Chiriac Cristian

Escrocherii în depozite
Escrocherie este numită o infracțiune contra patrimoniului, privat sau public, care constă în
înșelarea unei persoane prin mijloace frauduloase în scopul obținerii unor profituri. [1] Escrocheria
include mai multe tipuri și modalități de efectuare, printre care și contrafacerea mărfurilor.
Contrafacerea reprezintă procesul de falsificare a unor bunuri sau materiale, prin imitarea a
ceva autentic, cu intenția de a fura, distruge sau înlocui originalul, pentru a fi folosit în tranzacții
ilegale sau pentru a înșela persoanele să creadă că falsul are o valoare egală sau mai mare decât
realitatea, care are loc în condițiile ignorării normelor legislative ale unei țări sau regiuni. Produsele
contrafăcute sunt falsuri sau replici neautorizate ale produsului real. Produsele contrafăcute sunt
adesea produse cu intenția de a profita de valoarea superioară a produsului imitat.
Cuvântul "contrafăcut" descrie frecvent atât falsificarea monedelor și bancnotelor, cât și
documentele, precum și imitațiile unor articole cum ar fi îmbrăcămintea, genți de
mână, încălțăminte, produse farmaceutice, piese pentru avioane și automobile,
ceasuri, electronice (atât piese cât și produse finite), software, lucrări de artă, jucăriile și filmele.[2]
Produsele contrafăcute tind să aibă logouri și mărci false ale companiei (care rezultă în
încălcarea brevetului sau mărcii comerciale în cazul bunurilor), au o reputație de calitate inferioară
(uneori nu funcționează deloc) și pot include chiar elemente toxice, cum ar fi plumbul. Acest lucru a
dus la moartea a sute de mii de persoane, din cauza accidentelor de autovehicule și aviație, otrăviri
sau încetează să mai ia compuși esențiali (de exemplu, în cazul în care o persoană ia medicamente
care nu funcționează). [3]
De la produse farmaceutice până la piese auto, de la articole vestimentare până la CD-uri cu
muzică sau programe de calculator, toate pot fi supuse riscului piratării şi contrafacerii. Deşi termenul
de pirat este folosit metaforic în zilele noastre, ceva rămâne neschimbat din vremurile în care cuvântul
era folosit la propriu: pirateria este extrem de profitabilă. De aceea, nu este de mirare faptul că un
număr din ce în ce mai mare de persoane o practică, cu atât mai mult cu cât acestea sunt în special
tineri. Profitul este ademenitor. Ca în orice fenomen, în piraterie şi contrafacere există o relaţie de
cauză-efect, iar enunţul ei este foarte simplu: „Pirateria va exista atât timp cât există oameni dispuşi
să cumpere produse piratate”. Aceasta este poate problema cea mai mare pe care trebuie să o combată
autorităţile. Riscurile la care se expun cei ce cumpără produse piratate sau contrafăcute sunt mari. Şi
de multe ori cumpărătorii se expun acestor riscuri în deplină cunoştinţă de cauză, ceea ce face şi mai
dificilă combaterea fenomenului. Atracţia chilipirului, a unui brand renumit pe care poţi să-l ai pentru
câţiva bani, a filmului pe care vrei să-l vezi la cinema, dar preferi să-l iei pe un disc inscripţionat cu
markerul la jumătate de preţ sau să îl descarci gratis de pe internet, a piesei de maşină “no name” pe
care poţi să o ai imediat pentru câteva bancnote, nu sunt altceva decât o cauză, un mobil ce
alimentează la nivel social pirateria şi contribuie la creşterea acestui fenomen.
Este, de cele mai multe ori, o cale fără întoarcere către o lume subterană şi necontemporană,
în totală neconcordanţă cu premisele secolului în care trăim. Pentru că un lucru este sigur: un produs
piratat poate aduce un câştig imediat, însă pe termen lung...
Contrafacerea de produse industriale are rădăcini adâncini în trecut. Tendinţa şi dorinţa de
imitare, reproducere se gaşeşte de-a lungul vremii în majoritatea culturilor. Produsele industriale
(bijuterii, pietre prețioase s.a.) au fost contrafăcute din timpuri vechi, deoarece fiecare generaţie tinde
să falsifice produsele pe care le doresc și nu are posibilitatatea de a le procura. În ultimul deceniu
însa contrafacerea mărfurilor industriale a luat proporţii inimaginabile şi s-a răspândit în aproape
toate țările lumii.
 Mărfurile contrafacute sunt definite de lege precum urmeaza:
a) orice marfă, inclusiv ambalajul sau, care poartă, fără autorizare, o marcă identică ori care
nu se deosebește în aspectele sale esențiale de o marcă de produs sau de serviciu legal înregistrată
pentru același tip de marfă și care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului acestei mărci;
b) orice simbol al unei mărci de produs sau de serviciu (inclusiv logo, etichetă, autoadeziv,
broșură, instrucțiuni de utilizare sau document de garanție care poartă un astfel de simbol), chiar dacă
este prezentat separat și care se află în aceeași situație cu mărfurile prevăzute la lit. a);
c) orice ambalaj care poartă mărci de produse contrafăcute, prezentate separat, în aceleași
condiții ca și mărfurile definite la lit. a). În înțelesul legii, mărfuri-pirat sunt toate copiile fabricate
fără consimțământul titularului dreptului sau al persoanei legal autorizate de acesta în țara de
producere și care sunt executate, direct ori indirect, după un produs purtător al dreptului de autor sau
al drepturilor conexe ori al unui drept asupra modelelor și desenelor industriale, dacă realizarea de
astfel de copii ar constitui o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală respectiv.
O definiţie universal acceptată a contrafacerii nu există, sunt însă definiţii diferite ale
termenului și ale activităţilor care sunt în strânsă legătură cu aceasta. Uneori interesul variază în
funcţie de contextul în care este folosit. În ţările vorbitoare de limbă engleză, termenul „contrafacerie”
este folosit în primul rând pentru încălcarea flagrantă a mărcilor în timp ce „pirateria”se foloseşte
mai mult în legătură cu dreptul de autor. O definiţie mai recentă a contrafacerii adoptată de către
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în art. 51 din Acordul TRIPS menţionează după cum
urmează: „Contrafacerea mărcilor comerciale ale produselor înseamnă orice fel de marfă, inclusiv
ambalaj care poartă, fără a avea autorizaţie, o marcă comercială care este identică cu marca
comercială legal înregistrată pentru produsele respective sau care nu se poate distinge în ceea ce
priveşte aspectele sale esenţiale de o astfel de marcă comercială şi care, în consecinţă, încalcă
drepturile proprietarului mărcii comerciale în discuţie, sub incidenţa legilor ţării în care se face
importul.”
În condiţiile vieţii economice moderne a noului mileniu, contrafacerea mărfurilor industriale
cunoaşte o situaţie înfloritoare, fără precedent. [4]
Numărul infracţiunilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a devenit unul
alarmant în Republica Moldova. Pe parcursul anului trecut, valoarea bunurilor contrafăcute sau
piratate, confiscate de oamenii legii a crescut de aproape trei ori şi a atins cifra de 3,67 milioane de
lei. În acelaşi timp, a crescut şi valoarea amenzilor pentru aceste tipuri de fraudă, cu peste 6 ori.
Aceste date au fost făcute publice de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI),
care, a prezentat Raportul naţional privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, pentru
anul 2013.
Lilia Bolocan, directorul general AGEPI, afirmă că pirateria şi contrafacerea nu sunt
fenomene noi. Timp de secole artiştii şi inventatorii şi-au văzut creaţiile copiate, iar odată cu
intensificarea tendinţei de globalizare, de integrare a pieţelor şi de creştere a fluxului informaţional
digital (internetul), numărul de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a devenit alarmant.
“Când vorbim despre mecanismul de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, neaparat
vorbim şi despre fenomenele de contrafacere şi piraterie. Nu există ţara în lume care să nu se
confrunte cu aceste fenomene, care aduc mari prejudicii economiei mondiale”, a specificat Lilia
Bolocan.
Dacă acum 30-40 de ani contrafacerea şi pirateria erau nişte fenomene izolate şi, de regulă,
se refereau la produsele de lux, astăzi contrafacerea şi pirateria sunt fenomene globale, care ating
practic toate sectoarele economiei – de la articole de lux, până la medicamente şi produse alimentare.
Şi în Republica Moldova sunt uilizate pe larg marfurile contrafăcute, în ceea priveşte proprietatea
intelectuală. De cele mai multe ori, produsele contrafăcute implică anumite riscuri pentru
consumatori, în special riscul de a plăti sume mari pentru produse de proastă calitate sau care nu
funcţionează conform aşteptărilor.
Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal, pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 81 de
reţineri în vamă a mărfurilor bănuite că ar fi contrafăcute, un număr dublu comparativ cu anul
precedent.
Datele AGEPI arată că în topul celor mai des contrafăcute produse reţinute la vamă se numără
telefoanele mobile, semnele auto, produsele de parfumerie şi cosmetice, încălţămintea, jucăriile,
electrocasnicele, îmbărcămintea, produsele alimentare, băuturile etc. Cele mai multe produse
contrafăcute sunt importate din ţări precum Ucraina, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Polonia.
Specialiştii AGEPI recomandă consumatorilor să fie prudenţi şi în cazul în care recurg la
cumpărăturile online. Chiar dacă în Republica Moldova această modalitate de cumpărare nu este la
fel de populară ca în ţările cu o economie dezvoltată (conform unui studiu realizat de compania
Magenta Consulting, doar 17% din consumatorii moldoveni recurg la serviciile magazinelor online).
Însă, ţinând cont de evoluţia pozitivă a acestui tip de afaceri, este important ca eventualii consumatori
online să opteze pentru site-uri probate şi să verifice posibilitatea rambursării produselor.
Viceministrul Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, a informat că pornind de la recomandările
experţilor străini de suportul cărora a beneficiat Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani, dar şi
pentru a face faţă provocărilor, în cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului
General al Poliţiei al MAI a fost instituită o subdiviziune – Secţia combaterea infracţiunilor în
domeniul proprietăţii intelectuale. Pe parcursul anului 2013, colaboratorii MAI au înregistrat 143 de
sesizări privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, ceea ce reprezintă un număr triplu,
comparativ cu totalul sesizărilor depuse în anul precedent.
Conform datelor MAI, anul trecut, în 16 cazuri poliţia a procedat la distrugerea produselor
contrafăcute prin ardere, îngropare, vărsare. Astfel, au fost supuse procedurilor de distrugere ceasuri
de mână, ochelari de soare, accesorii pentru telefoane mobile, îmbrăcăminte, încălţăminte, genţi de
dame şi băuturi alcoolice contrafăcute în valoare totală de 1,2 mil. de lei. [5]
Un alt tip de escrocherie în depozite este furtul de mărfuri. Printre metodele de furt se
enumeră: marfa este scoasă din depozit fără acte (în 95% din depozite este gestiune colectivă și de
aceea cel care face înțelegere cu șoferul plătește mai puțin decât incasează), dispariții de mărfuri din
mijlocul paletului sau din coletul clientului (coletul ajungând intact la destinație), marfa lipsă la
livrare (șoferul se înțelege cu cel de la recepție să treacă mai puțină marfă decât e în realitate și să-și
împartă “prada”), bonuri de combustibil de pe mașinile personale etc.
Cât dispare? De la 1 leu până la zeci și sute de mii de euro, și dispar produse usor vandabile,
care pot fi greu urmărite, cu valoare mare și care sunt mici ca dimensiuni, în cazul în care nu se fură
cu paletul. Prin furturi de mărfuri se exploatează lipsa de control și viciile din fluxurile logistice. [6]
În 2014 a avut loc un furt de mii de arme din depozitele din Ucraina. Iată ce ne spune articolul
din ziarul „Timpul” din acel an. Mii de arme furate din depozitele din Ucraina ar putea să ajungă pe
piaţa neagră a Europei, iar R. Moldova și România sunt posibilele destinaţii. Prin urmare, autorităţile
române şi cele ucrainene au sporit controalele la frontieră. Specialiştii spun că o astfel de arma de foc
poate să coste aproape o mie de euro.
Şapte mii de pistoale Makarov şi aproape patru mii de mitraliere AK-47 au dispărut din
depozitele militare din Ucraina în timpul confruntărilor de la Kiev. Deşi poliţiştii au anunţat că o
parte dintre arme au fost recuperate, în realitate acestea nu au fost găsite. În Crimeea, localnicii
proruşi se tem că scenariul s-ar putea repeta şi la ei, de aceea păzesc singuri depozitele de muniţie.
Din regiunile ucrainene Liov şi Ivano-Frankivsk au dispărut câteva zeci de sisteme de apărare
antiaeriană de tip Igla. Sunt rachete periculoase care pot să doboare aparate de zbor la altitudine mică.
Armamentul şi muniţia de luptă ar putea ajunge pe piaţa neagră din Europa de Est. România,
Moldova, Polonia şi Bulgaria sunt posibile ţări de destinaţie. Europa s-a confruntat cu o criză
asemănătoare şi după războiul din Iugoslavia, când piaţa neagră din regiune a fost alimentată cu arme
furate. Multe din ele n-au fost recuperate nici până acum.
„O armă vândută în condiţii legale, de exemplu o clonă de AK47 pentru vânătoare sau piaţa
sportivă, semi-automată, costă 300-400 de dolari. Un Makarov, date fiind condiţiile tehnice foarte
bune, poate costa la fel”, spune Dinu Solojan, expert în arme.
În mâinile traficaţilor, preţul pentru astfel de arme poate să fie aproape de trei ori mai mare.
Poliţiştii de frontieră din Ucraina sunt în alertă - nu mai sunt interesaţi de traficul de ţigări, caută doar
arme şi muniţie. Controlalele durează zeci de minute, iar maşinile suspecte care tranzitează vămile
pot fi chiar dezmebrate. Măsuri suplimentare au luat şi autorităţile române.
Aceleaşi arme au fost folosite şi în atentatul de acum doi ani din Vitan. Peretele unui bloc şi
o maşină au fost ciuruite. Se presupune că amândouă au fost aduse fie din Ucraina, fie din R.
Moldova. [7]
Un alt caz a avut loc recent la Botoșani, în octombrie 2018. Mai mulți hoți au golit un întreg
depozit de anvelope, cu TIR-ul. În mod bizar, deși în apropiere se află o benzinărie, nimeni nu a
sesizat ce se întâmplă. Hoții au furat dintr-un depozit de anvelope situat în apropierea benzinăriei
Petrom din Calea Națională circa 300 de bucăți. Respectiva hală are intrare pe la strada principală,
dar și o ieșire prin spate, pe unde probabil că au pătruns infractorii.
Acțiunea a fost atât de complexă, încât hoții au avut nevoie fie de un TIR, fie de mai multe
dubițe, dat fiind că marfa nu avea cum să încapă într-o singură camionetă.
În ciuda dificultăților logistice, absolut nimeni nu a sesizat că se întâmplă ceva în neregulă.
Furtul a fost descoperit abia dimineață, atunci când muncitorii au intrat în depozitul
gol. Potrivit sursei citate, polițiștii au demarat cercetări la fața locului și ar fi găsit deja ceva urme.
Din primele estimări, paguba se ridică la circa 150.000 - 200.000 de lei. [8]
Un expert în prevenirea înşelătoriilor dezvăluie semnele care anticipează infracţiunile şi
explică tehnicile la care apelează escrocii pentru a-şi păcăli victimele. Înainte să împlinească vârsta
de 13 ani, americanul Gavin de Becker a suferit în nenumărate rânduri din cauza persoanelor străine
şi chiar şi a celor apropiate. Sora lui cea mică nu a fost scutită nici ea de evenimente neplăcute, iar
mama lor dependentă de heroină l-a împuşcat pe tatăl lor, Gavin fiind martor la tragedie. În loc să
devină un adult violent la rândul lui, urmare a mediului în care a trăit, Gavin de Becker şi-a folosit
experienţele de viaţă pentru a deveni unul dintre cei mai buni experţi în anticiparea şi în prevenirea
infracţiunilor sau activităţilor criminale. În prezent este specialist în probleme de securitate, în
principal pentru autorităţi guvernamentale, corporaţii şi persoane publice importante.
Deşi a scris patru cărţi de-a lungul carierei încununate de succes, de Becker este faimos mai
ales pentru bestseller-ul „Darul fricii” (n.r. The Gift of Fear), în care descrie şapte indicii prevestitoare
de pericol sau de manipulare. Fie că este vorba despre un escroc care nu urmăreşte decât să vă uşureze
de bani sau despre un criminal violent care urmăreşte ceva cu mult mai grav, aceste semne sunt cât
se poate de reale, putând să vă ajute să nu deveniţi o victimă.
1. Forţarea ideii de „echipă”
De Becker numeşte „echipă forţată” una din cele mai sofisticate tehnici de manipulare. O
puteţi identifica uşor atunci când un străin redă o experienţă la care aţi luat parte şi voi prin utilizarea
frecventă a pronumelor „noi” şi „nouă” în propoziţii precum „Acum am făcut-o” sau „Suntem o
echipă”. Infractorii folosesc astfel de exprimări pentru a se apropia de victimele lor prin crearea
impresiei că vă aflaţi în aceeaşi barcă.
2. Folosirea unor stereotipuri
Stereotipizarea este o tehnică pe care escrocii o folosesc în general pentru a capta întreaga
atenţie a unei persoane. Întotdeauna include o insultă uşoară, explică de Becker, care este uşor de
combătut. De exemplu, un bărbat de la bar care îi spune unei femei că aceasta este probabil prea
snoabă pentru a discuta cu el. Femeia îi poate cu uşurinţă demonstra contrariul făcând conversaţie cu
bărbatul în cauză, dar cea mai bună metodă de apărare împotriva stereotipizării este să ingnoraţi
remarca în totalitate pentru că a o admite este exact ceea ce îşi doreşte potenţialul manipulator.
3. Şarm şi amabilitate
Şarmul este întotdeauna un instrument pe care oamenii îl folosesc pentru atingerea unui scop,
potrivit lui de Becker. Cele mai multe persoane şarmante nu reprezintă o ameninţare, dar mulţi
infractori se folosesc de şarm pentru a înşela şi pentru a-ţi ascunde faptul că sunt rău intenţionaţi. O
bună metodă de apărare, care vă ajută să vedeţi dincolo de intenţiile reale ale persoanelor şarmante
este să vă spuneţi: „Această persoană încearcă să mă inducă în eroare prin şarm?” în loc de „Persoana
aceasta este şarmantă”, scrie de Becker.
4. Prea multe detalii
Toţi escrocii, mici sau mari, se bazează pe un singur lucru: să vă distragă atenţia de la lucrurile
evidente. Una dintre cele mai evidente fapte într-o situaţie dubioasă este atunci când sunteţi abordat
din senin de un străin care se comportă foarte familiar. De Becker spune că în multe rânduri infractorii
vor discuta cu victimele lor puţin cam prea mult, oferindu-le acestora prea multe detalii despre false
experienţe în scopul distragerii atenţiei victimelor de la evidenţa faptului că persoana în cauză –
infractorul -, nu le cunoaşte deloc. Mai mult, faptul că infractorii oferă prea multe detalii este un semn
prevestitor al relelor lor intenţii.
5. Promisiuni nesolicitate
Fiţi întotdeauna suspicioşi în legătură cu un străin care spune „Promit”. Promisiunile sunt
„instrumente conversaţionale goale”, potrivit lui de Becker, pentru că nu fac altceva decât să „dea de
gol” întenţiile cuiva de a vă convinge de ceva. Când cineva vă face o promisiune nesolicitată, apăraţi-
vă prin a gândi: „Ai dreptate, sunt ezitant în ceea ce priveşte încrederea pe care ar trebui să ţi-o acord,
şi poate am un motiv bun pentru acest lucru. Îţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii”, punctează De
Becker.
6. „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”
Cămătăria presupune a împrumuta bani la dobânzi mari, o tehnică pe care experţii în
escrocherii o folosesc pentru a le rămâne dator. Această regulă este aplicată de escroci şi sub forma
favorurilor oferite cu cea mai mare plăcere, dar care vor fi răscumpărate. Mai exact, aceştia se vor
oferi şi chiar vor face ceva pentru voi, cum ar fi să vă ajute să duceţi cumpărăturile la maşină, dar vor
aştepta o favoare şi mai mare în schimb. Bineînţeles, majoritatea oamenilor care procedează astfel nu
este rău intenţionată şi vrea pur şi simplu să vă ajute, spune de Becker, dar pentru a fi în afara oricărui
pericol este recomandat să vă ascultaţi intuiţia şi să căutaţi alte semnale care să sugereze că aceste
persoane nu sunt pe atât de generoase sau de binevoitoare pe cât vor să lase impresia.
7. Ignorarea cuvântului „Nu”
De Becker spune că ignorarea cuvântului „Nu” este semnalul cel mai puternic că nu trebuie
să aveţi încredere în acea persoană. De Becker explică în cartea sa că o persoană care refuză să se
oprească deşi cineva îi spune „Nu”, arată că respectiva persoană fie încearcă să deţină controlul, fie
refuză să îl cedeze (lucru care se întâmplă şi în cazul vânzătorilor stradali insistenţi, în ciuda faptului
că li se spune „Nu” de nenumărate ori). Dacă veţi lăsa o persoană să treacă peste „Nu”-ul vostru,
atunci este ca şi cum aţi purta o pancartă pe care scrie „Tu deţii controlul”, conchide de Becker. [9]
Cunoașterea acestor 7 semne poate preveni o eventuală escrocherie și poate să împiedice să
deveniți un complice sau o victimă.
Datorită creșterii comerțului modern cu amănuntul și mai cu seamă a comerțului electronic,
au apărut și multe depozite comerciale, unele conținând bunuri în valoare de milioane de euro. Așadar
nu a durat mult până să devină o țintă preferată a escrocilor, mai ales ca multe dintre acestea se află
la periferii sau în locuri îndepărtate (din considerente economice) și nici nu au contract cu vreo firmă
de securitate.
Furtul din depozite a început să cauzeze din ce în ce mai multe probleme. Acum, este lesne
de înțeles că dacă unui comerciant i s-a furat ceva, ceilalți comercianți (ai aceluiași produs) se pot
gândi că și ei pot fi victime și vor lua măsuri de siguranță. Un caz mai aparte ar fi acela în care proprii
angajați fură din bunuri, ceea ce va fi mult mai greu de depistat.
În timpul lunilor de iarnă, când perioada de lumină diurnă este mult mai scurtă, cazurile de
furturi cresc destul de mult. Așadar este esențială luarea măsurilor necesare pentru o asigurare a
depozitului și a bunurilor deținute. În Republica Moldova, anual furtul din depozite provoacă pagube
de ordinul milioanelor de lei.
Mai concret, s-a realizat o listă de sfaturi utile și pentru împiedicarea escrocheriilor din
depozitele comerciale.
Camere de securitate. Simpla prezență a camerelor de supraveghere de cele mai multe ori
este suficientă pentru a descuraja hoții. E favorabil atunci când camerele acoperă întreaga suprafață
a depozitului.
Inspectii programate si neprogramate. Se știe că un escroc, înainte să acționeze își
monitorizează ținta câteva zile pentru a fi sigur de reușită. Dacă în timpul dat el va observa că din
timp în timp, la intervale neregulate, o echipă de intervenție vine să verifice dacă totul este în regulă,
sunt șanse mari să fie descurajat. De asemenea, aceasta ar fi o bună metoda de a descuraja și furtul
intern.
Patrule mobile care să asigure monitorizarea întregului spațiu. Firmele de securitate pun
la dispoziție, prin serviciul de pază obiectiv, o echipă de agenți de securitate care să patruleze
constant pe tot perimetrul deținut de depozit. Prezența unei echipe de agenți de securitate va descuraja
foarte mult intenția acțiunilor ilegale. De asemenea se pune la dispoziție și o solutie prin care se
monitorizează în permanență cine intră și iese din clădire/perimetru. Faptul că în permanență se știe
cine, unde și când se află - ajută ca și furtul intern să dispară.
 Ieșirea din anonimat. Hoții știu cu siguranță cum este organizată o oarecare firmă. De
exemplu, dacă sunt mulți angajați, care intră și ies din unitate după bunul lor plac și care nu au
elemente de identificare specifice, poate fi un fapt care să incurajeze un hoț să se amestece printre
angajați și să intre nestingherit în depozit. Dacă în schimb toți angajații poartă uniforme personalizate
și pot pătrunde în depozit doar pe baza de cartelă magnetică, acest lucru nu va mai fi posibil.
Alarme. Montarea unei alarme reprezinta o solutie foarte bună pentru a descuraja furtul.
Alarmele au rolul de a speria potențialii răufăcători înainte ca aceștia să reușească să producă orice
pagubă. În ziua de astăzi se oferă o gamă larmă de sisteme de alarme potrivite pentru orice afacere.
[10]
Fenomenul de escrocherie în depozite ia amploare în ultimele decenii. Deoarece escrocii nu
pot fi eliminați, fiecare afacere/om de afacere trebuie să-și asigure securitate în depozit și o disciplină
între angajații săi. Astfel, riscul unui furt sau înșelăciuni poate fi diminuat.

BIBLIOGRAFIE:
[1] DEX’98
[2] C. Bohm, M. Hofer, "Physical Unclonable Functions in Theory and Practice", p. 46
[3] https://ipcybercrime.com/counterfeit-culture/
[4] Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie
Publică, Specializarea : Drept, „Mărfurile contrafăcute”
[5] CAPITAL, Nr.27 (547) din 16 iulie 2014
[6] http://logistic-specialist.ro/depozit-transport-distributie-cum-se-mai-fura-si-cat-un-mit/
[7] https://www.timpul.md/articol/mii-de-arme-furate-din-depozitele-din-ucraina-ar-putea-sa-
ajunga-pe-piaa-neagra-din-romania-i-r--moldova-56402.html
[8] https://observator.tv/eveniment/furt-depozit-anvelope-botosani-273104.html
[9] https://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/cum-feriti-escrocherii-7-indicii-trebuie-atenti-unul-
ceimai-buni-experti-anticiparea-infractiunilor-1_56e6911f5ab6550cb8d483a0/index.html
[10] http://dosecurity.ro/ro/sfaturi-utile-pentru-impiedicarea-furturilor-din-depozitele-comerciale