vcf-,1,'Ns

Anul II - No. 1-2-3 sEtwthit 06.7 c5R iE t! maime 1971

4, I--
Ar)PMIEI R0 '
.

Cronica numismatica si arheologicä

FOAM DE INFORMATIUNI A SOCIETATII NUMISMATICE ROMÂNE :-

Director: CONST. MOISIL

CATRE CITITORI.

Cu numarut de fat& revista noastra intra in al doilea an al existentei sale.

ProfiMm de acest prilej pentru a satisface dorinta unui insemnat nu/mar de ci-
titori, imbogatindu-i cuprinsul cu o rubric& noua, in care voni publica informa-
tiuni i cercetari privitoare la toate categoriile de monumente arheologice din
tara noastra. Astfel pe langa, caracterul ei special numismatic, revista va axed
de acum inainte i un caracter general arheologic, pastrandu-0, natural, menirea
ce fi-a impus dela inceput : de a fi un organ de informatiuni pentru amatórii
fi colectionatorii de antichitati din Romania-Mare.
La noi exist& destul de numerosi intelectuali, cari fi fac o placuta in-
. deletnicire adunand vechile urme ale trecutului i scapandu-le in acest chip
de distrugere fi instrdinare. Intre ei sunt fi cateva femei distinse, cari unind
gustul pentru frumos cu ctragostea i , pietatea Ma de stramosi, au reusit set
achizitioneze monumente vechi de o mare valoare artistic& $ i arheologica. In
arice caz se gasesc in tam noastra multe colectiuni particulare de monumente
pretioase.pentru istoria culturala a poporului romeinesc. Publicarea acestora va
forma una din preocuparile rubricii arheologice a revistei noastre.,
Do alta parte in .fiece zi se descopera in diferite regiuni ale tarii urnie
. _
vechi de cultura; acestea de cele mai multe ori nu sunt cunoscute deceit de un
numär foarte restrtins de, speciali$i, iar uneori relman cu totul necunoscute.
Informarea publicului nostru amator asupra acestor descoperiri de antichitäti
va constitui o alta preocupare arheologica a revistei noastre.
In sfarsit, in strainatate se publica din mind in cand stiri despre »ionumente
culturale romanesti sau in legatura cu tam noastra, aflatoare in muzeele ori
" 'colectiunile particulare din anumite tari. Punerea in curent a persoanelor in-
teresate dela noi ctt astfel de stiri va fi o a treia preocupare a acestei reviste.
Adaugand acest material arheologic publicatiunii noastre nu intelegem sa-i
denaturam cat de putin caracterul ei humismatic. Dimpotriv& scopul nostru este,
,ca informand pe cititori nu numai despre descoperirile pi cercetarile numismatice,
dar 0 despre cele arheologice, sa indeplinim macar in, parte o dorinta de mull
exprimata i sa satisfacem o necesitate stiintifica qi artistic& de mutt reetamata
de Mire' toti cei ce se intereseaza la noi de urmele culturale ale trecutului.
Aceasta ne-a determinat sa modificam si titlul revistei, adaugandu-i pi atri-
butul arheologica= .
N

1),

Ì
www.dacoromanica.ro
 2 CRONICA NUMISMATICX SI ARHEOLOGICX

ION C. BRATIANU §I MONETA NATIONALA

CU PRILE JUL CENTENARULUI NASTERII MARELUI BARBAT DE STAT

Intre actele insemnate pe cari le-a sávârsit Ion C. Brátianu in

decursul bogatei sale activitáti de organizare si indrumare a sta-
tului nostru, unul dintre cele mai mari si care a avut urmárile cele
mai salutare nn numai pentru desvoltarea noastrá economicá i fi-
nanciaa dar si pentru demnitatea noastrá nationalá, a fost reinfiin-
tarea monetei nationale.
Trecuserá mai bine de 3oo de ani de când monetáriile Munteniei
si Moldovei incetaserá de a mai bate monetá româneascá si de când
Românii nu intrebuintau cleat bani stráini in relatiile lor comer-
ciale. Si a trebuit sá viná un bárbat de stat ca Ion C. Brátianu, un
geniu organizator si in acelas timp un nationalist cu vederi largi,
pentru a da din nou fiintá unei astfel de institutiuni.
Incercári de a-se bate monetä nationalá mai fácurá i câtiva
Domni români din a doua jumátate a veacului al XIX-lea, dar toti
au trebuit sá renunte din cauzá cá Turcia, puterea suzeraná, nu le
ingádua exercitarea dreptului monetar.
Astfel Barbu Stirbei al Munteniei (1849-1856) incercase a bate
monete de billon, cari dupá cum ne spune- un cálátor francez, Thibaut
Lefèbre, fuseserá loarte bine primite, dar n'au putut fi puse in cir-
culatie din cauza interventiei turcesti. -
Sub contimporanul sáu din Moldova, Grigore Alex. Ghica, se
hotárise emiterea de hârtie monetá de cátre eBanca. Moldovei»;
dar nici aceastá incercare nu izbutl. '

In sfarsit la 1864 Cuza-Vodá cornandá la Paris monete de aramá

. de câte 5 gsutimi»,- cari insá n'au putut fi nici ele puse in circulatie.
Când dupá doi ani principele Carol I . a fost ales Domn al Ro-
mâniei, chestiunea dreptului de a emite monetà a fost pusá direct
in discutie, formând un punct al conventiei ce urma sá se intheie
cu Poarta pentru recunoastdea noului pomn roman.
In Proiectul de conventie prezintat de cátre. Poartá guvernului
nostru in Iulie 1-866 se spuneâ la art. 12 : «Comme par le passé, les
Principautés- Unies ne conféreront point de decorations et ne batteront
pas monnaies» 1) Acest articol insá a fost cu totul suprimat de gu-
1) Aus dem Leben König Karts von Rumdnien I p. 88 n.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA NUMISMATICX SI ARHEOLOGICX 3

, vernul nostru in contra-proiectul sáu, pe motivul cá n'a existat nici

odatá vreun tractat intre noi i Poartá., care sa fi desfiintat acest
drept si cá. Românii au considerat totdeauna aceste chestiuni ca in- .-
terne; dad insá Poarta vrea s6 le declare ca chestiuni externe, tre-
buie mai intai s aibá aprobarea puterilor garante 1).
Fatá de acest refuz al guvernului roman, Poarta prezinti la 27
- August un nou project de conventie, in care nu mai interziceà emi-
teréa de monete românesti, dar cere 5. numai ca ele sá poarte elm
. semn particUlar al guvernului imperial», ceeace guvernul nostru de .

asemenea nu voi sá admitä - .

De oarece insá' tratativele urinate timp de patru luni, intre

'

cele douá guverne Pentru recunoasterea principelui Carol I n'au

putut stabill nil text de conventie, care sá fie primit de amândouá
pártile, s'a hotá'rât ca formalitatea recunoasterii sá se fac'd printr'un
schimb de scrisori intre marele vizir si Domnul roman.
Cu privire la dreptul monetar scrisoarea marelui vizir (18 Oct.
1866) desi admiteà baterea de monete proprii românesti, nu renuntà insá.
la semnul turcesc: cSa MajeW (le Sultan) consent encore â ce que les -
Principautes-Unies frappent une monnaie speciale, sous la reserve que
,cette monnaie porterra le signe particulier du Gouvernement Impériale,
signe dont la nature fera objet d'un arrang
arrangement special» 3).
In schimb scrisoarea de ráspuns a principelui Carol I, (19 Oct.)
parafrazând pe a marelui vizir, treceà cu vederea acest amánunt:
«S. M. L a bien voulu aprecier les considerations qui rendaint néces-
saire la creation d'une monnaie spéciale pour les Principautés-Unies,
sous la reserve que l'exercice de, ce droit sera reglé ultérieurement dans
,
ses details avec la Sublime Porte» 4).
Dupá cum se vede recunoasterea lui Carol I de cá'tre Poartá
nu a adus rezolvirea definitivá ,a chestiunii monetare, cáci fiecare
guvern si-a mentinut in aceast á. privin tá. punctul sáu de vedere. -
Abià dUpá o lund de zile diplomatia noastrá a reusit s obtina un
succes, determinând pe marele vizir s'a admitá ca pe monetele met-
runte sá nu figureze semnul particular tortes,
Acestei imprejurári se datoreste faptul, cá primele monete ce ,-
s'au bátut sub Carol I (in 1867) au fost numai monete mkunte de
1) Aus dem Leben .1rdnig Karls von Rumanien I p. 89. Il
2) ibid p. 119.
.3) Ibid p. 132.
4) Ibid p. 134. °

.
www.dacoromanica.ro
\
 4 CgONICA NÚMISMATICX -$1 ÁRHEOLOGICX

arámá, desì prima lege tare hotárià emiterea de monete .national

'
prevedeâ si monete de aur si de argint.
***
Actiunea .ce urmárià a obtine dela Turci recunoasterea exer-
citárii dreptului monetar a fost incepufd i indrumaed in mare Parte
de cátre Ion C. Brátianui care. dela II Mal si pan51 la Is Iulie
1866 a condus ministerul finantelor in primul guvern al Domnito-
rului Carol I.
Mare le bárbat *de stà.t, care 'de mult timp erà pivocupat de
chestitinile financiare si 'economice, venise la acest minister cu un
intreg program de reforme financiare, in care intrà si emiterea de
monete nationale. Acesta era mijlocul cel mai indicat pentru a In-
15iturâ specula si confuzjunea ce se fáceau de atâta timp din cauza
cá In tará circulau numai monete stráine. De aceea in timp ce gu-
vernul discutà cu Poarta asupra dreptului monetar, energicul ministru
de finante a cáutat o solutiune imediat5. i practicá pentru a re-
medià reaua stare financiar5 a tárii, al cárei buget de roo milioane
lei vechi se soldâ cu un deficit de 52 milioane.
Mijlocul propus de Brátianu pentru a face fatá acestei situatii
a fost emiterea de htirtie. monetä In valoare de 12 milioane franci.
Proectul de lege intoemit in acest scop a fost depus in sedinta
Adunárii elective din 26 Mai 1866, a fost studiat de comisiunea
financiará, dar n'a fost admis pentru anumite motive, mai mult de
ordin politic cleat economic.1). Paptul acesta a contribuit 'in cea
mai mare parte la retragerea lui Brátianu din guvern.
Dar in Martie 1867 el venind din nou la canna statului, ca
ministru de interne (dela i Martie pâná la 29 Julie) si apoi si ca
;
ministru ad-interim la finante, (dela 28 Oct. 1867 pgilá la 29 Aprilie
1868) caned' sá rezolve definitiv chestiunea monetará de care de-
pindeâ in cea mai mare parte imbunátátirea finantelor Statului.
Inch pela sffirsitul lui Martie 1867 el face ssá se voteze de Camerá
prima noastrá lege monetará, prin care de o parte se adoptâ sis-
temul monetar zecimal, fixându-se ca unitate monetarä leul ; de
altá parte se incuviintà guvernul sá emitá monete nationale de aur
(20, io i 5 lei), de argint (2, I si o,5o lei) si de aramá (ro, 5, 2 $i
bani).

1) Cf. discutia In eMonitorn1 Oficial., N-rele 113-118 din 26-31 Mai 1866.

www.dacoromanica.ro
 ,

CRONICA NUMISMATICX SI ARHEOLOGICX 5

Prin aceastá lege, care a fost votat in curând si de senat $i

promulgatá la 22 Aprilie 1867, Brátianu devenià reintemeietortil
monetkiei nationale tomânesti, care de trei veacuri incetase de a
mai functionà 1).
hied in cursul anului 1867 s'au i bkut primele monete; 2) acestea
erau insá numai monete de amnia' de io, 5, 2 si i bani. Nu s'au
bátut si monete de aur si de argint, pentru ca sá se evite punerea
semnului particular al guvernului turcesc, de oarece conform invo-
ielii cu Poarta, numai monetele mkunte erau scutite de acest semn.
Aceste prime monete de aramá au fost confectionate de chtre
douá case englemti : fabrica Watt & Co. si fabrica Heaton, amândouá
din Birmingham. Cantitatea emisá a fost Urmátoarea : 25 milioane
piese de io bani 25 milioane piese de 5 bani; io milioane piese
;

de 2 bani si 5 milioane piese de un ban. Valoarea totalá a acestor

monete se ridich la 4 milioane lei; costul confectionkii lor a re-
venit 14 peste i milion lei ; astfel statul a cUtigát din aceastä primá
emisiune de monete aproape 3 milioane lei.
Natural ca desi Poarta numià in mod oficial tara noasträ
«Principatele Unite», pe primele monete tara poartá -numele de
«Romania», dupá cum inca din vremea lui Cuza-Vodá i-se ziceà nu .

numai in limbagiul comun, dari n actele oficiale interne. . N.

.CONST. MOISIL.

DOUA MONUMENTE VECHI MOLDOVENESTI

D-lui N. IORGA, cu ocazia
jubileului de 50 ani.
.

Zi de zi ies la ivealá tot mai rimmeroase monumentele vechii

culturi românesti; an de an cercetatorii trecutului nostru dispun de
un material tot mai bogat si mai pretios pentru cunoasterea evolu-
tiei culturale a neamului românesc in decursul veacurilor.
Acei dintre intelectualii nostri, cari din Hush* de informatiuni
suficiente ori dintr'o admiratie exageratá pentru civilizatiile apusene,
nu puteau crede in existenta unei culturi proprii românesti inainte
1) Desi ministru de finante erá. atunci Alex. Välsescu, proectul de lege
fusese intocmit mai de mult de Brätianu si tot prin saruinta lui s'a votat.
2) Brätianu erà ministru de interne, dar avea i interimatul finantelor
,
.

www.dacoromanica.ro '1
 . 6 CRONICA NITMISMATICX $1 ARFIE6LOGICX

de mijlocul veacului al XIX-lea, stint nevoiti astázi sá priveascá cu.

mai multá incredere sfortárile fácute de strámosi spre a se mentine
pe o treaptá mai- inaltá culturalá ; iar stráinii cari din motive ego-
iste cáutau sá fágáctuiascá poporului nostru in trecut orice preocti-
pare culturalá si sá distrugá ori sá prezinte ca ale lor rárnásitele
culturei noastre vechi, stráinii acestia trebue sá recunoascá acum, ed.
desì uneori si in anumite privinte am fost intr'o stare de inferiori- -
tate, din cauza imprejurárilor grele prin cari am trecut, n'arn Incetat
insá nici un moment de 'a ne indeletnici, pe cat ne-a permis situ--
atia, cu opere de culturá
Revine marelui nostru istoric, d. N. Iorga, meritul de a fi dat -

atentia cuyenitá tuturor categoriilor de rániásite culturale ce ni s'au.

pástrat dela strámosii nostri. Interesul_ deosebit ce a acordat d-sa
acestor monumente, pietatea cu care le-a adunat i studiat, propa-
ganda intinsá ce a fácut pentru crutarea lor, au dat rezultatele cele
mai fericite. Un puternic curent s'a produs in pátura noastrá inte-
lectualá pentru adunarea si pástrarea tuturor rámásitelor culturale
stiámosesti ; acest curent a dat apoi nastere la cercetári tot mai nu-
meroase si mai aprofundate asupra lor.
De altfel colectionarea_ si studierea acestor monumente sunt
absolut necesare pentru a se puteâ cunoasteodatá in toatá deplinä-
tatea ei istoria culturii românesti:

Talerul marelui vornie moldovean Nicoara. "

Unul dintre cele mai rari si mai curioase monumente vechi ro-
mânesti, si care este in legáturá si cu' numismatica i cu arheologia,
noastrá, este desigur talerul de aur bátut de boerul moldovean Ni-
coatá, intemeetorul bisericii Nicorita din Iasi, pe la inceputul veacului
al XVII-lea. *

Acest taler ajunsese - nu se stie prin ce imprejurári - in co-

lectiunea particulará a tarului Petru cel Mare al Rtisiei, iar 'de acolo
a intrat in colectiunea Academiei de stiinte din Petrograd.
Arheologii si numismatii rusi au cunoscut incá din veacul al
XVHI-lea acest monument interesant, dar n'au reusit decât foarte
târziu sá-i descifreze in mod exact inscriptia slavá de Pe revers. Ba-
zati pe o lecturá gresitá a acestei itiscripii, ei au atribuit monumen-
V.
tul printului de Cholm, Vasile Danilpvici, care a trait la inceputul
°
, .
. .

www.dacoromanica.ro
 CRONICA NUMISMATICX $1 ARHEOLOGICX 7

veacului al XVI-leä si de aceed in numismatica ruseased el a fost

cunoscut sub numele de: Talerul printului de Cho lm.
Mfg cum descrie Acest taler vestitul:numismat, Baronul S.. de
Chaudoir, in cunoscuta sa lucrare «Aperçu sur le monnaies russes et
sur le monnaies êtrangères qui ont eu cours en Russie; St. Petersbourq
1836 (vol. I p 113)
. .

3
«In cabinetul lui Petru cel Mare se afra.". descrierea unei medalii
de aur dela sfârsitul veacului al XV-lea si desi ea este strainá de
subiectul nostru, ti "dau cu tOate acestea descrierea din cauza inte-
resului ce poate oferi.
«Aversul reprezintá pe Sf. Nicolae n vesminte episcophle, in,
fatá sau aproape, paná la genunchi, binecuvântând cu mama dreapta
si tinâncl cu stânga spre piept Evaughelia ; sus la stânga bustul Mân-
tuitorului, intors spre dreapta si binecuvântând; deasupra lui IC XC
.(Isus Christos). La dreapta figura Fecioarei intoarsä" spre stânga si
deasupra ei MP 08 (Maica Domnului). Lane. capul Sf. Nicolae este
CT NIE/ROAA (Sf. Nicolae). Figurile i literele-sunt burinate 5i intreg
câmpui 'este aciverit cu linii orizontale de asemenea trase cu buri-
jor4--

orve4 A.-up
u

1.5171410*-
efe.,

1110

kr)

Fig. I.
f
nul; de jur imprejur este un cere de perle. Pe revers se afrai o in-:
script-ie in caractere slave combinate, din care rândul intâi n'a pu-
tut fi descifrat; celelalte patru rânduri sunt : 3EAE . CTBOPH .EM411.
TAA I EP 3AAT H Cb AAH 13 3AAT I H amapoBA. KHEPIIIIIS I CBOA .

TWOCIA: (in anul 7005 [1497 d. Cr.] adz un taler de aur, turnat
in aur, i ti dkul doamnei sale Todosia).
«Dupa" cat se crede, acela care a pus sá se toarne in aur .aceasfä
medalie la 1497 a fost printul de Cholm,. Vasile Danilovici, ckkorit

,
www.dacoromanica.ro
 8 CRONICA NUMSMATICX SI ARHEOLOGICX

cu marea ducesa. Teodosia, fiica marelui duce al Rusiei, Ivan Vasi-

lievici, in anul 7008 (15oo), pentru a-1 face dar logodnicei sale, cum
ne-ar rash s presupunem inscriptia de mai sus. Talerii tocmai apai-
ruserá in Germania, si cum ei erau cele dintâi monete mari de ar-
gint, 'provocau i;robabil admiratia oamenilor i acest fapt a determinat V..

sa se dea acestei monete, care cântáreste 15 zolotnici si i dola, nu-

mele de taler. D-nul de Krug a avut bunávointa sa-mi comunice
aceasta piesä unica, care face parte din colectia -Academiei imperiale
de stiinte si sa-mi dea un bun decalc, dupa care a fost executata.
,en foarte mare ingrijire gravura de fatal)».
bela descrierea Baronului de Chaudoir talerul nostru a con-
tinuat sa fie coniderat drept moneta ruseasca pang. la 1882. Dupa
moartea lui Krug, se credea ca talerul s'a pierdut impreuna cu alte
obiecte pretioase; dar in 1868 el a fost regäsit de care arheologul
A. A. Kunic in cabinetul de medalii al Academiei de stiinte.
Acesta s'a apucat apoi sá studieze mai deaproape interesanta
piesá si reusind sá descifreze exact intreaga inscriptie, a constatat
, - ca nu are nici o legaura cu monetaia ruseasca, ci este un monu-
ment rornânesc.
Rezultatul studiului sáu 1-a comunicat Kunic tn edinta dela
20 Aprilie 1882 a Academiei din Petrograd El aratá mai intâi ca , .

lectura inscriptiei data de Baronul de Chaudoir nu este exactá si

apoi continua: .

'aLa prima vedere a originalului m'am convins cá acest taler

.

nu poate fi socotit ca un monument numismatic rusesc si chiar ince-

putul inscriptiei aratá direct, cá talerul este de originá româneasca.
latá cum citesc eu inscriptia:
+ INTHKOPbBEAb .1130PNHKb OPNEHMEMAE CTBOPH EAHIlb
TAIAEPb 3AATb H CID AAHAb 3AATIIIH HOAAPOBA KNEPHIPB
CB04. TOAOCIA:
Adicá: Nicoará, marele vornic al rárii de sus, a bátut un taler
de aur i cu lant de aur si 1-a daruit doartmei sale Teodosia.» .

- De sigur ca lectura lui Kunic este cea adevarata - dupá elfin

-se poate convinge oricine din reproducerea talerului - si. astfel este
in afará de orice indoialä ca in pretinsul taler al printului de 'Chohn.,
,trebuie sá vedem un adevärat monument románesc.

1) Gravure se afTil in suplimentul: Remit* de plandies tabela 3, fig. 1.

2) Traducerea romiineascil In Revista p. ist. arlieol. vi filologie, I (1883) p. 243.

www.dacoromanica.ro
 1 r,

CRONICA NUMISMATICX SI ARHEOLOGICX 9

,

Inscriptia talerului nu contine nici o datá, c`aci cele douä semne

3E, pe care Baronul de Chaucloir le considerà drept cifre, sunt literile
. dela inceputul cuvântului 3EMAE (tará). Cu toate acestea din numele
.

titulatura persoanei care a pus sá se batá talerul putem sä-1 iden-

tificám i sä-1 datám.
Cu drept cuvânt a recunoscut invkatul P. A. Sârcu, tried in
1882, cá Nicoará, marele vornic al Tärii de sus, nu este altcineva
decât boierul moldovean Nicoará. sau Nicoritä, care a zidit biserica
«Nicorita» din Iasi si pe care-1 putem urmki In documentele mol-
dovenesti intre anii 1601-1626 In diferite dregkorii, iar la urmä
in acea de mare vornic al Tárii de sus.

II
Cupa de argint a marelui postelnic Drägan
In anul 1916 am publicat in <<Revista Istoricá» '(No. I) a d-lui
N. Iorga un studiu asupra unei frumoase Cupe de argint, ce fusese
lucratá in 1600 pentru un membru al
familiei de boieri moldoveni Mind si T.
"
sotia sa Ana.
Cupa aceasta (Fig. 2) decoratá cu
bogate ornamente suflate cu a ur si având
o lungá inscriptie in caractere slave, lu-
sese consideratá de invkatii unguri drept 4 indi
gun .pähar vechi bulgäresc». Of gir -
Scurt timp in urmá d. Iorga mi-a
atras atentia asupra unei alte cupe de *

argint, al cárui desemn trimisese d-1

A. Rosculescu din Iasi.
Izbucnind in vara aceluias an ráz- , ,
boiul pentru Unitatea nationalá si cu
ocazia retragerii armatelor noastre fiind
nevoit sa trec prin Iasi, m'am interesat
la d-1 Rosculescu despre acea cupä, dar
n'am putut s'o vád de oarece era a unui Fig. 2.
proprietar ce stätea afará din oras.
.
Abia in luna Mai 1920 d. Valentin Bude, profesor in Iasi i
membru al societkii noastre numismatice, a reusit, dupá multe stä-
I /

www.dacoromanica.ro
 10 CRONICA NUMISMATICX SI ARHEOLOGICX

ruinte,' sa vada cupa, sa o fotografieze si sa-mi comunice detaliile

privitoare la provenienta ei.
Dupa spusele d-sale, cupa a fost gasita trite() vie din localitatea
Goruni,. lânga Iasi. Ea este de argint, înalt de 145 mm. are fundul
spart si cantareste 16o grame. De jur inprejurul buzei are un chenar
ingust de frunze stilizate, iar la mijloc o inscriptie circulara In carac-
tere slave. Atat chenarul cat si inscriptiá sunt suflate cu aur, iar in
launtru cupa este de asemenea aurita. (Fig. 3).
Inscriptia merge inteup singur rand de jur-imprejurul cupei si
nu - este terminata. Ea se prezinta astfel:
t CIA K8Hd, CbTBOPH RAH APbFAH BEA HOOAHHK H Cb
' HoaaanIA Ero EPHHÓ, H MAE 61
Adica : ± Aceasta cupá au facut-o ju'pan Draganymare postelnic
si cu sotia sa Irina si au dat-o....
Cine a fost acest postelnic
Dragan?
Este foarte greu- de iden-
tificat in lipsa unui mijloc de a
data cu preciziune cupá. Pro-
babil inscriptia contineh si data,
dar cum ea a ramas neterminata,
nu putem sa ,spunem decat cu
a-proximatie, ca cupa ar fi -dela
sfarsitul veacului al XVI-lea sau
inceputul celui de al XVII-lea.
- , De altfel in cursul acestor
doua veacuri cupele de argint au
fost foarte mult intrebuintate
atat tn Principate cat si in Tran-
silvania, si constituiau cele mai
-
Fig. 3. '
cautaté obiecte de dar pentru
Domnii i boierii nostri.
In cea mai mare parte ele se confect-ionau in orasele Brasov,
Sibiu si Bistrita, iinde existau mesteri argintari foarte iscusiti; nu
este exclus insá ca unele din ele sa se fi fabricat i dincoace 'de
munti.
Adesea se intrebuintau pentrit conféctionarea lor bani de argint,
scosi din circulatie. Astfel avem stirea, ea tn anul 1509 Domnul mun-

www.dacoromanica.ro
 CVNICA NUMISMATICX .$1 ARHEOLOGICX 11

tean, Mibnea cel Rtu, a trimis la Brasov bani de argint in greutate

de 127 marci si 7 pisete, din cari s'au fabricat mai multe cupel).
De asemenea gásim foarte adeseaori in cursul veacului al XVI
cline de argint, mai mari sau mai mici, trimise de Brasoveni sau
Sibieni In dar Domnilor din Muntenia si Moldova, cu ocazia urcárii ,

lor pe tron, la imprejurári solemne sau cu prilejul incheierii de trac-

tate comerciale
$i cele don't' cune ce am descris 'sunt cibiecte de dar, mns ele
au fost comandate de . boieri moldoveni si erau 'destinate probabil
pentru locasuri sfinte.
CONST. MOISIL

MEDALII SI PLACHETE
.Insignii militare privitoare la campania contra României
din 1916-1917 .

In timpul rázboiului mondial, comandamentul armatelor Pute-

rildr Cent-I-ale spe-culh orice eveniment, care puteà sá-le sustiná
moralul cat mai ridicat. Astfel el comemorà mice victorie prin.
baterea de medalii sau insignii pe eari le distribuià soldatilor
pentruca sA le fixeze pe marginea capelelor ca semne distinctive si
ca dovezi et au luat parte la acele lunte.
. In campania ce au dus-o contra noastrá au facut acelas lucru.
Cu ocazia o'cupárii cetätii Turtucaia si a orasului Silistra, co-
maridamentul german a bttut o insignt." de form'á dreptungbiulart
(39X4s ), cu marginile rotunjite si care reprezentà un ofiter
german arátând cu mana unui ofiter bulgar inttriturile dela Tur-
tucaia. Pe marginea de sus, inteun medalion se vád busturile celor
4 monarlif aliati: Wilhelm II, Franz Iosef, Ferdinand al Bulgariei
si Sultanul Turcesc. Sub ei legenda: GOTT MIT UNS MCMXV- I

De o parte si de ceialala a tnedalionului legenda : VIRIBUS

UNITIS.
Pe' marginea de jos a ¡nsignei se aflä legenda : TURTUKAN
- I SILISTRA 1916.*
Insigna este cu o singurt fatá, iar pe dos are un ac cu care -
se prindeà de capelt
Pentru luptele dela Siret s'a lab.'tut o_ insikna oblongá" de
31X45 mm., reprezentând un tigru care striveste cu laba stângt
. 9 Cf. Horvát Ienö, A. erdélyi szdsz vdrosolc ledzgazdags(gi viszonyai, Gyula 1905,.
p. 25 arm.
2) Metes, Relatiile comerciale ale Tdrii-Ronanefti cu Ardealul pan& in secolut
al XVIII, Sibiu 1921 passim; I. Nistor, Handel und Wandel in der Moldau, Cernguti
' -1913, passim. u

www.dacoromanica.ro _a
 12 CRONICA NUMISMATICX $1 ARHROLOGICX

capul unui $arpe. De desubt legenda ungureascá : ROMANIA

ELLEN (Contra României); sus anul : 1916-17.
. Se *tie c tigrii erau voinicosii Unguri din Bndapesta, .cari îi
perrniteau s reprezinte Romania sub forma unui sarpe.
0 alibi insigná, care comemorâ in mod anticipat o victorie ce
I

nu ea castigat niciodatá - cum a fost si cu medalia intrárii tru-

pelor germane in Paris - este cea privitoare la «frontul dela Prut>>.
Are forma unui scut «polonez» i reprezintá de asemenea un
tigru (Ungaria), care amenintä cu gura cAscatá un sarpe (Romania).
De asupra legenda : PRUTH FRONT, de desubt data 1914-1917. -

Bánuesc cá frontul dela Prut urmä sá se formeze contra noastrá,

$i deci insigna nu are in vedere luptele ea Rusii pe Prut in Bu-
covina. Prezenta sarpelui, care reprezintá Romania, este cea mai
buna dovadá despre aceasta.
Toate insignele de mai sus sunt Mtute in zinc si arámite ; ele
au toate semnátura : ARKANZAS GESCH. '

Douä medalii militare pentru cucerirea Budapestei

de armatele românesti.
-

Cu ocazia ocupárii Budapestei de cátre armatele noastre in ',

4 August 1919, Divizia I de vânátori a bátut douá medalii, cari au
fost distribuite ca amintire ofiterilor $i soldatilor ce au luat parte
la acest important eveniment.
Una din ele este de aramá auritá, diametru 30 mm., cu toartá.
Pe fata lute() coroaná de stejar se aflá legenda pe 3 rânduri :
4 AUGUST 19191 CUCERIREA I BUDAPESTEI. De asupra douá
tevi de tun incrucisate. Pe revers : peste o ramurá de mslin, o ta-
bletá oblongá, cu numele unitátii. din Divizia I Vânátori, iar pe
margine . numele i gradul ofiterului participant. Sus lang á. toartä
se aflá aplicatá o coroaná formatá din douá ramuri : de stejar si
1Suri.
A doua este o mica' medalie de argint (20 mm.), cu toartá,
având gravate urmátoarele legende in litere cursive : Pe fatá : Iasi
11XI 1918 (Locul si data formárii` diviziei I de Vânátori); pe vers :
D. I. V. (Divizia I Vânátori) I Budapest! 11XI 1919.
Dupá cum se vede medalia a fost bátutá cu ocazia jubileului
de un an dela infintarea diviziei, jubileu care a fost sárbátorit pe
teritoriul capitalei unguresti, cuceritá de armata româná.
Atat insignile descrise ad, cat $i medaliile, mi-au fost puse la
dispozitie de d. Dr.' Oratiu Georgescu, fost medic locotenent in Di-
vizia I Vanátori cu ocazia cuceririi Budapestei.
Ii multumesc si pe aceastá cale pentru bunávointa ce a avut
de a mi le comunich.
.
C. A. ORXsIANU.

11.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA NIIMISMATICX $1 ARHEOLOGICX 13

Notitä despre medalia batutd pentru prima reprezOtare

a operei «Norma» in Bucuresti
, (1838) ,

0 stemá a cRumânieip identicá cu cea gravatá pé aceastá me-

dalie (v. Cronica Numismaticä I p. 55) o gásim reprodusá pentru
prima oará pe pagina de tidy a cktii <(Mémoires pour servir â
l'histoire de la Roumanie (Provinces Danubiennes) par César Bo Iliac,
Ancien Vornic (Maire et Prhfect) de la Ville de Bucarest. Premier
Mémoire. Topographie de la Roumanie. Paris, Just Rouvier 1856 (In 89:
Dat fiind scopul c.rtii, reproducerea acestei sterne, formatá din
stemele unite ale celor trei tári românesti Muntenia, Moldova si
Transilvania, erà .de sigur un simbol, dupá intentia autorului.
N'a ff surprins dacK S'ar dovedi, ea' medalia este un falsificat
poSterior, imitat dupsá aceastá vignetá din cartea lui Boliac 1).

r
i
u -
C. I. KARADJA.

ISTORIA M.ONETEI IN ROMANIA

- EXPUNERE SUMARA -
6. Monètele lui Radu I Basarab,
Du0 ce monetária nationalá româneascá a fost infiintatá in
domnia lui Vlaicu-Vodá in Muntenia si a lui Petru I in Moldova, .

ea a continuat sá functioneze in amândouá tárile inteo másurá mai

mare sau Mai micá, potrivit cu imprejurárile.
Urmasul lui Vlaicu-Vodá, fratele ski Radu I (1380-1386) (?)
a eárui domnie este abiâ amintitá de alte izvoare.istorice, a desfásurat
o activitate monetará foarte intinsä. Astfel numeroasele monete, ce
ni-s'au pástrat din timpul lui, constituiesc pâtná astázi aproape sin-
gurele documente interne, ce atestá existenta acestui Domn si ne pot
da o ideie despre starea economicá si culturalá a tárii in acea vreme 2).
In domnia lui Radu I intâlnim cele mai multe tipuri moue-
tare din timpul lui Vlaicu-Vodá, dar si câteva noi ; de asemenea
pentru fiecare, tip s'au gásit variante destul. de numeroase. Din toate
acestea putem deduce, cá activitatea monetarsál din vremea lui Radu a
fost cel putin tot atât de intensá ca si sub Vlaicu-Vodá, mai ales
'I) Amintim 651 ace-ias stem ä. se gäseste i pe cärtile lui Boliac Poésies,
traduites du roumain en vers français. Paris Pommeret et Moreau 1857 ;
Renasterea României, Poesii. De Soye et BouLet, 1857. Pe cártile lui apirute
inainte de 1856 nu se gäseste. N. R.:
2) Printre obiectele de podoaba, gäsite in biserica Domneasa din Curtea
de Arges, sunt de sigur unele cari privesc direct pe acest Domn. Portretul
ctitoresc in armurä cava1ereasc i mormântul gäsit intact ii apartin de sigur lui.
1

www.dacoromanica.ro
, .
14 CRONICA NUMISMATICX I ARHROLOGICX

dacá tinem seamá cá domnia lui Radu nu a durat decât câtiva

ani. (5-6 ani).
Monetele de tip comun reprezintá, ca si ale lui Vlaicu-Vodá, pe fatá
scutul Basarabilor, iar pe revers coiful având in vârf acvila mun-
teansä. Uneori cartierul al doilea al scutului nu este plin, ci ocupat
de o sign: oarecare (Fig. I-2), iar alte ori rnarginile scutului sunt
impodobite cu una, douá sau trei flori de crin (Fig. 3-5).

Fig. 1. Fig. 2.

ULegendele latine de pe monetele de acest tip sunt redactate .de

obicei hi acelas fel, a i pe monetele lui Vlaicu : Av + 51201207 REDO
WIWO (Moneta Rado (lz) w(a)i(wod)de) ; rs+T117112,S7CIIP1121 (Transal-
pint) . Dar uneori ele imiteazá pe cele slave, continând pe amânclouá
fetelé numai numele Domnului, fárá a avea indicat si numele tárii :

Fig. 3. Fig. 4. " ' Fig. 5.

}iv +)(012S REDOIN6 Nnura (Io (hanne)s Radolus Vaiv(oda) ; Rs+IORS

imam (To (kanne) s Radolus). Trebuie sá observám insá, cá de /
cele mai multe ori legendele latine sunt gresit scrise.
$i legendele 'slave prezintá douá redactiuni. Unele contin numai
numele Domnului, ca la Vlaiscu-Vocrá : Av. +IW PAAOTAL BOEBOA

Fig. 6. _ Fig. 7. .

(lo Radul Voevod) ; rs +1W RAAOA (To Radul). Altele hied' au si- atri-
butul de «mare voevodp : Av.+ INV PAAOrAb (Io .Radul) ; rs+ BEAIKbI
BOEBOAA. (Mare Voevod)- (Fig. 6-7).
Tipul monetelor cu cruce s'a glsit pâná acum numai in douá '
v'ariante. Una are in cantoanele crucii, la intersectia bratelor ei,
cáte o micá floare de crin (Fig. 8); ceialaltá câte trei globule asezate
in linie transversalá. Este caracteristic, cá spre deosebire de monetele
de acest fel ale lui Vlaicu-Vodá, acestea au numai legende slave.
, -

www.dacoromanica.ro
t
 CRONICA NIJMISMATICX SI ARHEOLOGICX - 15

Monete cu tipul cavalerului. Un tip monetar ce-1 intâlnim

numai sub Radu I, este al cavalerului.' 0 bogatá serie de mopete
dela acest Domn prezinta pe revers figura unui cavaler stând in picioare,
cu coif pe cap, annura de fier pe corp i tinând in mâna dreapta o
lancie, iar in stânga un scut cu sterna Basarabilor. Pe fatâ aceste
monete reprezintá aceias stemâ a Basarabilor, dar insotitâ de mai
multe podoabe eraldice : scutul este inclinat pe coltul stâng, iar pe
coltul lui drept sepia un -coif cu acvila Munteniei in vârf. (Fig. 9-ro).
.
Te

tit+
fat** tie

"444.ffir
Fig. 8. '

Toate monetele de acest tip au legenda latina : ay. +. SPOI2E(Ii

RnDo W (Moneta Rado (h) W (aiwode) : rs. + TRnizsminan (Trans-
alpini).
Monete cu numele lui Vladislav. Foarte curioase sunt un numar
de monete de tipul comun i cu legende slave, cari pe fatâ poarta
numele lui Radu, iar pe revers numele Vladislav. Ele se mai ca-
racterizeazá si prin faptul, cá pe revers, in câmpul din fata acvilei,
au o sigla' de forma lui 3 sau a unui sarpe (?). Numele lui Radu,

- Fig. 9. Fig. id.

de pe fata monetei, este Insotit totdeauna de titlul de voevod :

+IW PAAOTA0 BOEBWAA ; al lui Vladislav e sin gur : +1W BAAAICAABb.
, (Fig. II): In starea actuala a cunostintelor
despre Domnii din dinastia Basarabilor nu
putem sá ne pronuntám, daca numele Vla-

'
dislav de pe aceste monete se referá la
Vlaicu-Vodâ, iambi lui Radu, sau poate la
vreun fiu necunoscut al lui Radu.
iFS
e Fig. II.
Daca numärul tipurilor si al varian-
telor monetelor lui Radu I sunt dovezi despre o intinsä activitate
monetarâ, in schimb exectitia inferioará a tuturor acestor monete
ne face sa intrevedem o decaaenta a tehnicei monetare in acest
timp. Comparate cu ale lui Vlaicu-Vodâ, monetele lui Radu sunt lu-
crate cu prea putinä ingrijire si se apropie ca tehnica de cele mai
slabe ale aceluia.
Din cele cateva tezaure cunoseute pana- acum i cari cuprind

www.dacoromanica.ro
 16 ,CRONICA NUMISMATICX $1 ARHEOLOGICX

monete dela Radu I, se poate deduce c`á desvoltarea economicá" in

timpul lui nu et-â mai putin intensb: ca in vrernea lui Vlaicu-Voa,
iar relatiile comerciale cu vecinii erau tot atât de frezvente.
'Cat priveste starea culturalá, monetele cu tipul cavalerului,.
mai ales, ne descoperá" existenta unor obiceiuri feudal apusene
(costumul cavaleresc, .combinarea stemelor) cari n'au putut in
Muntenia decât prin contactul strâns al boierimei de aci cu no-
blimea româneascá: diu Transilvania, care tocmai in acel tinfp primià
dela regii Augevini ai Ungariei o organizatie identicä cu a ol4ilimii
din apusul Europei. Acestei influente, confirmath: in mod, strálucit
prin recentele descoperiri din Biserica Donineased dela Curtea-de-
Arges, trebuie sâ-i atribuim de sigur 5i toate celealte obiceiuri si
institutii apusene dela curtea domneascá Munteniei.
CONST. MOBIL

INTRUNIRILE' SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

Adunarea generalä festivá dela 19 Iunie 1921

Prezideaza d. M. C. Suttu ; secretar d. Const. Moisil.
In asistenta unui insemnat numar de membri, d. Al. Cantaeurino, vice-
preSedintele societatii, salutä pe d. M.. C. Sutzu, care dupa o absentá de mai
multe luni s'a reintors in tará ii-1 roaga sá primeasca drept omagiu din partea
societatii primul numb." festiv din Buletin, la care au colaborat numerosi membri.
D-1 Const. Moisil, redactorul Buletinului, preclä. d-lui Sutzu voluml omagial
arätand ca toate numerile ce vor apireâ in anul acesta vor fi inchinate d-lui
Sutzu pentru comemorarea aniversirii sale de 8o ani.
D-1 M. C. Sutzu multnmeste tuturor pentru dragostea ce i-au arätat si
concursul ce i-au dat in cei 17 ani de cand conduce societatea si terminä spu-
nand ca are marea rnultumire sufleteasca de a fi putut lamuri in al 8o-lea an
al vietii o chestinne de cel mai mare interes pentru numismaticä i arheologie,
dieStiunea originei pondurilor antice si a legaturilor dintre ele.
D-1 Const. Moisil face o comunicare despre ATalerul marelui vornic mol-
, dovean Nicorita» aratand cum un taler de aur, care foarte multi vreme a fost
considerat de numismatii rusi drept un monument monetar rusesc, crezandu-1
talerul principelui de Cholm, este in realitate bätut de marele vornic al Tarii
de sus a Moldovei Nicoara sau Nicoritd, intemeietorul mânästirii cu acela§
nume din Iasi. (v. mai sus p. 5).
D-1 C. IA. Ortifianu, prezinta mai multe insignii bátute de Germani 'in
cursul razboiului trecut, pentru soldatii ce au luptat pe frontul românesc, precum
si cloud medalii ce s'au batut de arrnatele .noastre cu ocazia ocuparii orasului
Budapesta in 1919 (p. 1).
D-1 Al. Saint-Georges arata câteva monete sträine interesante.
Dupl terminarea comunicärilor d. Const. Moisit atrage atentiunea adu-
narii, cä d. N. Iorga, membru onorific al Societatii numismatice, a implinit
ieri, 18 Iunie, vrasta de 5o ani i propune sa i se trimitä o telegrami de fe-
licitare. 'Adunarea aproba in aclamatiuni aceasta propunere.
In urnia se proclamá membri noi : d-nii Hill din Londra si W. Kubi-
tschek din Viena ca membri onorifici, iar d-nii Dr. Oratiu Georgescu, Dr. Kollo
si M. Carniol ca membri activi.
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. GC), LI No. 19. -c. 5989'

SECTI.A {STORM
www.dacoromanica.ro
DEMEI R. 9*It.