You are on page 1of 50

CENTRUL DE ARHEOLOGIE

Raport privind activitatea științifică


realizată în cadrul Proiectul instituţional
de cercetări fundamentale
15.817.06.02F
Structuri şi interferenţe culturale în spaţiul est-carpatic
din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă

Termenul executării: 2015-2018

Directorul proiectului: dr.hab. Oleg Leviţki


Direcţia strategică

Patrimoniul cultural si dezvoltarea societăţii

aprobată prin Hotărîrea Parlamentului


Republicii Moldova nr. 150 din 14.06.2013
(pentru anii 2013-2020)
Etapele proiectului
Etapa anului 2015: Realităţi şi convergenţe culturale în
spaţiul est-carpatic din paleolitic până la sfârşitul evului
mediu şi conturarea noilor direcţii de studiu.
Etapa anului 2016: Structuri de habitat şi funerare ale
comunităţilor locale şi migratoare din cele mai vechi
timpuri până în epoca modernă la est de Carpaţi.
Etapa anului 2017: Cultura materială a comunităţilor umane
din spaţiul carpato-nistrean în pre- şi protoistorie,
antichitate şi evul mediu.
Etapa anului 2018: Contacte şi influenţe cultural-istorice din
zona est-carpatică începând cu primele manifestări
culturale şi până în secolul al XVII-lea.
Obiective ştiinţifice generale
• Reconstituirea imaginii de ansamblu privind evoluţia
culturii materiale şi spirituale a comunităţilor umane de
pe teritoriul Moldovei în pre- şi protoistorie, antichitate
şi evul mediu în complexitatea multimilenară a
procesului evolutiv istoric şi cultural european.
• Reexaminarea, reevaluarea şi reconsiderarea
patrimoniului arheologic al Republicii Moldova în
context regional şi european.
• Repertorierea patrimoniului arheologic conform Planului
de acţiuni privind implementarea Strategiei „Cultura
2020” şi valorificarea ştiinţifică a acestuia.
OBIECTIVE ŞTIINŢIFICE SPECIFICE
• Caracterizarea proceselor cultural-istorice la populaţiile preistorice, antice şi medievale din spaţiul est-carpatic –
tradiţii, inovaţii, asimilări şi interferenţe.
• Identificarea şi descrierea modurilor de utilizare a resurselor naturale de către comunităţile umane din regiunea est-
carpatică.
• Sistematizarea tipologică a structurilor şi complexelor arheologice din neo-eneolitic – epoca bronzului; actualizarea
repertoriilor existente.
• Determinarea ponderii şi rolului comunităţilor migratoare din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est în transformarea
culturii materiale a populaţiei eneolitice târzii din silvostepa nord-est-carpatică.
• Identificarea influenţelor şi raporturilor comunităţilor locale cu mediile culturale vecine de la sfârşitul epocii
bronzului până în sec. I-II d.Hr.
• Studierea structurilor şi proceselor de adaptare în arealul tracilor timpurii din spaţiul est-carpatic (sec. XII-VI î.Hr.):
noi elaborări privind cronologia relativă şi absolută.
• Stabilirea coraporturilor structurilor de habitat în mediul tracilor septentrionali: tradiţii şi inovaţii.
• Studierea populaţiei sedentare din zona Moldovei Centrale şi de Nord în sec. II-I î.Hr. (în baza aşezărilor de tip P-L).
• Alcătuirea repertoriului aşezărilor culturii Sântana de Mureş-Černjachov din zona centrală a Moldovei.
• Analiza vestigiilor culturii materiale a populaţiei din spaţiul est-carpatic în sec.VIII-XVII.
• Studierea şi catalogizarea obiectelor de podoabă şi de vestimentaţie din metale neferoase provenind din situri
arheologice de diferite tipuri din regiunea carpato-nistreană (sec. XIII-XVII).
• Analiza structurală a circulaţiei monetare conform etapelor istorice de dezvoltare a regiunii carpato-nistrene în sec.
XIII-XVII.
• Relevarea diversităţii aspectelor legate de arheologia alimentaţiei din Moldova medievală, manifestată în anumite
componente ale culturii materiale.
Executorii proiectului

Secţia: Arheologie Preistorică şi Tracologie Secţia: Arheologie Antică şi Medievală


•1. Dr. hab. Leviţki Oleg., director Centrul de Arheologie •16. Dr. Telnov Nicolae, şef secţie
•2. Dr. Covalenco Serghei, şef secţie •17. Dr. Reabţeva Svetlana, cercet. şt. coordonator
•3. Dr. hab. Dergaciov Valentin, cercet. şt. principal •18. Dr. Pârnău Ludmila, cercet. şt. superior
•4. Dr. hab. Leviţki Oleg, cerc. şt. principal (0,5 normă) •19. Dr. Dergaciova Lilia, cercet. şt. superior
•5. Dr. Larina Olga, cercet. şt. coordonator (pr. jum. a anului) •20. Dr. Vornic Vlad, cercet. şt. superior (0,5 normă)
•6. Bodean Sergiu, cercet. ştiinţific •21. Dr. Levinschi Alexandr, cercet. şt. superior
•7. Agulnicov Serghei, cercet. ştiinţific •22. Curceatov Serghei, cercet. ştiinţific
•8. Haheu Vasile, cercet. ştiinţific •23. Ciobanu Larisa, cercet. ştiinţific
•9. Sîrbu Ghenadie, cercet. ştiinţific •24. Bogataia Larisa, cercet. ştiinţific
•10. Sîrbu Livia, cercet. ştiinţific •25. Popovici Sergiu, cercet. ştiinţific (0,5 normă)
•11. Burlacu Vitalie, cercet. ştiinţific •26. Jeleznîi Vitalie, cercet. ştinţific
•12. Heghea Sergiu, cercet. şt. stagiar
•13. Surdu Victoria, cerc. şt. stagiar (0,5 normă)
•14. Paşenciuc Natalia, cercet. şt. stagiar
•15. Midari Irina, desenator
Rezumatul rezultatelor ştiinţifice teoretice 2015-2018

Activitatea ştiinţifică s-a soldat cu următoarele realizări:

Cu privire la paleolitic, a fost:


• stabilită prezența în cadrul stațiunilor din paleoliticului mijlociu din zona
Prutului a două faciesuri: musterianului tipic cu forme bifaciale de
tradiție levallois și cel de tradiție non-levallois; obținute primele date
referitoare la analiza micromorfologică și geochimică a solului din
stațiunea musteriană Tețcani X;
• demonstrat că industriile litice ale stațiunilor din paleoliticul superior
din zona Nistrului de Mijloc se atribuie atât tehnocomplexului
Aurignacian (Climăuți II), cât și tehnocomplexului de tip Gravettian
(Cosăuţi), evidențiate legăturile ultimului cu epigravettianul regiunii
carpato-nistrene;
• elaborat și publicat studiul monografic: АНИСЮТКИН, Н.К.;
КЕТРАРУ, Н.А.; КОВАЛЕНКО, С.И. Многослойная
палеолитическая стоянка в гроте Старые Дуруиторы и место
ее каменных индустрий в раннем и среднем палеолите Европы
(Санкт-Петербург: Нестор-История 2017. 196 р.//10,3 с.а.). ISBN
978-5-4469-1153-0.
Referitor la neo-eneolitic, au fost:

• prezentate caracteristicile de bază ale evoluției neoliticului pruto-


nistrean, elucidată problema originii și evoluției culturilor Criș, Band-
Lineară și Bugo-Nistreană, coraporturile dintre ele și cu culturile
învecinate etc.;
• elaborate și editate studiile monografice: DERGACIOV V., Новые
методы анализа и интерпретации фаунистических
остатков из археологических исследований (на примере
поселения культуры Криш Сакаровка I) (Chișinău 2016, 276 p.),
respectiv, LARINA O.; DERGACIOV V. Памятники культуры
линейно-ленточной керамики Республики Молдова (свод
источников) (Chișinău 2017, 354 p./22 c.а.).
• evidenţiate tipurile de plastică antropomorfă și a complexelor de cult
specifice comunităților Precucuteni-Tripolie A din spațiul pruto-nistrean,
identificate particularitățile şi scoasă în relief eventuala lor semnificaţie;
• precizat arealul şi identificate zonele de maximă concentrare a
monumentelor din perioada mijlocie a complexului cultural Cucuteni-
Tripolie din regiunea Podişului Moldovei de Nord;
• stabilit că complexul ceramic al grupului cultural Brînzeni conține și
unele mostre de import, cu analogii în cultura Funell Backer.
Referitor la perioada de tranziţie spre epoca bronzului, au fost:

• identificate și clasificate complexele de locuit, de producere și


funerare specifice aspectului de tip Gordineşti din silvostepa nord-est-
carpatică, precizate limitele cronologce de evoluţie ale acestuia, prin
prisma datelor C14 şi coroborării lor cu noile tehnologii în domeniul
olăritului practicat de comunităţile respective; atestate influienţe de
tradiţii culturale central-europene semnalate în anumite componente
ale culturii materiale.
• stabilită originalitatea tipologică, limitele spațiale și cronologice ale
siturilor și complexelor funerare de tip Ofatinți, precum și coraportul lor
cu alte tipuri din cadrul culturii Cucuteni-Tripolie târzii din regiunile
limitrofe; catalogizate, descrise și ilustrate cca 70 de complexe funerare
cunoscute pentru grupurile cultural-cronologice ale culturii Tripolie din
zonele Bugului de Sud, Niprului Mijlociu, de la nord de Marea Neagră și
Marea de Azov;
• identificate și descrise 120 de complexele funerare și unele structuri
de habitat de tip Usatovo, cunoscute în regiunea de sud a interfluviului
Prut-Nistru.
Cât priveşte epoca bronzului, a fost:
• completat repertoriul monumentelor atribuite etapei târzii a culturii
Iamnaia, descoperite pe teritoriul României, Republicii Moldova și
Ucrainei cu 140 de morminte tumulare din zona de stepă a interfluviului
Nistru-Prut; selectate și analizate cca 90 de morminte duble și colective
ale culturii Iamnaia din spațiul carpato-nistrean;
• determinat cadrul cronologic şi cultural al apariţiei şi evoluţiei unor
categorii de piese de bronz (dălţile cu toc de înmănuşare longitudinal,
vârfurile de lance cu lamele având perforaţii semiovale și vârfurile de
lance cu urechiușe pe tocul de înmănușare) din perioada târzie a epocii
bronzului în spaţiul est-carpatic, de origine est-europeană - odată cu
constituirea complexului cultural Sabatinovka-Noua-Coslogeni, fazele
BzC-BzD;
• demonstrat că popularea zonei de stepă dintre Nistru şi Dunăre în
perioada târzie a epocii bronzului a fost condiţionată în primul rând de
factorii natural-geografici; examinate structurile social-economice, ritul
și practicile funerare ale comunităților perioadei târzii a epocii bronzului
din zona de stepă a spațiului pruto-nistrean - Sabatinovka (faza târzie)
și Belozerka;
• elaborată și publicată monografia: МАЛЮКЕВИЧ, А.Е.; АГУЛЬНИ-
КОВ, С.М.; ПОПОВИЧ, С.С. Курганы правобережья Днестров-
ского лимана у c. Молога (Odesa-Chișinău 2017, 187 p./12 c.а.).
Cu referinţă la epoca hallstattiană, punctăm că:

• marcherii cronologici ai culturii Chişinău-Corlăteni (bronzurile de


tradiţie central-europeană, specifice pentru perioadele mijlocie-târzie a
epocii bronzului, răspândite în bazinul Dunării de Mijloc, Tisei
Superioare şi bazinul carpatic cu precădere în perioadele BrD-HaAl
(sec. XIII-XII î.Hr.) permit să se afirme că apariţia primelor comunități
tracice în regiunea est-carpatică a avut loc deja în prima jumătate a
sec. XII şi chiar, probabil, în ultima pătrime a sec. XIII î.Hr., proces
datorat migrării unor grupuri de populaţie din bazinul Dunării de Mijloc,
traseul deplasării constituindu-l regiunile piemontane din nordul Olteniei
şi Munteniei; au fost elucidate aspecte referitoare la adaptarea şi
integrarea tracilor timpuii în mediul cultural de la sfârșitul epocii
bronzului din aceste zone și la coraporturile dintre alogeni şi băştinaşi;
• sistematizarea informaţiei cu privire la monumentele hallstattului
timpuriu cu ceramică canelată (sec. XII-X î.Hr.) din spațiul carpato-
nistrean (cca 20 aşezări, 11 necropole şi morminte izolate, 15 depozite
de bronzuri şi piese de bronz descoperite izolat) a contribuit la
delimitarea atât a arealului, cât şi a zonelor preferate pentru habitat.
Cu privire la perioada antică, menționăm că:

• s-a confirmat tradiția amplasării siturilor de habitat ale tracilor


septentrionali pe locuri înalte, greu accesibile, și apariția unui nou tip de
structură – fortificaţia, iar în cadrul structurilor de trai – identificarea
locuinţelor cu fundament şi pereţi din piatră, prevăzute uneori şi cu
pridvor/coridor; semnalarea pavajelor, pieţelor etc., preluate, probabil, din
mediul grecesc;
• a fost evidențiat specificul de amplasare a siturilor funerare, caracterul
ritului şi ritualului de înmormântare practicat în arealul getic din dreapta
Prutului;
• este publicată monografia ТЕЛЬНОВ, Н.П.; ЧЕТВЕРИКОВ, И.А.;
СИНИКА, В.С. Скифский могильник III-II вв. до н.э. у с. Глиное
(Red.resp. S.B. Polin. Tiraspol, 2016. 1096 р./116,3 с.а.). ISBN: 978-
9975-4486-1-1; ISBN: 978-9975-3148-1-7
În cadrul cercetărilor referitoare la epoca romană, au fost:

• relevate particularitățile necropolelor sarmatice din bazinul Prutului de


Mijloc, generalizate datele cu privire la ritul şi ritualul funerar, a culturii
materiale din perspectiva identificării legăturilor etno-culturale ale
sarmaţilor cu populaţiile sedentare din regiunea est-carpatică;
• elaborată tipologia tuturor componentelor structurilor de habitat, a
anexelor gospodărești, a diferitor ateliere și a inventarului arheologic
descoperit în așezările culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din zona
centrală a Republicii Moldova; caracterizată activitatea economică și
îndeletnicirile casnice;
• sistematizate informațiile acumulate cu referire la ocupațiile casnice
practicate în epoca romană târzie (tors, țesut, croitorie), precum și la
unele resturi textile, semnalate în complexele culturii Sântana de Mureș-
Černjachov din spațiul est-carpatic.
Cu privire la perioada medievală, a fost:
• evidențiat spectrul principalelor activități economice; analizate piesele-
indicatori cronologici, precum și datele ce indică statutul siturilor și
apartenența etnică a populației sedentare din nordul Moldovei în sec. X-
XII;
• argumentat că în sec. VIII-XI, perioada de existență a culturii Dridu,
interfluviul Nistru-Dunăre a constituit o zonă de interferenţă culturală a
diferitor popoare sedentare şi migratoare, iar complexul ceramic a
siturilor atestă atât perpetuarea unor tradiţii, culturale precedente, cât și
apariţia unor elemente noi, care constituie specificul acestei epoci
(anumite forme de vase, decor şi generalizarea roţii lente);
• elaborată tipologia complexelor funerare din necropolele medievale
urbane (cca 150 de morminte) din spaţiul pruto-nistrean din perioada
Hoardei de Aur, prezentată caracteristica etnoculturală a grupurilor de
nomazi prezenţi în interfluviul Nistru-Prut în această perioadă;
• precizate unele aspecte cu privire la apartenenţa culturală, etnică şi
socială a populației locale și alogene din spațiul carpato-nistrean în sec.
XIV-XVII;
• obținute informații esenţiale asupra vârstei, sexului, alimentației,
modului de viață ș.a. aspecte pe baza analizei scheletelor descoperite;
• identificate direcțiile și metodele de cercetare bio-arheologică potrivite
studierii arheologiei alimentației din Moldova în perioada sec. XIV-XVIII;
realizată o retrospectivă a tipurilor de cuptoare și vetre folosite pentru
prepararea hranei din vechime până în sec. XIV, stabilite tipurile de
instalații de gătit pentru perioada sec. XIV-XVIII;
• elaborată tipologia şi cronologia colecţiilor de obiecte din metale
neferoase din spațiul est-carpatic (muzeul or. Bilgorod Dnistrovsk;
tezaurul de la Buruieneşi-Doljeşti; cetăţile circulare din zona pruto-
nistreană Germonarie, Alcedar şi Ecimăuţi) din sec. X-XIII în contextul
relaţiilor cu populaţiile din zona mediteraneană, dunăreană, Crimeea,
Rusia medievală şi din zona Volgăi; identificate și analizate anumite
seturi de podoabă din sec. XIV (de origine mongolo-tătărească), ce au
stat la baza formării tipurilor de podoabă autohtone; precizată cronologia
și afilierea etnică și culturală a seturilor de podoabă medievala,
îndeosebi a celor de factură bizantină-dunăreană, slavă de est şi vest,
nomadă, mongolo-tătară, moldovenească;
• elaborată cronologia relativă a emisiunilor monetare ale lui Petru I
Mușat, identificate metodele baterii monedelor moldovenești în baza
groșilor lui Petru I din tezaurul Buruienești;
• analizate monedele moldovenești la nivel de ștanțe și propusă tipologia
acestora;
• prelucrate și sistematizate materialele numismatice descoperite la
Costești (în total au fost adunate informații despre 90 ex.);
• examinată componența unui lot de monede dintr-un tezaur recent
descoperit în Republica Moldova, sistemul monetar al țărilor de origine,
situația politică și istorică din regiune, contextul de depozitare etc.;
• în premieră a fost publicat un tip monetar atribuit coloniei genoveze de la
Licostomo, considerat până acum inexistent
Activitatea editorială 2015-2018
NAȚIONALE
2015 2016 2017 2018 Total
Monografii 1 3 1 - 5
Contribuții în monografii 10 - - - 10
Art. Categoria A 1 3 5 4 13
Art. Categoria B 29 22 21 19 90
Art. Categoria C 1 2 1 - 4
Alte reviste 11 13 4 6 34
Culegeri 8 17 5 8 36
Teze 18 13 37 47 110
Teze conf. naț./intern. - 5 - 6 11
INTERNAȚIONALE

Monografii - - 2 - 2
Reviste IF - - - 1 1
Reviste recenzate 7 6 20 19 52
Alte reviste - - 1 - 1
Culegeri 18 17 14 19 79
Teze 46 45 25 48 164
Total editat: 610 titluri / cca 530 c.a.
Monografii
Culegeri
Revista
Arheologică
RA este indexată în bazele de date:

• SCOPUS
• ERIH PLUS
• DOAJ
• CEEOL
• ROAD
• ISIFI
• CiteFactor
Manifestări ştiinţifice organizate

Centrul de Arheologie a organizat şi a participat în


cadrul comitetelor ştiinţifice şi organizatorice a

22 manifestări ştiinţifice, dintre care

13 naţionale şi 9 internaţionale.
Mese Rotunde
Seminare Arheologice
Lansări de carte
Conferinţa IPC
Alte conferinţe
Participări la manifestări ştiinţifice 2015-2018

Naţionale
96 rapoarte
Internaţionale
198 rapoarte
(Ucraina, România, Federaţia Rusă, Polonia,
Italia, Germania, Austria, Belarusia)
NAŢIONALE
INTERNAŢIONALE
Participări la şantiere arheologice 2015-2018

Cercetări perieghetice
22 participări

Şantiere arheologice în ţară


51 participări

Şantiere arheologice peste hotare


12 participări
Lozova 2015
Crihana Veche 2015
Belsk (Ucraina) 2015
Gordineşti 2016-2018
Cărbuna 2018
Rapoarte ştiinţifice de săpătură 2015-2018

27 de rapoarte
Deplasări de documentare 2015-2018

85 de deplasări
(Ucraina, România, Franţa, Federaţia Rusă,
Armenia, Polonia, Republica Kîrgîzstan,
Germania, Italia, Tadjikistan)
Vizite ale savanţilor şi specialiştilor
de peste hotare 2015-2018

216 cercetători
(Ucraina, România, Federaţia Rusă, Polonia,
Franţa, Germania, Georgia, Anglia, Bulgaria,
Belorusia, Slovacia, Ungaria ş.a.)
Lista colaborărilor iniţiate în cadrul proiectului
• Parteneriat: IPC – Consiliul local Crihana Veche – Universitatea “B.P.
Haşdeu” din Cahul – Asociaţia “Răsăritul Românesc”. Cercetări
arheologice pe moşia satului Crihana Veche (2015-2017). Responsabil:
Ion Ciobanu.
• Parteneriat: IPC – Universitatea din Rzjesow, Polonia. Proiectul
international Synchronizing the interrelations between population of
the Cucuteni-Tripolye cultural complex and the Funnel Beaker
culture, DFFD 059/008 (2016-2018). Responsabil: Gh. Sîrbu.
• Parteneriat: IPC – Complexul Muzeal Bucovina, Suceava, România.
Enciclopedia Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni/Tripolie
(2016-2017). Responsabil: Gh. Sîrbu.
• Parteneriat: IPC – Muzeul Județean Satu Mare, România. Proiectul
Săpături arheologice de salvare în nord-vestul României (2018).
Responsabili: L. Sîrbu, Gh. Sîrbu.
Susţinerea tezelor de doctorat 2015-2018

• Alexandru Levinschi, Cultura geților în


spațiul pruto-nistrean (sec. IV-VI î.e.n).
Specialitatea 613.01-Arheologie, conducător de
doctorat – dr.hab. Oleg Levițki.
• Denis Topal, Spade şi pumnale scitice din
sec. VII-IV î.e.n. (sud-vestul Europei de Est).
Specialitatea 613.01-Arheologie, conducător de
doctorat – dr.hab. Valentin Dergaciov.
Membri ai colegiilor de redacţie
• Revista Arheologică - Bacumenco-Pîrnău L., Dergaciov V., Levițki O.,
Reabțeva S., Sîrbu Gh., Sîrbu L.,Telnov N., Vornic V.
• STRATUM plus – Covalenco S., Reabţeva S., Telnov N.
• Arheologia Preventivă în Republica Moldova – Vornic V., Leviţki O.,
Bodean S., Ciobanu L.
• РУСИН – Telnov N.
• Донецкий Археологический сборник - Dergaciov V.
• PEUCE – Leviţki O.
• Archiva Moldaviae – Bacumenco-Pîrnău L.
• ReDIVA – Sîrbu L.
• Culturi, Procese şi Contexte în Arheologie – Sîrbu L., Telnov N.,
Ciobanu L., Sîrbu Gh.
Membri ai unor comisii, consilii şi seminare metodologice

• Comisia Arheologică a MECC - Bacumenco-Pîrnău L., Covalenco S.,


Levițki O., Telnov N., Vornic V.
• Seminarul Metodologic specializat 613.01 a IPC - Covalenco S., Croitor R.,
Dergaciov V., Kaşuba M., Larina O., Leviţki O., Reabţeva S., Telnov N.,
Vornic V.
• Consiliul Ştiinţific al IPC - Bacumenco-Pîrnău L., Covalenco S., Dergaciov
V., Leviţki O., Telnov N., Vornic V.
• Seminarul Metodologic specializat 613.01 a USM - Leviţki O., Vornic V.
• Asambleea AŞM - Leviţki O.
• Consiliul Ştiinţific al Şcolii Doctorale ŞUA - Leviţki O., Sîrbu L.
Pregătirea cadrelor
• Dergaciov V., Levițki O., Telnov N. – conducători de doctorat.
• Covalenco S., Dergaciov V., Levițki O., Reabţeva S., Sîrbu L. –
cursuri la universităţi din ţară.
• Dergaciov V., Dergaciova L, Leviţki O., Telnov N. – membri ai
Comisiei examenelor de doctorat.
• Dergaciova L., Levițki O. – Membri ai Comisiei de îndrumare a
doctoranzilor.
• Levițki O. – Preşedinte al Comisiei de susţinere a tezelor de
master, UPS „Ion Creangă”, Facultatea de Istorie şi Geografie.
Promovarea rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice

- 76 de participări la emisiuni Radio şi TV.


- 18 lecţii-prezentări publice.
Alte tipuri de activitate

În perioada 2015-2018 angajaţii Centrului de


Arheologie au executat şi alte peste 100 de
activităţi atât în cadrul Centrul de Arheologie sau
a Institutului Patrimoniului Cultural, cât şi mai
larg, pe plan național ori internațional
Propuneri de perspectivă

Reiterăm propunerile incluse şi în Rapoartele precedente, dar


care continuă a fi actuale.
Considerăm oportun şi necesar să accentuăm una dintre cele
mai importante propuneri, care vizează problema finanţării
activităţii ştiinţifice a cercetătorilor, inclusiv a valorificării
rezultatelor obţinute în domeniul arheologiei. Avem în
vedere necesitatea efectuării cercetărilor arheologice de
teren tematice sistematice, deplasărilor de documentare în
cadrul instituţiilor de profil, dar şi amenajării laboratoarelor
şi arhivelor cu finanţare de la buget.
Concluzii
În primul rând, au fost îndeplinite angajamentele ştiinţifice
asumate pentru executarea obiectivelor etapelor din anii 2015 - 2018
ale proiectului instituţional, elaborându-se materiale prezentate în
formă de manuscrise în volumul preconizat referitor la toate
compartimentele de cercetare.
Subiectele cercetate sunt diverse, prezentând o importanţă deosebită
pentru elucidarea realităţilor şi a convergenţelor culturale,
structurilor de habitat şi funerare, culturii materiale a
comunităţilor umane din spaţiul carpato-nistrean, precum şi a
contactelor şi influenţelor cultural-istorice din zona est-
carpatică începând cu primele manifestări culturale şi până în
sec. XVII.
Importanţa rezultatelor

Implementarea noilor descoperiri va contribui la


completarea bazelor de date elaborate deja, iar
valorificarea și corelarea acestora vor servi drept bază
pentru întocmirea unor sinteze academice, a unui
registru general al descoperirilor și cartării lor la nivel
național. Toate aceste realizări vor reprezenta un
suport esențial pentru promovarea patrimoniului
cultural nu numai în Republica Moldova, dar și la
nivel european.
Mulţumim pentru atenţie!!!
Dr. hab. Oleg LEVIŢKI