Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Interacțiunea cea mai pronunțată se constată în cazul luminii cu lungimea de undă cea mai mică (violet, indigo și
albastru), deoarece lungimea de undă se apropie ca dimensiune de cea a moleculelor gazelor respective.
În acest fel, lumina violetă și albastră este reflectată de la o moleculă la alta astfel încât pare că vine de peste tot
(lumină difuză), motiv pentru care cerul are culoarea albastră pe care o percep ochii noștri.
Celelalte culori nu sunt la fel de uşor dispersate de atmosfera Pământului, iar din această cauză ele vin la noi
într-o lumină mai puţin directă.
ntr-o lume în care informația circulă „la liber” și cu o rapiditate ieșită din comun, există oameni care nu cunosc
lucrurile esențiale. De exemplu, unul dintre cele mai căutate răspunsuri pe Google, motorul de căutare care pare să
le știe pe toate, este „Unde se duce soarele noaptea?” sau „Ce se întamplă cu soarele noaptea?”.
Pământul, planeta pe care trăim, se rotește în jurul propriei sale axe spre est, rotație ce poartă denumirea de
„Mișcare de rotație”, Conform astronomilor, Pământul se rotește o dată la aproximativ 24 de ore în raport cu
soarele și o dată la fiecare 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde în raport cu stelele.
Astfel, alternanța zi-noapte apare datorită rotației Terrei în jurul axei proprii, astfel încât planeta noastră expune
la Soare numai jumătate din suprafața ei. În partea opusă Soarelui este întotdeauna noapte. Iată de ce, pe
timpul nopții, Soarele dispare și reapare pe durata zilei. Odată cu Soarele se modifică și cantitatea de căldură și
de lumină pe care Pământul o primește de la cea mai mare stea.
Ce este lumina?
Lumina este o parte a spectrului electromagnetic compusă din cele 7 culori de bază cunoscute ca ROGVAIV (roșu,
orange, galben, verde, albastru, indigo și violet) și dintr-o gamă largă de culori intermediare. Diferența de la o culoare la
alta constă în lungimea de undă sau frecvența caracteristică, iar ochii noștri sunt niște ”senzori” care captează lungimile
de undă și creierul nostru le interpretează ca fiind culori (vedeți imaginea de mai jos).
De ce este cerul albastru?
La trecerea prin atmosfera Pământului, lumina interferează cu gazele
componente (în special azotul și oxigenul, care împreună compun 99% din gazele atmosferice) și intervine astfel
fenomenul de difuzie a luminii. Interacțiunea cea mai pronunțată se constată în cazul luminii cu lungimea de undă cea
mai mică (violet, indigo și albastru), deoarece lungimea de undă se apropie ca dimensiune de cea a moleculelor gazelor
respective. În acest fel, lumina violetă și albastră este reflectată de la o moleculă la alta astfel încât pare că vine de peste
tot (lumină difuză), motiv pentru care cerul are culoare albastră. Fenomenul poate fi imaginat ca un soi de ”ping-pong
ceresc”, cu un număr infinit de mingi de culoare albastră care vin spre noi. Culoarea cerului este albastru și nu violet
deoarece Soarele emite culoarea albastră cu o intensitate mai mare și pentru că ochii noștri captează mai eficient această
culoare.
De ce devine lumina roșie la apus și la răsărit?
Lumina cu lungime de undă mai mare, galbenă, portocalie și roșie, interferează mai puțin cu moleculele gazelor
atmosferice și trece mai ușor prin atmosferă. La apus și la răsărit calea parcursă de razele solare prin atmosferă este cea
mai lungă și prin urmare, culorile care reușesc să ajungă mai ușor la noi sunt roșul și portocaliul, în timp ce albastrul și
violetul se pierd din ce în ce mai mult din cauza difuziei. Fenomenul poate fi accentuat de prezența moleculelor de apă, a
norilor, a prafului sau a unor substanțe poluante. În timpul unor erupții vulcanice, de exemplu, mari cantități de cenușă și
gaze pot fi emanate în atmosfera, în acest caz cerul devenind de un roșu aprins, acesta este și motivul pentru care în
înțelepciunea populară se spune că un cer de un roșu ieșit din comun, prevestește un eveniment negativ.
De ce este Soarele alb la miezul zilei?
Când culorile se amestecă rezultă lumina albă. Pe acest principiu funcționează și ecranul monitorului sau a telefonului pe
care citiți acest articol. La miezul zilei când Soarele se află la înălțimea maximă pe bolta cerească (la zenit), razele solare
parcurg cea mai mică distanță prin atmosferă, astfel că reușesc să ajungă la noi în mod direct toate razele luminoase, de
la albastru la roșu. Prin amestecul culorilor, Soarele se apropie din ce în ce mai mult de culoarea albă, iar cu cât
atmosfera este mai curată cu atât amestecul este mai complet și galbenul începe să dispară în detrimentul albului. În
afara atmosferei terestre Soarele are culoare de un alb strălucitor.