
zarea tuturor romfnilor din Austro Ungaria
intr-un singur corp national ; Visarion Roman
e infatisat de asemenea numai ca intemeietor
al bancii Albina" si ca redactor al revistei
Albina Carpatilor" (p. 278, 1), trecindu -se
peste importantul sau rol la convocarea conic-
rintei politice de la Miercurea (1869) si al sus-
tinerii politicii pasiviste.
Astfel de erori se constata si in notele
scrise asupra bancilor romfnesti din Transil-
vania (p. 713, I). Banca din Arad nu se numca
Victoriana", ci Victoria", Aurora" de la
Nasaud n-a fost Infiintata la 1879 ci In 1873 ;
Ardeleana" din Orastie, Timisana" din Ti-
mi§oara si Muresana" din Reghin n-au fost
Intemeiate in 1886, ci in 1885 ; banca Mese-
riasul romin" din Brasov n-a fost nici ea In-
fiintatA In 1887, ci in 1888.
In ceea ce priveste lucrarile bibliografice,
socotim ca lucrarea lui Kemeny n-ar fi avut
declt de cistigat data pe linga Carlea de Aar
a lui T. V. Pacatan utilizata numai In vol. II,
ar fi urmarit si monografia lui Eugen Brote,
Cestiunea romind In Transilvania si Ungaria
(Buc. 1895), tiparita si In limbile italiana 5i
germana, numita de N. lorga vestita lucrare",
Tribuna si tribunistii de Joan Slavici (Orastie,
1896), Procesele politice de presd ale rominilor
din Transilvania de V. Gionea (Brasov, 1944),
precum si scrierea lui N. N. Petra clespre
Bdncile romfnesti din Ardeal si Banat (Sibiu,
1936) iar asupra conferintei de la Miercurea din
1869 si a orientarii politice pasiviste a partidu
lui national romin, studiul nostru Pasivism si
activism, publicat in revista Familia" Buc.,
1942, nr. 11 12, p. 71 81 si Noi contribujii
la cunoasterea vigil si activitalit lui Visarion
Roman, corespondenla sa en G. &Irian si losil
Ilodos (Sibiu, 1942).
198 RECENZII 26

Fora si prestiglul lucrarii lui Kemeny, al
cartd final, infAtisind epoca 1900-1918, 11
toteptain pentru a ne putea fixa asupra el o
opinle definitive sl a sublinia concluziile care
se impun, nu consta ins. In astfel de ame-
n unte, usor de remediat la o none editie, ci In
principille democratice care o Insufletesc, In
riguroasele criteria istorice In spiritul carora a
fost realizata si In teadinta sincere de a con-
tribui prin tratarea stiintifica, objective, in
cunoasterea si consolidarea legeturilor dintre
romini, maghiari, sirbi, slovaci, croati si ruteni,
pentru a crea astfel In spatiul carpato-duna-
rean o solldarltate durabile.
Vasile Netea

www.dacoromanica.ro

13 IBLIOGRAPHIE INTERNATIONALE
DES TRAVAUX HISTORIQUES PU-
BLIES DANS DEUX VOLUMES DE
MELANGES", 1880-1939. Etablie avec
le contour des comites nationaux sous la
direction de Hans Nabholz.
Editee par le Comite international des
Sciences Historiques, Paris, Librairie Ar-
mand Colin, 1955, XI + 443 p.
In 1930, Henri Pirenne a propus la Con-
gresul de istorie de la Varsovia adoptarea unui
proiect de publicare a unei bibliografii interna-
tionale a lucrarilor istorice tip5rite In volu-
mele omagiale. Era necesar ca o serie de mate-
riale de prima importanta, publicate risipit si
ocazional, sa fie accesibile, sub o forma siste-
matizata, cercetatorilor. Dupe o munca in-
tense de depistare, materialul a fost strins gi
redactat.
Bibliografia cuprinde doua parti. Prima
prezinta lista volumelor omagiale pe tari In
ordine alfabetica, a tarilor europene. Fiecare
lista este Impartita In doua sectii : a) volume
omagiale ce contin lucrari care trateaza su-
biecte diferite si b) volume omagiale ale caror
lucrari trateaza toate acelahi subiect (un per-
sonaj sau un eveniment, un institut sau o
societate stiintifica). Partea a doua cuprinde
articolele din volumele omagiale asezate con-
form unei clasificari facuta la Inceputul acestei
parti. Lucrarea se Incheie cu un indice al per-
soanelor, evenimentelor istorice, al institu-
tiilor $i societatilor btiintifice si cu un indice at
autorilor care au colaborat la volumele oma-
giale.
T. S.
BUCHERKUNDE ZUR WELTGESCHICH-
TE VOM UNTERGANGE DES RO-
MISCHEN WELTREICHES BIS ZUR
GEGENWART. Bearbeitet von G. Franz.
Munchen, R. Oldenburg Verlag, 1956,
544 p.
Volumul a fost redactat prin colaborarea
,mai multor specialist', fare sa reuseasca a da
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE
celor interesati o bibliografie selective alca-
tuita cu raspundere stiintifica.
Capitolul bibliografic privind Romtnia,
semnat de G. Stadtmtiller, care apartine cen-
trului de la Mtinchen (Stidostforschungen),
mentioneaza lucrari yi autori farii valoare
stiintifica, net reactionari sau chiar fascist' ca :
M. Kremnitz, Aus dem Leben Konig Karts von
Rumiinien, 4 vol. 1894 -1900; P. Linderberg,
Konig Karl von Rumtinien; E. Walhe, Carmen
Sylva, 1933 ; D. Sturdza, La succession an
tr6ne de la Roumanie; D. Sturdza, Le dix mai,
Buc., 1887 ; C. Z. Codreanu, Die eiserne Garde,
1939. In schimb, revistele Anuarul Insti-
tutului de istorie din Cluj", Balcania", Stu-
dii", nici nu se mentioneaza. Istoria Rominilor
a lui N. lorga este semnalata ca avind vase
volume, pe chid In realitate are zece. Docu-
mentele privind istoria Romtniei nu stnt citate
pe cele trei sectii : Transilvania, Moldova $i
Tara Romtneasca si se dau ca aparute case
volume. Nici o mentiune In legAturii cu docu-
mentele despre razboiul de la 1877. Lucrari de
eruditie ca acea a lui I. Bogdan, Strbu, despre
politica externs a lui Matei Basarab (desi
scrisa In limba germana) sint inexistente.
Desigur ca 30 de titluri shit insuficiente
Intr-o bibliografie universals pentru a orienta
pe cititori ; ele dovedesc ca tntocmirea culegerii
este vadit tendentioasa.
T. S.
BIOGRAPHISCHES WORTERBUCH ZUR
DEUTSCHEN GESCHICHTE von Hell-
math Rossler and Gunther Franz unter
Mitarbeit von Willy Hoppe.
Munchen, Verlag von R. Oldenburg, 1953,
XLVIII + 966 p.
Acest dictionar bibliografic are drept stop
sa serveasca la o orientare si o informare
rapids In sectorul istoriei Germanic'. Dictio-
narul propriu-zis este precedat de trei indici :
a) un indice cronologic al biografiilor, b) un
indice at functiilor diferitelor personagii, 5i c)
un altul al provinciilor si personagillor care au
200 NOTE BIBLIOGRAFICE
aetivat In cadrul acestora. Fiecare biografie
este Insotita de o scurta note bibliografica.
Autorii si-au limitat biografiile, oprindu-se
la anul 1933.
T. S.
PIER FAUSTO PALUMBO, Bibliogralia
storica internazionale, 1940-1947. Con
'una introduzione sullo stato degli studi
storici durante e dopo la seconda guerra
mondiale.
Roma, Le edizioni del Lavoro, 1950,
LXIII + 241 p.
Autorul ne prezinta o bibliografie selective
a lucrarilor de istorie aparute In cursul celui
de-al doilea razboi mondial. Ea este precedata
de o amply introducere In care se arata trans-
formarile suferite in acest r5stimp de diferitele
scoli istorice. Bibliografia tontine vi o serie de
articole din diferite reviste. Supusa unor son-
dagii se constata ca ea dA 1ntr-adevar tot ce a
aparut mai esential In cei vase ani.
T. S.
PRIMA SESIUNE STIINT1FICA DE
BIBLIOGIE $I DOCUMENTARE.
Biblioteca Academiei R.P.R.,354 p.
Rezultatele cercetarilor de bibliologe din
Cara noastra sint puse la Indemina specialis-
tilor $i a altor oameni interesati in problemele
stiintifice, prin clteva publicatii de valoare
cum slat : Studii vt cercetari de bibliologie"
aparut hi 1955, nr. 2 aparut In 1957 $i Prima
sesiune stiintifica de bibliologie si documentare.
Aceasta din urma cuprinde lucrArile celor douA
sectii de bibliografie vi documentare, biblio-
teconomie si istoria cartii, prezentate pentru
prima oars In sesiune, dintre care facem
cunoscute clteva cititorilor nostri.
Numeroase comunicari sint de stricta spe-
cialitate, referindu-se la sublinierea deficien-
telor sistemului de clasificare zecimala, la
indicarea unor metode perfectionate, la intro-
ducerea mecanizarii etc.
In cadrul acestei sectii, gasim articolul lui
Ion Crisan despre Contributil bibliografice
la cunoasterea traducerilor In limba romIna
din opera lui Marx $i Engels", In care autorul
face analiza lucrarilor traduse la not pfna In
ajunul Marii Revolutii Socialiste din Octom-
brie.
George Baiculescu, In articolul Despre
organizarea bibliografiei rationale retrospec-
tive rominesti", dupe ce aminteste incercarile
www.dacoromanica.ro
2
pe care cercetatorii romini le-au facut de-a
lungul anilor pentru intocmirea bibliografiei
rominesti vechi, incheiata In 1944, reliefeaza
necesitatea continuarii acestei lucrari in
vederea alcatuirii unei bibliografii romInesti
moderne. Academia R.P.R. a reluat firul
acestei traditii vi lucreaza la organizarea instru-
mentelor de orientare in domeniul cartii
romlnesti, necesare In dezvoltarea cercetarilor
respective.
Despre alcatuirea unei bibliografii istorice a
Romlniei pentru secolul XIX, relevam arti-
colul semnat de Paul Simionescu. Aceasta
lucrare, In curs de alcatuire la Institutul de
istorie, va prezenta materialul necesar docu-
mentarii stiintifice pe tarimul istoriei patriei
noastre, realizind un repertorin bibliografic
de izvoare moderne vi contemporane privi-
toare la istoria Rominiei in secolul XIX.
Autorul face apoi o scurta privire retrospective
asupra celor mai importante Incrari biblio-
grafice cu caracter general. Bibliografia isto-
rica a Romlniei pentru secolul XIX" va repre-
zenta o valoroasa sursa de informatii biblio-
grafice pentru cunoasterea faptelor istorice,
sociale, economice vi culturale din secolul al
XIX -lea.
Din capitolul intitulat Istoria cartii"
facem cunoscut articolul Inceputul tipo-
grafiei In Tara RomIneasca', semnat de
P. P. Panaitescu, In care autorul incearca sa
elucideze problema pusa in comunicarea lui
V. Molin In legatura cu locul unde au lost
tiparite cartile liturgice slave, Liturghierul,
Octoihul si Evangheliarul lucrate de Macarie,
patronate de domnii Radul cel Mare, Vlad cel
TInAr vi Neagoe Basarab. P. P. Panaitescu,
combatIndu-1 pe V. Molin, sustine ca probabila
teza tiparirii In tare a celor trei carti amintite,
si nu la Venetia.
T. Sotirescu aduce o interesanta contri-
butie prin prezentarea unor insemnari ale
domnului Nicolae Mavrocordat facute pe o
editie a Princepelui" lui N. Machiavelli, editie
pastratA printre putinele volume ale Biblio-
tecii Mavrocordatilor".
Cartile scrise In limba maghiara, dintre
sec. XVI XVII, de la Biblioteca Universi-
tatii din Cluj, shit prezentate la Maya Kertesz.
Tipariturile ardelene, lucrate in cea mai mare
parte la Cluj, se Impart In doua categorii :
opere cu caracter religios si cu caracter laic.
Autoarea reliefeazA pe cele mai importante
dintre ele, subliniind valoarea for culturale.
Problema tipAriturilor ardelene din veacul
al XVI-lea o trateaza si Stefan Sernlyen, vor-
bind despre cartile din Biblioteca Academiei,
filiala Cluj.
Volumul se incheie cu capitolul Istoria
Bibliotecilor", in care gasim articole intere-
 3 NOTE BIBMOGRAFICE
sante, ca eel semnat de V. Cindea, privitoare Ia
organizarea, istoricul st importanta bibliote-
cilor din diferite orase ale tarii.
Ana Joachim
KUKULES FEDON : Bgasrcivc7.)v pEoc xal
noXyrtalthc [Vista si civilizatia bizanti-
nilor], vol. I, fasc. 2, Atena, 1948, 292 p.
+2 pl. ; vol. II, fasc. 1, Atena, 1948, 248 p.
+2 pl. ; vol. II, fasc. 2, Atena, 1948, 240 p.
+5 pl. ; vol. III, Atena, 1949, 404 p. + 7p1. ;
vol. IV, Atena, 1951, .500 p. + 19 pl. ;
vol. V, Atena, 1952, 467 p. + 12 pl. ;
vol. V supliment, Atena, 1952, 118 p.
Fedon Kukules, profesor la Universitatea
din Atena, decedat In 1955, a publicat In limba
greaca, in colectia Institutului francez de la
Atena, o monumentala opera despre viata si
civilizatia bizantinilor In mai multe volume.
Prof. F. Kukules, cunoscut istoricilor prin
numeroasele si valoroasele sale lucrari publi-
cate In revistele de specialitate si mai ales In
revista 'Ercerpiq L-roapecac PuCccv.sLviiiv
crycouSitiv", ", a reusit sa puna la dispozitia
cercetatorllor un bogat si variat material refe-
ritor la viata si civilizatia bizantinilor.
Opera lui Kukules intereseazd fireste si pe
istoricii romini, date flind legaturile multila-
terale ale tarilor romine cu Bizantul. Spatiul
unei prezentari nu ne permite sa ne extindem
prea mult, de aceea vom cauta sa aratam
foarte pe scurt continutul celor cinci volume
In sapte fascicule.
In vol. I, autorul se ocupa de poezii sl
cIntece de dragoste, de nuntd si de hord, de
bocete, proverbe si ghicitori, superstitii si
vrajitorii. Tot aici trateaza si despre astrologie,
oracole, necromantii, magie, stafii etc. Autorul
se ocupa de sarbatorile religioase, precum si de
serbarile sociale zile de nastere si onomastice
si cele populare : calende, 1 martie etc. Apoi e
vorba de diferite serbari legate de persoana
Imparatului urcarea pe tron, casatoria, Inco-
ronarea, primirea suveranilor sau a principilor
straini etc.
In volum gasim un bogat material despre
asistenta socials la bizantini, care se dadea
In primul rind de cetatenii mai Instariti si apoi
de autoritatile conducatoare ale oraselor si
mai ales de cler. Tot aici autorul se ocupa si
de asezamintele de binefacere, ca spitale, azi-
luri etc. Ultimul capitol este consacrat meste-
sugarilor si micului comert.
In vol. II, fasc. 2, autorul se ocupa, Intre
altele, de Imbracamintea, de mobilele si vasele
din casele bizantine.
In vol. III, Kukules, dupa ce face istoricul
hipodromului din Constantinopol, se ocupi de
jocurile atletice, de spectacolele populare etc.
www.dacoromanica.ro
201
Tot in acest volum el trateaza despre bilciuri
si se opreste mai mult asupra acelui din Sa-
Ionic pe care 11 gaseste atestat Inca din secolul
al XII-lea. La acest bllci Se expuneau si se
vindeau marfuri aduse nu numai din interiorul
tarii, ci si de peste hotare, din Italia, Spania
Egipt, Moesia, Pont. Bllciul era frecventat de
numerosi vizitatori greci, celti, italieni, sciti, Birk
Volumul IV trateaza despre cercmoniile ce
aveau loc atit Ia cetatenii bizantini, cit si la
curtea imperials, la diferite ocazii nasteri,
botezuri, casatorii, moarte, ingropare etc.
Autorul trece apoi la descrierea locuintelor
bizantinilor si arata cum se cladeau, ce mate-
riale se Intrebuintau etc.
Intr-un alt capitol prof. Kukules se ocupa
de strazile din orasele bizantine ; arata cum
erau pavate, tine ingrijea de buna for stare,
ce denumiri aveau, ce canalizare exista etc.
In ultimul capitol, e vorba de bai care erau
de trei feluri publice, particulare si manasti-
resti ; se arata unde se cladeau, cum se Meal-
zeau si se luminau, care erau orele de functio-
nare, ce taxe se plateau etc.
In volumul V In capitolul despre agricul-
tura, autorul arata cum se stabileau hotarni-
cine, cum se facea masuratoarea pamtntului,
care erau uneltele pentru lucrarea pamintului,
cum se facea semanatul, seceratul si treieratul
si care erau plantele de cultura etc.
Intr-un alt capitol e vorba de cresterea
vitelor (oi, capre), de bolile si combaterea for ;
de modul cum se facea pescuitul, despre viata
marinarilor si In special de vasele de comert.
Se dau amanunte cum se fabricau aceste vase,
ce materiale se Intrebuintau, care era capaci-
tatea for si cum se masura si ce echipaj aveau.
Volumul se Incheie cu un capitol referitor
la vinat.
Volumul V, supliment, cuprinde numeroase
probe prin care se arata ca multe din datini si
obiceiuri, fapte istorice, superstitii etc. din
trecut sint astazi aratate printr -un simplu
proverb sau dicton popular In greaca mo-
derns.
Fiecare volum se Incheie cu indici de cu-
vinte si de nume proprii, care ajuta foarte mult
la consultarea materialelor publicate.
Bogatul material cuprins In cele cinci
volume este extrem de pretios pentru acei care
se ocupa cu studierea vietii si civilizatiei
bizantinilor. Raposatul profesor de la Univer-
sitatea din Atena a utilizat, pe 1Inga scriitorii
bizantini, o foarte bogata bibliografie greaca
si strains. Istoriografia greaca s-a Imbogatit
cu o opera din cele mai valoroase, dintre cele
care au aparut In ultimele decenii cu privire
la istoria Bizantului. Lucrarea lui Kukules
va fi de un real folios si cercetatorilor romini.
Nestor Camariano
202 NOTE BEBLIOGRAFICE
REVUE DES ETUDES BYZANTINES",
XIV, 1956, p. 303.
Institut francais d'etudes byzantines.
Clteva Insemnari despre studiile publicate
in acest volum, care trateaza In genere pro-
bleme marunte.
A. Wenger analizeaza mai multe cate-
chisme sl homilli inedite ale lui Ioan Chri-
sostom aflate Intre manuscrisele bibliotecii
manastirii Stavronikita de la Athos.
V. Laurent se ocupa de corespondenta
Irenii, sotia despotului Loan Paleolog, adre-
sata confesorului ei, dui-A parerea autorului
hesychastul Ignatie.
J. Darrouzese face o descriere sumara a
fondului de la Patmos 706. Printre scrisorile
aflate, shit unele de interes istoric scrise de
Leon Synades, Nicephor Uranos si Theodor
Daphonates.
R. Guilland publica de mai multa vreme
in revistele de specialitate studii despre func-
tiuni din complicatul aparat de stat bizantin.
In articolul din acest numar se ocupa despre
variatele forme de primicieri dintre care cel mai
important era cel aulic (Etudes de titulature
tgrantine Les titres auliques reserves aux
eunuques. Le primicier, p. 122-157). La sift.-
situl secolului XI spare si titlul de mare pri-
micier, comandant al corpurilor de auxiliari
t um!.
R. J. Loenertz aduce unele precizari si
corectilri la istoria ducatelor catalane din
Grecia pe baza informatiilor lui Zurita. Con-
cluzia autorului pe marginea corecturilor este
ea opera lui K. Hopi istoricul domina%iei latine
in Grecia, trebuie cercetata cu precautie.
V. Grumel stabileste ca Invectivele Impo-
triva armenilor" atribuie catholicosului Isaac,
publicarea In P. C. vol. CXXXII shit scrise
la date diferite si de autori deosebiti. Prima
invective ar fi fost scrisa de un calugar armean
In sec. XII XIII, iar a doua In sec. XI de un
calugar de la Peribleptos, Euthymie.
Din restul materialului semnalam ca util
huletinul critic, scris de Laurent cu scurte
referinte asupra cataloagelor, fondurilor de
manuscrise publicale In 1955 si despre lucrari
recente In domeniul paleografiei si istoriei
textelor grecesti.
E. Frances
.,BYZANTINOSLAV ICA", XVII (1956),
fasc. 1 si 2, p. 402.
Ceskoslovenska Akademia. Ved. Slovansky
Ustay.
Cele doua volume ale Byzantinoslavicei"
din anul 1956 cuprind studii din cele mai
www.dacoromanica.ro
4
variate domenii ale bizantinologiei. In primul
articol, H. Evert Kappesowa (Lotz) anali-
zeaza framintarile din interiorul bisericii bizan-
tine dupa moartea lid Mihail VIII Paleolog.
Lichidarea oficiala a unionismului a fost, dupa
parerea autoarei, o masura politica luata de
Andronic al II-lea In speranta ca -$i va putea
atrage unele simpatii In rindul populatiei.
M. Loos (Praga) In Doua contributli la
istoria paulicienilor", p. 19-57 se ocupa de
studiile lui H. Gregoire si F. Scheidweiler pri-
vind izvoarele istoriei paulicienilor. Impotriva
parerii lui Gregoire, M. Loos crede ca tratatul
despre paulicieni a fost scris tot de Petre Sici-
lianul mai inainte de a fi scris istoria maniche-
enilor. De asemenea, Loos Impotriva parerit lui
Gregoire considers a prima carte Impotriva
manicheenilor apartine lui Photie.
R. Guilland (Paris) face o descriere a con-
structiilor care compuneau cartierul unde erau
cantonate unitatile de garcia imperials In
Constantinopol.
Ultimul articol din primul volum este
semnat de J. Posvar (Erno), Elemente bizan-
tine In dreptul moray despre vii", p. 120-124.
Volumul urmator cuprinde comunicarea
facuta la congresul de bizantinologie de la
Istambul din septembrie 1955 de delegate
sovietica Z. V. Udaltova (Moscova), Pro-
blemele fundamentale In bizantinologia si
stiinta istorica sovietica", p. 195-219.
Principalele probleme care preocupa bizan-
tinologii sovietici shit : cercetarea particulari-
tiltilor feudalismului bizantin In report cu
dezvoltarea societatii feudale din Europa
apuseana st din Orientul apropiat, studierea
conditiilor de trecere de la sclavagism la orin-
duirea feudala, rolul slavilor In transformarea
imperiului roman de rasarit, relatiile de pro-
ductie In orasul bizantin din perioada de
formare a feudalismului, problema formarii
proprietatii feudale si aservirii producatorului
direct, caracterele specifice ale feudalismului
bizantin, relatiile BizantuLui cu Virile slave si
in special cu Rusia kieviana etc.
D. Anghelov (Sofia) se ocupa despre Unele
aspecte ale cuceririi popoarelor balcanice de
turd", p. 220-275. Autorul insists asupra
consecintelor dezastruoase pentru economia
Intregii Peninsule Balcanice a pradalnicei cuce-
riri turcesti. Ca urmare a pustiirii unor Intregi
regiuni, turcii au colonizat PeninsulA Balca-
idea cu populatie adusd din Asia Mica.
I. Dujeev (Sofia) publica In continuare
studiul sau despre Cucerirea turca si ocuparea
Constantinopolei In literature slava contem-
porana", p. 276-340. Sint analizate In special
povestirile ruse care se ocupa de cucerirea
Constantinopolei si shit examinate Impreju-
5 NOTE BIBLIOGRAFICE
ratite In care s-a ajuns la formarea conceptiei
politice, Moscova, a treia Roma. In continuare
autorul se ocupd de operele polone si cehe pri-
vind cuceririle turcesti In Peninsula Balcanicd.
B. Leib (Strassbourg) schiteazd viata
stearsd a imparatului Constantin Ducas.
Numeroase ddri de seams si un bogat
material bibliografic Intregese aceste cloud
volume. Printre acestea se gasesc Intotdeauna
mentiuni despre lucrdrile publicate la not In
jars, cu oarecare contingenta cu bizantino-
logia.
E. Frances
LOUIS HALPHEN : Initiation aux etudes
d'histoire du moyen dge. Troisieme edition,
revue, augmentee et mise 9 jour par. I.
Renouard.
Paris, Presses Universitaires de France,
1952, XV -I- 205 p.
A treia editie a acestei lucrAri scoasa sub
ingrijirea cunoscutului medievist francez Yves
Renouard, elev al lui Halphen, cu textul
neschimbat, insd cu bibliografia sporitd. In
aceastA carte mult cantata In Franta, atit stu-
clentul cit si cercetatorul pot gasi In ea cu
usurinta indicatia unor importante instru-
mente de lucru, monografii etc. Totusi, dupe
cinci ani de la aparitia acestei editii se resimte
necesitatea unei repuneri la punct a lucrdrii,
in special in sectorul monografiilor.
T. S.
ADALBERT ERLER : Das Strassburger Miin-
ster and Rechtsleben des iTlittelalters, In
Frankfurter Wissenschaftliche Beitrage",
Bd. 9.
Frankfurt am Main, Vittoria Klostermann,
1954, 60 p.
Autorul, bazindu-se pe un bogat material,
arata ca la portalul de sus al domului din
Strassburg aveau loc judecati, dovedind ca
multe dintre bisericile medievale au avut
functiuni complexe, servind si ca locasuri
pentru oficierile propriu-zise si ca locuri de
adunare. Grupul plastic ce se gaseste pe acest
portal, disputa dintre Ecclesia si Synagoga
simbolizeazd o disputa cu caracter juridic In
fata judectitorului suprem. Dupd ce analizeazd
partea simbolica a portalului de sud, autorul
reconstruieste pe baza textelor figurative a
cronicelor functia ce a avut-o aceastd parte a
domului.
T. S.
www.dacoromanica.ro
203
Dr. M. A. HALEVY (Bucuresti), Mectecins
fulls d'origine hispano-portugaise dans les
pays roumains, In Revue d'histoire de
la medecine hebraique", nr. 3, mars, Paris,
1957 (p. 21-30).
Dr. M. A. Halevy, cunoscut pentru lucrdrile
sale In domeniul semitologiei, urmAreste acti-
vitatea unor medici evrei de origine spaniold
care au trait in %Mile romtnesti Incepind cu a
a doua jumdtate a veacului at XV-lea.
Printre medicii care se Intereseazd de not
sau care vin din Peninsula Iberia In tarile
romine citeazd pe Hisday ibn-Saprut din
Cordova, semnalat de notarul anonim at
regelui maghiar Bela (sec. X), pe celebrul
voiajor Banjamin de Tudele, autor at unei
lucrdri despre aceste relatii (sec. at XII-lea),
pe Isaac-Beg care-1 viziteazA la 1472 pe Stefan
eel Mare, pe Salomon ben Nathan Askenazy
zis Tedeschi care viziteazA pe la 1520 pe
Sigismund al II-lea la Cracovia si care face si
un voiaj In Moldova, pe medicul Jacob din
serviciul lui Sinan Pasa, pe Salomon ibn-
Arroyo, autor de studii variate care trAieste
pe la 1618 la Iasi etc.
E. Manu
E. D. TAPPE : Documents concerning Rumania
in the Paget Papers, In The Slavonic and
East European Review", torn. XXXIII,
nr. 80, Londra, 1954, p. 201-211.
Cercetind arhiva lordului Paget, fost ainba
sador englez la Constantinopol la sfirsitul seco-
lului at }VII-lea, autorul a descoperit cores
pondenta acestuia si a secretarului salt
Schreyer cu C. Brincoveanu, cu stolnicul
C. Cantacuzino si cu C. Duca domnul Moldovei
(p. 201-208). Cele 102 scrisori shit din pe
rioada anilor 1694-1701 si se referd la nego
cierile pentru incheierea si ratificarea pacii de
In Carlovitz (1699).
Din continutul for reiese rolul pe care 1-a
avut Anglia in Incheierea pacii dintre turd si
austrieci, precum si rolul de intermediari ai
domnilor din Tara Romineascil si Moldova si
al stolnicului C. Cantacuzino.
0 alts piesii importanta aflatil in aceeast
arhivA o constitute jurnalul de cillAtorie at
lordului Paget In Tara Ronitneasa si Transit
vania pe end se intorcea la Loudra, venind de
la Constantinopol (p. 209-211). Acest jurnal
poate fi comparat cu jurnalul lui Ed. Chishull
care 1-a insotit si cu textul cronicei lui Radu
Greceanu care descrie vizita lui Paget In Tara
Romineasa.
204 NOTE BIBLIOGRAEICE
In anexA se a lista celor 102 scrisori
precum 91 rezumatul jurnalului de calatorie a
lui Paget.
C. .Serban
E. D. TAPPE : Patrick Simpson. A scottish
merchant in the Moldavian potash Trade, In
The Slavonic and East European Review",
tom. XXX, 75, Londra, 1952, p. 494-513.
Autorul prezinta materiale privitoare la
activitatea negustorului scotian Patrick Simp-
son care a exportat potasa din Moldova In
Polonia la Danzig gi in Turcia pentru
pietele din Levant. Documentele din anii
1661-1668 provin din diferite fonduri : r u-
blic Record Office, Londra State Papers ,
arhiva personals a maiorului James Banbury
din Hill Rutland, condica lui Winchelsea
(Letter Book) si Historical Manuscripts com-
mission's, t. I.
Articolul se ocupd gi cu producerea potasei
In Moldova in sec. XVII de cdtre negustorul
scotian Patrick Simpson aflat In tovardsie cu
doi negustori greci : Fragolo Pepano si Ververi
Nemico. Astfel afldm ca se producea potasd, de
trei calitaji, In satele : Rahova, Uncesti, GIr-
besti si Schiniasti" lingd Vaslui (p. 494,
510). In aceste potasdrii se Investise suma de
30 000 fiorini (p. 496) ; in 1662 ale produseserd
aproape 500 de butoaie de potasa (p. 510).
Negustorul scotian avea hrisov de la 5tefanitd.
Lupu domnul Moldovei (1659-1661) pentru a
transporta potasa pe Dundre si Marea Neagra
pen tru Smirna. In Incheiere se da lista celor 80
de documente referitoare la aceasta problemd.
Articolul contribuie In largd masurd la
cunoasterea problemei mestesugului potasdriei
in Moldova in a doua jumatate a sec. XVII.
C. erban
STUD II SOVIETICE SI ROMINESTI
DESPRE NICOLAE MILESCU LA
MOSCOVA, PEKING SI BUCURE5TI
Nicolae Milescu este din nou In centrul
atentiei lumii stiintifice Fiind unul dintre cei
mai fecunzi calatori europeni In Imperiul de
Mijloc In secolul al XVI.I -lea, el apartine, prin
operele sale,. sinologiei. In Rusia, Milescu a
contribuit la miscarea culturald din ultimul
sfert al secolului seu. Alit prin sederea lui
indelungata la Moscova (1671-1708), clt. si
prin misiunea diplomaticd de ambasador al
jarului la Peking, el se Incadreazd In istoria
rusd.j Prin originea lui, insd, prin contributia
www.dacoromanica.ro
6
adusa la literatura romineasa (primul tradu-
cator integral at Bibliei in romlneste, primul
autor al unei istorii a imperiului otoman In
romIneste din care cauza poate fi socotit
turcolog gi primul orientalist roman cel
dintfi cercetator al arhivelor istorice romt-
nesti), el apartine deopotriva istoriei poporului
romin. Nu fail temei In gcelasi timp si
poporul grec 1 -a socotit Inca dirt prima juma-
tate a secolului al XV III -lea, ca un fiu al sdu.
Data fiind importanta exceptionald a per-
sonalitAtii lui Nicolae Milescu, volumul 27 al
Marii enciclopedii sovietice, aparutd. in 1954,
it citeazd cu urmatoarele cuvinte : erudit si
om de stat moldovean". Face apoi trimiterea
la numele Spafarii, sub care urma sa-i fie
dedicat un articol in volumul 40.
Anul trecut, la Moscova, Institutul de studii
chineze, impreund Cu Arhivele de documente
vechi au initiat cercetdri intinse asupra rela-
tiilor ruso-chineze din secolele XVII si XVIII.
Una dintre figurile proeminente ale acestor
leg:11nd fiind 11 Nicolae Milescu, i se consacra
studii speciale. Astfel, N. I. Timmer, colec-
tionInd cele 26 de exemplare ale Descrierii
Chinei, pregateste o editie definitive a acestei
lucrdri. M. I. Cazanin se ocupd cu aflarea
izvoarelor care stau la baza aceleeasi Descrieri
LE Chinei. In sfIrsit, P. E. Scacikov, redactind
o bibliografie chinezd urmeazd sd stab ileased
una a operelor lui Nicolae Milescu in limba
ruse. La Inceputul acestui an, 1957, la Peking,
un al patrulea colaborator al Institutului de
studii chineze, L. I. Dumin, lucra in aceeasi
directie a relatiilor ruso-chineze.
Nicolae Milescu este cercetat si de sinologul
romin Gh. I. Constantin, membru al Sectiei de
Studii orientale al Institutului de studii isto-
rice .i filologice din R.P.R.
Acesta a dovedit identitatea diutre Ni-
ko-lai din izvoarelechineze, Spafalii, din
documentele ruselti si spatarul Nicolae Mi-
lescu. Rezultatul a Post comunicat Institutului
de istorie at Academiei de White chineze,
cdruia i s-a trimis totodatd gi versiunea englezd
a Jurnalului de calatorie §i Raportul oficial,
redactate de spatar. Institutul de istorie chinez,
apreciind valoarea documentary a celor doud
lucrdri ale spatarului, a delegat pe cercetd-
toarea ChangSbao ca, In colaborare cu Gh.
Constantin, se le publice Intr-o editie chinezd.
Ajutat de cunoscutul istoric chinez, acad.
prof. How-wai-lug Gh. I. Constantin a cercetat
diverse materiale chineze si a gasit mentiuni
despre Spdtarul Nicolae Milescu in doud opere
redactate pe baza documentelor timpului :
Shuo-fang pei-cheng [materiale istorice privind
granitele nordice ale Chineil si Ching-shihkau
[istoria dinastiei Ching]. In acelasi tin
7 NOTE BIBLIOGRAFICE
urmarit ce s-a scris de catre istoricii chinezi
contemporani in legatura cu misiunea an,basa-
dorului 'de origins romina.
Investigatiile facute de Gli. I. Constantin
la Palatul imperial de la Peking, pe care 1-a
zi tat odiniogra $i, apoi, 1-a descris Nicolae
Milescu, au dus la concluzia ca fostul amba-
sador dovedeste gi aici un spirit exceptional de
observatie.
Gh. I. Constantin a mai aratat intr-un ar-
ticol trimis Societatii de Orientalistica de la
ilelaiuki, ca spatarid a fost prittrul care a
mentionat inscriptire kirghize vechi de pe
curcul superior at fluviului ienisei. Descifrate
la sfirsitul secolului trecut, aceste inscriptii au
dat la iveala o lume despre care numai analele
contemporane chineze, ale dinanstiei T'ang
1618-907) au vorbit. La prima Confe-
Huta unionala a orientalistilor din U.R.S.S
(4-11 iunie 1957) s-a prezentat o comunicare
despre Popoarele din Sit eria si Ghirta de nord
intilnite de Nicolae Milescu in timpul calatoriei
sale in China (1675), de Gh. Constantin, In
care se dovedeste exactitatea relatiilor date de
Nicolae Milescu privind asezarea $i specificul
popaarelor : tatare, ostiace, kirkize, buriate,
mongole, tunguze i chineze. Pe baza acestor
date se poate ridica o harts etnografica foarte
precisa a acelor regiuni asiatice. Intr-un studiu :
Drumurile prin Transbaikalia runosrute on
explonate rye Nitadae
- care va aparea
in pi initonutniir din .,Studia Orientalia",
editata de sus-mentionata Sr ti, de studii
orientate acelasi autor a restabilit docu-
mentar cane care legau Siberia de China In
jurul anolui 1575. Un alt, a -Licol scris
pentru on; ver sifatea din Shanghai se ocupa
cu drumul care trece plan _clot ,;rdia din sud-
estul Siheriei (de la St.lertgirsk) spre Peking,
direct prin Pustiul Gobi (pe in Kalgan), pat.:ors
pentru prima data de Ivan Porsennikov In
1674 pentru care singura sorsa istorici este
tocmai Nicolae Milescu, 0 editie, in englezeste,
a istoriei imperiului otoman scrisa de spdtar In
1655, pe oin1 se tfla 'n 11alom a, va ardta con-
tributia lui la studitle turcesti europene.
In nolsura In care, atit In not in lard, cit si
in Uniunea Sovietica, in R.P. Chineza $i In
Europa, operele rnarelui nostru compatriot
\ or fi cunoscute 5s cercetate In mod stiintific,
,se va dovedi ca Nicolae Milescu a fost un spirit
enciclopedic, un om de stiin (a pozitiv, Cp
eutiostinte vaste in tnulte domenii. Incetd-
tenindu-se in toata himea numele lui, vont
putea alaura marilor eruditi ai lumii din a
doua juindtate a see. al XV II-lea si pe ilustrul
romin.
Gh. C.
www.dacoromanica.ro
205
GINO LUZATTO : Per una storia economica
d' Italia.
Progressi e lacune, Bari, 1957, 109 p.
Volumul cuprinde ctteva conferinte din do-
meniul istoriei economice italiene. Prima, inti-
tulatii economisti istorici sau istorici eco-
nomisti", trateaza o problema cu caracter
istoriografic ci metodologic. Vechea disputa
ce s-a iscat In sInul scoalei economice germane
Inceptnd cu a doua jumatate a secolului al
XIX-lea a pus problema daca istoria economica
trebuie tratatA de economisti sau de istorici.
Parerea autorului este ca istoria economica
trebuie sa-si mentina autonomia ei ca disci-
plina istorici In studiul evolutiei societatilor.
In a doua conferinta, intitulata Istoria
agriculturii italiene In evul mediu timpuriu",
Luzatto constata, printre altele, ca atentia
cercetatorilor s-a concentrat cu precadere asu-
pra comertului dintre secolele XI XVI.
Istoria agricold a acestor secole a fost studiata
mai mult sub aspectul juridic, partea tehnica
economico-socials raminind In umbra.
A treia conferinta trateaza despre orasele
gi lumea agrara in perioada comunelor. Ras-
timpul dintre sec. XII XVI o Imparte
in trei subperioade : 1. nasterea oralelor si
aparitia comunelor medievale ; 2. triutnful bur-
gheziei, si 3. perioada statelor absolutiste.
Altd conferinta este dedicata primelor secole
ale epocii moderne. Se constata ca In urma
unor studii cu caracter monografic, ideea
unei decadente economice a Italiei in sec. at
XVI-Iea este incetul cu Incetul abandonata.
Problema perioadei agrare tratate este poate
si mai sumar cunoscuta declt In epocile pre-
cedente. Arhivele care contin uriale cantitati
de ntateriale nu au lost totu1i cit de putin
cercetate, gi autorul propune studierea aces-
tora. Exists mult material tiparit ca rapoarte,
anuare, buletine, acte parlamentare, o bogata
corespondentd ministeriala, care fiind cerce-
tate, pot da informatii din cele mai pretioase.
Din lectura volumului care se incheie cu o
substantiala bibliografie, rezulta o disproportie
Intre studiul comertului si acela al activitatii
agricole si al tuturor formelor ce se leaga de
acest aspect.
T S.
NICCOLO ROD OLICO, I Ciompi. Una p
gina di storia del proletariato operaio.
Firenze, G. Sansoni Editore, 1945, 248 p.
Cu toate ca au trecut 12 aui de la aparitia
acestei lucrari tinem totusi s-o semnalam
cititorilor, datorita importantei et.
 206 NOTE BIBLIOGRAYICE
Formarea, In cadrul atelierelor de prelu-
crare a llnei, a unor asociatii de lucrAtori, lupta
pentru dreptul de asociatii care In evul mediu
era considerate ca o crime, revendicarea part-
ciparii la viata politica, conflictele (intre lucra-
tori si marii negustori, lupta Ciompilor si
sfIrsitul ei, alcatuieste tesatura acestei cer-
cetdri.
Este de relevat stilul cald $i marea sim-
patie a autorului fats de acesti lucratori care
In speranta unei vieti mai bune nu au pre-
getat lntr-o epoca chid rascoala era un
sacrilegiu sa is armele gi sa lupte pentru
revendicarile lor.
T. S.
ZAMFIR ARBURE Opere alese.
Editura pedagogics de stat a R.S.S. Mol-
dovenesti, Scoala sovietica", Chisinau, 1957,
423 p.
Volumul cuprinde urmatoarele scrieri ale
lui Zamfir Arbure : Temnifd si exil, In exil,
Aminliri de familie despre Punkin §i Biografia
lui Nicolae Zubcu-Codreanu.
Zamfir Arbure este unul din cei mai discu-
tati participanti ai miscarii revolutionare ruse,
care si-a gasit adapost si a murit pe melea-
gurile Orli noastre. Fats de starea mai mult
dectt incurcata a materialului biografic despre
dInsul, sarcina de a-1 prezenta Intr-o intro-
ducere la acest volum de amintiri revolutio-
nare a fost grea. Un mediu schimbator din
diferite loot si oameni aproape anacronici, on
camuflati conspirativ, Invaluie nebulos exis-
tenta autorului acelor amintiri.
Sarcina complicate de a scrie o introducere
la acest volum de Opere alese a revenit redac-
torului Alexandru Kidel, care cu toate acestea
s-a descurcat in mod onorabil si a reutit sa dea,
pentru cititor unele §tiri de baza despre activi-
tatea furtunoasa, revolutionary a lui Zamfir
Arbure, In anii 1860-1870 chid acesta a luptat
pentru eliberarea poporului In Rusia tarista.
Yn continuare, A. S. Kidel a urmarit viata lui
Arbure In Rominia, unde acesta a Intretinut
raporturi cu fruntasii progresisti : dr. Russel,
Nicolae Zubcu-Codreanu, C. Dobrogeanu-Ghe-
rea, revolutionarul democrat bulgar Hristo
I3otev si altii. Totodata scoate In evidenta rolul
pe care 1-a avut Arbure In viata potemki-
nistilor" din 1905, in Rominia.
A. S. Kidel este un bun cunoscator al tre-
cutului relatiilor moldo-ruse, al istoriei Repu-
blicii Moldovenesti si al bibliografiei istorice
a acestei republici. De altfel, In 1936 el a pu-
blicat prima bibliografie a scrierilor lui Zamfir
Arbure (numele sau adevarat este Ralli).
www.dacoromanica.ro
g
A . S. Kidel recunoaste (p. 23) ca aminti-
rile rusesti ale lui Arbure shit redate intr-un
stil mai greoi, documentar. Totusi dintr-o note
autografa a lui Arbure ce s-a pastrat pe volu-
mul In care shit si amintirile sale despre anar-
histul Bakunin (1909) In biblioteca lui N. Iorga,
constatam Ca chiar aceste amintiri rusesti
mai documentate au revoltat pe revolutio-
narul emigrant M. P. Sajin. De asemenea,
Kidel subliniaza ca Arbure a folosit in Amin-
tirile" sale diverse publicatii revolntionare,
reproducind In cartea sa pasajele cele mai
pregnante, cele mai graitoare, unde suns graiul
viu, plastic, concret" (p. 25).
Yn linii marl, aratind contrazicerile $i sca-
derile lui Arbure, Alex. Kidel a stiut sa dea
mai mult decit o simpla introducere la un vo-
lum redactat. Alegerea fragmentelor de amin-
tiri In volumul de fats e fericita. Nu se poate
contesta nici valoarea memorialistica a multor
pagini, precum nici talentul literar de care da
dovada Arbure In zugravirea luptei dtrze si
pline de sacrificii a revolutionarilor rusi.
G. Bezviconi
G. BARBU : Via /a qi opera doclorului Cara
Davila.
Bucuresti, Societatea pentru raspIndirea
stiintei si culturii, 1957, 57 p.
Monografia lui Carol Davila un rezumat
al unei lucrari mai marl, ce se afla sub tipar
evoca una din figurile dominante ale vietii
medicate romtnesti din secolul trecut. Cariera
lui Davila este urmarita Inca din tinerete, dar
accentul se pune pe activitatea desfasurata
de el In Rominia. Sint evocate necontenitele
straduinte ale organizatorului vietii sanitare
rominesti din a doua jumatate a secolului al
X IX-lea.
Autorul a stiut sa sublinieze rolul jucat de
Davila In procesul de creare a invatamintului
medical si in organizarea serviciilor sanitare
militar $i civil. Totodata, prin evocarea parti-
ciparii sale active In calitate de conducator
de ambulanta sau de sef al serviciului sanitar-
militar In razboiul Frantei din 1870 si In
acela de neatirnare al Romlniei din 1877, au-
torul a stiut sa scoata in relief energica figura
de luptator a lui Carol Davila. De asemenea,
nu uita sa arate greutatile Intimpinate de
acesta, datorita guvernantilor vremii, subli-
niindu-se eforturile deosebite prin care el a
izbutit sa infringa toate piedicile.
Sint de semnalat si doud lipsuri ale lucrarii.
Din pricina introducerii In text a unor lungi
paranteze, firul rosu al biografiei este ctteo-
data Intrerupt. Pe de alts parte, Insasi expu-
 9 NOTE BIBLIO GRAYICE
nerea vietii si operei lui Davila nu este tot-
deauna deplin Inchegata, dind uneori impresia
unor fragmente de viata sudate artificial. De-
sigur ca la aceste lipsuri a contribuit si spatiul
grafic atribuit lucrarii ; banuim ca In mono-
grafia dezvoltata a dr-lui Davila aceste deli-
ciente nu se vor mai Intilni.
Cu rezerva formulate, lucrarea scrisd viu
si atragator si intemeiata pe numeroase mate-
riale inedite sau necunoscute cercetatorilor
anteriori, aduce o serioasa contributie la studiul
istoriei medicinei romlnesti.
D. B.
Dr. SAMUIL IZSAK : Nicolae Kretzulescu,
inifiatorul invaltuntntului medical romtnesc,
Bucurestl, Societatea pentru raspinclirea
stiintei si culturii, 1957, 65 p.
Lucrar,ea este o scurta monografie consa-
crata activitatii lui Nicolae Kretzulescu. Ea
depaseste atit prin Intindere, cit si prin
aparat critic nivelul unei conferinte S.R.S.C.
Dupe o scurta privire generals asupra situa-
tiei sanitare si a medicinei din Principate In
prima jumatate a secolului al XIX-lea, autorul
evoca viata lui Kretzulescu. Nu se aminteste
nimic despre studiile lui Inainte de plecarea
sa In strainatate. In schimb, se prezinta inte-
resanta legatura a viitorului doctor cu socia-
listul utopic Fourier si se evoca viata studen-
teased' de la Paris a lui Kretzulescu. Lipsa unei
scurte analize a continutului tezei de doctorat
din 1839 este de regretat.
Revenirea lui Kretzulescu In Ora si Ince-
putul activitatii sale medicale si profesionale,
el fiind creatorul invatamintului medical
muntean este cereetata Intr -un capitol
pina In preajma anului 1848. Participarea lui
Kretzulescu la revolutia munteand constituie
subiectul unui Pit capitol. Activitatea lui
politica este prezentata, apoi, schematic pine
In 1854. De aici Incolo, cariera politica a ini-
tiatorului Invatamintului medical rominese
este slab si sporadic urmarita.
Un ultim capitol analizeazd activitatea so-
cial- culturale a lui Kretzulescu in a doua juma-
tate a secolului al XIX-lea : infaptuirile In
doineniul organizarii sanitare si a invatamin-
tului medical. Se subliniaza rolul deosebit
jucat de Kretzulescu la infiintarea Facultatii
de Medicine si se amintesc celelalte realizari
ale sale. Studiul scoate In relief necontenita
legatura pe care Kretzulescu a pastrat-o cu
viata medicale si sanitara, a ;aril. Interesant
este detaliul referitor la spitalul Intemeiat
de Kretzulescu In 1877-1878. Continulnd
initiativa din 1843 chid Uprise Manualul
de anatomie descriptive" Kretzulescu edi-
www.dacoromanica.ro
207
teaza in anii 1878-1887 vasta lucrare Ana
tomia descriptive ". Totodata, el este un ani-
mator al vietii culturale, datorindu-i-se in
buns masura crearea societatii Ateneului
Romln si Infiintarea Societatii Academice
proiectate de el Inca din 1864. Aprecierile din
Incheiere -ale autorului shit in general juste.
Lucrarea reuseste sa ne dea pe deplin imaginea
lungii si fructuoasei activitati sociale, sani-
taro-medicale si culturale a lui Kretzulescu.
Nu In aceeasi masura ne lamureste insa asupra
activitatii sale politice. Desigur, nu acesta a
Post telul autorului, dar la Kretzulescu politica
se impleteste prea strins cu restul activitatii
sale, pentru a putea fi neglijata. Tonul lau-
dativ prin care shit just apreciate actiunile
lui Kretzulescu straine politicii, nu putea
desigur sa fie folosit si In acest domeniu, uncle
initiatorul invatamintului medical rominesc
a avut evidente lipsuri. Aceasta explica reti-
nerea autorului, dar n-o scuza. Adevarul
trebuie privit in fate si lipsurile unei perso-
nalitati trebuie sa fie relevate cu acelasi curaj
ca si meritele sale ; mai ales ca Nicolae Kretzu-
lescu s-a gasit in prima perioada a vietii sale
pe pozitii politice progresiste (legatura cu
Fourier, participarea la revolutie etc.). Cu
aceasta rezerva, lucrarea doctorului Izsalc
merits aprecieri pozitive. Este o buns lucrare
de popularizare.
Dan Berindei
D. CIUREA : ?tire istorice relative la Moldova
din jurnalul inedit al botanistului Julius
Edel (1835).
In Studii si cercetari stiintifice", seria III
(Soffit. sociale), Academia R.P.R., Filiala
Iasi, anul 1955, nr. 1 2, p. 55 -61.
Cercetatorul iesean D. Ciurea ne prezinta,
sumar, jurnalul pe care botanistul austriac
Iulius Edel fl scrie In vara anului 1835, In
urma unei calatorii de studii pe plaiurile mol
dovene, ca raspuns unei invitatii facute de
Societatea Medicilor si Naturalistilor din Iasi.
In calatoria sa, de In Iasi la Braila si de la
Focsani la Falticeni, savantul studiaza fauna,
dar mai ales flora Moldovei, asa cum era si
este de asteptat la un botanist. Jurnalul lui
Edel, scris In limba germane, ramas Inca
inedit, cuprinde importante date istorice, dar
mai ales etnografice privind Moldova din prima
jumatate a secolului al XIX-lea.
Cercetatorul iesean ne arata In lucrarea sa
nu numai aprecierile lui Edel asupra unor
stari si fapte din Moldova din prima juma-
tate a secolului al XIX-lea, ci si a altor cala
tori ca : Bois de Comte, Cochelet, Anatolie
Demidov, Charles Guebhard, Ruggiero Bose-
208 NOTE BIBLIOGRAFICE
vich, A Wolf etc., aprecieri pe care le corn-
para cu acelea ale lui Edel, ceea ce Inlesneste
mult intelegerea problemei. Dar aceste compa-
ratii, uneori, cum este cazul la p. 59, nu
reusesc, frith trebuie sa depui not eforturi
pentru a observa data afirmatia este a lui
Edel, sau a altui calator.
Desi D. Ciurea mentioneaza ca jurnalul lui
Edel are multe episoade privind meleagurile
moldovene, nu ni se prezinta nici unul. Ne-ar
fi interesat unele afirmatii ale lui Edel asupra
vietii sociale. Autorul ne da numai un singur
citat din Edel, cind acesta descrie viata la
Odobesti.
Opera savantului Edel este o pretioasa corn-
pletare a celor patru volume de Istoria Romt-
nilor prin calatori a lui Nicolae Iorga.
D. lonescu
ERNST NIEKISCH : Das Reich der niederen
Damonen.
Hamburg, Rohwolt Verlag, 1953, 312 p.
Memorialistica, In mare masura, a falsi-
ficat istoria celui de al III-lea Reich, cautind
sa demonstreze ca la inceput incercarile nazis-
tilor au avut un rol pozitiv, acela de a zmulge
Germania din haosul economic si de a-i reface
prestigiul extern. Lucrarea lui Niekisch inten-
tioneaza $i reuseste sa distruga acest mit.
Manuscrisul lucrarii autorului (vechi mili-
tant comunist) a cazut In miinile Gestapoului.
In 1936, Niekisch a fost condamnat la Inchi-
soare pe viata. Eliberat dupa prabusirea Ger-
maniei hitleriste, el si-a regasit manuscrisul
chiar In arhivele Gestapoului.
Autorul arata cum a fost posibild recrutarea
elementelor de soc naziste din rindurile some-
rilor, care a fost rolul trupelor S.A. si S.S.,
face portretele conducatorilor nazijti, analizind
fara crutare intregul sistem pe care se baza
statul $i aratInd ca toate acestea duceau la
o inevitabila catastrofa.
T. S.
PAUL SCHMIDT : Statist out diplomati
scher Bahne 1923-1945.
Erlebnisse, Bonn, 1954, 619 p.
Paul Schmidt a ocupat timp de 22 de ani
postul de sef al interpretilor de la Wilhelm-
strasse si lnzestrat cu un viu spirit de obser-
vatie ne-a lasat rezultatul constatarilor sale.
Multe din marturiile autorului capata presti-
giul documentului. El a asistat dupA primul
razboi mondial, la mai toate marile conferinte
www.dacoromanica.ro
10
europene : Haga, Londra, Locarno, Geneva
etc. si reds multe discutii interesante dintre
marii oameni de stat de atunci. 0 data cu
venirea la putere a nazistilor, autorul ramine
In mod permanent la Wilhelmstrasse, in cali-
tate de interpret, fara ss mai participe la con-
ferintele din strainatate. Politica de concesii
din partea puterilor occidentale fats de Ger-
mania apare in memoriile lui Schmidt In toata
amploarea ei.
T. S.
REZULTATELE CELUI DE-AL DOILEA
RAZBO I MONDIAL.
Moscova, 1957, 640 p.
Nu de mult a aparut la Moscova traducerea
culegerii de articole Bilanz des zweiten Well-
krieges" (Hamburg, 1953). Articolele sint
scrise de oameni care au avut functil de raspun-
dere in vremea lui Hitler, printre care ji gene-
rali, ca : Guderian, Kesselring, Manteuffel etc.,
iar problemele tratate inglobeaza intreaga
perioada a razboiului, incepind cu Soldatul
german" si ajungind pina la Sfirsitul pe
pamintul german".
Articolele se caracterizeaza printr-o mare
diversitate a temelor. Iata numai clteva din
titluri : Razboiul din bazinul Marii Medite-
rane", RAzbotul de partizani", Razboiul
submarin", Aviatia germana", Serviciul de
spionaj gi contraspionaj", Inflorirea gt deca-
derea stiintei germane In perioada celui de-al
doilea razboi", Economia de razboi $i indus-
tria de razboi", Femeile germane $i raz-
boiul" etc.
Lucrarea prezinta un interes deosebit pentru
cititorii si istoricii perioadei respective. In
primul rind, ea este importanta pentru stu-
dierea istoriei celui de-al doilea razboi mondial,
cuprinzind unele date $i consideratiuni intere-
sante 'acute chiar de fojti generali
In al doilea rind, ea atrage atentia cititorului
prin interpretarea data acestui razboi si cau-
zelor care au dus la pierderea lui de dare Ger-
mania. In sfirsit, In al treilea rind, lucrarea
tradeaza prin ea insasi intentiile revansarde
ale cercurilor conducatoare din Germania
Occidentals, fapt pentru care, dupa cum se
spune In prefata editiei sovietice, foarte
posibil ea va deveni cartea de cApatii a revan-
sarzilor vest-germani".
Atit articolul introductiv cit $i concluziile
scrise de generalul Manteuffel lass sa se inte-
leaga clar scopul real al lucrarii, acela de a
abate atentia cititorului de la adevaratele
cauze ale Infringerii Gerrnaniei si a-1 indemna
11 NOTE BIBLIOGRAFICE
sa creada ca, InlaturIndu-se greselile savIr-
site, Intr-un viltor razboi Germania va merge
sigur la victorie.
Autorli, In tendinta de a micsora impor-
tanta frontului din rasiirit, denatureaza faptele
istorice. Ei se straduiesc sa-1 convinga pe cititor
ca Germania a pierdut si primul si al doilea
razboi din eau* ca de fiecare data nu s-a
preocupat de o alianta cu America, sau cel
putin nu si-a asigurat neutralitatea Statelor
Unite. Si aici concluzia nu poate fi decit ca
Intr-un al treilea razboi, Germania gasindu-se
alaturi de Statele Unite rezultatul va fi altfel
deat pina acum.
Yn articolul introductiv, nesemnat, dar dupe
parerea exprimata In prefata, scris de Man-
teuffel se face apologia uniunii tarilor euro-
pene, uniune In care ar putea fi primita
Rusia, dace va... lichida cu bolsevismul 1
Autorul care semneaza si articolul de Inche-
iere se vede nevoit sa recunoasca ca unul
dintre rezultatele acestui razboi este marirea
colosala a fortei gi influentei Uniunii Sovietice"
(p. 608) unde se cultiva... credinta In pro-
gres" (p. 609). Din aceasta Insa, generalul
in loc sa traga o concluzie rezonabila, se vede
amenintat atrage atentia Americii ca ea
trebuie sa foloseasca toata forta... pentru
a fi In stare sail Indeplineasca sarcina"
14 2324
www.dacoromanica.ro
209
(p. 609), care ar consta dupe parerea auto-
rului In distrugerea lagarului socialist.
Unele articole shit scrise de criminali de
razboi notorii si nu este de mirare de aceea
ca In articolul Al doilea razboi mondial $i
dreptul" se fncearca sa se justifice crimele
fasciste care, chipurile, ar fi fost determinate
de razboiul de partizani.
Interesante din punct de vedere informativ
shit articolele care privesc situatla interns a
Germania, ca : organizarea armatei, a pro-
ductiei s.a.
Toate acestea Insa sInt scrise de pe pozitia
revansardului german. De aceea articolele,
oricit s-ar stradui autorii sa expuna obiectiv
cu competenta datele respective, ajung la
concluzia belicoasa ca armata germane va
mai avea un cuvint de spus. De aici caracterul
de apologie a militarismului german pe care 11
capata Intreaga culegere.
Lucrarea a fost tradusa fi publicata la Mos-
cova si ea merits sa fie cunoscuta de cititorii
din lagarul socialist pentru ca, pe de o parte,
prezinta unele materiale interesante fn lega-
tura cu cel de-al doilea razboi mondial, iar
pe de alts parte ceea ce este mai impor-
tant arata intentiile agresive ale revan-
sarzilor vest-germani.
N. C.
www.dacoromanica.ro
 CRONICA

Cu ocazia celei de-a 40-a aniversari a Marii Revo lutii Socialiste din Octombrie, in zilele
de 29-30 octombrie 1957 a avut loc Sesiunea stiintifidt festive organizata de Academia Repu-
blicii Populare Romine, cu participarea Institute lor de still* sociale ale Academiei R.P.R.,
a Institutului de istorie a partidului si a Institutului de stiinte sociale de pe MO C.C. at P.M.R.
Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. C. I. Parhon, presedinte de onoare al Aca-
demiei R.P.R. ; au urmat apoi conferintele :
Acad. Traian Savulescu, presedintele Academie' R.P.R., despre Puterea creatoare a
Marii Revolufii Socialiste din Octombrie" ;
M. Gh. Bujor, Parliciparea batalioanelor revolufionare romfnesti la Marco Revolufie
Socialists din Octombrie" ;
Acad. C. Daicoviciu, Dezvoltarea stiinfei istorice contemporane pe baza Invdfaturii marxist-
leniniste" ;
Acad. P. Constantinescu-Iasi, insemnclIalea Revolufiei Socialiste din Octombrie pcntru
istoria Rominiei" ;
Acad. V. Malinschi, Situafia economics a Rominiei In anii avintului revolulionar
(1917 - 1922)" ;
Acad. M. Roller, Avintul revolufionar al maselor populare din Romtnia In anii 1917 1921.
Crearea Partidului Comunist Romln";
Acad. G. Oprescu, Revolufia din Octombrie si dezvollarea artelor In R.P.R." ;
T. Bugnariu, membru corespondent al Acad. R.P.R., Influenfa Revolufiei Socialiste din
Octombrie asupra glndtrii sociale din Romlnia" ;
M. Manescu, membru corespondent al Acad. R.P.R., Puterea economics a sistemului
socialist mondial" ;
Acad. A. Joja, Valabilitatea universald a experienfei sovielice In conslruirea soda-
lismului" ;
Acad. A. Otetea, Politica externii a Uniunil Sovietice In stufba path";
Acad. G. Ionescu-Gulian, Revolufia dirt Octombrie ,ci umanismul socialist" ;
Acad. $t. Nicolau, Importanfa stiinfelor medicate sovietice pentru dezvollarea ,sliinjeIor
medicate In R.P.R.;
Acad. M. Ralea, Inlluenfa psihologiei sovietice asupra dezvoltdrii psihologiei sliinfif ice
In R. P. R." ;
Acad. S. Stoilov, Influenfa stiinfei sovietice asupra dezvoltdrii matemalicii din Rominia" ;
Acad. T. S. Gheorghiu, Influenfa stlinfei sovielice asupra dezvoltdrii lehnicii In R.P.R." ;

www.dacoromanica.ro
212 caorricA

Acad. M. Beniuc, Rolul literaturii sovietice In dezvollarea literaturii universale i a lite-

Nitwit romfne".
Cuvfntul de inchidere a Post rostit de Acad. I. Iordan.

Cu acelasi prilej, In zilele de 31 octombrie 1 noiembrie a avut loc Sesiunea stiintifien

de comunicAri, organizata de entre Institutul de istorie a partidului de pe lInga C.C. al P.M.R.,
Institutul de istorie al Academiei R.P.R. s1 Institutul de still* soclale de pe lingA C.C. al P.M.R.
S-au %inut urmatoarele comunicari :
Eliza Campus, Ecoul Marii Revolufii Socialiste din Octombrie in Europa" ;
Nicolae Copoiu, Irilluenfa Marii Revolufii Socialiste din Octombrie asupra miqcarii munch-
torefli internafionale" ;
G-ral C. Dumitrescu si Col. E. Bantea ; Situalia pe frontal romin in anal 1917. Lupta
revolulionard a armatei ruse pe frontul roman to anal 1917 qi influenfa ei asupra armatei romIne" ;
Janeta Benditer, Politica contrarevolufionara a guvernului burghezo-mosieresc roman dupil
armistifiul de la Foqani (1917)" ;
Ilie Gramadii, Influenla Revolufiei din Octombrie asupra sleirii de spirit a populafiei din
Moldova" ;
V. Cherestesiu, Potrunderea ideilor Marii Revolufii Socialiste din Octombrie in Tran-
silvania"
I. Kovaci, MiFetri feirtineqli In Transilvania In loamna anului 1918" ;
Gheorghe Unc, Lupta clasei muncitoare din Rominia pentru apararea Rusiei Sovietice
in cea de-a doua campanie a intervenfioniftilor imperialisli (iunie 1919ianuarie 1920)" ;
Maya Kertesz, Caracterul qi activitatea sfaturilor din Transilvania In octombrie 1918
martie 1919" ;
S. Stirbu, Situafia revolulionarri din Bucuresti In noiembrie 1918" ;
A. Roman, Caracterul luptelor greviste din Rominia In anal 1919 Mai la inceputul
anului 1920 ";
N. Fotino, T. Lungu, S. Columbeanu, 3/14ccirile lartine0i In anii 1917 -1922" ;
Titu Georgescu, Din activitalea unor organizatii de masa pentru pace si prielenie cu
R.S.S. 1932 -1934" ;
Teodor Necsa, Manevrele politicianiste ale partidelor politice burgheze in anii 1919-1922" ;
Vasile Liveanu, Lupta ideologicu la primal Congrcs al P.C.R. (1921)".

Cornunlertri Canute la Institutul de Istorie at Academiei R.P.11.

In ultimul semestru at anului 1957 s-au tinut In plenarele Institutului de istorie al Aca-
demiei R.P.R., din Bucuresti, urmAtoarele comunicari :
Deposedarea clAcasilor de loturile for (1859-1864)", de Gh. Georgescu- Buzau;
I. P. Liprandi despre rAscoala din 1821", de S. Vianu. Comunicarile au fost urinate
de discutii.

Oaspeti de peste hotare

Iu cadrul manifestArilor culturale organizate de Institutul de studii romino-sovietic
al Academiei R.P.R. si de Societatea pentru raspindirea stiintei si culturli, a avut loc conferinta
prof. I. S. Grossul, presedintele Filialei Academiei de still* a U.R.S.S., din R.S.S. Moldove-

www.dacoromanica.ro
3 comm.& 213

neasca, despre Lupta oamenilor munch! din R.S.S. Nfoldoveneasca pentru puterea sovietica".
Conferinla a fost tinuta in ziva de 22 octombrie a.c. In aula Bibliotecii Centrale Universitare, iar
in ziva de 23 octombrie, la Institutul de istorie al Academiei R.P.R.

In ziva de 20 octombrie, la Institutul de istorie al Academiei R.P.R. a conferentiat prof.

dr. Helmuth Sicker, de la Universitatea Humbold din Republica Democrats Germans, despre
Inceputurile politicii coloiiiale ale Germaniei".
Institutul de istorie al Academiei R.P.R., in cursul lunilor noiembrie gi decembrie, a mai
primit vizitele urmatorilor istorici strain!: Pataky Jan (Republica Cehoslovaca), Agnes Varkonyi
(Republica Populara Ungara), Kiri la Karateodorova (Republica Bulgaria) si Sigmund Mlinarskt
(Republica Populara Po lona).
Cillatorli de studli in strainata..e.
In luna octombrie a.c. a avut loc la Praga o consfatuire a revistei Byzantinoslavica"
cu cititoril. Din partea Academiei R.P.R. au luat parte B. T. Cimpina, director adjunct al Insti-
tntului de istorie al Academiei R.P.R., din Bucuresti, si Al. Elian, sef de sector la Institutul
de istorie al Academiei R.P.R. (Bucuresti).
A. I.

Comemorarea Jul Iosif Vulcan In Oradea

Din initiativa filialei locale a Societal!! de stiinte istorice $i filologice, s-au comemorat,
in luna septembrie 1957, 50 de ani de la moartea lui Iosif Vulcan.
Cu acest prilej s-a subliniat, in cadrul Sesiunii stiintifice a filialei, contribulia progresista
a operei lui Iosif Vulcan, s-au recitat citeva din vechile sale poezii s-au jucat de catre
artistii locali, la festivalul ce a avut loc la Teatrul de stat, unele fragmente din piesele sale
scrise in secolul trecut.
Casa in care si-a trait Iosif Vulcan ultimii ani ai vielii a fost transformata intr-un muzeu
memorial, strada din vecinatatea ei poarta astazi numele sau, una din scolile din Oradea $i
o librarie se vor numi Iosif Vulcan", iar in curind se va ridica in acest oras si un monument
al neuitatului luptator pentru libertatea si progresul poporului romin.
Soeietatea de stiinte istorice si filologice, Filiala Oradea, va tipari la rindul sau un volum
comemorativ Iosif Vulcan", in care viata st activitatea acestuia vor fi infatisate In mod amplu
gi concludent.
V. N.

Din aetivitatea In domeniul studillor oriental°

In cursul acestui an au avut loc trei evenimente marl pentru cercetatorii In domeniul
orientalisticii : Conferinta unionala a orientaliltilor sovietici, intrunita la Taskent, Cel de-al
24-lea congres international al orientalistilor de la Munchen si Cea de-a 10-a conferinta de studii
sinologice care s-a thud la Marburg.
La Conferinfa unionald de la Ta§kent, tinuta intre 4 si 11 iunie, au participat 1500 de
oameni de stiinta. Nu ne vom ocupa in prezenta cronicA de aceasta conferinla, deoarece
tov.Mihai Guboglu i-a consacrat o dare de seams amanunlita publicata in nr. 5/1957
al revistei Studii".
Cel de-al 24-lea congres international at orientalistilor a avut loc lntre 27 august $i 4 sep-
tembrie 1957, la Miinchen. Au participat in total 1500 de delegati, reprezentind majoritatea

www.dacoromanica.ro
214 CRON1C 4

tarilor lumii. Uniunea Sovietica a trimis o delegatie compusa din 23 de invAtati, condusa de prof.
B. G. Gafurov. Din ;Arlie de democratie populara au participat delegati unguri, polonezi,
cehoslovaci, germani. Din partea tarilor asiatice amintitn prezenta invatatilor din Iran, Alga-
nistan, Turcia, Indonezia, Ceylon, Siria gi alte jars arabe, lar din Africa, a unor delegati
din Egipt.
In cele 14 sectii constituite ale congresului, an fost citite p dezbritute 450 de comunicari.
Comuniearile, in numAr de 17, ale membrilor delegatiei sovietice au ridicat probleme importante,
punind accentul pe relatiile social-economice. In multe probleme, care provocau discutli contra-
dictorii, parietal de vedere al savantilor sovietici era sustinut de delegatii tarilor Orientului.
Importanta gi rodnica a fost contributia savantilor din Iran, Turcia, Ceylon, Afganistan $i din
tArile arabe, In legaturA cu studiul culturii for nalionale.
Delegatia sovietici{ a stabilit legaturi stiintifice cu toate t hale Occidentului, prin dele-
gatille din S.U.A., Anglia, Frage, Italia, Germania occidentals $i altele. Doi delegati sovietici
au vorbit la postul de radio din Frankfurt a/M, despre studiile orientale sovietice. In ultima
sedinta a congresului a fost aprobata propunerea delegatiei sovietice, ca cel de-al 25-lea Congres
international sal se Vila In anul 1960, la Leningrad.
Cea de-a zecea conlerinfa inlernationald a sinologilor de la Marburg a avut toe Intre 5 si
12 septembrie 1957. La aceastrt conferintA au participat 160 de delegati din 16 tari, care au
prezentat douAzeci de comunicari, dintre care opt privind istoria chineza, patru literature, patru
arta, trei istoria culturii fi una lingvistica chineza. Din tArile socialiste au prezentat comunicari
orientalistii sovietici R. V. Viatkin, V. N. Nikiforov, Sy. Markova, Ely. I. Berezkina, precum
$i prof. Jaroslav Prousek din Praga. Intruclt nu a putut participa personal un delegat din tt.P.R.,
au lost citite, in zilele de 7 $i 11 septembrie 1957, douA comunicAri trimise Biroului conferintei
de sinologul romin, membru al sectiei noastre, Gh. Constantin, intitulate : Legaturile dintre
chinezi vechii kirghizi In lumina inscriptiilor de la Ienisei" tO Nicolae Milescu, sursa principala
a studiilor sinologice pentru perioada Intre 1675 $i 1700".
Principalii interesati la aceasta conferintA, sinologii din R. P. Chinezil, nu au putut
participa.
UrmAtoarea conferinta, cea de-a 11-a, va avea loc la Venetia, In 1958.

Vizita orientallshdtd eeh dr. Iose1 Blascovre

Yn ziva de 26 septembrie 1957, membrii Sectiei de studii orientale a Societatii de stiinte
istorice qi filologice din R.P.R. s-au Intfinit cu prof. dr. Iosef Blascovie, turcolog din Praga,
membru al SocietAtli orientalistilor (Orientalni Ostav), care a facut o prezentare a organizarii
studlilor orientale In Cehoslovacia. Apoi, a subliniat cA In urma vizitelor pe care le-a facut fn
centrele cele mai importante de la noi, locuite de populatia musulmanii (Dobrogea, Babadag,
Constanta), la bibliotecile din Transilvania 511n Arhivele statulul din Capitals, a constatat CA
In tare noastril exists un amens si important material de lucru (sute de mil de documente turcesti)
de mare importanta istorica gt lingvisticA, care ofera un teren prielnic dezvoltaril studiilor
orientale.

Intilnirea delegaftei culturale iraulene cu orientallqt/i romini

in ziva de 8 octombrie 1957, delegatia culturala iranianA, care ne-a vizitat tara in toamna
acestui an, s-a Intretinut la Institutul de istorie cu un grup de orientalisti romini. Delegatia era
compusa din prof. univ. Lotfali Suratgar, decanul Facultatii de litere din Siraz, dr. Abou Razani,

www.dacoromanica.ro
5 CRONICA 215

director general In Ministerul invatamintului, Mohamed Ali Mani, director In acelasi minister si
prof. Ali Mohamed Misaq, de la Conservatorul din Teheran.
Delegatiei iraniene i-au fost prezentate realizarile de pita acum, ca proiectele de viitor
ale orientalistilor nostri, In vederea stabilirii unui contact inai stens cu savantii Orientului.
Yn raspunsul sau, dr. Lotfali Suratgar a asigurat ca dorinta delegatiei culturale iraniene este de
a se ajunge la un contact cultural mai string cu aceia care se intereseaza de limbs $i istoria
Iranului.
Yn ziva de 14 octombrie, a avut loc la Casa ziaristilor o Seat% de culture iraniana", In
cadrul careia membrii delegatiei au prezentat o serie de aspecte din viata culturala a tarii lor.
Vl. Bdndfeanu

Din activitatea Asocial. lei slavi5tilor din R.P.R.

Hotarlta sali sporeasca activitatea legata de sarcinile pe care Ii le-a asumat, Asociatia
slavistilor din R.P.R. a deschis, la Inceputul lunii noiembrie, seria comunicarilor stiintifice, care
se in lunar si sint urmate de discutii. in legatura cu aceasta, merits sa fie amintit faptul ca
prima comunicare a fost %junta de tovarasul dr. Rudo Brtan, profesor gi critic literar din Slo-
vacia, aflat in vizita In Cara noastre, care a vorbit despre Importanfa scriilorilor Pavel Josef
Safarik si Jan Kollar pentru literaturile slave".
Acesteia i-a urmat comunicarea Re lafiile moldo-polone din secolul at XV I-lea Ii problema
Chiliei", de P. P. Panaitescu.
Yn ziva de 6 decembrie, acad. prof. Emil Petrovici a tinut o comunicare intitulata Sinar-
monismul silabic In slava si romina", iar la 19 decembrie, Anton Balota a vorbit despre Genetics
ei tehnica epicii orate strbe".
Asociatia a trimis la tipar un volum de aproximativ 350 de pagini, cu 19 studii de sla-
vistica romlneasca. Sint contributii din domeniul limbii, istoriei, literaturii gi folclorului pe
linia relatiilor romIno-slave. Volumul apare in limba ruse gi franceza Si e Inchinat celui de al
IV-lea Congres international al slavistilor, care va avea loc la Moscova In cursul acestui an.
Un numar de 12 persoane din rIndurile asociatiei noastre si-au anuntat participarea la
cel de al IV-lea Congres international al slavistilor. Cum congresul se va tine In primele zile ale
lunii septembrie, comunicarile delegatilor romini vor fi tiparite Intr -un volum special In limba
rusk sau In alte limbi slave.
intrucit biroul congresului a formulat o serie intreaga de Intrebari" In domeniul sla-
visticii, la care specialistii pot raspunde pe scurt In cel mult cinci pagini patru membri
ai asociatiei noastre colaboreaza cu 7 raspunsuri", care vor aparea la Moscova, Intr-un volum
special. Astfel, acad. Emil Petrovici colaboreaza cu trei raspunsuri, Anton Balota cu douk, iar
Traian Ionescu-Niscov si Damian Bogdan cu cite un raspuns.
Paralel cu aceasta activitate In vederea congresului, Asociatia slavistilor pregateste, In
momentul de fats, materialul pentru primal numar al revistei, ce urmeaza sa apara in prima
j umatate a anului viitor. Acest periodic urmareste sa oglindeasca activitatea membrilor ski, sa
tina legatura cu cercurile btiintifice de specialitate de peste hotare, sa atraga cadrele tinere it sa
formeze astfel o scoala a slavisticii romIne.ti. Adaugam ca chiar de la primal numar al revistei
noastre colaboreaza specialisti din U.R.S.S. gf din tarile de democratie populara.
Potrivit planului de munca pe anul In curs, asociatia a organizat un colectiv de patru
cercetatori, care lucreaza deja la alcatuirea unei bibliografii analitice a slavisticii rominesti
(lucrari scrise de romini sau de strain!, in care e vorba de relatii romino-slave).
Tr. I. Niscov

www.dacoromanica.ro
216 MONICA 6

A doua Sesiune §tlincified a Soeietiifil de §tiinte istoriee II Iliologlee din R.P.R.

In ziva de 9 decembrie 1957 a avut toe cea de-a doua sesiune stiintifica a Societatii de
stiinte istorice si filologice din R.P.R., ca o sinteza a eforturilor depuse in cursul acestui an.
Comunicarile de la sesiune au demonstrat ca cercetAtorii din provincie, profesori, arhi-
visti, muzeologi datorita conditiilor create de regimul democrat popular In scopul dezvoltArii
stiintei au pasit pe un drum nou In cercetarea evenimentelor istorice.
LucrArile sesiunii s-au desfasurat pe trei sectii. La Sectia de istorie au Post prezentate
opt comunicAri :
1. Manifestari ale luptei de clasd In orasul fi judetul Bolosani mire anii 1900 f i 1944",
de D. Munteanu, Botolani.
2. Aspecte din lupta metaturgistilor turnatorilor din Valea Nadragului Intre anii 1918
1926", de Dan Popescu, Lugoj.
3. O fabrics de sticla In Cdras, to tnceputul secolului at XV I I I-lea", de Virgil Birou,
Timiloara.
4. Contribufii la cunoasterea relafiilor economise dintre Brasov si Moldova In secolul at
XVII I-lea", de C. A. Stoide, Orasul Stalin.
5. Despre anul revolufionar 1848 In orasul ,si judeful Buzau", de Ovidiu Badina.
6. Rdscoala din 1907 In Prahova" de C. Boncu, Ploiesti.
7. Rdscoala din 1907 in Botosani", de I. D. Marin, Botolani.
8. Dezvoltarea industriei In Medial Intre anii 1918 - 1944 ", de N. DrAgan, Medial.
La discutii au participat tovarasii : Ion Ionascu, Gh. Georgescu-Buzau, Victor Cheresteliu,
I. endrulescu, Petre Dragoescu, (director general in Ministerul InvatamIntului 1i Culturii),
N. Dinculescu (Craiova), Radu Gioglovan (TIrgoviste), Aurel Tinta (Timiloara), Mircea Geor-
gescu (TIrgoviste), Ovidiu BM:link Virgil Birou (Timiloara), Gh. Untaru (Fociani), Vlad Spoiala
(Oradea) si altii.
Acad. A. Otetea ei conf. univ. Vasile Maciu, care au prezidat sedintele, au aratat In con-
cluzii, atit partite valoroase, cit Ii unele deficiente ale comunicarilor.
La sectia de studii orientate, s-au prezentat de asemenea opt comunicari :
1. Originea veche tura a numelui Dobrogii", de Maria Alexandrescu-Dersca.
2. Importanfa materialelor orientate din R.P.R. penlru cercetarile istorice Ii filologice", de
Mihail Guboglu.
3. Probleme ,li aspecle elnogralice ale Uniunilor din desertul Djungariei", de Tancred
Banateanu.
4. Cauzele esecului misiunii spdtarului Milescu In China", de Gh. Constantin.
5. Probleme cu privire la compunerea epopeii lui Gilgamesh", de Aram Frenkian.
6. Un manuscris tibetan din Para noastra", de Sergiu Al. George.
7. Un manuscris din Codificarea legilor al scriitorului medieval armean
M. Gosh", de D. Ghijirighian.
8. Un caldtor orientalist din secolul at XIX-lea originar din Moldova", de M. Halevy.
edintele au Post prezidate de Mihail Guboglu gi Vlad Banateanu. Dupa comunicari au
urmat discutn.
N. A.

www.dacoromanica.ro
 STUDII
REVISTA DE ISTORIE

INDEX ALFABETIC
Anul X, 1957

EDITORIALE nr. Pag

,,*,, Marea Revolutie Socialists din Octombrie si probletnele fundamentale
ale stiintei istorice 5 9 15
es Educatia patriotica si t.al cinile stiintei istoriei 6 9 15
STUDII ,5I REFERATE
ANGHEL, AL. (Craiova). Uncle aspecte privind rascoala taranilor din 1907
In fostul judet Dolj 2 43 67
BALTEANU, B. Situatia politica a Romfniei In preajma instaurarii regi-
mului democrat-popular (II) 4 7 32
BALTEANU, B. Esuarea Incercarilor monarhiei si ale reactiunii interne
si extern de a rasturna regimul democrat-popular (6 martie 1945
ianuarie 1946) 6 17 37
CAMPUS, ELIZA. Europa In perioada pregatirii si Infaptuirii Marii Revolutii
Socialiste din Octombrie 5 17 42
CAMPINA, T. B. Ideile calauzitoare ale politicli lui Stefan eel Mare . . . . 4 57 67
EGYED, A. (Cluj). Despre miscarea muncitoreasca din Transilvania fare
anii 1880-1890 4 33 51%
GIURESCU, CONST. C. Despre relatiile romino- egiptene si contributia
Rominiei la construirea Canalului de Suez 1 91 109
HAUPT, GH. Primele asociatii muncitoresti din RomInia 1 65 89
HAPUT, GH. Inceputul activitatii revolutionare a lui C. Dobrogeanu-Gherea 3 61 86
HUTIRA, ERVIN. Despre controlul muncitoresc In Romlnia (1944-1948) 3 41 60
IONESCU, MATEI si PATRASCU,'CORINA. Cu privire la pozitia iunor
puteri europene fats de rascoala din 1907 1 7 33
IONESCU, MATEI. Despre Insemnatatea si urmarile rascoalei din 1907 . 2 7 29
MIOC, D. Despre rolul cluburilor socialiste In pregatirea rascoalei din 1907 2 31 42
MURGESCU, C. Contributie la studiul redistribuirii industriei petrolifere
a Romlniei Intre capitalistii tarilor Invingatoare In primul razboi mon-
dial (1919-1922) 1 35 63
NECSA, TH. Criza dinastica din 1926-1930 6 39 63
OLTEANU, ST. Un aspect al productiei mestesugaresti In orasele din Mol-
dova In secolul al XVII-lea (Prelucrarea pieilor) 3 87-111
UNC, GH. Lupta clasei muncitoare din Romfnia pentru apararea statului
sovietic In cea de a treia campanie a Antantel (1920) 5 43 62
VULPE, RADU. Activitatea stiintifica a istoricului Vasile Parvan . . . . 3 7 39
www.dacoromanica.ro
218 INDEX ALFABETIC

ur . POS.
COMUNICARI ,51 NOTE
BAKO, GEZA (Or. Stalin), Cavalerirteutoni In Tara Blrsei 1 143 160
BALTEANU, BORIS. Situatia politica a RomIniet In preajma instaurarii
regimului democrat-popular (I) 2 69 96
BERINDEI, DAN. FramIntarile granicerilor si dorobantilor In jurul formarii
taberei de la Floresti (vara Rimini 1859) 3 113 133
CIUREA, D. (Iasi). Situatia interns a Moldovei In epoca lui Stefan cel
Mare 6 65 74
GONTA, I. AL. Unele aspecte ale politicii interne a lui Stefan cel Mare 4 91-103
GOLLNER, C. (Sibiu). Contributii la istoria miscarii muncitoresti din sud-
estul Transilvaniei In and 1905-1907 5 103-121
GUBOGLU, M. si MUSTAFA, M. Rascoalele taranesti din Imperiul otoman
(1418-1420) si bedreddinismul 2 137 158
IONESCU, MATE!. MiscArile tariinesti din anul 6 75-91
KAFKA, FR. (Praga). Din istoria relatiilor comerciale romino-cehoslovace In
evul mediu (Produse textile cehe pe pietele romInesti) 4 105-109
LUNGU, TR. si COLUMBEANU, S. Contributii la studiul miscarii greviste
din Rominia In anii 1919-1920 5 89-101
MATE!, POMPILIU. Chestiuni programatice ale miscarii muncitoresti din
RomInia In perioada avintului revolutionar creat de victoria Marii Re-
volutii Socialiste din Octombrie (1918-1922) 5 63 87
MOCANU, CONST. Lupta P.C.R. pentru realizarea frontului unit In rindu-
rile tineretului muncitoresc In anti 1933-1935 1 111 131
NEACSU, I. Revolta pandurilor din decembrie 1814 fehruarie 1815 . . . 1 133-142
NEAMTU, AL. (Cluj). Inovatori romlni In tehnica miniera din Transilvania
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 2 97-126
ORNEA, Z. Contributii la cunoasterea opiniilor social-economice ale lui
A. D. Xenopol 4 69 90
PANAITESCU, P. P. Marea adunare a tariff, institutie a or1nduirii feudale
In tarile romine 3 153 165
PASCU, ST. Aspecte din situatia si lupta maselor populare din Maramures
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 2 127 136
TR IPCEA, TH. N. (T.Severin). Crasovenii o marunta" populatie din
tara noastra 6 93-101
VLAD, D. MATE I. Impunerea si perceperea darilor pe cai In tarile romine (pina
la sfIrsitul secolului al XVII-lea) 3 135 152
DOCUMENTE
BODEA, CORNELIA, C. Calatoria lui Balcescu pe Dunare In 1852 . . 1 161 171
BULGAR, GH. Pagini uitate despre Bucuresti 6 139-148
COMAN, C. Atitudinea ministrului Austro-Ungariei la Bucuresti fata de
rascoala din 1907, reflectata In rapoartele sale diplomatice 2 189 200
DICULESCU, VL. Din corespondenta lui Gh. S. Rakovski In 1867. . . . 6 131-138
FOTINO, N. Atitudinea prizonierilor romini ardeleni din Rusia fata de
Armata Rosie 5 171 173
IONESCU, MATEI. Documente din arhiva V. G. Mortun (1907-1918) . . 3 197-202
MIHORDEA, V. Citeva date privitoare la situatia taranimil din Dobrogea
In 1878 3 203 206
MIHORDEA, V. Comisia de redactare a lucrarii Istoricul rfizboiului
Independentei de mai multi ofiteri" (1878) 5 175 181
SIMONESCU, DAN. Despre o traducere romlneasca necutioscuta a operei
lui M. Kogalniceauu Histoire de la Dacie" 173 177
, Documente privitoare la satul Banesti din apropierea orasului Tirgoviste
1
3 207 211

www.dacoromanica.ro
3 NDEX ALFABETIC 219.

nr. Dag.
DISCUTII
ADANILOAIE, N. Unele probleme privind razbolul de independents (1877-1878) 6 111 130
CAMPUS, ELIZA. Tratativele diplomatice In preajma dictatulni de la Viena
(aprilie august 1940) 3 167 195
CURTICAPEANU, V. Pe marginea studiului Despre miscarea condusa de
%arul Iovan (1526-1527)", de Gh. Duzinchevici 1 193-197
DICULESCU, VL. Citeva observatii pe marginea unei lucrAri de istorie
economics 2 177 187
KAMARIANO, NISTOR. Despre noua editie critics a Legiuirii Caragea 1 179 191
KERTESZ, MAYA. Caracterul si activitatea sfaturilor din perioada revo-
lutiei burghezo-democratice In Ardeal (octombrie 1918martie 1919) 5 127-140
LIVEANU, V. Despre situatia revolutionary din RomInia. 0 problema de
terminologie 5 123 125
MACIU, V. Cu privire la razboiul pentru independenta Rominiei 4 111 133
MATEI, P. si ION, T. Despre situatia revolutionara din RomInia Intre anii
1918 si 1922 2 159 175
OTETEA, A. Problema periodizarii istoriei Rominiei 6 103 110
RADULESCU, A. Acad. Editia critics a legiuirii Caragea. Pentru critici . . 4 135-155
.,* Pe marginea lucrarii tov. S. Stirbu : Rascoala din 1821 si legaturile
ei cu evenimentele internationale". (N. Ackiniloaie, N. Camariano,
S. lancovici, I. Neacsu, Al. Vianu) 4 157 175
. Probleme de istorie generals In lucrarea profesorului S. Stirbu : Ras-
coala din 1821 si legaturile ei cu evenimentele internationale". (N. Hus-
cariu, D. Rozenzweig, Gh. Diaconu, S. Salta) 4 177 193
VIATA 5TIINTIFICA DE PESTE HOTARE
Acad. CONSTANTINESCU-IASI, P. Lucrarile adtinarli generale a C.I.S.R.
(Comitetul international al stiintelor istorice) de la Lausanne . . . . 4 241-243
GIZBOGLU, M. Conferinta unionala a orientalistilor de la Taskent . . . . 5 183-188
Referatele stiintif ice care se vor tine la Congresul istoricilor de la Stock-
holm din 1960 6 171 172
ISTORIOGRAFIE
HEGEMANN, MARGOT (Leipzig). Documente din arhivele Republicii De-
mocrate germane cu privire la relatille romIno-germane pins In 1944 5 161 170
HUTIRA, M. Scurta privire asupra realizarllor istoriografiei marxiste din
R.P. Chineza 6 149 169
SACERDOTEANU, A. Conceptia istorica a lui B. P. Hasdeu 5 141 159
STEFANESCU, ST. Date cu privire la problema relatiilor feudale pe teri-
toriul tarii rominesti in istoriografia romMeasca 1 199 221
DIVERSE
CAMPUS, ELIZA. Critics principals sau dezinformare a cititorului . . . . 3 237-239
OTETEA, A. 0 noun istorie a miscarii din 1821 2 201 212
STIRBU, S. Recenzia unei pretinse recenzii (raspuns lui A. Otetea) . . 3 213 236
VULPE, RADU. In legaturd cu o scrisoare catre redactie" 3 281
Subsectia de stiinte istorice a Acad. R.P.R. Nota 4 195
,, Din partea Comitetului de redactie In legatura cu discutia privitoare
la cartea tov. S. 5tirbu : Rascoala din 1821 si legaturile ei cu eveni-
mentele inte-rnationale"
,
,,.
A. M. Pankratova (necrolog)
Acad. Barbu Lazarescu (necrolog)
4
3
1
197
283 284
247 248
198

www.dacoromanica.ro
220 INDEX ALFABETIC 4

nr. Dag.
RECENZII BSI PREZEN T IR!
Acad. CONSTANTINESCU-IASI, P. Studii istorice romIno-bulgare. Buc.,
Ed. Acad. R.P.R., 1956, 250 p. (Gh. Haupt si VI. Diculescu) . . . 2 213-215
DICULESCU, VLADIMIR GH. 0 manufacture de ceramics la Tg. Jiu,
1832-1863, Soc. de still* 1st. fil. din R.P.R., Buc., 1956, 104 p.
(C. erban) 3 248 250
DOMOKOS, KOSARI, Introducere In izvoarele gi literatura istoriei maghiare
(C. B.) 3 244 245
EBROVSKIJ, V. A. Relatlile comerciale ceho-ruse din trecut (Tr. Ionescu-
N iscoo) 1 238 241
IONESCU, VIRGIL. Contributii Ia studiul gIndirii economice a lui N. BM-
cescu. Buc., Ed. stiintif., 1956, 135 p. (P. P. Panaitescu) 3 245 248,
K8MENY, GABOR, Iratok a nemzetisegi kerdes tortenetehez Magyaror-
szagon a dualizmus koraban. Budapesta, I : 1952 ; II : 1956 (V. Netea) 6 192-19&
LATOUCHE, ROBERT. Les origines de l'economie occidentale (IVeXIe
siecle). Paris, 1956 (T. Sotirescu) 6 183-185
LEBEL, GERMAINE. La France et les Principautes Danubiennes. Paris, 1955
(P. P. Panaitescu si V. Mihordea) 6 185-192
LEVCENCO, V. M. Ocerki po istorii russko-vizantiiskih otnolenii. Moscova,
1956 (Fl. C. Constantiniu) 6 182-183
MATEI, GH. Rasunetul international al rAscoalei t Aranilor din 1907 (Motel
lonescu) 4 199 205.
NERICI, M. A. Politica imperialismului englez In Europa (B. BdIteanu) . . 3 241-244
NEHRU, JAWAHARLAL. Descoperirea Indiei (S. Columbeanu) 2 227 232
TROCSANYI, U. Istoria taranimii ardelene, 1790-1849 (Acad. A. 0 Idea) 2 215-217
s, Studii gi materiale de istorie medie, vol. I (N. Stoicescu si V. Curti-
cdpeanu) 1 223 233
Istoria Bulgarlei (ed. bulgarA), vol. I $i II (VI. Diculescu)
. Catalogul documentelor romlnesti din Arhivele statului de la Oralul
Stalin, vol. I, 1521-1799 (C. ,5erban)
1

1
233

236 238
235

s, 0 nouA serie de documente privind istoria Romtniei (N. I. Lebedev) 2 218-222

, Studii M materiale de istorie contemporanA, vol. I. (Tr. Lungu) . . 2 222-227
* Noi publicatii In R.S.S. Moldoveneasca (G. Bezoiconi) 3 250 253-
s, Istoriceski pregled" In al treisprezecelea an de aparitie (C. V elichi) 4 205-208
, Historijski zbomik", Zagreb (D. Mioc) 4 208 210
, Amintiri despre Lenin (M. Prahoveanu) 189 192
. Documente privind istoria Romtniei. Introducere, I II (P.P. Panai-
tescu)
5

5 192 199
*: LucrAri metodico-informative In domeniul istoriei (Dan Simionescu) . 5 199-203
s, Contributii Ia cunoasterea regiunii Hunedoara (D. V elescu) 5 203 207
*. Catalogul documentelor moldovenesti din Arhiva istorica centrals a
statului, publicata de Directia arhivelor statulut, vol. I, 1387-1620
(N. Stoicescu si H. Chiral) 5 207 209
. Un volum de documente privind politica externs a Germaniei hitleriste
(Maya Kartesz) 5 209 212
,,* Studii si materiale de istorie moderna, vol. I, 1957 (S. Columbeanu)
, A Kolozsvari Bolyai Tudomanyegyetem 1945-1955, (M. Kertesz)
6
6
173-179
180-182

www.dacoromanica.ro
5 INDEX ALFABETIC 221

nr. pag.
NOTE BIBLIOGRAFICE
AN GHELOV, D. Despre populatia dependents In Macedonia fri sec. al XIV-lea
(D. Ciurea) 4 215 217
ARBURE ZAMFIR. Opere alese. Ed. pedagogica de stat a R.S.S. Moldo-
venesti, Chisinau, 1957, 423 p. (G. Bezuiconi) 6 206
BARBU GH. Viata si opera dr. Carol Davila (Dan Berindei) 6 206 207
BATOWSKI, B. Misiunea diplomatica a lui Milkowski In anul 1864
(P. P. Panailescu) 4 217-218
BAUMGART, JAN. Bibliografia historii polskiej za leta 1952-1953 (P. Simio-
nescu) 5 217-218
BOELCKE, WILLY, Krupp und die Hohenzollerni. Aus der Korrespondenz
der Familie Krupp, 1850-1916 (Dan Berindei) 5 216 217
CIUREA D. tiri istorice relative la Moldova din jurnalul inedit al botani-
stului lulius Edel, 1935 (D. Ionescu) 6 207-208
ERLER, ADALBERT. Das Strassburger Minster und Rechtsleben des Mittel-
alters. Frankfurt a/M, 1954 (T. S.) 6 203
GUNTHER, VON PAIRIS. Die Geschichte der Eroberung von Konstanti-
nopol. Ubersetzt und erlafitert von E. Aussmann (M. Handel) . . . 4 213 214
HALEVY, M. A. Medicini juifs d'origines hispano-portugaise dans les pays
roumains. Revue d'histoire de medecine hebralque, Paris 1957, nr. 3
(E. Manu) 6 203
HALPHEN, LOUIS. Initiations aux etudes d'histoire du moyen Age. Paris,
1952, (T. S.) 6 203
IONESCU, GHEORGHE. Contributli la cronologia domniei lui Mircea eel
BatrIn si a lui Vlad voevod In Tara RomIneasca (Em. M.) . . . . 5 220
KORDATOS, I. Istoria miscarii muncitoresti grecesti pe baza unor izvorre
necunoscute si a unor arhive nepublicate (N. Camariano) 4 218 219
KUKULES, FEDON. Viata si civilizatia bizantina. Atena, 1952
(N. Camariano) 6 201
LITAVRIN, G. G. Rascoala bulgarilor si a vlahilor din Tesalia (1066)
(St. leginescu) 4 211-215
LUZZATTO, GINO. Per una storia economica d'italia. Bari, 1957 (T. S.) . 6 205
MIHAILOV, G. Inscriptions graecae in Bulgaria repertae (P. Simionescu). 4 212 213
MURESAN, CAMIL. Ioan de Hunedoara si vremea sa. Ed. tineret, 1957, ( V. N.) 5 218 219
NEHRU, JAWAHARLAL. Autobiografie. E.S.P.L.P. Buc., 1957 (Emil Manu). 5 220
NIEKISCH, ERNST. Der Reich der niederen Damonen, Hamburg, 1953
(T. S.) 6 208
PALUMBO, FAUSTO PIER. Bibliografia storica internationale 1940 1946.
Roma, 1950, (T. S.) 6 200
RODOLICO, NICCOLO. I Ciompi. Una pagina di storia del proletariat°
operaio. Firenze, 1945 (T S) 6 205-206
Dr. SAMUIL, IZSAK dr. Nicolae Kretzulescu, initiatorul 1nvatamIntului
medical romlnesc, Buc., 1957 (Dan Berindei) 6 207
SCHMIDT, PAUL. Statist auf diplomatischer Bilhne 1923 1945, Bonn, 1954
(T. S.) 6 208
TAPE, D. E. Patrick Simpson. A scottish merchant in the Moldavian potash
Trade (C. ,5erban) 6 204
TAPE, D. E. Documents Concerning Ronmania in the Paget papers. Londra,
1954 (C. ,5erban) 6 203- 204
WINZER, 0. Pagini din lupta Partidului Coinunist din Germania, contra
hitlerismului (Maia Ionescu) 4 221 222

www.dacoromanica.ro
222 INDEX ALF &BET1C

hr. raw.
. ARCHIVUM, revue Internationale des Archives publiee sous les au-
spices des ('UNESCO et du Conseil international des Archives (P. Simio-
nescu) 211-212
,. Noi marturii" ? (G. H.)
0 noun culegere de istorie a miKaril muncitorqti (T. U)
4
4 219
4 219 220
XpeCTOMBTHR BaTHHCKHX TeKCTOB cpeAneaexnablx, sub redactia lui
V. S. Sokolov *1 D. A. Drboglav, Moscova, 1956 (St. tefdnescu) . . . 5 213 214
. Revista institutului de istorie al Academiei de §tiinte a U.R.S. S., nr. 1,
1957 (M. Vladimir) 5 214 215
, Anuarul cArtii din Republica Populara Romtna 1952-1954. Buc. Ed.
stiintificn, 1957 (P. Simionescu) 5 219 220
*, Bibliographic internationale des travaux historiques publiees dans deux
volumes de Mélanges", 1880-1939. Paris, 1955 (T. S) 6 199
*, Bficherkunde zur Weltgeschichte vom Untergange des rOmischen Welt-
reiches bis zur Gegenwart. Milnchen, 1956 (T. S.) 6 199
. . Prima sesiune stiintificA de bibliologie gi documentare (Ana loachim) 6 200-201
Revue des etudes byzantines, XIV/1956 (E. Frances) 6 202
*4 Byzantinoslavica, XVII, 1956 (E. Frances) 6 202-203
,*, Studii sovietice §i rominelti despre Nic. Milescu la Moscova, Peking
§i BucureW (Gh. C.) 6 204-205
* Rezultatele celui de-al doilea razboi mondial, Moscova, 1956 (N. Copoiu) 6 208-209
*. Biographisches W5rterbuch zur deutschen -Geschichte von Hellmuth
Flossier and Gunther Franz unter Mitarbeit von Willy Hoppe. Miinchen,
1953 (T. S.) 6 199

BIBLIOGRAFIE
Bibliografie istorica pe anul 1956 (I) . 3 255-273
Bibliografie istoricn pe anul 1956 (II) 4 223-239

CRONICA 1 2 3 4 5 6
243 233 275 245 221 211

INDEX ALFABETIC al revistei STUDII" pe anul 1956 1 249-252

www.dacoromanica.ro
 STUDII
MOTOPIPIECICHR AtYPHAJI

AJP:DABPITHbIll YKA3ATEJIb
FoA X, 1957

Flepeaoabie CTaTbH Ne Crp.

99
*s BeJIHKaA OKTII6pbCKaA coulta.nacrimecKag peBoalouma ii ociloa-
Hue BOIWOCbl HCTOPH,IeCKOPI HayKH . 5 15
* Flarpaoravecaoe Boantramte If 3aaa4a IICT0p114eCKOi1 Hapol 6 15

CTATIIII H PEOEPATM
AHTEJ1 A. (Kpafioaa), 0 KpeCTbAHCKOM BOCCTaillill 1907 roaa B
6bmwebt ye3,ae jIo.rnic. . - , . . . . . . 2 43 67
BaTITRHY B., IIOJIHTH4eCK0e nonomelme B PyMbIIIHH Haaaayae yera-
HOBJleHHA Hapuno-,gemoxpavitieocoro pe)ICHMa (II) . . . 4 7 32
B3JIAHY B., IIPOBaa 11017bITOK moHaroxim H BHyTpeHHeI1 H atieumeg
peaaaaa CBePtHyTb aapoario-aemoicparavecaaii peathm (6 mapra
1945 aaaapb 1946) . . . . . . . . . 6
BY.TIbFIE P., Harmasi AesiTenbfloub acropmca Bactialla FIbipsaaa 3 7 39
TAYHT T., Ilepable pa6o4He accoaaaaas B PyMUHHH . . . . 1 65 89
rAynT r., Hatiaao peaoniou,aoimoti aesireabliocrli K. ,B,o6poa)lially-
Teps1 . . . . . . . . . . 3 61 86
11)KYPECKY K. K., 0 PYMb1H0-erHIleTCKHX OTHOWeHHMX H o Ba.aaae
PYMNHHH B ae.no coopmeana Cy3aKoro Karrana . . . 1 91-1H9
HOHECKY M. H 1-13TPAILIKY K., Oraoulemie esponeilcaux Aepwas
K BOCCTaH11/0 1907 roaa . . . . . . 1 7 33
HOHECKY M., 0 HOCJIeaCTBHAX H 3Ha4emm BOCCTaHHA 1907 roaa . 2 7 29
KAMnYc E., Eapona B IlepliOa iloaroroaan H ocymecTBJleHlifl Be-
JIHKOO OKTSI6PbCKOR COLIHaJIHCTHileCKOR penomotant . . . 5 17 42
KbIMFIHHA T. B., PyKoboaauute wae 14 110.1111TIIKH CTeCIMH Benmitoro 4 57 67
MHOK it., 0 po.Illi COLI,HaJIHCTIDIeCKHX Kay60B B 110)1TOTOBKe BOCCTa-
HMI 1907 roaa 2 31 12
MYP)KECKY K., K Bonpocy o rtepeae.ne pymbniocofi He43TAHOft npo-
MbILLIAeHHOCTIf moK.gy KaIlliTaJIHCTaMH crpau, no6e,anawnx B
nepBoR m11posof4 soihie (1919 1922) . . . 1 35 63
HEKIIIA T., illinacTililecniff Kp113HC 1926 1930 roaoa . . . 6 39 61
OJITRHY 1.11., OAHH 113 Bli,a0B KyCraPHOR LIPOMbILLIJTeHHOCTII B ropo-
Lox MOJ111011b1 XVII BeKa (o6pa6oTKa Kowa) . . . . 3 87- 111
YHK T., Bopb6a PYMb1HCK0r0 pa6o4ero macca AAA 3aLlIHTIA COBeT-
cKoro rocyp.apctsa BO apemsi rperbeil aabinaaaa AHTaHTb1
(1920) 5 43 62

www.dacoromanica.ro
224 AJICIMBHTHblii yHa3ar,.2.rtl,

Ns CTp.
XYTHPA E., 0 pa6otiem HoHTpoAe B PymbiHHH (1944-1948) . . 3 41 60
31'14E4 A. (Knyac), 0 pa6oqem ABH)HeHHH B TpaHcHnbaaHHH meKny
1880 H 1890 ropamx . . . . . . 4 33 56
3AMETKH H COOBILLEHHH
BAKO r. (ropo. CT3.11HH), TeHTHocHHe pbatapH B ETpaHe Bbipceii 1 143-160
BEM/II-MEM A., BOJIHeHHSI cpepH norpaHralfuncos H Aopo6angea B
CB513H C oprammattHeA zarepa B cronopeuna (zero 1859 r.) . 3 113-133
B3J1TRITY B., nOJIHTHgeCK0e no.nomeHHe B Pymbn-m HaaaHyHe yera-
HOBJleHH51 HapopHo-AemoxpaTmecHoro peathma (I) . . . 2 69 96
BJiAA ,(1. M. 06.no}aeHHe ROPOWHb1MH nopaTamH H HX B3bICKHBaHHe
B ,,,T_IyHaACKMX KHAXCeCTBaX (.no KOHLka XVII Be Ha) . . . 3 135 -152
ITIIHEP K. (CH6Hy), K HCTOpHH pa6otiero ,11.13H,KeHHSI Ha loco-
BOCTOKe TpaHCHJ1bBaHHH B 1905-1907 roAax . . . 5 103-121
rouLtA A. 13. ..CrleKTbl BHyTpeHHeFi nonwrnaH CTed2aHa BeJIHKOr0 4 91-103
rsisorny M. H MYCTACIA M., _KpeCTbSIHCKHe BOCCTaHHH B OTTo-
maHmoil HMilePHH (1418 1420) H rieHHe Bepp 3p-AHHa . 2 137-158
IIOHECKY M., KPeCTI3S1HCKHe BOCCTaHHA 1904 ropa . . . . 6 75 91
KAOKA cU. (Hpara), 143 HCTOPHH pymilHo-gexoc.nosawatx TOprOBEIX
OTHOUleHliff B cpepfule Beim (Llewcxoe TeKCTILX6H0e BPOH3BOA-
CTBO Ha pymbnicaux panncax) . . . . . . - . 4 105 109
JIYHrY T. H KOJIYMB5HY C., K aonpocy o 3a6acTo3otwom pan-
>KeHHH B PYM1,1HHH B 1919-1920 rojax . . . . . 5 89 -101
MATER H., Ilporpamm.Hble Bonpocbi pa6ogero A1311}KeHilS1 B Pymbtann
B nepHop pesonamocamoro noxbema, Bb13BaHHOTO BeJIHK011
OKTHI5PbCKOR COBHaJWCTIBleCKOR peachniouneil (1918-1922) 5 63 87
MO KAHY K., Bopb6a PymbnicHoil KOMMyHHCTHleCKOrl napTHH 3a
coapaHHe epHHoro tipowra TpypHateilca MOJI0Be3KH B 1933-1935
rop,ax . . . . . . . . . 1 111 131
HRKLI1Y ICI., BoccTarille naKaypoB B peHa6pe 1814 cpeapape
1815 [o. a . . . . . . . . 1 133-142
FIRMUY A. (Knyai), HoaaTopbi pyMb1H131 B pypHIIKOBOR Textme
B TpaHCILlIbBaH1141 BO BTOP011 HOJIOBHHe XVIII Bexa . . . 2 97 126
OPH51 3., K aonpocy o6 mytteHHH COU,HallbH0-3KOHOMHtleCKIIX
a3r.riapos A. ,L1. KCeH0110.113 . . . . . 4 69 90
[1AHAI'ITECKY H. H., Beatmoe 3emcxoe co6pahae ylipeaAetw
cpeo,aaabnoro upon B ,E1YHarICKHX KHABSeCTBaX 3 153-165
HACKY Iii., 0 110.110}KeHHH H 6opb6e napo,anbix macc B Mapamy-
pme BO BTOpOli BOJIOBIIHe XVIII Bea . 2 127-136
TPb11-11-1A T. (TypHy CeBepHH), KpainosenH" marmucAeHHoe H3-
ce,neHue a Pymbnicaoil HapopHoil Pecny6atce . . . . 6 93 101
1 -IJA35:1 A. (Rem), BHyTpeHnee no.noweHHe Mo.npoabi B anoxy CTe-
cpana Be.auxoro . 6 65 74
fiOKYMEHTM
BOAR K. K., HyTewecraHe B3ntiecHy no ,LIyHaio B 1852 may 1 161 171
BYJII-3P F., 3a6a1Tble cTpalumbi o ByxapecTe . 6 139 148
143 nHcem r. C.. Paaoacaoro 1867 ropa .
.,B,14KY.TIECKY B., . 6 131-138
I- IOHECKY M., Aolcymenni H3 apxuaa Mopuyna (1907-1918) . 3 197 202
KOMAH K., OTHOWeHHe aacTpo-BeHrepcKoro BOAHOMO9H0r0 MHH'I-
crpa B ByxapecTe K BoccTaHmo 1907 ropa, orpaminneecn n
imaomaTtivecKiix Aoicaaitax . . . 2 189 200

www.dacoromanica.ro
 A/R4 aBliTHblr1. yKa3aTea6 225

No CTP

''''''
MHX0P,11,51 B., HexoTopbie paimble OTHOCHTellbH0 nopowernm xpo-
B ,go6popmie B 1878 ropy
CTbAH . 3 213 -206
MHX0P,a51 KOMHCCHR 110 pepaimpoBainuo Tpypa
B., KHCTOpHS
BOCIHM 3a He3aBHCHMOCTb, narvicannsi HeCKOJIbKIIMH 04:11111epaM11)
(1878) . . . . . 5 175-181
CHMHOHECKY .U., Hel13BeCTHIAii pyMbIHCKH11 nepeEtop npolmeepe-
HIM M. Kor3.ann4any cHistoire de la Dade» 1 173 177
(DOTHHO H., OTHOWeHHe TpaHCHJ1bBaHCKHX pyMbIHCKHX 11111eHHL4X
B POCCI111 K KpaCHOI1 Amin . . . 5 171-173
, , ,B.OKYMeHTbl, xacalowecs cena B3HeWTH B6,1111311 ropopa Tbip-
rosnwTe 3 207 211

fiHCKYCCHPI
AIT3H1'IJIOAE H., 0 xexoTopux Bonpocax B0i1Hbl 3a ne3aBlicx-
MOCTb . ti 111-130
LIHKYJIECKY B., 06 opnoil pa6oTe no
KAMAPI'IAHO H., 0 HOBOM KpliTlitleCKOM

KAMHYC
crna Kapapxa
E.,
aBrycT 1940) .
.

.
.

,II,un.nomaTnnecithe neperosopm I-laical-1)41e BeHCK0f0

pPixTaTa (anpe.nb .
HCTOplill
H3AaHHH 3 axoxopaTe.nb-
....
3KOHOMHKH . 2

3
177

179

167
187

191

195
KEPTEC M., XapaxTep 14 aKTHBHOCTb COBeTOB B nepnop 6ypAya3-
6o-pemoxpaTx4ecitoil peno.rnonnx B Ap,afffle (OKTSI6pb 1918
Main 1919) . . . 5 127 110
KYPTHK31151HY B., K Bonpocy o6 nccpep,o3aunn pa6oTbi r. ,ay-
31-menntia canimenne, pyxonopnmoe topem Hosatiom (1526
1527)P . . . . . . . . . 1 193 197
JIHBRHY B., 0 penopionmonnoti cnTyannx B PyMblifillf. Bonpoc
epromopornn . . . . . . . . . 5 123 125
MATER H. n MOH T., 0 PeBO.TH011110HHOil cwryaunx B Pymbninn
/Amps 1918 H 1922 ropamil . . . . 2 159 17.)
MA'IY B., HO nonopy notinu 3a He3aBHCHMOCTb PyMb1H1111 . . 4 111-133
O1JETS1 A., Bonpoc nepnopn3amm ncToplin Pymunnit . . . . 6 143-110
P3,1:1Y.TIECKY A., KpuTntiecxoe 113/1akille Y.TIO/KeHHH Kapap:Ka. ,11.aq
KplITHKOB 4 135 155
. * . Ho nosopy pa6oT131 Tos. C. 11.1Tnp6y (.(Boccranne 1821 ro,tka n
ero CBH3H C me:xp,y6apopnbtml1 C06bITIIHM11/, (H. Aa3HUA0Cle .
H. Kamapuatio, C. Halocaguq, H. Pbctuy, A. BuaI1y) . . 1 157 175
. . Bonpocbi aceo6ipeti HCT0p1111 B pa6oTe npoc1). C. LLIT11p6y
«BoccTanne 1821 ropa yr ero CHH3H C me-ixpynapopnbimil co61t-
TifSIMIL3. (H. Xycicapue, A. Po3ettgeetie, T. fiummy, C. Caq5ra) 4 177 193

HAYLIHAR XH3Hb 3A PYBE)KOM

rwsorny M., Bcecoto3flasi xolictpepenu413 opnewrapncTon B TainxeHre 5 183 18S
10HCTAHTHHECKY-51H1b H., Pa6oTbi 06utero co6paxxx Mewpy-
napopnoro KomnTeTa HCTOpittleCKHX Hap( B 1103,3HHe . . 4 211 243
. ' . Harmble peotepaThi p.nA KoHrpecca IICTOpliKOB B 1960 ropy
B CT0141.041bMe . 6 171-172
HCTOPPIOTPA01111
FEFEMAHH M. (Jlefrnanr), ,LkoxymexTbi apx03o3 repmaucKoil Aemo-
xpaT114eCK0f1 Pec.ny6.n11xn, xacaxiulnecg pymbwo-nemeuxnx OT110-
LHeHHii po 1944 rop,a . . . . . . 5 161 170

15 C. 2324
www.dacoromanica.ro
226 AruaanTumil yKasate al.

M CTp.
CALIEPAOL1,54HY A., HcTopitvecKaK Konu,enanK B. II. XawAsy . 5 141-159
XYTI'IPA M., KpaTKurr oveptt o ROCTIMeHlifIX MapKCHCTCKOR 11CTO-
pllorpaOut B KnTailc Koil Hap() Anoil Pecny6nnKe . . . . 6 149-170
ILITEO3HECKY W., ,L(annble, KacalouinecK Bonpocoa cpeoaanblibtx OT-,
HOWeHlIcl B pymbnicKoll neTopnorpaitoin . - . . . 1 199-221
PA3HOE
BYJIbfIE P., B CB$1311 C IX0,3,HHM 1111CbMOM B pe,nalcujno» . , . 3 281
KAmnYc E., VIPHH11,1111HaAbHaH KpicruKa HAN ,Rewiticpopmanlin tura-
Tene il 3 237-239
011ETS1 A., HoaaK HCTOp1151 1821 mita . ABI1iKeH1151
. 2 201-212
111THPBY C., Pei ensna minima peitemnu (OTBeT A. ()um) . 3 213-236
. . OT CeKUHH ncTopnilecKnx nap( AKanemnn PHP. 3aMeTKa . 1 195
. . OT penaKnnon Hat K0.11.11e11H HO HOBOKy KRUM TOB. C. IIITlip6y
BoccTauue 1821 roAa H ero CB51311 C menc,Kynaponnumm
co6brrimmilx. . . . 197-198

"
. 1

. ' . Bap6y .1133apKuy (ReKponor) . 1 247-248

. * . A. ,M. TIanKparosa (neKponor) . 3 283-284
PEL(EH3HH
)114KYJIECKY B. r., KepammecKaK many(tlawrypa a Thipry }Icily B
'1832 1863 ronax (K. 111ep6ax) . . . . . . . 3 248 250
,E1OMOKOC K., BaeKenne B HCTOHIIHKII H JuiTepaTypy BenrepcKoit
HCTOpHH (K. B.) 3 214-215
HOHECKY B., K Bonpocy o6 nAenx BsavecKy B 06J1aCTH 3KOHOMIIKII
(17. 17. HauciurecKy) . . . . . . . . . 3 245-248
KEMEHH F. f., Iratok a nemzetisegi kerdes tortenetehez Magyaro-
rs7egen a dualizmus koraban, Byn,anetuT, 1952, 1956 (B. HerK) 6 192-198
KOHCTAHTHHECKY-51111b H., PIcToputlecKne pym.bino-6onrapcxne
necnencmaH1151 (I'. Taynr it B. fiuKyAecKy) . . . . 2 213-215
IATYII1 P., Les origines de l'economie ( ccidentale (IV-XI-e siecle),
Haprinc, 1956, (T. CorupecKy) . . . . . . . 6 183-185
JIEBE.T1b )K., I a France et les Princil antes Danubienne, Ilapim,
1955 (II. H. 17aucturecKy 11 B. MuxopaR) . . . . 6 185 192
,TIEBLIEHKO M., 014ePKH no HCTOpHH pyCCKO-B113311T111.1CKHX OTHOLLIe-
miff, Mom:3a, 1956 ((P. KONCTaliTUHlly) . . . . 6 182-183
MATER r., Mexusnapon,nbiff OT3ByK KpecTbsnicKoro BOCCT3111151 1907
ro,aa (Marea HonecKy) . . . . . . . . . 1 199-205
HEKPH4 A. M., 1-10JIIITHK3 anrnufreKoro nmnepliamrama B EBpone
(B. B3AT.RHY ) . . . . , . . . 3 241-244
HEPY ,n., OTKPUTHe 14H,C(HH (C. Koizym6suiy) . , . . 2 227-232
TP01-1AHH )K., PIcTopHK TpancnnbaancKoro xpecTbinicTaa, 1790 1849
rub' (A. Ogerst) . . 2 215-21-7
(13TIOPOBCKIIII A. B. Lleincito-pyccKne TOprOBble OTHOWeHHH 13

flpouraom (T. HoliecKy-HutuKoe) . . . . . . . 1 238-241

. . liccnenossannn n maTepnanbi / no ucTop1111 CpeaHlIX BeKOB,
TOM 1 (H. CrowiecKy 11 B. KypTUIC.911.gliy) , . . . 1 223-233
. * ., HcTopHa Bonrapnn (6onrapcKoe Huai-life, TOMB[ 1 H 11)
(B. ,12'utcyfiecKy) . . . . . 1 233-236
. . KaTanor PyMb1HCKHX KoKymenToe B rocyKapcmennom apxnae
ropona CTaJIHH, TOM 1, 1521 1799 (K. Illep6cut) . . . 1 236 238

www.dacoromanica.ro
 Ant Pa csrrubtn yaaaaTeJth 227

No C'rp.
. . Hoaaa ny6.ruixaunsi 410KyMCHTOB no ncroplin Pymbnnut (H.
41. Jle6edee) . 2 218 222
. . Hcc.neaosaaHR It maTeptiaam no coupemenuoil HCTOEMH
(T. Jlyttey) . . . . 2 222 227
. . Howe 1135,aunsf B Mori,gancKon CCP (T. 5e36uxouribui) . 3 250 253
. .. )1Kypitan Istorice ki pregled" B 1344 roil 113,1a1111H (K. Be ;mkt') 4 205 208
. It Historijskt zbornik", 3arpe6 (R. MuoK) 1 208 210
. . BOCBOMHHal11111 0 Remote (M. 17paxoeluty) . . 5 189 192
. . RoKymenTbi, aacasomneen ncTopust PyM131111111, BBeaCHIle 1 ii
(17. 17. HartaurecKy) . . . . 5 192 199
. . HeKoTopue MeTOAIIKO-HHCI3OpMaTIIBHbIe padoTbr B 06/1aCTI1

.
IICTOp1111

. K Bonpocy
(/1. BeAecKy)
(han CUM/WI-WM)
06 0311aKOMileH1111 C

. KaTa.rtor MOJIJIaBCK11X AOKyMeHTOB

nor° ncTopmecKoro apxnaa, 113,TaHHb111
XyHe,a0apCKOff

rnacnoro rocya,apcToest-
./1HpeICHHefi rocy,aap-
...
.

06J1aCTb10
. . 5

5
199

203
203

207

CTBeHHbIX apxrion, TOM 1620) (H. CrouKecKy

1 (1387 11

X. KupK3) . . . 3 207 209

. . TOM Aoaymeiroa, Kacatouttuccu anemia HO.T111THK14 rwr.nepos-
cKoil repmattnu (M. Keprec) 5 209 212
. Etude.; et materiel d'histoire moderne, T. 1, 1957 (C. KoAymosuiy) 6 173 179
. . A. Kolozsvarl Bolyai Tudomanyegyetem (1945 1955), 1956
(M. Keprec) li 180 182

BHBJIPIOTPAPHEIECKHE 3AMETKII
AHrEJI0B A., 0 3aBIIcIIMOM maKe,oucKom stacenensm B XIV nem.
(.11. 1104 . - . . . . . . I 215 217
APBYPE 3., 11136pannue COLIHHeHlIfl, rocyaapcToesntoe ne,aarorstue-
cKoe IintaTe.TIKTBO M0/1,/laBCKOrt CCP. KH11.11ffleB, 1957,
(r. Be3GUICOtitibl11 ) . . . . . 206
BAPBY r., >K113H6 H Tpy,am A-pa Kapaa RacHaa, ByxapecT, 1957
(Rau Bepuudea) . . 6 206-207
BATOBCK1411 X., RunaomarlotecKaa MHCCIIA Mil.nKoacaoro B 1864
roily (/7. 17. 17aRaurecKy) . . . . . . . . 1 217 21S
BAYMrAPT )1(., Bibliographic de Phistoire de la Pologne pour les
annees 1952 1953 (17. CumuottecKy) 5 217
BEJ1KE B., Krupp and die Hohenzollern (flan Bepuudea) . . 5 216 217
BHHIJLEP 0., CrpaIntubt 6opb6bt KommyuncTiPlecKoll napTun repmasont
IWOTHB rirrnepitama (Max HottecKy) -
. . . . I 221 222
HOHECKY r., K Bonpocy o xpononornit npartnesnla MI-IptIH CTaporo
H Boeccau Baaaa B Baaaxtut (3. M.) . . . . . 5 220
KONIATOC H., PICT0p1451 rpettecKoro pa6o4ero 21314)KeHHS1 no He113-
BeCTHb1M AO HacTosnuero spemesnt HCT041-111KaM H neony6Junto_
BaHHIAM apmusam (H. KaMapuano) . . . .. . . 1 218 219.
KYKYJIEC to., BuaanTnficKaa MC113Hb 11 1lIBH.11113aHHH, ACIM1Hbl, 19'i2
(H. KoMapuano) . . . . . 22 201
FIIITABPIIH r. r., BoccTanne 6onrap H onaxon B cbeccanint (1066)
(111. IllrectmecKy) . . . . . . . . . . 1 214 215
J1Y33ATO A., Per una storia economica d'Italia, Bapn, 1957 (T. C.) it 205
MHXAVIJI0B K., Inscriptiones graecae in Bulgaria repertae (17. Cu-
effuottecKy , I 212 213

www.dacoromanica.ro
22 A.11(1)HBHTHbal yHaaareab

Ne CTp.

MN PEWAH K., IloaH ae XylleR0ap a n ero open's' (B. H.) . . . 5 218-219

HEPY 11., Airro6norpatim (3r4tutb Marty) . . . . . . 5 210
HHK1/1111 3., Das Reich der niederen Damonen, fam6ypr, 1953 (T. C.) 6 204
FIAPIPHC (DOH I'IOHTEP, Die Gechichte der Eroberung von Kon-
'tantinopol. Ubersetzt und erlautert von E. Aussmann (M. Kaaaert) 4 213 211
IIAJIYMBO O. FL, Bibliografia storica internazionale, 1910-1916,
PIIM, 1950 (T. C.) . . 6 200
POTtOJIHKO H., I. Ciompi. Una pagina di storia del proletariato
01 eraio, cl:mopenitasi, 1945 (T. C.) . . . . 6 205-206
CAMYHTI H., Hilly:mail Kpeuynecxy, OCHOBOnOJTOHLHILK meRimiiHcHoro
o6pa3onamin B Pymbmmt, ByxapecT, 1957 (Ran Bepurtaetl) . 6 207
TAI1F1E E. /I., Patrick Simpson, a Sc ttish Merchant in the Moldavian
Pota h Trade. Slavonic and East European Review, TIonant, 1952
(K. 1Llep6art) 6 204
TAF1F1E E. II, Dcument concerning Rumania in the Paget Paper,
Slavonic and East European Review, 1954 (K. ILlepoart) . 6 203 204
XATIEBH M, A., Medecin, pills, d'origine hispano-portugai e, dans les
pays roumains. Revue d'histoire de la medecine hebraique,
3, Flapi0x, 1957 (E. Marty) . . . . . . . 6 203
XA.TIOEH R., Initiation aux etudes d'histoire du moyen age,
Flapmit, 1952 (T. C.) . . . . . . . 6 203
1-1YPS1 ,a., McToptivecithe ,aamible 0 MO.TMOBe as He0ny6JutoriaHHoro
'I H e B H 1 ix a 6oTaintka farmyca 3,g,e.nst (1835), SICCbl, 1955
(.a. Ifortectcy) . . 6 207 -208
111M1/14T 11., Statist auf diplomatischer BEthne, 1923 1945, BOHH,
1954 (T. C.) . 6 208
3PTIEP A., Das StrassbiArger Munster und Reclitsleben des Mittelalters,
0:13palimPypT Ha Marine, 1954 (T. C.) . . . . . 6 203
. . Archivum". Revue Internationale des Archives publiee sous les
auspices ee I'UNESGO et du Conseil Internationale des Archives
(17. Cumuortecky) . . 1 211-212
. . HOBble cCBH,HeTe.T1bCTBa) ? (1. x.) 1 219
. . Honbz.4 C600HHK no Hcropim pa &mem ABII3teH101 (T. Y.) 4 219
. . XpecromaTiist .71HTIHICKFIX TeKCTOB cpeateaeHonbix acTopoa nott
pe,ttaxuneil B. C. Coito.rmaa H ,11. A. 41o6ornatia Ill. IIITe03-
xecxy) . 5 213 211
. . Honan H iv:mamas' acTopHa ()1(ypHan HHCTHTyTa

.....
liCTOpn
Axaaemmi HayK CCCP, Ns 1, 1957 (M. BAathatup) . . . 5 214-216
. . EweroJaHHH Hanr PyMbIHCKOil Ha p0AHOri PeCny6MIKIL 1952
1954 (II. Cumuottecicy) . 5 219-220
. Bibliographie interdationale des travaux historiques publics
dans deux volumes de Melanges", 1880-1939, Flapirdt, 1955
(T. C.) . . . . 6 199
. Biicherkunde zur Weltgeschichte vom Untergange de; rombclien
Weltreiches bis zur Gegenwart, MIOHKen, 1956 (T. C. ) . 6 199
. . FlepaaH Haytutast ceccna no 6116.1110,110r1111 H aoxymeHTaltint
(Aram HoaKuM) . . . . . . . . 6 200-201
, . Roue des etudes byzantines, XIV, 1956 (E. (1)partetec) . 6 202
. Byzantinoslavica, XVII, 1956 (E. Oparitiec) . . . 6 202-203
COBeTCKne H pyMbrHcKne Tpyfibt o Hintonae MH.necxy B Moc-
taw, Flettime H Byxapecie (r. K.) 6 204-205

www.dacoromanica.ro
 AJI(PaBliTHbIll YKa3aTeab 229

Ne CTp.
. Pe3)1B1, Tani BTOpal MnpoBO1 BOHHbt, IVIOCKBB, 1957 (H. Ko-
nolo) . . . . . . 6 208-209
, Biographisches Worterbuch zur deutschen Geschichte, von Hel
muth RO sler and Gunther Franz, unter Aritarbeit von Willy
Hype, Miouxeu, 1953 (T. C.) . 6 109

EllBJIHOrPA01117
Aacfmnirrablii yaa3aTenb 3a 1956 roa 1 219 261
HcTopimecion 6n6./inorpactnia 3a 1956 rot[ (I) . 3 255-273
HcTopimeckag 61i6allorpgiim 3a 1956 roa (11) 4 223 239

XPOHPIKA
1 2 3 4 5 6
243 233 275 245 221 211
And/asitTlibili yKO3aTe.111. MaTepia,noB, ony6amconannux B ?Kyplia.ne
e Studii* 3a 1956 roa, . . . . . . . . . . . . 1 219 259

www.dacoromanica.ro
 STUDII
REVUE D'HISTOIRE

INDEX ALPHABETIQUE
Xe ANNEE, 1957

EDITORIAUX N Page
La Grande Revolution Socialiste d'Octobre et les problenies fondamentaux
de la science historique 5 9 15
, * . L'educa lion patriotique et les taches de la actence de l'historie . . . . 6 9 15
ETUDES ET EXPOSES
AN GHEL AL. (Craiova), Aspects du soulevement paysan de 1907 dans Vanden
departement de Do lj 2 43 67
BALTEANU B., La situation politique en Roumanie a la veille de l'instauration
du regime de democratie populaire (II) 1 7 32
BALTFANU B., L'echee des tentatives de Ia monarchic et de la reaction, de
l'interieur et de l'exterieur du pays, de renverser le regime de demo-
cratic populaire (6 mars 1945 janvier 1946) 6 17 37
CAMPUS ELIZA, L'Europe pendant la periode de preparation at de realisation
de la Grande Revolution Socialiste d'Octobre 5 17 12
CAMPINA T. B., Les 'does directrices de la politique d'Etienne le Grand . . . . 4 57 67
EGYED A. (Cluj), Du mouvement ouvrier en Transylvanie entre 1880 et 1890 4 33 56
GIURESCU CONST. C., Au sujet des relations roumano-egyptiennes et de la
contribution de la Roumanie a la realisation du Canal de Suez . . . .. 1 91 109
HAUPT GH., Les premieres associations ouvrieres de Roumanie 1 65 89
HAUPT GH., Les debuts de l'activiterevolutionnaire de C. Dobrogeanu-Gherea 3 61 86
IIUTIRA ERVIN, Sur le controle ouvrier en Roumanie (1944-1948) .. . . 3 41 60
IONESCU MATEI at PATRASCU CORINA, Au sujet de ]'attitude de certaines
wgssances europeennes il regard de la revolte paysanne de 1907 . . . 1 7 33
IONESCU MATEI, De ]'importance et' des consequences du soulevement de
1907 2 7 29
1110C D., Du role des clubs socialistes dans la preparation du soulevement
de 1907 2 31 12
MURGESCU C., Contribution a ]'etude du nouveau partage de l'industric petro-
Here de Ia Roumanie entre les capitalistes des pays victorieux de la pre-
miere guerre mondiale (1919-1922) 1 35 63
NECSA TH., La crise dynastique de 1926-1930 6 39 63
OLTEANU ST., Un aspect de la production artisanale dans les vines de Moldavie
au NVIIIe siècle (Le travail des cuirs) 3 87 111

www.dacoromanica.ro
 INDEX ALPIIABETIQUE 2:3 1

N° Page

UNC GH., L'action de in classe ouvriere de Roumanie, A la defense de l'Etat

Sovietique, pendant la troisieme campagne de l'Entente (1920) . . . 5 43-62
YULPE RADU, L'activite scientifique de l'historien Vasile Parvan 3 7 -39
NOTES ET COMMUNICATIONS
BAKE GEZA (Ville Staline), Les chevaliers teutoniques dans la Tara Birsei 1 143 160
BALTEANU BORIS, La situation politique en Roumanie a Ia veille de Pins-
tauration du regime de democratie populaire (I) 2 69-96
BER1NDEI DAN, Les agitations des gardes-frontieres et des gendarmes a
l'occasion de retablissement du camp de Florelti (ete 1859) 3 113-133
CIUREA D. (Jassy), La situation interieure de la Moldavie a repoque d'Etienne
le Grand 6 65-71
GONTA I. AL., Certains aspects de la politique interieure d'Etienne le Grand 4 91-103
GOLLNER C. (Sibiu), Contribution a l'histoire du mouvement ouvrier clans
le Sud-Est de la Transylvanie dans les annees 1905-1907 5 103-121
GUBOGLU M. et MUSTAFA N., Les emeutes paysannes de l'Empire Ottoman
(1418-1420) et le bedreddinisme 2 137-138
IONESCU MATEI, Les mouvements paysaus de Van 1904 6 75--91
KAFKA FR. (Prague), Extraits de l'histoire des relations commerciales roumano-
tchecoslovaques pendant le moyen age (textiles tchecoslovaques sur le
marche roumain) 1 105 109
LUNGU TR. et COLUMBEANU S., Contribution a l'histoire du mouvement
greviste en Roumanie dans les annees 1919-1920 5 89 101
MATE I POMPILIU, Questions de programme du mouvement ouvrier de Ron-
manic, a la periode d'elan revolutionnaire engendre par la victoire de la
Grande Revolution Socialiste d'Octobre (1918-1922) 5 63 87
MOCANU CONST., La lutte menee entre 1933 et 1935 par le P.C.R. en vue de
realiser un front unique dans les rangs de la jeunesse ouvriere . . . . 1 111-131
NEAC5U I., L'insurrection des pandours, de decembre 1814 a fevrier 1815 . . 1 133 142
NEAMTU AL. (Cluj), Les novateurs roumains dans in technique miniere de
Transylvanie au tours de la seconde moitie du XVIIIe siècle 2 97 126
ORNEA Z., Contribution a la connaissance des opinions sociales-economiques
de A. D. Xenopol 4 69-90
PANAITESCU P. P., La Grande Assemblee du pays, institution du regime
feodal dans les pays roumains 3 153 166
PASCU ST., Aspects de la situation et des luttes des masses populaires de
Nlaramures dans la seconde moitie du XVIIIe siecle 2 127-136
TB iPCEA TH. N. (Turnu-Severin), Les Craqoveni, unc menue population de
Ia Republique Populaire Roumaine 6 93-101
\'LAD D. MATEI, L'imposition et la perception des impots sur les chevaux
dans les pays roumains (jusqu'a la fin du XVIIIe siecle) 3 135-152
DOCUMENTS
BODEA C. CORNELIA, Le voyage de B5.1ceseu sur le Danube en 1852 1 161 171
BULGAR GH., Pages oubliees sur Bucarest 6 139 11S
COMAN C., L'attitude du ministre d'Auttiche-Hongrie a Bucarest a regard
du soulevement de 1907, telle qu'elle ressort des documents diplomati-
ques 2 189-200
DICUI.ESCU VI.., De la correspondance de G. S. Rakovski en 1867 . . . . 6 131-138
www.dacoromanica.ro
232 tgDEX AL PRABETT QUg

N° Page
FOTINO N., L'attitude h regard de l'Armee Rouge des prisonniers roumains
de Transylvanie en Russie 5 171 173
IONESCU MATE!, Documents des archives Mortun (1907-1918) 3 197 202
MIHORDEA V., Quelques donnees concernant la situation de la paysannerie de
la Dobrogea en 1878 3 203 206
MIHORDEA V., La Commission de redaction de l'ouvrage Historique de la guerre
d'independance fait par plusieurs officiers" (1878) 5 175 181
SIMONESCU DAN, Au sujet d'une traduction roumaine inconnue de l'ceuvre
de Alihail Kogalniceanu Histoire de la Dade" 1 173 177
, , Documents relatifs au village de Biinesti, pres la ville de TIrgov4te . . 3 207 211
DISCUSSIONS
AD ANILOAIE N., De certains problemes ayant trait a la guerre d'indepen-
dance de 1877-1878 6 111-130
CAMARIANO NISTOR, Au sujet de la nouvelle edition critique du Code
Caragea 1 179 191
CAMPUS ELIZA, Les negotiations diplomatiques a la veille du diktat" de
Vienne (avril-aollt 1940) 3 167 195
CURTICAPEANU V., En marge de l'etude s Sur le mouvement dirige par le
tsar lovan (1526-1527)* par Gh. Duzinchevici 1 193-197
D ICULESCU VL., Quelques observations en marge d'un travail d'histoire
economique 2 177 187
HERTESZ MAYA, Le caractere et Factivite des Conseils pendant la periode
de revolution bourgeoise-dernocratique en Transylvanie (octobre 1918 -
mars 1919) 5 127-110
LIVEANU V., De la situation revolutionnaire en Roumanie. Une question de
terminologie 5 123 125
MACIU V., Au sujet de la guerre d'independance de la Roumanie 4 111 133
MATE! P. et ION T., Sur la situation revolutionnaire en Roumanie entre
1918 et 1922 2 159 175
OTETEA A., Le probleme de la division en periodes de l'histoire de la Ron-
anie 6 103-110
HADULESCU A. L'edition critique du Code Caragea. Pour In critique . . . . 4 135-155
, , En marge de l'ouvrage de S. Stirbu : Le soulevement de 1821 et ses
rapports avec les evenements internationaux a (N. Adeini/oaie, N. Coma-
riano, S. lancovici, I. Neacsu, Al. Vianu) 4 157-175
* , Questions d'histoire generale dans le livre du professeur S. Stirbu :
Le soulevement de 1821 et ses rapports avec les evenements internatio-
naux * (N. Huscariu. D. Rosenzweig, Gh. Diaconu, S. Sofia) 4 177 193
LA VIE SCIENTIFIQUE A L'4TRANGER
CONSTANTINESCU-IASI P., Les travaux de l'assemblee generale de Lausanne
du Comite international des Sciences historiques (C.I.S.H.) 4 241 243
GUBOGLIT M., La conference unionale des orientalistes de Tachkent . . . . 5 183 188
, , Des rapports scientifiques qui seront presentes au Congres des Historiens
de Stockholm, en 1960 6 171-172
HISTORIOGRAPHIE
HEGEMANN MARGOT (Leipzig), Documents des archives de la Republique
Democratique Allemande concernant les relations roumano-allemandes
jusqu'en 1944 5 161 170
HUTIRA M., Apergu succinct des realisations de I'historiographie marxiste
clans la R. P. Chinoise 6 149 169
www.dacoromanica.ro
 INDEX A1,PIE1A13ETA QUA 233

N Page
SACEBDOTEANU A., La conception historique de B. P. Hasdeu 5 141-159
STEFANESCU ST., Donnees ayant trait a la question des relations feodales sur
le territoire' de la Valachie dans l'historiographie roumaine 1 199 221
MISCELLANEA
CAMPUS ELIZA, Critique juste ou des information des lecteurs 3 237 239
OTETEA A., Une nouvelle histoire du mouvement populaire de 1821 . . . 2 201 212
5TIRBU S., Compte rendu d'un dit compte rendu (Reponse a A. Otetea) . 3, 213 236
VULPE RADU, A propos d'une lettre a la redaction 3 281
. De la part de la Sous-section des Sciences historiques de l'Academie
de la Republique Populaire Roumaine 4 191
. . De la part du Cornite de redaction, en rapport avec la discussion au
sujet du livre de S. Stirbu Le soulevement de 1821 et ses rapports
avec les evenements internationaux 4 197 198
, Acad. Barbu LazArean (necrologie) 1 247 248
. , A. M. Pankratova (necrologie) 3 283 284
COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS
CONSTANTINESCU-IASI P., Etudes historiques roumano-bulgares. Bucarest,
Ed. de I'Acad. de la R.P.R., 1956. 250 pages (Gh. Haupt et VI. Dicu-
lescu) 2 213 215
DICULESCU VLADIMIR GII., Une manufacture de ceramique a Tirgu Mu,
de 1832 a 1863. Soc. des Sciences et de Philologie de la R.P.R., Bucarest,
1956, 104 pages (C. .Serban) '1 248 250
DOMOKOS KOSARY, Introduction aux sources et a la litterature historique
de in Hongrie (C B ) 3 241 -215
EBROVSKI.J A. V., Les relations commerciales tcheques-russes par le passé
(Tr. Ionescu-Niscov) . . 1 238-211
IONESCU VIRGIL, Contribution a l'etude de la pensee econtunique de N. BAI-
cescu, Bucarest, Ed. scientifiques, 1956, 135 pages (P. P. Panailescu) 3 245 218
l<F,'NIENY GABOR, Iratok a nemzetisegi kerdes tortenetebez Magyarorszegen
a dualizmus koraban. Budapest, I : 1952, II : 1956 (V. Netea) 6 192-198
LATOVCIIE ROBERT, Les origines de Peconomie occidentale (1VeX le siecle).
Paris, 1956, 135pages. (T. Solirescu) 6 183-185
LEBEL GERMAINE, La France et les Principautes Danubiennes. Paris, 1955
(P. P. Panailescu et V. Mihordea) 6 185 192
LEN"I'CHENKO V. M., Oterki Po istorii roussko-vizantiiskikh otnochenii.
Moscou, 1956 (Fl. Conslantiniu) 6 182-183
MATE' GH., L'echo international du soulevement des paysans de 1907 (Maki
lonescu) 4 199-205
NEB ICI M. A., La politique de l'imperialisme anglais en Europe (It. Balleanu) 3 211-214
NEHRU JAWAHARLAL, Decouverte de l'Inde (S. Columbeanu) 2 227 -232
TROCSANYI U., Histoire de la paysannerie transylvaine, 1790-1849 (A.Ofelea) 2 215-217
. * . Etudes et materiel d'Histoire medievale, ter volume (N Stoicescu et
V. Curlicapeann) 1 223-233
* , Histoire de la Bulgarie (edition bulgare), vol. I et II (VI. Dicu/e.scu) 1 233-236
* . Le catalogue des documents roumains des Archives de I'Etat de Ville
Staline, le' Vol., I, 1521 1799 (C. .$erban) 2 236 238
* Une nouvelle serie de documents ayant trait A l'histoire de In Roumanie
(N. I. Lebedev) 2 218-222
. * . Etudes et materiaux d'histoire contemporaine. Vol. 1 (Tr. Lungu) . . 2 222-227
15* C. 2924 www.dacoromanica.ro
234 INTYRX IT.PHARgTIQF

N Page
. Nouvelles publication dans la R.S.S. Moldave (G. Bewiconi) 3 250-253
. , La revue Istoritcheski pregled s dans sa treizieme annee d'appa-
rition (C. Velichi) 4 205-208
. . g Historijski zbornik., Zagreb (D. Mice) 1 208-210
. . Souvenirs sur Lenine (M. Praltoveamt) 5 189-192
. Documents ayant trait a l'histoire de la Roumanie. Introduction, vol. III
(P. P. Panailescu) 5 192-199
, . Ouwages methodiques-informatifi du domainc de l'Histoire (Dan .Simo-
nescu) i 199-203
, , Contribution a la connaissance de la region de Hunedoara (0. Velescu) 5 203-207
. . Catalogue des documents moldaves des Archives historiques centrales
de l'Etat, publie par in Direction des Archives de l'Etat, vol. I (1387-
1620) (N. Stoicescu et H. Claret) 5 207-209
. . Volume de documents ayant trait a la politique etrangere de l'Allernagne
nazie ( Maya Keriesz ) 5 209 222
. Etudes et materiel d'histoire moderne, Ier volume, 1957 (S. Colum-
beanu) 6 173-179
".
A. Kolozsvari Bolyai Tudomanyegyetem 1945-1955 (3!. Kertesz) . . . 6 180-182
NOTES BIBLIDGRAI'HIQUES
ANGHF.LOV D., Au sujet de la population dependante en Macedoine, au X IVe
siecle (D. Ciurea) 4 215-217
ARI31'RE ZAMFIR, (Euvres choisies. Ed. Pedagogiques de l'Etat de la R.S.S.
Moldave, Kichinev, 1957, 423 page (G. Bezuiconi) 6 206
BARBU GH., La vie et l'reuvre du docteur Carol Davila. Bucarest, 1957
(Dan Berindei) 6 206-207
BATOWSKI B., La mission diplomatique de Milkowski en 1864 (P. P. Puna-
itescu) i 1 217-218
BAUMGART JAN, Bibliographie de l'histoire de la Pologne pour les minks
1952 1953 (P. Simionescu) 5 217-218
BOELCKE WILLI, Krupp und die Hohenzollern. Aus der Korespondenz der
Familie Krupp, 1850-1916 (Dan Berindei) 5 216 - -217
CIUREA D., Donnees historiques relatives a la Moldavic, tirees du journal
inedit du botaniste Julius Edel (1835). Jassy, 1955 (D. lonescu) . . 6 .207-208
ERLER ADALBERT, Das Strassburger Munster und Rechtsleben des Mittel-
alters. Francfort-sur-le Main, 1954 (T.S.) 6 203
HALEVY M. A., Medecins juifs, d'origine hispano portugaise, dans les pays
roumains. Revue d'histoire de in medecine hebraique, n 3, Paris, 1957
(E. Mann) 6 205
HALPHEN LOUIS, Initiation aux etudes d'histoire du moyen Age, Paris, 1952
( T.S.) 6 203
IONESCU GHEORGHE, Contribution a la chronologie du regne de Mircea le
Grand et de Vial Volvode en Valachie (Em. 31) 5 220
KORDATOS I., L'histoire du mouvement ouvrier grec, fondee sur quelques
sources inconnues et sur certaines pieces d'archives inedites (N. Cam-
riano) 4 218 219
KUKULES FEDON, La vie et la civilisation byzantines. Athenes, 1952 (N. Ca-
mariano) 6 201
LITAVRINE G. G., L'emeute des Bulgares et des e Vlaques s de Thessalie
(1066) (S. 61eldnescu) 4 211-215
LUZATTO GINO, Per una storia economica d'Italia.Bari, 1957 (T.S.) . . . 6 205
MIKHAILOV G., Inscriptiones graecae in Bulgaria repertae (P. Simionescu) 4 212-213

www.dacoromanica.ro
 INDEX ALPHA HETI QUE 235

N° Plge
MURESAN CAM IL, Jean de Hunedoara et son temps. Ed. p. la jeunesse, 1957
(V.N.) 5 218 219
NEHRU JAWAHARLAL, Autobiographie, E.S.P.L.P., Bucarest, 1957 (Emil
Manu) 5 220
NIEKISCH ERNST, Das Reich der niederen Diimonen. Hambourg, 1953 (T.S.) 6 208
PAIR'S GUNTHER von, Die Geschichte der Eroberung von Konstantinopol.
Ubersetzt und erliiutert von E. Aussmann (M. Kandel) 4 213-214
PALUMBO FAUSTO PIER, Bibliografia storica internazionale, 1940-1947
Rome, 1950 (T S ) 6 200
RODOLICO NICOLO, I Ciompi. Una pagina di scoria del proletariato operaio
Florence, 1945 (T.S.) . , 6 201 -206
SAMUIL IZSAK, Nicolaie Kretzulescu, 1t fondateur de l'enseignement medical
roumain. Bucarest, 1957 Warr Berindci) 6 207
SCHMIDT PAUL, Statist auf diplomatischer Mime, 1923 1945, Bonn, 1954
(T.S.) 6 208
TAPPE D. E., Documents concerning Rumania in the Paget Papers. (Slavonic
and East European Review, 1954 (C. crIui) 6 201
TAPPE D. E., Patrick Simpson, a Scottish Merchant in the Moldavian Potash
Trade. Slavonic and East European Review", Londres, 1952, (C. .5'erban) 6 203-204
WINZER 0., Quelques pages tirees de la lutte du Parti Communiste Allemand
contre le nazisme (Main lonescu) 4 221 222
, ',Archly= r. Revue internationale des Archives publiee sous les auspices
de I'UNESCO et du Conseil international des Archives (P. Simionescu) 4 211-212
. . Nouveaux a temoignages ? (G 1!) 4 219
. . Un nouveau recueil d'histoire du mouvement ouvrier (1'. U.) 4 219 220
. . Khrestomatia srednievekovykh lat nsk.kh textov (Chrestomathie de textes
latins des auteurs du moyen age) par V. S. Sokolov et D. A. Drboglav,
Morcova 1956 (St. .5tepinescu) 5 213 214
(Histoire moderne et contemporaine). Revue de l'Institut d'Histoire de
l'Acadernie des Sciences de n 1 1957 (Al. Vladimir) . .. 5
. 214 216
. Annuaire du livre de la Republique Populaire Roumaine pour 1952-1951
Bucuresti, Ed. Scient., 1957 (P. Simionesen) 5 219-220
. , Bibliographic internationale des travaux historiqucs publics dans deux
volumes de a Melanges*, 1880-1939. Paris, 1955 (T.S.) 6 199

*
. Biicherkunde zur Weltgeschichte vom Untergauge des romicchen Weltrei-
ches bis zur Gegenwart. Milnich, 1956 (T.S.) 6 199
. . La premiere session scientifique de bihliologie et documentation (Ana
loachim) 6 200-201
. , Revue des etudes byzantines, X1\71956. (E. Frances) . 0 202
. . Byzantinoslavica, XVII 1956 (E. Frances) 6 202-203
. , Etudes sovietiques et roumaines sur Nicolae Milescu 9 \Ioscon. Pekin et
Bucarest (Gh. C.) 6 204 205
. . Les resultats de la seconde guerre mondiale. Moscou, 1957 (N. Copoiu) 6 20 209
. . Biographisches Worterbuch zur deutschen Geschichte, von Helmuth
Bossier und Gunther Franz, unter Mitarbeit von Willy Hoppe. Mimich,
1953 (T.S.) 6 199

www.dacoromanica.ro
236 INDEX ALPHABETIQIIE

24* Page

BIBLIOGRAPHIE
Bibliographie historique pour l'annee 1956 (I) 3 255-273
Bibliographie historique pour Palm& 1956 (H) 4 223-239
1 2 3 4 5 6
CHRONIQUE 243 233 275 245 221 211
INDEX ALPHABETIQUE de la revue STUDIIII pour l'unnee 1956 1 249-252

www.dacoromanica.ro
 IN TREPRINDERK
POLIGRAFIOA. nr. $ - -
BUOURESTI

(3bm. i16 www.dacoromanica.ro Lei 6.