PARTEA 4 —INTRODUCERE ‘Management si comportament organizational Tnvatand despre comportamentul organizational Management si comportament organizational ~-Organizafiile sunt invenfii sociale (Intrucat au drept caracteristic’ esentiala prezenta coordonaté @ oamenilor si nu neaparat a lucrurilor) destinate realizrii unor scopuri comune prin cforturi de grup. Domeniul comportamentului organizational este injelegerea oamenilor si conducerea lor pentru a munci eficace. Else reféra'la modu in care organiza ee ae oer (c&ci, de fapt, ca. scop si se gacopia = gioaea “el Anumite oe ee pentru ee ire ees ‘© ‘sé fie motivati pentru a adera si ramane in organizati (© SS+si Indeplineasc’ munca de bazd, prezenténd incredere in ceea ce priveste productivitatea, calitatea si modul de servire; sa fie flexibili si inventivi, ce, fa nivelul cel mai general Inseamn ca, Pentru a-si reaiiza scopurile, organizafle depind de interactiunea oamenilor gi coordonarea lor. © ‘mare parte din munca din cadrul organizatilor este prestata de grupuri, fie c& acestea sunt echipe permanente de lucru, sau echipe pentru realizarea unor proiecte pe termen scurt; de asemenea, in toate orgarizaile apar grupu infommale deo fapuulcé se devo legit de pieterio a Inde fomeazé alanfe peru o-j rea nunc, yparea.cc acestea afectate de evenimentele din mediul lor extern, De ce si studiom comportamentul organizational? este interesant — pentru cd se refer’ la oameni sila natura umana; - este Important — pentru c& cea ce se intampla in organizatii are adesea un impact Profund asupra oamenilor (fie c& acegtia sunt salariati, manageri sau consumatori). In final, se constientizeaza tot mai mutt c& ,problemele oamenilor” sunt la baza succesului ‘sau falimentului organizatilor. dul: = abtiglgempeacomportamentiht -crpanizatoney- ‘In organizati, este de un deosebit ir putem prevedea comportamentul celorialti, iar prin studiu sistematic, domeniul comportamentului organizational asigura fundamentarea stintificd a acestor Preziceri’, caea ce ne ajuté s& imbunditatim anticiparile referitoare la Intamplarile (0 decizie netic’, crearea unui produs inovativ, sau un comportament de hértuire sexual) din organizatii; - _ explicareas\comportamentului organizational, evenimentelor din organizatii — comportamentul i ‘oamenii sunt mai mult sau mai putin motivati, satisfacuti sau hotrati s4 demisioneze; 's& explici evenimentele e mult mai complicat decat s& le prezici; pentru o anumita activitate, un comportament particular poate avea mai multe cauze (oamenii pot 2demisiona pentru c& sunt nesatistécuti de retributie, pentru cd ti se aplicd un tratament discriminatoriu sau pentru cA nu au reusit s& gaseasca cele mai bune soluti la 0 criz organizationala). Organizatia ce se confrunta cu o asttel de problema trebuie sa afle de ce se intémplS acest lucru inainte de a lua masuri corective (fiecare cauza necesitand alt’ solutie). Mai mult, explicarea devine i mai dificilé ca urmare a faptului ca, pentru ‘anumite intémplari sau evenimente, cauzele fundamentale se pot schimba in timp (de ‘exemplu, motivele pentru care oamenil pleacd depind in mare masura de starea general a economiei si de nivelul mai Inalt sau mai scazut al somajului in domeniul respectiv); - sgeremegielcom ntului_organizational’= In masura in care comportamentul fi prezis sau explicat, el poate fi controlat sau condus; dac& prevedereay si ‘vexplicarea constituie"analiza, atunci managementul (arta de a face ca lucrurle s& se realizeze in organizatii prin intermediul celortali) constituie actiunea: Invatand despre comportamentul organizational Bunut simf si comportamentul organizational Chestionar — urmétoarele afirmatii sunt adevarate sau false?: = muncitorii care sunt satistacuti de slujbele lor find s& fie mai productivi decat cei mai putin satisfacuti; = lideril organizationali eficace tind s& aiba tr&sdturi de personalitate identice; = aproape toti muncitorii prefera posturi stimulatoare, interesante; ~ managerii au ¢ idee foarte precisa despre cat de bine sunt platiti egalii si superiorii lor. jin ciuda poate, a ,bunului simf”, cercetari serioase au demonstrat c& toate afirmatiile din chestionar sunt false! Desigur c4 exist excepfii, dar in general, muncitori satisfécuyi nu sunt mai productivi, personalitatea liderilor eficace variaza destul de mult, mulfi oameni prefers munci de rutina gi managerii nu sunt bine informafi despre retributia egalilor si a superiorilor lor. Totugi, exist bune motive pentru ca organizatile s& Incerce sa-si satisfac’ angajatii, dupa cum se poate prezice cine prefera posturi incitante. Experinfa ne indic’ faptul c& oamenii sunt surprinztori de buni in a da explicatii rationale pentru ce aceeasi afirmatie e adevarat’ sau fals4. Astfel, muncitorii sunt productivi pentru c& se identificd cu munca for sau Intrucdt résplatesc astfel organizatia pentru conditile de angajare satisfacatoare; invers, muncitorii sunt multumiti pentru c& au stabilit fa locul de munca contacte sociale care fi satisfac, dar aceste relafii mpiedica realizarea unei bune productivitti. Usurinta ou ‘care oamenii pot genera astfel de raspunsuri contradictorii sugereaz c& ,bunul simf’ se dezvolta prin experienta nesistematicd $I incompleta asupra comportamentului organizational. Exist cdteva motive care determina aparifia opinillor incorecte (neconforme ,bunului simf’) despre comportamentul organizational. Ele provin din natura gi calitatea experientelor directe (propri) si indirecte (relevate de aif: prieteni, mass-media) asupra organizatilor gi includ: = suprageneralizarea — indivizii au tendinta sé presupuna c& Experinta lor individual Infr-o anumita organizatie e fipic& pentru cea a altora; in plus, oamenii presupun adesea c& experienta proprie in organizatie e impartasita si de alti amen; - practica organizationala gi atentia mediilor de informare — anumite ide! despre comportamentul in organizati pot fi general acceptate deoarece sunt vizibile. Aceasta \izibilitate poate s& provind din practici organizationale reaie (multi cameni gandesc o& verificdrile standard utiizand referintele trebuie s& fie o buna metoda pentru angajari deoarece mulfi patroni le folosesc atat de des pentru selectia solicitantilor unui post; de asemenea, oamenii considera ca cresterile de salariu gi alte drepturi trebuie s& conducé la cresterea productivitati datonta cresteri satistactiel.Totugi, aceste presupuneri nu iau fn considerare acfiuni irafionale ale organizatilor, care sunt mult mai dese decat s-ar crede; de fapt, organizatile au dovedit o excesiva aplecare spre diverse curente la moda ca si o tendint& de a-si urma fiderul in domenii ca proiectarea sistemelor de retribuire sau perfectionarea gi dezvottarea managerial) ‘sau din atentia acordata unei chestiuni de cdtre mass-media (prezentarile din reviste ‘sau de la televiziune ale unor evenimente si oameni de mare calibru— copii superdotati ‘actionand computere In Sillicon Valley sau milionaril de 30 de ani de pe Wall Street ~ ‘au un efect putemic asupra parerilor noastre despre munc&; totus, un observator critic ar trebui 88 se Intrebe daca problema merita atentia sau atentia e cea care creeaza problema); - _Judecatile de vatoare — valorile noastre — simfémintele noastre despre ceea ce @ bun ‘sau rau, corect Sau gresit ~ influenfeaza adesea parerile noastre despre cea ce se intampl sau ar trebui 84 se intample in organizatii. Aceste valori difer’ adesea in functie de trecutul nostru gi de pozitia noastra In structura social. Valorile societati si ale subgrupurilor sale se schimb’, de asemenea, in timp, $i aceastd schimbare se reflecté in gandirea despre comportamentul organizational (astfel, accentul ce se pune In prezent pe diversitate si lucrul in echipa reflect schimbarile din societate privitd tntr- un sens mai larg). Totugi, important e faptul cA aceasté orientare spre vatoare influenteaz’ adesea vederile noastre despre comportamentul in organizatii in ciuda consecintelor reale ale acestor valori: favorizim ceea ce percepem ca ,bun’, chiar daca aceasta perceptie nu e sustinuts de fapte sau e contrara valorilor altora (dac& privim tntr-o lumina pozitiva munca stimulativa, vom agtepta s& intainim astfel de conditii de munca in organizatii). Bunul nosiru simt e adesea produsul suprageneralizarii, atentiei mass-media gi judecatilor de valoare. Asta nu inseamné cA opiniile derivate din aceste surse nu sunt importante; din contra, ele influenteaza in mod frecvent comportamentul si asteptirile noastre (managerul care presupune 3 oamenii prefera munca stimulativa, provocatoare, va proiecta posturile subordonatilor sai int-un mod foarte diferit fatzi de cel ce presupune contrariul; organizatia al carei pregedinte gandeste cA banii sunt un factor motivator important va distribui salarille foarte diferit de aceea al carei pregedinte crede c& nu). Pérerile despre comportamentul organizational influenteaza practica manageriala. Totusi, aceasta practic’ ar trebui s& se bazeze pe opinia informata si studiu sistematic. Cercetarea in domeniul comportamentului organizational Cercetarea e 0 cale de a invita despre lume prin colectarea obiectiva si sistematics de informatji. Cercetarea in domeniul comportamentului organizational e realizat’ de c&tre oameni de stiint& in domeniul Gomportamentului, care au pregatire in domeniul psihologiei aplicate in ‘management sau al sociologiei aplicate. rice cercetare a comportamentului organizational Incepe cu o problema despre munc& sau organizatii. Cateodat’, aceasta problema provine dintr-o teorie formala existenta in domeniu (de exemplu, teoria echitéfii, ce se ocupa de reactille oamenilor la corectitudine sau lipsa acesteia, sugereaz urmatoarea problema de cercetat: ce fac camenii atunci cand percep retributia lor ca fiind prea mica in raport cu cea a altor oameni?) ‘Adesea, chestiunile de cercetat se formuleaza ca ipoteze — exprimari formale ale relatie! asteptate intre doud variabile' (o ipoteza formala provenind din teoria echitati ar putea fi: cu cat mai multi oameni vor percepe retribufia lor ca fiind incorectS, cu atat mai probabil vor demisiona din posture lor. Aici, 0 variabilé ce poate lua mai multe valori, corectitudinea perceputdi, e legaté de o variabila cu 2 valori, a sta sau a pleca. Managerul de resurse umane va putea dezvotta aceastd ipotez&: introducerea unei mici bonificatii pentru prezenta la munca va reduse * variabilele sunt simple mésurétori care pot lua dou’ sau mai multe vafori ~ de exemplu: retributia, corectitudinea, absenteismul 4