Drama “Doina”, de

Ion Druţă

Opera Doina apare în anul 1968, editată la Moscova, unde se mută din
cauza criticii continue din partea partidului comunist. Această operă ne
prezintă viaţa de zi cu zi a ţăranului, a trăirilor şi grijilor sale, a
problemelor lăuntrice dar şi exterioare cu care se confruntă. Autorul pune
accentul pe latura etică, pe valorile naţionale şi general-umane cultivate de-
a lungul veacurilor. Personajele principale sunt Tudor Mocanu şi Doina, iar
cele secundare sunt fii lui Tudor, Gligore, Ionel, Ivan Frankovici, Veta etc.
Observăm că personajele operei sunt mai mult statice, deja formate. Ele nu
suferă schimbări esenţiale, nu se dezvoltă, deoarece se pune accent nu pe
individualitate, ci pe colectivitate. Aceasta înseamnă că fiecare din noi se
poate regăsi în aceste personaje, care reprezintă un arhetip specific
neamului românesc, dar şi universal. Opera a fost bine primită de cititori şi
a fost înscrisă în lista marelor opere druţiene. Limbajul operei, simplitatea,
bazarea pe dialog face cititorul să se simtă participant la acţiune, dar şi să se
asocieze cu personajele principale, să se simtă „în pielea lor”. „Doina” are ca
suport folclorul românesc, fiind inspirată şi din operele marilor scriitori
precum Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu.
 De ce am ales această operă?

Unul dintre motive a fost faptul că am început să lecturez fragmentele din

manualul de limbă şi literatură română şi am dorit să citesc toată opera
pentru a o înţelege mai bine şi pentru că m-a intrigat subiectele abordate:
demnitate, adevăr, nebunie, artă, copiii şi viaţa de familie, moartea etc.
Al doilea motiv a fost episodul în care Tudor Mocanu vorbeşte despre copiii
săi, că s-a săturat de ei „ca de hrean”, despre faptul că şi-a cheltuit viaţa
pentru a le creşte, a trecut prin război, prin foamete, prin sărăcie, dar a
reuşit să devină un om influent, dar tot era nemulţumit, nefericit de viaţă şi
de ceea ce are. Opera ne învaţă să ne construim viaţa într-un fel benefic
nouă, pentru ca să nu regretăm că „nu am realizat nimic”, că am trăit nu aşa
cum am dorit...
Al treilea motiv a fost dorinţa de a se autocunoaşte mai bine, de a se
autoanaliza, de a cerceta unele subiecte precum moartea. Mi-a fost
interesant să aflu părerea autorului despre asta. Mai ales atunci cand se
vorbeşte despre frica faţă de baba cu coasa şi despre ispăşirea
păcatelor...Este interesant să descoperi şi alte păreri şi trăiri despre asta.
Într-un anumit mod, Tudor ne lămureşte că nu avem de ce să ne temem de
moarte şi că unica ce ţin minte oamenii despre tine e cum te-au petrecut, ci
nu cum ai fost, aici Mocanu are oarecare dreptate. Cumva, atunci cand se
duce şi omul din viaţă, parcă se duc şi amintirile odată cu el, de parcă nici
nu a fost. Încerci să-ţi aminteşti dar nu poţi, poate cu mare greu...
 Un mic dicţionar druţian
1. selpo-magazin sătesc
2. pătlăgele-rosii
3. fumeile-femeile
4. cazionâ dom-casă care se întreţine pe contul statului
5. a aftona un gol-a da un gol
6. liubov s pervî vzgleada-iubire de la prima vedere
7. glagolii-verbele
8. ciom dela-care-i treaba, problema
9. pum-pumn
10. coropca-cutia
11. vadră-căldare de aproximativ 10 litre
12. tîmpla-întâmpla
13. căuş-Vas de lemn în formă de cupă sau de lingură
mare, folosit pentru a lua apă, făină, grăunțe
14. picăţele-Desen format din puncte sau din suprafețe
geometrice de dimensiuni mici, repetate simetric pe o
țesătură de altă culoare
15. aiestea-acestea
16. grijanie-împărtăşanie
17. parastas-Slujbă religioasă făcută pentru pomenirea
celor morți
18. canistră-Recipient de tablă, de material plastic etc., de
formă paralelipipedică, cu închidere ermetică, servind la
transportul benzinei, al laptelui etc.
19. putoare- în text, băutură alcoolică, vin
20. a se hodini-a se odihni
21. kislorodni golodanie-hipoxie, Scădere a cantității de
oxigen din țesuturi, din medii de cultură sau din aer
22. anţărţ-acum doi ani
23. dambla-paralizie;acces de furie;a păli damblaua-a
înnebuni
24. ghimnastiorce-gimnaziste
25. vojak-lider
26. lînced-Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de
vigoare sau de energie; moale.
27. copchila-copila
28. lelea-epitet respectuos adresat unei surori sau femei
mai mari,
29. plod/plozi-copil mic
30. samogoncă-vodca facuta in conditii de casa
31. turb-Câine cu nărav rău
32. cherchelit- amețit de băutură
33. restoran-restaurant
34. şip-sticlă
35. amnar- Unealtă de oțel cu care se lovește cremenea
pentru a scoate scântei în vederea aprinderii iascăi și care
se folosește și pentru ascuțit obiecte de tăiat.
36. CÂȘLÉGI- Interval de timp între două posturi
ortodoxe, în care creștinii pot mânca de dulce
37. zvenevoi-conducatorul unei brigade de colhoz
38. Na mesto prestupleni-la locul crimei
39. POIÁTĂ-Adăpost pentru păsările de curte, Bucătărie
de vară
40. pătúl, pătule, pătuluri, s.n. – Suport din lemn pe care
se clădește claia sau stogul, pentru a le feri de umezeală
 Rezumatul operei

În opera „Doina” se prezintă câteva zile, episoade din viaţa a doi bătrâni:

Veta şi Tudor Mocanu. Tudor lucrează ca brigadier în sat, iar mătuşa Veta e

gospodină acasă. Ei au cinci copii: Ionel, Maria, Fima,Mihai şi Anton. De la

început urmărim dialogul lui Ionel şi Anton. Ionel încearcă să pună radioul

sub streaşina casei. Apoi se relateză că „pocitura asta” a fost adusă din

Cimbureni, de la un om care a participat la concurs, unde Tudor a fost în

calitate de juriu. Apoi ambii pleacă şi de undeva apare Mocanu. Ascultând

melodia li s-a părut de parcă a început a „ninge” . În faţa Vetei şi a lui

Tudor a apărut ciobanul, stâna, focul şi undeva mai departe o domnişoară

frumoasă. Era Doina, care nu vine la toţi. Mai târziu vine Gligore,

căutându-l pe brigadier, dorind să-i spună că nu poate să scape de un car

plin de „pătlăgele” . La dialog se adaugă şi Fima, care aduna bocete şi

folclor pentru a-şi dovedi teza. El consideră că moldovenii sunt norocoşi,

deoarece au bogăţii spirituale, cântece, dansuri, colinde, glume...

Peste o perioadă apare Doina, ea vine mereu în momentele de problemă,

legate de amintiri, viaţă, moarte, familie etc. E un personaj imaginar. Tudor

şi Doina discută despre copii, că Tudor s-a săturat de ei „ca de hrean” şi

despre moarte, despre faptul că ea umileşte, despre odihnă şi că moldovenii

sunt icapabili să se odihnească bine. Pe parcursul operei se trece prin

momentele cele mai importante din viaţa lui Mocanu: întâlnirea cu Veta,
alcoolismul, preluarea pământului Vetei şi intrarea în colhoz, pedepsirea ei

din cauza că a venit să facă semn la cele trei hectare, întâlnirile cu Mary

Nikolaevna, care îl săruta şi chiar a venit în ospeţie la ei acasă. S-a relatat

cum şi din ce cauză s-a certat cu Mihai etc. La sfârşitul operei se face aluzie

la moartea lui Tudor, Doina referindu-se la „poarta raiului”, la „ispăşirea

păcatelor”... Apoi se reîntoarce atenţia spre Veta şi Tudor. Aceasta a ales

toate fasolele, şi dorea să mai lucreze prin casă, Tudor însă a luat şi a

amestecat fasolele din nou, iar biata femeie se plângea, se ruga să înceteze,

dar fără rost. Tudor, enervat, sparge radioul şi pleacă. Veta strânge

cioburile şi peste un timp, muzica răsună iar.

Sfârşit.
 Personajele operei

Tudor Veta
Soţi
Mocanu Cosaşu
Profesia:
brigadier,
legumicultor. Profesia:
Aspecte morale: gospodină
harnic, grijuliu, Aspecte morale:
avar, chibzuit, Ionel harnică, lipsită de
şmecher, mândru, egoism, iertătoare,
se supra- mărinimoasă
apreciază, voinic,
isteţ. Conflicte
interioare:
Conflicte lucru/odihnă;
interioare: vina iubire/suferinţă;
Ocupaţia: ajutor
faţă de Veta, faţă frică/linişte
acasă
de Mihai; interioară etc.
dragoste/avere; Dorinţe:
datorie şi motocicleta tatei, Îi place muzica,
compătimire etc. să intre la tradiţiile
facultate neamului, este
Îi place muzica religioasă.
populară, tradiţiile Caracteristici:şme
neamului, cher, inteligent,
demnitatea. leneş
 Maria Doina Anton

Rol: ajutor acasă,

oaspete, rudă Ocupaţia: şofer
Ocupaţia: ajutor
Dorinţe: să-l ajute Dorinţe: de a se
acasă
pe Mocanu, să-l căsători, de a-şi
Dorinţe: libertate, înţeleagă mai face casă, copii,
recunoştinţă din bine, s-o ajute pe motocicleta tatei;
partea fraţilor, Veta etc
tatei.
Caracteristici:bun Caracteristici:cinsti
Caracteristici:har ă la inimă, t, nepoliticos (cu
nică, pricepută, o omniştientă, Maria), îşi iubeşte
adevărată şmecheră, se tatăl, îl ajută cu
gospodină pricepe în materiale de
dialectică construcţie etc.
 Str.făţărilor 5B.Or. Durleşti. Mun.Chişinău

Scrisoare lui Ion Druţă

Domnule Druţă, vă mulţumesc pentru opera dumneavoastră care ne

deschide ochii la unele aspecte ale realităţii noastre cotidiene. Stilul dvs
este apropiat de vorbirea reală a oamenilor de la sat, iar descrierea vieţii lor
de zi cu zi ne arată problemele cu care se confrunta omul sovietic
basarabean. Printre acestea găsim foametea, sărăcia, războiul, frica,
moartea, relaţiile dintre generaţi, moartea etc. De fapt, acestea sunt
problemele general-umane, existente în fiecare epocă şi perioadă a
omenirii. Chiar m-aţi făcut să reflectez asupra acestor aspecte. M-a captivat
mai ales, relaţia „stranie” dintre Veta şi Tudor, dar şi dintre Doina şi
Tudor. Aceştia se luptau toată viaţa lor pentru a trăi mai bine, dar mai
puţin, sau deloc pentru dragoste. Se pune problema mentalităţii, a modului
de a privi lucrurile a moldovenilor, a faptului că ei nu se pot odihni cum
trebuie, ci doar să muncească fără nesfârşit, regretând la bătrâneţe de viaţa
trăită fără pricepere.
Aş sfătui cititorii să se gândească mai bine cum să-şi trăiască mai bine
viaţa, ca apoi să nu regrete... Să reuşească să odihnească, să se bucure de
viaţa de familie, să găsească un balans între lucru, profesie şi dragoste...
Acum trăim în timpuri foarte bune pentru a ne putea dezvolta şi trăi viaţa
din plin. Mulţumesc.

Cu drag, Mihalachi Daniel

18.03.2019 Mihalachi Daniel