INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR PRIN APLICAREA

TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE

Profesor învățământ primar, Odarca DEAC

Școala Gimnazială „Petre Dulfu” Baia Mare

Stilurile de învățare ale elevilor se pot clasifica în diverse moduri și fiecare elev poate învăța în
toate stilurile existente și va învăța cu atât mai bine, cu cât acestea sunt mai variate. Demersul
didactic realizat de profesor poate fi în direcția stimulării interesului copilului pentru
cunoaștere, pentru a căuta informația necesară și mai ales pentru a căuta în contexte variate ,
deplasând astfel accentul care cade pe memorie (mai ales memoria mecanică) spre gândire,
spre descoperire.

Învăţământul contemporan deschide în faţa cadrelor didactice posibilitatea de a selecta metodele,

procedeele, tehnicile, practicile de instruire, principii pe baza cărora să elaboreze programe şi
strategii de instruire. Acest proces, în teoria şi practica pedagogică, este corelat cu strategii activ-
participative care reprezintă modalităţi ale activităţii de învăţare. Aşa cum demonstrează
practica, lecţia eficientă se bazează întotdeauna pe strategii interactive care satisfac nevoile
copilului de activitate.

Relația dintre profesor și elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii
didactice prin care se poate trezi curiozitatea , interesul elevilor pentru cunoaștere prin
recunoașterea valorii fiecarui individ. Rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecarui
elev în procesul de învățare are semnificație personală.

În vederea asigurării șansei de succes personal și pentru a elimina un eventual eșec în activitatea
de învațare, este indicat să se adapteze procesul instructi-educativ la potențialitățile individuale ,
la ritmul și stilul de învățare a elevului , la interesele și abilitățile fiecăruia, la un sistem centrat
pe elev, adică învățarea diferențiată.

Scopurile aplicării învățării diferențiate sunt : dezvoltarea maximă și succesul individual. Acest
mod de adoptare a instruirii, dă semnificație Teoriei Inteligențelor Multiple a Dr. Howard
Gardner care susține că omul se naşte cu un anumit „profil” de „start” al inteligenţelor multiple
care îl defineşte – cu alte cuvinte, se naşte cu un anumit nivel de dezvoltare a acestor inteligenţe,
iar experienţele diverse de-a lungul vieţii, pot determina care dintre aceste inteligenţe se dezvoltă
şi în ce măsură. Înainte de a adopta stilul de învățare adecvat , este necesar să se stabilească tipul
de inteligență dominant.

1. INTELIGENȚA LINGVISTICĂ

Elevul cu inteligență lingvistică, preferă explicația verbală , preferă să citească , să scrie sau să
spună povești. Este acel elev care va descrie imaginile prezentate,
fotografiile sau va face rime. Nu memorează reguli gramaticale, dar le respectă auzindu-le
folosite. Identifică ușor poziția unui sunet în cuvânt. Își însușește expresii literare și cuvinte noi
pe care le utilizează în contexte adecvate. Găsește cu ușurință sinonime, antonime, paronime sau
omonime. Redă fără probleme conținutul unei povestiri, realizează mini-dramatizări sau jocuri
de rol.

2. INTELIGENȚA LOGICO MATEMATICA

Elevul cu inteligența logico-matematică, are un bun discernământ în ceea ce privește relațiile și

conexiunile; înțelege succesiunea anotimpurilor, a lunilor anului sau a zilelor săptămânii,
analizează, rezolvă fără ajutorul imaginilor , construiește fraze logice, adresează întrebări
(exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă?) sau/ și dă răspunsuri argumentate. Își concepe propria
strategie de rezolvare a unei situații, memorează , face asocieri, compară, sintetizează sau descoperă.
Preferă să se exprime în scris.

3. INTELIGENȚA SPAȚIAL-VIZUALĂ

Inteligența spațial-vizuală , caracterizează elevul care se exprimă ușor grafic, preferă

diagramele, schemele , imaginile video și cărțile cu ilustrații. Este un copil preocupat de detaliile
unei imagini, ale unui tablou și se orientează ușor în spații diferite.

4. INTELIGENȚA CORPORAL -KINESTEZICĂ

Especific pentru elevul cu inteligența corporal-kinestezică este faptul că face legatura între
mișcările corpului și minte. Un astfel de copil însoțește exprimarea verbală cu gesturi și înțelege
mai bine mesajul atunci când interlocutorul său folosește și limbajul nonverbal. Rezolvă ușor un
puzzle, îmbină cu succes componentele pătratului Tangram , îi plac colajele, decupează sau
ansamblează cu succes.

5. INTELIGENȚA MUZICALĂ

Elevul cu inteligență muzicală este sensibil la sunete, recunoaște, creează și reproduce sunete
muzicale. Această inteligența intervine atunci când muzica este folosită pentru un conținut oral
care tocmai a fost învățat. Un copil cu inteligență muzicală își însușește fără efort o rostire clară,
frumoasă a limbii materne și se integrează firesc , fără complexe în colectivitate. Abordează cu
interes sarcina de a compune o melodie pentru versurile unei poezii, de exemplu.

6. INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ

Inteligența interpersonală este specifică elevului care optează pentru munca în cooperare, în
echipă sau în grup. În colectivitate , de exemplu, copilul cu intelugență interpersonală,
simulează comportamente , interpretează roluri și înțelege intervențiile și motivația colegilor săi .
Această relaționare este benefică pentru exersarea inteligenței interpersonale și a celei
intrapersonale.

7. INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ
 Elevul cu inteligență intrapersonală are capacitate de concentrare și lucrează mai bine individual.

8. INTELIGENȚA NATURALISTĂ

Pentru elevul cu inteligență naturalistă se recomandă relaționarea noțiunilor învățate cu diferite

imagini, sunete sau obiecte din natură. Vorbim despre o comuniune cu natura la acești elevi.
Lucrează foarte bine în aer liber.

Cunoscând și aplicând Teoria inteligențelor multiple, dăm ocazia fiecărui elev de a se manifesta
intens motivat în domeniul în care capacitățile sale sunt mai evidente.

Valorificând aceste tipuri de inteligență, fiecare elev va conștientiza punctele tari și punctele
slabe pe care le posedă.

La proiectarea unei lecții pe baza Teoriei inteligențelor multiple, trebuie pornit de la următoarele
întrebări:

o Cum pot folosi cuvântul scris sau vorbit?

o Cum pot introduce deprinderi de gândire?

o Cum pot folosi culoarea sau materialele vizuale?

o Cum pot aduce în lecție sunetul, ritmul, muzica?

o Cum pot introduce în lecție mișcări ale corpului, gesturi, mimică?

o Cum pot apropia natura de tema lecție ?

o Cum pot motiva elevii să coopereze în învățare?

o Cum pot evoca sentimente și amintiri personale?

Putem realiza cu elevii proiecte pe diferite teme care presupun inițiativă, creativitate,
originalitate și cercetare. De asemenea, implică studiu individual, munca în echipă în scopul
selectării și prelucrării informațiilor utile sau în alegerea modalităților de ilustrare a
informațiilor .

Astfel se poate derula un proiect cu tema Ghidul oaspeților noștri în scopul cunoașterii și
promovării locurilor turistice din România. Elevii pot fi împărțiți astfel:

o Elevi cu inteligența preponderent lingvistică pentru realizarea prezentării proiectului, pentru

extragerea citatelor din opere literare la rubrica Locuri oglindite în operele literare

o Elevi cu inteligențe preponderent interpersonală și logico-matematică , pentru identificarea

punctelor turistice din România și gruparea acestora pe zone , regiuni.
o Elevi cu inteligența preponderent muzicală , pentru găsirea și scrierea pe portativ a cântecelor
reprezentative din fiecare regiune geografică.

o Elevi cu inteligențe preponderent spațială și naturalistă, pentru ilustrații

o Elevi cu inteligența preponderent corporal kinestezică, pentru aranjarea în pagină și realizarea

propriu-zisă a Ghidului.

Această muncă a elevilor cu niveluri diferite de competențe și abilități este răsplătită cu

satisfacția reușitei.

Aplicarea învățării diferențiate în predarea limbii materne într-un spațiu intercultural dă un

aspect definitoriu în procesul de învățare și anume o deschidere a gândirii elevilor spre
modalitățile de identificare a punctelor tari, spre dezvoltarea potențialului de a găsi soluții
care să faciliteze achiziția de noi cunoștințe. Aceste strategii didactice sunt cu atât mai
eficiente , cu cât aplicarea lor își are ca bază abordarea interdisciplinară, regăsită în cadrul
Programei școlare a proiectului de Limbă, cultură și civilizație românească .

Bibliografie

Gardner, H. , Inteligențele multiple. Noi orizonturi. Ed. Sigma, București 2006

Sarivan, L. Inteligentele multiple, o teorie pentru practica didactică, 1996