DR.

CAROTYN BERNSTEIN sl
t
ELAINE MCARDTE

MIGRENELE

Traducere din englezi de

Constantin Dumitru-palcus

Ltfe{tyle
 :"il

Cuprins

Introducere. ,,Mai bine mor decAt si mai am o migreni!"...,..... j..13

Partea I..-...:........... ..............................:......... ,.....29

Lista de control pentru migrene ......................44

Sau,.. este o durere de cap provocati de tensiune?...............51

Durerea de cap sinuzali, o migreni deghizati?...................55

Alte tipuri de dureri de cap......... ,;....................60
Tipuride migreni.. ......................63
Cind si suni doctorul. Atenlie la schimb are ......................... 67

Capitolul 2. Creierul migrenos.

Prin ce este diferit gi ce inseamni asta...............................71
Depresia rispinditi cortical (DRC) *

lntrebiri pentm doctor.......... ......79

Nervul trigemen ......80
Migrena 9i accesul epileptic...... .......................83
Veriga genetici...... ...................... 84 .

Legitura inimi-migreni, ,FOP" ......................85

Creierul tiu migrenos se poate schimba in timp..................85
Ce nu este migrena...... ................88
O boali stranie, fascinanti ..........88
Poveqti despre migrene, migrenogi celebri gi altele .,..,........92

=O
Capitolul 3. Cele patru etape ale unei migrene...................... 97 Capltolul 8. Cum si-fi gisegti doctorul potrivit ...................218
Cele patru etape........... ................98 Ce fel de doctor ar trebui si alegi? .................222
Prima etapi, prodromul ............ 100 Cum si gisegti un medic specializat in dureri de cap.........224
Etapa a doua, aura
- tulburiri vizuale sau de alti nature ......102 Daci nu pop si gisegti un specialist in dureri de cap ........227
Etapa a treia, migrena principali sau faza durerii ............. 108 Prima consultalie ........... ...........228
Etapa a patra, postdromul sau mahmureala de migreni.....112
Cum si-fi alcituiegti Profilul migrenos..... ......114 Capitolul 9. Medicamente eficiente ..................239
O varietate de medicamente pentru tratarea migrenei.......240
Capitolul 4. Factorii care if i declangeazi migrena...... .......... ll7 Cele trei tipuri de medicamente: preventive, abortive
Care este lista ta de factori declangatori?.................. ..........117 gi de salvare ...........241
Jurnalul durerii de cap ...............123 Medicamentele preventive .........242
Cum si evifi declangatorii........... ....................127 Medicamentele abortive ,...........256
Lista personali cu primii zece factori declangatori Medicamente de salvare ,...........262
de migreni .............152 Medicamente eliberate firi releti (de tip OTC)........... ......265
Chirurgie;i alte op,tiuni.......;........... ..............270
Capitolul 5. Horrnonii feminini gi migrenele
prin ciclulviefii.............. ...........154 Capitolul l0. Cind trebuie si ajungi la urgenfi... ................273
Rolul hormonilor feminini.................. ...........155 Cum si faci ca vizita la urg'enfi si fie reugiti.
Sunt migrenele tale legate de menstruafie? ........................159 Un formular semnat de doctor ......................279
Migrenele in timpul ciclului viegii ........... .......173 Ce si iei cu tine la urgenfi trusa de prim ajutor.............281
-
Planificarea sarcinii........ ............774 Daci egti internat in spital........... ..................292
Sarcina ...................176 Recuperarea dupi o migreni...... ...................294
Perimenopauza................ ......... 184 Tratament pentru bolnavii de migreni spitaIi2afi..............286
Menopauza. ..........:......... ............185
Capitolul L1. Ttatamente complementare qi alterrrative...... 288
Biofeedbackul................... .......".295
Ve gti importante pentru birbagii cu migrene ......................195 AIte tehnici de reIaxare...................... ..........,.299
Birbalii. Cum si ai griji de senetatea ta ............................203 Acupunctura ..........301
Yoga............ ................;..............305
Partea a II-a............ ....2O7 Medita1ia.... ....;......309
Capitolul 7. Cum si-fi misori migrena. Masajul....... ...........311
Cele mai bune autoevaluiri................. .........209 Masajul cu gheati..... .................312
Magneziul .............313

10 - Migrenele
;
 Riboflavina si coenzima Q10.............. ............315 Introducere
Plantele medicinale qi suplimentele din plante.................. 316
Vindecarea energetici.... ............319

Partea a III-a. Planul personal pentru starea de bine..........321

Introducere.. ..........321.
,,Mai bine mor
Opt pagi spre starea de bine a creierelor decAt si mai am o migreni!"
migrenoase (gi a oricui).. ...........324
Melissa este chelnerifi, are in jur de treizeci si cinci de ani
Capitolul L2. Exercifiile fizice, somnul, qi suferea de migrene groaznice inci de cind era fetifi. Cu
nutrifia relaxarea.
gi ................326 cateva luni inainte si-mi devini pacienti, a niscut primul
Exerciliilefi2ice........... ..............326 ei copil. Am intrebat-o cum a decurs travaliul.
Somnul........ ..........342 Nu-mi place si spun asta, mi-a mirturisit, dar a fost
Alimentalia sinitoasi ...............353 -
floare la ureche fafi de durerile cu care sunt obisnuiti.
Obezitatea si migrenele. ............357
Dupi intrarea in travaliu, mi-a spus Melissa, obstetri-
Relaxarea gi reducerea stresului ....................362
cianul i-a cerut si-l anunle cAnd incepeau durerile intense
ca si-i faci o injeclie epidurali. Dar Melissa nici nu gi-a dat
Capitolul 13.Familia, casa, sexul, siinitatea mentali.......... 367
seama cAnd s-a niscut fetifa, n-a avut nevoie de anestezie.
Viafa alituri de o persoani care suferi de migreni............369
Cum si-!i faci o locuinli feriti de migrene.........................390 - Se afirmi ci durerile nagterii sunt cele mai rele, dar
eu nu sunt de acord cu asta! mi-a zis Melissa clitinand din
Sexul gimigrenele .....................387
Sinitatea mentali si migrenele cap. Pentru cineva obignuit cu durerile migrenei, nasterea
.....................390
nici micar nu se apropie.
Capitolul L4. Migrenele, munca 9i cilitoriile ......................409 Terry este un om de afaceri de gaizeci;i cinci de ani
Munca ...................409
care suferi de migrene de la treizeci de ani. De cAteva ori
Cilitoriile... pe luni, simte bubuituri in cap, vomiti in mod repetat,i
...........425
abia se mai poate misca. Anul trecut, a fost diagnosticat cu
Capitolul L5. Tratamentul general pentru migrene: Cum si-fi cancer la prostati gi a inceput un tratament chimioterape-
creezi un plan personal de prelntimpinare a migrenei......441 utic intens. El mi-a mirturisit:
Lista zilnici de control pentru migrene...... .......................47 3
- ;tii ceva? N-am lipsit nici micar o zi de la munci din
cauza chimioterapiei. Dar migrenele? Nici nu mi mai pot
..........
Anexd .,..............475 fine pe picioare. N-am cuvinte si-!i spun cAte absenfe am
Mulgumin.... ................494 ficut la munci din cauza migrenelor.

L2 - Migrenele
=13
 Gwen este o profesoari de liceu trecuti de patruzeci
de ani, care suferi inci din adolescenfi de migrene de-
vastatoare. in timpul unui atac, simte intr-o parte a fefei
palpitafii gi pulsalii atAt de dureroase, incAt este obligati si
stea complet nemigcati intr-o inciLpere intunecoasi. Gwen
suferi;i de probleme cardiace, ceea ce inseamni ci nu are
voie si ia noile medicamente eflciente pentru migrene, de-
numite triptani.
Cu pufin timp in urmi, in cadrul unui grup de sprijin
pe care l-am coordonat la Cambridge, Massachusetts, Gwen
s-a ridicat gi a ficut un anunf dramatic: va risca si va lua
triptani.
- $tiu ci nu-mi fac bine la inimi, dar mor
nu mai pot si su-
decAt si mai
port durerile astea, a spus ea. Mai bine
am o migreni!
Vestea buni este ci nu trebuie si faci aceasti alegere.
Daci te-ai simlit weodati asemenea acestor pacienfi, nu
egti deloc singur. in Statele Unite a1e Americii, treizeci de
milioane de oameni suferi de migrene. Daci nu suferi de
aga ceva, cu siguranfi cunoqti pe cineva in aceasti situafie.
Unu din zece oameni din aceasti fari este migrenos (per-
soani care suferi de migrene) gi una din patm familii ame-
ricane are in rindurile ei un suferind de migrene.
Una din patru familii americane are in rindurile ei
un suferind de migrene.
Considerati cea de.a noua cauzi de dizabilitate la femei
9i a nouisprezecea din lume in privinta rispdndirii, mi-
grena este intilnite mai des decAt diabetul sau astmul. De
asemenea, este una dintre cele mai dureroase si mai isto-
vitoare. Durerea de cap palpitAndi gi greafa te pot scoate
L4= Migrenele
din functiune uneori zile in sir. Cam 6070 dintre migrenosi
spun ci familiile le sunt serios afectate de boala lor, dupi
cum s-a constatat in urma unui studiu. Intr-un alt studiu,
U5olo dintre subiecfi au spus ci migrena le-a afectat in mod
semnificativ capacitatea de a-gi indeplini indatoririle cas-
nice. Migrena este responsabili de costuri medicale de
peste l miliard de dolari pe an gi de pierderi de cel pulin 13
miliarde de dolari in economie ca unnare a absenteismului
gi a productiviterii scizute la locul de munci.
Degi este atAt de rispAnditi gi are un impact social atdt
de mare, migrena rimAne una dintre bolile cel mai prost
infelese, gre;it diagnosticate gi netratate din lume.
Cei mai mul1i dintre cei care suferi de boala numiti
migreni nici nu-si dau seama ci au aga ceva. Doar jumi-
tate dintre suferinzii de migreni au apelat la ajutorul unui
doctor si jumitate dintre acegtia au primit un diagnostic
gregit. Multe tratamente noi gi interesante pot aduce o
imensi ugurare. Dar, pentru ci foarte multe mituri despre
migrene persisti
- chiar qi printre medici -, peste 22 de
milioane de americani suferi inutil.
Lucrarea Migrenele.i;i propune si schimbe aceasti
situafie.
Am avut prima migreni cAnd abia trecusem de 20 de ani
gi eram studenti la medicini. La inceput, am crezut ci erau
doar nigte dureri de cap mai urite, dar nu mi-a trecut prin
minte si-i vorbesc despre ele doctorului meu. Durerile de
cap, chiar gi cele mai grave, nu par si fie o problemi me-
dicali importanti. in plus, dispireau de fiecare dati, chiar
daci uneori mi lineau toati noaptea gi treceau abia cind mi
trezeam. Eram norocoasi ci durerile mele nu erau foarte
frecvente. Dar, cind am inceput si studiez neurologia,
Ers
 domeniul meu de specializare, mi-am dat seama ci, de fapt,
aveam migrene. Din picate, informatiile utile referitoare la
migrene erau foarte pufine. Multe dintre referintele gdsite
chiar in texte medicale erau pline de condescendenfi. Unii
autori sugerau ci migrena apirea din vina mea; mulfi luau
in zeflemea severitatea durerilor resimfite de migrenosi.
Absenla unor date medicale solide m-a
$ocat, iar lipsa de
compasiune m-a oripilat.
Am aflat ceea ce mulli migrenogi gtiu deja: oamenilor care
nu suferi de migrene inclusivmultormedici _ le vine greu
-
si creadd cit de istovitoare sunt acestea. lntrucat migrena nu
este fatali gi, dupi ce atacul inceteazi, nu par si persiste alte
probleme de sinitate, cum am putea si fim atAt de bolnavi
cAt pretindem? Cum poate fi durerea atd.t derea, se intreabi.
Ei nu infeleg de ce treim cu teama unui alt atac gi nu-i ex_
clus si ne creadi ipohondri sau persoane aflate in ciutare
de droguri, care igi inventeazi simptomele ca si obtini an-
algezice. O parte din aceasti atitudine de desconsiderare se
bazeazd,poate pe anumite prejudecifi sau idei preconcepute,
deoarece migrenele afecteazicu precidere femeile. Chiar si
astizi, atenlia ;i fondurile pentru cercetirile ce au ca oUiect
problemele medicale care afecteazi in mod predominant fe-
meile au rimas in urma celor alocate bolilor,,birbitesti,,. Dar
gi birbalii care suferi de migrene se lovesc de prejudecifi.
Nenumirafi pacienti imi spun ci prietenii sau angaja_
torii lor gi, din picate, chiar gi medicii Ie cer imperios
- -
,,si se descurce"! De teami si nu fie etichetafi drept viicireti
sauchiulangii, mulli birbafi migrenogi incearci si-gi ignore
boala si si stringi din dingi pentru a suporta durerea, con_
tinuind si se duci la munci sau si se angreneze in alte
activitifi, indiferent cAt de groaznic se.simt. Dupi ce atacul
inceteazi, mulfi suferi de un fel de,,anxietate de anticipare
16 ! Migrenele
a migrenei", fiind preocupali de momentul in care se va pro_
duce brusc urmitorul atac, ceea ce le strici planurile pentru
o zi productivi gi fericiti.
CAnd am avut prima migreni, decisesem deja si mi spe-
cializez in neurologie. Dar propria experienfi legati de
migreni gi infelegerea faptului ci medicina mai are inci
atAt de multe de descoperit m-au determinat si investighez
aceasti boali fascinanti.
In ultimii gaptesprezece ani petrecu,ti ca membru al cor-
pului profesoral de la Facultatea de Medicini de la Harvard
Ei ca neurolog practician, am tratat mii de suferinzi de
migrene, femei 9i birbafi. Am ascultat nenumirate rela-
tiri despre migreni ;i despre modul in care le afecteazi
viata pacienlilor mei. Am aflat o enormi varietate de simp_
tome, de factori care le declangeazi atacurile gi de trata-
mente care-i ajuti si se simti mai bine. Si am fost profund
multumiti observind ci mulfi dintre pacienfii mei sunt ca-
pabili si oblini amelioriri uria;e ale sinitilii lor gi chiar
si-si transforme vietile in bine.
in martie 2OO6,am infiinfat Women,s Headache Center la
Cambridge Health Alliance din Cambridge, Massachusetts,
gi am devenit directoarea acestuia, un spital universitar al
Facultitii de Medicini Harvard. Centrul este una dintre pri_
mele clinici de acest fel din lume, proiectat de paciente care
suferi de migrene si de alte tipuri de dureri de cap pentru
a veni in intAmpinarea nevoilor gi solicitirilor lor speciale.
Avem angajafi doi neurologi si un psihiatru care prescriu
tratamente medicale, dar putem si oferim si alte servicii,
printre care grupuri de sprijin pentru migreno;i, un spe-
cialist in biofeedback, un nutrilionist gi o gami largi de
modalititi de asistenfi menite si-i ajute pe paciengii nogtri
si ajungi la o sinitate optimi.
=77
 ln doar citeva zile de la inaugurare, la centrul pentru
dureri de cap, unde era deja o forfoti continud a pacienlilor
noi, primeam e-mailuri ;i apeluri telefonice de la suferinzi
de migrene din toati fara. O femeie azburatcu avionul din
Philadelphia ca si o consult, iar alta a sunat din Florida.
Am primit apeluri telefonice gi din striinitate. Este clar ci
milioane de oameni igi doresc cu disperare o ugurare a mi-
grenelor, dar nu gisesc ajutorul de care au nevoie.
De secole, migrena este o boali gregit sau insuficient
inteleasi, de interes doar pentru un segment ingust al
comunitifii medicale. Dar, in ultimii zece ani, o revolufie a
avut loc. Migrena este acum unul dintre cele mai ,,fierbinfi,,
subiecte medicale gi incepe si-i intereseze tot mai mult pe
cercetitori, pe doctori, precum gi pe oamenii obignuifi.
Astizi, numeroase studii desfigurate in spitale si in labo-
ratoarele de cercetare din lumea intreage investigheazi
o gami largi de subiecte legate de migreni. Revistele de
neurologie, precum gi de alte specialitili medicale publici
informaSi despre migreni in fiecare numir, aproape sipti-
mdnal. Dupi decenii de stagnare, explozia de date privind
migrena este firi precedent, entuziasmante si detetoare de
speranle, noi tratamente profilAndu-se la orizont pentru
bolnavi.
in aceasti carte, eu ;i coautoarea Elaine McArdle gi
ea o suferindi de cursi lungi
-
am adunat informatiile si
- explicate cele mai noi ;i mai bune tratamente gi, in acelagi
instrumentele de care ai nevoie din cele mai recente si mai
credibile surse. Am inclus tot ce e mai nou gi mai de ca-
litate despre migrene informafii de ultimi ori pe care
-
nu le vei gisi in alte lucriri. Ne-am inspirat din cercetiri
revolulionare care demonstreazi, pentruprima oari in is-
torie, ci, intr-adevir, creierul migrenos este diferit
- gi iF
vom explica ce inseafnni asta pentru tine. l1i aritim baza
18 E Migrenele
biochimici a migrenei, influenfa hormonilor;i cele mai noi
medicamente gi alte tratamente, precum si motivele pentru
care acestea funcfioneazi. Abordim fiecare aspect al mi-
grenei pe care trebuie si-l cunogti pentru a duce o viafi mai
sinitoasi gi mai fericiti.
in ultimii cincisprezece ani, noile medicamente pro-
duse doar pentru migreni au revolutionat tratamentul,
aducAndu-le o ugurare firi precedent oamenilor care le
iau. Totugi, doar un mic procent de suferinzi de migrene
le incearci. Degi s-ar putea ca unii oameni si nu vrea si
foloseasci medicamente
infelegem gi o suslinem
- alegere personali pe care o
aceasti statistici sugereazi o
-,
problemi mai interesante: in majoritate, suferinzii de mi-
greni pur;i simplu nu sunt la curent cu ultimele informatii
referitoare la boala lor. Celor mai mulli dintre ei nici micar
nu li s-a oferit posibilitatea sI incerce aceste medicamente,
care au potenfialul de a le schimba viafa. in acelaqi timp,
s-a demonstrat ci numeroase tratamente medicale alter-
native si complementare
- inclusiv biofeedback, masaj cu
gheali, yoga gi acupuncturd pot fi de folos, dar cei mai
-
multi dintre migreno;i nu stiu nimic nici despre aceste
opfiuni.
De cAliva ani, pacienlii mi roagi si scriu o carte in care
si fie descrise ultimele cercetiri legate de migrene, si fie
timp, si le dau posibilitate si-si relateze povestile de succes
in ceea ce privegte migrenele.
$i Creierul migrenos tocmai asta face.
imi iubesc munca de medic. Mi aflu in postura unici
de a-i putea ajuta pe pacienli si-gi infeleagi corpul gi si
triiasci mai sinitosi si mai fericili. intre mine ;i fiecare
persoani pe care o tratez se dezvolti o minunati energie
irg
 pozitive, o relafie puternice bazatipe respect
si incredere ca si n-o ai, rimAn o mulgime de modalititi de minimizare
reciproci. Cel mai important rol al meu este si ascult
cu .r durerii gi dizabilititii,, ba chiar;i ca si opregti atacul si
atenfie ;i si gAndesc clar. CAnd pacienfii imi relateazi
ca_ evolueze. Cu abordarea potriviti, pofi si duci o viafi mult
zuile lor, sunt foarte atenti la fiecare detaliu, astfel incAt
si mai fericiti si sinitoasi, cu mai putine migrene si mult
le pot infelege in contextul complet al viegii pe
care o duc. mai pufine dureri.
Apoi gAndesc creativ, gtiinfific gi cu compasiune pentru
a_i Vreau si intelegi ci nu egti singur. pini foarte de cu-
ajuta si-gi cteeze un plan de tratament care si
dea rezultate. rind, migrenogii sufereau in ticere pentru ci simleau
Eu gi pacienfii mei suntem adevirati parteneri
in ceea ce ,rdesea ci nu erau luafi in serios, cu exceptia persoanelor
prive$te ingrijirea sinitifii.
care suferi de migrene; in compania acestora, ne bucurim
in acela;i mod, cartea aceasta creeazd,un parteneriat
tle intelegerea de care avem nevoie. Empatizim unii cu allii
cu tine. lmpreuni, ne vom confrunta cu fiecare
aspect al qi facem schimb de pove;ti cu migrene
migrenei tale. Vom aborda fiecare faleti a vielii
tale _ fa_
;i sfaturi despre cum
si ne ferim de urmitorul atac. povestirile din aceasti carte,
milia, serviciul, istoricul medical,
felurile personale _
pentru a pune la punct o abordare individuarizati prezentate de frali de suferinli migrenoqi, arati cAt de ris-
de tra- p6nditi este aceasti boali ;i totugi cAt de diferit se prezinti
tament care si funcfioneze in corpul tiu, in personalitatea
la flecare persoani. Aceste povegti unele amuzante, altele
ta gi la stilul tiu de viafi. ln ceea ce privegte
migrena, nu -
existi doi oameni identici, gi ce dd rezultate la prietenul sfa$ietoare
- scot in evidenfi de asemenea numeroasele
noastre exemple de succes, ca si infelegi ci tu poli bene-
sau vecinul tiu probabil ci n-o va face in
cazul tiu. S-ar ;i
ficia de o ameliorare semnificativi.
putea si fie nevoie de mai multe incerciri pentru
a gdsi Pentru prima dati in istorie, dizabilitatea noastri
combinafia optimi de tratamente pentru tine,
dar sunt si- piriseqte conul de umbri si incepe si primeasci atentia pe
guri ci, ajutat de timp gi de o gindire limpede,
te vei simti eare o meriti. Mul1i sportivi, arti$ti gi alte celebritifi su-
*"iliT.1',1#$ffi;,
I'cri de migrene, printre ei numiLrAndu-se: gigantii din Liga
de oricine i.ti pro-ite ,,o curd
migreni". Migrena nu este vindecabili _ nu inci. r.r* Nafionali de Fotbal Terrell Davis ;i Troy Aikman, marea
Nu_ti ,iucdtoare de tenis Serena Williams, superstarul baschet-
pot promite ci nu vei mai avea niciodati
alti migreni. Dar halist Kareem Abdul-Jabbar gi vedetele baseballului John
migrena este o boali care se trateazi. Cei mai
mulli dintre Papelbon gi Jonny Damon; actorii Ben Affleck
pacienlii mei observi o cregtere semnificativi,
misura_
;i Whoopi
bili a stirii lor de bine. printr_un stil sinitos de viafi _ Goldberg; muzicienii Loretta Lynn, Carly Simon gi Jeff
Tlveedy. Pe misuri ce acegtia incep si discute despre modul
exercilii fizice regulate, renuntarea la fumat,
mese regulate in care le afecteaz; viata migrena, capteazi atenfia publi-
cu feluri de mAncare sinitoase, somn suflcient _,
gi-tu i,ti cului gi risipesc miturile qi lucrurile gregit infelese. Sperim
po{i reduce numirul atacurilor de migreni.
$i, in acele
ocazii cAnd vei avea migreni in pofida eforturilor ctr le vei imprumuta aceasti carte gi celor din familia ta, gi
depuse altora din preajma ta. Vrem ca persoanele care-1i sunt dragi,

20 ! mig..r.r"

=21
colegii de munci gi opinia publici in general si inleleagi ce si faci din sinitatea ta o prioritate 9i si identiflci 9i si
este migrena gi ce nu este. evif, declantatorii personali ai migrenei
o Stopeazi-le evolulia dupd ce au inceput. Vei invila
Treizeci de milioane de oameni din Statele Unite cum si pui stavili unei migrene cAnd simfi ci se
ale Americii au migrene. Aproape jumitate n-au apropie inainte si 9i se faci riu.
fost niciodati diagnostica,ti cu migreni' qi 25o/o au o Salveazi situa$a: CAnd nu e;ti capabil si previi sau si
primit diagnostice gregite, legate de alte boli. opre;ti o migreni, pogi, totu;i, si reduci severitatea
durerii qi durata atacului.
ln ultimii douizeci de ani, am mai avut migrene din cAnd
in cAnd. Uneori, ajungeam si mi intind pe podeaua cabine- Chestionar pentru migrene
tului: mi-era atAt de riu, incit nu puteam si mi mai mi;c.
Dar astdzi, avind la dispozilie atatea tratamente noi gi fiind lnainte de a citi lucrarea Migrenele, completeazi acest ches-
hotiriti si duc o viafi sinitoasi, am redus numirul atacu- tionar ca si observi ce gi cit gtii despre migrene.
rilor. Stiu ce pot si fac astfel incAt si reduc probabilitatea
acestora gi cum si le tratez, atunci cind totusi apar ca si mi Adevirat sau fals?
pot bucura de viafi. Asta sper si !i se intAmple si fie. Chiar
daci migrenele nu sunt ceva ce poate fl complet evitat, nu 1. Migrena este doar un tip de durere de cap'
trebuie nici si Ie la;i si-!i conduci viafa. 2. Persoanele cu migrene au o toleranfi scizuti la
Suntem impreuni in povestea asta. $i impreund putem durere.
duce cu tofii o viafi mai fericiti gi mai sinitoasi. 3. Migrena poate fi fatali.
4. Atacurile de migreni includ schimbirivizuale stranii,
Mantrele noastre pentru migrene cum ar fi flash-uri luminoase in fala ochilor.
5. Oamenii suferinzi de migrene sunt mai predispuqi la
o Migrena este o boali tratabili poli si te simfi mult depresie.
- migreni tind si se acutizeze la vArste cu-
mai bine. 6. Atacurile de
o Ai dreptul si faci din sinitatea ta o prioritate. prinse intre 30 gi 40 de ani.
o Controlarea migrenelor inseamnd,50o/o educa,tie qi 7. Ciocolata, vinul rogu qi bananele provoaci migrene.
50%o tratament. 8. Femeile sunt mai predispuse la migrene decAt
birbafii.
Trei elemente-cheie ca se lii migrenele Ia distanfi 9. Copiii fac rareori migrene.
o Preintimpini-le asigurAndu-te ce nu declansezi 10. Durerea migrenoasi se manifestiL intotdeauna intr-o
reac$ile chimice care duc la un atac. Asta inseamni singuri parte a caPului.

22 i Migreaele

=23