Competenţa organelor fiscale

competenţa organelor fiscale, în funcţie de tipul de impunere colectată, distingem între organe
fiscale centrale din structura ANAF şi organe fiscale locale, din subordinea unităţilor
administrativ-teritoriale. Pentru anumite obligaţii fiscale speciale, anumite taxe, competenţa
revine unor organisme specializate.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), are conform art. 32 C. proc. fisc.,
competenţă generală în materie fiscală. Această instituţie cu personalitate juridică are în structură
o serie de direcţii, structuri fără personalitate juridică, cu competenţe specifice: Direcţia generală
antifraudă fiscală cu atribuţii de verificare inopinată (fosta Gardă Financiară), Direcţia generală a
Vămilor cu atribuţii de administrare a obligaţiilor vamale, Direcţia pentru marii contribuabili, cu
atribuţii în administrarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor cu cifre de afaceri importante.

ANAF are în subordine direcţii generale regionale ale finanţelor publice, instituţii cu
personalitate juridică, care execută atribuţiile ANAF în teritoriu, la nivel de regiune.

Direcţiile regionale au competenţă generală în materie de obligaţii fiscale. Direcţiile generale

regionale ale finanţelor publice au în competenţă atât aspecte de procedură bugetară, cât şi în
procedura fiscală.

Direcţiile regionale au la rândul lor în subordine, structuri fără personalitate juridică:

administraţii judeţene ale finanţelor publice, birouri fiscale municipale, orăşeneşti şi comunale;
direcţii regionale vamale, birouri vamale de interior şi de frontieră. Acestea efectuează actele
directe de administrare a obligaţiilor fiscale.

În cadrul direcţiilor, administraţiilor, birourilor funcţionează servicii cu funcţii speciale: biroul

(compartimentul) registru contribuabili, declaraţii fiscale şi bilanţuri, biroul (compartimentul)
colectare şi executare silită, compartimentul servicii pentru contribuabil, compartimentul evitarea
dublei impuneri, compartimentul cazier fiscal.

Material, competenţa se distribuie punctual între aceste structuri în sens ierarhic, de la mic la
mare după criterii, precum: valoarea obligaţiilor fiscale, dimensiunea contribuabilului,
complexitatea procedurii etc.

Teritorial, competenţa se distribuie după criteriul domiciliului fiscal, adică a locului unde se află
domiciliul ori sediul contribuabilului.

Din punct de vedere juridic, prezintă importanţă modul de redactare a unei cereri de chemare în
judecată, unde se va indica persoana/persoanele pârâtului, organele fiscale cu capacitate şi
calitatea procesuală pasivă. Astfel, cererea de chemare în judecată poate fi adresată doar
împotriva unei instituţii cu personalitate juridică, şi anume: ANAF, indicând în secundar direcţia
vizată ori direcţiile regionale, indicând în secundar biroul ori compartimentul competent. Astfel,
pentru un act de executare întocmit de biroul fiscal comunal, cererea de chemare în judecată va
indica ca pârât direcţia regională a finanţelor publice şi, în subsidiar, biroul respectiv.

Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/competenta-organe-fiscale