You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane »Gheorghe Şincai« al Academiei Române

Yearbook of the »Gheorghe Şincai« Institute for Social Sciences and the Humanities of the
Romanian Academy
Location: Romania
Author(s): Iulian Boldea
Title: Primul război mondial. Reprezentări narative
The World War I. Narrative representations
Issue: XVII/2014
Citation Iulian Boldea. "Primul război mondial. Reprezentări narative". Anuarul Institutului de
style: Cercetări Socio-Umane »Gheorghe Şincai« al Academiei Române XVII:124-135.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=90573
CEEOL copyright 2019

Iulian Boldea∗

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.

REPREZENTĂRI NARATIVE

Abstract: The World War I. Narrative representations. The First World

War had echoes of significant esthetic relevance in the Romanian
literary life, influencing the development, thematic specter and form of
the narrative discourse, as well as the vision upon reality specific to the
writers from the inter-war period. Novelists like Liviu Rebreanu, Mihail
Sadoveanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu and Cezar
Petrescu have evoked the atmosphere of the war, as well as its dramatic
aspects and traumas, transcribing, in memorable pages, representative
human destinies and portraits which were subjected to the tragedy of
death and to the impact of mass-massacre.
Keywords: First World War, Romanian literary space, narrative
discourse, human destinies.

Primul război mondial a marcat din plin geografia literară

europeană. Printre romanele care au evocat atmosfera apăsătoare a
frontului, tragedia morţii şi impactul măcelului colectiv asupra
conştiinţelor, se remarcă Focul, de Henri Barbusse, Cruci de lemn,
de Roland Dorgelès, Adio, arme, de Ernest Hemingway, Nimic nou
pe frontul de vest, de Erich Maria Remarque, Cazul sergentului
Grişa, de Arnold Zweig ş.a. Prima conflagraţie mondială a avut

∗ PhD, “Petru Maior” University, Tîrgu Mureș.

This paper was supported by the National Research Council - CNCS, Project
PN-II-ID-PCE-2011-3-0841, Contract Nr. 220/31.10.2011, title Crossing
Borders: Insights into the Cultural and Intellectual History of Transylvania
(1848-1948)/Dincolo de frontiere: aspecte ale istoriei culturale si intelectuale a
Transilvaniei (1848-1948)/ Cercetarea pentru aceasta lucrare a fost finanțată de
către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Proiect PN-II-ID-PCE-
2011-3-0841, Contract Nr. 220/31.10.2011, cu titlul Crossing Borders: Insights
into the Cultural and Intellectual History of Transylvania (1848-1948)/Dincolo
de frontiere: aspecte ale istoriei culturale si intelectuale a Transilvaniei (1848-
1948).
Anuarul Institutuluĭ de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Tîrgu Mureș, XVII/2014

CEEOL copyright 2019

CEEOL copyright 2019

Primul război mondial. Reprezentări narative 125

ecouri de semnificativă prestanţă estetică şi în spaţiul literar
românesc, în construcţiile narative ale unor scriitori precum Liviu
Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail
Sadoveanu, Cezar Petrescu etc. Unul dintre ctitorii romanului
românesc modern, Liviu Rebreanu s-a dovedit un adept fervent şi
lucid al viziunii realiste, al percepţiei epice care caută să reprezinte
în mod echidistant şi autentic realul. De altfel, scriitorul şi-a
exprimat cu claritate concepţia, într-o însemnare cu caracter
programatic: “Pentru mine arta înseamnă creaţie de oameni şi viaţă
(…). Creând oameni vii, cu viaţă proprie, scriitorul se apropie de
mitul eternităţii. Nu frumosul, o născocire omenească, interesează
în artă, ci pulsaţia vieţii. Când ai reuşit să închizi în cuvinte câteva
clipe de viaţă adevărată, ai realizat o operă mai preţioasă decât
toate frazele frumoase din lume”1. Aspiraţia spre autentic şi
obiectiv motivează şi stilul operei sale, lipsit de ornamente
stilistice, marcat de concizie, claritate şi un asumat echilibru al
tonalităţii epice. Scriitor care s-a pronunţat ferm, în mod explicit,
uneori, împotriva idilismului sămănătorist, Rebreanu a adoptat o
poziţie lipsită de echivoc, considerând că scriitorul trebuie să fie
echidistant în faţa faptelor relatate, să nu îşi aroge o postură de
moralist riguros. În Pădurea spânzuraţilor, unghiul observaţiei se
schimbă, deplasându-se spre lumea interiorităţii, într-o substanţială
mutaţie a perspectivei narative, ce resemantizează un caz de
conştiinţă, acela al lui Apostol Bologa, un destin paradoxal, în care
identitarul naţional se întretaie cu revelaţiile subconştientului.
Personaj torturat de o acută şi imperioasă nevoie de legitimare
ontică, naţională, umană, e caracterizat chiar de autor, într-o notă
din care nu lipseşte insertul autobiografic: „Apostol e cetăţean: o
părticică din eul cel mare al statului; o rotiţă într-o maşinărie mare;
omul nu e nimic decât în funcţie de stat.// Apostol devine român:
pe când statul e ceva fictiv şi întâmplător, putând întruni oameni
străini la suflet şi aspiraţii, neamul e o izolare bazată pe iubire,
chiar instinctivă. Statul nu cere iubire, ci numai devotament şi

1
În eseul Liviu Rebreanu, „Cred” din 1926. Vezi şi studiul: Nicolae Gheran,
„Semnificaţia primelor lecturi”, în Liviu Rebreanu după un veac, O carte
gândită şi alcătuită de Mircea Zaciu (Bucureşti: Editura Minerva, 1984), 85-90.
Anuarul Institutuluĭ de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Tîrgu Mureș, XVII/2014

CEEOL copyright 2019