Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Fulga Robert
Cls a VII-a C
Asia
Țări 48
Cele mai mari orașe Mumbay (India), Delhi (India), Calcutta (India), Teheran (Iran),
Karachi (Pakistan), Shanghai (China), Beijung (China),
Chongqing (China), Seul (Coreea de Sud), Jakarta (Indonezia),
Tokyo (Japonia), Osaka (Japonia), Manila (Filipine), Bangkok
(Thailanda)
2
Asia din satelit
Asia este continentul cel mai mare și cel mai populat, situat în principal în
emisferele de est și de nord. Acoperă 8,7% din suprafața suprafața totală a
Pământului (sau 30% din suprafața terestră) și cu aproximativ 4,3 miliarde de
oameni, găzduiește 60% din populația lumii umane actuale. În timpul secolului 20
populatia Asiei s-a multiplicat de aproape patru ori.
Asia este de obicei definita ca incluzând patru cincimi din estul Eurasia.
Este situata la est de Canalul de Suez și Munții Ural, și la sud de Munții Caucaz
(sau Depresiunea Kuma-Manych), Marea Neagră și Marea Caspică. Este mărginită
la est de Oceanul Pacific, la sud de Oceanul Indian și la nord de Oceanul Arctic.
3
Asezarea geografica
Numele continentului Asia sub diferite forme apar intr-un numar mare de
limbi moderne. Dar etimologia sa si limba de origine sunt incerte. Se pare a fi una
dintre cele mai vechi nume. Prima utilizare a numelui continentului Asia este
atribuita lui Herodot (aproximativ 440 i.Hr.), nu pentru că el a inventat-o, ci pentru
ca Istoria sa este cea mai veche scriere care a ramas pana in zilele noastre si care o
descrie in detaliu, mentionand lucrarile geografice anterioare pe care le-a citit, dar
care au disparut. O ipoteza a originii numelui este din cuvantul asirian “asu” =
rasarit (mileniul II iH). Alti geografi atribuie numele continentului unei divinitati.
4
Extremitatile:
V – Capul Baba (Pen. Asia Mica)
E – Capul Dejnev (Pen. Ciucotska)
N – punctul extrem al uscatului asiatic = Celiuskim (Pen. Taimat)
S – Capul Bulus (Pen. Malacca)
Cel mai vast continent al Pamantului, Asia este si cel mai interesant din
punct de vedere geografic. Datorita intinderii si variatiei conditiilor naturale, Asia
este continentul superlativelor si al contrastelor geografice. Astfel, pe teritoriul sau
se intalnesc:
- punctul cel mai inalt al lumii – vârful Chomolungma (8848 m), situat in
Hymalaia;
- punctul cel mai jos – Marea Moarta (-392m);
- cel mai inalt podis – Podisul Tibet (Acoperisul lumii), cu altitudine medie
4.785 m;
- cea mai intinsa campie din lume – Campia Siberiana Occidentala (este
mlastinoasa);
- cea mai scazuta temperatura inregistrata in emisfera N – -71,2 o C (1926), in
orasul Oymyakon din N-E Siberiei;
- cel mai adanc lac – Baikal (1637 m);
- cel mai intins lac din lume – Marea Caspica (374.000 mp);
- cel mai mare arhipelag al Terrei – Indonezia (13.700 insule).
- cel mai populat continent (4,3 mld. loc.);
- cel mai populat stat din lume – China (1,4 mld. loc.);
5
Relieful Asiei
6
În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și
tundre, precum tundra Siberiei.
Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India,
Kamceatca (de origine vulcanică) și Indochina.
Peninsula Arabica
7
Clima Asiei
Datorită întinderii
mari, poziției geografice și
altor factori, Asia
sintetizează toate zonele de
climă ale planetei.
Principalii factori care
determină și influențează
clima Asiei sunt:
localizarea și întinderea
continentului; influența
Oceanului Arctic (prin
temperaturi scăzute și
prezența banchizei);
relieful relativ jos al părții
de nord a continentului
(care facilitează înghețarea
solului); formarea alizeelor; influența curenților din Oceanul Pacific.
Clima caldă
8
Clima temperată
Clima rece
Apele Asiei
Asia este un continent cu o bogata retea hidrografica:
regiuni endoreice, respectiv cu ape care nu se varsa inoceanul planetar,
ci in lacuri (Amu-Daria, Lacul Aral), fie se pierd in nisipuri (Tarim) sau in mlastini.
Mai ales in Asia Centrala.
regiuni areice, adica fara ape curgatoare: Podisul Arabiei, Partea
centrala a podisului Karakum
fluvii ce e varsa in oceane: Obi, Ensei, Lena (Oceanul Arctic), Amur,
Huang He, Chanjiang, Mekong (Oceanul Pacific), Salween, Gange, Indus, Tigru,
Eufrat (Oceanul Indian)
9
lacuri: Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta, acestea fiind
ramasitele unor vechi mari, Baikal. Exista lacuri naturale sarate, vulcanice sau
carstice. Au aparut si lacuri artificiale, in scopuri hidroenergetice
Fluvii si rauri
Marile fluvii ale Asiei izvorasc din muntii situati in partile centrale si se
indreapta spre muntii din regiunile apropiate.
Bazinul arctic: Obi, Enisei si Lena, care izvorasc din muntii din centru, au
lungime mare, curg de la S la N.
10
Bazinul pacific: Huan He (Huanghe), Changjiang, Amur. Huan He
(Fluviul Galben) este fluviul cel mai incarcat cu aluviuni din Asia si din
lume. Izvoraste din Tibet (de la 4500 m altitudine) si are 4845 km lungime.
Cursul sau superior are aspect de defileu intr-o vale lunga si adanca. Marea
Campie Chineza, formata prin depunerea aluviunilor, este minutios
organizata si valorificata (canale de irigatii, asezari, iazuri ptr. peste,
complexe de crestere a pasarilor, plantatii de duzi, intreprinderi pentru
prelucrarea produselor agricole).
Yangtze (Chang Jiang) este al treilea fluviu din lume ca lungime, masurand
peste 6.000 de kilometri, dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai
lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de vedere al debitului de
apa (după Amazon și Congo). Cursul lui se află in intregime pe teritoriul
Chinei. Se varsa in Marea Chinei de Est la 23 km nord de orasul Shanghai.
Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.
11
Bazinul Indian: Gange, Brahmaputra, ce formeaza la varsarea in ocean
cea mai mare delta din lume. Fluviile izvorasc din culoarul depresionar ce
separa Hiymalaya de Transhimalaya. In ele se varsa fluviile: Indus,
Mekong, Menam, Irrawady
12
Lacuri
Pe teritoriul Asiei exista numeroase lacuri, interesante, diferite ca numar,
origine, unele foarte sarate, altele cu mari resurse de apa.
1. Lacurile tectonice: Baikal, Aral, Baltos
Lacul Baikal – este lacul
cel mai vechi (circa 20-25
milioane ani de existenţă), cel
mai adanc, cu cel mai mare
volum de apa, cu cele mai multe
specii de plante (250) si animale
(800) endemice din lume.
Volumul de apa este echivalent
cu cel al Mării Baltice. Datorita
unei mari inertii termice, iarna
apa acestui lac ingheata cu o luna de zile mai tarziu decat in zonele
inconjuratoare, dar se formeaza un pod gros de gheata, ce permite circulatia
autovehiculelor. Apa lacului este potabila.
13
acoperite de ghetari continentali. Un exemplu este lacul Taimapr (in Siberia),
care a parut intr-o depresiune sculptata de calotele glaciare ale cuaternarului.
14
Flora si fauna Asiei
15
3. Zona de taiga siberiana – reprezinta cea mai intinsa padure de conifere de
pe glob. Molidisurile sunt compacte, omogene si monotone si sunt rareori
punctuate de palcuri de mesteceni sau alte specii de foioase. Peisajul de taiga
este delimitat de prezenta exemplarelor care toamna au flori. In locurile mai
netede taigaua este mlastinoasa, muschii cresc printer trunchiuri intr-un
amestec greu de strabatut. Taigaua este o padure linistita, deoarece animalele
sunt rare, este putin umanizata, desi are mari rezerve de carbune, petrol,
metale, pietre pretioase si lemn.
16
5. Zona de desert – aparute in zonele
uscate, ocupa 1/3 din suprafata
continentului. In Peninsula Arabia
si vestul Indiei sunt deserturi calde,
cu 50oC vara; in deserturile Takla
Makan (Taklamakan) sau Gobi
sunt contraste termice accentuate
intre vara si iarna (vara calda, iarna
aspra). Peisajul desertic este
diferentiat, unele deserturi sunt
acoperite cu acumulari de nisipuri,
diferite ca forma si dimensiuni; dunele ocupa mari intinderi, avand o
fizionomie de detaliu in permanenta schimbare. Desertul Taklamakan este
inconjurat pe margini de oaze, alimentate de raurile care izvorasc din muntii
alaturati. Aici desertul inainteaza prin inaintarea mecanica a dunelor.
Avansarea dunelor poate fi stopata prin irigarea oazelor marginale si
realizarea unor culturi arborescente sau liziere de protectie. Alte deserturi
sunt stancoase, sau formate din fragmente colturoase rezultate din
dezagregarea rocilor. In jurul izvoarelor rare apar oazele, adica spatii verzi
intretinute cu dificultate, folosite ca binevenite locuri de popas pentru
caravane. Exista foarte putini locuitori, in oaze sau in zonele cu bogatii ale
subsolului (petrol, gaze).
17
7. Zona montana inalta – se deosebeste prin trasaturi proprii; este o zona
constituita din lanturi de munti cu inaltimi mari. Relieful este viguros, cu vai
inguste si versanti abrupt. Pe cele mai mari inaltimi sunt zapezi permanente
si ghetari care au creat un relief specific. Altitudinea impune etajarea
conditiilor climatic , invelisul de vegetatie si de soluri, realizand dispunerea
verticala a zonelor inalte. In zona inalta a Asiei invelisul de vegetatie este
format din benzi cu o compozitie diferita. Astfel, la poalele muntilor sunt
paduri zonale, apoi, in altitudine urca paduri diferentiate, tufisuri si pajistile
de munte, apoi stancariile golase, zapezile vesnice si ghetarii.. O agricultura
de subzistenta se practica in lunci si pe canalele de dejectie terasate. Ghetarii
ofera apa necesara irigatiilor.
18
Populatia Asiei
In prezent, populatia Asiei reprezinta 60% din populatia lumii (4,3 mld loc)
si creste cu 50 milioane de locuitori / an. Densitatea medie este de 89
locuitori/km2. Continentul asiatic numara mai mult de 100 de popoare. Populatia se
imparte in:
- mongoloizi (in N, E si S-E),
- europoizi (caucazieni in Asia Occidentala),
- negroizi (raspanditi in jungla malaeziana si in zonele montane
din Filipine),
- dravidicni (au trasaturi asemanatoare europoizilor, dar sunt
inchisi la culoare; ii intalnim in Sri LanKa si sudul Indiei).
Toate aceste popoare au propriile limbi, care se pot atasa la mai multe
familii lingvistice: uraliene; altaide (in centru); paliasiatice (Siberia Occidentala);
indoeuropene (V si S); sinice (China); anamite (Vietnam); melanopolineziene (in S-
E); si semitice (in S-V).
Asia reprezinta leaganul marilor religii:
Islamul domina, ajungand pana in Indonezia;
Hinduismul – in India
Budismul – in india (sec. 6 i.H.), Sri Lanka, Japonia, Coreea, China
Confucianismul (China)
Shintoismul (Japonia)
19