3.

EXAMINAREA PACIENTULUI EDENTAT TOTAL

Situatii clinice posibile:

 edentat total bimaxilar - protezat/neprotezat
 edentat total unimaxilar - protezat/neprotezat
 in iminenta de a deveni edentate total - unimaxilar/bimaxilar

Etapele examinarii:
1. anamneza
2. examenul clinic
 1 general
 2 loco regional
 exobucal
 endobucal
 examenul vechilor proteze
3. examene complementare
4. diagnostic
5. tratament

ANAMNEZA
1. date personale:varsta ocupatie,domiciliu
2. motivele prezentarii - reabilitarea functiilor ADM (masticatie, fonatie, fizionomie)
3. antecedente heredo-colaterale
 instalarea timpurie a edentatiei
 prezenta unei parodontopatii in antecedente
 anomalii de maxilar prezente si la restul familiei
4. antecedente personale fiziologice
 perioada de menopauza
 osteoporoza
 manifestari legate de involutia senila :osteoporoza, reducerea elasticitatii tesuturilor
moi, scaderea tonicitatii musculare, hipoacuzie, scaderea acuitatii vizuale
5. antecedente personale patologice: stabilirea starii de sanatate + cunoasterea

 afectiunilor generale cu implicatii in protezare

a) starea de sanatate si obiceiurile alimentare:
1. functia digestiva (ulcer peptic, dereglari de tranzit, tipul de alimentatie, carente, anemii)
2. functia hepatica ( alcoolismul)
3. functia neuro-psihica si neuro-motorie (stari depresive,scleroza cerebrala, Parkinson)
4. functia cardiaca (IC, vasculare, angina pectorala)
5. functia renala (insuficienta renala)
6. DZ
7. xerostomia
8. polimedicatia
9. tulburari respiratorii
b) afectiuni care pot modifica manoperele
1
  boala Parkinson
 tulburari respiratorii
 epilepsie, afectiuni psihice
 afectiuni cardio-vasc
 anemii
 modificarea substratului osos
 afectiuni motorii

6. antecedente personale patologice locale:

 cauza edentatiei
 cronologia pierderii dintilor
 experienta in tratament si protezari anterioare

EXAMENUL CLINIC GENERAL

 dezvoltarea somatica generala
 comportament
 varsta cronologica-biologica
 tipul constitutional

EXAMENUL CLIINIC LOCO-REGIONAL

 Examenul exobucal

1. Inspectia din norma frontala

 forma fetei(patrata,ovala ,triunghiulara),marimea
 culoarea tegumentelor
 simetria fetei, proportia etajelor fetei
 planuri de referinta,corelarea dimensiunii dintilor cu dimensiunile faciale
 -santurile fetei, labiomentoniere, pozitia mentonului
 fanta bucala, treapta buzelor
 aspectul buzelor, obrajilor

 Tipuri de anomalii scheletale

 clasa I Angle
 clasa II Angle (profil de pasare, sant labio mentonier accentuat)
 clasa III Angle (santuri peribucale mai accentuate, fanta bucala cu convexitate superioara,
comisuri scazute)

2. Examenul ATM

3. Amplitudinea deschiderii gurii – normala 4 cm / exagerata / limitata

4. Excursia mentonului - continua(arc) / treapta / baioneta

5. Profilul facial-clase scheletale

2
a) profil drept
 ed recenta, psalidodonti, labiodonti
 ed vechi provenita din cls II Angle
b) profil convex, de pasare ( ed.totale provenite din anomalii cls II Angle)
c) profil concav (prognatism cls IIIAngle)

6. Palparea: contururi osoase/puncte sinusale/puncte de emergenta nervoasa/ggl/ musculatura/

ATM-excursia condililor, crepitatii/sensibilitate pretragiana

7. percutia - semn Chvostek

8. auscultatia

 Examenul endobucal
 maxilar
A. zona de sprijin(substrat muco-osos)
 creste edentate
 tuberozitati maxilare
 bolta palatina
 aspectul mucoasei
B. zona de succiune
 mucoasa pasiv-mobila
 parte din mucoasa mobila(obraz)
 elemente negative

A. Zona de sprijin
 Crestele edentate
 forma arcadei
 dimensiune(inaltime,latime)
 directia
 aspectul atrofiei
 zone sensibile la presiune
 consistenta
 aspectul versantului vestibular
 Aspectul mucoasei
 culoare
 grosime
 aderenta la suportul osos
 rezilienta
 sensibilitate la palpare
 Tuberozitati maxilare
 prezente
 marime
 zone retentive (vestibular, distal)
 procidente
 consistenta
 Bolta palatina
3
  forma
 aspect versante
 adancime
 sutura intermaxilara
 torus palatin (marime, localizare, forma)
 papila retroincisiva
 rugile palatine
 foveele palatine

B. Zona de succiune
 Mucoasa pasiv mobila
 caracteristicile zonei de reflexie(trecere nete-treptata)
 localizare-limita Ah
 pozitia valului palatin
 Mucoasa mobila
 Elemente negative
 ligamentul perigomandibular
 frenul buzei superioare
 bride laterale
 apofiza zigomato-alveolara
 pliuri longitudinale
 zone de ulceratie
 formatiuni hiperplazice

 mandibula
1. zona de sprijin
 creste edentate
 tuberculi piriformi
2. zona de succiune
 mucoasa pasiv mobila
 mucoasa mobila
 -elem periparaprotetice

 Crestele edentate
 forma arcadei
 dimensiuni (inaltime, latime)
 directia
 aspectul atrofiei
 zone sensibile la presiune
 consistenta
 aspectul versantului vestibular
 torus mandibular
 aspectul mucoasei (culoare, grosime, forma, rez, S)
 pliuri longitudinale (lingual, distal)

 Tuberculii piriformi
 prezenti/absenti
4
  marime
 consistenta
 rezilienta mucoasei
 versant lingual (nisa linguala)
 directia raportat la creasta
 Mucoasa pasiv mobila
 caracteristicile zonei de reflexie(linie,zona)
 aspectul fundului de sac
 insertia planseului
 linia oblica interna

 Mucoasa mobila - inchidere externa

 Elemente periprotetice

 Negative
 frenul labial
 bride canine
 lig pterigomandibular
 LOI
 apofize geni
 planseul
 insertii musculare calcificate (perpendiculare)
 mucoasa modificata (ulceratii,hiperplazii)

 Pozitive
 pungile FISH (fund de sac lat si adanc)
 fosele linguale
 franjul lingual(in creasta de cocos)

 Elemente paraprotetice
 limba: marime, pozitie, mobilitate
 glandele sublinguale
 hipertrofii ale obrajilor
 musculatura cu insertii paralele (buccinatot,orbicular)

 Relatiile dintre creste:

 frontal: norma/ retropozitie/ invers
 lateral: normala/ inversa

3. EXAMENE COMPLEMENTARE
 montarea modelelor de studiu in  pozitia gaurilor mentoniere
articulator  spatiul protetic
 OPG - volm osos disponibil  alte formatiuni
 pozitia n mandibular  CT/CBCT

4. DIAGNOSTIC: ET bimaxilara / unimaxilara

5. TRATAMENT: proteza totala

5
 EVOLUTIA EDENTATIEI TOTALE
Edentatia totala
 modificari locale
 modificari locoregionale
 modificari generale

Modificari locale
A. modificari ale suportului osos
B. modificari ale mucoasei fixe si mobile
C. modificari musculare
D. modificari ale atm
E. modificari ale gl salivare

A. Modificari ale suportului osos

 Ritmul resorbiei osoase

 dinamica restructurarii osoase postextractionale  modificari pe o perioada de 9-12 luni in
ritm accentuat
 la 1 an
maxilar  2-3 mm
mandibula 4-5 mm
 0,5 mm / an la mandibula, mai putin la maxilar
 la 2 ani dupa extractie la maxilar / la 7 ani la mandibula  0,1-0,2 mm/an = perioada de
stabilizare
 atrofia mandibulei >= atrofia la maxilar- 4

 Refacerea osoasa
 postextractional  la nivelul alveolei se reface un os aproape identic, doar mai putin dens
decat al corticalelor

 Factorii care influenteaza ritmul si gradul resorbtiei osoase

 etiologia edentatiei(parodonto>=carie)
 vechimea extractiei
 extractie dentara fara sacrifiu de substanta osoasa/regularizae de creasta
 ! Realizarea protezarii imediate dirijeaza evolutia

Corelatii intre morfologia faciala si inaltimea crestei edentate(tallgren)

1. brahicefali
 mandibula lunga/ocluzie adanca
 rezorbtie accentuata in zona posterioara max si mdb
2. dolicocefali
 fata lunga/ mdb scurta/ ocluzie deschisa
 resorbtie mai redusa/ actiunea musculaturii
 Sensul atrofiei maxilarelor
 Maxilar:
 atrofie centripeta
6
  inclinarea axelor dintilor superiori
 circumferinta crestei este micsorata

 Mandibula:
 atrofie centrifuga
 circumferinta crestei marita
 apozitie osoasa pe cortex vestibular
 ! fals prognatism al edentatului total

 La maxilar
 atrofie mai lenta deca la mandibula (atrofie marcata in zona frontala/spina nazala)
 Clasificarea SANGIUOLO
 CLS I : creste edentate inalte, late, rotunjite, tuberozitati bine reprezentate, bolta
adanca fara torus maxilar
 CLS II: atrofie medie, bolta medie cu torus prezent
 CLS III: atrofie marcata pe creste si tuberozitati, bolta plata

 La mandibula: atrofie marcata si rapida

Clasificari:
1. ATWOOD-6 clase:
I. starea osului alveolar inainte de extractie
II. creasta edentata imediat dupa extractie
III. creasta inalta si regulata
IV. creasta inalta dara subtire”knife edge”
V. creasta mai redusa dar rotunjita
VI. creasta absenta, rezorbtie pana la osul alveolar

2. MERCIER- 4 clase
 Grupa I creasta normala si sanatoasa cu frenuri inserate inalt
 Grupa II creasta ascutita, dureroasa la presiune”painfull ridge:
 Grupa III creasta alveolara resorbita total
 Grupa IV resorbtie inclusiv a osului bazal”negative ridge”

3. SANGIULO la mdb-4 clase

 Clasa I : creasta edentata >= 10 mm, cu insertia joasa a frenurilor, TP duri, bine formati
 Clasa II: aceleasi creste cu aspect hiperplazic
 Clasa III: creste atrofiate,plate cu hiperplazia planseului
 Clasa IV: creste negative

4. MERSEL(inclusiv starea generala a pac)

 Grupa I: creste resorbite (0-5mm), insertie inalta a frenurilor, limba hipertrofica la pacineti cu
tulburari sistemice
 Grupa II: creasta +/- 5mm, insertie joasa a frenurilor, limba normala, pacienti cu tulburari
sistemice
 Grupa III: creste resorbite, pacient cu stare buna dar parafunctii
 Grupa IV: creste 5-10 mm, pacient ideal, relativ tanar
 Atrofia mandibulara
 largire orizontala a corpului mandibulei(restructurare si apozitie osoasa pe cortex V)

7
  anterior-resorbtia crestei alveolare lingual si sagital -> protruzia mandibulei-cele 2 maxilare se
apropie
 mandibula: apozitie osoasa bazala si resorbtie osoasa in reg anterioara a ramurii verticale
 unghiul goniac se dechide 120-130
 apofiza coronoida hook like

B. Modificari ale mucoasei fixe si mobile

1. atrofia osoasa >= atrofia mucoasei

 apare o ingrosare a stratului submucos
 mucoasa mobilizabila in toate sensurile
 mucoasa balanta(creasta de cocos)
 tubercul piriform
 probleme de durere la presiune mare
 probleme la amprentare - alegerea materialului

2. modificari ale mucoasei

 atrofia exagerata a mucoasei
 mucoasa foarte subtire nu suporta presiuni
 torus maxilar/mand/tuberozitati
 probleme la amprentare ca tehnica
 mucoasa foarte ingrosata
 aparitia unui tesut conjunctiv submucos lax, rezilienta accentuata, comprimabilavertical /
glisanta orizontal
 rugile palatine devin sterse
 papila bunoidaisi mareste volumul, e situata pe creasta  probleme: leziuni, dureri

 mucoasa mobila/pasiv mobila - atrofia marcata a suportului osos:

 reduce adancimea fundului de sac
 fundurile de sac v/o aproape de muchia crestei (la dentat sunt la 5 mm de apex)
 insertia frenurilor /bride
 reducerea suprafetei ed sprijin
 probleme la inchiderea marginala

C. Modificari musculare
 mm mobilizatori ai mandibulei
 mm orofaciali
 mm limbii
 mm valului palatin

 Mm mobilizatori ai mandibulei
 mm ridicatori: temporali/maseteri/pterigoidieni interni
 mm coboratori
 mm propulsori
 mm retropulsori
a) Mm ridicatori:
 se contracta mai mult pt apropierea maxilarelor in masticatie, se scurteaza fata de cei
coboratori care se intind
8
  hipercontractia m maseter/fascicul post temporal

b) Mm coboratori
 propriu zis: milohioidian/geniohioidian/digastici
 indirecti: fasc post digastric, stilohioidieni, sternohioidian
 sufera o intindere mare, prin atrofia osului alveolar, m genioglos si milohioidian ajung cu
insertia aproape de muchia crestei
 probleme: reducerea suprafetei de sprijin, mobilizare ,echilibru
c) propulsori
d) retropulsori

 Mm orofaciali
 m buccinator - insertie paralela – favorabil
 m orbicular al buzei
 m triunghiular
 m patratul mentonului
 sufera procese de imbatranire, hipotonie musculara
 probleme:mentinere deficitara/echilibru

 Mm limbii
 astel apare o herniere a planseului sublingual, largiri varicoase ale venelor superficiale de sub
limba fara o corespondenta patologica generala
 paleta de simptome prezenta la nivelul limbii cuprinde: durerea cel mai frecvent, arsura,
uscaciunea, senzatia de intepatura, senzatia de gust modificata.
 papilele foliate ale limbii devin rosii si dureroase, isi maresc volumul, senzatia de arsura se
accentueaza
 senzatia de intepatuta apare mai ales intr-o suprasolicitare functionala a lb in actul masticatiei
pentru edentatul total neprotezat sau in efortul limbii de a mentine proteza inferioara pe
campul protetic.

 Mm valului palatin

D. Modificari ale ATM

 lipsa dintilor, deci a ghidajelor anterioare sau laterale face ca in miscarea de propulsie sau
lateralitate mandibula sa nu mai coboare si sa treaca direct la miscarea propusa, ghidajul fiind
asigurat de muschii mobilizatori ai mandibulei si ATM prin reflexe neuromusculare si
neuroarticulare
 misacrile mandibulei devin mai ample, capsula articulara mai laxa, favorizand subluxatia cronica
anterioara. Condilul articular ia mereu pozitii posterioare cu uzura meniscului articular, a osului
timpanic, care uneori duce la perforarea lor.
 pe terenul patologic al unei boli articulare degenerative apar fenomene de uzura si atrofia
tuberculului articular, degenerescenta articulara.
 manifestarile specifice edentatiei totale la nivelul ATM sunt vizibile anatomic si sunt in general
asimptomatice datorita fenomenelor de adaptare prin remanieri lente si progresive
 desigur ce este dificil sa se stabileasca diferenta dintre fenomenele adaptative si cele patologice,
dintre cele determinate de edentatia totala sau de procesele degenerative care insotesc varsta
inaintata.
 modificarea DVO determina alterarea versantelor osoase de la nivleul ATM
 condilii mandibulari la nivelul capetelor condiliene sufera remodelari de grade diferite, se
rontunjesc si se aplatizeaza, tuberculul articular sufera un proces de resorbtie pierzand din
9
 inclinarea sa normala, meniscul articular se subtiaza prin degenerescenta fibricartilaginoasa
putand merge pana la perforare, realizand subluxatii, luxatii sau chiar aderente.
 deplasarile repetate posterioare ale condilului cu presiuni asupra partii posterioare a tuberculului
articular dincolo de limita scizurii luil Glasser stau la baza aparitiei sindromului disfunctional
dureros al lui Costen prin iritarea nervului auriculo temporal.
 apar dureri oftalmice,faciale,glosite,.factorii favorizanti ai acestui sindrom sunt :strile psihice
tensionate,precum si proteze mobile deteriorate,necorespunzatoare,care intretin obiceiuri
parafunctionale.
 probleme: dificultaati in inregistrarea RIMO/dureri/adaptare dificila

E. Modificari ale glandelor salivare

 gl salivare isi diminua secretia calitativ si cantitativ, devin initial hipertrofice, ulterior acinii si
canalele glandulare se atrofiaza, scade titrul Ig, a lizozimului salivar si a capacitatii de aparare
locala.
 diminuarea secretiei gonadice la barbati det modificari ale fluxului salivar.
 probleme - xerostomia
 senzatia de uscaciune a gurii datorita unei secretii salivare insuficiente mai mica de
0.1ml/min – e prezenta la cca 10% din polupatie.
 poate fi tranzitorie, permanenta sau cronica.
 xerostomia cronica e asociata sd Sjogren-Howers-Gougerot.maladie autoimuna
caracterizata prin infiltratia limfocitara a gl salivare si lacrimale. Se caract prin triada:
xerostomie, xeroftalmie, poliartrita reumatoida.
 s-a constatat ca xerostomia se poate asocia cu o patologie asociata: ciroza biliara primara,
gastrita atrofica, insuficienta pancreatica,starea de hiperproteinemie, anxietatea de lunga
durata. Principala modificare histopat e leziunea limfoepiteliala.

Modificari generale

1. modificari psihice
 apar in primul rand datorita absentei dintilor pe arcada care instaleaza brutal starea de
infirmitate, vizibila de la niv cav orale. Aspectul psihosomatic al fetei implica starea de frustrare
a edentatului total pentru viata sentimentalasau cotidiana, emotiile negative se amplifica se
traduc in final prin stari generatoare de nevroze sau psihoze.
 limitarea sau absenta zambetului la ET datorita aspectului disfizionomic cara apare, retinerile
repetate in a exprima deschis sentimentele de bucurie, fectiune, comunicare, modifica statutul
social al bolnavului in relatiile familiare, profesionale sociale.
 starea de edntatie totala implica o imfirmitate care de multe ori poate sa apara brusc in urma
extractiilor dentare, infirmitate care nu poate fi ascunsa sau inlaturata imediat
 ea este simtita subiectiv si obiectiv de pacient si observata de anturajul din jurul lui.inetrvine pt
bolnav lipsa de utilitate profesionalasau sociala, chiar in anumite profesiuni retragerea in
intimitate pana la tratamentul edentatiei.

Tipuri comportamentale
DEVIN descrie 3 tipuri fata de prognosticul pt adaptarea la PT:
 tipul visceral: amabili, buni colaboratori tratam stomatologic, indivizi comozi si superficiali,
prognosticul tratam e favorabil.
 tipul muscular: loial si echilibrat, nu ridica probleme

10
  tipul cerebral: sensibil si suspicios, stingherit si nelinistit, trebuie tratat in conditii de
colaborarea permanenta fata de orice manopera clinica sau rezultat al ei pt ca adaptarea la
protezele mobile sa fie optima.

 pentru pacientii varstnici pierderea ultimilor dd de pe arcada poate provoca o modificare

afectiva majora, de frustrare ireversibila, caracterizata dreot soc afectiv
 dominata afectiva se manifesta in jurul sentimenetelor, emotiilor retinute,infulenteaza negativ
adaptarea la protezele totale.
 psihozele: aparitia lor e legata de partitia unei noi boli, adica ET. Bolnavul va descrie o serie de
simptomelegate de modificarile gustative, glosodinii, dureri la nivelul maxilarelor, de obsesia
unui neoplasm intraoral.
 pt o serie de boli generale, in special cele psihice se impune in cadrul tratam protetic
colaboarea cu medicul de specialitate.
 contraindicatia tratam ET prin proteze la bolnavii psihici este dementa senila,delirurile
paranoide, bolnavii fiind incapabili sas se adapteze cu protezele

2. tulburari digestive
 eficienta masticatorie la bolanavii ET este foarte mult diminuata, masticatia devine incompleta,
bolul alimentar este pregatit incomplet in cavitatea orala si astfel stimularea secretiei
salivare,pregatirea secretiei si a travaliului gastric este necorespunzatoare.
 mucoasa gastrica este traumatizata cronic de alimentele incomplet triturate si insalivate ceea
ce duce la o crestere a motilitatii gastrice si o hipersecretie a sucului gastric
 tulb digestive sunt legate de handicapurilefizice sau psihice ale pacientilor care neglijeaza
procurarea si prepararea alimentelor, folosirea unei diete adecvate, igiene corespunzatoare.

3. tulburari metabolice
 insotesc frecvent ET datorita masticatiei insuficiente, activitatii digestive modificate, absorbtiei
principiilor nutritive incomplet dieta inadecvata
 dieta optima a pac de varsta a treia, bogata in vitamine, saruri minerale, confera o toleranta
mai buna tesutului osos si fibromucos fata de proteze. Raportul ca/p neechilibrat, deficientele
de ca fav aparitia fen de osteoporoza. Dieta trebui sa cuprinda fructe si legume, aport de saruri
minerale, lapte si produse lactate, supe groase de legume.

4. tulburari functionale
a) tulb masticatorii
 ET neprotezat prezinta o scadere a eficientei masticatorii prin lipsa totala a dd de pe arcade si
astfel compensator se produce o marire a nr de cicluri masticatorii, cresterea timpului bucal de
digestie a alimentelor, prelungirea procesului de deglutitie.
 ET pastreaza stereotipul dinamic de masticatie avut anterior (tocator/frecator/intermediar),
dar miscarile efectuate de mand sunt mai numeroase, de amplitudine mica, deezordonate, si
se orienteaza cu precadere asupra alim moi. Forta musculara de masticatie este scazuta,
muschii find hipotoni si hipertroficicu rol compensator
 lipsa dd este preluata de crestele edentate si limba care cauta sa realizeze triturarea
alimentelor. Astfel limba contribuie la masticatie prin faramarea unor alimente pe care le
preseaza pe palatul dur sau crestele edentate, pregateste bolul alimentar pt deglutitie si
realizeaza insalivarae lui, dar intr-o masura insuficienta calitativ si cantitativ
 ET protezat prin proteze cu stabilitate statica si dinamica, corect realizate clinico-tehnic prezinta
o masticatie optima

b) tulburari de deglutitie si gust

11
 deglutitia adultului dentat se face cu arcadele in contact, este o deglutitie somatica, care are loc in
conditiile ingerarii alimentelor solide, pastoase, a lichidelor in cantitati mici si a deglutitiei de saliva.
Arcadele dentare raman indepartate si la adult cand se ingera alim fluide, zemoase sau cand se
beau lichide. Unii autori considera ca subiectii normali stabilesc contacte dentodentare in timpul
deglutitiei in proportie e 60% iar 40% nu.
 lipsa contactului dentar ocluzal pentru realizarea deglutitiei este preluata de limba, muschii
orbiculari si buccinatori.mandibula nu poate realiza o pozitie fixa pe maxilar pt actul deglutitiei si
devine mobila. Limba se sprijina pe crestele edentate, face eforturi pt a realiza un punct fix cu
varful ei pe bolta palatina, masa ei musculara va oferi sprijin mandibulei in deplasarea ei spre
maxilar, marginile limbii se ridica lateral pt modelarea unui jgheab pt alunecarea bolului alimentar
spre faringe.
 orbicularii buzelor si buccinatorii se contracta suplimentar realizand presiuni suplimentare in zona
frontala si vestibualara laterala a crestelor edentate. Deglutitia la ET nu se face normal astfel apar
tulb atm, ale mm si ale crestelor edentate.
 diminuarea nr de papile gustative odata cu varsta
 aceste modificari duc la pierderea apetitului si a deficientei nutritionale.Mugurii gustativi sunt
adaptati pt analiza senzatiilor de dulce, sarat, acid, amar. Papilele gustative sunt repartizate pe
limba, mugurii gustativi principali reprezentati de papilele caliciforme de la niv v-ului lingual, papile
fungiforme in 2/3 ant al limbii, foliate situate pe marginile limbii si papilele filiforme cu localizare
difuza. Mugurii gustativi accesori sunt repartizati in buze si gingii pt gustul acid si posterior la niv
valului palatin pt gustul amar.
 aplicarea PT in cav orala accentueaza tulb gustative datorita discomfortului pe care il realizeaza la
care se adauga si tulb psihica aparuta in aceste conditii
 gustul modificat apare in cazul unei igiene necorespunzatoare cand exista halena fetida cu gust
metalic datorita prezentei fusospirililor,gust sarat datorita microhemoragiilor gingivale.

c) tulburari estetice
 efect socant prin instalarea imaginii de imbatranire interpretate diferit de bolnav in functie de
personalitate, nivel de cultura , sex, varsta. Pierderea identitatii fizionomice, imaginii lui prin
disparitia dintilor, o osului alveolar duce la modificari ale imaginilor dinamice din expresiile orale,
stiind ca emotiile si actiunile noastre sunt inseparabile de estetica corpului nostru.
 perturbarea fizionomieie ET se datoreaza scaderii DVO, prin pierderea ultimilor dinti de pe arcada
ca o mentineau. Odata cu prabusirea etjului inferior al fetei se accentueaza liniile lui LANGER (liniile
de minima tensiune ale pielii fetei care coincid cu orientarea ridurilor fetei, linii de caracter)
 ET det modificaria antropometrice ale fetei. Etajul inferior se micsoreaza, diametrul longitudinal al
fetei scade (nasion-gnation.zighion-zighion x 100), fata devine lata, arcade zigomatice
proeminente. Unghiul gonic creste la 130-140 (normal 120-130) pt ca actiunea mm coboratori
tractioneaza mandibula catrea anterior, resorbtia osoasa se produce la nivel alveolar modificand
linia interalveolara de la pozitia normala.
 faciesul bolnavului este de batran cu invaginarea buzelor si obrajilor, diminuarea rosului buzelor,
destinderea arcului lui cupidon, adancimea santurilor labio-geniene, labio-mentonier, filtrumul
buzei sup, formarea paracomisural a doua santuri verticale
 relieful osos maxilardevine accentuat cu proeminenta pometilor, mentonului, unghiului goniac, si a
marginii mazilare a mand. Aspectul faciesului este de voltairian.
 fen de imbatranire produc la niv teg ET pierderea elasticitatii, teg devin uscate si mai ridate.
 Obiective estetice care stau la baza tratam curativ al pac geriatric: refacerea identitatii pierdute,
ameliorarea infimitatii, aspiratia narcisica si regasirea propriului suras.

d) tulburari fonetice

12
  fonatia se realizeaza prin emisia de sunete ce se caract prin intensitate masurata in decibeli,
inaltime sau frecventa masurata in cicluri/sec, timbru, in durata
 coloana sonora ajunge in pavilionul faringo-bucalunde este modulata de misacrile lb, mand si
buzelor. Specificul individual al sunetului articulatprin vorbire depinde de pozitia arcadelor,
pozitia lb si stereotipul individual de fonatie. Modificarea rezonatorului bucalprin ET, lipsa
articularii lunguo-dentalelor sau a labio-dentalelor influenteaza articularea fonetica, obtinerea
vorbirii corecte.

5. Simptom dureros
 durerea la niv crestelor edentate care apare la palparea lor sau spontan poate fi produsa de
procese infectioase , resturi radiculare, de existenta unor exostoze ce comprima o terminatiune
nervoasa, de bonturi nervoase rezultate din ruperea unor terminatiuni nervoase ce rezulta in
urma extractiei dentare sau durerea fantoma
 edentatii totali protezati pot avea frecvent dureri la niv bazei sau marginilor protezelor daca ele
nu sunt conformate corespunzator si realizate clinico-tehnic corect
 durerile de la niv ATM sunt foarte rar dureri pur articulare de cele mai multe ori provin de la
structurile din vecinatat , in special spasmele musculare. Artrita traumatica cu etiologie in
disfunctia neuromusculara ,modificarile degenerative (osteoporoza, neregularitatile supraf
articulare), ingustarea sau largirea spatiului articular, pac cu obiceiuri parafunctionale, cu stari
psihice tensionate, purtator de pt necorespunzatoare, duc la formarea sd slgo-disfunctional
 glosodiniile, dureri la marg si vf limbii, senzatia de arsura, pot completa simptomatologia
dureroasa a ET. Dg pozitiv al acestor algii este deosebit de important in tratam ET .

13