COLEGIUL ,,VASILE LOVINESCU'' FĂLTICENI

PROIECT

PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE

A CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL IV

DOMENIUL:ECONOMIE

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢII

ECONOMICE

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR CANDIDAT

BOCANCI FLORENŢA CHIRIAC ANA-MARIA

IUNIE 2018

1
CALCULUL ŞI ANALIZA ACCIZELOR

LA ,,SC.ARINUL’’SA

2
 Cuprins

Argument………………………………………………………………….…...4
Capitolul I.Accizele……………………………………………………………5

1.1 Rolul şi importanta accizelor………………………...…………………………5

Capitolul II. Sfera de aplicare a accizelor…………………………………...7

2.1. Delimitări în sfera accizelor…………………………….……………………...7

2.2. Regimul de antrepozitare…………………………….………………………...7

2.3. Deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv……………………….7

2.4. Scutiri de la plata accizelor…………………………………………………….7

2.5. Contabilitatea accizelor ……………………………………………………….7

Capitolul III. Calculul şi analiza accizelor La ,,SC.Arinul’’SA………….13

Concluzii………………………………………………………………………14

Bibliografie……………………………………………………………………15
 Argument

În cadrul economic, instituţional şi juridic în vederea realizării funcţionalităţii pieţei

concurenţiale care să joace rolul hotărâtor în reglarea sau autoreglarea proceselor economice,
autoritatea publică influenţează în mod selectiv activitatea economică prin politica fiscală,
monetară şi valutară cu ajutorul finanţării unor obiective şi acţiuni pe seama resurselor
publice, a unor instrumente economico-financiare, cum sunt impozitele şi taxele, transferurile
şi subvenţiile, creditul, dobânda, preţurile, cursul de schimb
Lucrarea de faţă tratează o componentă a sistemului fiscal românesc şi anume
accizele.
Am aes acesta tema deoarece sunt de părere că accizelel au o foarte mare contribuţie
la bugetul de stat aceasta reprezentând forma taxelor de consumaţie suportate de către
consumatori.
Mecanismul de funcţionare a economiei naţionale cuprinde o serie de componente de
natură financiară, care împreună alcătuiesc mecanismul financiar. Acesta are o structură
complexă formată din: sistemul financiar, pârghiile financiare, cadrul instituţional şi cadrul
juridic. Politica fiscală cuprinde metodele şi mijloacele concrete de procurare a resurselor
financiare utilizate de stat pentru reglarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale.
Politica în domeniul fiscal trebuie să stabilească volumul şi provenienţa resurselor
bugetare şi extrabugetare care pot constitui fondurile financiare ale statului, metodele de
prelevare utilizate, precum şi obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale.
Componenţă majoră pentru asigurarea relansării economice, reforma sistemului fiscal
trebuie să urmărească, în paralel cu alinierea la practicile fiscale din ţările dezvoltate, crearea
unui sistem fiscal modern, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă prin introducerea taxei
pe valoare adăugată, îmbunătăţirea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,
reconsiderarea impozitelor şi a taxelor locale, precum şi a accizelor.
O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin impozitele generale de
consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adăugată. În ţara noastră, categoria impozitelor
speciale de consumaţie a premers categoriei impozitelor generale de consumaţie.
Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie
puternică la o scădere a randamentului accizelor ,de altfel această problemă este actuală mai
mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite.

4
 Capitolul I
Accizele

Accizele sunt taxe de consumaţie aplicate asupra produselor ce intră în categoria

impozitelor indirecte.Ele se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în
interiorul ţării care percepe impozitul. Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în
acest fel impozitul să aibă un randament fiscal cât mai ridicat.
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în
acest fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cat mai ridicat.
Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică,
cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul,
ceaiul, uleiurile minerale etc. (în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile
minerale etc. (în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc. (în Indonezia);
produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele
textile etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile
nealcoolice şi cimentul (în Thailanda) .
În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile şi
produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina Premium,
regular şi normală, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase
cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanţe de aromatizare, confecţiile
din blănuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platina, autoturismele şi
autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de
toaletă, aparatele video de înregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu
microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru condiţionat aerul.
Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în suma fixa pe unitatea de măsură,
fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal,
produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar
cele destinate exportului, de regulă nu sunt impozitate.
Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la
un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depăşeşte
frecvent 50 sau chiar 60 de procente. În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din
decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993.
În conformitate cu această lege, accizele se calculau, în principal, în baza sistemului
ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare.
La ţigarete, acciza era stabilită în suma fixă pe unitatea de măsură.
Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt:
fenomene de evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice 5 prin subevaluarea bazei de
impozitare şi comercializarea ilicită a produselor de acest gen provenite din import;
concurenţa neloială în rândul producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice.
Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr.
82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în baza unei sume fixe
stabilite pe unitate de măsura şi exprimată în ECU. Acest din urmă sistem viza produse şi
grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete, cafea şi produse petroliere şi a intrat
în vigoare la 1 ianuarie 1998. Aplicarea în practică a sistemului bazat pe sume fixe/um
exprimate în ECU a întâmpinat o serie de dificultăţi.
Este vorba mai întâi de faptul că modalitatea de determinare a sumelor în lei datorate
statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia să ţină cont de fluctuaţia periodică a
cursului leu/ECU. Acest fenomen exercită o influentă negativă asupra preţurilor de livrare
care trebuiau actualizate în permanenţă.
De asemenea, pentru a se evita o dublă impozitare se admitea ca în cazul unor produse
(este vorba de băuturi alcoolice şi cafea) să se deducă din accizele datorate bugetului de stat
pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse în procesul de prelucrare.
Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agenţii economici care utilizau materii prime
impuse cu accize.
Dezavantajul este determinat de faptul că accizele erau stabilite în ECU, iar
transformarea lor în lei are loc în momente diferite, în funcţie de obiectul de activitate al
agentului economic. Astfel, acesta din urmă poate apărea în postura de producător de materii
prime sau de prelucrător al acestora. Influenţa negativă a cursului de schimb apare
întotdeauna în costurile de producţie ale agentului economic care beneficiază de dreptul de
deducere a accizelor.
Transformarea în lei a sumelor exprimate în ECU nu este nici ea facilă, deoarece se
bazează pe utilizarea săptămânală a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a
României. Cu toate că sistemul de accize stabilite în ECU pe unitate de măsură a reprezentat
un pas important în direcţia armonizării cu legislaţia din Uniunea Europeana, el nu a putut
6
contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel că s-a înregistrat o scădere
alarmantă a veniturilor bugetare provenite din accize.
Drept urmare, prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la
1 ianuarie 1999 să se treacă la:
stabilirea de accize în lei/UM pentru alcool, băuturi alcoolice,, vinuri şi produse pe
bază de vin, bere, produse din tutun, cafea;
actualizarea trimestrială (prin ordin al ministrului finanţelor) a nivelului accizelor
stabilite în lei, în funcţie de evoluţia ratei inflaţiei ţi a cursului de schimb valutar
pentru produsele:
alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea; 6 pentru a se limita aria evaziunii
fiscale şi pentru a uşura misiunea organelor fiscale cu atribuţii de control privind
determinarea corectă a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat,
Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară. În orice caz, randamentul lor
fiscal este mare. Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a circuitului
economic, respectiv de către producători sau achizitori. Ele se calculează fie în sumă fixă
pe unitatea de măsură, fie pe baza unor cote procentuale proporţionale aplicate asupra
preţului de vânzare.
Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de
la un produs la altul. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de
resurse la dispoziţia statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin
social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru
controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează
sănătăţii.
1.1 Rolul şi importanta accizelor
Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia
statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin
faptul că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul
descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.
În cadrul bugetului de stat principalele impozite şi taxe sunt impozitul pe profit,
impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi accizele.
Accizele, cunoscute şi sub numele de taxe pe viciu constituie lupta statului împotriva
viciilor. Lupta împotriva viciilor nu este nouă, în trecut ea având o importanţă componenta
religioasă. Rolul activ al statului în această cruciadă are însă o dată recentă. Foarte puţină
lume ştie că prima ţara care a făcut din această campanie o politică de stat este Germania
nazista.
Potrivit lui Robert Proctor, profesor la Stanford University (Racial Hygiene: Medicine
Under the Nazis, Harvard University, 1988), aici a fost înfiinţată prima Comisie pentru
controlul consumului de tutun şi alcool, a apărut noţiunea fumatului pasiv (lansată de un
oficial nazist - dr. Fritz Licknit) şi au fost ste-rilizati alcoolicii care nu răspundeau
programului de dezalcoolizare (în cadrul programului de prevenire a bolilor genetice).
Conştiente ca invocarea moralităţii în interzicerea unor acţiuni ale individului are un
caracter autoritar, statele occidentale şi-au motivat intervenţionismul în viaţa individului prin
eşecul pieţei. Impozitarea mai agresivă a viciilor a fost explicată pe prezumţia că un schimb
voluntar între două persoane poate avea efecte negative asupra unei a treia părţi.
De aceea, scopul legitim al guvernului este de a forţa persoanele private să suporte
întregul cost al propriilor decizii, prin impozite şi reglementari „care să corecteze erorile
pieţei".49 Numai că respectivele costuri sociale impuse celei de-a treia părţi sunt imposibil de
măsurat.
În plus, chiar dacă ar putea fi măsurate, existenţa unui cost social nu implica faptul că
eliminarea sa va fi eficientă din punct de vedere economic, pentru că eforturile pentru
eliminarea costului pot depăşi beneficiile obţinute. De cele mai multe ori, intervenţionismul
statului este mult mai păgubos pentru toate părţile decât era starea iniţială „imperfecta" a
pieţei.

Fig 1.Decont privind accizele

8
 Capitolul II
Sfera de aplicare a accizelor

Produsele şi grupele de produse pentru care se datorează accize sunt : alcoolul etilic
alimentar, berea, ţuica şi rachiurile naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei
alimentare şi consumului care conţin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun,
unele confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de
cristal, mobilierul sculptat, articolele de parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din
metale preţioase (exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de
sondă, benzina, motorina).
Importul, în cazul României, reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara
teritoriului comunitar.
plasării produselor accizabile sub regim vamal suspensiv în România (regimul vamal
suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe
perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în
condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
De asemenea, se consideră a fi import:
  scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care
produsul rămâne în România;
 utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim
vamal suspensiv;
 apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea
produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.
Teritoriul comunitar, din punctul de vedere al accizelor este format din teritoriul Comunităţii,
cu excepţia următoarelor teritorii naţionale:
 în cazul Republicii Federale Germania: Insula Heligoland şi teritoriul Busingen;
 în cazul Republicii Italiana: Livigno, Campione d'ltalia şi apele italiene ale lacului
Lugano;
 în cazul Regatului Spaniei: Ceuta, Melilla şi Insulele Canare; - în cazul Republicii
Franceze: teritoriile de peste mări.

Sunt cuprinse în teritoriul Comunităţii, din punctul de vedere al accizelor:

 Principatul Monaco - asimilat Republicii Franceze;
 Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) - asimilate Republicii Federale Germania;
 Insula Man - asimilată Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
 San Marino - asimilată Republicii Italiane.
Aşa cum am arătat, accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului
de stat pentru producţia şi importul de produse accizabile la anumite termene stabilite de
fiecare stat membru prin legislaţia naţională.
Dacă termenele de plată diferă de la stat la stat, fiind stabilite diferit şi în funcţie de
natura operatorului economic (ca exemplu, pentru operatorul înregistrat, obligaţia de plată
este ziua lucrătoare imediat următoare celei în care a avut loc recepţia produselor accizabile,
în timp ce pentru antrepozitarul autorizat, obligaţia de plată, ca regulă generală, este dată de
25 a lunii următoare), generarea obligaţiei de plată a accizei intervine întotdeauna la
momentul producerii produselor accizabile pe teritoriul comunitar sau la momentul
importului în acest teritoriu.
Exigibilitatea ia naştere la momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Prevederea referitoare la exigibilitatea în cazul pierderilor sau lipsurilor nu se aplică şi
plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul

10
accizabil se află într-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite oricare dintre următoarele
condiţii:
 produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării, spargerii,
incendierii, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră, dar numai în situaţia în care
autorităţii fiscale competente i se prezintă dovezi satisfăcătoare cu privire la
evenimentul respectiv, împreună cu informaţia privind cantitatea de produs care nu
este disponibilă pentru a fi folosită în România;
 produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporării sau altor
cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării
produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibil
pentru a fi folosită în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme legale în
vigoare;
 pierderile sau lipsurile sunt dovedite prin procese-verbale se încadrează în limitele
legale şi sunt înregistrate în evidenţele contabile.

Antrepozitării autorizaţi, operatorii înregistraţi şi operatorii neînregistraţi beneficiază

de scutire pentru pierderile intervenite pe timpul transportului intracomunitar al produselor în
regim suspensiv dacă pierderile sunt dovedite, conform regulilor statului membru de
destinaţie.66 În cazul pierderilor nejustificate, acciza va fi stabilită pe baza cotelor aplicabile
în statele membre respective, în momentul în care pierderile corect stabilite de către
autorităţile fiscale competente - s-au produs sau, dacă este necesar, la momentul când lipsa a
fost înregistrată.
Aceste pierderi vor fi, în toate cazurile, indicate de autorităţile fiscale competente pe
versoul exemplarului documentului administrativ de însoţire care va fi returnat expeditorului
cu precizarea dacă acordă scutire parţială sau nu acordă scutire pentru pierderile sau lipsurile
stabilite şi specificarea bazei de calcul a accizei.
Autoritatea competentă a starului membru de destinaţie are obligaţia de a trimite
autorităţii competente a statului membru în care s-au constatat pierderile sau lipsurile, o copie
a exemplarului de returnat al documentului de însoţire. Acciza datorată se calculează de către
autoritatea competentă a statului membru în care sau stabilit ori s-au constatat pierderile sau
lipsurile, pe baza cotelor accizelor aplicabile în acest stat, la momentul în care pierderile s-au
produs ori dacă este necesar, când lipsa a fost înregistrată.
Dacă pierderile sunt înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia
şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferentă
pierderilor nejustificate, se calculează cu cota cea mai mare practicată în antrepozitul fiscal
respectiv. Pentru un produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine
exigibila la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitatte cu
scutirea.
În cazul unui produs energetic destinat a fi utilizat într-un scop cu drept de scutire şi
pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, dar care prin schimbarea destinaţiei iniţiale este
oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data
la care i s-a schimbat destinaţia, obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului sau
utilizatorului în funcţie de cel care a dispus schimbarea destinaţiei.
Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este posibilă
stabilirea locului în care s-a comis abaterea sau neregulă.

Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul

administrativ de însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea sau
neregulă este stabilit cu certitudine.În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost
exigibilă, ea devine exigibilă la data la care el este oferit spre vânzare, obligaţia plătii
revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant,
obligaţia plăţii revenind utilizatorului.

Fig 2.Legislaţia comunitară privind accizele

 orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul

suspensiv

 orice producţie, inclusiv ocazională, de produse accizabile în afara regimului

suspensiv

 orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepţia energiei

electrice

 utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât

ca materie primă
12
  recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse
accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al
Uniunii Europene

 deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile,

care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt
stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România

 consumul de produse energetice în alte scopuri decât cel de producţie şi, în

special, pentru propulsia vehiculelor.

 orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile pentru care

nu s-a plătit acciza

2.1. Delimitări în sfera accizelor

Principalele produse sau categorii de produse care intră sub incidenţa accizelor sunt:
Berea- pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii
de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hi, se aplică accize
specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a depune la
organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15
ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe
care le deţine. Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi
consumată de către această şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Vinurile care pot fi vinuri liniştite şi vinuri spumoase. În categoria vinurilor liniştite
intră acele vinuri ce au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu
depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare; sau au o concentraţie alcoolică mai mică în volum, dar care nu depăşeşte 18% în
volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare. În categoria vinurilor spumoase intră acele vinuri care
sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciuperca, fixat cu ajutorul legăturilor sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi cele
care au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Este
exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către această şi
membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Băuturi fermentate, altele decât berea şi vinul. Şi acestea ca şi vinul pot fi liniştite
sau spumoase. Băuturile fermntate liniştite sunt cele care au o concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum sau au o concentraţie alcoolică ce
depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Băuturile fermentate spumoase sunt cele
care au o au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum sau au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse
energetice nu este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de
producţie, când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie .
Plătitorii de accize, pentru produsele prevăzute mai sus, sunt agenţii economici
persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate care produc sau importă
astfel de produse.
Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din ţara sau din import, utilizat ca materie
primă în obţinerea băuturilor alcoolice spirtoase, acciza se plăteşte o singură dată de către
agentul economic producător sau importator de alcool etilic alimentar.
Pentru băuturile alcoolice spirtoase, produse în ţară din alcool etilic alimentar,
provenit din ţara sau din import, nu se mai datorează accize.

Fig 3.Platitorii de accize

Agenţii economici prestatori, pentru toate cantităţile de alcool etilic

alimentar obţinut în sistem de prestări de servicii

Agenţii economici care cumpără de la producătorii individuali ,persoane

fizice produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare şi/sau
comercializare

Persoanele fizice care introduc în ţara alcool şi băuturi alcoolice destinate

14
consumului individual în cantităţi ce depăşesc limitele admise în regim
de scutire de taxe vamale
 Agenţii economici, pentru cantităţi produse. Supuse accizelor, acordate
ca dividende sau ca plata în natura a acţionarilor, asociaţilor şi după
caz, persoanelor fizice

Pentru alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse destinate
industriei alimentare sau consumului, accizele se datorează şi se calculează o singură dată de
către agentul economic producător sau importator şi sunt stabilite în sume fixe exprimate în
ECU pe unitatea de măsură.
Pentru produsele din tutun, plătitorii de accize sunt agenţii economici , persoane
juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de
produse.
Obligaţiile plătitorilor de accize sunt plata accizelor la bugetul de stat şi depunerea
declaraţiilor de accize. Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibila.În cazul importului unui produs accizabil, care
nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plătii accizelor este momentul înregistrării
declaraţiei vamale de import.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscala
competenta o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia de
antrepozit fiscal , indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de către antrepozitării
autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document, astfel:
• mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul
administrativ de însoţire;
• mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factură
fiscala ce va reflecta cuantumul accizei;
• transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factură
sau aviz de însoţire.
 Pentru calculul nivelului accizelor ce trebuie plătite la bugetul de stat, produsele care
intră sub incidenţa accizelor specifice, metodologia de determinare a sumelor ce reprezintă
accizele presupune înmulţirea dintre valoarea accizei specifice, exprimată în echivalent
euro/unitatea de măsură şi transformată în lei şi cantitatea de produs exportată/importată,
exprimată în aceeaşi unitate de măsură.
2.2. Regimul de antrepozitare
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a fost implementat
sistemul de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor, în strânsă concordanţă cu
prevederile Directivei Europene nr. 92/12 privind regimul general, deţinerea, circulaţia şi
controlul produselor supuse accizelor.
Sistemul de antrepozitare fiscală este aplicabil numai celor 3 mari grupe de produse
supuse obligatoriu accizelor şi în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv: alcool şi
produse alcoolice, produse din tutun şi uleiuri minerale şi presupune deplasarea în regim
suspensiv de la plata accizelor a acestor produse.
Potrivit acestui regim, orice mişcare de produse accizabile trebuie să fie însoţită de
un document special, denumit document administrativ de însoţire. 83În cazul deplasării
produselor accizabile între antrepozitele fiscale în regim suspensiv, acest document se
întocmeşte în 5 exemplare.

Fig 4.Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscal

Producţia şi/sau depozitarea

produselor accizabile pot avea loc
numai într-un antrepozit fiscal

Circulaţia produselor accizabile

între antrepozitele fiscale

Produsele accizabile supuse

marcării nu pot fi depozitate în
antrepozite fiscale de
depozitare, cu excepţia
băuturilor alcoolice supuse
sistemului de marcare
16
Acciza este plătită de către
antrepozitarul sau importatorul
autorizat, la momentul eliberării
 Deţinerea de produse accizabile în
afara antrepozitului fiscal, pentru
care nu se poate face dovada plăţii
accizelor

Fig 5. Condiţiie agentul economic solicitant al autorizaţiei de antrepozit fiscal

Depunerea unei garanţii financiare care să

acopere riscul neplăţii accizelor pentru
produsele fabricate, depozitate sau
expediate din antrepozitul fisc

Existenţa unui sistem de securitate,

administrare şi contabilitate care să
permită evidenţierea stocurilor de
materii prime

Raportarea către autoritatea fiscală a

oricăror pierderi şi lipsuri privind
produsele accizabile
 Înştiinţarea autorităţii emitente a
autorizaţiei cu privire la orice modificare
intervenită în structura antrepozitului
fiscal

2.3. Deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv

Produsele accizabile, atunci când acciza nu a devenit exigibilă, circulă între două
antrepozite fiscale sau între un antrepozit fiscal şi un operator înregistrat sau neînregistrat, în
regim suspensiv de la plata accizelor, însoţite obligatoriu de un document special de mişcare
denumit „Document administrativ de însoţire".
Excepţie face situaţia când produsele supuse accizelor armonizate sunt livrate între
România şi alte state membre via tari EFTA .
Convenţia Asociaţiei Europene a Liberului Comerţ - sau între România şi o ţară
EFTA sub o procedură intracomunitară de tranzit, sau via una sau mai multe ţări terţe
nemembre EFTA, în baza unui carnet TIR sau ATA, precum şi în cazul în care produsele
provin din sau suni destinate unor terţe ţări sau unor teritorii considerate ca făcând parte din
teritoriul comunitar.
Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată
pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.
Pentru a putea fi aplicat acest regim în tot teritoriul comunitar, antrepozitării
autorizaţi de către autorităţile fiscale competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca
fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru circulaţia intracomunitară a
produselor accizabile.
Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă dacă sunt satisfăcute
următoarele cerinţe:
deplasarea are loc între: două antrepozite fiscale; un antrepozit fiscal şi un operator
înregistrat; un antrepozit fiscal şi un operator neînregistrat;
produsul este însoţit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de
însoţire, care obligatoriu trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute de
reglementările legale în vigoare;

18
 ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică tipul şi
cantitatea produsului aflat în interior;
containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, adică trebuie să
poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor;
autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente
produselor.
În cazul deplasării unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un
birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv este descărcat prin dovada
emisă de biroul vamal de ieşire din teritoriul comunitar, care confirmă că produsele au părăsit
efectiv acest teritoriu. Acel birou vamal trebuie să trimită înapoi expeditorului exemplarul
certificat al documentului administrativ de însoţire care îi este destinat, în termen de 15 zile
de la data realizării efective a exportului.

2.4. Scutiri de la plata accizelor

Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :
 scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de
lege;
 scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;
 scutiri pentru uleiuri minerale;
Scutiri generale, produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt
livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii:
 in cazul relaţiilor consulare sau diplomatice; -organizatiilor internaţionale recunoscute
ca atare de autorităţile publice ale României.
 fortele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de Nord , cu
excepţia forţelor armate romane;
 rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim.
Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor emis
beneficiarului de autoritatea fiscala teritoriala indiferent de modalitatea de acordare a scutirii.
Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi a
altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate în limitele şi în conformitate
cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamala în vigoare.
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt:
complet denaturate conform prescriiptilor legale ;
 utilizate pentru producere de medicamente ;
utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;
utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie ce nu depăşeşte
1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;
utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru producerea de
alimente cu sau fără aromă cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool pur la
100 kg de produs ce intra în compoziţia ciocolatei şi 5 l alcool pur l a100 kg produs ce
intra în compoziţia altor produse.
utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia că produsul finit să nu conţină alcool;
eşantioane pentru analiza sau teste de producţie necesare în scopuri ştiinţifice;
Scutirile pentru uleiuri minerale sunt următoarele:
uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea
de agenţi termici şi apa caldă;
uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave , altele
decât aviaţia turistica în scop privat.
uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritima
internaţională şi pentru navigaţia pe cai navigabile interioare altele decât navigaţiile
de agrement în scop privat.
uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu
motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul.
orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea
locuinţelor;
uleiuri minerale utilizate drept combustibil neconvenţional .
De asemenea este scutită de la plata accizei motorina utilizată în agricultură, ea fiind
subvenţionata de stat.

2.5. Contabilitatea accizelor

Din punct de vedere contabil toate accizele calculate pe bază de documente
justificative şi datorate de persoane juridice în numele firmei reprezintă cheltuieli ale ciclului
de exploatare. Sunt deductibile fiscal la calculul profitului impozabil şi determină un raport
integrat ce afectează rentabilitatea. Accizele preced întotdeauna taxa pe valoare adăugata.

20
 Problema dificilă a accizelor nu o constituie contabilizarea, ci mai degrabă
multitudinea regulilor fiscale, tehnica de determinare a bazelor de calcul, documentele
obligatorii fiscale.
Dacă facem o retrospectivă a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor prezentate succint
până în prezent, profesionistul contabil pus să prelucreze, să determine corect bazele de
impozitare şi să instrumenteze corect tehnica contabilă îi este extrem de dificil pentru timpul
necesar de a străbate o legislaţie fiscală foarte bogată dar şi instabilă în timp, fie politicul, fie
insuficienţa veniturilor fiscale la bugetul statului determină un alt mecanism fiscal, prin
aplicarea altor reguli de aplicare şi de impozitare a bunurilor.

Capitolul III
Calculul şi analiza accizelor La ,,SC.Arinul’’SA

SC .,,ARINUL’’ este organizată ca societate comercială pe acţiuni din anul 1999, cu

sediul în oraşul Galaţi jud. Galaţi şi este înregistrată la Registrul Comerţului cu
Nr.J87/989/1999. Societatea a luat fiinţă din iniţiativa unui absolvent ai Academiei de Ştiinţe
Economice în speranţa de a profesa mai bine meseria pe care a ales-o şi de a-şi spori
veniturile în acest sens.
Dat fiind faptul că sistemul financiar din ţara noastră este în fază incipientă şi nivelul
taxelor şi impozitelor este semnificativ, viaţa economică este privită cu suspiciune el doreşte
să fie participant. Una dintre cele mai importante taxe este acciza pentru producătorii de
produse din alcool şi tutun.
De aceea numărul acestora este scăzut. Acţionarul societăţii a profitat de concurenţa
scăzută,a analizat piaţa şi a decis că este cazul să se axeze pe un astfel de obiect de activitate.
Activitatea se desfăşoară în cadrul unei fabrici de dimensiuni mici comparativ cu cele
existente în perioadele anterioare.
 Fabrica este dotată cu instalaţii şi utilaje de fabricaţie conforme cu standardele de
calitate şi normele de obţinere a produselor respective. Din analiza rapoartelor de gestiune
aferente primei luni de activitate, se deduc tipul de produs şi modalităţile de calcul al
consumului de materii prime, al accizelor specifice ca datorie la Bugetul de Stat. S.C.
ARINUL este un agent economic intern şi importator de alcool etilic şi rafinat îmbuteliat, de
băuturi alcoolice spirtoase pe bază de alcool etilic rafinat şi de băuturi alcoolice obţinute din
distilate de cereale,cu preţuri maxime de vânzare cu amănuntul,care vor fi înscrise obligatoriu
în facturile fiscale pe care le întocmeşte.
În cursul primei luni de activitate s-au înregistrat următoarele rapoarte de gestiune :
1) Obţinere 10.000 l alcool etilic rafinat neîmbuteliat,cu concentraţie alcoolică de 96,5%
A = C/100 * (K*R)/100 * Q
În care:
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolică în procente de volum
K = acciza specifică unitară
R = cursul de schimb valutar
Q = cantitatea în litri
A = 96,5/100 * (160*35.621)/100 * 10.000 = 549.988.240 lei, la un curs de 35,621 lei/euro.
Pentru alcoolul brut,calculul ar fi asemănător,cu diferenţa că acciza pe hectolitri alcool
pur este de 140 euro.
Obţinere 1.000 l vodcă în vrac,cu concentraţie alcoolică de 40% ; Relaţiile după care se
calculează acciza la alcool şi la produsele pe bază de alcool din această categorie sunt :
Total acciză= A1 + A2 În care:
A1=acciza specifică
A2=acciza procentuală
A1 = C/100 * (K*R)100 * Q1
A2 = 1% *PA * Q2
Unde:
C=concentraţia alcoolică în procente volum K=acciza specifică unitară R=cursul de schimb
valutar
PA=preţul maxim cu amănuntul declarat pe butelie
Q1=cantitatea în litri
Q2=numărul de butelii aferent lui Q1.
A1 + A2 = (40/100 * 18,621/100 + 1/100 * 35.000) * 1.000 = 350.074.484 lei
22
 Pentru vodca cu concentraţia alcoolică de 40%,îmbuteliată în sticle de 0,5 l, acciza
pentru o sticlă este de :
A1 + A2 = 40/100 * 180/100*18,621/100*0,5+1/100*40.500=7.109
Obţinere 1.000 l rachiu natural,concentraţie alcoolică de 68% ;
A = C/100*K/100*R/100*Q
A=68%*240/100*35.000/100*1.000=571.200 lei
Obţinere 1.000 l vin obişnuit cu concentraţie alcoolică 11,5% ;
A = C * (K*R) * Q A = 11,5 * (0,55*35.000)/100 * 1.000 = 2.224.337 lei 5)
Obţinere 25.000 l bere cu concentraţia de alcool în volum de 5% ;
A = 5 * (1.50*35.000)/100 * 25.000 = 65.625.000 lei
Obţinere 50 pachete de 20 ţigarete,cu preţ maxim declarat de 11.500 lei
A1+A2=K*R*Q1+ 25%*PA*Q2 =(2*35.000*1)+(25%*11.500*50)=218.750 lei,adică 4375
lei pe pachet sau 218,75 pe ţigaretă

Concluzii

Impozitul indirect este o pârghie aflată în mâinile statului, prin care acesta poate
direcţiona consumul în funcţie de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia;
de asemenea, statul poate influenţa o fază sau alta a procesului reproducţiei sociale, în fuctie
de interesul pe care îl are la un moment dat.
Cu alte cuvinte, se poate spune că impozitele indirecte prezintă o sensibilitate
deosebită faţă de conjunctura economică.
Impozitul indirect nu poate fi interpretat doar ca generator de efecte negative.
El trebuie perceput şi prin prisma rolului său economic şi social. Astfel, spre exemplu, în
plan economic, prin încasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse
de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimulând în acest fel cererea pentru
cele autohtone.
Pe plan social, accizele îşi au meritul lor în reducerea consumului de produse
dăunătoare sănătăţii (alcool, ţigări). Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin
intermediul acestora urmărindu-se o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este
vorba de acoperirea într-o măsură cât mai mare a cheltuielilor publice.
 Forme foarte vechi de impozitare, accizele constituie o sursă importantă de venituri,
cu cheltuieli minime din partea aparatului de stat.
Accizele, ca taxe de consumaţie, afectează în primul rând agentul economic
importator, întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în
momentul introducerii bunurilor în ţara.
De multe ori, tendinţa legiuitorului este de a frâna activitatea de import a anumitor
bunuri, justificată prin saturaţia pieţei faţă de aceste produse, sau în scopul de a proteja
produse de acelaşi gen autohtone.
Creşterea preţurilor pentru aceste bunuri de consum afectează din punct de vedere
financiar şi bugetul personal al fiecărui cumpărător, care va lua decizii tot mai stricte cu
privire la cumpărarea bunurilor respective supuse accizelor. Accizele acţionează în toate
nivelele şi în toate domeniile vieţii economice.
Acestea afectează atât producătorul cât şi consumatorul căci prin majorarea acestora
va creşze şi preţul bunurilor. De asemenea, creşterea acestor taxe influenţează şi
intreprinderea, societatea comercială deoarece cresc preţurile produselor comercializate de
aceasta.
Bibiografie

1. www.wall-street.ro
2. www. Capital.ro
3. www.Financiarul.com
4. www.Businessmagazin.ro
5. www.Smartfinancial.ro
6. Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă” Editura Economică, Bucureşti, 2002 ,
Alexandru, F.
7. Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bistriceanu, G
8. Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Universitară, Bucureşti, 2004.
Bojian, O.
9. Contabilitate şi fiscalittae în dezvoltarea firmei, Editura Exponta, Bucureşti, 2005,
Morariu, A
10. Dreptul finanţelor publice, Editura Luminalex, Bucureşti, 2005, Oneţ, C

24
11. Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008,
Popa, A., F., Popa, N
12. Drept financiar şi fiscal, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, Şaguna, D