You are on page 1of 4

Alois Ghergut - Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale

http://www.academia.edu/7248908/Alois_Ghergut_-_Psihopedagogia_persoanelor_cu_cerinte_speciale

Opiniile reprezentantilor sistemului traditional, segregationist

Prezenta copiilor deficient in clase obisnuite conturba activitatea grupului de copii ,,normali” si dinamica interna a
grupului

Clasele si scolile obisnuite nu ofera un mediu adecvat de invatare si dezvoltare pentru copiii cu deficient, ele
amplificand sentimentul de inferioritate al copiilor cu handicap

Scolile si clasele speciale beneficiaza de continuturi, metode si mijloace didactice specializate, ceea ce asigura
eficienta activitatii de educatie si de recuperare (reabilitare) a copiilor cu deficient

Scolile si clasele speciale sunt prevazute cu personal specializat care poate raspunde adecvat si eficient cerintelor
educationale special ale elevilor din aceste scoli

Numarul elevilor dintr-o clasa speciala este mai mic decat cel dintr-o clasa obisnuite

Scolile si clasele special prezinta avantajul omogenizarii grupelor

Opiniile reprezentantilor sistemului modern, integrationist

Institutiile special limiteaza drepturile si accesul copiilor cu deficient la viata sociala a comunitatii

Copiii cu cerinte educative speciale nu pot beneficia (in unitatile scolare speciale) de conditiile normale de viata ale
unor oameni obisnuiti datorita izolarii si marginalizarii lor

Absenta sau limitarea intr-o institutie speciala a stimulrii necesare satisfacerii nevoilor elementare ale omului
(identitatea de sine, apartenenta la un anumit grup social sau la o anumita comunitate, etc), care nu pot fi atinse in
afara mediului obisnuit de viata sau educatie.

In comparatie cu scolile de masa, scolile speciale, din punct de vedere al eficientei economico-financiare, au un
volum mare de cheltuieli in raport cu nivelul calitatii pregatirii si intruirii copiilor deficient necesari pentru
integrarea lor in viata sociala (unii sustin ca, in prezent, prin modul de functionare a scolilor special se face mai
multa protectie si asistenta sociala decat educatie)

Un argument in plus in favoarea promovarii educatiei integrate este oferit de rezultatele experientelor practice de
integrare care sustin urmatoarele concluzii:
- Nu exista nici o certitudine ca elevii educati in institutii special ar face progrese mai mari comparativ cu cei
ramasi in medii educationale obisnuite
- In conditiile integrarii, din punctul de vedere al achizitiilor si dezvoltarii intelectuale, se pot distinge
diferente semnificative in evolutia elevilor 54 cu cerinte educative speciale si a elevilor normali (prin comparatie
cu modelul traditional, segregationist – scoli de masa, scoli speciale)
- Importanta interactiunii dintre copilul deficient si copilul normal in scopul intelegerii si acceptarii reciproce
prin relationare directa conduce implicit la inlaturarea multor prejudecati cu privire la copiii deficient sau proveniti
din medii defavorizate

De asemenea se observa in mod constant la absolventii scolilor speciale lipsa de incredere in fortele proprii, lipsa de
motivare, dezorientare, absenta intereselor si a expectatiilor positive in activitatile cotidiene, pretentia de a fi
absolviti de raspundere, obisnuinta de a fi ajutati in permanenta, imposibilitatea de a identifica alternative, de a face
optiuni si de a lua decizii, toate acestea conducand la ideea unei pseudoretardari in plan social actional si relational
(in raport cu posibilitatile reale), pe fondul unei resemnari sau a unei razvratiri 55

Privita din perspectiva integrarii, scoala reprezinta locul/spatiul unde are loc un schimb intercultural al valorilor,
intr-o maniera activa, caracterizata prin participare si implicare, o realitate care impune organizarea scolii dupa
modelul diversitatii.

Scoala pentru diversitate sau scoala pentru toti (scoala deschisa si categoriilor de elevi cu cerinte educative speciale)
pune un accent deosebit pe interrelatia continua a tuturor factorilor implicati in educatia copilului, iar programul de
lucru derulat in scoala se materializeaza in actiuni si activitati concrete, focalizate pe analiza nevoilor reale ale
copilului, pe valorificarea resurselor scolii si resurselor existente in comunitate.

Scoala pentru diversitate pune in centrul atentiei sale persoana umana ca fiinta originala, unica si irepetabila,
accentuand ideea ca in fiecare societate exista persoane diferite, grupuri diferite, motivatii, ratiuni si puncte de
vedere diferite 45

Aceasta perspective genereaza la randul ei o serie de intrebari:

- Ce schimbari trebuie sa se produca in organizarea scolii?


- Care sunt continuturile educationale pe care scoala trebuie sa le puna la dispozitia elevilor 45
- Ce schimbari trebuie sa se produca in stilul de predare si in modul de cooperare intre profesori pentru a se
asigura un invatamant de calitate?
- Care este specificul procesului de evaluare in scoala pentru diversitate si cum trebuie inteles progresul
copiilor?
- Cine poate fi considerat ca persoana cu cerinte educative speciale intr-o scoala a diversitatii

Scoala pentru diversitate se centreaza, mai ales pe cunoasterea modului de invatare a strategiilor necesare rezolvarii
problemelor de viata cotidiana, intr-o maniera cooperanta si solidara, unde procesul de predare si invatare este
simultan, unde fiecare elev ,,invata cum se invata”, unii de la altii, fara competitie si ierarhii arbitrare, in spiritul
respectului si tolerantei fata de cei din jur. Toate acestea vor permite copiilor si tinerilor sa traiasca diferentele
dintre persoane ca pe ceva natural. 46

Este dificil de acceptat acest nou mod de lucru in scoala deoarece, pe de-o parte ,,inseamna a accepta ca eu, ca
profesor, sunt diferit si fiecare dintre elevii mei sunt diferiti” si, pe de alta parte, ,,inseamna a accepta ca scoala sa se
transforme intr-o comunitate de invatare permanenta unde si profesorii sa se considere elevi care sa invete sa rezolve
probleme/situatii de viata in compania celorlalti, iar prin aceasta schimbare atitudinala a profesorului sa se
infleunteze calitatea procesului de invatare a propriilor elevi” 48

Scoala traditionala ii priveste pe elevi ca pe niste indivizi ,,care nu stiu nimic si care trebuie sa invete tot ce li se
ofera (copilul este asemenea unei cutii goale care urmeaza sa fie umpluta)”

De cealalta parte, scoala pentru diversitate trateaza elevii ca pe niste participanti activi la elaborarea informatiei si
cunostintelor cuprinse in continutul invatarii (copiii sunt asemenea unor exploratori care, sprijiniti de profesori,
ajung sa descopere singuri continutul invatarii)

Cum ar putea elevii sa sprijine existenta si functionarea scolii pentru diversitate? Fiecare elev sa isi trateze semenii
din jurul sau asa cum ar dori el sa fie tratat de acestia

Fiecare elev sa fie dispus sa ii sprijine pe colegii de clasa ori de cate ori este nevoie

Elevii, in calitatea lor de beneficiari directi ai procesului de invatare, prin feedback-ul oferit, pot si trebuie sa ii
orienteze pe profesori in identificarea celor mai eficiente situatii si strategii de prezentare a continuturilor educatiei
48

Profesorul

In modelul traditional, profesorul este considerat o autoritate care detine adevarul si care, in actul predarii,
impartaseste acest adevar si elevilor.

Scoala pentru diversitate vede in profesor o sursa de experienta pentru copii care mediaza intre cunoasterea valorilor
culturii umane si elevii clasei.

In conditiile invatamantului integral, profesorii si educatorii din scoala pentru diversitate trebuie sa satisfaca o serie
de cerinte:

- Sa aiba o viziune clara asupra filosofiei educatiei intrgrate


- Sa dezvaluie si sa sustina in scoala activitati educationale in care elevii, profesorii si
parintii sa relationeze de pe pozitii egale, dupa principiul parteneriatului
- Sa fie convinsi ca riscul asumat in promovarea educatiei integrate nu este in zadar si
ca se pot afla si in situatia unor nereusite partiale sau totale in procesul de integrare,
dar care nu trebuie sa ii descurajeze sau sa ii dezarmeze
Sa fie dispusi sa ofere ajutor oricarui elev din clasa si sa stimuleze elevii clasei in
sustinerea lor reciproca la activitatile de invatare
Sa favorizeze crearea unui mediu propice relationarii intre elevii clasei si intre parinti
sau membrii familiilor copiilor din clasa 49

Familia
In modelul traditional (cel putin in conditile tarii noastre) relatiile familiei cu scoala
sunt aproape inexistente sau au un caracter informal
In conditiile scolii pentru diversitate, parintii participa direct la viata scolii si pot
influenta anumite decizii care privesc actul educational
Absenta sau indiferenta parintilor in ceea ce priveste problemele educationale ale
copilului vine in opozitie cu ideea de integrare
Avand in vedere perspectiva invatamantului integral, parintii au dreptul sa isi
exprime propria lor viziune asupra modului de functionare a scolii si sa participe
concret la influentarea actului managerial din scoala. 50

Profesorul de sprijin
In conditiile scolii pentru diversitate, profesorul de sprijin reprezinta un nou
personaj, cu rol principal in optimizarea procesului educational din clasele unde se
deruleaza invatamantul integral.
Experienta practica a invatat ca, in anumite momente ale procesului educational
integral, este nevoie de interventia si de sprijinul unei persoane specializate in
activitatea educativa si de recuperare a copiilor cu cerinte educative special, uneori
chiar in timpul orelor de clasa, la anumite discipline care reclama o mai mare
concentrare a atentiei din partea tuturor elevilor si presupune asimilarea unor
informatii si cunostinte absolut necesare evolutiei viitoare a fiecarui elev in parte

In afara de prezenta sa la anumite activiti in clasa, alaturi de ceilalţi elevi


si profesori din clasa obisnuita, profesorul de sprijin isi continua cea mai mare parte a
activitatilor sale in afara orelor clasei cand, prin activitaţi si metode didactice specif ice,
consolideaza .continuturile invaţarii prezentate la orele de clasa si ajuta elevii sa-$i
indeplineasca obligatiile si sarcinile individuale cerute la activitatile clasei. 51