Materialele pentru ambalarea produselor alimentare contribuie esențial la siguranța și

calitatea alimentelor. Ambalajele pot fi clasificate în ambalaje de tipul primar și

secundar. Putem vorbi descrie următoarele variante de ambalaje din hârtie confectionate din :
carton pliat, carcasă din carton ondulat, tobe de fibre, ambalaj pentru băuturi și ambalaj
cardat. Sa constatat că produsele din hârtie formează o gamă largă de pachete de produse
alimentare. Acest lucru se datorează flexibilității hârtiei, biodegradabilității, costului redus,
reciclabilității și ușurinței imprimării
Există multe opțiuni de ambalare pentru carnea crudă și prelucrată. Deși putem spune ca se
pot utiliza toate tipurile de ambalaje pentru majoritatea produselor din carne, opțiunile de
ambalare sunt luate in considerare in functie de tipul de carne si de produse preparate pentru
ca acestea sa isi mentina toate calitatile cat mai mult timp fara a fi influentate de factorii din
jur, tinandu-se seama de modul de depozitare și de așteptările cumpărătorilor.
Tipurile de ambalaje variază de la ambalajele permeabile la aer pentru depozitarea pe
termen scurt și afișarea cu amănuntul a cărnii la utilizarea materialelor de barieră în vid,
spălarea gazelor de combustibil și ambalarea în atmosferă modificată pentru stocarea pe termen
mai lung sau afișarea materiilor prime refrigerate și pentru produsele din carne prelucrate sau
gătite în funcție de atributele și aplicațiile specifice dorite (1 Kerry, O'Grady, & Hogan, 2006).
Perioada de valabilitate a cărnii proaspete ambalate este adesea determinată de activitatea
microbiologică sau de factorii biochimici cum ar fi oxidarea. Există multe strategii de utilizare
a compușilor antimicrobieni și antioxidanți pentru a prelungi termenul de valabilitate al carnii
( Sun & Holley, 2012 ).
Materialele de bază din care se obţin ambalajele sunt: materialele celulozice, sticla,
materialele metalice, materialele plastice, lemnul, materialele textile.
a) Caracteristicile ambalajelor din materiale celulozice. În această grupă intră lemnul și
produsele din pastă de lemn / celuloză (hârtie, cartoane).
Lemnul, ca material de ambalare, este puternic concurat de cartonul ondulat şi materialele
plastice. Din cauza compoziţiei şi umidităţii, ambalajele din lemn constituie un mediu prielnic
pentru dezvoltarea microorganismelor. Principalele caracteristici ale materialului lemnos sunt:
rezistenţă bună la solicitări mecanice; rezistenţă bună la uzură; conductibilitate electrică
scăzută; este ecologic.Lemnul este utilizat în special la confecţionarea ambalajului de
transport. Hârtia şi cartonul supuse unor tratamente specifice au proprietăți superioare (crește

1
rezistenţa la: grăsimi, gaze şi hidrocarburi, soluţii apoase, acizi slabi şi alcalini, la radiaţiile
ultraviolete etc.).
b) Caracteristicile ambalajelor din materiale plastice
Materialele plastice au determinat o adevărată revoluţie în domeniul ambalajelor prin
posibilităţile noi oferite, comparativ cu materialele considerate tradiţionale (materialele
celulozice, metalice, sticlă).
Principalele produse obţinute din materiale plastice destinate ambalării sunt: filme, folii
şi materiale complexe: foliile flexibile, din care se obţin saci, pungi; foliile rigide permit
realizarea de pahare, tăviţe sau platouri; materialele complexe obţinute din diferite tipuri de
folii.
Ambalajele flexibile din PE (polietilenă), PP (polipropilenă), PVC (policlorură de vinil),
PET (polietilenă tereftalat), PA (poliamidă) sunt utilizate, în principal, sub formă de straturi
barieră sau lianţi în materialele complexe de ambalare.
Materialele plastice utilizate în domeniul ambalajelor prezintă o serie de avantaje: masă
specifică redusă, impermeabilitate, sunt inodore, rezistente la acţiunea agenţilor chimici, au o
bună stabilitate dimensională etc. Proprietăţile specifice ale foliilor şi filmelor de ambalaj sunt:
transparenţă, rezistenţă la radiaţii ultraviolete şi infraroşii, sudabilitate şi posibilitate de lipire,
posibilităţi de imprimare.
Materialele plastice creează ambalaje atractive, igienice și convenabile, care
îmbunătățesc evaluarea de către consumatori a produselor din carne ( Renerre & Labadie,
1993 )2.
Atributele materialelor de ambalare și calitatea alimentelor sunt direct proportionale
( Han, 2005a , capitolul 1), astfel încât materialele de ambalare au fost dezvoltate pentru
a menține proprietățile dorite ale cărnii în timpul depozitării și expunerii la raft.
Materialele plastice au proprietăți foarte potrivite pentru ambalarea produselor alimentare
( Jenkins & Harrington, 1991 ).
Principala atractivitate a produselor alimentare gata pentru consum (RTE) sunt
comoditatea și filmele de polimer transparente de înaltă performanță, care permit vizionarea
produselor, rezistă la depozitarea frigorifică și suporta temperaturi cuptor sau microunde până
la 200° C.
Împachetarea ambalajelor continuă să fie cel mai comun tip de ambalaj pentru carnea
proaspătă în cazurile de vânzare cu amănuntul, deoarece culoarea roșie reprezintă un punct

2
important de vânzare pentru consumatori. Succesul ambalajului pentru ambalat a scazut o data
cu apariția MAP, a fost stabilizată atunci când ambalajele înfășurate au început să fie distribuite
în pungile mamă care ofereau culoarea necesară și durata prelungită de depozitare.
MAP este cel de-al treilea tip de ambalaj pentru carnea proaspătă după învelișul și ambalajul
în vid. MAP-urile cu sigilii ermetice ce depășesc pachetele de ambalaj .
Cu toate acestea, acum există mai puține tăvi de spumă, cu trecerea la mai multe tăvi
din plastic și la formatele non-tava de ambalare flexibilă, astfel încât varietatea
ambalajelor de carne de vită să se adreseze unei game largi de consumatori.
Carnea de vită tocata sau in bucățile individuale poate fi împacheta în cutii de polistiren sau
în pachete ușor de deschis sau in congelatoare (Salvage, 2014 ).
Ambalarea în vid se bazează pe presiunea negativă pentru a îndepărta aerul înconjurător prin
etanșeizarea pachetelor în timp ce starea de vid este menținută. MAP este îndepărtarea
mediului gazos și înlocuirea cu o atmosferă gazoasă dorită, de obicei cu amestecuri, mai
degrabă decât cu un singur tip de gaz, în pungi, tăvi cu peliculă de acoperire sau în peliculă
rulantă formată.
Sistemele de ambalare diferite permit permutarea acestor opțiuni, astfel încât ambalajele
permeabile la aer să poată fi utilizate în cadrul unui sistem de ambalaj de tip master sau tavă în
manșon.
Carnea in bucati de la uzina de procesare, este adesea ambalată în saci de vid sau pungi
pentru transport în locurile de vânzare cu amănuntul. În cazul în care tăieturile primare urmează
să fie separate în bucăți de vânzare cu amănuntul pentru afișare, atunci se folosește adesea
ambalajul permeabil la aer, astfel carnea este roșie în timpul selecției și achiziționării de către
consumatori. Ambalajul obișnuit este înlocuit cu ambalajul în vid în unele aplicații pentru
produse de retail mai mici. Filmele de acoperire formulate special creează o peliculă de film în
jurul produsului, fără distorsiuni de formă ( Anonymous, 2016 ). Dezavantajele utilizării
metodei sunt următoarele: produsele sensibile la presiune pot fi deteriorate sau distruse din
cauza presiunii exercitate asupra lor;
Ambalarea în sac este acum disponibilă pentru tăieri cu amănuntul. Filmele de polietilenă
tereftalata (PET) sunt proiectate special în formate monostrat sau multistrat pentru a se evacua
pe garnitura laterală unde materialul de acoperire și țesătura inferioară termoformată se
întâlnesc atunci când se atinge o presiune internă specifică și apoi carnea este rumenită în
ambalajul ventilat. Acestea permit termoformarea din rulou ce pot înlocui pungile de gătit din
nylon premade ( Reynolds, 2013 ).
 Nanocompozitele sunt materiale care au umplutură cu cel puțin o dimensiune mai mică
de 100 nm și promite materiale mai rezistente la căldură și cele cu barieră înaltă, care ar fi utile
pentru abraziunea întâlnită pentru ambalajele din carne și în ambalajele utilizate pentru
încălzirea produselor din carne.
Ambalajele refolosibile devin din ce în ce mai obișnuite pentru a simplifica depozitarea
și pregătirea, eliminând în același timp transferul cantităților de produse care servesc mai
multor recipiente după deschiderea ambalajului.
Dispozitivul cu fermoar (resigilabile) poate avea un glisor care se deschide și se închide
prin intermediul unei cleme, sau prezinta o bandă de tragere care poate fi presată împotriva
ambalajului pentru a se reanchide .
Ambalaje transparente-În loc să arătăm o imagine a produsului, devine din ce în ce mai
viabil să îi arătăm consumatorului exact ceea ce se află în interiorul ambalajului prin utilizarea
elementelor transparente în ambalaj. Domeniul de cercetare care investighează modul în care
ambalajul transparent influențează evaluările și comportamentul consumatorilor este, totuși,
încă în fază incipientă. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă impactul unui astfel de
ambalaj asupra consumatorilor pentru a determina dacă este o decizie de proiectare eficientă
sau utilă, în special având în vedere prevalența sa crescândă.
Ambalajul transparent este recomandat deoarece are urmatoarele beneficii: in primul rând,
este capabil să conducă consumul crescut al produsului prin simplul motiv ca putem observa
in mod direct produsul, in al doilea rând, că poate duce la o creștere a intenției de cumpărare,
la perceperea transparenței mărcii și poate modifica evaluările preconizate ale gustului. Se
consideră că aceste efecte sunt moderate de dorința sau atractivitatea vizuală a produsului în
sine, in al treilea rând, acest ambalaj transparent ar putea avea un impact deosebit asupra
mărcilor pe care consumatorii nu le cunosc, deoarece le oferă posibilitatea de a evalua mai ușor
calitatea produsului si in al patrulea rând, ambalajul transparent poate duce, de asemenea, la
evaluări mai negative ale produselor și intențiile de cumpărare în funcție de marcă, de categoria
produsului și de modul în care este atrăgător produsul. Astfel, transparența în ambalare pare a
fi un instrument promițător pentru a putea mări evaluările produselor și intențiile de cumpărare
în anumite circumstanțe, însă noile modele de ambalaje ar trebui supuse în continuare testelor
extinse ale consumatorilor înainte de a fi puse în aplicare pentru a ne asigura că rezultatele sunt
cu adevărat benefice.
Caracteristicile ambalajelor din materiale metalice
Ambalarea în cutii metalice reprezintă una dintre cele mai utilizate metode pentru păstrarea
produselor alimentare perisabile. Materialele utilizate în acest scop sunt: tabla de oțel
cositorită, aluminiul şi materialele combinate (cu materiale plastice, carton etc.). Stabilirea
tipului de ambalaj trebuie să se facă în funcţie de: caracteristicile produsului care se ambalează,
în special în funcţie de valoarea pH-ului; raportul masă/volum al produsului, termenul de
valabilitate la temperaturi specifice de depozitare; modalităţile de umplere a ambalajului
Caracteristicile ambalajelor din sticlă
Sticla este un material care deţine o pondere importantă în sectorul ambalajelor, fiind
utilizată cu precădere la ambalarea produselor lichide sau vâscoase. Este utilizată pe scară largă
în domeniul alimentar, dar şi în industria farmaceutică, la ambalarea produselor chimice etc.
Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare sunt următoarele: este impermeabilă la
gaze, vapori, lichide; este inertă din punct de vedere chimic faţă de produsele alimentare şi nu
pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat; este un material igienic, uşor de spălat
şi care suportă sterilizarea; nu transmite şi nu modifică gustul alimentelor; este transparentă,
permiţând vizualizarea produselor; poate fi colorată, aducând astfel o protecţie suplimentară a
produsului împotriva radiaţiilor ultraviolete; este un material rigid care poate fi realizat în
forme variate; are o bună rezistenţă la presiuni interne ridicate, fiind utilizată la ambalarea unor
băuturi ca: şampanie, cidru etc.; este reciclabilă. Utilizarea sticlei ca material de ambalaj
prezintă şi dezavantaje legate de: rezistenţa mică la şoc mecanic, rezultând dificultăţi în
transport şi depozitare; rezistenţă scăzută la şoc termic. Având în vedere faptul că sticla intră
în contact direct cu mărfurile alimentare, ambalajele din sticlă fac subiectul unor prevederi
obligatorii în vederea protecţiei sănătăţii consumatorilor. Aceste prevederi indică valorile limită
admisibile pentru cantităţile de plumb şi cadmiu din compoziția sticlei.
Materiale complexe de ambalare
Ambalajele mai pot fi realizate dintr-o combinaţie de materiale ca, de exemplu: carton/folie
de aluminiu/mase plastice; servesc uzual la ambalarea produselor granulate sau sub formă de
pulberi. Avantajele utilizării acestor materiale: cutiile pot fi încălzite la temperaturi de până la
130°C; au greutate mică, ceea ce conduce la scăderea costurilor de transport, impermeabilitate
la vapori de apă şi la diferite gaze. Principalele dezavantaje sunt: preţul ridicat, termenul de
valabilitate de 12 luni poate fi garantat numai pentru anumite produse, rezistenţă mecanică mai
scăzută.
Alte materiale de ambalare
Ambalajele din materiale textile au o utilizare restrânsă, deoarece au dezavantaje precum:
constituie un mediu prielnic dezvoltării microorganismelor şi sunt atacate de rozătoare, insecte
şi nu rezistă la foc. Alte caracteristici sunt specifice fie materialelor celulozice (când
materialele textile sunt din fibre vegetale – huse și saci din cânepă, iută etc.), fie maselor
plastice (când materialele textile sunt din fibre sintetice – saci de polipropilenă).

Ambalarea în atmosferă modificată

Această metodă presupune modificarea atmosferei din interiorul ambalajului pentru a evita
acţiunea oxigenului. Ea se realizează prin procedee precum: *Ambalarea în atmosferă
controlată „CAP" (Controlled Atmosphere Packaging) poate fi definită ca reprezentând
închiderea produsului într-un ambalaj impermeabil la gaz, în care gazele şi vaporii de apă au
suferit modificări şi sunt controlate selectiv. Această metodă de ambalare este mai puţin
întâlnită în practica comercială. *Ambalarea în atmosferă modificată MAP (Modified
Atmosphere Packaging) constă în închiderea produsului într-un ambalaj în care atmosfera din
interior este modificată, prin introducerea azotului şi dioxidului de carbon.
Ambalaj antioxidant-Antioxidanții pot fi compuși sintetici sau derivați naturali pentru
prevenirea oxidării lipidelor, pentru întârzierea dezvoltării aromelor și îmbunătățirea
stabilității culorii.
Ambalajul antimicrobian este unul dintre cele mai importante concepte din ambalajul activ
al cărnii. Acest lucru se datorează carnii care furnizează substanțe nutritive excelente pentru
creșterea potențială a microorganismelor, prin urmare trebuie acordată o atenție deosebită
minimizării proliferării bacteriene, pentru a furniza consumatorului o carne sănătoasă.
Obiectivele utilizării ambalajelor active antimicrobiene sunt de a prelungi termenul de
valabilitate și de a asigura siguranța alimentară a cărnii și a produselor din carne3. ( Apeendini
& Hotchkiss, 2002; Coma, 2008; Cooksey, 2001 ):
Ambalarea inteligentă se referă de obicei la senzori sau indicatori care semnalează apoi o
schimbare necesară sau inițiază efectiv o schimbare necesară în mediul sau pachetul
pachetului. Deși definiția legală a UE se referă la materiale și articole care monitorizează starea
alimentelor sau a mediului său ( UE, 2011 ), o caracterizare mai general acceptată este un
sistem de ambalare care poate îndeplini funcții inteligente pentru a îmbunătăți deciziile privind
termenul de valabilitate, siguranța și informații despre alimente ( Yam et al., 2005)4.
Ambalajele alimentare ale viitorului vor fi mai ușoare, cu mai puține materiale,
imprimare și grafică îmbunătățite, proprietăți barieră mai mari, materiale flexibile noi
și formate mai mari pentru ambalare flexibilă ( Pierce, 2013 ). Tehnologia near-field

3
4
wireless (NFC) este o tehnologie fără fir cu rază scurtă de acțiune care permite
comunicarea de informații între două dispozitive, cum ar fi un telefon mobil și un pachet
cu o etichetă NFC. Ambalajele vor fi mai interactive prin intermediul ambalajelor
inteligente cu permeabilitate controlată prin pori de film specializați ( Reynolds,
2012b ). Producatorii folosesc diferite filme pentru creșterea duratei de conservare a cărnii,
folosesc etichete active pentru a indica prospețimea, filme deschise pentru a controla rumenirea
cărnii în timpul gătitului și pachete care pot fi încălzite direct din starea înghețată sunt
inovatoare. Ambalarea pasivă se va schimba în ambalaje interactive pentru a oferi mijloace
pentru sistemele inteligente de a transmite și a răspunde, dar generarea de semnale necesită o
sursă de alimentare. Provocările vor continua să fie eficiența mecanismelor de detectare,
siguranța sistemelor active și inteligente, costurile și integrarea în sistemele de ambalare
existente și impactul asupra mediului cu durabilitate și reducere a materialelor ( Brockgreitens
& Abbas, 2016 ).
Ambalajele biodegradabile sunt, de asemenea, de interes, dar nu sunt gata de utilizare cu
alimente din cauza costurilor și îndoielilor cu privire la capacitatea sa de a menține barierele
sanitare.
Ambalarea flexibilă, în principal cu materiale plastice, va continua să fie utilizată din cauza
costurilor reduse de materiale și de expediere, a capacității sale de a prezenta produse, de a
oferi prospețime și o dimensiune variabilă, dar trebuie luate în considerare aspectele legate de
împrăștiere.
Ambalajele active reprezintă un sistem / tehnologie inovatoare de ambalare care permite
produsului și mediului său să interacționeze pentru a prelungi durata de conservare a produsului
și / sau pentru a asigura siguranța acestuia microbian, menținând în același timp calitatea
ambalajului alimentar ( Ahvenainen, 2003 ).
Termenul "ambalaj activ" descrie în general orice sistem de ambalare care protejează
alimentele de contaminare sau degradare, creând o barieră în condițiile exterioare în timp ce
interacționează cu mediul intern pentru a controla atmosfera din pachet ( Ettinger, 2002 ). Pe
baza ghidului Uniunii Europene la Regulamentul Comisiei (EUGCR) nr. 450/2009 ( UE,
2009),5 ambalajul activ este un tip de ambalaj alimentar cu o funcție suplimentară, pe lângă
faptul că oferă o barieră protectoare împotriva influenței externe. Ambalajul absoarbe
substanțele chimice derivate din alimente sau din mediu în ambalajul care înconjoară produsele

5
alimentare; sau eliberează substanțe în alimente sau în mediul înconjurător alimentelor, cum ar
fi conservanți, antioxidanți și arome ( EU, 2009).
Pelicula de etanșare extrudată cu cristale de nitrit pentru ambalarea în vid
promovează o culoare roșie prelungită la carne și prelungește durata de depozitare de
aproximativ 10 ori mai lungă decât produsele învelite, sau 21 de zile pentru carnea de
vită refrigerată, oferind o alternativă la MAP folosindu-se o peliculă de PVC și o polișă
expandată în saci de masterat pentru carne de vită rece, preparată din carne .
Soluțiile active și inteligente de ambalare indică o mare promisiune pentru
îmbunătățirea funcționalității ambalajului și vor permite o durată mai mare de
depozitare, o calitate superioară și o siguranță sporită a cărnii ambalate 6.Sistemele
inteligente de ambalare sunt încă elaborate și prezintă un bun potențial pentru sporirea
metodelor actuale de menținere a siguranței cărnii ambalate. Obiectivele generale ale cercetării
actuale sunt de a spori siguranța și calitatea cărnii ambalate, reducând în același timp costurile
și impactul negativ asupra mediului prin utilizarea materialelor naturale și a efectelor
sinergice. Se fac eforturi considerabile în ceea ce privește aceste obiective, deși multe concepte
promițătoare necesită încă o rafinare suplimentară pentru comercializare.
Sistemele inteligente de ambalare sunt încă elaborate și prezintă un bun potențial
pentru sporirea metodelor actuale de menținere a siguranței cărnii ambalate. Obiectivele
sunt de a spori siguranța și calitatea cărnii ambalate, reducând în același timp costurile și
impactul negativ asupra mediului prin utilizarea materialelor naturale și a efectelor
sinergice. Se fac eforturi considerabile în ceea ce privește aceste obiective, deși multe concepte
promițătoare necesită încă o rafinare suplimentară pentru comercializare.
Ambalarea activă și inteligentă oferă oportunități excelente pentru îmbunătățirea siguranței,
calității și comodității cărnii, reducând, în consecință, numărul de plângeri ale comercianților
cu amănuntul și ale consumatorilor. Ar trebui luați în considerare câțiva factori importanți, cum
ar fi legislația (de exemplu, migrarea substanțelor active din materialele de ambalare,
etichetarea), economia și preferințele consumatorilor pentru a implementa cu succes soluții de
ambalare antimicrobiene și inteligente în industria cărnii.
Există o cerere crescândă de către consumatori pentru carne și produse din carne percepută
ca fiind ofertă, nutritivă, sănătoasă și sigură ( Grunert & Valli, 2001 ).

6
Benjamin Schumann aMarkus Schmid a b
https://doi.org/10.1016/j.ifset.2018.02.005Obțineți drepturi și conținut
 Caracteristicile calității și siguranței cărnii depind în mare măsură de materialele și
tehnologiile de ambalare aplicate. Motivele fundamentale pentru ambalarea produselor
din carne proaspătă și prelucrată sunt prevenirea contaminării, întârzierea deteriorării,
permițând o anumită activitate enzimatică pentru îmbunătățirea sensibilității, reducerea
pierderii în greutate și păstrarea culorii și aromelor ( Brody, 1997, Mondry, 1996).
Pe baza acestui fapt, practicile actuale de ambalare a cărnii variază de la ambalajele de
ambalaj pentru depozitarea refrigerată pe termen scurt și / sau afișarea cu amănuntul la
ambalaje de vid, sisteme de spălare în vrac sau sisteme de ambalare în atmosferă modificată
(MAP) pentru depozitare refrigerată pe termen lung .
Recent, s-au dezvoltat o serie de tehnologii și materiale de ambalare noi, inclusiv
ambalaje active, ambalaje inteligente, acoperiri / filme comestibile, ambalaje biodegradabile și
ambalaje cu nanomateriale. Aceste tehnologii și materiale au potențialul de a asigura calitatea
și siguranța alimentelor, prelungirea termenului de valabilitate, reducerea impactului asupra
mediului și creșterea atractivității produsului ambalat pentru comercianții cu amănuntul și
consumatorii.
Cele mai importante sisteme active de ambalare aplicate cărnii și produselor din carne
sunt ambalaje antimicrobiene, antioxidante și dioxid de carbon emițătoare / generatoare.
Cele mai frecvente tipuri de ambalaje active sunt pentru scopuri antioxidante sau
antimicrobiene, deși pot fi realizate și alte scopuri.
Într-un studiu al consumatorilor europeni, 73% au acceptat ambalajele in vid și 54,7% au
ales ambalaje cu atmosferă modificată ( Van Wezemael, Useland, & Verbeke,
2011 )7. Siguranța cărnii de vită este așteptată implicit de către consumatorii europeni, astfel
încât modificările mai puțin cunoscute ale ambalajelor au fost acceptate mai ușor de către
consumatorii europeni. Majoritatea consumatorilor nu au dorit (41%) sau a avut o opinie neutră
(35,9%) cu privire la conceptul de aditivi alimentari conservanți fiind eliberați din materiale de
ambalare. Ambalajul cu agenți naturali a avut o acceptare de 36,6% și o opinie neutră de 40,3%,
în timp ce ambalajele cu bacterii protectoare au acceptat 30,4% și reacții neutre de 35,5% ( Van
Wezemael et al., 2011). Consumatorii din SUA preferă o perioadă de valabilitate mai mare,
atâta timp cât înțeleg tehnologia. Consumatorii din Europa și din SUA preferă carne de vită
solului, care este de culoare roșu de cireș. Nivelurile de CO care nu trebuie să depășească 0,4%
din amestecul de gaz MAP sunt permise să mențină menținerea sănătății produselor din carne
în SUA ( FSIS, 2017 ), dar nu există estimări fiabile cu privire la tipurile sau cantitățile de carne

7
care utilizează CO în caz de pregătire carne. Furnizarea de informații privind utilizarea CO în
ambalaje a redus disponibilitatea consumatorilor americani de a plăti, în timp ce o anumită
disponibilitate a consumatorilor germani la plată a crescut cu informații privind CO, chiar dacă
CO nu este permisă în Germania.