Migrația românilor în Marea Britanie

Profesor coordonator: Dumitru Sandu

Studentă: Ion Andreea, Antropologie, an III

București

1
 Migrația românilor în Marea Britanie a prezentat mai mult interes public în urma
renunțării la restricțiile de pe piața muncii ce au început de pe data de 1 Ianuarie 2014.

Cele mai recente date de pe Migration Watch UK pentru anul 2014 arată că “32.000
de cetățeni au migrat în Marea Britanie, reprezentând un procent de 6% din totalul
imigranților. Aceasta reprezintă o creștere statistică semnificativă de la 18.000 de imigranți în
anul 2013. “ (1)

În urma extragerii datelor despre migrația românilor în Marea Britanie de pe Eurostat,

am realizat trei grafice relevante.

În prima figură, putem observa o creștere de peste 30.000 de migranți români 2013-
2015, în fiecare an.

180,000
160,000
140,000
120,000
100,000
Numarul Romanilor in Uk
80,000
60,000
40,000
20,000
0
2013 2014 2015
Fig.1

• Frecvența migrației românilor în Marea Britanie (2013-2015) (2)

Cauza principală a creșterii fluxului migrației se referă la posibilitatea de a munci

legal în urma integrării în UE, nevoia de a găsi un loc de muncă având în vedere nivelul
ridicat al salariilor și al traiului din țările dezvoltate.

2
 Alți factori care influențează migrația unei populații către o regiune sunt proximitatea
față de aceasta, apartenența la limbă și cultură dar și existența în prealabil a altor persoane de
aceeași naționalitate în țara de destinație pentru a se integra mai ușor și a avea anumite
deprinderi de la cei mai experimentați.

100,000
90,000
80,000
70,000
60,000
Barbati
50,000
Femei
40,000
30,000
20,000
10,000
0
2013 2014 2015
Fig. 2

• Frecvența migrației românilor în Marea Britanie în funcție de gen (2013-

2015) (3)

După cum putem observa în Fig. 2, există o creștere treptată a migrantilor din 2013
până în 2015, însă în medie, bărbații migrează mai mult decât femeile.

Sensul și intensitatea fluxului de migrație face referire la aspectul principal al

migrației, acela al forței de muncă, ce este majoritar masculin. În general, bărbații migrează în
țările dezvoltate pentru a munci și trimit remitențe familiilor lor, în timp ce femeile stau acasă
și au grijă de gospodărie și copii.

IPS(International Passenger Survey) înregistrează cauza principală a migrațiilor: trei

sferturi din populația României (24.000) au migrat din motive de muncă în 2014, față de 2013
cu un număr de doar 13.000.

Datele din LFS(Labour Force Survey) arată numărul cetățenilor români și bulgari
angajați în Marea Britanie. Ultimele date înregistrate arată că 167.000 de cetățeni români și
bulgari au fost angajați din Iulie până în Septembrie 2014, cu 33% mai mult față de aceeași
perioadă în anul precedent.

3
 LFS înregistrează datele unui eșantion de oameni de 16 ani și peste care muncesc în
Marea Britanie, fără a măsura datele de venire în țara de destinație.

6,600
6,580
6,560
6,540
6,520
6,500 Studenti
6,480
6,460
6,440
6,420
6,400
6,380
2012-13 2013-14 2014-15
Fig. 3

Frecvența migrației studenților în Marea Britanie (2012/13-2014/15) (4)

Voi discuta puțin și despre aspectul migrației studenților în Marea Britanie.

În figura 3 putem observa din nou o creștere semnificativă a migrantilor, flux

influențat puternic tot de integrarea în UE, însă de data aceasta în funcție de educație și nu de
piața muncii.

Argumentele pentru un astfel de fenomen sunt multe și variate. Pe de o parte , o cauză

o constituie existența unui mediu propice ce le oferă tinerilor o calitate sporită a procesului
educațional și a recunoașterii internaționale a calificării obținute. De asemenea, existența
numeroaselor motivații materiale și a promovărilor în cadrul insitutelor de învățământ.

Creșterea semnificativă a emigranților tineri pentru studii în străinătate afectează țara

de origine, prin scăderea forței de muncă și îmbătrânirea populației.

Globalizarea este și ea un factor determinant al migrației internaționale a studenților.

Datorită ineficienței echilibrului economic, în general migrează cei din țările în dezvoltare
către țările dezvoltate.

4
Bibliografie:

1. https://www.migrationwatchuk.org/briefing-paper/287
2. http://ec.europa.eu/eurostat
3. Idem 2
4. Idem 3

• Sandu, Dumitru (2010), Editura Polirom – “Lumile sociale ale

migraţiei româneşti in strainătate”
• “Perspective europene de abordare a azilului şi migraţiei” -
Profesor univ. dr. Daniela-Luminiţa Constantin, Profesor univ.
dr. Luminiţa Nicolescu, Profesor univ. dr. Zizi Goschin
• “Migraţia creierelor româneşti între risc şi oportunitate” –
Andreea Vass