Ziua Mondială de sensibilizare a autismului - 2 aprilie 2019

cu genericul: “Tehnologii de asistență, participare activă"

De-a lungul istoriei sale, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a încurajat

diversitatea și a promovat drepturile și bunăstarea persoanelor cu dizabilități, inclusiv
diferențele de învățare și dizabilitățile de dezvoltare. În acest context, pentru a
încuraja țările să ia măsuri de creștere a gradului de conștientizare cu privire la
persoanele cu Tulburări de Spectru Autist (TSA) din întreaga lume, Adunarea
Generala ONU din 18 decembrie 2007 a declarat în mod unanim ca ziua de 2 aprilie
să fie declarată anual - Ziua Mondiala de sensibilizare a autismului în scopul de a
evidenția nevoia și de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu
autism, astfel încât ei sa poată duce o viață plină și semnificativă.
La adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în a.2015, comunitatea
internațională și-a reafirmat angajamentul ferm pentru o dezvoltare incluzivă,
accesibilă și durabilă și a promis că nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Autismul este o afecțiune neurologică pe tot parcursul vieții, care se manifestă

în copilăria timpurie, indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic. Termenul de
Tulburări de Spectru Autist se referă la o serie de caracteristici de ordin neuro-psihice
și de comportament, iar suportul adecvat și acceptarea acestei variații neurologice -
permit persoanelor cu autism să se bucure de oportunități egale și de participare
deplină în societate. Autismul se caracterizează în special prin interacțiunile sale
sociale unice, prin căile non-standard de învățare, interesele intense în anumite
subiecte, înclinația spre rutină, provocările în comunicare și modalitățile speciale de
prelucrare a informațiilor senzoriale.
Pentru multe persoane cu autism, accesul la tehnologii de asistență accesibile
este o condiție necesară pentru a putea să-și exercite drepturile fundamentale ale
omului și să participe pe deplin la viața comunităților lor, contribuind astfel la
realizarea obiectivele de dezvoltare durabilă.
Deși progresele tehnologice sunt continue, există încă obstacole majore în
calea utilizării tehnologiilor de asistență, inclusiv costurile ridicate, lipsa
disponibilității, lipsa de cunoaștere a potențialului lor și lipsa de instruire în utilizarea
lor. Datele disponibile indică faptul că, în mai multe țări în curs de dezvoltare, mai
mult de 50% din persoanele cu dizabilități, care au nevoie de dispozitive de asistență
nu le pot primi.
În septembrie 2018, Secretarul General al ONU a lansat o nouă Strategie
privind noile tehnologii, care urmărește să definească modul în care sistemul
Națiunilor Unite va sprijini utilizarea acestor tehnologii pentru a accelera realizarea
agendei de dezvoltare durabilă către a. 2030.

Rata autismului la nivel global este ridicată, iar lipsa de înțelegere are un
impact enorm asupra indivizilor, familiilor și comunităților acestora. Stigmatizarea și
discriminarea asociate cu diferențele neurologice rămân obstacole substanțiale în
calea diagnosticării și a tratamentului în majoritatea țărilor din lume.
1
Fapte despre autism (sursa: www.autismspeaks.org )

 În 2018, Centrul de Control a Bolilor, a stabilit, că aproximativ 1 din 59 de

copii este diagnosticat cu o tulburare a spectrului de autism,
 Băieții sunt de patru ori mai susceptibili de a fi diagnosticați cu autism decât
fetele.
 Majoritatea copiilor erau diagnosticați după vârsta de 4 ani, deși autismul poate
fi diagnosticat în multe cazuri până la vârsta de 2 ani.
 31% dintre copiii cu autism au o dizabilitate intelectuală avansată, adică
coeficientul inteligenței [IQ] este mai mică de 70.
 Autismul afectează toate grupurile etnice și socio-economice.
 Intervenția timpurie oferă cea mai bună oportunitate de a sprijini dezvoltarea
sănătoasă și de a oferi beneficii pe tot parcursul vieții persoanelor cu TSA.
 Nu există diagnostic medical pentru autism.
 Aproape două treimi dintre copiii cu autism cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani
au fost hărțuiți.
 Circa 28% dintre copiii cu vârstă de 8 ani cu TSA au comportamente auto-
vătămătoare: traumatizarea capului, mușcarea brațelor și zgârierea pielii sunt
printre cele mai frecvente.
 Înecul rămâne o cauză principală de deces pentru copiii cu autism și reprezintă
aproximativ 90% la copii cu vârsta de 14 ani și mai tineri.

Menționăm că, în Republica Moldova, în anul 2017 au fost înregistrați oficial

circa 346 de copii cu TSA. Tulburările de spectru autist (autism) reprezintă un grup
de tulburări de dezvoltare psihologică profundă a copilului, caracterizate printr-o
deteriorare calitativă severă în interacţiune socială reciprocă, comunicare și
comportament.
Cauzele de dezvoltare a TSA sunt încă insuficient studiate, dar majoritatea
cercetările indică faptul, că genetica este implicată în marea majoritate de dezvoltare
a cazurilor de autism. De menționat, că copiii născuți de părinți mai în vârstă -
prezintă un risc mai mare de a avea autism. Se presupune, că părinții care au un copil
cu autist, șansele de a naște al doilea copil TSA este de 2-18%.
Studiile au arătat că printre gemenii identici, dacă un copil are autism, celălalt
va fi afectat de aproximativ 36 până la 95% din timp. La gemenii non-identici, dacă
un copil are autism, atunci celălalt este afectat în proporție de 31% din timp.
În ultimele două decenii, cercetări ample au pus întrebarea: dacă există vreo
legătură între vaccinările din copilărie și autism. Rezultatele acestei cercetări sunt
clare: vaccinurile nu provoacă autism.

2
 Provocări asociate autismului
Simptomele de bază a autismului sunt provocările (dereglările) de comunicare
socială și comportamente limitate, repetitive. În autism, aceste simptome pot să apară
încă din copilărie (deși pot să nu fie recunoscute) și persistă toată viață,
Multe persoane cu autism au probleme senzoriale. Acestea implică de obicei
supra-sau sub-sensibilități la sunete, lumini, atingeri, gusturi, mirosuri, dureri și alți
stimulenți. Autismul este, de asemenea, asociat cu rate ridicate ale anumitor condiții
fizice și psihice.

Provocări ale comunicării sociale

Copiii și adulții cu autism întâmpină dificultăți în comunicarea verbală și non-
verbală. De exemplu, pot să nu înțeleagă sau să folosească în mod corespunzător
limba vorbită (aproximativ o treime din persoanele cu autism sunt nonverbale),
gesturile, contactul vizual, expresiile faciale, tonul vocii, etc.

Comportamente restricționate și repetitive

Comportamentele limitate și repetitive variază foarte mult în spectrul
autismului și pot include:
 mișcări repetitive ale corpului (de exemplu, balansare, înclinare, rotire, alergare
înainte și înapoi);
 mișcări repetitive cu obiecte (de ex. roți, bastoane, pârghii de răsturnare);
 comportamente ritualice (de exemplu, îndoirea obiectelor, atingerea repetată a
obiectelor într-o ordine stabilită);
 interese înguste sau extreme în anumite subiecte;
 necesitatea unei rutine și rezistență la schimbare (același program zilnic, meniu
de masă, haine, drum spre școală).

Printre riscurile (provocările) de ordin medical asociate autismului se

menționează următoarele:
 tulburări condiționate de hiperactivitate și deficit de atenție, afectează circa 30
– 60% dintre copiii cu autism;
 mai mult de jumătate dintre copiii cu autism au una sau mai multe probleme
cronice de somn;
 tulburările de anxietate afectează până la 40% dintre copii și adolescenți cu
TSA;
 depresia afectează aproximativ 7% dintre copii și 26% dintre adulții cu autism;
 copiii cu autism au de aproape opt ori mai multe șanse de a suferi de una sau
mai multe tulburări gastro – intestinale, decât alți copii;
 o treime din persoanele cu autism suferă de epilepsie (tulburare de convulsii).
Problemele de sănătate asociate autismului se extind pe întreaga durată a vieții
- de la copii mici la vârstnici. Aproape o treime (32%) de copii cu vârste cuprinse
între 2 și 5 ani cu autism sunt supraponderali și 16% dintre ei - sunt obezi.

3
 Intervenția timpurie în tratament și susținerea persoanelor cu autism - pot
îmbunătăți substanțial abilitățile lor de învățare, comunicare, adaptare socială,
precum și dezvoltare a creierului.
În Republica Moldova a fost lansat proiectul „Ajutor pentru copiii cu tulburări
de spectru autist și alte tulburări genetice în Republica Moldova, 2018-2021”,
implementat de A.O. „ADRA Moldova” și „A.O. SOS Autism”, cu sprijinul financiar
al Guvernului Cehiei. Astfel, în țară vor funcționa Centre specializate de intervenție
pentru copii și adulți cu tulburări din spectrul autist (TSA).
În cadrul acestor centre, va fi oferit suport specializat copiilor și tinerilor adulți
în realizarea maximă a potenţialului său de dezvoltare fizică, cognitivă, socio-
afectivă, comunicativă, a capacităţii de adaptare, prin acordarea serviciilor de sănătate
mintală, corecţie logopedică, kinetoterapie, servicii psiho-pedagogice, psihologice,
etc.