1. Generalitati. Scopul cadastrului, rol
Lucrari cadastrale
Sunt mai multe opinii de provenire a cuv
cadastru(greaca/Latina). Data de naştere a cadastrului în
Europa poate fi considerate 17 aprilie 1720, modelul tuturor
cadastrelor europene, a fost preluat de Franţa sub
Napoleon.
cadastru — sistem informaţional de stat ce conţine înscrisuri
despre terenuri, despre obiectele aferente lor şi despre
drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor
imobile şi cadastre specializate;
bun imobil — teren, construcţie capitală, apartament şi altă
încăpere izolată;
teren — parte din teritoriu având hotare închise a cărei
suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici
sunt reflectate în cadastrul bunurilor imobile;
plan cadastral — reprezentare grafică a teritoriului,
conţinând date despre amplasamentul, hotarele şi numerele
cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date;
număr cadastral — număr individual, irepetabil pe teritoriul
ţării, al bunului imobil. Se atribuie conform procedurii
stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de
existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;
registru al bunurilor imobile — sistem de înscrisuri,
efectuate conform prezentei legi, privitoare la bunurile
imobile şi la drepturile patrimoniale asupra lor;
document ce confirmă drepturile — contract, act
administrativ sau un alt document legal care constituie
temeiul naşterii, modificării sau stingerii drepturilor
patrimoniale;
Rolul cadatrului: Cadastrul trebuie să furnizeze date reale cu
privire la: determinarea întinderii, configuraţiei şi poziţiei
corpurilor de proprietate, a destinaţiei şi folosinţei lor;
identificarea proprietarilor de bunuri imobile şi înscrierea lor
în registrele cadastrale; stabilirea categoriei de terenuri
după însuşirile calitative; inventarierea suprafeţelor
mecanizabile şi nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
bonitarea solurilor după gradul de fertilitate în funcţie de
categoriile de folosinţă agricole; inventarierea terenurilor
degradate care necesită lucrări de îmbunătăţiri funciare, a
celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor
amenajate şi ameliorate.
2.
În dependență de scopul executării lucrării cadastrale,
acestea se clasifică în următoarele tipuri:
lucrare cadastrală de elaborare a planului
geometric/cadastral –complex de activităţi, prin care se
realizează stabilirea hotarelor, măsurarea şi descrierea
tehnico-economică a terenului, precum și perfectarea
raporului lucrării pentru înregistrarea primară a terenului
lucrare cadastrală de modificare a hotarelor terenului -
complexde activităţi, prin care se realizează identificarea,
măsurarea şi descrierea tehnico-economică a terenului,
înregistrat în registrul bunului imobil, precum și perfectarea
raportului lucrării pentru actualizarea datelor despre teren;
lucrare primară la nivel de construcții – complex de
activităţi, prin care se realizează identificarea, măsurarea şi
descrierea construcției pentru care anterior nu au fost
efectuate astfel de lucrări şi nu există raportul lucrării
cadastrale pe construcția data.
lucrare curentă la nivel de construcții/încăperi izolate –
complex de activităţi, prin care se realizează identificarea,
măsurarea şi descrierea bunului imobil pentru care există
raportul lucrării pe construcția dată în dosarul tehnic al
bunului imobil în arhiva oficiului cadastral teritorial;
lucrare cadastrală de corectare a erorilor - complex de
lucrări executate în vederea corectării erorilor comise la
elaborarea planului cadastral în cadrul privatizării masive a
terenului;
lucrare de formare a bunurilor imobile – complex de lucrări
executate în vederea apariţiei unui nou bun imobil, ca obiect
de drept independent, prin separare, divizare, comasare,
combinarea unor bunuri imobile înscrise în registrul
bunurilor imobile
lucrare de identificare a bunului imobil – lucrare efectuată
prin confruntarea vizuală, instrumentală, analitică a
elementelor individuale ale bunului imobil care se conțin în
documentația cadastrală (dosarul tehnic al bunului imobil,
dosarul cadastral, registrul bunurilor imobile) cu datele
constatate pe teren și legalizarea acesteia prin actul de
constatare pe teren;
EXECUTANŢII LUCRĂRILOR CADASTRALE
(1) Lucrările cadastrale sunt executate de organele
cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau private pe
bază de licenţă, eliberată în modul stabilit de Guvern. (2) La
bunurile imobile aparţinând Ministerului Apărării,
Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii
Naţionale, lucrările cadastrale sunt executate de numitele
ministere în limitele fondurilor alocate.
LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE
(1) Identificarea bunului imobil se efectuează prin
confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate
pe teren. (2) Identificarea bunului imobil se legalizează
printr-un act de constatare pe teren, care va conţine
informaţii referitoare la gradul de corespundere a
datelor despre componenţa, suprafaţa şi despre alte
caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru.
(3) în cazul constatării de modificări în componenţa
bunului imobil, precum şi al divizării terenului sau
comasării de terenuri, în afara lucrărilor de identificare
se vor efectua şi alte lucrări cadastrale necesare.
3. Sistemul cadastru din RM. Realizari
Sistemul cadastral are drept scop: Crearea în republică a
pieţei imobiliare civilizate, asigurarea garanţiilor drepturilor
patrimoniale asupra imobilului; Sporirea veniturilor
bugetului local şi ameliorarea structurii lor pe calea stabilirii
mărimilor optime de plăţi pentru folosirea imobilului;
Atragerea investiţiilor în imobil; Gestionarea eficientă şi
operativă a teritoriului administrat.
Sarcinile sistemului cadastral sunt: Înregistrarea de stat a
bunurilor imobiliare şi drepturilor patrimoniale asupra lor;
Estimarea şi înregistrarea preţurilor bunurilor imobiliare în
scopul impunerii fiscale şi încasărilor; Schimbul
informaţional între cadastrele de specialitate; Prezentarea
informaţiilor necesare la macro- şi microniveluri pentru
soluţionarea sarcinilor de stat; Prezentarea informaţiilor
cetăţenilor şi persoanelor juridice, conform cererilor;Crearea
condiţiilor pentru creditarea garantată.
Principiile de bază ale creării sistemului cadastral sunt:
autenticitatea datelor; Unitatea organizării structurale a
informaţiei în băncile de date, formatelor de păstrare,
acumulare şi schimb de informaţie; Comparabilitatea datelor
bazată pe utilizarea bazei cartografo-geodezice
unificate,sistemelor de clasificare şi codificare; Crearea şi
implementarea pe etape a sistemului Cadastrului Naţional,
cu orientarea spre sarcinile prioritare ale RM;Plata minimă
pentru înregistrare în vederea stimulării înregistrării iniţiale;
actualizarea permanentă a datelor; Administrarea imobilului
pe fiecare obiect în parte, care include: delimitarea pe
obiecte (formarea) bunurilor imobiliare, clasificarea şi
înregistrarea unică a obiectelor; Înregistrarea pe obiecte a
drepturilor patrimoniale; estimarea pe obiecte a imobilului.
REALIZĂRI: Crearea Reţelei Geodezice Naţionale (RGN) pe
întreg teritoriul ţării; Sarcina principală a RGN - stabilirea
unui sistem de coordonate geodezice unic pe întreg
teritoriul ţării, cartografierea teritoriului ţării, studiul
deformaţiilor scoarţei terestre etc; Implementarea în
Republică Moldova a Programului Pământ; Implementarea
în Republică Moldova a Primului Proiect de Cadastru.
4. CREAREA PLANURILOR CADASTRALE, MODALITATI,
COLECTARE DE DATE, TEHNOLOGII
Planurile topografice la scările 1:10 000,
1:5000,1:2000,1:1000,1:500 se creează prin ridicări sau prin
întocmiri cu ajutorul metodelor cartografice (cu excepţia 1:500),
folosind materialele ridicărilor topografice la scări mai mari.
Ridicările topografice de teren se realizează prin
următoarele metode:
 Sistemul satelitar GNSS/GPS;
 aerofotogrammetrică şi topografică, combinată;
 tahimetrică (sau cu staţii totale) sau cu teodolitul;
 cu planşeta topografică (metodă veche).
Colectarea şi integrarea datelor geografice spaţiale
Vectorizare;manuală;Digitizare;Scanare;Fotograme aeriene
Planurile topografice la scările :
-1:10 000, 1:5000, 1:2000 servesc drept bază pentru crearea
cadastrului juridic al Republicii Moldova.
-10 000 este destinat pentru elaborarea cadastrului juridic al
gospodăriilor agricole, silvice, piscicole ş.a.
-1:5000 este destinat pentru crearea cadastrului juridic al
localităţilor cu construcţii rare şi al teritoriilor cu agricultură
intensivă.
-1:2000 este destinat pentru creare cadastrului complex al
oraşelor şi localităţilor cu construcţii compacte.
-1:1000, 1:5000 după reînnoirea lor pot fi folosite pentru
întocmirea planului la scara 1:2000.
Drept bază pentru executarea lucrărilor topogeodezice
servesc sarcina de producţie şi proiectul tehnic sau programul
lucrărilor de activitate.
Sarcina de producţie determină necesitatea întocmirii proiectului
tehnic (programului).
Proiectul tehnic este un document care determina conţinutul şi
volumul lucrărilor geodezice, cheltuielile de muncă, devizul,
cerinţele tehnice principale, termenele şi organizarea realizării
lucrărilor proiectate.
Proiectul tehnic cuprinde părţi: textuală şi grafică, deviz
estimativ al măsurătorilor precum şi următoarele:
Textuala
se indică destinaţia specială a lucrărilor geodezice proiectate; se
face, o caracteristică fizico-geografică succintă a terenului de
ridicare ş stabilirea categoriilor de greutate.; se conţin date
referitoare la lucrările topografice, realizate anterior în zona
respectivă, ia metodele de executare a acestora şi calitatea lor;
se justifică necesitatea lucrărilor proiectate alegerea scării de
ridicări; se stabilesc data începerii şi termenul de executare a
lucrărilor, (măsurile de asigurare a securităţii tehnice şi protecţia
muncii; se indică lista materialelor topogeodezice şi de cartografie
ş.a., care se vor preda după finisarea lucrărilor
Grafica:
 schema asigurării lucrărilor cu date geodezice
iniţiale, cu materiale topografice şi cartografice;
 proiectul reţelei geodezice planificate;
 cartograma sectoarelor ridicărilor de teren cu
împărţirea foilor planurilor.
RECUNOAŞTEREA PE TEREN Şl MARCAREA PUNCTELOR
GEODEZICE se efectueaza prin :Metoda instrumentală;
Metoda liniară.
5. Baza de date grafice a Cadastrului
Crearea și actualizarea bazei de date grafice este efectuată în
temeiul documentației tehnice cadastrale perfectate în cadrul
lucrărilor cadastrale.
Documentația tehnică cadastrală trece procesul de recepție, în
urma căruia se actualizează baza de date: se introduc obiectele
noi sau se modifică datele grafice/descriptive.
Bază de date grafică - totalitate de date spaţiale şi descriptive, ce
descriu bunul imobil;
Baza de date grafică este ținută de Întreprinderea de Stat
”Cadastru” în format digital.
În temeiul dosarului tehnic recepţionat, Întreprinderea de Stat
”Cadastru”
creează şi actualizează baza de date grafică.
Ținerea prevede crearea inițială, actualizarea, păstrarea și
furnizarea informației grafice din baza de date grafică.
Baza de date grafică se prelucrează utilizînd softul specializat
MapInfo
Structura de păstrare a informației grafice: se stochează în
mapa “Gisdata” pe zone cadastrale (pe servere locale - servere
OCT).
Structură arborescentă a informaţiei cadastrale digitale –
Recepție
Geodezie
Plan Contur
Mapa întocmită
de ingineri cadastrali Plan Geometric
Nr.cadastral_Nr.cerere
_Executant Plan Cladire
În cazul lipsei nr.cadastral
(ex. la elaborare) –
se va inscri numărul Dosar tehnic
cadastral pînă la sector
cadastral inclusiv
În ajutorul inginerilor cadastrali au fost elaborate procedurile
standard de operare
PSO-30/02- Procedura standard de operare: întocmirea planului
geometric, planului de contur a sectorului de teren în format
digital
PSO-152/01- Perfectarea planului cadastral al bunului imobil.Prin
programul specializat
PSO-156/01 Întocmirea planului reprezentării componentelor în
tabelele grafice
PSO-157/01- Întocmirea planului reprezentării componentelor în
prin programul specializat
monitorizarea datelor acumulate (depistarea
erorilor/neconformităților, examinarea celor depistate,
transmiterea erorilor către OCT spre corectare și sistematizarea
neconformităților ce nu pot fi corectate momentan )
6.SISTEMUL INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT AL CADASTRULUI
(SIA)
SIGN este un sistem informaţional complex funcţional
automatizat, ce se referă la întregul teritoriu al Republicii
Moldova, cuprinde ramurile de bază ale economiei. Una din
ramurile de bază este şi CADASTRU.
Sistemul Informational Automatizat (SIA) reprezintă un sistem
unic multifuncţional de înregistrare a bunurilor imobile şi a
drepturilor asupra lor, precum şi de evaluare în masă a bunurilor
imobile în scopul impozitării.
SIA funcţionează într-un mediu juridico-
normativ, informaţional, funcţional, tehnologic, etc. şi, în
ansamblu, cu aspectele mediului se apreciază în calitate de sistem
integrat funcţional complex.
Sistemul informaţional automatizat este format din următoarele
subsisteme:
• Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra
acestora;
• Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării
Componente logice de bază a Sistemului Informaţional
Automatizat:
 baza de date
 serverul aplicaţiilor
 terminalele locale
Funcţii ale sistemului
Blocul de funcţii –“INREGISTRAREA BUNURILOR IMOBILE ŞI A
DREPTURILOR ASUPRA ACESTORA” presupune îndeplinirea
următoarelor funcţii:
• înregistrarea bunurilor imobile;
• înregistrarea drepturilor de
proprietate;
• înregistrarea grevărilor asupra
drepturilor de proprietate si
asupra bunurilor imobile.
Blocul de funcţii “EVALUAREA BUNURILOR IMOBILE ÎN SCOPUL
IMPOZITARII” include funcţiile necesare pentru evaluarea
bunurilor imobile în scopul impozitării:
• evidenta si actualizarea
parametrilor tehnici şi economici
ai bunurilor imobile;
• colectarea datelor cu privire la
tranzacţiile cu bunuri imobile;
• calcularea valorii bunurilor
imobile.
Blocul de funcţii “ȚINEREA STRUCTURII / ORGANIZĂRII
CADASTRALE” cuprinde funcțiile:
– Înregistrarea și monotorizarea obiectelor
care constituie structura cadstrală;
Înregistrarea zonelor pe care le desrvesc
oficiile cadastral
Datele din registru reprezintă totalitatea atributelor obiectelor
informaţionale şi cuprinde următoarele atribute principale:
• TEREN
– Identificatorul terenului;
– Identificatorul din registrul;
– Starea înregistrării cu privire la teren (activ,
anulat, in curs de realizare);
– Categoria de folosinţa a terenului;
Data înregistrării în registru, s.a
• CONSTRUCŢIE
– Identificatorul construcţiei;
– Identificatorul din registru;
– Starea înregistrării construcţiei (activ,
anulat, in curs de realizare);
– Numărul cadastral al construcţiei;
Data înregistrării in registru, s.a
Crearea, dezvoltarea şi exploatarea SIA se efectuează în limitele
structurii sistemului organelor cadastrale, care se constituie din:
• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
• Întreprinderea de Stat „Cadastru”;
• Oficiile Cadastrale Teritoriale (OCT);
• Filiale.
Până în prezent toate datele spaţiale a cadastrului bunurilor
imobile se păstrează decentralizat în fişierul sistemului (Tab-
fişier MapInfo) separat pentru fiecare zonă cadastrală în
serverele OCT sau în staţiile de lucru în filiale.
Primul pas in procesul de centralizare a datelor spaţiale, a servit
lucrările de transformare a informaţiei grafice în sistemul de
coordonate MR99 precum şi sistematizarea şi obţinerea unui strat
actual al sectoarelor cadastrale.
Al doilea pas a servit crearea reţelei locale de transmitere a
datelor, care leagă absolut toate organizaţiile teritoriale şi filialele
lor cu centrul.
Ca rezultatul al lucrărilor de transformare şi sistematizare a
informaţiei grafice s-a obţinut tabelul topologic al hotarelor
sectoarelor cadastrale în sistemul de coordonate MR99.
Structura sistemului
Nivelul subsistemului:
• central
• regional
Modelul logic al subsistemului
• BD centrală unică a sectoarelor cadastrale se clasifică
la nivelul central şi conţine informaţii despre hotare
(date grafice) şi atributele lor.
• Serverul de asemenea se clasifică pe nivelul central şi
asigură lucrul componenţilor necesari de asigurare cu
programe.
• Locurile de muncă locale alcătuiesc nivelul regional şi
sunt predestinate pentru prelucrarea şi accesul la BD a
structurării cadastrale.
SISTEMUL INFORMATIC AL CADASTRULUI “LEGALCAD”
Sistemul Informatic al Cadastrului Juridic, este un
produs universal, prevăzut pentru înregistrarea tuturor tipurilor
de obiecte imobiliare, drepturilor de proprietate, grevarea
drepturilor de proprietate şi a tranzacţiilor cu bunuri imobiliare.
Regimul de introducere a datelor se divizează în câteva
capitole, succesivitatea de deschidere a cărora corespunde cu
procesul tehnologic de înregistrare a obiectelor imobiliare, a
drepturilor de proprietate asupra acestora, a grevărilor şi
tranzacţiilor. Implicit primul se deschide capitolul pentru
introducerea datelor privind terenurile de pămînt.
Tema 7. Cadastru Funciar
FUNCIÁR, -Ă, funciari, -e, adj. Care se referă la proprietatea
particulară asupra pământului sau la averi imobiliare.
Fond funciar = totalitatea suprafețelor de teren aflate între
granițele unei țări, unei unități administrativ-teritoriale sau ale
unei unități agricole.
Impozit funciar = impozit pe care îl plătește cineva pentru un
teren care se află în proprietatea sa.
Carte funciară = registru oficial în care se inventariază toate
proprietățile de pământ individuale din cuprinsul unei regiuni,
menționându-se numele proprietarului, suprafața terenului și
vecinătățile; carte funduară.
Obiecte ale relaţiilor funciare sînt: sectoarele de teren, cotele de
teren şi drepturile asupra lor.
Proprietatea asupra terenurilor: Terenurile
Republica Moldova pot fi în proprietate publică şi privată;Statul
ocroteşte în egală măsură ambele tipuri de
proprietate;Raporturile de proprietate asupra pămîntului se
stabilesc de legislaţie.
Detinatori de terenuri: Prin deţinători de terenuri
se înţeleg titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de
beneficiere funciară;
Deţinătorii de terenuri cu titlu de proprietate privată pot fi
cetăţeni ai Republicii Moldova şi investitorii străini, în
conformitate cu legislaţia;
Deţinătorii de terenuri cu orice titlu sînt protejaţi de stat;
Nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi
urmaşilor lor. Acestora li se pot atribui terenuri în proprietate în
condiţiile prevăzute de prezentul Cod.
Atribuirea terenurilor cu destinaţie agricolă
-Terenurile sînt declarate bune pentru agricultură pe baza
materialelor cadastrului funciar.
-Terenurile cu destinaţie agricolă se repartizează pentru
organizarea producţiei agricole şi agroindustriale:
Gradini si loturi pentru legumicultura:
-Terenurile atribuite în proprietate ca loturi de lîngă casă, în
conformitate cu legislaţia, amplasate în extravilanul satului
(comunei) sau oraşului, se consideră grădini.
-Terenurile atribuite în proprietate ca loturi de pe lîngă casă
(grădini), amplasate adiacent hotarelor intravilanului, se includ în
hotarele intravilanului localităţii, se consideră terenuri destinate
construcţiilor şi se utilizează pentru construcţii locative, cu
condiţia includerii acestora în planul urbanistic general al
localităţii.
Din componenţa terenurilor oraşelor şi satelor (comunelor) fac
parte:
 terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi alte
amenajări;
 terenurile de uz public;
 terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval,
aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunicaţii,
de transport electric, pentru exploatări miniere şi
pentru alte industrii;
 terenurile împădurite;
 terenurile cu destinaţie agricolă şi alte terenuri;
Folosirea terenurilor oraşelor şi satelor (comunelor)
 Toate terenurile oraşelor şi satelor (comunelor) se
folosesc în conformitate cu planurile lor de
sistematizare şi cu planurile de organizare economico-
funciară a intravilanului localităţilor.
 Planurile de sistematizare ale oraşelor şi satelor
(comunelor) determină direcţiile principale ale folosirii
terenurilor din intravilan pentru construirea caselor, a
obiectelor industriale şi de altă natură,
pentru amplasarea şi amenajarea locurilor de
agrement, iar planurile de organizare economico-
funciară a intravilanului determină direcţiile principale
ale folosirii terenurilor care nu sînt destinate
construcţiilor şi a celor care rămîn temporar neocupate
de construcţii.
Terenuri de uz public din orase si sate
 Terenuri de uz public din oraşe şi sate (comune) sînt
în terenurile folosite pentru căile de comunicaţie (pieţe,
străzi, pasaje, drumuri şi altele asemenea), pentru
necesităţile social-culturale ale populaţiei
(grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde,
scuaruri), pentru cimitire şi alte necesităţi ale
gospodăriei comunale.
 Pe terenurile de uz public se permite amplasarea
construcţiilor şi amenajărilor capitale în conformitate
cu destinaţia specială a acestor terenuri, precum şi a
construcţiilor şi amenajărilor provizorii uşoare
(gherete, chioşcuri), fără ca aceasta să fie în
detrimentul terenurilor de uz public.
Terenurile pt transport:
 Terenuri pentru transporturile rutier, feroviar, naval,
aerian, prin conducte, pentru liniile de
telecomunicaţii şi transport electric, pentru
exploatările miniere şi pentru alte industrii sînt
terenurile atribuite întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor respective pentru realizarea funcţiilor lor.
 Amplasarea construcţiilor şi amenajărilor pe aceste
terenuri, precum şi lucrările de amenajare, le
efectuează beneficiarii funciari prin hotărîrea
autorităţilor administraţiei publice locale respective.
 Punerea la dispoziţia întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor a suprafeţelor pentru exploatarea
industrială a zăcămintelor se face după demarcarea
arterei miniere.
 Terenurile împădurite ale oraşelor şi satelor
(comunelor).
Terenurile împădurite ale oraşelor şi satelor (comunelor)
servesc ameliorării mediului înconjurător, organizării
odihnei, nevoilor de cultură, apărării teritoriului localităţilor
împotriva eroziunii cauzate de apă şi de vînt.
Tema 8. Tipurile de hotare
Hotar — linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale
terenului, delimitându-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură
cu obiecte materiale;
Actul de stabilire a hotarelor – act întocmit pînă la elaborarea
planului geometric, prin care se descriu hotarele terenului şi se
confirmă stabilirea lor în natură;
Punct de cotitură a hotarului – punct poziţionat in care are loc
frangere de direcţie, reprezentat pe planul cadastral sau
geometric
Sectorul cadastral - reprezintă unitatea de suprafaţă limitată de
elemente liniare stabile (şosele, străzi, ape, canale, căi ferate etc.)
în interiorul căruia se pot situa unul sau mai multe imobile.
Hotar fix al terenului este hotarul ale carui coordonate sint
stabilite si fixate pe teren prin borne de hotar de catre oficiile
cadastrale teritoriale sau intreprinderile care dispun de licenta
pentruefectuarea unor astfel de lucrari.
Hotarul general este hotarul stabilit in alt mod decit cel fix.
Hotarul terenului se caracterizează prin:
a. Sistemul de coordonate
b. Tipul hotarului (coordonat sau nu);
c. Registrul de coordonate .
Fiecare punct de cotitură a hotarului terenului se caracterizează
prin tipul punctului de cotitură, care indică dacă acesta este:
a. determinat precis sau aproximativ,
b. materializat sau nu in teren,
c. coordonat sau nu cu adiacenţii.
Punctul precis este punctul determinat prin măsurători de teren
cu utilizarea utilajului de specialitate (receptoare GNSS, staţii
totale, scanere laser terestre) sau prin digitizare după modelul
stereo (elaborat prin ridicarea aeriană) cu reperarea la reţeaua
geodezică.
Pentru măsurătorile cadastrale folosesc:
a. Receptoare GNSS cu precizie respectivă preciziei
planului cadastral;
b. Staţii totale;
c. Staţii fotogrammetrice;
d. Softuri specializate pentru extragerea coordonatelor
planimetrice de pe date cartografice.
Punctul de cotitură a hotarului coordonat - este punctul care la
etapa stabilirii hotarului sau constatării a hotarului este coordonat
cu titularii terenurilor adiacente. Faptul coordonării punctului de
cotitură a hotarului se confirmă prin semnătura titularului de
drept (a terenului adiacent) in actul de stabilire a hotarului sau
actul de constatare pe teren.
Segmentul hotarul fix este linia ce uneşte două puncte fixe.
Lucrările de restabilire a hotarelor includ următoarele etape:
a) lucrări pregătitoare;
b) întocmirea desenului de execuţie, după caz;
c) determinarea punctelor de cotitură a hotarului
terenului şi materializarea lor prin borne sau semne de hotar;
d) întocmirea actului de restabilire a hotarului.
La etapa lucrărilor pregătitoare se efectuează colectarea,
sistematizarea şi examinarea următoarelor materiale:
a) planul cadastral al bunului imobil.
b) copia dosarului tehnic, inclusiv a actului de stabilire
a hotarelor;
c) copia documentului, ce confirmă dreptul asupra
terenului;
d) lista coordonatelor punctelor de cotitură a hotarului
terenului în cauză
e) datele despre reţeua geodezică, care pot fi obţinute
de la Fondul de Date Geospaţiale al Agenţiei Relaţii Funciare şi
Cadastru.
Structurizare cadastrală – divizarea teritoriului Republicii
Moldova în unităţi cadastrale consecutiv inferioare (raioane, zone,
masive, sectoare, terenuri) şi indicarea limitelor acestora pe harta
de bază a teritoriului.
Politica în domeniul structurizării teritorial - cadastrale este
formulată de către autoritatea publică centrală din domeniul
cadastrului
Harta de bază a teritoriului – reprezentare grafică a teritoriului ce
conţine informaţia grafică despre limitele raioanelor, zonelor,
masivelor, sectoarelor cadastrale, numerele terenurilor (codurile
cadastrale) ale acestora precum şi informaţia despre hotarele
unităţilor administrativ - teritoriale, localităţilor, reţelelor de
drumuri, elemente hidrotehnice, fîşii forestiere etc.
Structura cadastrală a Republicii Moldova include:
 raionul cadastral;( reprezintă o descompunere în
continuare a Republicii Moldova în unităţi cadastrale
mai inferioare)
 zona cadastrală;( o descompunere a raionului
cadastral, în unităţi cadastrale mai inferioare (masive
cadastrale). Limitele zonei cadastrale tind de a coincide
cu hotarele satului (comunei))
 masivul cadastral;( un spaţiu terestru din cadrul unei
zone cadastrale. Limitele masivului cadastral coincid cu
elemente (detalii) ale teritoriul care, prin destinaţia lor
au un caracter pronunţat (evidenţiat), stabil în timp şi
în spaţiu. Asemenea detalii ale teritoriului mai des
reprezintă drumurile magistrale cu înveliş de piatră,
obiecte acvatice, alte detalii.)
 sectorul cadastral;( o descompunere în continuare a
masivului cadastral. Limitele sectorului cadastral,
reieşind din posibilităţile teritoriului, sunt amplasate şi
ele pe elemente (detalii a teritoriului) cu un caracter
constant.)
 terenul, sectorul de teren (bunul imobil).
Identificator – atribut al obiectului informaţional care este unic şi
rămîne invariabil pe parcursul întregii perioade de existenţă a
obiectului în registru (codul cadastral).
Terenul (sectorul de teren) reprezintă ultima divizare în
cadrul structurii cadastrale. Codul cadastral (adresa
cadastrală) al unui bun imobil este codul cadastral al
terenului.
Tema 9. Implementarea Sistemului Informaţional Automatizat
“Registrul Unităţilor administrativ-teritoriale din Republica
Moldova”
Crearea SIA RUAT era impusă de faptul că pînă acum nici o
instituţie nu dispunea de o bancă de date care ar cuprinde toate
obiectele de evidenţă a unităţilor administrativ-teritoriale ale
Republicii Moldova şi planurile de adrese ale localităţilor.
SIA RUAT constituie unica sursă oficială de date despre obiectele
unităţilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova şi
planurile de adrese ale localităţilor înregistrate în el.
Acest sistem urmăreşte realizarea unei baze de date centralizate
la nivel de ţară, ce va fi utilizată şi prelucrată cu ajutorul unor
instrumente moderne pentru obţinerea informaţiei actuale
despre hotarele unităţilor administrativ teritoriale, precum şi
adresele bunurilor imobile.
Platforma complexă SIA “RUAT” reprezintă un suport modern şi
eficient în facilitarea deciziilor privind dezvoltarea regională,
atragerea investitorilor, valorificarea potenţialului turistic a
regiunii, precum şi pentru elaborarea unor analize socio-
economice.
SIA RUAT oferă posibilitatea legăturii dintre bazele de date
existente (Registre) şi hărţile electronice. În urma acestei legături,
analiza diferitor probleme nu se va reduce doar la analiza
tabelelor sau graficilor cu date, dar va mai include şi analiza
spaţială (analize pe hărţi tematice). Problemele vor putea fi
discutate în ansamblu, astfel luînd în calcul toţi factorii existenţi.
Avantajele SIA RUAT se vor dezvolta din an în an, de aceea
funcţionalitatea acestora va creşte şi va oferi o gamă largă de
operaţiuni şi instrumente:
- Crearea rapidă a rapoartelor şi diferitor certificate;
- Introducerea, căutarea şi evidenţa tuturor bunurilor imobile
dintr-o localitate;
- Schimbul rapid şi sigur de date între autorităţile publice;