GLANDELE SALIVARE MARI

Glandele salivare sunt glande anexe ale tubului digestiv.

Alături de glandele salivare mari, glande pereche: parotidă, submandibulară şi sublinguală, există şi glande salivare mici, diseminate în mucoasa sau
submucoasa cavităţii bucale:
A. glandele vestibului bucal: labiale ( la nivelul buzelor): superioare şi inferioare
bucale(la nivelul obrajilor): anterioare, mijlocii şi posterioare
buco-faringiene (situate în plica pterigomandibulară)
B. glandele cavităţii bucale propriu-zise
ale regiunii palatine - pe bolta palatină
- pe vălul palatin
- pe uvulă
ale limbii: anterioare - la vârful limbii (Nuhn- Blandin)
- mijlocii -ale marginilor limbii ( Ebner)
- posterioare- ale bazei limbii ( Weber)
ale planseului bucal- glande sublinguale mici care se deschid pe plica sublinguală (Rivinius)
- glande glosopalatine (situate la baza plicii glosopalatine )
- glande incisive- la partea anterioară
Din punct de vedere embriologic, glandele salivare mari, apărute cronologic în ordinea : parotidă, submandibulară, sublinguală, iau naştere din epiteliul
gurii primitive; ele vor migra la oarecare depărtare de locul de origine, de care rămân legate prin ductele de excreţie ale acestor glande. Astfel, glanda parotidă
va ocupa regiunea retromandibulară, iar ductul său ( Stenon) se deschide în mucoasa obrazului, în dreptul molarului 2 maxilar, glanda submandibulară va ocupa
regiunea cu acelaşi nume de la nivelul gâtului, iar ductul său (Wharton) se deschide pe planşeul bucal, în apropierea liniei mediane, sub limbă. Numai glanda
sublinguală rămâne în cavitatea bucală, în regiunea sublinguală, iar ductul său principal ( Bartholin) se deschide în acelaşi loc cu ductul submandibular.
Glanda parotidă are o secreţie seroasă, iar glandele submandibulară şi sublinguală au o secreţie seroasă; pe lângă enzime (care au rol în digestie), în
salivă există diverşi produşi cu rol bactericid local.

GLANDA PAROTIDĂ
Glanda parotidă are o structură unilobulară cu două porţiuni: superficială şi profundă. Aceste două segmente ale glandei sunt conectate printr-un mic
istm glandular în care trece nervul facial.
Glanda este încapsulată de un înveliş fascial dependent de sistemul fascial cervical superficial.
Localizare : partea profundă ocupă regiunea retromandibulară, cunoscută şi sub numele de spaţiul interfascial parotidian, în loja glandei parotide; partea
superficială se află în ţesutul subcutanat al regiunii maseterine.
Loja glandei parotide- delimitare

1
postero-medial anterior lateral inferior superior
- m. SCM - marginea posterioară a -pielea dintre marginea - tractul angular sau septul - meatul auditiv extern
- procesul mastoidian, m. ramului mandibulei, a m. posterioară a ramului interparotideo-submandibular - articulaţia temporo-
digastric pântece posterior maseter şi a m. pterigoidian mandibulei şi marginea (separă loja retromandibulară mandibulară
- procesul stiloid cu medial anterioară a m. SCM de loja submandibulară) - butoniera retrocondiliană
mm.,ligg. şi fascia stiliene - lig. sfenomandibular - ţesut subcutanat cu Juvara ( antero-superior)
elemente vasculo-nervoase)

Loja glandei parotide- conţinut :

Glanda parotidă, în interiorul căreia trec elemente vasculare şi nervoase dispuse în planuri :
- elemente nervoase: nervul facial şi plexul parotidian al nervului facial ( rezultat din ramificarea plexiformă a acestuia, care se mai poate bifurca sau trifurca),
nervul auriculo-temporal. Toate aceste elemente ocupă planul lateral sau superficial intraparotidian, numit şi plan nervos
- elemente veno-limfatice: vena jugulară externă în jurul căreia se dispun ganglionii limfatici parotidieni profunzi şi vena retromandibulară
Toate aceste elemente ocupă planul mijlociu intraparotidian, numit şi plan venos.
- elemente arteriale: artera carotidă externă, artera maxilară şi artera temporală superficială, artera transversa a fetei, a. auriculară posterioara si artera
stilomastoidiana
Toate aceste elemente ocupă planul medial intraparotidian, numit şi plan arterial.
Loja glandei parotide- raporturi :
Superior : Baza craniului, regiunea temporală, ATM, Urechea externă
Inferior : Trigonul carotic şi regiunea submandibulară
Medial : Faringele
Posterior : spaţiul restrostilian (cu artera carotidă internă, vena jugulară internă, nervii cranieni IX, X, XI, XII şi ganglionul cervical simpatic superior).
Anterior : regiunea infratemporală, regiunea maseterină, spaţiul pterigomandibular
Pediculii vasculo-nervosi ai glandei parotide sunt grupe de elemente vasculare si nervoase care ies sau intra in glanda parotida, acesti pediculi trebuie ligaturati
in chirurgia parotidei
1. pediculul posterior stilomastoidian - nervul facial, - artera şi vena stilomastoidiana
2. pediculul auricular posterior – artera şi vena auriculara poaterioara
3. pediculul medial carotidian- artera carotida externa
4. pediculul subcondilian – artera şi vena maxilara
5. pediculul superior (temporal ) – artera şi vena temporala superficiala
- nervul auriculo-temporal
6. pediculul anterior (superficial, facial) – ductul parotidian Stenon
- artera şi vena transversa a fetei
- ramurile zigomatice şi bucale ale n. facial
7. pediculii venosi cervicali – vena retromandibulara- anterior şi vena jugulară externă- posterior

2
Ductul parotidian Stenon (Stensen)
Iese prin partea anterioară şi laterală a glandei şi trece peste marginea anterioară a muşchiului maseter, proiectat pe o linie care uneşte tragusul cu mijlocul buzei
superioare. Aproximativ la 1 cm. De marginea anterioară a m. maseter, ductul se încurbează medial si penetrează coprul adipos al obrazului şi muşchiul
buccinator, deschizându-se în mucoasa obrazului.
Este canalul excretor al glandei parotide
Lungime: 4 cm.
Diametru: 3mm.
Culoare: albă-sidefie
Origine: partea posterioară a parotidei, din unirea a 2 canale
Traiect: 1 segment intraparotidian
3 segmente extraparotidiene
-segmentul intraparotidian: este oblic antero-superior
-iese din glandă - la 1,5 cm. sub arcul zigomatic
- pe marginea anterioară a glandei, la 1/3S cu 2/3 I
- traseul extraparotidian: are 3 segmente

A) segm. Maseterin: superficial, în profunzimea prelungirii maseterine a glandei

are raporturi cu: partea superficială a glandei parotide
a. şi v. transversă a feţei (superior)
rr. bucale superioare şi inferioare ale n. facial:

B) segm. Genian: încrucişează marginea anterioară a m. maseter

intră în corpul adipos al obrazului
trece pe m. buccinator pe care îl perforează
C) segm. Submucos: de câţiva mm., între m.buccinator şi mucoasă, printre glandele jugale
Se deschide în vestibulul bucal
pe faţa internă a obrazului
la nivelul molarului 2 superior
la 4 mm. sub fundul de sac vestibular superior

3
 INERVATIA VEGETATIVA A GLANDEI PAROTIDE
Este în principal o inervatie parasimpatica
- fibrele parasimpatice preganglionare de la nucleul salivator inferior din bulb merg la ggl. otic ( unde se realizează sinapsa între fibrele pre- şi
postganglionare) prin n. glosofaringian, n. timpanic Jacobson,
n. pietros mic
- fibrele parasimpatice postganglionare de la ggl. Otic, prin n. auriculotemporal ajung la parotida

GLANDA SUBMANDIBULARĀ
Glanda submandibulară este aşezată dedesubtul şi înaintea unghiului mandibulei şi ocupă partea posterioară şi centrală a trigonului submandibular.
Glanda ocupă spaţiul intrafascial submandibular sau loja glandei submandibulare. Ea se află profund de muşchiul platisma şi de vena facială.
Glanda vine în raport cu : glanda parotidă ( postero-superior), faringele şi spaţiul latero-faringian (superior şi medial), cavitatea bucală (superior), trigonul
carotic ( inferior), regiunea submantală (anterior)
Localizare: cea mai mare parte a glandei este superficială, dar ea se pliază apoi în jurul marginii posterioare a muşchiului milohioidian, astfel că o mică porţiune
din glandă se va găsi în partea posterioară a planşeului bucal.
Loja glandei submandibulare- delimitare

Supero-lateral Infero-lateral medial

Fovea submandibulară de pe faţa internă a corpului Pielea Foiţa internă de dedublare a lamei superficiale a
mandibulei Tesutul subcutanat ( cu m. platisma) fasciei cervicale
Unghiul mandibulei Foiţa externă de dedublare a lamei superficiale a m. Milohioidian
Muşchiul pterigoidian medial fasciei cervicale) m. Hioglos
Raporturile glandei submandibulare:
Superficial:
1. vasele submentale, vena facială, vasele milohioidiene, nervul milohioidian, ganglioni limfatici submandibulari superficiali,
2. Fosa glandei submandibulare de pe faţa internă a corpului mandibulei, unghiul mandibulei, m. pterigoidian medial
3. Pielea, ţesutul subcutanat ( cu m. platisma, ramuri din nervul transvers al gâtului, ramul cervical al nervului facial), foiţa externă de dedublare a lamei
superficiale a fasciei cervicale)
Profund:
1. ganglionii limfatici submandibulari profunzi, ganglionul submandibular parasimpatic, nervul hipoglos, vena linguală, nervul lingual, artera facială,
ductul submandibular Wharton
2. foiţa internă de dedublare a lamei superficiale a facsiei cervicale, m. milohioidian, m. hioglos
3. artera linguală
TRAIECT: intră din trigonul carotic în această regiune la nivelul cornului mare al osului hioid,
trece profund de m. hioglos şi apoi pătrunde în limbă.

4
INTERSTIŢIUL HIOGLOSO-MILOHIOIDIAN:
- ESTE COMUNICAREA LOJEI SUBMANDIBULARE CU LOJA SUBLINGUALĂ
- SE FORMEAZĂ ÎNTRE M. MILOHIOIDIAN ŞI M. HIOGLOS
- CONŢINE: DUCTUL SUBMANDIBULAR
PRELUNGIREA ANTERIOARĀ A GLANDEI SUBMANDIBULARE
NERVUL LINGUAL
NERVUL HIPOGLOS
VENA LINGUALĂ

Ductul submandibular Wharton (Whartin)

Ia naştere de pe faţa profundă a glandei, însoţeşte prelungirea anterioară a glandei , trecând împreună prin interstiţiul hiogloso-milohioidian; ajung astfel în
regiunea sublinguală, medial de glanda sublinguală. Se deschide lateral de frâul limbii, la nivelul carunculei sublinguale

Este canalul excretor al glandei submandibulare

Lungime: 5 cm
Diametru: 4 mm
Origine: partea profundă a glandei
Traiect: - loja submandibulară ( profund de glandă)
- Interstiţiul hiogloso-milohioidian ( aici este încrucişat dinspre lateral şi superior
spre inferior şi medial de către nervul lingual→ nervul lingual “ ia la braţ” ductul
- loja sublinguală (medial şi superior de glanda sublinguală), acoperit de mucoasă
- ridică mucoasa sublinguală ( plica sublinguală)
Se deschide- la nivelul carunculei sublinguale, situată:
în regiunea sublinguală
de o parte a frâului limbii
împreună cu ductul sublingual principal

INERVATIA VEGETATIVA A GLANDEI SUBMANDIBULARE

Este în principal o inervatie parasimpatica

- fibrele parasimpatice preganglionare de la nucleul salivator superior din punte merg la ggl. Submandibular
( unde se realizează sinapsa între fibrele pre- şi postganglionare) prin n. facial, n.coarda timpanului, n.lingual,
- fibrele parasimpatice postganglionare de la ggl. submandibular, prin fibre postganglionare directe ajung la glanda submandibulară

5
GLANDA SUBLINGUALĀ

Este cea mai mică şi cea mai profound situată dintre glandele salivare mari. Este îngustă şi turtită şi se află sub mucoasa planşeului bucal, deasupra
muşchiului milohioidian, între mandibulă şi muşchiul genioglos. Aproximativ 12 mici ducte sublinguale ( ductele Rivinius) ies din glandă la marginea sa
superioară şi se vor deschide separate în planşeul bucal. La extremitatea anterioară a glandei se constituie un duct sublingual unic, ductul sublingual principal
care se deschide împreună cu ductul submandibular Wharton la nivelul carunculei sublinguale

Localizare: în spaţiul sublingual submucos sau loja glandei sublinguale, deasupra planşeului bucal ( diafragmei orale)

Loja glandei sublinguale: delimitare

superior inferior medial Lateral

Mucoasa sublinguală Muşchiul Muşchii: hioglos, Fovea sublinguală de
( ridicată de către milohioidian genioglos, pe faţa internă a
glandă → eminenţa geniohioidian corpului mandibulei
sublinguală)

Loja glandei sublinguale- conţinut

1. glanda sublinguală cu ductul sublingual principal Bartholin şi ductele sublinguale accesorii Rrivinius
2. prelungirea anterioară a glandei submandibulare cu ductul submandibular Wharton
3. nervul lingual
4. nervul hipoglos
5. vena linguală
6. vasele sublinguale
7. nervul sublingual
8. artera linguală profundă

INERVATIA GLANDEI SUBLINGUALE

inervaţie parasimpaticã
o fibre parasimpatice preganglionare au originea în nucleul salivator superior din punte
o fibrele preganglionare merg prin: n.VII bis (Wrisberg), n.VII, n.coarda timpanului, n.Lingual şi ajung la gg.submandibular
o fibrele postganglionare au origine în gg.submandibular şi merg la glanda sublingualã