Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
________________________________________________________________
336
Daniel BRÎNDESCU - OLARIU
Colecţia "ECONOMIE"
EDITURA POLITEHNICA
TIMIŞOARA - 2014
Copyright © Editura Politehnica, 2014
Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din această lucrare nu poate
fi reprodusă, stocată sau transmisă prin indiferent ce formă, fără acordul
prealabil scris al Editurii Politehnica.
EDITURA POLITEHNICA
Bd. Republicii nr. 9
300159 Timişoara, România
Date autor:
Daniel Brîndescu-Olariu, www.levier.ro
1. Introducere ..................................................................................................................... 5
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale ............................................................... 11
2.1. Rata autonomiei financiare globale ..................................................................... 12
2.2. Rata îndatorării globale ....................................................................................... 29
2.3. Rata activelor imobilizate .................................................................................... 34
2.4. Rata activelor circulante ...................................................................................... 48
2.5. Rata disponibilităților ......................................................................................... 54
3. Indicatori ai lichidității .................................................................................................. 63
3.1. Aspecte generale privind ratele de lichiditate...................................................... 63
3.1. Raportul Disponibilități / Datorii totale ............................................................... 81
3.2. Raportul Disponibilități / Cifra de afaceri .......................................................... 90
3.3. Raportul Active circulante / Datorii totale .......................................................... 99
4. Indicatori ai solvabilității ............................................................................................ 108
5. Indicatori ai echilibrului financiar ............................................................................... 119
5.1. Fondul de rulment propriu ................................................................................. 121
5.2. Raportul Fond de rulment propriu / Active circulante ...................................... 127
5.3. Raportul Fond de rulment propriu / Cifra de afaceri ........................................ 131
5.4. Rata finanțării activelor imobilizate din capitalul propriu ................................ 137
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare ................................................. 141
6.1. Numărul de rotații ale activului total ............................................................... 141
6.2. Numărul de rotații ale activelor imobilizate ...................................................... 151
6.3. Durata de rotație a stocurilor ............................................................................ 159
6.4. Durata de rotație a creanțelor ............................................................................ 168
7. Indicatori ai profitabilității și rentabilității .................................................................. 177
7.1. Rata profitabilității comerciale .......................................................................... 177
7.2. Rata rentabilității financiare ............................................................................. 182
8. Indicatori ai productivității .......................................................................................... 190
8.1.Productivitatea muncii cu bază de calcul în cifra de afaceri .............................. 190
8.2.Productivitatea muncii cu bază de calcul în Rezultatul brut............................... 195
9. Indicatori bazați pe fiscalitate ..................................................................................... 201
9.1.Raportul Impozit pe profit / Cifra de afaceri ..................................................... 201
9.2.Raportul Impozit pe profit / Rezultat brut ......................................................... 206
10. Indicatori bazați pe valoarea restanțelor bugetare ..................................................... 212
Bibliografie ..................................................................................................................... 218
1. Introducere
Analiza bazată pe rate financiare este utilizată din a doua jumătate a secolului
19, fiind considerată un produs al practicii în domeniul contabil. Dezvoltată inițial ca
instrument de evaluare a bonității întreprinderilor solicitante de credite bancare, analiza
bazată pe rate financiare și-a extins aria de cuprindere, în încercarea de a răspunde
nevoilor informaționale ale tuturor stakeholderilor întreprinderii.
Tema utilității ratelor financiare a fost dezbătută de peste 150 de ani, fără a se
ajunge la formularea unei teorii a ratelor financiare general acceptate. Cu toate că acest
subiect este afectat de multe controverse, în prezent, analiza bazată pe rate financiare
se constituie într-un instrument important pentru creditori, managementul firmei,
acționari, potențiali investitori, personal, auditori sau agenții de consultanță
independente, reprezentând o bază în procesele decizionale ale acestora.
Ghidurile metodologice utilizate în practică sunt focalizate în general pe modul
de calcul al ratelor. O parte dintre dintre acestea oferă sugestii sumare de interpretare a
valorilor ratelor. Pentru unele rate financiare, ghidurile metodologice furnizează nivele
de referință, care în general nu sunt însă fundamentate statistic. În alte cazuri, analistul
financiar recurge la compararea ratelor financiare specifice firmei analizate cu media
pe sector. O astfel de abordare rămâne săracă în termeni de conținut informațional real,
în lipsa unei statistici privind situația firmelor care înregistrează rate sub, respectiv
peste nivelul mediei. Mai mult, apare tendința de a confunda nivelul mediu aferent
unui sector cu nivelul optim. În condițiile în care în economia românească aproximativ
jumătate dintre întreprinderile care depun situații financiare anuale la autoritățile
fiscale înregistrează pierderi, raportarea la medie nu poate fi o opțiune viabilă pentru
stimularea performanței.
În acest context, majoritatea analizelor financiare efectuate în practică se
limitează la descrieri superficiale ale bilanțurilor întreprinderilor, nedepășind nivelul
unor simple interpretări contabile. Fără a se ajunge la concluzii de utilitate reală din
punct de vedere static, se trece în general la analiza în dinamică. Inevitabil, eșecul
evaluării stării întreprinderii în cadrul analizei statice înlătură orice șansă de utilitate a
analizei dinamicii.
Pentru managementul întreprinderii, rezultatele analizei ar trebui să asigure
baza adoptării unor măsuri menite să corecteze sau să mențină starea întreprinderii.
Pentru ceilalți stakeholderi, aceste rezultate ar trebui să ofere un fundament în decizii
privind colaborările viitoare cu întreprinderea și, în unele cazuri, pentru impunerea
adoptării unor măsuri de către managementul întreprinderii.
Logica ratelor financiare are la bază concepția că acestea sunt purtătoare de
mesaje codate cu privire la starea întreprinderii. În acest sens, metodologia de analiză
trebuie să ofere o procedură de decodare (respectiv de interpretare a ratelor și
concluzionare cu privire la starea întreprinderii). Cu toate că analiza bazată pe rate
fiananciare este utilizată de aproximativ 150 de ani, cercetările efectuate în acest
domeniu nu au izolat cu claritate capacitatea fiecărei rate de a descrie starea
întreprinderii dintr-un anumit punct de vedere. În aceste condiții, nu numai că nu există
6 1. Introducere
Insolvența
Dinamica numărului
num rului de firme intrate în inslovență
insloven
la nivel național
29.587
26.804
30.000 21.692
18.421 19.651
20.000 14.483
10.000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Grafic nr. 1
De la începerea crizei economice, România a urcat în clasamentul firmelor cu
cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante, ajungând la finalul anului 2012 pe
locul 4 la nivelul Uniunii Europene și pe locul 6 la nivel mondial (într--un clasament
care a inclus 131 de state pentru care Banca Mondială
Mondial a făcut
cut datele disponibile).
Clasarea României la nivel mondial după
dup rata creditelor neperformante
140
122
120 112
100
83 84
80 69 72
65
60
37 33
40 27
20
20 15
6
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Grafic nr. 2
Dincolo de problematica riscului de insolvență,
insolven , cercetarea efectuat
efectuată a vizat
confirmarea utilității și aplicabilit
aplicabilității
ii analizei financiare în general la nivelul populației
popula
studiate.
15.071
15.500
15.000
14.500
14.000
13.037
13.500
12.570 12.574
13.000
12.500
12.000
11.500
11.000
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 3
Aferent populației țintă au fost analizate 53.252 de situații financiare anuale,
dintre care 712 au aparținut unor firme intrate în insolvență la 2 ani de la data situațiilor
financiare respective.
1. Introducere 9
300
200 159
94
100
30
0
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 4
În ceea ce privește cele 15.071 de firme care au depus situații financiare în
2010 și au fost incluse în populația țintă, 429 au intrat în insolvență în anul 2012, la 2
ani de la data situațiilor financiare utilizate în analiză. Celelalte 14.642 de firme și-au
continuat activitatea în condiții normale, cel puțin până la finalul anului 2012.
Dintre cele 12.574 de firme care au depus situații financiare în 2009 și au fost
incluse în populația țintă, 159 au intrat în insolvență în anul 2011, la 2 ani de la data
situațiilor financiare utilizate în analiză. Celelalte 12.415 de firme și-au continuat
activitatea în condiții normale, cel puțin până la finalul anului 2012.
Populația țintă din anul 2008 a inclus 94 de firme intrate în insolvență în anul
2010, iar populația țintă din anul 2007 a inclus 30 de firme intrate în insolvență în anul
2009.
Pentru fiecare rată financiară supusă evaluării, testarea inițială a fost realizată
pe baza unui eșantion compus din perechi de firme (insolvente și sănătoase) din
perioada 2009 - 2010. În acest sens, aferent fiecăruia dintre cei doi ani, pentru fiecare
firmă intrată în insolvență a fost identificată o firmă sănătoasă, din același domeniul de
activitate (același cod caen), cu cifra de afaceri cea mai apropiată față de firma intrată
în insolvență.
A fost constituit astfel un eșantion format din 1.176 firme, dintre care 588 au
intrat în insolvență la 2 ani de la data situațiilor financiare incluse în analiză, respectiv
588 și-au continuat activitatea în condiții normale cel puțin până la finalul anului 2012.
Pornindu-se de la situațiile financiare întocmite cu 2 ani înainte de declararea
insolvenței, a fost urmărită evaluarea capacității ratelor financiare de a discrimina între
firmele care au intrat în insolvență și firmele care și-au continuat activitatea în condiții
normale.
Setul de rate financiare supuse testării a fost constituit pornind de la
disponibilitatea datelor financiar-contabile pentru toți stakeholderii. Au fost astfel
avute în vedere 26 de rate financiare.
10 1. Introducere
Cele 26 de rate au fost grupate în 10 domenii, fiecare astfel de domeniu făcând obiectul
unui capitol distinct.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
Tabel nr. 2 Clasare pe seama ratei autonomiei financiare globale (Rafg = 33%)
Din totalul firmelor insolvente cuprinse în eșantion, 94% sunt clasate corect,
ceea ce, în raport cu alternativa nerealizării unei analize, poate permite creditorului
evitarea unor riscuri de credit importante. În același timp însă, ar duce la respingerea a
78,4% dintre firmele sănătoase. Acuratețea obținută la nivelul populației țintă din 2010
scade la 28,71%, datorită frecvenței mult mai mari a întreprinderilor sănătoase
(97,15%) comparativ cu eșantionul format din perechi (50%).
Folosirea valorii de 66% a ratei autonomiei financiare globale ca punct de
decizie ar asigura clasarea corectă la nivelul eșantionului de 1.176 de firme a 95,9%
dintre firmele insolvente, dar numai a 15,5% dintre firmele sănătoase. Acuratețea
generală obținută la nivelul eșantionului ar fi de 55,7%, însă la nivelul întregii populații
țintă din 2010 aceasta ar scădea la 21,8% datorită ponderii mult mai mari a firmelor
sănătoase în totalul populației.
Tabel nr. 4 Clasare pe seama ratei autonomiei financiare globale (Rafg = 66%)
Tabel nr. 5 Clasare pe seama ratei autonomiei financiare globale (Rafg = 66,7%)
Tabel nr. 6 Clasare pe seama ratei autonomiei financiare globale (Rafg = 70%)
toate firmele cu rate ale autonomiei financiare globale inferioare pragului de 10% drept
insolvente se obține astfel o acuratețe de 62,8%.
Din totalul celor 588 de întreprinderi care au intrat în insolvență, 78,2% au
înregistrat rate ale autonomiei financiare globale inferioare pragului de 10% cu 2 ani
înainte de inițierea procedurii. În același timp, 47,4% dintre firmele sănătoase au
înregistrat rate ale autonomiei fiannciare globale mai mari sau egale cu valoarea de
10%.
În cadrul unei populații formate din 2 grupuri egale ca dimensiune,
probabilitatea de clasare corectă a unui element din punctul de vedere al apartenenței la
un anumit grup, în lipsa oricărei informații, este de 50%.
În general se consideră că un indicator este util în clasare în măsura în care poate
furniza o acuratețe superioară celei naturale cu cel puțin 25% (Chung, K., Tan, S.,
Holdsworth, D., 2008). Astfel, acuratețea minimală așteptată este de = 50% ×
125% = 62,5%.
La nivelul eșantionului, rata autonomiei financiare globale îndeplinește această
condiție, motiv pentru care se apreciază că aceasta reprezintă un indicator util în
evaluarea riscului de insolvență cu 2 ani înainte de materializarea acestuia.
Folosind pragul de 10% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații
țintă, acuratețea este diminuată de structura diferită a acestei populații (cu o frecvență
semnificativ superioară a întreprinderilor sănătoase). Astfel, acuratețea predicției ar fi
de 49,5% asupra populației țintă din 2010, de 53,7% asupra populației țintă din 2009,
de 53,7% asupra populației țintă din 2008 și de 55,9% asupra populației țintă din 2007.
La nivelul, populației țintă din anul 2010, frecvența cazurilor de insolvență a
fost de 2,85%. În aceste condiții, clasarea tuturor celor 15.071 întreprinderi drept
sănătoase ar asigura o acuratețe de 97,15%, fără utilizarea niciunei informații cu privire
la starea individuală a întreprinderilor. Utilizarea ratei autonomiei financiare globale
aferentă fiecărei întreprinderi ca informație suplimentară în analiza efectuată asupre
întregii populații nu permite o creștere a acurateței clasării.
Mai exact, valoarea minimă a ratei autonomiei financiare globale la nivelul
populației țintă din anul 2010 este de -524.856% și aparține unei firme sănătoase.
Folosirea acestei valori drept prag de decizie ar însemna clasarea tuturor
întreprinderilor drept sănătoase, înregistrându-se o acuratețe de 97,15%. Folosirea
oricărui alt prag de decizie ar reduce acuratețea clasării.
O abordare utilă în aceste condiții ar putea fi aceea a evaluării gradului de risc
pe intervale ale ratei autonomiei financiare globale. În măsura în care frecvența
cazurilor de insolvență ar fi superioară pragului de 50% în cadrul unui anumit interval
al ratei autonomiei financiare globale, firmele cu rate cuprinse în acel interval ar putea
fi clasate drept insolvente. Similar, firmele cu rate cuprinse în intervale în care
frecvența cazurilor de insolvență este inferioară pragului de 50% ar putea fi clasate
drept sănătoase.
În aceste condiții, a fost avută în vedere testarea ipotezei conform căreia rate
ridicate ale îndatorării globale, respectiv rate reduse ale autonomiei financiare globale
reprezintă semnale ale intrării în insolvență.
20 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
urmărește evaluarea riscului de insolvență asociat unei firme individuale nu poate lua
decizia de clasare a acesteia în categoria firmelor insolvente exclusiv pe seama valorii
ratei autonomiei financiare globale. Indiferent de valoarea ratei autonomiei financiare
globale, probabilitatea de a nu intra în insolvență evaluată exclusiv pe seama ratei ar fi
superioară nivelului de 0,95, ceea ce ar indica analistului clasarea oricărei firme drept
sănătoasă.
Tabel nr. 11 Incidența insolvenței la nivelul întregii populații (2010) pe intervale ale
Rafg
%
Rata autonomiei Total Insolvente Sănătoase Insolv.
Nr.crt
financiare globale
15.071 100% 429 100% 14.642 100% 2,85%
1 Rafg < -20% 4.998 33,2% 209 48,7% 4.789 32,7% 4,18%
2 -20% <= Rafg < -10% 674 4,5% 29 6,8% 645 4,4% 4,30%
3 -10%<= Rafg < 0% 878 5,8% 36 8,4% 842 5,8% 4,10%
4 0%<= Rafg < 10% 1.293 8,6% 60 14,0% 1.233 8,4% 4,64%
5 10%<= Rafg < 20% 1.013 6,7% 21 4,9% 992 6,8% 2,07%
6 20%<= Rafg < 30% 805 5,3% 14 3,3% 791 5,4% 1,74%
7 30% <= Rafg < 40% 754 5,0% 20 4,7% 734 5,0% 2,65%
8 40% <= Rafg < 50% 706 4,7% 14 3,3% 692 4,7% 1,98%
9 50% <= Rafg < 60% 681 4,5% 6 1,4% 675 4,6% 0,88%
10 Rafg >= 60% 3.269 21,7% 20 4,7% 3.249 22,2% 0,61%
În aceste condiții, o abordare alternativă ar fi aceea de a compara probabilitatea
de intrare în insolvență a firmelor din cadrul fiecărui interval cu probabilitatea medie
înregistrată la nivelul întregii populații țintă. Fiecărui interval i-ar putea fi astfel atribuit
un indice relativ de risc. Astfel, cu toate că nu ar fi posibilă clasarea unei întreprinderi
exclusiv pe seama valorii ratei autonomiei financiare globale, o întreprindere ar putea
primi un indice de risc, specific intervalului din care face parte (tabel nr. 12).
Tabel nr. 12 Indici de risc la nivelul populației (2010), pe intervale ale Rafg
Nr.crt. Rata autonomiei financiare globale – populație țintă 2010 Indice de risc
1 Rata autonomiei financiare globale < -20% 146,9%
2 -20% <= Rata autonomiei financiare globale < -10% 151,2%
3 -10%<= Rata autonomiei financiare globale < 0% 144,0%
4 0%<= Rata autonomiei financiare globale < 10% 163,0%
5 10%<= Rata autonomiei financiare globale < 20% 72,8%
6 20%<= Rata autonomiei financiare globale < 30% 61,1%
7 30% <= Rata autonomiei financiare globale < 40% 93,2%
8 40% <= Rata autonomiei financiare globale < 50% 69,7%
9 50% <= Rata autonomiei financiare globale < 60% 31,0%
10 Rata autonomiei financiare globale >= 60% 21,5%
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 23
Aferent populației țintă din anul 2010, au fost analizate diferențele în termeni
de rentabilitate financiară între cele 3 clase de întreprinderi. În cazul primei clase
(întreprinderi cu rate ale autonomiei financiare globale inferioare pragului de 10%), în
analiză au fost incluse numai firmele cu capital propriu pozitiv. Au fost ignorate astfel
firmele cu rate ale autonomiei financiare globale negative, considerându-se că nu poate
fi pusă în discuție rentabilitatea capitalului propriu în absența capitalului propriu.
În aceste condiții, în prima clasă au fost incluse 1.293 de întreprinderi din totalul celor
7.843. Media ponderată aferentă fiecărei clasă (Rf mp) a fost calculată prin raportarea
sumei rezultatelor nete aferente clasei la suma capitalurilor proprii aferente clasei
respective.
Clasa cu nivelul de risc cel mai ridicat a înregistrat cel mai scăzut nivel al
rentabilității financiare medii ponderate. Media aritmetică superioară a rentabilității
financiare la nivelul primei clase are la bază ponderea mare a întreprinderilor cu
rentabilitate financiară ridicată, dar cu valori absolute reduse ale capitalurilor proprii și
ale rezultatelor exercițiului, dar și existența unor valori extreme ridicate, bazate pe
valori foarte reduse ale capitalului propriu.
Clasa cu nivelul cel mai ridicat al riscului de insolvență a prezentat frecvența
cea mai mare a firmelor cu rentabilitate financiară negativă, dar și cea mai mare
frecvență a firmelor cu rentabilități financiare superioare pragului de 20%.
Dispersia cea mai ridicată a ratelelor de rentabilitatea financiară este cea specifică
primei clase de întreprinderi.
Se constată în concluzie că întreprinderile cu rate ale autonomiei financiare
globale inferioare pragului de 10% prezintă riscurile cele mai ridicate de intrare în
insolvență, dar și cel mai redus nivel mediu al rentabilității financiare (medie
ponderată). Totuși, acest grup conține cea mai ridicată frecvență de firme cu rate ale
rentabilității financiare de peste 20%. În același timp, este grupul cu cel mai ridicat
nivel al dispersiei valorilor ratei rentabilității financiare. Aceste constatări susțin
ipoteza că rate reduse ale autonomiei financiare globale, respectiv rate ridicate ale
îndatorării globale creează un potențial ridicat în termeni de rentabilitate financiară, dar
induc și riscuri ridicate (de insolvență, dar și financiare).
O rată a autonomiei financiare globale ridicată implică o pondere ridicată a
capitalului propriu în totalul surselor de finanțare și, implicit, finanțarea cu
preponderență a activului din surse proprii. O astfel de structură financiară atenuează
riscul de insolvență din mai multe puncte de vedere. Astfel, inițierea procedurii de
insolvență are la bază constatarea incapacității de plată a datoriilor scadente. Se poate
vorbi însă despre datorii scadente numai în situațiile în care întreprinderea este
28 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
Grupând firmele din cadrul eșantionului pe 10 intervale ale ratei îndatorării globale, se
constată că 761 (64,7%) dintre acestea înregistrează rate ale îndatorării globale de cel
puțin 90%. Din totalul eșantionului, 415 firme (35,3%) înregistrează rate ale îndatorării
globale inferioare nivelului de 90%.
Niciunul dintre primele 9 intervale nu prezintă frecvențe ale cazurilor de insolvență
mai mari de 50%. În schimb, pentru intervalul [90%;+∞), incidența fenomenului
insolvenței este de 59,9%. Cum acest ultim interval conține 64,7% din eșantion, s-a
procedat la descompunerea sa pe subintervale.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 31
ori mai mari comparativ cu o întreprindere plasată în clasa de risc redus, respectiv de 2
ori mai mari în comparație cu o întreprindere din clasa de risc mediu.
Cumulând concluziile rezultate pe seama studiului corelațiilor dintre riscul de
insolvență și rata autonomiei financiare globale, respectiv rata îndatorării globale, se
recomandă clasarea întreprinderii analizate în una dintre următoarele 3 grupe de risc:
1) risc de insolvență ridicat: rata autonomiei financiare globale cuprinsă în
intervalul (-∞;10%), respectiv rata îndatorării globale cuprinsă în intervalul
[90%;+∞);
2) risc de insolvență mediu: rata autonomiei financiare globale cuprinsă în
intervalul [10%;50%), respectiv rata îndatorării globale cuprinsă în intervalul
[50%;90%);
3) risc de insolvență redus: rata autonomiei financiare globale cuprinsă în
intervalul [50%;100%], respectiv rata îndatorării globale cuprinsă în intervalul
[0%;50%).
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc
180,0% 160,9%
150,9% 150,6%
160,0% 134,8%
140,0%
103,4%
indici de risc
120,0%
100,0% 82,3%
70,4% 74,6%
80,0%
60,0% 36,4% 38,7%
40,0% 20,0% 23,5%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 5
Fluctuațiile înregistrate în dinamică de indicii de risc medii pe clase de risc sunt relativ
reduse, ceea ce susține stabilitatea în timp a metodei de clasare recomandate.
Anual, nivelul riscului de insolvență nu este perfect monoton crescător în raport cu rata
îndatorării globale, dar se apreciază că analistul poate considera riscul de insolvență cu
atât mai ridicat cu cât rata îndatorării globale este mai ridicată.
Corelația dintre rata îndatorării globale și riscul de insolvență
180%
160%
140%
indici de risc
120%
100% 2007
80%
2008
60%
40% 2009
20% 2010
0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Grafic nr. 6
34 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
57,9%
57,8%
57,2%
57,2%
55,3%
55,2%
51,4%
51,3%
60,0%
60,0%
45,7% 47,8% 47,8%
50,0%
40,0% Insolvente
30,0% Să nă toase
20,0% Tota l
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 7
La nivelul populației țintă din anul 2010, frecvența cazurilor de insolvență a fost de
2,85%. În aceste condiții, clasarea tuturor celor 15.071 întreprinderi drept sănătoase ar
asigura o acuratețe de 97,15%, fără utilizarea niciunei informații cu privire la starea
individuală a întreprinderilor. Utilizarea ratei activelor imobilizate aferent fiecărei
întreprinderi ca informație suplimentară în analiza efectuată asupra întregii populații nu
permite o creștere a acurateței clasării.
Mai exact, valoarea minimă a ratei activelor imobilizate la nivelul populației țintă din
anul 2010 este de 0% și aparține atât unor firme sănătoase, cât și unor firme insolvente.
Folosirea acestei valori drept prag de decizie ar însemna clasarea tuturor
întreprinderilor drept sănătoase, înregistrându-se o acuratețe de 97,15%. Folosirea
oricărui alt prag de decizie ar reduce acuratețea clasării.
În continuare, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale ratei
activelor imobilizate. În măsura în care frecvența cazurilor de insolvență ar fi
superioară pragului de 50% în cadrul unui anumit interval al ratei activelor imobilizate,
firmele cu rate cuprinse în acel interval ar putea fi clasate drept insolvente. Similar,
firmele cu valori ale ratei activelor imobilizate cuprinse în intervale în care frecvența
cazurilor de insolvență este inferioară pragului de 50% ar putea fi clasate drept
sănătoase.
Valorile însușite de rata activelor imobilizate la nivelul eșantionului supus analizei au
fost grupate în 10 intervale.
Analiza efectuată la nivelul eșantionului nu reflectă o tendință de reducere sau sporire a
frecvenței cazurilor de insolvență pe măsura creșterii ratei activelor imobilizate. Mai
exact, frecvența cazurilor de insolvență s-a menținut în apropierea mediei de 50%
pentru toate intervalele ratei activelor imobilizate.
Având în vedere că, la nivelul eșantionului, media ratei activelor imobilizate a fost
superioară în cazul grupului firmelor sănătoase, a fost testată la nivelul populației țintă
ipoteza conform căreia valori reduse ale ratei activelor imobilizate reprezintă semnale
ale intrării în insolvență.
38 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
Împărțind populația țintă din anul 2010 pe 10 intervale ale ratei activelor imobilizate,
devine evident că pentru niciunul dintre aceste intervale frecvența cazurilor de
insolvență nu se apropie de 50%.
Tabel nr. 23 Incidența insolvenței la nivelul întregii populații (2010) pe intervale ale
Rai
Se constată totuși că aproximativ 50% dintre firme înregistrează rate ale activelor
imobilizate inferioare nivelului de 20%, iar în cadrul acestui grup, frecvența cazurilor
de insolvență este inferioară mediei de 2,85%. În corespondență, cealaltă jumatate a
populației țintă înregistrează la nivelul anului 2010 valori ale ratei ale activelor
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 39
imobilizate mai mari sau egale cu 20%, respectiv o incidență medie a cazurilor de
insolvență superioară mediei de 2,85%.
Pentru niciunul dintre cele 10 intervale, probabilitatea de intrare în insolvență nu atinge
nici măcar pragul de 0,04. În consecință, analistul care urmărește evaluarea riscului de
insolvență asociat unei firme individuale nu poate lua decizia de clasare a acesteia în
categoria firmelor insolvente exclusiv pe seama valorii ratei ale activelor imobilizate.
Indiferent de valoarea ratei ale activelor imobilizate, probabilitatea de a nu intra în
insolvență evaluată exclusiv pe seama indicatorului ar fi superioară nivelului de 0,96,
ceea ce ar indica analistului clasarea oricărei firme drept sănătoasă.
Tabel nr. 24 Indici de risc la nivelul populației (2010), pe intervale ale Rai
Nr.crt. Rata activelor imobilizate – populație țintă 2010 Indice de risc
1 Rata activelor imobilizate < 10% 96,7%
2 10% <= Rata activelor imobilizate < 20% 89,5%
3 20% <= Rata activelor imobilizate < 30% 110,4%
4 30% <= Rata activelor imobilizate < 40% 116,7%
5 40% <= Rata activelor imobilizate < 50% 102,0%
6 20%<= Rata activelor imobilizate < 60% 106,9%
7 60% <= Rata activelor imobilizate < 70% 124,4%
8 70% <= Rata activelor imobilizate < 80% 69,2%
9 80% <= Rata activelor imobilizate < 90% 106,0%
10 Rata activelor imobilizate >= 90% 97,4%
Firme insolvente
500 429
400
300
159
200
94
100 30
0
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 8
Se apreciază că acordarea unei importanțe sporite rezultatelor obținute asupra
populației din anul 2010 este justificată, având în vedere atât actualitatea informațiilor,
cât și faptul că numărul de firme intrate în insolvență este net superior.
Pentru a oferi analistului un instrument de clasare a firmelor pe grupe de risc se
apreciază drept preferabilă o reducere a numărului de intervale la 2, cu o confirmare a
nivelului de risc asociat fiecărui interval asupra celor patru exerciții financiare.
Nivelul care maximizează acuratețea și stabilitatea analizei este cel de 10%. Utilizarea
acestei valori drept nivel de referință ar implica o clasare a tuturor întreprinderilor cu
valori inferioare ale ratei activelor imobilizate în grupa întreprinderilor cu risc redus. În
corespondență, întreprinderile cu valori superioare ale ratei activelor imobilizate ar
urma să fie clasate în grupa întreprinderilor cu risc ridicat. Anual, aproximativ 40%
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 41
dintre întreprinderile incluse în populația țintă au prezentat valori ale ratei activelor
imobilizate inferioare pragului de 10%.
Tabel nr. 26 Dinamica indicilor medii de risc - Rata activelor imobilizate
Nr.crt. Clase de risc 2007 2008 2009 2010
1 Risc redus 137,8% 97,3% 93,8% 96,7%
2 Risc ridicat 78,5% 101,5% 103,5% 102,4%
Diferențele între cele două clase de risc sunt relativ reduse, ceea ce face
impractică utilizarea ratei activelor imobilizate în evaluarea riscului de insolvență.
Ipoteza conform căreia direcționarea capitalului cu preponderență către finanțarea de
active imobilizate duce la sporirea riscului de insolvență nu este considerată a fi
verificată. Cu toate că imobilizarea capitalului în active stabile este de așteptat să
inducă în unele cazuri dificultăți în recuperarea acestuia în timp util pentru rambursare,
corelația cu probabilitatea de intrare în insolvență este mai complexă, impunând o
analiză mai detaliată.
În ceea ce privește ipoteza conform căreia valori ridicate ale ratei activelor
imobilizate asigură un potențial ridicat în termeni de rentabilitate, aceasta a fost testată
folosind drept referință rata rentabilității financiare. Populația supusă inițial analizei a
inclus întreaga populație țintă din anul 2010, compusă din 15.071 întreprinderi din
județul Timiș.
Concluziile analizei au fost însă afectate de faptul că o parte importantă dintre firmele
vizate au prezentat capitaluri proprii negative, ceea ce a făcut irelevante valorile ratei
rentabilității financiare. În consecință, analiza a fost limitată la întreprinderile cu
capitaluri proprii pozitive, considerându-se că nu se poate vorbi despre rentabilitatea
capitalurilor proprii în absența capitalurilor proprii.
Structura firmelor în funcție de valoarea capitalului propriu.
Eșantion = 15.071 firme din anul 2010.
8.521
10.000
6.550
8.000
6.000
4.000
2.000
0
Cpr <= 0 Cpr > 0
Grafic nr. 9
42 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
3.520
4.000
număr de firme
3.000
1.797 1.680 1.524
2.000
1.000
0
0% - 10% 10% - 30% 30% - 60% 60% - 100%
Grafic nr. 10
Din totalul celor 8.521 de întreprinderi care au înregistrat capitaluri proprii pozitive,
3.520 (41,3%) au înregistrat rate ale activelor imobilizate de până la 10%. Conform
ipotezelor inițiale, este așteptat ca grupul firmelor cu rate ale activelor imobilizate
cuprinse în intervalul [0%;10%) să prezinte o medie ponderată a rentabilității
financiare reduse, ca indicator al unui potențial redus în termeni de rentabilitate. Media
ponderată a ratei rentabilității financiare este de așteptat să sporească pentru intervalele
superioare ale ratei activelor imobilizate.
Analiza datelor aferente eșantionului infirmă însă ipotezele inițiale. Astfel, la nivelul
celor 4 intervale aferente ratei activelor imobilizate, intervalul [0%;10%) prezintă cea
mai ridicată medie ponderată a rentabilității financiare. Media ponderată a rentabilității
financiare scade continuu pentru intervalele următoare ale ratei activelor imobilizate
(pe măsura creșterii acesteia).
Media ponderată a ratei rentabilității financiare pe intervale ale ratei
activelor imobilizate. Eșantion = 8.521 de firme din anul 2010.
30,0% 26,9%
media ponderată a Rrf
25,0%
20,3%
20,0%
15,0%
10,0% 8,0%
5,0% 1,8%
0,0%
0% - 10% 10% - 30% 30% - 60% 60% - 100%
Grafic nr. 11
44 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
Media ponderată a ratei rentabilității financiare aferentă grupului firmelor cu rate ale
activelor imobilizate cuprinse în intervalul [0%;10%) a fost calculată după formula:
∑9 74
.12 = ∑456 + × . = ∑98:;<28 × 100%
8:; 8
Unde:
o .12 - media ponderată a ratei rentabilității financiare (aferentă unui interval
al ratei activelor imobilizate);
o n – numărul de firme incluse în cadrul unui interval al ratei activelor
imobilizate;
o + - greutatea specifică a capitalului propriu al firmei ”i” în totalul capitalului
propriu aferent grupului de firme pentru care media este calculată;
o . - rata rentabilității financiare aferente firmei ”i”;
o - rezultatul net al exercițiului înregistrat de firme ”i”;
o ,0 – capitalul propriu al firmei ”i”.
Graficul următor reflectă media capitalului propriu pe întreprindere, la nivelul fiecăruia
dintre cele patru intervale ale ratei activelor imobilizate. Această medie sporește de la
un interval la altul, pe măsura creșterii ratei activelor imobilizate. Constatarea
sugerează o tendință de creștere a capitalului propriu în valori absolute la nivel de
întreprindere, în paralel cu sporirea ponderii activelor imobilizate în totalul activului
bilanțier.
Valoarea medie a rezultatului net al exercițiului pe întreprindere nu urmează aceeași
tendință, aceasta diminuându-se aferent intervalelor superioare ale ratei activelor
imobilizate. Media ponderată a ratei rentabilității financiare urmează în aceste condiții
o tendință descendentă, de la un interval al ratei activelor imobilizate la altul (în sensul
crescător al ratei activelor imobilizate).
Capitalul propriu pe întreprindere. Eșantion = 8.521 de
întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
1.267.741
1.400.000
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000 371.691
226.297
400.000 141.129
200.000
0
0% - 10% 10% - 30% 30% - 60% 60% - 100%
intervale ale ratei activelor imobilizate
Grafic nr. 12
Graficul nr. 30 reflectă media rezultatului net al exercițiu la nivelul fiecăruia dintre cele
patru intervale ale ratei activelor imobilizate. Valoarea maximă a mediei rezultatului
net al exercițiu a fost înregistrată la nivelul intervalului 10%-30%.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 45
46.004
50.000 37.992
40.000 29.680
22.832
30.000
20.000
10.000
0
0% - 10% 10% - 30% 30% - 60% 60% - 100%
Grafic nr. 13
Ipotezele inițiale au inclus presupunerea că intervalul superior al ratei activelor
imobilizate prezintă cel mai ridicat nivel al riscului financiar.
Nivelul riscului financiar va fi evaluat prin frecvența firmelor cu rentabilități
financiare inferioare pragului de 10%, considerându-se că intervalul ratei activelor
imobilizate cu cel mai ridicat nivel al riscului financiar va fi cel care va înregistra cea
mai ridicată frecvență a firmelor cu rentabilități financiare inferioare pragului de 10%,
indiferent de media ponderată a ratei rentabilității financiare aferentă intervalului.
Graficul nr. 31 reflectă media aritmetică a ratei rentabilității financiare pe intervale ale
ratei activelor imobilizate. Superioritatea mediei artitmetice comparativ cu media
ponderată aferent intervalului 0%-10% al ratei activelor imobilizate sugerează prezența
unui număr ridicat de întreprinderi cu valori reduse ale capitalului propriu care
înregistrează rentabilități financiare superioare mediei ponderate.
Media aritmetică a ratei rentabilității financiare pe intervale ale ratei
activelor imobilizate. Eșantion = 8.521 de firme din anul 2010.
100,0%
74,9%
80,0%
media aritmetică a Rrf
60,0%
38,5%
40,0%
20,0% 10,5%
0,0%
-20,0% 0% - 10% 10% - 30% 30% - 60% 60% - 100%
-40,0%
-60,0%
-80,0% -71,3%
intervale ale ratei activelor imobilizate
Grafic nr. 14
Dimpotrivă, inferioritatea mediei artitmetice comparativ cu media ponderată aferent
intervalului 60%-100% al ratei activelor imobilizate sugerează prezența unui număr
ridicat de întreprinderi cu valori reduse ale capitalului propriu care înregistrează
rentabilități financiare inferioare mediei ponderate.
46 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
25,0% 20,8%
20,0% 17,1%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rai = 0% - 10% Rai = 10% - 30% Rai = 30% - 60% Rai = 60% - 100%
Grafic nr. 15
20,0% 16,4%
15,0% 11,9%
10,0%
5,0%
0,0%
Rai = 0% - 10% Rai = 10% - 30% Rai = 30% - 60% Rai = 60% - 100%
Grafic nr. 16
Dimpotrivă, conform graficului nr. 34, frecvența firmelor cu rentabilități financiare
superioare pragului de 50% se diminuează de la un interval al ratei activelor
imobilizate la altul, pe măsura sporirii ratei activelor imobilizate.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 47
30,0%
22,4%
25,0%
17,1%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rai = 0% - 10% Rai = 10% - 30% Rai = 30% - 60% Rai = 60% - 100%
Grafic nr. 17
Pentru intervalele [10%;20%), [20%;30%), [30%;40%), [40%;50%) ale ratei
rentabilității financiare nu se înregistrează diferențe semnificative de frecvență a
firmelor de la un interval al ratei activelor imobilizate la altul.
Frecvența firmelor pe intervale ale Rai și Rrf. Eșantion = 8.521 firme din
anul 2010.
45,0%
frecvența firmelor
30,0%
Rai = 0% - 10%
Rai = 10% - 30%
15,0%
Rai = 30% - 60%
Rai = 60% - 100%
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 18
Analiza a presupus clasarea firmelor pe intervale ale ratei rentabilității financiare:
o sub 0%;
o [0%;10%);
o [10%;20%);
o [20%;30%);
o [30%;40%);
o [40%;50%);
o peste 50%.
Din totalul întreprinderilor incluse în eșantion, 1.928 au prezentat la nivelul anului
2010 valori negative ale ratei rentabilității financiare, în timp ce 2.655 de întreprinderi
au prezentat valori ale ratei rentabilității financiare superioare pragului de 50%.
48 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
3.000 2.655
2.500 1.928
număr de firme
2.000 1.471
1.500
804 679
1.000 547 437
500
0
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 19
Concluziile arată că investirea surselor de finanțare cu preponderență în active
imobilizate sporește riscul financiar, confirmând ipoteza inițială. O rată ridicată a
activelor imobilizate nu reflectă un risc de insolvență superior, dar este asociată unui
nivel ridicat al riscului financiar. Valori reduse ale ratei activelor imobilizate sunt
asociate cu un potențial superior în termeni de rentabilitate financiară, dar și cu riscuri
financiare reduse.
Din totalul celor 588 de întreprinderi care au intrat în insolvență, 44,9% au înregistrat
valori ale ratei activelor circulante superioare pragului de 84% cu 2 ani înainte de
inițierea procedurii. În același timp, 60,4% dintre firmele sănătoase au înregistrat valori
ale ratei activelor circulante mai mici sau egale cu valoarea de 84%.
Acuratețea minimală așteptată a fost de = 50% × 125% = 62,5%.
La nivelul eșantionului, rata activelor circulante nu îndeplinește această condiție, motiv
pentru care se apreciază că aceasta nu reprezintă un indicator util în evaluarea riscului
de insolvență cu 2 ani înainte de materializare.
În vederea testării corelației dintre rata activelor circulante și rata rentabilității
financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost incluse doar
întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive (8.521 de
întreprinderi).
50 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale ratei activelor
circulante.
Numărul de firme pe intervale ale Rac. Eșantion = 8.521 de
firme din anul 2010.
4.000 3.351
2.843
număr de firme
3.000
1.664
2.000
663
1.000
0
0% - 40% 40% - 84% 84% - 90% 90% -
Grafic nr. 20
Limitele intervalelor ratei activelor circulante au fost stabilite pornind de la concluziile
analizei corelației acesteia cu riscul de insolvență, de la recomandările literaturii de
specialitate, dar și de la limitele care afectează indicatorul din punct de vedere
matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0%, valoare
înregistrată în situația în care întreprinderea nu deține active circulante.
Valoarea de 40% este recomandată frecvent în literatura românească drept nivel de
referință pentru întreprinderile industriale.
Valoarea de 84% a rezultat din analiza capacității ratei activelor circulante de a evalua
riscul de intrare în insolvență la nivelul eșantionului.
La nivelul anului 2010, rata activelor circulante a fost corelată în sens negativ cu
mărimea capitalului propriu (grafic nr.21). Constatarea ar putea fi justificată de
tendința de utilizarea a capitalului propriu (și a capitalului permanent în general) pentru
finanțarea activelor imobilizate (ceea ce ar putea susține existența unei corelații
pozitive a mărimii capitalului propriu cu rata activelor imobilizate).
Capitalul propriu pe întreprindere, pe intervale ale Rac. Eșantion =
8.521 de întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
1.176.252
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000 320.445
400.000 170.752 142.761
200.000
0
0% - 40% 40% - 84% 84% - 90% 90% -
intervale ale Rac
Grafic nr. 21
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 51
45.515
50.000 37.035
40.000
30.000
20.000 38.571
21.840
10.000
0
0% - 40% 40% - 84% 84% - 90% 90% -
Grafic nr. 22
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință
de creștere la nivelul celor 3 intervale ale ratei activelor circulante, înregistrând o
scădere în cazul celui de-al patrulea interval (grafic nr.22).
În condițiile în care indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a fost
superior indicelui de creștere al capitalului propriu mediu, rentabilitatea financiară
medie a urmat un trend ascendent de la un interval al ratei activelor circulante la altul.
Media ponderată a ratei rentabilității financiare pe intervale ale Rac.
Eșantion = 8.521 de firme din anul 2010.
30,0% 26,7% 27,0%
media ponderată a Rrf
25,0%
20,0%
15,0% 11,6%
10,0%
5,0%
0,0%
1,9%
0% - 40% 40% - 84% 84% - 90% 90% -
Grafic nr. 23
Se constată existența unei corelații pozitive între rata activelor circulante și
rentabilitatea financiară medie. În aceste condiții, se concluzionează că o valoare
ridicată a ratei activelor circulante este asociată cu o rentabilitate financiară ridicată.
Dimpotrivă, o valoare redusă a ratei activelor circulante este asociată cu o rentabilitate
financiară scăzută.
52 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
30,0% 24,5%
frecvență firme
25,0% 19,5%
20,0% 16,8%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rac = 0% - 40% Rac = 40% - 84% Rac = 84% - 90% Rac = 90% -
Grafic nr. 24
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu valori reduse ale ratei activelor
circulante care întregistrează pierderi sau rentabilități financiare pozitive, dar reduse
(sub 10%), arată că valorile reduse ale ratei activelor circulante au asociate riscuri
financiare ridicate. În măsura în care rata activelor circulante prezintă suficientă
stabilitate de la un exercițiu financiar la altul, aceasta ar punea fi utilizată previzional în
evaluarea riscului financiar.
Din totalul întreprinderilor care au înregistrat în anul 2010 valori ale ratei
activelor circulante mai mari de 90%, doar 16,8% au prezentat valori negative ale ratei
rentabilității financiare, respectiv 11,6% au prezentat valori ale ratei rentabilității
financiare cuprinse în intervalul (0%;10%].
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare de 0%-10% pe intervale
ale Rac. Eșantion = 1.471 de firme din anul 2010.
30,0% 26,2%
25,0%
19,3%
frecvență firme
20,0%
14,8%
15,0% 11,6%
10,0%
5,0%
0,0%
Rac = 0% - 40% Rac = 40% - 84% Rac = 84% - 90% Rac = 90% -
Grafic nr. 25
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) scade
pentru intervalele superioare ale ratei activelor circulante. Dimpotrivă, frecvența
firmelor cu rate ridicate ale rentabilității financiare se reduce pentru intervalele
inferioare ale ratei activelor circulante.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 53
30,0% 25,4%
25,0%
17,0%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rac = 0% - 40% Rac = 40% - 84% Rac = 84% - 90% Rac = 90% -
Grafic nr. 26
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale ratei activelor circulante
sunt corelate atât cu un potențial redus în termeni de rentabilitate (reflectat de media
ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele ridicate ale riscului financiar (în
perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale ratei activelor circulante sunt corelate atât cu un
potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat de media ponderată a rentabilității
financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului financiar.
Intervalele ratei activelor circulante care au prezentat frecvențe ridicate ale firmelor cu
rate ale rentabilității financiare inferioare pragului de 10% au înregistrat frecvențe
reduse ale firmelor cu rate ale rentabilității financiare superioare pragului de 50%.
Frecvența firmelor pe intervale ale Rac și Rrf. Eșantion = 8.521 firme
din anul 2010.
45,0%
frecvența firmelor
30,0%
Rac = 0% - 40%
Rac = 40% - 84%
15,0%
Rac = 84% - 90%
Rac = 90% -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 27
Firmele cu rate ale activelor circulante superioare pragului de 90% au prezentat
cea mai redusă frecvență a cazurilor de rentabilitate financiară negativă, dar și cea mai
redusă frecvență a cazurilor de rentabilitate financiară pozitivă, dar inferioară pragului
de 10%. Comparativ cu celelalte trei grupuri (asociate primelor 3 intervale ale ratei
activelor circulante), acest grup a prezentat cea mai ridicată frecvență a ratelor de
rentabilitate financiară de nivel ridicat (peste 50%).
54 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
70,2%
67,1%
66,9%
64,5%
64,3%
64,1%
64,1%
80,0%
70,0% 58,5% 58,5%
60,0%
43,3% 44,7%
50,0%
Insolvente
40,0%
Să nă toase
30,0%
Tota l
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 28
În aceste condiții, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale ratei
disponibilităților.
Valorile însușite de rata disponibilităților la nivelul eșantionului supus analizei au fost
grupate în 10 intervale.
Tabel nr. 29 Indici de risc - Rata disponibilităților total
Nr.crt. Rata disponibilităților 2007 2008 2009 2010
1 Rata disponibilităților < 0,5% 260% 196% 231% 211%
2 0,5% <= Rata disponibilităților < 2% 97% 108% 126% 133%
3 2%<= Rata disponibilităților < 5% 69% 94% 69% 109%
4 5%<= Rata disponibilităților < 8% 0% 99% 95% 80%
5 8%<= Rata disponibilităților < 10% 78% 99% 77% 55%
6 10%<= Rata disponibilităților < 15% 80% 94% 68% 72%
7 15% <= Rata disponibilităților < 20% 287% 57% 95% 63%
8 20% <= Rata disponibilităților < 25% 75% 104% 16% 88%
9 25% <= Rata disponibilităților < 30% 195% 89% 124% 42%
10 Rata disponibilităților >= 30% 51% 66% 51% 46%
Indicii de risc prezentați în tabelul anterior au fost calculați prin raportarea incidenței
cazurilor de insolvență aferente unui anumit interval la incidența medie a cazurilor de
insolvență aferentă întregii populații țintă pentru un exercițiu financiar.
În baza analizei datelor aferente perioadei 2007 – 2010 se recomandă analistului
încadrarea întreprinderii evaluate în una dintre următoarele 3 categorii de risc, stabilite
în funcție de valoarea ratei disponibilităților:
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 57
o risc ridicat, pentru valori ale ratei disponibilităților inferioare pragului de 2%;
o risc mediu, pentru valori ale ratei disponibilităților cuprinse între 2% și 30%;
o risc redus, pentru valori ale ratei disponibilităților superioare pragului de 30%.
Corelația dintre nivelul de risc și valoarea ratei disponibilităților permite o acuratețe
acceptabilă a diagnosticului prin raportarea la cele 3 intervale indicate, făcând
indicatorul un instrument util în analiză.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc, pe intervale ale Ratei disponibilităților.
200,0%
174,4% 171,3%
180,0% 166,8%
160,0% 147,0%
140,0%
Indici de risc
120,0%
93,9% 91,5% Risc ridicat
100,0% 76,7% 81,4%
80,0% 65,5% Risc mediu
50,7% 51,2% 46,3% Risc redus
60,0%
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 29
În evaluarea riscului de insolvență pe seama ratei disponibilităților, analistul trebuie să
considere probabilitatea de intrare în insolvență a oricărei întreprinderi drept inferioară
pragului de 0,5, indiferent de valoarea ratei disponibilităților.
Astfel, informația care îi este oferită analistului este aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
13 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc mediu, aproximativ
23 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
49 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea ratei disponibilităților, din 1.000 de firme supuse
observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Distribuția firmelor pe clase de risc în funcție de Rata disponibilităților.
100,0%
26,3% 24,4% 23,4% 23,7%
80,0%
Risc redus
60,0% 46,7% 46,4%
49,7% 48,9% Risc mediu
40,0% Risc ridicat
Grafic nr. 30
58 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
3.776
4.000
2.716
număr de firme
3.000
0
0% - 0,5% 0,5% - 2% 2% - 30% 30% -
Grafic nr. 31
Limitele intervalelor ratei disponibilităților au fost stabilite pornind de la concluziile
analizei corelației acestuia cu riscul de insolvență, dar și de la limitele care afectează
indicatorul din punct de vedere matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0%, valoare
înregistrată în situația în care întreprinderea nu deține disponibilități.
Valoarea de 2% a rezultat din analiza corelației ratei disponibilităților cu riscul de
intrare în insolvență la nivelul întregii populații țintă, ca limită superioară a clasei de
risc ridicat.
Valoarea de 30% a rezultat din analiza capacității ratei disponibilităților de a evalua
riscul de intrare în insolvență la nivelul întregii populații țintă, ca limită superioară a
clasei de risc mediu.
La nivelul anului 2010, rata disponibilităților a fost corelată în sens negativ cu mărimea
capitalului propriu. Constatarea este contrară așteptărilor inițiale, în condițiile în care
capitaluri proprii de valori ridicate ar permite susținerea unui volum superior de
disponibilități.
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 59
1.082.437
1.200.000
1.000.000
633.023
800.000
600.000 351.584
400.000 146.726
200.000
0
0% - 0,5% 0,5% - 2% 2% - 30% 30% -
intervale ale Rdisp
Grafic nr. 32
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință de
creștere la nivelul celor 3 intervale ale ratei disponibilităților, cu o ușoară scădere în
cazul celui de-al patrulea interval.
Rezultatul net pe întreprindere, pe intervale ale Rdisp. Eșantion =
8.521 de întreprinderi.
46.155
50.000
rezultat net / întreprindere
40.000
30.000 44.805
20.000 13.081
10.000
-8.372
0
-10.000 0% - 0,5% 0,5% - 2% 2% - 30% 30% -
intervale ale Rdisp
Grafic nr. 33
În condițiile în care indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a fost
superior indicelui de creștere al capitalului propriu mediu, rentabilitatea financiară
medie a urmat un trend ascendent de la un interval al ratei disponibilităților la altul.
60 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
25,0%
20,0%
15,0% 13,1%
10,0%
5,0% 2,1%
-0,8%
0,0%
-5,0% 0% - 0,5% 0,5% - 2% 2% - 30% 30% -
intervale ale Rdisp
Grafic nr. 34
Se constată existența unei corelații pozitive între rata disponibilităților și rentabilitatea
financiară medie, contrar așteptărilor inițiale. În aceste condiții, se concluzionează că o
valoare ridicată a ratei disponibilităților este asociată atât cu o rentabilitate financiară
ridicată, cât și cu un un nivel redus al riscului de insolvență.
Dimpotrivă, o valoare redusă a ratei disponibilităților este asociată cu o rentabilitate
financiară scăzută, respectiv cu un nivel ridicat al riscului de insolvență.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare < 0% pe intervale ale
Rdisp. Eșantion = 1.928 de firme din anul 2010.
40,0% 35,9%
32,3%
35,0%
frecvență firme
30,0%
25,0% 21,7%
20,0% 15,4%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rdisp = 0% - 0,5% Rdisp = 0,5% - 2% Rdisp = 2% - 30% Rdisp = 30% -
Grafic nr. 35
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu valori reduse ale ratei disponibilităților care
întregistrează pierderi sau rentabilități financiare pozitive, dar reduse (sub 10%) arată
că valorile reduse ale ratei disponibilităților au asociate riscuri financiare ridicate. În
măsura în care rata disponibilităților prezintă suficientă stabilitate de la un exercițiu
financiar la altul, aceasta ar punea fi utilizată previzional în evaluarea riscului
financiar.
Din totalul întreprinderilor care au înregistrat în anul 2010 valori ale ratei
disponibilităților mai mari de 30%, doar 15,4% au prezentat valori negative ale ratei
rentabilității financiare, respectiv 11,2% au prezentat valori ale ratei rentabilității
financiare cuprinse în intervalul (0%;10%].
2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale 61
18,5%
20,0%
15,0% 11,2%
10,0%
5,0%
0,0%
Rdisp = 0% - 0,5% Rdisp = 0,5% - 2% Rdisp = 2% - 30% Rdisp = 30% -
Grafic nr. 36
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) scade pentru
intervalele superioare ale ratei disponibilităților. Dimpotrivă, frecvența firmelor cu rate
ridicate ale rentabilității financiare se reduce pentru intervalele inferioare ale ratei
disponibilităților.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare > 50% pe intervale ale
Rdisp. Eșantion = 2.655 de firme din anul 2010.
41,9%
45,0%
40,0%
35,0% 29,3%
frecvență firme
30,0%
21,9%
25,0% 18,6%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Rdisp = 0% - 0,5% Rdisp = 0,5% - 2% Rdisp = 2% - 30% Rdisp = 30% -
Grafic nr. 37
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale ratei disponibilităților sunt
corelate atât cu un potențial redus în termeni de rentabilitate (reflectat de media
ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele ridicate ale riscului financiar (în
perioada de referință) și ale riscului de insolvență (la doi ani de la perioada de
referință). Dimpotrivă, valori ridicate ale ratei disponibilităților sunt corelate atât cu un
potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat de media ponderată a rentabilității
financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului financiar și ale riscului de insolvență.
Intervalele ratei disponibilităților care au prezentat frecvențe ridicate ale firmelor cu
rate ale rentabilității financiare inferioare pragului de 10% au înregistrat frecvențe
reduse ale firmelor cu rate ale rentabilității financiare superioare pragului de 50%.
Firmele cu rate ale disponibilităților superioare pragului de 30% au prezentat
cea mai redusă frecvență a cazurilor de insolvență. În același timp, grupul acestor firme
62 2. Indicatori ai structurii financiar-patrimoniale
30,0%
Rdisp = 0% - 0,5%
Rdisp = 0,5% - 2%
15,0%
Rdisp = 2% - 30%
Rdisp = 30% -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 38
Suplimentar, intervalul (30%; 100%] al ratei disponibilităților a avut asociat
cel mai ridicat nivel mediu al rentabilității financiare (30,5%). Frecvența redusă a
cazurilor de insolvență atribuie acestui interval al ratei disponibilităților cel mai redus
nivel al riscului de intrare în insolvență. Frecvența redusă a firmelor cu rentabilitate
financiară inferioară pragului de 10% și frecvența ridicată a firmelor cu rentabilitate
financiară medie indică intervalul ca fiind caracterizat de cel mai redus nivel al riscului
financiar. În același timp, intervalul este caracterizat de cel mai ridicat potențial în
termeni de rentabilitate, aspect relevat de superioritatea ratei medii a rentabilității
financiare în raport cu celelalte intervale ale ratei disponibilităților, dar și de frecvența
ridicată a firmelor cu rate ale rentabilității financiare superioare pragului de 50%.
În aceste condiții, din punctul de vedere al combinației ”potențial în materie de
rentabilitate – risc financiar – risc de insolvență”, valoarea optimă a ratei
disponibilităților este considerată a fi superioară pragului de 30%. Se subliniază însă că
această concluzie nu validează o relație de tip cauză – efect între rata disponibilităților
bănești și rata rentabilității financiare în care rata disponibilităților bănești este
variabila cauzală. Având în vedere că în analiza corelației dintre cele două variabile,
valorile acestora au caracterizat același exercițiu financiar (2010), este speculată
manifestarea unei influențe puternice a ratei rentabilității financiare asupra ratei
disponibilităților bănești. Astfel, firmele care înregistrează nivele ridicate ale
rentabilității financiare ar putea păstra temporar la finalul exercițiului financiar o parte
importantă a rezultatului net sub formă de disponibilități bănești (în vederea repartizării
de dividende, acordării de partipații la profit, realizării de investiții de natura activelor
imobilizate sau a reluării ciclului de exploatare la începutul exercițiului financiar
următor).
3. Indicatori ai lichidității
Ac − St − Cr
Li = Lichiditatea imediată reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi
Dts
onora obligaţiile pe termen scurt pe seama disponibilităţilor băneşti existente la un
moment dat. Se consideră în general necesară o valoare a indicatorului egală cu minim
0,2 (ceea ce ar presupune ca în orice moment întreprinderea să fie capabilă să achite
20% din datoriile pe termen scurt).
Casa.si..ct..la..banci
Lv = Lichiditatea la vedere reflectă măsura în care
Dfts
întreprinderea este capabilă să acopere din disponibilul de lichidităţi din casierie şi din
conturile bancare datoriile financiare pe termen scurt. Se consideră acceptabil un nivel
de minim 0,85.
După cum s-a precizat, logica atribuită acestor indicatori porneşte de la ideea
că toate datoriile curente se impun a fi achitate la scadenţă prin transfer de
disponibilităţi băneşti. În aceste condiţii, întreprinderea va fi capabilă să-şi
îndeplinească obligaţiile de plată dacă la scadenţa obligaţiilor va deţine disponibilităţile
băneşti necesare achitării lor.
Astfel, o valoare ridicată a indicatorilor de lichiditate ar urma să reflecte o capacitate
ridicată de onorare a obligaţiilor pe termen scurt, reducând riscurile de neplată. Este
avut în acelaşi timp în vedere faptul că o valoare prea ridicată a indicatorilor poate
reflecta o gestiune ineficientă a activelor şi pasivelor întreprinderii.
Indicatorii de lichiditate sunt calculaţi pe seama informaţiilor cuprinse în
bilanţul contabil. Implicit, ele reflectă situaţia întreprinderii la un moment dat în timp –
la data bilanţului.
În analiză, se porneşte în aceste condiţii de la ipoteza că valorile din bilanţ sunt
specifice întregii perioade de gestiune, adică sunt valabile pentru orice moment al
perioadei.
În mod evident, o evaluare corectă a lichidităţii întreprinderii ar necesita
construirea şi analizarea unui tablou al fluxurilor de numerar pentru perioada de 1 an
avută în vedere.
Acesta ar putea scoate în evidenţă existenţa sau inexistenţa disponibilităţilor
necesare pentru achitarea obligaţiilor la scadenţa programată. Cunoaşterea situaţiei
generale a întreprinderii, a mediului de afaceri, dar şi a modului de fundamentare a
fluxurilor de numerar proiectate, ar permite evaluarea riscurilor asociate fluxurilor de
numerar estimate, respectiv a riscurilor de nerealizare sau amânare a stingerii
obligaţiilor curente.
În esenţă, managementul întreprinderii este singurul care dispune de acces la
informaţii complete de acest tip. Prin urmare, apelarea de către management la
indicatori construiţi pe seama bilanţului contabil ar fi lipsită de sens, ea reprezentând
alternativa rămasă la dispoziţia celorlalte grupuri de interese, care au acces la
informaţii publice, mult mai limitative.
Pornind de la informaţiile cuprinse în bilanţul contabil, se pune în primul rând
problema cunoaşterii volumului datoriilor pe termen scurt care se impun a fi onorate.
66 3. Indicatori ai lichidității
Aceste datorii sunt eterogene prin prisma naturii lor, a modului de formare, a
modului de onorare, dar au în comun faptul că termenul contractual de onorare se
încadrează în limitele unui exerciţiu financiar.
În general, stingerea datoriilor curente se realizează prin plata în numerar sau
echivalente de numerar. Excepţie de la această regulă fac datoriile faţă de clienţi pentru
avansurile acordate de către aceştia, datorii care se onorează prin livrarea produselor,
executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.
Se poate concluziona deci că toate datoriile curente sunt onorate pe bază de
disponibilităţi băneşti sau stocuri. În consecinţă, pentru a evalua capacitatea
întreprinderii de onorare a acestor datorii, se pune problema cunoaşterii măsurii în care,
la scadenţa datoriilor, firma va deţine disponibilităţi sau stocuri. Evident, nu poate fi
cunoscută din bilanţ scadenţa exactă a fiecărei datorii pe termen scurt. Ceea ce se poate
însă deduce este că pe termen scurt (de maxim 1 an) firma va trebui să asigure un
volum de disponibilităţi bănesţi sau stocuri cel puţin egal cu cel al datoriilor curente,
puntru a exista cel puţin teoretic posibilitatea onorării la timp a datoriilor.
Majoritatea datoriilor curente se onorează însă pe seama disponibilităţilor,
condiţii în care problema evaluării capacităţii de plată poate fi redusă la estimarea
volumului de disponibilităţi de care întreprinderea va dispune la scadenţa datoriilor.
Această logică simplificată pune analistul în postura de a determina sursele de
disponibilităţi băneşti pe termen scurt.
Aceste surse pot fi grupate în trei categorii:
a) surse de numerar aferente activităţii de exploatare (încasări din vânzarea de
produse finite sau mărfuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii);
b) surse de numerar aferente activităţii de finanţare (sporirea de capital social,
contractarea de credite de diverse tipuri);
c) surse de numerar aferente activităţii de investiţii (încasări din vânzarea de
imobilizări, obţinerea de subvenţii pentru investiţii).
Evident, toate activele întreprinderii sunt evaluate în monedă şi în principiu
toate ar putea fi transformate prin vânzare în disponibilităţi, la o valoare mai mare sau
mai mică decât cea din bilanţ. Acest raţionament nu este însă aplicabil, întrucât el
corespunde situaţiei în care activitatea este întreruptă (sau cel puţin distorsionată), iar
activele firmei sunt lichidate. Ori această situaţie este una extremă, pe care nici
furnizorii, nici clienţii, angajaţii sau băncile nu o doresc. Mai mult, în situaţia
întreruperii activităţii, separarea datoriilor curente de datoriile pe termen mediu sau
lung nu şi-ar găsi sensul, întrucât toate datoriile ar deveni scadente pe termen scurt.
Se pune deci problema determinării surselor de disponibilităţi pe termen scurt,
în ipoteza continuităţii activităţii.
În acest context, se apreciază că în analiza lichidităţii întreprinderii, atenţia ar
trebui să fie orientată cu prioritate asupra capacităţii întreprinderii de a asigura numerar
ca rezultat al activităţii sale de exploatare. În principiu, activitatea de exploatare este
componenta de bază a activităţii unei întreprinderi, la nivelul acesteia sunt concentrate
direct sau indirect majoritatea resurselor disponibile, întrucât prin exploatare se
urmăreşte realizarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii. Ca urmare,
întreprinderea nu îşi poate asigura continuitatea atrăgând în permanenţă surse din
3. Indicatori ai lichidității 67
exterior. Ea trebuie să fie capabilă să utilizeze sursele mobilizate din exterior eficient,
astfel încât să fie capabilă să le returneze proprietarilor, să plătească costul acestora şi
să-şi asigure un excedent pentru dezvoltare.
Mai exact, dacă întreprinderea nu poate exploata resursele de care dispune de o
manieră suficient de eficientă pentru a-şi putea plăti obligaţiile, chiar dacă temporar
poate beneficia de o eventuală infuzie de capital, în viitorul nu foarte îndepărtat va
intra într-un blocaj.
Pe aceste considerente, orice debitor al întreprinderii preocupat de lichiditatea
acesteia ar trebui să fie preocupat de capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile
pe termen scurt pe seama rezultatelor activităţii de exploatare.
Constatarea că întreprinderea nu dispune de capacitatea de a-şi onora
obligaţiile pe seama rezultatelor activităţii de exploatare nu reprezintă un echivalent al
certitudinii incapacităţii de plată pe termen scurt. Va exista în acest caz posibilitatea
unei infuzii de capital (din diferite surse) sau a obţinerii de numerar prin lichidarea
activelor, care ar putea fi analizată distinct.
Având în vedere informaţiile limitate de care dispune un analist extern,
utilizarea valorii activelor circulante pentru a evalua capacitatea de plată a datoriilor pe
termen scurt este oportună. Ea are sens însă numai pornind de la ipoteza continuităţii
activităţii.
Astfel, în condiţiile continuării activităţii, activele circulante se vor transforma
sub formă de disponibilităţi într-un termen de maxim 1 an, putând fi utilizate la plata
obligaţiilor care devin scadente în această perioadă. În caz de lichidare, activele
întreprinderii vor fi transformate în numerar pe termen scurt în cvasi-totalitatea lor.
În general, în logica desfăşurării activităţii întreprinderii, stocurile de materii
prime, materiale, producţie în curs de execuţie, etc. se transformă, obţinându-se
produse finite, respectiv asigurându-se executarea de lucrări sau prestarea de servicii.
Prin vânzare, stocurile de produse finite (similar pentru lucrări sau servicii) se
transformă în creanţe, care sunt în final convertite în numerar, prin încasare.
Stocurile de materii prime reprezintă în logica continuităţii activităţii activele
circulante cu unul dintre cele mai reduse grade de lichiditate, respectiv cu una dintre
cele mai lungi perioade de transformare în numerar. Procesul de transformare în
numerar a stocurilor de materii prime implică prelucrarea acestora în cadrul procesului
de producţie, valoarea lor fiind încorporată în urma consumului în costul produselor
finite. În urma încasării contravalorii produselor finite, întreprinderea îşi recuperează
(sau ar fi de aşteptat să îşi recupereze) prin preţ întregul cost de producţie, deci inclusiv
valoarea materiilor prime consumate. Cu alte cuvinte, lichiditatea stocurilor de materii
prime este definită de durata cuprinsă între momentul aprovizionării şi momentul
recuperării prin încasarea contravalorii produselor de la clienţi.
Durata de stocare a materiilor prime (care începe cu momentul achiziţiei şi se
încheie cu momentul dării în consum) depinde de mărimea stocului şi de consumul
zilnic. În timp ce mărimea stocului este dependentă de politica de aprovizionare (ce
ţine cont de cheltuielile de transport, cheltuielile de stocare, facilităţile oferite de
furnzori în funcţie de cantitatea achiziţionată, riscul rupturii de stoc, posibilităţi de
realizare a unor speculaţii), consumul mediu zilnic este dependent de volumul
68 3. Indicatori ai lichidității
% = 401 Furnizori
301 Materii prime
4426 TVA deductibilă
Durata de prelucrare a materiilor prime începe odată cu darea în
cunsum şi se încheie la obţinerea produsului finit. Ea este dependentă de factori
precum: complexitatea procesului de producţie (numărul de faze ale procesului de
producţie) productivitatea muncii, randamentul utilajelor, organizarea procesului de
producţie.
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime
Durata de stocare a produselor finite depinde în principal de cererea de care
întreprinderea beneficiază din partea pieţei.
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor
În momentul vânzării produselor finite se formează creanţele faţă de clienţi,
reflectând drepturile întreprinderii de încasare a contravalorii produselor, inclusiv TVA
(exceptând cazurile particulare în care încasarea se realizează concomitent cu vânzarea
sau în avans).
4111 Clienţi = %
701 Venituri din vânzarea produselor finite
4427 TVA colectată
Durata de încasare a creanţelor depinde de durata creditului comercial acordat,
respectiv de posibilitatea unor întârzieri ale clienţilor în plata obligaţiilor.
În momentul încasării, întreprinderea recuperează sub formă de numerar
contravaloarea stocurilor de materii prime consumate.
512 Conturi curente la bănci = 4111 Clienţi
Coform descrierii anterioare, stocurile şi creanţele disponibile la un moment
dat se vor transforma în numerar, asigurând plata obligaţiilor curente.
Există excepţii cu privire la ordinea de lichidare, precum cea a creanţelor
întreprinderii în raporturile cu personalul, furnizorii sau acţionarii. Aceste creanţe nu
sunt convertite nemărginit în numerar, ele parcurgând în esenţă un circuit mai lung
(salariaţii asigură în contul avansurilor primite forţa de muncă necesară, ale cărei
costuri vor fi încorporate în costul final al produsului şi recuperate prin vânzare şi
încasare).
Indiferent de particularităţile care apar, datoriile curente pot fi stinse numai
prin plata în numerar sau echivalente de numerar, sau prin furnizarea de produse,
executarea de lucrări sau prestarea de servicii.
Cu alte cuvinte, achitarea obligaţilor pe termen scurt este realizată în general
prin transferul de active circulante (în special de disponibilităţi) către terţi.
În aceste condiţii, are sens compararea valorii activelor circulante cu cea a
datoriilor curente. Activele imobilizate se consideră că se transformă în disponibilităţi
într-o perioadă lungă de timp, ceea ce le exclude în literatura şi practica de specialitate
din analiza lichidităţii.
3. Indicatori ai lichidității 69
Stocuri 0 0 0 0 0
Creante 0 0 0 0 0
Disponib. 130 260 290 320 350
AT 430 560 590 620 650
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
Cs 300 300 300 300 300
Pn 30 60 90 120 150
PASIV
ACTIV
Stocuri 0 0 0 0 0
Creante 0 0 0 0 0
Disponib. 130 60 90 120 150
AT 430 560 590 620 650
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
Cs 300 300 300 300 300
Pn 30 60 90 120 150
PASIV
Ai Cpm
Dts
AC
Figura nr. 1
Datoriile curente folosite pentru finanţarea stocurilor şi creanţelor rămân
imobilizate până la transformarea acestora în numerar. Transformarea stocurilor şi
creanţelor în numerar permite eliberarea surselor de finanţare. Numerarul va putea fi
folosit pentru plata datoriilor, sau va putea fi reinvestit.
O întreprindere care gestionează eficient stocurile şi creanţele, dar şi sursele de
finanţare mobilizate pe termen scurt, ar putea dispune de un anumit interval de timp
între momentul eliberării surselor şi momentul rambursării acestora. În condiţiile unui
volum de activitate constant, întreprinderea va rămâne în permanenţă cu un surplus de
disponibilităţi (finanţat în primul rând din datorii curente).
Cum disponibilităţile băneşti nu generează prin simpla deţinere rentabilitate,
firma ar putea opta pentru investirea surselor curente în active imobilizate. Astfel, fără
o investiţie suplimentară a acţionarilor, întreprinderea ar putea obţine un profit mai
ridicat, asigurându-se deci o sporire a rentabilităţii financiare.
În consecinţă, se poate spune că o rată a lichidităţii generale redusă asigură
posibilitatea obţinerii unui randament ridicat, dar sporeşte riscul incapacităţii de plată.
Continuitatea plăţilor poate fi asigurată atâta timp cât întreprinderea îşi menţine ritmul
de aprovizionare, producţie, desfacere şi încasare.
Riscul de incapacitate de plată este marcat în acest caz de:
a) riscul de a nu fi realizată la timp aprovizionarea cu materii prime, materiale
consumabile, mărfuri, etc. Materializarea acestui risc poate fi declanşată de
defectarea mijloacelor de transport, ruptura de stoc la nivelul gestiunii
furnizorului, falimentul furnizorului, refuzul furnizorului de a acorda
întrepinderii în continuare credit comercial, etc.
3. Indicatori ai lichidității 73
Lg = 1
STm
DSTm = ×T
CA
Variaţii semnificative ale duratei medii de consum-refacere a stocurilor sugerează
probleme în politica de aprovizionare.
c) gradul de dependenţă faţă de furnizori (evaluat pe seama numărului de furnizori
utilizaţi pentru acelaşi tip de materie primă, ponderea fiecărui furnizor în total
aprovizionări pentru o anumită materie primă, corelat cu importanţa materiei prime în
continuitatea procesului de producţie, comparaţie între volumul de activitate al firmei
şi cel al furnizorului, importanţa întreprinderii în structura cifrei de afaceri a
furnizorului, etc.).
d) stabilitatea duratei creditului furnizor, evaluată prin măsurarea în dinamică a duratei
de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori:
Fz
DFz = ×T
CA
Variaţii semnificative ale duratei medii de plată sugerează probleme în politica de
gestiune a relaţiilor cu furnizorii, ceea ce sporeşte riscurile aferente aprovizionării şi
implicit riscul de incapacitate de plată.
B) Riscul asociat ciclului de producţie
a) analiza productivităţii muncii.
CA VA
WL = WL =
Np Np
b) analiza randamentului utilajelor.
CA
η=
MF
Se apreciază că productivitatea muncii s-ar impune în acest context a fi
analizată în primul rând în dinamică, în condiţiile în care variaţii sesizabile ale
productivităţii de la o perioadă la alta ce sunt atribuibile comportamentului
personalului reflectă riscuri cu privire la asigurarea necesarului de forţă de muncă în
viitor. Indiferent de nivelul productivităţii, cu cât fluctuaţiile sunt mai neînsemnate, cu
atât sunt mai reduse riscurile ca în viitor să apară discontinuităţi în exploatare datorate
comportamentului personalului. Analiza statică a productivităţii muncii ar putea pune
în evidenţă însă existenţa unor rezerve de productivitate, care activate, s-ar putea
constitui într-o metodă de reducere a riscurilor de incapacitate de plată (prin reducerea
duratei medii a ciclului de producţie, sau prin sporirea marjei de profit, care asigură în
timp o creştere a fondului de rulment).
În mod similar, fluctuaţii ale randamentului utilajelor ar putea reflecta
probleme frecvente în funcţionarea acestora, sugerând un nivel ridicat de risc al
apariţiei unor discontinuităţi în viitor. Static, un randament redus al utilajelor s-ar putea
constitui într-o rezervă pentru reducerea duratei ciclului de producţie. Nu în ultimul
rând, exploatarea acestei rezerve ar asigura recuperarea într-o măsură mai mare a
valorii utilajelor prin includerea unui volum mai mare de cheltuieli cu amortizarea în
3. Indicatori ai lichidității 77
În marea lor majoritate, datoriile sunt stinse prin plăți în numerar. Incapacitatea
de a onora datoriile reprezintă premisa de bază pentru apariția stării de insolvență.
Menținerea integrală a datoriilor în formă bănească nu ar reprezenta o opțiune logică,
întrucât ar lăsa complet neexploatat potențialul acestora de a genera profit prin
investire. Menținerea unei fracțiuni a datoriilor sub formă bănească reprezintă o
necesitate în vederea asigurării continuității plăților. Bazat pe aceste considerente, prin
prisma combinației rentabilitate financiară – risc de insolvență, valoarea optimă a
raportului Disponibilități / Datorii totale va fi superioară pragului de 0%, dar inferioară
pragului de 100%.
Este formulată în aceste condiții ipoteza conform căreia valori reduse ale
raportului Disponibilități / Datorii totale sunt asociate cu nivele superioare ale
82 3. Indicatori ai lichidității
75,5%
72,8%
72,6%
68,7%
68,6%
67,6%
67,3%
80,0%
70,0% 58,0%
55,3%
60,0%
50,0% 43,3% 41,5%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 39
Folosind pragul de 2% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații
țintă, acuratețea predicției ar fi de 67,3% asupra populației țintă din 2010, de 68,6%
asupra populației țintă din 2009, de 72,6% asupra populației țintă din 2008 și de 75,5%
asupra populației țintă din 2007.
La nivelul populației țintă, frecvența cazurilor de insolvență este semnificativ
inferioară celei caracteristice eșantionului (ajungând la un nivel maxim de 2,85% în
84 3. Indicatori ai lichidității
anul 2010), ceea ce face ineficientă clasarea prin utilizarea exclusivă a raportului
Disponibilități / Datorii totale.
În continuare, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale
raportului Disponibilități / Datorii totale.
Valorile însușite de raportului Disponibilități / Datorii totale la nivelul eșantionului
supus analizei au fost grupate în 10 intervale.
100,0%
77,6% 73,4%
80,0% Risc ridicat
53,9%
60,0% 42,9% Risc redus
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 40
În evaluarea riscului de insolvență pe seama raportului Disponibilități / Datorii
totale, analistul trebuie să considere probabilitatea de intrare în insolvență a oricărei
întreprinderi drept inferioară pragului de 0,5, indiferent de valoarea raportului
Disponibilități / Datorii totale.
Astfel, informația care îi este oferită analistului este aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
12 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
41 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea raportului Disponibilități / Datorii totale, din 1.000
de firme supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Conform graficului nr. 41, aproximativ 50-55% dintre întreprinderile incluse în
populația țintă prezintă valori ale raportului Disponibilități / Datorii totale mai mici
10%, fiind asociate în baza acestui indicator clasei de risc ridicat.
Distribuția firmelor pe clase de risc.
Raportul Disponibilități / Datorii totale = 10%.
100,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 41
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o rată redusă a raportului
Disponibilități / Datorii totale induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
86 3. Indicatori ai lichidității
3.414
4.000
număr de firme
3.000 1.989
1.570 1.548
2.000
1.000
0
0% - 2% 2% - 10% 10% - 50% 50% -
Grafic nr. 42
Limitele intervalelor raportului Disponibilități / Datorii totale au fost stabilite
pornind de la concluziile analizei corelației acestuia cu riscul de insolvență, dar și de la
limitele care afectează indicatorul din punct de vedere matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0%, valoare
înregistrată în situația în care întreprinderea nu deține disponibilități.
Valoarea de 2% a rezultat din analiza corelației raportului Disponibilități /
Datorii totale cu riscul de intrare în insolvență la nivelul eșantionului.
Valoarea de 10% a rezultat din analiza capacității raportului Disponibilități / Datorii
totale de a evalua riscul de intrare în insolvență la nivelul întregii populații țintă.
Capitalul propriu pe întreprindere, pe intervale ale Disp/Dt.
Eșantion = 8.521 de întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
687.567
700.000
600.000 444.089
500.000 356.966
400.000 287.924
300.000
200.000
100.000
0
0% - 2% 2% - 10% 10% - 50% 50% -
intervale ale Disp/Dt
Grafic nr. 43
3. Indicatori ai lichidității 87
60.000
45.146
50.000
40.000 26.586
52.152
30.000
20.000
-5.057
10.000
0
-10.000 0% - 2% 2% - 10% 10% - 50% 50% -
intervale ale Disp/Dt
Grafic nr. 44
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință
de creștere la nivelul celor 4 intervale ale raportului Disponibilități / Datorii totale.
În condițiile în care indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a fost
superior indicelui de creștere al capitalului propriu mediu, rentabilitatea financiară
medie a urmat un trend ascendent de la un interval al raportului Disponibilități / Datorii
totale la altul.
Media ponderată a ratei rentabilității financiare pe intervale ale
Disp/Dt. Eșantion = 8.521 de firme din anul 2010.
20,0%
media ponderată a Rrf
15,0%
10,0%
18,1%
12,6%
5,0%
-0,7% 6,0%
0,0%
0% - 2% 2% - 10% 10% - 50% 50% -
-5,0%
intervale ale Disp/Dt
Grafic nr. 45
Se constată existența unei corelații pozitive între raportul Disponibilități /
Datorii totale și rentabilitatea financiară medie, contrar așteptărilor inițiale. În aceste
condiții, se concluzionează că o valoare ridicată a raportului Disponibilități / Datorii
totale este asociată atât cu o rentabilitate financiară ridicată, cât și cu un un nivel redus
al riscului de insolvență.
88 3. Indicatori ai lichidității
30,0%
25,0% 21,3%
20,0% 16,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Disp/Dt = 0% - 2% Disp/Dt = 2% - 10% Disp/Dt = 10% - 50% Disp/Dt = 50% -
Grafic nr. 46
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu valori reduse ale raportului
Disponibilități / Datorii totale care întregistrează pierderi sau rentabilități financiare
pozitive, dar reduse (sub 10%) arată că valorile reduse ale raportului Disponibilități /
Datorii totale au asociate riscuri financiare ridicate. În măsura în care raportul
Disponibilități / Datorii totale prezintă suficientă stabilitate de la un exercițiu financiar
la altul, acesta ar punea fi utilizat previzional în evaluarea riscului financiar.
Din totalul întreprinderilor care au înregistrat în anul 2010 valori ale raportului
Disponibilități / Datorii totale mai mari de 50%, doar 16%% au prezentat valori
negative ale ratei rentabilității financiare, respectiv 15,5% au prezentat valori ale ratei
rentabilității financiare cuprinse în intervalul (0%;10%].
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare de 0%-10% pe intervale
ale Disp/Dt. Eșantion = 1.471 de firme din anul 2010.
25,0% 21,2%
19,2%
20,0%
frecvență firme
15,7% 15,5%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Disp/Dt = 0% - 2% Disp/Dt = 2% - 10% Disp/Dt = 10% - 50% Disp/Dt = 50% -
Grafic nr. 47
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) scade pentru
intervalele superioare ale raportului Disponibilități / Datorii totale. Dimpotrivă,
3. Indicatori ai lichidității 89
30,0%
22,1%
25,0%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Disp/Dt = 0% - 2% Disp/Dt = 2% - 10% Disp/Dt = 10% - 50% Disp/Dt = 50% -
Grafic nr. 48
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale raportului Disponibilități /
Datorii totale sunt corelate atât cu un potențial redus în termeni de rentabilitate
(reflectat de media ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele ridicate ale
riscului financiar (în perioada de referință) și ale riscului de insolvență (la doi ani de la
perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale raportului Disponibilități / Datorii totale sunt corelate
atât cu un potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat de media ponderată a
rentabilității financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului financiar și ale riscului de
insolvență.
Intervalele raportului Disponibilități / Datorii totale care au prezentat frecvențe ridicate
ale firmelor cu rate ale rentabilității financiare inferioare pragului de 10% au înregistrat
frecvențe reduse ale firmelor cu rate ale rentabilității financiare superioare pragului de
50%.
Frecvența firmelor pe intervale ale Disp/Dt și Rrf. Eșantion = 8.521
firme din anul 2010.
45,0%
frecvența firmelor
30,0%
Disp/Dt = 0% - 2%
Disp/Dt = 2% - 10%
15,0%
Disp/Dt = 10% - 50%
Disp/Dt = 50% -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 49
90 3. Indicatori ai lichidității
64,9%
62,3%
62,2%
61,0%
60,9%
60,8%
60,8%
70,0%
56,0% 55,0%
60,0%
46,8%
50,0% 40,0%
40,0% Insolvente
30,0% Sănătoase
20,0% Total
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 50
Folosind pragul de 3% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații
țintă, acuratețea predicției ar fi de 60,8% asupra populației țintă din 2010, de 60,8%
asupra populației țintă din 2009, de 62,2% asupra populației țintă din 2008 și de 64,9%
asupra populației țintă din 2007.
La nivelul populației țintă, frecvența cazurilor de insolvență este semnificativ
inferioară celei caracteristice eșantionului (ajungând la un nivel maxim de 2,85% în
3. Indicatori ai lichidității 93
anul 2010), ceea ce face ineficientă clasarea prin utilizarea exclusivă a raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri.
În continuare, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale
raportului Disponibilități / Cifra de afaceri.
Valorile însușite de raportul Disponibilități / Cifra de afaceri la nivelul eșantionului
supus analizei au fost grupate în 10 intervale.
100,0% 85,5%
72,6% 74,3%
80,0% Risc ridicat
60,0% Risc redus
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 51
În evaluarea riscului de insolvență pe seama raportului Disponibilități / Cifra de
afaceri, analistul trebuie să considere probabilitatea de intrare în insolvență a oricărei
întreprinderi drept inferioară pragului de 0,5, indiferent de valoarea raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri. Astfel, informația care îi este oferită analistului este
aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
21 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
39 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea raportului Disponibilități / Cifra de afaceri, din
1.000 de firme supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Conform graficului nr. 52, aproximativ 35-40% dintre întreprinderile incluse în
populația țintă prezintă valori ale raportului Disponibilități / Cifra de afaceri mai mici
3%, fiind asociate în baza acestui indicator clasei de risc ridicat.
Distribuția firmelor pe clase de risc.
Raportul Disponibilitati / Cifra de afaceri = 3%.
100,0%
80,0%
65,0% 62,2% 60,7% 60,5%
60,0% Risc redus
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 52
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o rată redusă a raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
3. Indicatori ai lichidității 95
2.000
1.500
1.000
500
0
0% - 3% 3% - 10% 10% - 30% 30% -
Grafic nr. 53
Limitele intervalelor raportului Disponibilități / Cifra de afaceri au fost stabilite
pornind de la concluziile analizei corelației acestuia cu riscul de insolvență, dar și de la
limitele care afectează indicatorul din punct de vedere matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0%, valoare
înregistrată în situația în care întreprinderea nu deține disponibilități.
Valoarea de 3% a rezultat din analiza capacității raportului Disponibilități / Cifra de
afaceri de a evalua riscul de intrare în insolvență la nivelul întregii populații țintă.
Capitalul propriu pe întreprindere, pe intervale ale Disp/CA.
Eșantion = 8.521 de întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
490.218
439.498
500.000
353.891
400.000 307.102
300.000
200.000
100.000
0
0% - 3% 3% - 10% 10% - 30% 30% -
intervale ale Disp/CA
Grafic nr. 54
La nivelul anului 2010, raportul Disponibilități / Cifra de afaceri a fost corelat
în sens negativ cu mărimea capitalului propriu aferent primelor 3 intervale. Constatarea
este contrară așteptărilor inițiale, în condițiile în care capitaluri proprii de valori
ridicate ar permite susținerea unui volum superior de disponibilități. O posibilă
96 3. Indicatori ai lichidității
46.907
50.000
33.554
40.000
30.000 44.785
20.000
18.936
10.000
0
0% - 3% 3% - 10% 10% - 30% 30% -
Grafic nr. 55
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință
de creștere la nivelul primelor 3 intervale ale raportului Disponibilități / Cifra de
afaceri, pe fundalul unei tendințe de reducere a capitalului propriu mediu.
În condițiile în care, la nivelul primelor 3 intervale ale raportului Disponibilități / Cifra
de afaceri, indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a fost superior
indicelui de creștere al capitalului propriu mediu, rentabilitatea financiară medie a
urmat un trend ascendent.
Rezultatul mediu net al exercițiului se diminuează la nivelul ultimului interval al
raportului Disponibilități / Cifra de afaceri, în paralel cu sporirea capitalurilor proprii
medii. În consecință, rentabilitatea financiară medie scade la nivelul ultimului interval
al raportului Disponibilități / Cifra de afaceri.
3. Indicatori ai lichidității 97
14,0%
12,0%
9,5% 9,1%
10,0%
8,0%
6,0% 4,3%
4,0%
2,0%
0,0%
0% - 3% 3% - 10% 10% - 30% 30% -
Grafic nr. 56
Aferent primelor 3 intervale, se constată existența unei corelații pozitive între
raportul Disponibilități / Cifra de afaceri și rentabilitatea financiară medie, contrar
așteptărilor inițiale. Pentru valori mai mici de 30%, o valoare ridicată a raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri este asociată atât cu o rentabilitate financiară ridicată,
cât și cu un un nivel redus al riscului de insolvență.
Dimpotrivă, o valoare apropiată de zero a raportului Disponibilități / Cifra de afaceri
este asociată cu o rentabilitate financiară scăzută, respectiv cu un nivel ridicat al
riscului de insolvență.
Valori de peste 30% ale raportului Disponibilități / Cifra de afaceri compromit
rentabilitatea financiară, fără a asigura o reducere a riscului de insolvență.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare < 0% pe intervale ale
Disp/CA. Eșantion = 1.928 de firme din anul 2010.
30,0% 27,2%
24,0%
25,0%
20,1%
frecvență firme
18,4%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Disp/CA = 0% - 3% Disp/CA = 3% - 10% Disp/CA = 10% - 30% Disp/CA = 30% -
Grafic nr. 57
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu valori reduse ale raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri care întregistrează pierderi sau rentabilități financiare
pozitive, dar reduse (sub 10%) arată că valorile reduse ale raportului Disponibilități /
Cifra de afaceri au asociate riscuri financiare ridicate. În măsura în care raportul
Disponibilități / Cifra de afaceri prezintă suficientă stabilitate de la un exercițiu
financiar la altul, acesta ar punea fi utilizat previzional în evaluarea riscului financiar.
98 3. Indicatori ai lichidității
Din totalul întreprinderilor care au înregistrat în anul 2010 valori ale raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri cuprinse între 10% și 30%, doar 18,4% au prezentat
valori negative ale ratei rentabilității financiare, respectiv 14,4% au prezentat valori ale
ratei rentabilității financiare cuprinse în intervalul (0%;10%].
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare de 0%-10% pe intervale
ale Disp/CA. Eșantion = 1.471 de firme din anul 2010.
18,8%
20,0% 17,8% 17,5%
18,0%
16,0% 14,4%
frecvență firme
14,0%
12,0%
10,0%
8,0%
6,0%
4,0%
2,0%
0,0%
Disp/CA = 0% - 3% Disp/CA = 3% - 10% Disp/CA = 10% - 30% Disp/CA = 30% -
Grafic nr. 58
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) scade
pentru intervalele superioare ale raportului Disponibilități / Cifra de afaceri până la
limita de aproximativ 30% a acestuia. Dimpotrivă, frecvența firmelor cu rate ridicate
ale rentabilității financiare se reduce pentru intervalele inferioare ale raportului
Disponibilități / Cifra de afaceri. Excepția de la această regulă este înregistrată la
nivelul grupului firmelor cu valori ale raportului Disponibilități / Cifra de afaceri de
peste 30%.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare > 50% pe intervale ale
Disp/CA. Eșantion = 2.655 de firme din anul 2010.
40,0% 36,6%
35,0% 31,4%
28,3% 29,6%
frecvență firme
30,0%
25,0%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Disp/CA = 0% - 3% Disp/CA = 3% - 10% Disp/CA = 10% - 30% Disp/CA = 30% -
Grafic nr. 59
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale raportului Disponibilități /
Cifra de afaceri sunt corelate atât cu un potențial redus în termeni de rentabilitate
(reflectat de media ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele ridicate ale
riscului financiar (în perioada de referință) și ale riscului de insolvență (la doi ani de la
perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale raportului Disponibilități / Cifra de afaceri (dar nu mai
mari de 30%) sunt corelate atât cu un potențial ridicat în termeni de rentabilitate
3. Indicatori ai lichidității 99
30,0%
Disp/CA = 0% - 3%
Disp/CA = 3% - 10%
15,0%
Disp/CA = 10% - 30%
Disp/CA = 30% -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 60
Din punctul de vedere al combinației ”potențial în materie de rentabilitate – risc
financiar – risc de insolvență”, valoarea optimă a raportului Disponibilități / Cifra de
afaceri este considerată a fi cuprinsă în intervalul 10% - 30%.
Stingerea datoriilor este realizată pe seama activelor circulante (prin plata în numerar
sau prin livrarea de produse / execuția de lucrări).
Este formulată ipoteza conform căreia valori reduse ale raportului Active circulante /
Datorii totale sunt asociate cu nivele superioare ale rentabilității financiare, dar și cu
nivele superioare ale riscului de insolvență.
Într-o primă etapă, în vederea testării corelației dintre nivelul raportului Active
circulante / Datorii totale și cel al riscului de insolvență, a fost avută în vedere
identificarea valorii de decizie care separă cu cel mai mare nivel de acuratețe firmele
insolvente de firmele sănătoase din cadrul eșantionului de 1.176 întreprinderi. În
măsura în care, la nivelul eșantionului cu frecvențe egale ale firmelor sănătoase și ale
firmelor insolvente, raportul Active circulante / Datorii totale permite clasarea firmelor
cu o acuratețe semnificativ superioară celei naturale, utilitatea ratei în analiză va fi
confirmată. Înregistrarea de frecvențe inferioare ale cazurilor de insolvență pentru
valori ridicate ale raportului Active circulante / Datorii totale va susține ipoteza
existenței unei corelații negative între raportul Active circulante / Datorii totale și riscul
de insolvență.
Din punct de vedere matematic, valoarea minimă pe care indicatorul o poate
înregistra este zero, în condițiile în care o întreprindere poate să nu prezinte active
100 3. Indicatori ai lichidității
49,3%
70,0%
47,4%
47,0%
47,0%
46,9%
46,7%
46,6%
53,3% 56,4%
60,0%
50,0%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 61
Folosind pragul de 85% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații
țintă, acuratețea predicției ar fi de 47,4% asupra populației țintă din 2010, de 47,0%
asupra populației țintă din 2009, de 47,0% asupra populației țintă din 2008 și de 49,3%
asupra populației țintă din 2007.
La nivelul populației țintă, frecvența cazurilor de insolvență este semnificativ
inferioară celei caracteristice eșantionului (ajungând la un nivel maxim de 2,85% în
anul 2010), ceea ce face ineficientă clasarea prin utilizarea exclusivă a raportului
Active circulante / Datorii totale.
În continuare, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale
raportului Active circulante / Datorii totale.
Valorile însușite de raportul Active circulante / Datorii totale la nivelul eșantionului
supus analizei au fost grupate în 10 intervale.
Tabel nr. 38 Indici de risc - Raportul Active circulante / Datorii totale total
Nr.crt. Active circulante / Datorii totale 2007 2008 2009 2010
1 Active circulante / Datorii totale < 20% 109% 91% 112% 163%
2 20% <= Active circulante / Datorii totale < 40% 26% 130% 163% 99%
3 40%<= Active circulante / Datorii totale < 60% 85% 113% 140% 143%
4 60%<= Active circulante / Datorii totale < 80% 181% 87% 113% 144%
5 80%<= Active circulante / Datorii totale < 105% 187% 176% 156% 105%
6 105%<= Active circulante / Datorii totale < 120% 110% 99% 97% 94%
7 120% <= Active circulante / Datorii totale < 140% 0% 94% 59% 62%
8 140% <= Active circulante / Datorii totale < 160% 201% 37% 40% 57%
9 160% <= Active circulante / Datorii totale < 180% 0% 147% 29% 63%
10 Active circulante / Datorii totale >= 180% 64% 45% 20% 24%
102 3. Indicatori ai lichidității
100,0%
80,0% 70,3% 64,7% Risc ridicat
60,0% 43,5% Risc redus
37,6%
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 62
În evaluarea riscului de insolvență pe seama raportului Active circulante / Datorii
totale, analistul trebuie să considere probabilitatea de intrare în insolvență a oricărei
întreprinderi drept inferioară pragului de 0,5, indiferent de valoarea raportului Active
circulante / Datorii totale. Astfel, informația care îi este oferită analistului este aceea
că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
12 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
38 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea raportului Active circulante / Datorii totale, din
1.000 de firme supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
3. Indicatori ai lichidității 103
100,0%
38,0% 36,2% 36,8% 35,9%
80,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 63
Conform graficului nr. 63, aproximativ 62-64% dintre întreprinderile incluse în
populația țintă prezintă valori ale raportului Active circulante / Datorii totale mai mici
105%, fiind asociate în baza acestui indicator clasei de risc ridicat.
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o rată redusă a raportului Active
circulante / Datorii totale induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
În vederea testării corelației dintre raportul Active circulante / Datorii totale și
rata rentabilității financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost
incluse doar întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive
(8.521 de întreprinderi).
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale raportului Active
circulante / Datorii totale.
Numărul de firme pe intervale ale AC/Dt. Eșantion = 8.521 de
firme din anul 2010.
4.000 3.219
număr de firme
3.000 2.180
1.749
1.373
2.000
1.000
0
0% - 60% 60% - 105% 105% - 180% 180% -
Grafic nr. 64
Limitele intervalelor raportului Active circulante / Datorii totale au fost
stabilite pornind de la concluziile analizei corelației acestuia cu riscul de insolvență,
dar și de la limitele care afectează indicatorul din punct de vedere matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0%, valoare
înregistrată în situația în care întreprinderea nu deține active circulante.
104 3. Indicatori ai lichidității
873.399
1.000.000
800.000
600.000 401.602
291.062
400.000 210.508
200.000
0
0% - 60% 60% - 105% 105% - 180% 180% -
intervale ale AC/Dt
Grafic nr. 65
Valoarea ridicată a capitalurilor proprii medii aferentă grupului de întreprinderi
cu valori ale raportului Active circulante / Datorii totale de peste 180% ar putea avea la
bază eficiența redusă în utilizarea surselor de finanțare (care sunt păstrate într-o
proporție excesivă sub formă de active circulante, datorită rotației lente).
Rezultatul net pe întreprindere, pe intervale ale AC/Dt. Eșantion =
8.521 de întreprinderi.
rezultat net / întreprindere
60.000
50.000 36.053
40.000 55.801
30.000 17.052
20.000
10.000
0 9.478
0% - 60% 60% - 105% 105% - 180% 180% -
Grafic nr. 66
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință
de creștere la nivelul celor 4 intervale ale raportului Active circulante / Datorii totale.
În condițiile în care, la nivelul primelor 3 intervale ale raportului Active circulante /
Datorii totale, indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a fost
3. Indicatori ai lichidității 105
13,9%
14,0%
12,0%
10,0%
8,0% 5,9%
6,0%
4,0%
2,0% 1,1%
0,0%
0% - 60% 60% - 105% 105% - 180% 180% -
Grafic nr. 67
Aferent primelor 3 intervale, se constată existența unei corelații pozitive între
raportul Active circulante / Datorii totale și rentabilitatea financiară medie, contrar
așteptărilor inițiale. Pentru valori mai mici de 180%, o valoare ridicată a raportului
Active circulante / Datorii totale este asociată atât cu o rentabilitate financiară ridicată,
cât și cu un un nivel redus al riscului de insolvență.
Dimpotrivă, o valoare apropiată de zero a raportului Active circulante / Datorii totale
este asociată cu o rentabilitate financiară scăzută, respectiv cu un nivel ridicat al
riscului de insolvență.
Valori de peste 180% ale raportului Active circulante / Datorii totale
compromit rentabilitatea financiară, fără a asigura o reducere a riscului de insolvență
(comparativ cu al treilea interval al raportului Active circulante / Datorii totale).
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare < 0% pe intervale ale
AC/Dt. Eșantion = 1.928 de firme din anul 2010.
40,0% 34,9%
35,0%
26,8%
frecvență firme
30,0%
25,0% 20,0%
20,0% 16,9%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
AC/Dt = 0% - 60% AC/Dt = 60% - 105% AC/Dt = 105% - 180% AC/Dt = 180% -
Grafic nr. 68
106 3. Indicatori ai lichidității
15,1% 14,9%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
AC/Dt = 0% - 60% AC/Dt = 60% - 105% AC/Dt = 105% - 180% AC/Dt = 180% -
Grafic nr. 69
Un număr relativ ridicat din totalul firmelor cu valori ale raportului Active
circulante / Datorii totale de peste 180% au prezentat rate ale rentabilității financiare
inferioare pragului de 10%, un prag considerat insuficient pentru acoperirea costului
capitalului propriu. Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub
10%) scade pentru intervalele superioare ale raportului Active circulante / Datorii
totale până la limita de aproximativ 180% a acestuia. Dimpotrivă, frecvența firmelor cu
rate ridicate ale rentabilității financiare se reduce pentru intervalele inferioare ale
raportului Active circulante / Datorii totale. Excepția de la această regulă este
înregistrată la nivelul grupului firmelor cu valori ale raportului Active circulante /
Datorii totale de peste 180%. Grupul firmelor cu valori ale raportului Active circulante
/ Datorii totale de peste 180% a prezentat cea mai redusă frecvență a rezultatelor
financiare negative. În acelați timp, acest grup a prezentat cea mai ridicată frecvență a
ratelor de rentabilitate financiară de nivel mediu (ratelor de rentabilitate financiară
cuprinse între 10% și 50%) și o frecvență medie a ratelor de rentabilitate financiară
foarte ridicate (de peste 50%).
3. Indicatori ai lichidității 107
30,0%
22,1%
25,0%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
AC/Dt = 0% - 60% AC/Dt = 60% - 105% AC/Dt = 105% - 180% AC/Dt = 180% -
Grafic nr. 70
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale raportului Active
circulante / Datorii totale sunt corelate atât cu un potențial redus în termeni de
rentabilitate (reflectat de media ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele
ridicate ale riscului financiar (în perioada de referință) și ale riscului de insolvență (la
doi ani de la perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale raportului Active circulante / Datorii totale sunt corelate
atât cu un potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat de media ponderată a
rentabilității financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului financiar și ale riscului de
insolvență.
Frecvența firmelor pe intervale ale AC/Dt și Rrf. Eșantion = 8.521
firme din anul 2010.
45,0%
frecvența firmelor
30,0%
AC/Dt = 0% - 60%
AC/Dt = 60% - 105%
15,0%
AC/Dt = 105% - 180%
AC/Dt = 180% -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
Grafic nr. 71
Din punctul de vedere al combinației ”potențial în materie de rentabilitate –
risc financiar – risc de insolvență”, valoarea optimă a raportului Active circulante /
Datorii totale este considerată a fi cuprinsă în intervalul 105% - 180%. Comparativ cu
grupul firmelor cu valori de peste 180% ale raportului Active circulante / Datorii totale,
acest interval prezintă un risc financiar ușor superior (reflectat prin procentul superior
al firmelor care înregistrează pierderi), dar și un potențial superior în materie de
rentabilitate (reflectat prin media superioară a ratei rentabilității financiare și prin
procentul superior al firmelor cu rate ale rentabilității financiare de peste 50%).
4. Indicatori ai solvabilității
100,0% 29,3%
53,2%
Rn > =0
50,0% 70,7%
46,8% Rn < 0
0,0%
Să
Sănătoase Insolvente
Grafic nr. 72
Cu doi ani înainte de intrarea în insolvență,
insolven , 70,7% dintre firmele insolvente
înregistrau pierderi. Dintre firmele sănătoase
s (care și-au
au continuat activitatea în condiții
condi
normale cel puțin in 2 ani), 46,8% au înregistrat pierderi, respectiv 53,2% au înregistrat
înregistr
profit.
Cu toate că înregistrarea de pierderi nu poate fi considerată
considerat nicidecum o garan garanție a
intrării în insolvență,, rezultatele financiare negative pot reprezenta (conform datelor
analizate) un factor al apariției
apari acestei stări. În aceste condiții, se apreciază că ele pot fi
interpretate de cătretre analist drept un indiciu al vulnerabilit
vulnerabilității
ii întreprinderii, respectiv
al unui risc ridicat de intrare în insolvență.
insolven
Rezultatele financiare negative consumă
consum capitalul propriu și implicit activul
întreprinderii.
i. Acumularea de pierderi succesive poate duce rapid la înregistrarea de
capitaluri proprii negative. Acest fenomen este favorizat de faptul că c majoritatea
firmelor din cadrul populației
popula țintă păstrează capitaluri proprii de valori reduse, bazate
de obicei pe un capital social de valoare minimă minim șii pe rezervele obligatorii. Atunci
când sunt înregistrate profituri, acestea sunt de obicei repartizate sub formă form de
dividende. Chiar dacăă profitul este reinvestit, se preferă
prefer în multe cazuri distribuirea
acestuia înn prealabil sub formă
form de dividende (cu plata impozitului pe dividende) și
reinjectarea acestuia în întreprindere sub formă form de credite din partea asocia
asociaților. În
aceste condiții,ii, la nivelul popula
populației țintă din 2010, peste 47% dintre întreprinderi
înregistrau
au pierderi, respectiv peste 43% înregistrat capitaluri proprii negative. În
cadrul populației iei totale, ponderea firmelor care înregistrează
înregistreaz pierderi (dar și cea a
firmelor cu capitaluri proprii negative) depășește
dep 50%.
În cadrul eșantionului
șantionului de 1.176 de întreprinderi
întreprinderi se constată
constat diferențe
semnificative între frecvențele
frecven ele cazurilor cu capitaluri proprii negative. Astfel, 40,5%
dintre firmele sănătoase
toase au prezentat capitaluri proprii negative, în timp ce, în grupul
firmelor insolvente, frecvența
frecven a fost de 63,1%.
110 4. Indicatori ai solvabilității
solvabilit
150,0%
100,0% 36,9% Cpr > =0
59,5%
50,0% 63,1% Cpr < 0
40,5%
0,0%
Să
Sănătoase Insolvente
Grafic nr. 73
O situație ie particular
particulară poate apărea rea în cazul firmelor beneficiare ale unor
subvenții ii pentru investiții. Amortizarea subvențiilor
subven este înregistrată asupra veniturilor
perioadei, anulând impactul cheltuielilor cu amortizarea asupra rezultatului net al
exercițiului.
iului. Atunci când rezultatul din exploatare este inferior veniturilor din
amortizarea subvențiilor,
țiilor, producția
produc exercițiului,
iului, veniturile din vânzarea mărfurilor,
m
veniturile din cedarea activelor sau din donațiidona ii nu pot acoperi în întregime cheltuielile
de exploatare (rezultatul din exploatare pozitiv fiind obținut ob inut numai prin aportul
veniturilor din amortizarea subvențiilor).
subven iilor). La nivel de pasiv, veniturile din amortizarea
subvențiilor realizeazăă transferul între veniturile în avans șii capitalul propriu (cu
excepțiaia impozitului pe profit aferent acestora). La nivel de activ, amortizarea
diminuează valoarea netă a imobilizărilor (în corespondență cu o diminuare a
capitalului propriu, prin intermediul rezultatului net ne al exercițiului).
iului). Cu toate că c firma
obține
ine un rezultat al exercițiului
exerci iului pozitiv, valoarea activului scade (în primul rând pentru
că amortizarea nu este recuperat
recuperată în întregime prin intermediul fluxurilor de numerar,
sau cel puțin in prin vânzări).
vânz Deși se obține ine profit, activul total scade, susținând
sus o
scădere
dere a ratei solvabilită
solvabilității generale.
Cu toate că rata solvabilității
solvabilit generale este prezentă la nivel interna
internațional în
teoria și practica evaluăării riscului de insolvență,, perspectiva analizei efectuate pe
seama
eama acesteia nu este clară,clar fiind suprapuse în general 2 abordări ri în cadrul aceleia
aceleiași
teorii:
o Rata solvabilității ții generale reflectă
reflect capacitatea firmei de asigura continuitatea
plăților,
ilor, aceasta onorându-și
onorându obligațiile
iile pe seama numerarului generat prin
exploatarea
loatarea activului;
o Rata solvabilității ții generale reflectă
reflect capacitatea firmei de a asigura acoperirea
datoriilor totale în caz de sistare a activității,
activit ii, prin lichidarea forțat
forțată a activelor
disponibile.
Adoptând în analiză prima abordare, se impune o testare a capacității ii ratei solvabilit
solvabilității
generale de a indica nivelul riscului de incapacitate de plată plat în general și al riscului de
insolvență în special.
4. Indicatori ai solvabilității 111
asemenea, ”un vânzător obligat să vândă şi un cumpărător sau nişte cumpărători care
cumpără, fiind conştienţi de dezavantajul vânzătorului”.
Procedurile de ajustare a valorii activelor prevăzute de reglementările contabile în
vigoare urmăresc o menținere a valorii contabile în proximitatea valorii de piață.
Conform OMF 3055/2009, ”în situațiile financiare anuale elementele de natura
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea
contabilă”.
În înțelesul acelorași reglementări, ”valoarea contabilă a unui activ este valoarea la
care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele
amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare”.
A fost avută în vedere identificarea valorii de decizie care separă cu cel mai
mare nivel de acuratețe firmele insolvente de firmele sănătoase din cadrul eșantionului
de 1.176 întreprinderi. Această valoare nu va reprezenta pragul optim de decizie la
nivelul întregii populații țintă, datorită diferențelor de incidență a cazurilor de
insolvență între eșantion și populația țintă.
Se apreciază că la nivelul eșantionului, importanța majoră este asociată nivelului
maxim de acuratețe ce poate fi atins (fiind mai puțin importantă valoarea de decizie). O
acuratețe ridicată la nivelul unui eșantion cu frecvențe egale ale celor 2 categorii de
întreprinderi ar dovedi puterea de discriminare a ratei solvabilității generale. Pragurile
de decizie vor fi stabilite ulterior, la nivelul întregii populații țintă.
În cadrul eșantionului, valoarea minimă a ratei solvabilității generale
înregistrată de firmele insolvente a fost de -0,1%, în timp ce valoarea minimă
înregistrată de firmele sănătoase a fost de 0,3%. Se subliniază că, având în vedere
modul de calcul al indicatorului, valoarea minimă pe care acesta o poate înregistra este
0%.
Valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului întreprinderilor sănătoase a fost de
44.750,2%, în timp ce valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului întreprinderilor
insolvente a fost cea de 149.919,0%.
Media ponderată (cu greutatea specifică a datoriilor totale ale fiecărei firme în totalul
datoriilor grupului) a ratei solvabilității generale aferent grupului întreprinderilor
sănătoase a fost de 134,3%, superioară celei caracteristice grupului firmelor insolvente
96,9%). Media ponderată a ratei solvabilității generale la nivelul întregului eșantion de
1.176 firme a fost de 107,9%.
Se apreciază că diferența dintre media grupului de firme insolvente și media
grupului de firme sănătoase este suficient de ridicată pentru a recomanda indicatorul ca
util în discriminarea între cele două grupuri. Acuratețea predicției va fi dependentă însă
nu numai de diferența dintre mediile celor două grupuri, ci și de dispersiile valorilor
individuale aferente celor două grupuri în jurul celor două medii (valori reduse ale
dispersiilor asigurând o sporire a acurateței).
Media aritmetică înregistrată la nivelul întregului eșantion este de 497,6%,
comparația dintre media aritmetică și media ponderată reflectând existența unui număr
ridicat de întreprinderi cu datorii de valori absolute mici care prezintă rate ale
solvabilității generale ridicate, respectiv a unui număr redus de întreprinderi cu datorii
de valori absolute mari care prezintă rate ale solvabilității generale reduse .
4. Indicatori ai solvabilității 113
Tabel nr. 41 Incidența insolvenței la nivelul întregii populații (2010) pe intervale ale
Rsg
Total Insolvente Sănătoase % Insolv.
Nr.crt. Rata solvabilitatii generale
15.071 100% 429 100% 14.642 100% 2,85%
1 Rsg < 20% 748 5,0% 48 11,2% 700 4,8% 6,42%
2 20% <= Rsg < 40% 1.156 7,7% 36 8,4% 1.120 7,6% 3,11%
3 40%<= Rsg < 60% 1.281 8,5% 44 10,3% 1.237 8,4% 3,43%
4 60%<= Rsg < 80% 1.485 9,9% 64 14,9% 1.421 9,7% 4,31%
5 80%<= Rsg < 100% 1.827 12,1% 76 17,7% 1.751 12,0% 4,16%
6 100%<= Rsg < 120% 1.933 12,8% 79 18,4% 1.854 12,7% 4,09%
7 120% <= Rsg < 140% 1.015 6,7% 21 4,9% 994 6,8% 2,07%
8 140% <= Rsg < 160% 708 4,7% 19 4,4% 689 4,7% 2,68%
9 160% <= Rsg < 180% 467 3,1% 8 1,9% 459 3,1% 1,71%
10 Rsg >= 180% 4.451 29,5% 34 7,9% 4.417 30,2% 0,76%
Tabel nr. 42 Indici de risc la nivelul populației (2010), pe intervale ale Rsg
Nr.crt. Rata solvabilitatii generale – populație țintă 2010 Indice de risc
1 Rata solvabilitatii generale < 80% 144,4%
2 80% <= Rata solvabilitatii generale < 100% 146,1%
3 100%<= Rata solvabilitatii generale < 110% 181,2%
4 110%<= Rata solvabilitatii generale < 120% 89,1%
5 120%<= Rata solvabilitatii generale < 140% 72,7%
6 140%<= Rata solvabilitatii generale < 160% 94,3%
7 160% <= Rata solvabilitatii generale < 180% 60,2%
8 180% <= Rata solvabilitatii generale < 200% 58,1%
9 200% <= Rata solvabilitatii generale < 220% 33,7%
10 Rata solvabilitatii generale >= 220% 22,7%
În tabelul nr. 42, pentru fiecare dintre cele 10 intervale aferente ratei solvabilității
generale au fost calculați indici de risc, prin raportarea frecvențelor cazurilor de
insolvență specifice fiecărui interval la frecvența medie a cazurilor de insolvență
(2,85%). Rezultatele sugerează o tendință de reducere a riscului de insolvență pe
măsura creșterii ratei solvabilității generale, fără ca această tendință să fie perfect
monotonă.
Tabel nr. 43 Indici de risc - Rata solvabilitatii generale
28,6%
28,3%
27,6%
27,5%
27,4%
27,3%
27,3%
26,7%
30,0%
25,0%
20,0%
10,6%
Insolvente
10,0%
15,0% Sănătoase
6,3%
5,7%
10,0% Total
5,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 74
O reducere a numărului de intervale și o confirmare a nivelului de risc asociat fiecărui
interval asupra altor exerciții financiare ar oferi analistului un instrument de clasare a
firmelor pe grupe de risc.
În baza analizei efectuate, se recomandă utilizarea a 3 grupe de risc în clasarea
întreprinderilor pe seama ratei solvabilității generale:
o [0;110%) – risc de insolvență ridicat;
o [110%;200%) – risc de insolvență mediu;
o [200%;+∞] – risc de insolvență redus.
În definirea intervalelor a fost acordată o importanță sporită situației din anul 2010,
considerându-se mai reprezentativă pentru perioadele următoare. Includerea firmelor
cu rate ale solvabilității generale mai mici de 110% în categoria firmelor cu risc ridicat
de insolvență nu asociază automat acestor firme o probabilitate de intrare în insolvență
de peste 0,5. În realitate, 95,72% dintre firmele incluse în această categorie aferent
populației țintă din anul 2010 nu vor intra în insolvență. Nivelul de risc este însă
superior nivelului mediu de 2,85% (ce caracterizează populația țintă din 2010 în
întregul său).
118 4. Indicatori ai solvabilității
120,0% 99,9%
100,0% 79,5% 73,4% 77,4%
80,0%
60,0% 36,6% 38,7%
40,0% 20,0% 23,5%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 75
Informația care îi este oferită analistului este aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în clasa de risc redus, aproximativ 7 (6,7) vor
intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în clasa de risc mediu, aproximativ 22 vor intra în
insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în clasa de risc ridicat și acceptate pentru
creditare, aproximativ 43 (42,8) vor intra în insolvență în 2 ani.
Este de așteptat ca frecvența cazurilor de insolvență să se modifice în timp, astfel încât
se impun actualizări regulate ale probabilităților.
Analiza nu va putea indica cu certitudine analistului dacă o firmă individuală va intra
în insolvență sau își va continua activitatea în condiții normale. Analistul va fi
îndreptățit să presupună că, cel mai probabil, firma analizată nu va intra în insolvență
(bazat pe probabilitatea de intrare în insolvență mai mică de 50% pentru oricare dintre
cele 3 intervale).
În schimb, clasând întreprinderile pe grupe de risc, analiza va crea bazele pentru
tratarea diferită a firmelor din clase de risc diferite.
În funcție de politica proprie, un stake-holder ar putea decide să nu accepte colaborarea
cu o întreprindere poziționată în clasa cu risc ridicat de insolvență sau să prevadă
măsuri specifice de limitare a expunderii până la încadrarea întreprinderii respective
într-o altă clasă de risc.
5. Indicatori ai echilibrului financiar
72,2%
69,3%
69,1%
66,9%
66,9%
66,1%
66,0%
80,0% 69,5%
64,8%
70,0%
60,0%
50,0% 43,6%
40,0% Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 76
5. Indicatori ai echilibrului financiar 123
Tabel nr. 49 Indici de risc la nivelul populației (2010), pe intervale ale FRP
Nr.crt. Fond de rulment propriu – populație țintă 2010 Indice de risc
1 Fond de rulment propriu < -200000 271,4%
2 -200000 <= Fond de rulment propriu < -150000 163,0%
3 -150000 <= Fond de rulment propriu < -100000 126,0%
4 -100000 <= Fond de rulment propriu < -50000 97,1%
5 -50000 <= Fond de rulment propriu < 0 43,8%
6 0<= Fond de rulment propriu < 50000 35,0%
7 50000 <= Fond de rulment propriu < 100000 48,4%
8 100000 <= Fond de rulment propriu < 150000 60,3%
9 150000 <= Fond de rulment propriu < 200000 44,9%
10 Fond de rulment propriu >= 200000 73,5%
100%
73% 75%
80% risc ridicat
60% 46% 46%
risc redus
40%
20%
0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 77
În baza analizei efectuate, se recomandă prin urmare utilizarea a 2 grupe de
risc în clasarea întreprinderilor pe seama fondului de rulment propriu:
o fond de rulment propriu < -10.000 lei – risc de insolvență ridicat;
o fond de rulment propriu ≥ -10.000 lei – risc de insolvență redus.
Includerea firmelor cu valori ale fondului de rulment propriu mai mici de -10.000 lei în
categoria firmelor cu risc ridicat de insolvență nu asociază automat acestor firme o
probabilitate de intrare în insolvență de peste 0,5. În realitate, 95,84% dintre firmele
incluse în această categorie aferent populației țintă din anul 2010 nu vor intra în
insolvență. Nivelul de risc este însă superior nivelului mediu de 2,85% (ce
caracterizează populația țintă din 2010 în întregul său).
Informația care îi este oferită analistului este aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
13 vor intra în insolvență în 2 ani;
5. Indicatori ai echilibrului financiar 127
din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
o
42 vor intra în insolvență în 2 ani.
Analiza datelor aferente anului 2010 a conturat o tendință de reducere a riscului de
insolvență pe măsura sporirii fondului de rulment propriu. Această tendință nu a fost
însă confirmată la nivelul exercițiilor financiare 2007 și 2008.
Motivele pentru care în perioada 2007 – 2008 frecvența cazurilor de insolvență
prezintă o oarecare tendință de creștere dincolo de valoarea de 50.000 de lei a fondului
de rulment propriu sunt neclare. O posibilă explicație ar putea fi legată de inițiativa
firmelor în dificultate de a lichida prin vânzare activele imobilizate în încercarea de a
evita incapacitatea de plată, ceea ce ar elibera capitalul propriu și ar asigura un fond de
rulment propriu pozitiv. Această ipoteză nu a fost însă verificată.
Pentru simplificarea aplicării în practică, se apreciază că un fond de rulment propriu
nul ar putea fi utilizat drept referință, cu pierderi acceptabile ale acurateței evaluării în
comparație cu alternativa utilizării nivelului de referință de -10.000 lei.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc.
Prag de decizie: Frp = 0 lei
160%
136% 134%
140% 119% 118%
120%
Indice de risc
100%
73% 72%
80% risc ridicat
60% 46% 47%
risc redus
40%
20%
0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 78
că, având în vedere modul de calcul al indicatorului, valoarea minimă pe care acesta o
poate înregistra este -∞.
Valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului întreprinderilor sănătoase a fost de
237,9%, în timp ce valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului întreprinderilor
insolvente a fost cea de 228,6%.
Media ponderată (cu greutatea specifică a activelor circulante ale fiecărei firme în
totalul activelor circulante ale grupului) a raportului Fond de rulment propriu / Active
circulante aferent grupului întreprinderilor sănătoase a fost de -70,7%, superioară celei
caracteristice grupului firmelor insolvente -91,5%). Media ponderată a raportului Fond
de rulment propriu / Active circulante la nivelul întregului eșantion de 1.176 firme a
fost de -84,9%.
Tabel nr. 50 Clasare pe seama raportului Fond de rulment propriu / Active circulante
1 FRP / AC < -100% 5.393 35,8% 200 46,6% 5.193 35,5% 3,71%
2 -100% <= FRP / AC < -75% 569 3,8% 22 5,1% 547 3,7% 3,87%
3 -75% <= FRP / AC < -50% 751 5,0% 42 9,8% 709 4,8% 5,59%
4 -50% <= FRP / AC < -25% 978 6,5% 40 9,3% 938 6,4% 4,09%
5 -25% <= FRP / AC < 0% 1.536 10,2% 47 11,0% 1.489 10,2% 3,06%
6 0%<= FRP / AC < 25% 1.614 10,7% 37 8,6% 1.577 10,8% 2,29%
7 25% <= FRP / AC < 50% 1.206 8,0% 21 4,9% 1.185 8,1% 1,74%
8 50% <= FRP / AC < 75% 1.226 8,1% 12 2,8% 1.214 8,3% 0,98%
9 75% <= FRP / AC < 100% 1.675 11,1% 7 1,6% 1.668 11,4% 0,42%
10 FRP / AC >= 100% 123 0,8% 1 0,2% 122 0,8% 0,81%
o ' " – durata medie de rotație a datoriilor de exploatare pe termen scurt prin
cifra de afaceri;
o F – durata în zile a perioadei.
o risc mediu, pentru valori ale raportului Fond de rulment propriu / Cifra de
afaceri cuprinse între -25% și 25%;
o risc redus, pentru valori ale raportului Fond de rulment propriu / Cifra de
afaceri superioare pragului de 25%.
Corelația dintre nivelul de risc și valoarea raportului Fond de rulment propriu / Cifra de
afaceri permite o acuratețe acceptabilă a diagnosticului stabilit prin raportarea la cele 3
intervale indicate, cu o oarecare suprapunere a clasei de risc redus cu cea de risc mediu
pentru exercițiul financiar 2007.
Tabel nr. 59 Indici de risc în funcție de raportul FRP/CA - populație țintă 2007
1 Fond de rulment propriu / Cifra de afaceri <= -25% 4.539 36,1% 0,33% 138,2%
2 -25% < Fond de rulment propriu / Cifra de afaceri <= 25% 5.705 45,4% 0,16% 66,0%
3 Fond de rulment propriu / Cifra de afaceri > 25% 2.326 18,5% 0,26% 107,9%
150,0%
Indici de risc
100,0%
50,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 79
În ciuda excepției survenite la nivelul exercițiului financiar 2007, se apreciază că
raportul Fond de rulment propriu / Cifra de afaceri asigură suficientă acuratețe în
evaluarea riscului de insolvență pentru a se constitui într-un instrument util.
5. Indicatori ai echilibrului financiar 137
imobilizate din capital propriu este utilă în clasare în măsura în care poate furniza o
acuratețe de minim 62,5%.
La nivelul eșantionului, rata finanțării activelor imobilizate din capital propriu
îndeplinește cu o oarecare aproximație această condiție, motiv pentru care se apreciază
că aceasta reprezintă un indicator util în evaluarea riscului de insolvență cu 2 ani
înainte de materializare.
Folosind pragul de 6% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații
țintă, acuratețea predicției ar fi de 55,88% asupra populației țintă din 2010, de 58,3%
asupra populației țintă din 2009, de 62% asupra populației țintă din 2008 și de 65%
asupra populației țintă din 2007.
Stabilind ca țintă obținerea aceluiași nivel de acuratețe în clasarea celor 2
grupuri (cel al întreprinderilor sănătoase și cel al întreprinderilor insolvente), valoarea
de decizie pentru rata finanțării activelor imobilizate din capital propriu s-ar modifica
după cum urmează:
o -10% pentru anul 2010, asigurându-se o acuratețe de 59,13% atât în clasarea
firmelor sănătoase, cât și în clasarea firmelor insolvente;
o -5% pentru anul 2009, asigurându-se o acuratețe de 61,1% atât în clasarea
firmelor sănătoase, cât și în clasarea firmelor insolvente;
o 25% pentru anul 2008, asigurându-se o acuratețe de aproximativ 56,1% atât în
clasarea firmelor sănătoase, cât și în clasarea firmelor insolvente;
o 17% pentru anul 2007, asigurându-se o acuratețe de 60,9% atât în clasarea
firmelor sănătoase, cât și în clasarea firmelor insolvente.
La nivelul eșantionului, frecvența cazurilor de insolvență depășește 50% pentru toate
intervalele ratei finanțării activelor imobilizate din capital propriu inferioare pragului
de 0%.
Tabel nr. 61 Incidența insolvenței la nivel de eșantion pe intervale ale raportului Cpr/Ai
Tabel nr. 62 Incidența insolvenței la nivelul întregii populații (2010) funcție de Cpr/Ai
Tabel nr. 63 Indici de risc - rata finanțării activelor imobilizate din capital propriu
Nr.crt. Capital propriu / Active imobilizate 2007 2008 2009 2010
1 Capital propriu / Active imobilizate < -400% 199% 111% 163% 137%
2 -400% <= Capital propriu / Active imobilizate < -300% 325% 185% 210% 154%
3 -300%<= Capital propriu / Active imobilizate < -200% 183% 161% 123% 194%
4 -200%<= Capital propriu / Active imobilizate < -100% 105% 107% 169% 156%
5 -100%<= Capital propriu / Active imobilizate < 0% 106% 117% 128% 150%
6 0%<= Capital propriu / Active imobilizate < 100% 74% 118% 103% 101%
7 100% <= Capital propriu / Active imobilizate < 200% 0% 75% 39% 55%
8 200% <= Capital propriu / Active imobilizate < 300% 79% 125% 58% 65%
9 300% <= Capital propriu / Active imobilizate < 400% 255% 133% 25% 29%
10 Capital propriu / Active imobilizate >= 400% 84% 55% 49% 42%
Acordând o importanță superioară datelor din anii 2009 și 2010, în baza
analizei datelor aferente perioadei 2007 – 2010 se recomandă analistului încadrarea
întreprinderii evaluate în una dintre următoarele 2 categorii de risc, stabilite în funcție
de valoarea ratei finanțării activelor imobilizate din capital propriu:
o risc ridicat, pentru valori ale ratei finanțării activelor imobilizate din capital
propriu inferioare pragului de 0%;
o risc redus, pentru valori ale ratei finanțării activelor imobilizate din capital
propriu superioare pragului de 0%.
Numărul de rotații ale activului total prin cifra de afaceri reprezintă o măsură a
eficienței utilizării surselor de finanțare, reflectând valoarea vânzărilor realizate în
medie la nivelul unei perioade cu o unitate monetară de surse de finanțare investite în
active.
,
G =
(
Recuperarea surselor de finanțare investite nu se realizează pe seama
profitului, ci prin acoperirea cheltuielilor din cifra de afaceri încasată, motiv pentru
care este așteptat ca o viteză de rotație ridicată a activului să fie corelată negativ cu
riscul de incapacitate de plată și implicit cu riscul de insolvență.
În concordanță cu abordarea du Pont, literatura de specialitate privește viteza de rotație
a activului drept un factor determinant al rentabilității economice și, indirect, al
rentabilității financiare.
Este formulată în aceste condiții ipoteza conform căreia valori ridicate ale
numărului de rotații ale activului sunt asociate cu nivele superioare ale rentabilității
financiare și cu nivele inferioare ale riscului de insolvență. Ipoteza va fi testată în
continuare asupra firmelor din județul Timiș.
Într-o primă etapă, în vederea testării corelației dintre nivelul numărului de
rotații ale activului și cel al riscului de insolvență, a fost avută în vedere identificarea
valorii de decizie care separă cu cel mai mare nivel de acuratețe firmele insolvente de
firmele sănătoase din cadrul eșantionului de 1.176 întreprinderi. În măsura în care, la
nivelul eșantionului cu frecvențe egale ale firmelor sănătoase și ale firmelor insolvente,
numărul de rotații ale activului permite clasarea firmelor cu o acuratețe semnificativ
superioare celei naturale, utilitatea ratei în analiză va fi confirmată. Înregistrarea de
frecvențe inferioare ale cazurilor de insolvență pentru valori ridicate ale numărului de
rotații ale activului va susține ipoteza existenței unei corelații negative între numărul de
rotații ale activului și riscul de insolvență.
În cadrul eșantionului, valoarea minimă a numărului de rotații ale activului
înregistrată de firmele insolvente a fost de 0,001 rotații / an, în timp ce valoarea
minimă corespunzătoare firmelor sănătoase a fost de 0,01 rotații / an. Din punct de
vedere matematic, 0 reprezintă valoarea minimă pe care indicatorul o poate înregistra,
în condițiile în care o întreprindere poate să nu înregistreze cifră de afaceri, dar nici
valoarea activelor și nici valoarea cifrei de afaceri nu pot fi negative. Valoarea
indicatorului nu prezintă limită superioară. Populația țintă a exclus întreprinderi cu
valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 10.000 lei / an, astfel încât valoarea 0
a numărului de rotații ale activului nu este posibilă.
Valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului întreprinderilor sănătoase a
fost de 46,6 rotații/an, în timp ce valoarea maximă înregistrată în cadrul grupului
întreprinderilor insolvente a fost cea de 950,4.
142 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
72,2%
71,4%
71,2%
66,5%
66,3%
66,0%
65,5%
80,0%
70,0%
60,0% 53,3%
47,2% 49,0%
44,7%
50,0%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 80
La nivelul populației țintă, frecvența cazurilor de insolvență este semnificativ
inferioară celei caracteristice eșantionului (ajungând la un nivel maxim de 2,85% în
anul 2010), ceea ce face ineficientă clasarea prin utilizarea exclusivă a numărului de
rotații ale activului.
În continuare, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale
numărului de rotații ale activului. În măsura în care frecvența cazurilor de insolvență ar
fi superioară pragului de 50% în cadrul unui anumit interval al numărului de rotații ale
activului, firmele cu rate cuprinse în acel interval ar putea fi clasate drept insolvente.
Similar, firmele cu valori ale numărului de rotații ale activului cuprinse în intervale în
care frecvența cazurilor de insolvență este inferioară pragului de 50% ar putea fi
clasate drept sănătoase.
Valorile însușite de numărului de rotații ale activului la nivelul eșantionului supus
analizei au fost grupate în 10 intervale.
La nivelul eșantionului se manifestă o tendință de reducere a frecvenței
cazurilor de insolvență pe măsura sporirii numărului de rotații ale activului. Tendința
este confirmată parțial la nivelul întregii populații țintă din anul 2010.
La nivelul anului 2010 (tabel nr. 67), frecvența cazurilor de insolvență depășește media
de 2,85% pentru intervalele numărului de rotații ale activului inferioare pragului de 1
rotație/an, respectiv se menține sub media de 2,85% pentru toate intervalele numărului
de rotații ale activului superioare acestui prag.
144 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
Tabel nr. 67 Incidența insolvenței la nivelul întregii populații (2010) pe intervale ale
nrAt
Indicii de risc prezentați în tabelul nr. 68 au fost calculați prin raportarea incidenței
cazurilor de insolvență aferente unui anumit interval la incidența medie a cazurilor de
insolvență aferentă întregii populații țintă pentru un exercițiu financiar.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 145
o fără a ține cont de valoarea numărului de rotații ale activului, din 1.000 de
firme supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc. Numărul de rotații ale activului = 1,2
rotații/an.
180,0% 165,0%
160,0%
132,9% 130,0% 126,7%
140,0%
Indici de risc
120,0%
100,0%
73,3% 74,0% Risc ridicat
80,0%
60,0% 48,0% Risc redus
70,8%
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 81
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o viteză redusă de rotație a activului
induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
În vederea testării corelației dintre viteza de rotație a activului și rata
rentabilității financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost incluse
numai întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive. A fost
constituit astfel un eșantion de 8.521 de întreprinderi. Rentabilitatea financiară
înregistrată de acestea a prezentat valori pozitive sau negative, în funcție de semnul
rezultatului exercițiului.
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale numărului de rotații
ale activului. Limitele intervalelor au fost stabilite pornind de la recomandările
literaturii de specialitate, dar și de la limitele care afectează indicatorul din punct de
vedere matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0
rotații /an, valoare înregistrată în situația în care exploatarea activului nu generează
venituri de natura cifrei de afaceri pe parcursul unui exercițiu financiar.
Valoarea de 1,2 rotații/an a rezultat din analiza capacității numărului de rotații ale
activului total de a evalua riscul de intrare în insolvență.
Valoarea de 2 rotații/an este invocată în general de literatura de specialitate
drept limită inferioară a unei gestiuni ce poate fi evaluată drept eficientă. Din punct de
vedere matematic, indicatorul nu prezintă o limită superioară. Din punct de vedere
economic, capacitatea limitată a capitalului investit în active de a genera cifră de
afaceri reprezintă justificarea investirii surselor de finanțare. Limitele economice ale
capacității activelor de a genera venituri de natura cifrei de afaceri sunt confirmate de
realitățile specifice populației analizate, în condițiile în care doar 3,5% dintre firmele
incluse în populația țintă înregistrează în anul 2010 mai mult de 10 rotații/an ale
activului prin cifra de afaceri.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 147
2.566
3.000
1.967 2.123
număr de firme
2.500 1.865
2.000
1.500
1.000
500
0
0 - 0,5 0,5 - 1,2 1,2 - 2 2-
Grafic nr. 82
La nivelul anului 2010, eficiența gestiunii surselor de finanțare a fost corelată
în sens negativ cu mărimea capitalului propriu (grafic nr. 83). Constatarea corespunde
așteptărilor inițiale, în condițiile în care un număr mare de rotații ale activului permite
recuperarea rapidă a capitalului. Se diminuează astfel perioada medie de imobilizare,
ceea ce permite reinvestirea capitalului într-un timp mai scurt, respectiv maximizarea
efectelor de natura cifrei de afaceri obținute cu o unitate monetară de capital propriu.
Capitalul propriu pe întreprindere. Eșantion = 8.521 de
întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
1.154.179
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000
267.952
400.000 176.902
81.088
200.000
0
0 - 0,5 0,5 - 1,2 1,2 - 2 2-
intervale ale numărului de rotații ale activului
Grafic nr. 83
Viteza ridicată de rotație a activului susține o viteză ridicată de rotație a
capitalului propriu, astfel încât, pe această cale, a fost așteptată o corelație pozitivă
între numărul de rotații ale activului și rentabilitatea financiară.
Valoarea absolută a rezultatului mediu net al exercițiului a prezentat o tendință de
creștere la nivelul primelor 3 intervale ale numărului de rotații ale activului prin cifra
de afaceri.
În aceste condiții, grupul întreprinderilor cu până la 0,5 rotații pe an ale activului prin
cifra de afaceri a prezentat cel mai ridicat nivel mediu al capitalului propriu, și, în
același timp, cel mai redus nivel al rezultatului net al exercițiului. Aferent următoarelor
148 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
54.172
60.000 47.412
50.000
31.683
40.000
30.000
20.000 5.647
10.000
0
0 - 0,5 0,5 - 1,2 1,2 - 2 2-
Grafic nr. 84
În condițiile în care indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului
a rămas superior indicelui de creștere al capitalului propriu mediu, de la un interval al
numărului de rotații ale activului la altul, rentabilitatea financiară medie a urmat un
trend ascendent.
Media ponderată a ratei rentabilității financiare pe intervale ale
numărului de rotații ale activului. Eșantion = 8.521 de firme din anul
2010.
50,0%
media ponderată a Rrf
39,1%
40,0%
30,6%
30,0%
17,7%
20,0%
10,0%
0,5%
0,0%
0 - 0,5 0,5 - 1,2 1,2 - 2 2-
Grafic nr. 85
Se constată astfel existența unei corelații pozitive între numărul de rotații ale
activului prin cifra de afaceri și rentabilitatea financiară medie, conform așteptărilor
inițiale. În aceste condiții, se concluzionează că un număr redus de rotații ale activului
este asociat atât cu o rentabilitate financiară redusă, cât și cu un un nivel ridicat al
riscului de insolvență.
Dimpotrivă, un număr ridicat de rotații ale activului prin cifra de afaceri este asociat cu
o rentabilitate financiară ridicată, respectiv cu un nivel scăzut al riscului de insolvență.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 149
150,0%
100,0%
50,0% 31,4%
0,0%
0 - 0,5
-16,5% 0,5 - 1,2 1,2 - 2 2-
-50,0%
-39,0%
intervale ale numărului de rotații ale activului
Grafic nr. 86
Valorile mediei aritmetice simple a ratei rentabilității financiare pe intervale
ale numărului de rotații ale activului prin cifra de afaceri prezintă o dispersie mai
ridicată în raport cu valorile medii ale mediei ponderate, ceea ce sugerează existența
unui număr mare de întreprinderi mici cu valori foarte reduse ale rentabilității
financiare aferent intervalului (0;0,5) al numărului de rotații ale activului prin cifra de
afaceri, respectiv existența unui număr mare de întreprinderi mici cu valori foarte
ridicate ale rentabilității financiare în cadrul grupului firmelor cu peste 2 rotații/an ale
activului prin cifra de afaceri.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare < 0%. Eșantion = 1.928 de
firme din anul 2010.
40,0% 36,1%
35,0%
frecvență firme
30,0%
25,0% 20,9%
16,1% 17,9%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
nrAt = 0 - 0,5 nrAt = 0,5 - 1,2 nrAt = 1,2 - 2 nrAt = 2 -
Grafic nr. 87
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu viteze reduse de rotație ale activului
care întregistrează pierderi sau rentabilități financiare pozitive, dar reduse (sub 10%)
arată că o eficiență redusă în gestiunea activului are asociate riscuri financiare ridicate.
În măsura în care eficiența gestiunii activului prezintă suficientă stabilitate de la un
exercițiu financiar la altul, aceasta ar putea fi utilizată previzional inclusiv în evaluarea
riscului financiar.
Din totalul întreprinderilor care nu au înregistrat în anul 2010 mai mult de 0,5 rotații
ale activului prin cifra de afaceri, 36,1% au prezentat valori negative ale ratei
150 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
25,0%
17,6%
20,0%
15,0% 12,5%
8,2%
10,0%
5,0%
0,0%
nrAt = 0 - 0,5 nrAt = 0,5 - 1,2 nrAt = 1,2 - 2 nrAt = 2 -
Grafic nr. 88
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) se
diminuează pentru intervalele superioare ale numărului de rotații ale activului prin cifra
de afaceri. Dimpotrivă, frecvența firmelor cu rate ridicate ale rentabilității financiare
sporește pentru intervalele superioare ale numărului de rotații ale activului prin cifra de
afaceri.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare > 50%. Eșantion = 2.655 de
firme din anul 2010.
60,0%
49,6%
50,0% 40,8%
frecvență firme
40,0%
30,0% 25,4%
20,0%
9,7%
10,0%
0,0%
nrAt = 0 - 0,5 nrAt = 0,5 - 1,2 nrAt = 1,2 - 2 nrAt = 2 -
Grafic nr. 89
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale numărului de rotații ale
activului prin cifra de afaceri sunt corelate atât cu un potențial redus în termeni de
rentabilitate (reflectat de media ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele
ridicate ale riscului financiar (în perioada de referință) și ale riscului de insolvență (la
doi ani de la perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale numărului de rotații ale activului prin cifra de afaceri
sunt corelate atât cu un potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat de media
ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului financiar și ale
riscului de insolvență.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 151
La nivelul întregii populații țintă, în perioada 2007 – 2010 media ponderată (în
funcție de mărimea activului) a numărului de rotații ale activelor imobilizate aferent
grupului întreprinderilor sănătoase a fost de 1,2 rotații/an, cea caracteristică grupului
firmelor insolvente fiind de 0,9 rotații/an. Media ponderată a numărului de rotații ale
activelor imobilizate la nivelul întregii populații țintă a fost de 1,0 rotații/an.
Superioritatea mediei aritmetice în cazul grupului întreprinderilor insolvente sugerează
existența unui număr mare de întreprinderi cu număr ridicat de rotații ale activelor
imobilizate prin cifra de afaceri, dar cu valori reduse ale activelor imobilizate.
Eșantionul a fost construit prin asocierea de firme sănătoase cu firme insolvente, cu
valori ale cifrei de afaceri egale sau foarte apropiate. În aceste condiții, numărul
superior de rotații ale activelor imobilizate înregistrat de multe dintre întreprinderile
insolvente în comparație cu întreprinderile sănătoase este bazat pe valori inferioare ale
activelor imobilizate.
Tabel nr. 70 Clasare pe seama numărului de rotații ale activelor imobilizate
Total Insolvente Sănătoase % Insolv.
Nr.crt. Numărul de rotații ale activelor imobilizate
1.176 100% 588 100% 588 100% 50%
1 NrAi < 3,8 475 40,4% 269 45,7% 206 35,0% 56,6%
2 NrAi >= 3,8 701 59,6% 319 54,3% 382 65,0% 45,5%
3 Firme insolvente clasate corect 45,7%
4 Firme sănătoase clasate corect 65,0%
5 Acuratețe generală a clasării 55,4%
6 Firme insolvente clasate gresit 54,3%
7 Firme sănătoase clasate greșit 35,0%
Astfel, acuratețea predicției ar fi de 64,3% asupra populației țintă din 2010, de 61,6%
asupra populației țintă din 2009, de 61,7% asupra populației țintă din 2008 și de 47,5%
asupra populației țintă din 2007.
Acuratețea predicției la nivelul populației țintă.
nrAi = 3,8 rotații/an.
64,9%
64,3%
61,9%
61,8%
61,7%
61,6%
70,0%
47,5%
47,5%
60,0%
46,8% 47,1%
50,0% 43,3% 42,1%
40,0% Insolvente
30,0% Sănătoase
20,0% Total
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 90
La nivelul populației țintă, frecvența cazurilor de insolvență este semnificativ
inferioară celei caracteristice eșantionului (ajungând la un nivel maxim de 2,85% în
anul 2010), ceea ce face ineficientă clasarea prin utilizarea exclusivă a numărului de
rotații ale activelor imobilizate.
În aceste condiții, a fost avută în vedere evaluarea gradului de risc pe intervale ale
numărului de rotații ale activelor imobilizate. În măsura în care frecvența cazurilor de
insolvență ar fi superioară pragului de 50% în cadrul unui anumit interval al numărului
de rotații ale activelor imobilizate, firmele cu rate cuprinse în acel interval ar putea fi
clasate drept insolvente. Similar, firmele cu valori ale numărului de rotații ale activelor
imobilizate cuprinse în intervale în care frecvența cazurilor de insolvență este
inferioară pragului de 50% ar putea fi clasate drept sănătoase.
Valorile însușite de numărului de rotații ale activelor imobilizate au fost grupate în 10
intervale.
Tabel nr. 71 Indici de risc - Numărul de rotații ale activelor imobilizate
Nr.crt. Numărul de rotații ale activelor imobilizate 2007 2008 2009 2010
1 Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 1 143% 135% 119% 153%
2 1 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 3,4 121% 127% 111% 119%
3 3,4 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 5 0% 71% 64% 72%
4 5 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 7 116% 133% 135% 66%
5 7 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 9 253% 54% 130% 100%
6 9<= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 11 113% 66% 65% 101%
7 11 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 13 0% 0% 240% 85%
8 13 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 15 0% 154% 108% 72%
9 15 <= Numărul de rotații ale activelor imobilizate < 20 0% 59% 17% 107%
10 Numărul de rotații ale activelor imobilizate >= 20 83% 86% 85% 82%
154 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
Indicii de risc prezentați în tabelul nr. 71 au fost calculați prin raportarea incidenței
cazurilor de insolvență aferente unui anumit interval la incidența medie a cazurilor de
insolvență aferentă întregii populații țintă pentru un exercițiu financiar.
În baza analizei datelor aferente perioadei 2007 – 2010 se recomandă analistului
încadrarea întreprinderii evaluate în una dintre următoarele 2 categorii de risc, stabilite
în funcție de valoarea numărului de rotații ale activelor imobilizate:
o risc ridicat, pentru valori ale numărului de rotații ale activelor imobilizate
inferioare pragului de 3,4 rotații/an;
o risc redus, pentru valori ale numărului de rotații ale activelor imobilizate
superioare pragului de 3,4 rotații/an.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc. Numărul de rotații ale
activelor imobilizate = 3,4 rotații/an.
160,0%
130,4% 134,9%
140,0% 122,7%
114,3%
120,0%
91,9%
Indici de risc
Grafic nr. 91
Corelația dintre nivelul de risc și valoarea numărului de rotații ale activelor
imobilizate permite o acuratețe acceptabilă a diagnosticului prin raportarea la cele 2
intervale indicate, făcând indicatorul un instrument util în analiză.
În evaluarea riscului de insolvență pe seama numărului de rotații ale activelor
imobilizate, analistul trebuie să considere probabilitatea de intrare în insolvență a
oricărei întreprinderi drept inferioară pragului de 0,5, indiferent de valoarea numărului
de rotații ale activelor imobilizate. Totuși, întreprinderile cu valori ale numărului de
rotații ale activelor imobilizate inferioare pragului de 3,4 rotații/an prezintă riscuri de
intrare în insolvență superioare mediei.
Astfel, informația care îi este oferită analistului este aceea că:
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc redus, aproximativ
24 vor intra în insolvență în 2 ani;
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
39 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea numărului de rotații ale activelor imobilizate, din
1.000 de firme supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o viteză redusă de rotație a activelor
imobilizate induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 155
4.000 3.213
număr de firme
2.370
3.000
1.397 1.541
2.000
1.000
0
0- 1 1 - 3,4 3,4 - 20 20 -
Grafic nr. 92
Valorile numărului de rotații ale activelor imobilizate au fost grupate în 4 intervale.
Limitele intervalelor au fost stabilite pornind de la recomandările literaturii de
specialitate, dar și de la limitele care afectează indicatorul din punct de vedere
matematic.
Astfel, valoarea minimă pe care indicatorul și-o poate însuși este cea de 0 rotații /an,
valoare înregistrată în situația în care exploatarea activului nu generează venituri de
natura cifrei de afaceri pe parcursul unui exercițiu financiar.
Valoarea de 3,4 rotații/an a rezultat din analiza capacității numărului de rotații ale
activelor imobilizate de a evalua riscul de intrare în insolvență.
Din punct de vedere matematic, indicatorul nu prezintă o limită superioară.
Capitalul propriu pe întreprindere, pe intervale ale nrAi. Eșantion =
8.521 de întreprinderi.
capital propriu / întreprindere
2.000.000 1.540.121
1.500.000
1.000.000
317.268
500.000 204.282 104.358
0
0-1 1 - 3,4 3,4 - 20 20 -
intervale ale nrAi
Grafic nr. 93
156 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
60.000 50.782
50.000 37.622
40.000 28.714
30.000
11.150
20.000
10.000
0
0-1 1 - 3,4 3,4 - 20 20 -
Grafic nr. 94
În condițiile în care indicele de creștere al rezultatului mediu net al exercițiului a rămas
superior indicelui de creștere al capitalului propriu mediu de la un interval al numărului
de rotații ale activelor imobilizate la altul, rentabilitatea financiară medie a urmat un
trend ascendent.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 157
35,0%
30,0% 24,9%
25,0%
20,0%
15,0%
9,1%
10,0%
5,0% 0,7%
0,0%
0-1 1 - 3,4 3,4 - 20 20 -
Grafic nr. 95
Se constată astfel existența unei corelații pozitive între numărul de rotații ale
activelor imobilizate prin cifra de afaceri și rentabilitatea financiară medie, conform
așteptărilor inițiale. În aceste condiții, se concluzionează că un număr redus de rotații
ale activelor imobilizate este asociat atât cu o rentabilitate financiară redusă, cât și cu
un un nivel ridicat al riscului de insolvență.
Dimpotrivă, un număr ridicat de rotații ale activului prin cifra de afaceri este asociat cu
o rentabilitate financiară ridicată, respectiv cu un nivel scăzut al riscului de insolvență.
Frecvența ridicată a întreprinderilor cu viteze reduse de rotație ale activelor
imobilizate care întregistrează pierderi sau rentabilități financiare pozitive, dar reduse
(sub 10%) arată că o eficiență redusă în gestiunea activelor imobilizate are asociate
riscuri financiare ridicate. În măsura în care eficiența gestiunii activului prezintă
suficientă stabilitate de la un exercițiu financiar la altul, aceasta ar punea fi utilizată
previzional inclusiv în evaluarea riscului financiar.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare < 0% pe intervale ale
nrAi. Eșantion = 1.928 de firme din anul 2010.
37,4%
40,0%
35,0%
26,5%
frecvență firme
30,0%
25,0% 21,2%
20,0% 15,4%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
nrAi = 0 - 1 nrAi = 1 - 3,4 nrAi = 3,4 - 20 nrAi = 20 -
Grafic nr. 96
Din totalul întreprinderilor care nu au înregistrat în anul 2010 mai mult de o rotație a
activelor imobilizate prin cifra de afaceri, 37,4% au prezentat valori negative ale ratei
158 6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare
25,0%
20,0% 15,4%
15,0% 10,0%
10,0%
5,0%
0,0%
nrAi = 0 - 1 nrAi = 1 - 3,4 nrAi = 3,4 - 20 nrAi = 20 -
Grafic nr. 97
Frecvența firmelor cu rate ale rentabilității financiare reduse (sub 10%) se
diminuează pentru intervalele superioare ale numărului de rotații ale activelor
imobilizate prin cifra de afaceri. Dimpotrivă, frecvența firmelor cu rate ridicate ale
rentabilității financiare sporește pentru intervalele superioare ale numărului de rotații
ale activelor imobilizate prin cifra de afaceri.
Frecvența firmelor cu rentabilități financiare > 50% pe intervale ale
nrAi. Eșantion = 2.655 de firme din anul 2010.
46,4%
50,0%
45,0%
40,0%
frecvență firme
35,0% 30,6%
30,0%
25,0% 18,9%
20,0%
15,0% 10,5%
10,0%
5,0%
0,0%
nrAi = 0 - 1 nrAi = 1 - 3,4 nrAi = 3,4 - 20 nrAi = 20 -
Grafic nr. 98
Analiza datelor prezentate arată că valori reduse ale numărului de rotații ale
activelor imobilizate prin cifra de afaceri sunt corelate atât cu un potențial redus în
termeni de rentabilitate (reflectat de media ponderată a rentabilității financiare), cât și
cu nivele ridicate ale riscului financiar (în perioada de referință) și ale riscului de
insolvență (la doi ani de la perioada de referință).
Dimpotrivă, valori ridicate ale numărului de rotații ale activelor imobilizate prin cifra
de afaceri sunt corelate atât cu un potențial ridicat în termeni de rentabilitate (reflectat
de media ponderată a rentabilității financiare), cât și cu nivele reduse ale riscului
financiar și ale riscului de insolvență.
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 159
71,0%
70,1%
69,9%
68,1%
67,9%
67,1%
66,5%
80,0%
70,0% 60,0%
60,0%
43,6% 45,3% 45,0%
50,0%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Grafic nr. 99
6. Indicatori ai eficienței gestiunii surselor de finanțare 161
150,0% 135,3%
Risc redus
100,0% 80,6% 80,5% 82,4%
56,4% Risc ridicat
50,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
29,1% 30,0% 32,0% 33,3%
80,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
39 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea duratei de rotație a stocurilor, din 1.000 de firme
supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o viteză redusă de rotație a stocurilor
induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
În vederea testării corelației dintre viteza de rotație a stocurilor și rata
rentabilității financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost incluse
exclusiv întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive. A
fost constituit astfel un eșantion de 8.521 de întreprinderi. Rentabilitatea financiară
înregistrată de acestea a prezentat valori pozitive sau negative, în funcție de semnul
rezultatului exercițiului.
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale duratei de rotație a
stocurilor.
Numărul de firme pe intervale ale dzSt. Eșantion = 8.521 de
firme din anul 2010.
3.689
4.000
2.607
număr de firme
3.000
1.847
2.000
378
1.000
0
0- 1 1 - 60 60 - 360 360 -
609.843
700.000
600.000 465.737
500.000 339.949 338.406
400.000
300.000
200.000
100.000
0
0-1 1 - 60 60 - 360 360 -
intervale ale dzSt
60.000 47.131
rezultat net / întreprindere
41.975
40.000
18.885
20.000
0
0-1 1 - 60 60 - 360 360 -
-20.000
-30.520
-40.000
intervale ale dzSt
9,0%
media ponderată a Rrf
10,0%
5,6%
5,0%
0,0%
0-1 1 - 60 60 - 360 360 -
-5,0%
-5,0%
-10,0%
intervale ale dzSt
35,0% 27,0%
30,0%
25,0% 19,7% 20,6%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
dzSt = 0 - 1 dzSt = 1 - 60 dzSt = 60 - 360 dzSt = 360 -
18,0%
20,0%
14,4%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
dzSt = 0 - 1 dzSt = 1 - 60 dzSt = 60 - 360 dzSt = 360 -
30,0% 23,7%
25,0%
20,0% 14,3%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
dzSt = 0 - 1 dzSt = 1 - 60 dzSt = 60 - 360 dzSt = 360 -
45,0%
dzSt = 0 - 1
30,0%
dzSt = 1 - 60
15,0% dzSt = 60 - 360
dzSt = 360 -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
73,5%
72,4%
72,4%
68,6%
68,4%
66,8%
66,4%
80,0%
70,0% 60,0%
60,0% 53,5% 52,9%
50,0%
50,0%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
150,0%
Risc redus
100,0% 68,2% 68,2% 68,9% Risc ridicat
40,8%
50,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
34,6% 33,0% 38,2% 40,1%
80,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
o din 1.000 de firme încadrate în anul 2010 în clasa de risc ridicat, aproximativ
40 vor intra în insolvență în 2 ani.
o fără a ține cont de valoarea duratei de rotație a creanțelor, din 1.000 de firme
supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Este considerată confirmată ipoteza conform căreia o viteză redusă de rotație a
creanțelor induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
În vederea testării corelației dintre viteza de rotație a creanțelor și rata
rentabilității financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost incluse
exclusiv întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive. A
fost constituit astfel un eșantion de 8.521 de întreprinderi. Rentabilitatea financiară
înregistrată de acestea a prezentat valori pozitive sau negative, în funcție de semnul
rezultatului exercițiului.
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale duratei de rotație a
creanțelor.
Numărul de firme pe intervale ale dzCr. Eșantion = 8.521 de
firme din anul 2010.
3.749
4.000
2.808
număr de firme
3.000
0
0- 1 1 - 80 80 - 360 360 -
1.084.265
1.200.000
1.000.000
800.000 505.425
600.000
400.000 226.697
73.815
200.000
0
0-1 1 - 80 80 - 360 360 -
intervale ale dzCr
53.173
rezultat net / întreprindere
60.000
50.000 38.153
40.000
30.000 16.252
20.000 -6.167
10.000
0
-10.000 0- 1 1 - 80 80 - 360 360 -
intervale ale dzCr
16,8%
15,0%
10,5%
10,0%
5,0%
-0,6%
0,0%
0-1 1 - 80 80 - 360 360 -
-5,0%
intervale ale dzCr
30,0%
25,0% 20,6% 20,3% 21,7%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
dzCr = 0 - 1 dzCr = 1 - 80 dzCr = 80 - 360 dzCr = 360 -
25,0%
19,4%
frecvență firme
20,0%
14,8%
15,0%
9,7%
10,0%
5,0%
0,0%
dzCr = 0 - 1 dzCr = 1 - 80 dzCr = 80 - 360 dzCr = 360 -
30,0%
25,0%
20,0%
12,5%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
dzCr = 0 - 1 dzCr = 1 - 80 dzCr = 80 - 360 dzCr = 360 -
30,0%
dzCr = 0 - 1
dzCr = 1 - 80
15,0%
dzCr = 80 - 360
dzCr = 360 -
0,0%
<= 0% 0% - 10% 10% - 20% 20% - 30% 30% - 40% 40% - 50% > 50%
76,7%
76,6%
72,8%
72,5%
64,0%
64,0%
63,9%
63,9%
80,0%
63,9%
70,0% 59,1%
60,0%
50,0% 40,0% 41,5% Insolvente
40,0% Sănătoase
30,0% Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
98,3% 92,8%
100,0% Risc ridicat
75,1%
80,0% 62,2% Risc mediu
56,2% 56,1%
60,0% 46,9%
Risc redus
40,0% 24,8%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
fără a ține cont de valoarea ratei profitabilității comerciale, din 1.000 de firme
o
supuse observării, 29 vor intra în insolvență în 2 ani.
Se consideră confirmată ipoteza conform căreia o rată redusă a profitabilității
comerciale induce un risc de intrare în insolvență ridicat.
În vederea testării corelației dintre rata profitabilității comerciale și rata
rentabilității financiare la nivelul aceluiași exercițiu financiar, în analiză au fost incluse
exclusiv întreprinderile care au înregistrat în anul 2010 capitaluri proprii pozitive. A
fost constituit astfel un eșantion de 8.521 de întreprinderi. Rentabilitatea financiară
înregistrată de acestea a prezentat valori pozitive sau negative, în funcție de semnul
rezultatului exercițiului.
Întreprinderile din eșantion au fost clasate pe patru intervale ale ratei profitabilității
comerciale.
Numărul de firme pe intervale ale ratei profitabilității
comerciale. Eșantion = 8.521 de firme din anul 2010.
3.184 3.375
4.000
număr de firme
3.000 1.928
2.000
1.000 34
0
0 - 0% 0% - 10% 10% - 99% 99% -
20,0%
15,0% 10,3%
10,0% 6,8%
5,0%
0,0%
-5,0% 0 - 0% 0% - 10% 10% - 99% 99% -
-10,0%
-15,0% -12,4%
intervale ale ratei profitabilității comerciale
40,0% 26,9%
20,0%
0,0%
0,0%
Rpc = 0 - 0% Rpc = 0% - 10% Rpc = 10% - 99%
intervale ale ratei profitabilității comerciale
unul dintre principalii factori generatori de numerar, astfel încât o valoare ridicată a
profitului este de așteptat să atenueze riscul de insolvență. Cercetări realizate asupra
firmelor din România sugerează corelații pozitive între valoarea ratei rentabilității
financiare și valoarea absolută a rezultatului net al exercițiului (Cristea și Aniș, 2012,
Lala, Buglea și Aniș, 2012).
În același timp, literatura de specialitate privește îndatorarea drept un factor
determinant al rentabilității financiare, în condițiile existenței unui levier financiar
pozitiv. În această perspectivă, valori ridicate ale ratei rentabilității financiare ar fi de
așteptat să fie asociate cu valori ridicate ale ratei îndatorării globale, respectiv cu rate
reduse ale autonomiei financiare globale și, implicit, cu riscuri de insolvență ridicate.
Totuși, rezultatele cercetărilor existente sunt parțial contradictorii, fiind
observate corelații fie pozitive, fie negative între rata rentabilității financiare și rata
îndatorării globale. Într-un studiu recent asupra unui eșantion de companii românești,
Cîrciumaru, Siminică și Marcu (2010) constată absența unei corelații între cele două
rate.
Este formulată ipoteza conform căreia valori ridicate ale ratei rentabilității
financiare sunt asociate cu nivele inferioare ale riscului de insolvență, aceasta urmând a
fi testată în continuare asupra firmelor din județul Timiș.
Din punct de vedere contabil, atât capitalurile proprii, cât și rezultatul
exercițiului pot înregistra valori negative. Calcularea ratei rentabilității financiare
asociate unor capitaluri proprii negative nu prezintă relevanță, în condițiile în care rata
este destinată evaluării performanței utilizării capitalurilor proprii. În absența
capitalurilor proprii, întregul rezultat net al exercițiului este generat prin exploatarea de
active finanțate din datorii. Existența unor variații mari ale ratei rentabilității financiare
de la o întreprindere la alta, dar și de la o perioadă la alta în cazul aceleiași
întreprinderi, înregistrarea de rezultate nete pozitive de către întreprinderi cu capitaluri
proprii negative atrag atenția asupra slăbiciunii corelației dintre mărimea investiției
acționarilor și rezultatul net obținut, respectiv asupra faptului că mărimea rezultatului
net nu este determinată exclusiv de mărimea capitalului propriu și de eficiența cu care
acesta este utilizat. În măsura în care se acceptă ideea că rezultatul net nu reprezintă
exclusiv un efect al investirii capitalului propriu, rata rentabilității financiare nu poate
fi privită drept o măsură a performanței utilizării capitalurilor proprii din perspectiva
întreprinderii, rămânând însă utilă în evaluarea performanței din perspectiva
acționarilor (indiferent dacă rezultatul net este distribuit sub formă de dividende sau
este capitalizat).
O primă analiză efectuată la nivelul întregii populații țintă aferent perioadei
2007-2010 evidențiază superioritatea ratei rentabilității financiare medii (ponderate)
aferente grupului firmelor insolvente, comparativ cu cea corespunzătoare grupului
firmelor sănătoase.
184 7. Indicatori ai profitabilității și rentabilității
349,1%
400,0%
300,0%
200,0%
100,0% 4,0%
0,0%
Insolvente Sanatoase
159.445.825
200.000.000
150.000.000
100.000.000
-32.697.582
50.000.000
0
Insolvente Sanatoase
-50.000.000
6.352.825
50.000.000
0
Insolvente Sanatoase
-50.000.000
-100.000.000
-114.156.025
-150.000.000
1 Rata rentabilității financiare < 0% 254 21,6% 141 24,0% 113 19,2% 55,5%
2 Rata rentabilității financiare >= 0% 922 78,4% 447 76,0% 475 80,8% 48,5%
3 Firme insolvente clasate corect 24,0%
4 Firme sănătoase clasate corect 80,8%
5 Acuratețe generală a clasării 52,4%
6 Firme insolvente clasate gresit 76,0%
7 Firme sănătoase clasate greșit 19,2%
567; 48%
609; 52% firme cu Cpr > 0
firme cu Cpr <= 0
178%
200% 166%
150%
100%
24% 28%
50%
0%
2007 2008 2009 2010
92,1%
91,0%
90,7%
86,8%
86,1%
85,8%
85,6%
100,0%
80,0%
60,0% Insolvente
30,9% 30,6% 33,5% Sănătoase
40,0%
20,0% Total
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
188,9% 158,5%
Risc ridicat
150,0%
112,0%
Risc mediu
100,0% 75,6%
59,3% 54,8% Risc redus
43,0%
50,0% 62,8%
0,0%
2007 2008 2009 2010
muncii cu bază de calcul în cifra de afaceri mai mari sau egale cu valoarea de 100.000
lei / angajat.
Acuratețea minimală așteptată în clasare este de = 50% × 125% = 62,5%.
La nivelul eșantionului, productivitatea muncii cu bază de calcul în cifra de afaceri nu
îndeplinește această condiție, ceea ce nu o recomandă drept un indicator util în
evaluarea riscului de insolvență cu 2 ani înainte de materializare.
Folosind pragul de 100.000 lei / angajat drept valoare de decizie la nivelul
întregii populații țintă, acuratețea este afectată de structura diferită a acestei populații
(cu o frecvență semnificativ superioară a întreprinderilor sănătoase).
Astfel, acuratețea predicției ar fi de 32,8% asupra populației țintă din 2010, de 32,8%
asupra populației țintă din 2009, de 32,2% asupra populației țintă din 2008 și de 29,0%
asupra populației țintă din 2007.
Acuratețea predicției la nivelul populației țintă.
WLca = 100.000 lei.
66,0%
70,0% 61,6%
55,3%
60,0% 50,0%
32,8%
32,8%
32,4%
32,2%
32,1%
31,8%
50,0%
29,0%
28,9%
40,0% Insolvente
30,0% Sănătoase
20,0% Total
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
56,1%
56,1%
58,0% 56,7%
53,5%
53,4%
53,2%
53,2%
52,9%
52,9%
56,0%
54,0% Insolvente
52,1%
52,0% Sănătoase
50,3%
49,7% Total
50,0%
48,0%
46,0%
2007 2008 2009 2010
Tabel nr. 83 Indici de risc - Productivitatea muncii cu bază de calcul în cifra de afaceri
Nr.crt. Cifra de afaceri / Numar de angajati 2007 2008 2009 2010
1 Cifra de afaceri / Numar de angajati < 15000 98% 82% 116% 146%
2 15000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 30000 73% 97% 90% 76%
3 30000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 45000 72% 69% 98% 85%
4 45000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 60000 61% 100% 75% 81%
5 60000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 75000 41% 82% 95% 122%
6 75000<= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 90000 51% 33% 83% 75%
7 90000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 105000 68% 104% 102% 134%
8 105000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 120000 455% 142% 111% 102%
9 120000 <= Cifra de afaceri / Numar de angajati < 135000 125% 208% 99% 102%
10 Cifra de afaceri / Numar de angajati >= 135000 131% 129% 117% 106%
o risc redus, pentru valori ale productivității muncii cu bază de calcul în cifra de
afaceri inferioare pragului de 90.000 lei / angajat.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc. WLca=90.000 lei.
180,0% 164,9%
160,0%
133,9%
140,0%
112,7% 109,2%
120,0%
Indici de risc
92,9% 95,0%
100,0% 81,1%
69,0% Risc redus
80,0%
60,0% Risc ridicat
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
3.711
4.000
număr de firme
0
0 - 20000 20000 - 50000 50000 - 90000 90000 -
10,0%
5,7%
5,0%
1,3%
0,0%
0 - 20000 20000 - 50000 50000 - 90000 90000 -
-5,0%
-7,0%
-10,0%
intervale ale Wlca
83,8%
79,3%
79,0%
100,0%
73,1%
72,8%
72,7%
72,5%
80,0%
55,3% 59,2%
60,0% Insolvente
36,7% 39,4%
40,0% Sănătoase
Total
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Tabel nr. 85 Indici de risc - Productivitatea muncii cu bază de calcul în rezultatul brut
Nr.crt. Rezultat brut / Numar de angajați 2007 2008 2009 2010
1 Rezultat brut / Numar de angajați < -20000 361% 273% 268% 332%
2 -20000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < -5000 188% 124% 134% 120%
3 -5000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 0 91% 85% 95% 70%
4 0 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 5000 78% 94% 84% 60%
5 5000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 20000 45% 77% 55% 54%
6 20000<= Rezultat brut / Numar de angajați < 30000 0% 80% 37% 47%
7 30000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 40000 0% 0% 22% 69%
8 40000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 50000 308% 0% 33% 13%
9 50000 <= Rezultat brut / Numar de angajați < 60000 0% 70% 45% 0%
10 Rezultat brut / Numar de angajați >= 60000 92% 61% 20% 54%
198 8. Indicatori ai productivității
200,0%
Risc ridicat
150,0%
82,9% 90,9% 88,1% Risc mediu
100,0% 64,1%
Risc redus
50,0%
55,6% 64,1% 50,2%
42,3%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
2.846
3.000 2.513
2.193
număr de firme
2.500
2.000
1.500 969
1.000
500
0
0 - -5000 -5000 - 5000 5000 - 20000 20000 -
20,0% 17,6%
media ponderată a Rrf
15,0%
10,0%
5,0% 2,0%
0,0%
-5,0% 0 - -5000 -5000 - 5000 5000 - 20000 20000 -
-10,0%
-15,0%
-13,2%
-20,0%
intervale ale WLrb
1 Impozit pe profit / Cifra de afaceri < 3% 738 62,8% 383 65,1% 355 60,4% 51,9%
2 Impozit pe profit / Cifra de afaceri >= 3% 438 37,2% 205 34,9% 233 39,6% 46,8%
3 Firme insolvente clasate corect 34,9%
4 Firme sănătoase clasate corect 60,4%
5 Acuratețe generală a clasării 47,6%
6 Firme insolvente clasate gresit 34,9%
7 Firme sănătoase clasate greșit 60,4%
În concordanță cu ipoteza existenței unei corelații pozitive între valoarea
raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri și riscul de insolvență, întreprinderile cu
valori ridicate ale raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri au fost clasate drept
insolvente, respectiv întreprinderile cu valori reduse ale raportului Impozit pe profit /
Cifra de afaceri au fost clasate drept sănătoase. Valoarea raportului Impozit pe profit /
Cifra de afaceri care asigură maximizarea acurateței clasării a fost cea de 3%.
Utilizând această valoare ca prag de decizie, acuratețea a fost inferioară chiar nivelului
natural de 50%. Astfel, frecvența cazurilor de insolvență în cadrul grupului de firme
9. Indicatori bazați pe fiscalitate 203
clasate drept sănătoase a fost superioară celei caracteristice grupului de firme clasate
drept insolvente.
Rezultatele nu confirmă ipoteza unei corelații pozitive între raportul Impozit pe
profit / Cifra de afaceri și riscul de insolvență, sugerând existența unei corelații
negative.
În consecință, s-a procedat la clasarea întreprinderilor cu valori ridicate ale raportului
Impozit pe profit / Cifra de afaceri drept sănătoase, respectiv a întreprinderilor cu
valori reduse ale raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri drept insolvente.
Valoarea raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri care a asigurat în aceste condiții
maximizarea acurateței clasării a fost cea de 1%.
Tabel nr. 87 Clasare pe seama raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri (prag =
1%)
Total Insolvente Sănătoase % Insolv.
Nr.crt. Impozit pe profit / Cifra de afaceri
1.176 100% 588 100% 588 100% 50%
1 Impozit pe profit / Cifra de afaceri < 1% 321 27,3% 188 32,0% 133 22,6% 58,6%
2 Impozit pe profit / Cifra de afaceri >= 1% 855 72,7% 400 68,0% 455 77,4% 46,8%
3 Firme insolvente clasate corect 32,0%
4 Firme sănătoase clasate corect 77,4%
5 Acuratețe generală a clasării 54,7%
6 Firme insolvente clasate gresit 68,0%
7 Firme sănătoase clasate greșit 22,6%
84,3%
83,9%
83,3%
82,8%
100,0%
58,0%
58,0%
69,1%
54,0%
53,9%
80,0%
63,3%
60,0% Insolvente
30,8% 32,4% Sănătoase
40,0%
Total
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
risc ridicat, pentru valori ale raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri
o
inferioare pragului de 2%;
o risc mediu, pentru valori ale raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri
cuprinse între 2% și 2,5%;
o risc redus, pentru valori ale raportului Impozit pe profit / Cifra de afaceri
superioare pragului de 2,5%.
Corelația dintre nivelul de risc și valoarea raportului Impozit pe profit / Cifra
de afaceri permite o acuratețe acceptabilă a diagnosticului prin raportarea la cele 3
intervale indicate, făcând indicatorul un instrument util în analiză.
Dinamica indicilor de risc pe clase de risc, pe intervale ale raportului
Impozit pe profit / Cifra de afaceri.
180,0% 161,2% 156,5%
160,0% 143,9%
133,5%
140,0% 122,4%
120,0% 104,3%
Indici de risc
94,1%
100,0% 80,8% Risc ridicat
80,0% 63,2% 69,5%
Risc mediu
49,7%
60,0% 37,4% Risc redus
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0% 16,0%
37,0%
80,0%
26,8% 60,7% 58,7%
Risc redus
60,0% 9,0%
Risc mediu
40,0% 6,1% 7,2%
57,2% 54,0% Risc ridicat
20,0% 33,2% 34,1%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Tabel nr. 89 Clasare pe seama raportului Impozit pe profit / Rezultat brut (prag = 20%)
Total Insolvente Sănătoase % Insolv.
Nr.crt. Impozit pe profit / Rezultat brut
1.176 100% 588 100% 588 100% 50%
1 Impozit pe profit / Rezultat brut < 20% 903 76,8% 490 83,3% 413 70,2% 54,3%
2 Impozit pe profit / Rezultat brut >= 20% 273 23,2% 98 16,7% 175 29,8% 35,9%
3 Firme insolvente clasate corect 16,7%
4 Firme sănătoase clasate corect 70,2%
5 Acuratețe generală a clasării 43,5%
6 Firme insolvente clasate gresit 16,7%
7 Firme sănătoase clasate greșit 70,2%
ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut au fost clasate drept insolvente, respectiv
întreprinderile cu valori reduse ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut au fost
clasate drept sănătoase. Valoarea raportului Impozit pe profit / Rezultat brut care
asigură maximizarea acurateței clasării a fost cea de 20%.
Utilizând această valoare ca prag de decizie, acuratețea a fost inferioară chiar nivelului
natural de 50%. Astfel, frecvența cazurilor de insolvență în cadrul grupului de firme
clasate drept sănătoase a fost superioară celei caracteristice grupului de firme clasate
drept insolvente.
Rezultatele nu confirmă ipoteza unei corelații pozitive între raportul Impozit pe
profit / Rezultat brut și riscul de insolvență, sugerând existența unei corelații negative.
În consecință, s-a procedat la clasarea întreprinderilor cu valori ridicate ale raportului
Impozit pe profit / Rezultat brut drept sănătoase, respectiv a întreprinderilor cu valori
reduse ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut drept insolvente. Valoarea
raportului Impozit pe profit / Rezultat brut care a asigurat în aceste condiții
maximizarea acurateței clasării a fost cea de 6%.
Tabel nr. 90 Clasare pe seama raportului Impozit pe profit / Rezultat brut (prag = 6%)
Total Insolvente Sănătoase % Insolv.
Nr.crt. Impozit pe profit / Rezultat brut
1.176 100% 588 100% 588 100% 50%
1 Impozit pe profit / Rezultat brut < 6% 689 58,6% 421 71,6% 268 45,6% 61,1%
2 Impozit pe profit / Rezultat brut >= 6% 487 41,4% 167 28,4% 320 54,4% 34,3%
3 Firme insolvente clasate corect 71,6%
4 Firme sănătoase clasate corect 54,4%
5 Acuratețe generală a clasării 63,0%
6 Firme insolvente clasate gresit 28,4%
7 Firme sănătoase clasate greșit 45,6%
Clasând toate firmele cu valori ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut
inferioare pragului de 6% drept insolvente, respectiv firmele cu valori ale raportului
Impozit pe profit / Rezultat brut superioare pragului de 6% drept sănătoase, se obține o
acuratețe de 63,0%.
Din totalul celor 588 de întreprinderi care au intrat în insolvență, 71,6% au înregistrat
valori ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut inferioare pragului de 6% cu 2 ani
înainte de inițierea procedurii. În același timp, 54,4% dintre firmele sănătoase au
înregistrat valori ale raportului Impozit pe profit / Rezultat brut mai mari sau egale cu
valoarea de 6%.
Acuratețea minimală așteptată în clasare este de = 50% × 125% = 62,5%.
La nivelul eșantionului, raportul Impozit pe profit / Rezultat brut îndeplinește
această condiție, ceea ce îl recomandă ca un indicator util în evaluarea riscului de
insolvență cu 2 ani înainte de materializare.
Folosind pragul de 6% drept valoare de decizie la nivelul întregii populații țintă,
acuratețea predicției ar fi de 56,2% asupra populației țintă din 2010, de 53,2% asupra
9. Indicatori bazați pe fiscalitate 209
populației țintă din 2009, de 51,2% asupra populației țintă din 2008 și de 52,3% asupra
populației țintă din 2007.
Acuratețea predicției la nivelul populației țintă.
Impozit pe profit/Rb = 6%.
80,0% 70,4% 72,0%
56,2%
55,8%
66,7%
53,2%
53,0%
52,2%
52,3%
51,2%
51,1%
70,0% 62,8%
60,0%
50,0%
Insolvente
40,0%
Sănătoase
30,0%
Total
20,0%
10,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Indicii de risc prezentați în tabelul nr. 91 au fost calculați prin raportarea incidenței
cazurilor de insolvență aferente unui anumit interval la incidența medie a cazurilor de
insolvență aferentă întregii populații țintă pentru un exercițiu financiar.
210 9. Indicatori bazați pe fiscalitate
100,0%
64,5% 69,8% Risc ridicat
80,0%
55,7% 52,4%
60,0% Risc redus
40,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
Rata restanțelor bugetare a fost definită sub forma ponderii restanțelor bugetare
în totalul datoriilor înregistrate de către întreprindere.
+ț )
= × 100%
=
Incapacitatea de plată se transpune în întârzieri în onorarea obligațiilor,
inclusiv a celor față de bugetul public. Având în vedere viteza superioară de reacție a
autorităților publice (care intervin cu rapiditate în vederea popririi conturilor), este de
așteptat ca întreprinderea să depună toate eforturile în vederea evitării restanțelor față
de bugetul de stat.
În baza acestei presupuneri, este de așteptat ca prezența restanțelor față de bugetul de
stat să corespundă unor dificultăți financiare majore. Este formulată în aceste condiții
ipoteza conform căreia valori ridicate ale ratei restanțelor bugetare sunt asociate cu
nivele superioare ale riscului de insolvență.
Suplimentar, a fost avut în vedere raportul Restanțe / Cifra de afaceri și raportul
Restanțe / Disponibilități, fiind așteptate corelații pozitive ale acestora cu riscul de
insolvență.
Într-o primă etapă, în vederea testării corelațiilor dintre nivelul celor 3 rate
bazate pe restanțele bugetare și cel al riscului de insolvență a fost avută în vedere
identificarea valorilor de decizie care separă cu cel mai mare nivel de acuratețe firmele
insolvente de firmele sănătoase din cadrul eșantionului de 1.176 întreprinderi.
Înregistrarea de frecvențe superioare ale cazurilor de insolvență pentru valori
ridicate ale ratelor va susține ipoteza existenței unor corelații pozitive între acestea și
riscul de insolvență.
Din punct de vedere matematic, valoarea minimă pe care oricare dintre cele 3
rate o poate înregistra este zero, în condițiile în care o întreprindere poate să nu
prezinte restanțe bugetare.
În cadrul eșantionului, valoarea minimă a celor 3 rate înregistrată atât de firmele
insolvente, cât și de firmele sănătoase a fost de 0%.
Media aritmetică a ratei restanțelor bugetare aferent grupului întreprinderilor sănătoase
a fost de 11,1%, superioară celei caracteristice grupului firmelor insolvente (13,9%).
Media aritmetică a ratei restanțelor bugetare la nivelul întregului eșantion de 1.176
firme a fost de 12,5%.
La nivelul întregii populații țintă, în perioada 2007 – 2010 media ponderată (în funcție
de mărimea datoriilor) a ratei restanțelor bugetare aferentă grupului întreprinderilor
sănătoase a fost de 2,7%, cea caracteristică grupului firmelor insolvente fiind de 0,9%.
Media ponderată a ratei restanțelor bugetare la nivelul întregii populații țintă a fost de
1,4%.
10.Indicatori bazați pe valoarea restanțelor bugetare 213
100,0%
80,0% Risc ridicat
60,0% 40,6% Risc redus
40,0% 28,7% 29,7%
20,0% 9,9%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
34,9% 34,1% 31,7% 29,8%
80,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
120,0%
Indici de risc
100,0%
80,0% Risc ridicat
60,0% Risc redus
40,6%
40,0% 28,7% 29,7%
20,0% 9,9%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
34,9% 34,1% 31,7% 29,9%
80,0%
20,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010
La nivelul întregii populații țintă, în perioada 2007 – 2010 media ponderată (în
funcție de mărimea cifrei de afaceri) a raportului Restanțe/Cifra de afaceri aferent
grupului întreprinderilor sănătoase a fost de 2,9%, cea caracteristică grupului firmelor
insolvente fiind de 2,2%. Media ponderată a raportului Restanțe/Cifra de afaceri la
nivelul întregii populații țintă a fost de 2,6%.
1 Restante / Cifra de afaceri < 0,01% 941 80,0% 545 92,7% 396 67,3% 57,9%
2 Restante / Cifra de afaceri >= 0,01% 235 20,0% 43 7,3% 192 32,7% 18,3%
3 Firme insolvente clasate corect 92,7%
4 Firme sănătoase clasate corect 32,7%
5 Acuratețe generală a clasării 62,7%
6 Firme insolvente clasate gresit 7,3%
7 Firme sănătoase clasate greșit 67,3%
100,0%
80,0% Risc ridicat
60,0% 40,5% Risc redus
40,0% 28,7% 29,6%
20,0% 9,9%
0,0%
2007 2008 2009 2010
100,0%
34,9% 34,1% 31,8% 29,9%
80,0%
0,0%
2007 2008 2009 2010