~ .

~
SI na
,
Spre deosebire de a1tepopoare
antice, grecii, prin arta 1or mag-
ni.ficii, au g1oriftCat umanitatea.
Romanii, fn ciuda faptului ca
au fost mai putin originali, au
extins mo~tenirea greaca cre-
iind o traditie de fmbinare du-
rabiltl a arte1or greco-romane
de o mare importanta istorica.

C hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1n

zorul, Insulele Ciclade din Marea Egee
produceau opere de arta: remarcabil de
fIn echilibrate, statuete albe, din mannura. Sculp-
tura semi-abstra~ din secolul XX este marcata
de asemanarea CU cea antica.
O influenta de lunga durata a avut civilizatia
Minoiarul din Creta. Frescele lurninoase, decora-
tive ale cretanilor, olaritul ~i podoabele metalice
au fost adoptate ~i imitate de popula1;ii vorbitoa-
re de limba greaca, care s-au ~ezat pe pamantul ~
...
grecesc 1n aproximativ secolul al XX-lea I.Hr.1n :3
zilele noastre aceasta dviliza1;ie se nume~te mice- ~
niana, dupa un Ofa$ din nordul Gredei, Mycene,
unde au fost descoperite ma~ti de aur care aco-
pereau fetele conducatorilor sau regilor morti.
Micenienii erau mai razboinici decat cretanii
~i curand au ajuns sa-~i deZvolte un stil propriu OOPerioada arhai-
cu reprezentari ale razboiului ~i a scenelor de ca a sculpturilor gre-
vanatoare, care erau desenate ~i imprimate pe ce~ti a durat de la
cupe de aur sau pe sabli de bronz. Cladirile care sfar~itul secolului al
au supravietuit sunt cavouri mari ~i mari citadele VIl-Iea pana In 480
cum ar fi cele din Mycene ~i Tirynt, compuse din I.Hr. Caracteristice
blocuri masive, de piatra care erau puse laolalta. acestei perioade au
fost kouros (stanga) ~i
Umanizarea artei kore (dreapta).
Dupa destramarea societa1;ii miceniene care a '='
avut loc 1n se~olul al XII-lea I.Hr. a unnat o lunga Un pumnal mice- ~
era neagra de agita1;ie~i de emigrari 1n masa. nian, decorat intr-un ~
Acestea au dat na.5tereunei societa1;idiferite -de mod complicat, cu o ~
cetate stat -~i un tip de arta intens umanizata, scena de v3natoare,in- ~
pe care mare parte a oarnenilor o asociaza greci- crustata cu aur placat. ]
lor. Trasatura ei distinctiva se datoreaza mult
religiei grece~ti, care reprezenta zeli ~i zeitele conven1;ie fJXa) pe fata: care astazi ni se pare de pozitii naturale, cum ar fi "Sulita~ul"
drept f1inte umane superdotate. Ca unnare, era ciudat,"un zambet arhaic". CDoriphorus) ~i Apollo cu bratul intins din
nom1al ca arta greaca sa se concentreze asupra Templullui Zeus din Olympia, ale clror forme
figurii umane, fie ca reprezenta un zeu umanizat A Animata ~i vie par sa fie dictate de originea lor, dintr-o lespede
sau o f1inta umana asemarultoare zeilor . Intr-un timp surprinz:ltor de scurt, aceste perso- de marmum, in pozitie verticala.
Dintre reprezentarile artistice practicate de naje au devenit realiste ~i veridice, lncetand sa
greci, sculptura este cea mai bine reprezentata, devirul obiecte, ca un stalp pilon, cu inten1;iade Noi inova,ii
rnai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au a fi admirate doar din fata:. Redarea conven1;io- Inovari similare s-au produs ~i in sculptura
supravietuit peste timp. Sculptura de mari naia a corpului -kouros -a fost inlocuita cu una basoreliefurilor Csculpturi realizate astfel incat
dimensiuni ~i de rnari ambitii -sculptura rnai detaliata ~i de mare acuratete In ce prive~te personajele ies dintr-un fundal dar nu sunt
monumentala -s-a deZvoltat doar t:1rziu, 1n musculatura, In timp ce 1mbracamintea purtata s- separate de acesta) ~i in ansamblurile statuare
secolul al VII-lea I.Hr., f1ind probabil inspirata de a sculptat cu tot rnai multa maiestrie. din bronz.
contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii Perioada clasica, care a durat cam din anul Multe capodopere ale sculpturii clasice au
grece~ti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat 480 i.Hr. pana In anul 323 i.Hr, este deseori disparut de mult ~i sunt cunoscute azi doar dupa
cam pana In anul 480 I.Hr. Tipurile ei privita ca o cu1me a realizari1or artistice grece~ti. nume. Printre acestea se afla ~i doua mari statui
caracteristice au fost nudul unui taru1r,1n pozi1;ie lnova1;iile In sculptura au lnceput sa apara tot ale lui Zeus ~i Atena create de maestrul atenian
verticala, ~i fecioara 1:mbracata,ambele sculpturi rnai rapid, personajele In pozi1;ie verticala au Phidias. Cea mai mare parte a lucmrilor in mar-
fiind reprezentate cu un zambet larg (evidento facut loc personajelor surprinse lntr-o varietate mum care au supravietuit nu au fost create pen-

1
O O copie romana a statuii Atenei
Parthenos inalta de 1 2 m care era plasata in
interiorul Parthenonului. Originalul fusese
sculptat de Phidias in lemn ~i placat cu filde~
~i aur.
tru contemp1area individuala ci erau gandite
pentru a face parte din decorarea, de ansamblu,
a unui templu -mai ales basoreliefurile care 11
1nconiurau ~i sculpturile individuale p1asate 1n
interiorul unui fronton triunghiular la fiecare-
cap~t ai c~dirii.
Sculptura, pictura ~i arhitectura au fost astfel
combinate 1ncit sa creeze temple somptuoase ~i
locuri pline de culoare -mult mai colorate decit
ne imaginam, deoarece statuile grece~ti, care as-
t:Izi par a fi o arta:atat de sobm, erau de fapt pic-
tate complet ~i erau echipate cu tot felul de po-
doabe, ca de exemplu ochi aplicati care probabil
le confereau o aparenta: strJ1ucitoare, u~r
exotica.
Parthenonul
Reliefurile clasice cele mai frumoase ~i
sculpturi1e din ~ton fa-ceauparte din templul
atenian Parthenos, mai bine Cunoscut sub
numele de Parthenon. Cele mai multe sculpturi
apaJ1in coleqiei Elgin ~i se g:1sesc in British
Museum din Londra, ins~ Parthenonul insu~i
supravietuie~te ca o ruina nobil~.
Parthenonul este cel mai mare dintr-un serie
de temple situate pe Acropolis (citadela), in
Atena. Toate aceste temple au fost .inaltate in a
doua jurrultate a secolului ai V-Iea I.C. -culme a
perioadei c1asice -pentru a inlocui ci~dirile
distruse din timpul rnzboaielor medice. Pe Jang;l
:parthenon, pe Acropolis se mai afl~ ~i mai micul
templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu
cariatidele lui distinctive (stalpi sculptati sub
2
fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare. .
numit1 Propylea.
Pericle. omul de stat atenian, a pus in
aplicare acest program ambitios al construirii de
cl~diri. Lucr~rile de constructie au fost
supravegheate de Phidias care a creat ~i colosa1a
statuie a Atenei, de mult pierdut1, dar care pe
vremuri a fost plasat1 in interiorul Parthenonului.
Arhitectii Parthenonului propriu-zis au fost
Ca11icratis~i Ictimus; se cunosc putine despre ei.
in ciuda faptului cl Ictimus a rnai proiectat incl
un templu splendid care se rnai g:lse~te, ~i azi, in
localitatea Basse, in Arcadia.
Un stil simplu
Elementele unui templu grecesc erau remarcabil
de simple. Cl~diri, ca Parthenonul, constau dintr-
o structurn rectangu1arn inconjurat1 de coloane
~i impodobite cu un acope~ ina1tat, in pant1.
Diferentele de detalii de pe columne ~i ariile de
deasupra lor defineau stilul arhitectural din care
proveneau -simplitate. masivitate pentru stilul
doric, cu capitolille mari ~i cap~tul colurnnei ca
un suI, pentru stilul ionic, iar cel corintian avand
in cap;1tul columnelor o acant1 decorat1 cu
frunze sculptate.
Marile realizari ale arhitecturii grece~ti nu s-au
datorat doar cun~tintelor tehnice ci ele au
rezultat dintr-un simt deosebit al proportillor ~i o
con~tientizare acut1, vizual~; un exemplu
caracteristic era obiceiul grecesc de a-~i decora
coloanele astfel incit sa fie U$or bombate la
mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate
O Temp'ele situate pe Acropo'e (citadela)
din Atena, acum in ruina, au fost inal~ate in
perioada clasicismului. Formele vioaie ~i
utilizarea sculpturii arhitecturale sunt foarte
u~or vizibile.
mm7

(curbura spre interior) data de o coloarul perfect O Stilurile arhitec-

vertical~ atunci cand era privita de la distanta. turale variate ale
perioadei clasice
Arta greceasc3 a ol3ritului pot ti recunoscute
Pictura greceasct s-a p~strat paruI In zilele noas- prin capitoliu,
tre doar pe vase care erau fabricate In cantitati partea de sus a unei
imense, cu scopul de a p~stra vinul ~i uleiul pen- columne. De la
tru uzcasnic sau pentru export. Scenele de pe stanga spre
vase reprezinta una din sursele principale de in- dreapta: capitoliu
forrnare despre felul de viata grecesc. Acestea au doric, eolic, ionic ~i
ilP~t pentru prirnadata (aprox. 600 I.Hr.) In sti- corintian.
ilul ilus~ negre, prin care obiectele erau picta-
te cu siluete negre pe fundalul ro~u, natural, ai O Sculptura greac3
vasului. Detaliile interne (de ex.. ochii pe o fata concentrat3 pe for-
complet neagr;{) trebuiau s~ fie scobite paruI la mele corpului uman.
materialul ro~u de baz;l. Cam din 530 I.Hr. pic- Aici este reprezentat
torii au Inceput s~ lucreze In a~a numita tehnic~ Hermes, mesagerul
a ilus~ In ro~u, adic~ tehnic~ opus~ celei zeilor, avandu-1 in
dinainte, colorand In negru fundalul, l~sand per- bra,e pe Dionysos,
sonajele In culoarea natural~ a vasului ~i pictand zeul grec al vinului ~i
detaliile interne ale acestora. Ambele metode al fertilit3,ii.
prezentau avantaje dar nici una nu se aserrulna
O Un cap, apar~i-
nand probabil lui
Mausolus, din mor-
mantul lui sau
mausoleum.

O Personajele
Laocoon ~i a fiilor sai
sunt caracteristice
realismului elenistic.

cu picturile realizate liber, pe fundalul aib ai

"lekythos", o urna elegan~, relativ mrn, care era
cel mai adesea utiliza~ In scopuri funerare.

Timpul schimbarilor
Abia In secolul ai IV-lea I.Hr. au aparut nudurile
feminine -adesea considerate tipice pentru arta
greceasca clasica -'- realizate de ~ti ca Praxi-
teles ,5i aitii; Putin dupa aceea au aparut alte
schimbari. pupa cum se poate obse1VaIn sculp-
turile Parthenonului, arta clasica, In ciuda faptu-
~ lui ca era p1ina de realism, totu,5i idealiza ,5igene-
, raliza ocolind emanatiile adevarate, puternice ,5i
extremele de orice fel. in secolul ai IV-lea I.Hr.,
sculptori ca Scapas ,5iLysippus au popularizat o
portretistica cu adevarat individualiza~, plina de
intensitate emotionala.
.Un ait semn ai noului spirit l-a reprezentat
scara colosala cu care Mausolus, un conducator
grec din Asia Mica (Turcia moderna) ,5i-a cons-

3
ARTA GREACA $1 ROMANA

truit propria cripta, cunoscuta ca Mausoleum,
dand numele lui tuturor acestor tipuri de
constructii.
Raspandirea culturii
Din anul'.334 I.Hr, cuceririle lui Alexandru cel
Mare au '.rnspandit cultura peste tot 1n Orientul
Apropiat, din Egipt p1iru'[In vestU1Indiei. Dup~
moartea lui Alexandru cel Mare In anul 323 I.Hr.
Imperiul acestuia s-a destramat ~i acest an mar-
chea~ sf~itul perioadei clasice ~i lnceputul pe-
rioadei elenistice, dominata de state mari cum ar
fi EgiptU1 ~i Imperiul Seleudd, fondat pe cel
sirian.
Aceste state mari au devenit centre chiar mai
importante ale artei grece~ti decat cetati1e -
statele grec~ti care se aflau In declin. in orice
caz, spiritul artei elene era destU1de diferit fata
de cel ai predecesoarei arte clasice. Multe aspec-
te ale realitatii, pe care clasicismulle ignorase, au
fost portretizate -uratenia, grotescu1, sentimen-
talismul ~i extremele realitatii, durerea ~i frica.
Arta elem era, In general, ilustrativ~, avand pat-
roni care comandau lucrnri imense unor ~ti
care le realizau, demonstrandu-~i rmiestria: dra-
parea, In "Victoria de la Samothrace", ~i o
veritabil~ complexitate In grupul Laocoon, unde
un ~ lncolace~te trei personaje care se
zvarcolesc.
$i romanii au admirat ~i imitat arta greceasc~,
purtandu-i intluenta spre vest ~i nord pana In In-
departata Britanie. Multe din capodoperele gre-
ce~ti ne sunt asta7i cunoscute multumita cump~-
00 Arta romana
nu a atins niciodata
propor1ciile artei
grece~ti dar. in
arhitectura, romanii
erau din punct de
vedere tehnic mult
mai avansa,i.
Colosseumul din
Roma (stanga) a fost
una din cladirile
impunatoare ce au
fost inal1ate peste
tot in imperiu.
Maison Carree din
Nimes este ~i ea ~
intacta pana in ziua ~
de azi. u
cltorilor romani care detineau copii care, spre muri, poduri, apeducte, arcade, cana1e~i forturi;
deosebire de original, au supravietuit peste timp. unele dintre ele fiind structuri pur functionale
In calitate de creatori, romanii erau inferiori dar unele, ca de exemplu Pont du Gard din
grecilor, insa. aveau o traditie independen~ in N'1ffies,sunt de o frumusete rru1iastrn.
domeniul sculpturii -aceea a portretisticii
profund realiste. Aceas~ traditie se datorea~ Picturile din Pompei
probabil obiceiului roman de a p~tra in locuinte Au supravietuit multe picturi romane, cu toate cl
busturile s~o~ilor, nu ca opere de art.t ci ca nici una dintre ele nu reprezin~ vreo capo-
dovada a felului in care arntau predecesorii lor. dope~ mentiona~ chiar de ei; grupul cel mai
Calitatea comuru1 dar de net:1gaduit a portre- impresionant de picturi a fost realizat pe Peretii
telor romane le face foarte atractive. Cea mai ma- caselor din Pompei, un ora~ care s-a p~strat
re parte a celorla1te sculpturi romane, indusiv datori~ acoperirii lui cu cen~ vulcanicl dup~
portretele idealizate ale zei~tilor ~i ale imparati- o eruptie a Vezuviului. Aceste picturi demons-
lor, erau elenistice ca stil. In orice caz, tI1!s:lturile treaza rru1iestria artistului In arta perspectivei,
specifice romane ale sculpturii includeau arcade folosirea unei palete coloristice foarte bogate,
triumfale ~i coloane, impodobite cu scene bucuria pe care o aduce natura ~i folosirea
palpitante, pentru a comemora victoriile ~i Indemanaticl a efectului trompe l'oeil ("1n.5al:I
cuceririle imperiului roman. ochiul", In limba franceza), cum ar fi peisaje 8
v;lzute printre coloane. Romanii au mai excelat
indrazneala tehnica ~i Intr-o al~ tehnicl -cea a mozaicului, o picturn
Nici in arhitectura romanii nu au re~it s~ se ridi- compu~ din nenurru1rate mici pietre colorate
ce la nivelul grecilor, ca simt al frumosului ~i al prinse cu mortar.
bunului gust. Ei aveau insa. mai mul~ indrnznea- Du~ declderea ultimului imperiu roman
~ tehnic~ in utilizarea arcadelor, boltelor ~i a do- vestic, traditia de baza greco-roman~ a fost
murilor ~i au construit pe scara 1arga,pentru a-~i re1nsufleti~ ~i adapta~ ia~i ~i ~i, secvential
inzestra provinciile cu construqii publice impu- de-a lungul istoriei artei vestice. Ea a constituit
natoare, cum ar fi Pantheonul ~i Colosseumul baza unor curente artistice, de la romantism
din Roma sau Maison Carree din N'lffies, in paruI la neo-clasicismul secolului al XVllI-lea ~i
Franta. Dar mai indr:Iznete erau capaci~tile lor al XIX-lea, exercitand o influent:1 putemic~, care
inginere~, ceea ce i-a f~cut s:l construiascl dru- continu~ paruI In zilele noastre.

O Picturile romane
cele mai
impresionante, care
au supravie,uit, sunt
cele care decorau
pere,ii caselor ~i
cladirilor publice din
Pompei, un ora~
situ at la sud-est de
Napoli, in Italia,
care a fost acoperit
-~i conservat -de
cenu~a, in urma
unei erup,ii
vulcanice care s-a
produs in anul 79
d.Hr. Aceasta
pictura din Holul
Misterelor prezinta
utilizarea
incantatoare a
culorilor bogate ~i a
talentului artistului,
al iluziei de
adancime.