ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ SRL cu sediul în Bucureşti este
înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.J40/12721/91.
Obiectul de activitate al firmei:
a) construcţii – montaj: civile industriale, agroindustriale, instalaţii pentru
construcţii, confecţii şi instalaţii metalice, în antrepriză, reparaţii şi amenajări
spaţii comerciale, depozite.
b) comerţ intern: materiale de construcţii, confecţii metalice.
Scurt istoric al SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ :
 1991 – 28 X – înfiinţarea S.C GENERAL CONSTRUCT MONTAJ
– capitalul iniţial al firmei este de 100.000 lei;
– firma este alcătuită la început din doi asociaţi
Obiectul de activitate al firmei este: activitate de producţie, prestării de
servicii şi comercializare, după cum urmează:
 executarea de lucrării de construcţii, instalaţii – montaj, reparaţii
industriale, civile şi agrozootehnice.
 proiectare, consulting şi expertizare;
 comercializare de materiale de construcţii, instalaţii şi utilaje, precum
şi de produse agroalimentare şi de larg consum, inclusiv băuturi alcoolice;

1
 import – export utilaje, auto, precum şi bunuri de larg consum;
 operaţiuni de comisioane şi intermediere în domeniile specificate mai
sus;
 transport auto industrial şi de plasare;
 1992 – VII – în cadrul firmei se retrage un asociat – cedat părţi sociale;
 1994 – firmei i se mai alătură 2 asociaţii, având în total 3 asociaţi;
– capitalul social al firmei creşte de la 100.000 la 300.000 lei;
Obiectul de activitate al firmei creşte şi el astfel:
 executarea de lucrări de construcţii – montaj, instalaţii pentru
construcţii civile şi industriale;
 executarea de confecţii şi instalaţii metalice;
 reparaţii, amenajări spaţii comerciale, depozite;
 1997 – 20 XII – majoritatea capitalului social creşte de la 300.000 la
2.100.000 lei;
 1998 – 1 V – firma mai pierde un asociat (cedat părţi sociale);

1.2 Descrierea bilanţului financiar.

1. Situaţia netă

2
 Structura bilanţului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare
funcţională a datelor contabile în detrimentul unei prezentări după criterii
financiara de lichiditate si de exigibilitate.
În acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru
adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si
tradiţională.
Se ajunge astfel la construcţia unui bilanţ financiar în care clasificarea
elementelor de activ si pasiv se face exclusiv după criteriul lichidităţii (capacitatea
de a fi transformat in monede sau lichidităţi) şi după criteriul exigibilităţii (după
posibilitatea de fi scadente la un moment dat) .
Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, în modelul unui bilanţ
in sistemul prescurtat este următoarea:

ACTIV
-Imobilizări necorporale
-Imobilizări corporale
-Imobilizări financiare
de un an)
PASIV
-Capitaluri proprii
-Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
-Datorii financiare (cu durata mai mare

-Stocuri -Datorii furnizori

-Avansuri si aconturi -Datorii fiscale
-Creanţe -Datorii sociale
-Valori mobiliare de plasament
-Disponibilităţi

3
 În sinteza un bilanţ financiar cuprinde doua părţi cu o strânsă
interdependenţă a elementelor componente de activ cu elementele componente de
pasiv :
 partea de sus a bilanţului care reflecta echilibrul financiar pe termen
lung cu imobilizări in activ cărora le corespund capitaluri permanente in
pasiv;
 partea de jos a bilanţului care surprinde echilibrul financiar pe termen
scurt in corespondenta cu datorii de exploatare şi credite de trezorerie in
pasiv.
Posturile de bilanţ pun in evidenta doua reguli principale ale finanţării:
 nevoile permanente de alocare a fondurilor băneşti se vor acoperi din
capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;
 nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.
Diferenţa dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si
principala evaluare a întreprinderii la data încheierii exerciţiului. Aceasta ecuaţie
fundamentala a bilanţului reda situaţia neta respectiv averea neta a acţionarilor ,
activul neangajat in datorii.

Bilanţurile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societăţii comerciale sunt

următoarele:
DENUMIREA ELEMENTULUI DE BILANT Anul 1999 Anul 2000
IMOBILIZARI CORPORALE 1315350 2065200
TERENURI 504637,5 552000
CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE 866137,5 1002150

4
MASINI SI UTILAJE 109125 229875
TITLURI DE PARTICIPARE 5829450 11496600
ALTE TITLURI IMOBILIZATE 1811700 2318550
CREANTE IMOBILIZATE 52875 3055800
STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE 6493575 10367025
MARFURI 1090387,5 1394962,5
AVANSURI 31125 163500
CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 1298850 1857600
ALTE CREANTE 1531575 2836425
TITLURI DE PLASAMENT 8899425 6162937,5
DISPONIBILITATI 15163762,5 6369375
TOTAL ACTIV 44997975 49872000
CAPITAL SOCIAL 2331675 2331675
PRIME LEGATE DE CAPITAL 918000 918000
DIFERENTE DIN REEVALUARE 2916600 2916600
REZERVE 9539850 11858775
REZULTATUL REPORTAT 225000 225000
REZULTATUL EXERCITIULUI 3563850 3167700
PROVIZIOANE REGLEMENTATE 801450 725625
PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI 1065600 1674675
IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 15370875 17888025
FURNIZORI 4375500 4944750
AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI 2471700 2138175
ALTE DATORII (DE EXPLOATARE) 1417875 1083000
TOTAL DATORII 23635950 26053950
TOTAL PASIV 44997975 49872000

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N)

SN(1999) = 44997975 - 23635950 = 21362025
SN(2000) = 49872000 - 26053595 = 23818405

∆SN=23818405-21362025=1846950

5
 Aceasta situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.
Creşterea situaţiei nete este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net
si a altor elemente de acumulări (provizioane reglementate, subvenţii etc.).

2. Indicatorii echilibrului financiar

 Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă sau de securitate financiară

care se desprinde în partea superioară a bilanţului şi care se utilizează pentru
reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in
partea de jos a bilanţului.
Fond de rulment este expresia realizări echilibrului financiar pe termen lung si
a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Relaţia generala de calcul este:

FR = Surse permanente – Alocări permanente

= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) – Imobilizări nete

Categoriile de fond de rulment sunt următoarele:

1. fond de rulment brut;
1. fond de rulment net;
2. fond de rulment propriu;
3. fond de rulment străin.

6
1. Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante
susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an.
2. Fond de rulment net reprezintă categoria de fond de rulment cu cea
mai mare operaţionalitate si are semnificaţia marjei de securitate financiara
care se desprinde in partea superioara a bilanţului.

FRN= CP – AI

FRN (1999) =36732900-10489275 =26243625

FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900

Sau:
FRN=AC – DTS

FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625

FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900

Unde:
FRN = fond de rulment
CP = capitaluri permanente
AI = active imobilizate
AC = active circulante
DST = datorii pe termen scurt

∆FRN =20985900-26243625=-5257725

7
3. Fond de rulment propriu semnifica contribuţia pe care si-o aduc
capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranţa financiara la
dispoziţia întreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o
întreprindere in ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor sale strategice.

FRP = Cp - AI

FRP (1999)= 20296425-10489275 =9807150

FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200
sau :
FRP = FRN – DTL

FRP (1999)= 26243625 - 16436475 =9807150

FRP (2000)= 20985900-19562700 =1423200

∆ FRP=1423200-9807150=-8383950

Unde:
FRP =fond de rulment propriu
Cp = capitaluri proprii
DTL = datorii pe termen lung

4. Fondul de rulment străin semnifica contribuţia pe care si-o aduc

capitalurile împrumutate la constituirea marjei de securitate financiară
respectiv dependenţa de capitalurile împrumutate in ceea ce doreşte
finanţarea investiţiilor sale strategice .

8
 FRS = CP - Cp

FRS(1999) = 36732900-20296425=16436475
FRS(2000) = 41706075-22143375=19562700

Sau:
FRS = FRN – FRP

FRS(1999) = 26243625-9807150=16436475
FRS(2000) =20985900-1423200=19562700

∆ FRS=19562700-16436475=3126225

Concluzii:
Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contribuţia mai
ridicata a fondului de rulment străin. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea
echilibrului financiar in partea de sus a bilanţului, datoriile financiare au o pondere
mai importanta.
Fondul de rulment străin are o evoluţie crescătoare ceea ce ne pune in garda
în privinţa efortului de îndatorare pe care îl face societatea comerciala.
Fondul de rulment propriu se găseşte intr-o perioada nefasta înregistrând o
scădere in termeni absoluţi de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita
diminuare a autonomiei in domeniul investiţional si trebuie reţinut de factorii de
decizie ai respectivei societăţi comerciale.

 Nevoia de fond de rulment

9
 Nevoia de fond de rulment se defineşte ca fiind necesarul de finanţat ca
urmare a reluării neîntrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere,
desfacere ca urmare a reînnoiri stocurilor si a creanţelor.

NFR = Alocări ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creanţe] - DST

NFR(1999) = 10445512,5- 8265075 = 2180437,5

NFR(2000) = 16619512,5-8165925= 8453587,5

∆ NFR=8453587,5-2180437,5=6273150

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu
se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investiţii privind
creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

 Trezoreria netă.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de

rulment atunci excedentul de finanţare se regăseşte sub forma unei trezorerii nete
concretizata disponibilităţi băneşti ce se pot afla atât în conturile bancare cit şi în
casa.

TN = FRN - NFR

TN(1999) =26243625-2180437,5=24063187,5
TN(2000) =20985900-8453587,5=12532312,5

10
 Sau:

TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE

TN(1999) =24063187,5-0=24063187,5
TN(2000)= 12532312,5-0=12532312,5

∆ TN=12532312,5-24063187,5=-11530875

O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activităţii desfăşurate, se degaja un

excedent de finanţare, dar aceasta descreşte foarte spectaculos de la un an la
celalalt.

ANALIZA REZULTATELOR FIRMEI

O firma concentrează o complexitate de acţiuni economice si financiare; prin

urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate:
 Activitatea de exploatare care vizează sectoarele :
 industriale;

 investiţionale;

 comerciale;

 prestări servicii.

 Activităţi financiare - se refera in special la participaţiile la capitalul altor

firme precum si alte acţiuni de plasament.
 Activităţi excepţionale -se refera la :
 amenzi si penalităţi;

11
  cesiunea unor elemente de activ.

A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici

privind volumul si rentabilitatea societăţii.
Contul de rezultate al societăţii comerciale pe doi ani consecutivi este:

Indicatori An 1999 An 2000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cumpărări de mărfuri 44629200 36507525
Variaţia stocurilor -3900600 178725
Alte cumpărări si cheltuieli externe 19111950 16949250
Impozite, taxe si vărsăminte asimilate 372600 328950
Salarii 3849975 3490725
Cheltuieli sociale 1544625 1380450
Amortismente asupra activului imobilizat 640050 639075
Provizioane asupra activului circulant 105000 50775
Alte cheltuieli de exploatare 46950 14775
CHELTUIELI FINANCIARE
Dobânzi si cheltuieli asimilate 1413825 743400
Diferente negative de curs valutar 750 -
Cheltuieli nete din cesiunea de VMP - 85050
CHELTUIELI EXCEPTIONALE
Din operaţii de gestiune 4800 40875
Din operaţii de capital 27075 7050
Amortismente si provizioane 669075 238425
Participarea salariaţilor la profit 244275 300000
Impozit pe profit 2761875 3075000
VENITURI DE EXPLOATARE
Vânzări de mărfuri 69085350 62710012,
5
Producţia vândută 2937000 2517562,5
VENITURI FINANCIARE

12
Din VMP 27525 -
Dobânzi şi venituri asimilate 1793325 1561125
Diferenţa pozitiva de curs valutar 300 -
Venituri nete din cesiunea de VMP 663975 587400
VENITURI EXCEPTIONALE
Din operaţii de gestiune 10050 37875
Din operaţii de capital 35887,5 25500
Reluări asupra provizioanelor excepţionale 135787,5 155250

1. Marja comercială

Marja comerciala e reprezentata ca sold pentru întreprinderile cu profil

comercial reflectante rentabilitatea activităţii desfăşurată de acel tip de
întreprindere.

Anul 1999 Anul 2000

Vânzări de mărfuri 69085350 62710012,5
- Cost de cumpărare al mărfurilor vândute 40728600 36686250
= Marja comerciala(MC) 28356750 26023762,5

∆MC=28356750-26023762,5=2332987,5

2. Valoarea adăugată

Valoarea adăugata exprimă creşterea de valoare rezultata din utilizarea

factorilor de producţie îndeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii
materialelor, subansamblelor, serviciilor cumpărate de firma.

13
 Anul 1999 Anul 2000
Marja comerciala 28356750 26023762,5
+Producţia vândută 2937000 2517562,5
=Producţia exerciţiului 31293750 28541325

Producţia exerciţiului 31293750 28541325

-Consumuri externe -19111950 -16949250
=Valoarea adăugată(VA) 12181800 11592075

∆VA=12181800-11592075=589725

Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultata din utilizarea

factorilor de producţie peste valoarea consumurilor externe (de la terţi).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de
exploatare admiţând ca amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate şi
nu plătite. Excedentul brut din exploatare exprimă capacitatea potenţială de
autofinanţare a investiţiilor din amortizări, provizioane şi profit.

Anul 1999 Anul 2000

Valoarea adăugată 12181800 11592075
-Impozite, taxe si vărsăminte asimilate -372600 -328950
-Cheltuieli de personal -5394600 -4871175
=Excedentul brut de exploatare(EBE) 6414600 6391950

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

14
 Profitul de exploatare exprima mărimea absoluta a rentabilităţii activităţii
de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atât a celor plăţile cit si a
celor calculate din venituri exploatării atât a celor incasabile cit si a celor de
încasat.

Anul 1999 Anul 2000

Excedentul brut de exploatare 6414600 6391950
-Amortismente de exploatare -640050 -639075
-Provizioane de exploatare -105000 -50775
-Alte cheltuieli de exploatare -46950 -14775
=Profitul exploatării(PE) 5622600 5687325

∆PE=5622600-5687325=-64725

5.Profit curent

Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cat si de cel al

activităţii financiare fiind prin urmare rezultatul activităţii curente.

Anul 1999 Anul 2000

Profitul exploatării 5622600 5687325
+Venituri financiare 2485125 2148525
-Cheltuieli financiare -1414575 -828450
=Profitul curent(PC) 6693150 7007400

∆PC=6693150-7007400=-314250

15
 6.Profit net

Profitul net exprimă mărimea absoluta a rentabilităţii financiare cu care

sunt renumeraţi acţionării pentru capitalurile proprii subscrise.

Anul 1999 Anul 2000

Profitul curent 6693150 7007400
+Venituri excepţionale 181725 218625
-Cheltuieli excepţionale -700950 -286350
-Participarea salariaţilor -244275 -300000
-Impozitul pe profit -2761875 -3075000
=Profitul net(PN) 3167775 3564675

∆PN=3167775-3564675=-396900

Concluzii:
Societatea comercială şi-a crescut marja comercială şi valoarea
adăugată , dar alte rezultate sunt descrescătoare:
 Profitul exploatării s-a diminuat ca urmare a unei puternice creşteri a

provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente.

 Profitul curent , care este suma dintre profitul activităţilor de exploatare si

financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decât sensibile

rezultatelor activităţii financiare.
Acest rezultat este reţinut de analiştii financiari. Profitul net al exerciţiului
este pozitiv dar in scădere (in termeni relativi).

B. Capacitatea de autofinanţare

16
 Capacitatea de autofinanţare reflecta potenţialul financiar de creştere
economica a întreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea
industriala si comerciala a unei firme după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la
o noua scadenţă.
Capacitatea de autofinanţare se poate calcula prin doua metode:

Metoda deductivă
Anul 1999 Anul 2000
Excedentul brut din exploatare 6414600 6391950
+Venituri financiare încasate 2485125 2148525
-Cheltuieli financiare -1414575 -828450
+Venituri excepţionale încasate 10050 37875
-Alte cheltuieli suportate -46950 -14775
-Cheltuieli excepţionale -4800 -40875
-Participarea salariaţilor la profit -244275 -300000
-Impozit pe profit -2761875 -3075000
=Capacitatea de autofinanţare(CAF) 4437300 4319250

Metoda aditivă
AN 1999 AN 2000
Profitul net 3167775 3564675
+Amortismente 640050 639075
+Provizioane 105000 50775
+Cheltuieli excepţionale calculate 669075 238425
+Valoarea contabila a elementelor de activ cedate 27075 7050
-Reluări ale provizioanelor -135787,5 -155250
-Venituri nete din cedarea elementelor de activ -35887,5 -25500
=Capacitatea de autofinanţare(CAF) 4437300 4319250

17
 ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI
DE FINANTARE

 Tabloul de finanţare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat

tabloul de finanţare pe baza bilanţului şi a contului de rezultate. Bilanţul descrie
situaţia societăţii la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar
contul de rezultate înregistrează cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste
fluxuri.
Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relaţia
acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de încasări si plăţi
ale exerciţiului încheiat.
Ecuaţia fundamentala pe care o explica tabloul de finanţare este:

∆TN=∆FR-∆NFR

Se stabileşte pe baza a două bilanţuri succesive :

ACTIV PASIV
NR.CRT.
AN 1999-AN2000 AN 1999-AN 2000
1. 749850 0
2. 47362,5 0
3. 136012,5 0
4. 120750 2318925
5. 5667150 0
6. 506850 -396150
7. 3002925 -75825
10230900 1846950
8. 3873450 609075
9. 304575 2517150

18
 10. 132375 569250
11. 558750 -333525
12. 1304850 -334875
13. -2736487,5
14. -8794387,5
-5356875 3027075
4874025 4874025

Pentru elaborarea tabloului de finanţare se parcurg doua etape :

1.Determinarea variaţiei fondului de rulment ca urmare a modificării
structurii capitalului in partea superioara a bilanţului;
2.Determinarea variaţiei trezoreriei nete ca urmare a modificării nevoii de
fond de rulment;
Prin intermediul tabloului de finanţare se evidenţiază:
 fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinanţare, aport de

capital;
 utilizarea acestor resurse financiare (alocări) pentru: investiţii, plata

dividendelor, rambursarea împrumutului;

Tabloul de finanţare

ALOCARI RESURSE FINANCIARE

Achiziţii de active fixe CAF
Reduceri de propriu Aport nou de capital
Dividende plătite Împrumuturi pe termen mediu,
lung
Rambursări ale datorie financiare Preturi de cesiune ale activelor

19
 fixe
I) VARIATIA FONDULUI DE RULMENT
Creşterea de stocuri si de creanţe Creşterea datoriilor de
exploatare
Diminuarea datoriilor de exploatare Credite noi de trezorerie
Rambursări de credite de trezorerie Reduceri de stocuri
Reduceri de creanţe

II) VARIATIA TREZORERIEI NETE

ALOCARI RESURSE
10230900 4319250
1846950
3126225

FR = Resurse - Alocări = -938475

6174000
99150

TN = 6074850

Excedentul de trezorerie al exploatării(ETE)

ETE reprezintă surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de
exploatare şi măsoară capacitatea firmei de a face faţă nevoii de autofinanţare a
investiţiilor privind creşterea firmei şi a nevoii de rambursare a datoriilor
financiare.

EBE = venituri incasabile - cheltuieli plătibile

=(venituri încasate-cheltuieli plătite)+(venituri de încasat-cheltuieli de
plătit)
EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450
EBE = ETE + NFR

20
 ETE = EBE - NFR
ETE = 6732450-6273150=459300

Excedentul de trezorerie al exploatării este destinat acoperii cheltuielilor

financiare, rambursării împrumutului financiar, plata impozitului şi a dividendelor.

 Analiza cash-flow-rilor

Întreaga activitate desfăşurata de societate cuprinde doua categorii de

operaţiuni:
- de gestiune
- de capital
Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi cu caracter recurent
repetitiv în viaţa economică a întreprinderii.
Operaţiunile de capital vizează modificări în volumul şi structura activelor si
a pasivelor întreprinderii ca urmare a deciziilor de investiţii şi a celor de finanţate
luate de conducerea întreprinderii.

Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune

Rezultatul operaţiunilor de gestiune îl constituie cash-flow-ul de gestiune.

Deoarece mărimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operaţiunile de
exploatare, el se evidenţiază cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.

AN 1999 AN 2000
Profitul exploatarii 5622600 5687325
-Impozit pe profit -2761875 -3075000

21
+Amortizari 1413825 743400
=Cash-flow-ul expoatarii 4274550 3355725

Cash-flow-ul exploatării are semnificaţia unei capacităţi potenţiale reieşite din

contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinanţarea creşterii
economice a întreprinderii şi pentru remunerarea investitorilor de capital.
Dacă luam în considerare rezultatul tuturor operaţiunilor de gestiune atunci este
mai corect să determinăm un cash-flow de gestiune.

AN 1999 AN 2000
Venituri exceptioanale 181725 218625
-Cheltuieli exceptionale -700950 -286350
=Rezultatul execeptional -519225 -67725

Excedentul brut din exploatare 6414600 6391950

+Venituri financiare 2485125 2148525
+ Rezultat exceptional -519225 -67725
-Impozit pe profit -2761875 -3075000
= Cash-flow-ul de gestiune 5618625 5397750

Cash-flow-ul disponibil(CFD)

Pentru cazul mai general când se ia în calcul şi rezultatul operaţiunilor de

capital, operaţiuni ce determină modificări în volumul activelor şi pasivelor
întreprinderii, atunci remunerarea efectivă a investitorilor de capital se face la
nivelul cash-flow-ului disponibil.
În raport cu destinaţiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul
întreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru acţionari şi cash-flow
disponibil pentru creditori.

22
 CFD=CFDactionari+CFDcreditori

La rândul lor cash-flow disponibil pentru acţionări si cash-flow disponibil

pentru creditori se calculează astfel:

Profitul net 3564675

-Variaţia capitalurilor proprii -1846950
= Cash-flow-ul disponibil pt. acţionări 1717725

Dobânzi 1413825
-Variaţia datoriilor -3027075
= Cash-flow-ul disponibil pt. creditori -1613250

Deci:

Cash flow-ul disponibil pentru acţionari 1717725

Cash flow-ul disponibil pentru creditori -1613250
= Cash flow-ul disponibil 104475

SISTEMUL DE RATE AL SOCIATĂŢII COMERCIALE

Rata de rentabilitate comercială

1. Rata marjei comerciale se calculează după formula:

23
 Rmc=
MC
Vanzari de marfuri

Rmc2000=
28356750
=41
69085350

Rmc1999=
26023762 ,5
=41
62710012 ,5

Interpretare: pune in evidenta strategia comerciala a societăţii analizate si

apreciază influenta constrângerii pieţei si a politicii preturilor de vânzare.

2. Rata marjei brute de exploatare se calculează ca raport intre excedentul

brut din exploatare si cifra de afaceri:

Rmb=
EBE
CA

Rmb2000 =
6414600
=9
72022350

Rmb1999 =
6391950
=9
65227575

24
 Interpretare: măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de
politica financiara, de politica de investiţii, de incidenţa fiscalităţii si a elementelor
excepţionale si indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare de a degaja
profit.

3. Rata marjei nete se calculează ca raport intre rezultatul net si cifra de

afaceri:

Rmn=
RN
CA

Rmn2000 =
3167775
=4 . 4
72022350

Rmn1999 =
3564675
=5 . 4
65227575
Interpretare: această rată exprimă eficienţa globală a societăţii respectiv
capacitatea sa de a realiza profit şi de a rezista concurenţei.

4. Rata marjei nete de exploatare se calculează ca raport între rezultatul

exploatării şi cifra de afaceri:

Rme=
PE
CA

25
 Rme2000 =
5622600
=7 . 8
72022350

Rme1999 =
5687325
=8. 7
65227575

Interpretare: pune în evidenţă eficienţa activităţii de exploatare sub toate

aspectele respectiv industrial, administrativ şi comercial şi de asemenea prezintă
avantajul de a fi influenţată de amortizări şi provizioane devenind un rezultat net al
exploatării.

5. Rata marjei brute de autofinanţare se calculează ca raport între

capacitatea de autofinanţare şi cifra de afaceri:

Rmba=
CAF
CA

Rmba2000 =
4437300
=6 . 1
72022350

Rmba1999 =
4319250
=6. 6
65227575
Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea
pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi.

26
 6. Rata marjei asupra valorii adăugate se calculează ca raport intre
excedentul brut din exploatare si valoarea adăugata:

Rmva=
EBE
VA

Rmva2000 =
6414600
=53
12181800

Rmva1999 =
6391950
=55
11592075

Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa

deducerea cheltuielilor de exploatare.
Ratele de rentabilitate economică

Aceste rate măsoară eficienţa mijloacelor materiale si financiare alocate

întregii activităţi a firmei.

1. Rata excedentului brut din exploatare se calculează ca raport între

excedentul brut din exploatare şi activul economic:

Reb = =
EBE EBE
activ economic imobilizari+NFR

27
 Reb2000 =
6414600
=22
20720175+8453587 , 5

Reb1999 =
6391950
=50
10489275+2180437 ,5

Interpretare: Aceasta rata oferă o apreciere globala asupra rentabilităţii brute a

capitalurilor investite si in plus prezintă avantajul ca nu este afectata de politica de
amortizare.
2. Rata de rentabilitate economică se calculează ca raport între EBIT şi
activul economic.

Rec= = =
EBIT
activ economic

ventotale −chelt totale ( Fara dobanzi si impozit

)
pe
profit

activeconomic

Rec2000 =
7343475
=25
20720175+8453587 , 5

Rec1999 =
7383075
=58
10489275+2180437 ,5

28
 3. Rata profitului net se calculează ca raport între profitul net şi activul
economic :

Rpn = =
PN PN
activ economic imobilizari+NFR

Rpn2000 =
3167775
=11
20720175+8453587 , 5

Rpn1999 =
3564675
=28
10489275+2180437 ,5

Interpretare: această rată exprimă rentabilitatea neta de dobânzi şi impozit a

activului economic investit.

4. Rata rentabilităţii activului economic se calculează ca raport între

rezultatul exploatarii ânainte de deducerea dobanzilor şi a impozitului pe
profit şi activul total.
Rae=
rez _expl
activ total

29
 Rae2000 =
10868850
=22
49872000

Rae1999 =
10825800
=24
44997975

Interpretare: rezultatul exploatarii înainte de deducerea cheltuielilor cu

dobanzile şi a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent înaintea deducerii
impozitului pe profit, a dobânzilor şi cheltuielilor asimilate.

5. Rentabilitatea activului economic brut se calculează ca raport între

excedentul brut din exploatare şi activul total.

Raeb=
EBE
activ total

Raeb2000 =
6414600
=13
49872000

Raeb1999 =
6391950
=14
44997975

6. Rata de rentabilitate economică brută se calculează ca raport între

excedentul brut din explaotare şi capitalul economic brut.

30
 EBE
capital economic brut

-pt. anul 2000:

6414600
=14
47323237 , 5

-pt. anul 1999:

6391950
=17
37381762 ,5

Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea această rată

e folosita frecvent în analiza externă deoarece permite efectuarea comparaţiilor în
spaţiu între întreprinderile aparţinând aceluiaşi sector indiferent de mărimea lor sau
de forma lor de proprietate.

7. Rata de rentabilitate economică neta se calculeaza ca raport între

rezultatul exploatarii şi capitalul economic net.

rezultatul _exp loatarii

capital economic
net

-pt. anul 2000:

5622600
=12
46683187 , 5

-pt. anul 1999:

5687325
=15
36742687 ,5

31
 Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus
amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

Ratele de rentabilitate financiară

1. Rata de rentabilitate financiară

Aceasta rată măsoară randamentul capitalurilor proprii, adică al plasamentului

financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor firmei.
Se calculează ca raport între profitul net şi capitalurile proprii

profit _ net
capitaluri _ proprii

-pt. anul 1999: = 0,18

3564675
20296425

-pt. anul 2000: = 0,14

3167775
22143375

Rentabilitatea financiară este prin urmare influenţată de modalitatea de

procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv
la situaţia îndatorării firmei.
Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decât rata medie a
dobânzii pe piaţa capitalului de împrumut, pentru a face atractive acţiunile
întreprinderii si a creste cursul lor bursier.

32
2. Rata de rentabilitate financiara neta se calculează ca raport intre rezultatul

net al întreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se

exclud profitul nerepartizat.

rezultatul net
capitaluri proprii

-pt. anul 1999: = 0,17

3564675
20296425−225000

-pt. anul 2000: = 0,14

3167775
22143375−225000

3. Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculează după

următoarea formula:

profitul net +dobanzi

capitaluri proprii +impr . pe .lung term si mdiu

-pt. anul 1999: = 0,11

4308075
36732900

33
 -pt. anul 2000: = 0,11
4581600
41706075
Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunerează capitalurile proprii
prin acordarea dividendelor având o dimensiune de remunerare a împrumuturilor
prin plata dobânzilor.

Ratele echilibrului financiar

1. Rata de finanţare a imobiliarilor se calculează ca raport intre resursele

durabile si activele imobilizate brute.

resurse durabile
activeimobilizate brute

-resursele durabile sunt egale cu capitalurile permanente.

-pt. anul 1999: = 3,50

36732900
10489275

-pt. anul 2000: = 2,01

41706075
20720175
Interpretare: aceasta rata evidenţiază condiţia de finanţare a imobilizărilor. O
valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizărilor e finanţat din
resurse durabile respectiv din capitaluri permanente.

34
 2. Rata fondului de rulment propriu se calculează ca raport intre
capitalurile proprii si activele imobilizate brute.

capitaluri proprii
activeimobilizate brute

-pt. anul 1999: = 1,93

20296425
10489275

-pt. anul 2000: = 1,07

22143375
20720175

Interpretare: aceasta reprezintă o rata referitoare la finanţarea proprie a

imobilizărilor motiv pentru care se doreşte ca acesta rata sa fie supraunitara.

3. Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment de exploatare se

calculează după formula:

FR
NFR

-pt. anul 1999: = 40,44

26243625
648862 ,5

-pt. anul 2000: = 3,74

20985900
5617162,5

35
 Interpretare: această rată evidenţiază proporţia corespunzătoare din fondul
de rulment care evidenţiază partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment
legata de exploatare.

Ratele de lichiditate

1. Rata lichidităţii generale sau rata capacităţii de plata a ciclului de

exploatare se calculează ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe
termen scurt.

active _ ciculante
datorii _ termen _ scurt

-pt. anul 1999: = 4,14

34508700
8265075

-pt. anul 2000: = 3,57

29151825
8165925
Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a
se transforma într-un termen scurt in lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plata
exigibile.

2. Rata lichidităţii reduse se calculează astfel:

active _ circulante  stocuri

datorii_ termen _ scurt

36
 -pt. anul 1999: = 3,39
34508700−6493575
8265075

-pt. anul 2000: = 3,44

29151825−1036025
8165925

Interpretare: această rată exprimă capacitatea unei firme de a-şi onora datoriile
pe termen scurt din creanţe şi din disponibilităţi.

3. Rata lichidităţii imediate sau rata capacităţii de plată imediate se

calculează cu formula:

disponibilitati
DTS

-pt. anul 1999: = 1,83

15163762, 5
8265075

-pt. anul 2000: = 0,77

6369375
8165925
Interpretare: caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a
datoriilor ţinând cont de încasările existente.

4. Rata solvabilităţii pe termen lung se calculează astfel:

37
 activ total
datorii totale

-pt. anul 1999: = 1,9

44997975
23635950

-pt. anul 2000: = 1,91

49872000
26053950

Ratele de îndatorare

1. Levierul =
datorii totale
capital propriu

-pt. anul 1999: = 1,16

23635950
20296425

-pt. anul 2000: = 1,17

26053950
22143375

38
 Acesta se interpretează si ca rata automoniei financiare a întreprinderii,
respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate
prin capitalul propriu al firmei.

2. Rata datoriilor financiare se calculează astfel:

datorii financiare
capitaluri permanente

-pt. anul 1999: = 0,44

16436474
36732900

-pt. anul 2000: = 0,46

19562700
41706075
Aceasta rata caracterizează gradul de îndatorare al întreprinderii pe termen
lung.
Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5;

3. Rata independenţei financiare este dată de formula:

capitaluri proprii
capitaluri permanente

39
 -pt. anul 1999: = 0,56
20296425
36732900

-pt. anul 2000: = 0,54

22143375
41706075

Interpretare: aceasta rată este complementară cu rata datoriilor financiare şi

măsoară ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In
general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel puţin egala cu 0,5 din
considerente impuse de norme bancare în relaţiile de credit cu întreprinderea.

4. Rata capacităţii de împrumut se calculează astfel:

capitaluri proprii
datoriila termen

-pt. anul 1999: = 1,23

20296425
16439475

-pt. anul 2000: = 1,13

22143375
19562700

Interpretare: compara resursele proprii cu împrumuturile contractate pe

termen lung.

40
 5. Rata capacităţii de rambursare este data de formula:

imprumuturi pe termen lung

CAF

-pt. anul 1999: = 3,80

16436475
4319250

-pt. anul 2000: = 4,40

19562700
4437300

Interpretare: exprima teoretic în număr de ani capacitatea întreprinderii de a

rambursa in totalitate împrumuturile contractate pe termen lung. Cu cat valoarea
raportului e mai mica cu atât mai mare va fi capacitatea de rambursare.
Rata capacităţii de rambursare exprima, în număr de ani, capacitatea
întreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un
număr de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de
autofinanţare.

6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:

cheltuieli_ financiare
EBE

41
 -pt. anul 199: = 0,12
743400
6391950

-pt. anul 2000: = 0,22

1413825
6414600

Interpretare: aceasta rata separa întreprinderile sănătoase de cele

falimentare. În cazul în care aceasta rata e >60% întreprinderea înregistrează
probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment.

7. Costul îndatorării se calculează astfel:

cheltuieli financiare
imprumuturi totale

-pt. anul 1999: = 0,031

743400
23635950

-pt. anul 2000: = 0,054

1413825
26053950

42
 Ratele privind structura activului si a pasivului

1. Rata activelor imobilizate se calculează astfel:

activeimobilizate
activtotal

-pt. anul 1999: = 0,46

20720175
44997975

-pt. anul 2000: = 0,21

10489275
49872000

Interpretare: măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia

întreprinderii in mod permanent in totalul activului

2. Rata imobilizărilor corporale se calculează astfel:

imobilizari corporale
activ total

43
 -pt. anul 1999: = 0,029
1315350
44997975

-pt. anul 2000: = 0,041

2065200
49872000
Interpretare: fiind dependenta de specificul activităţii cat si de
caracteristicile tehnice ale întreprinderii rata va înregistra valori diferite de la o
ramură la alta.
Pentru întreprinderile comparabile aceasta rata arata în ce măsură ea va putea
rezista unei crize economice ştiut fiind faptul ca o imobilizare ridicata a
capitalurilor in active fixe implica riscul netransformării rapide a acestora in
lichidităţi.

3. Rata imobilizărilor financiare se calculează cu formula:

imobilizari financiare
activ total

-pt. anul 1999: = 0,17

7694025
44997975

-pt. anul 2000: = 0,33

16870950
49872000

44
 Interpretare: ca măsură a politicii de investiţii financiare valoarea
indicatorului este strâns legata de mărimea întreprinderii.

4. Rata activelor circulante se exprima astfel:

activecirculante
activtotal

-pt. anul 1999: = 0,77

34508700
44997975

-pt. anul 2000: = 0,58

29151825
49872000

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate.

5. Rata stocurilor se calculează astfel:

stocuri
activ total

-pt. anul 1999: = 0,14

6493575
44997975

45
 -pt. anul 2000: = 0,21
10367025
49872000
Interpretare: aceasta rata este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi
de lungimea ciclului ei de exploatare.

6. Rata activelor de trezorerie se calculează astfel:

activede trezorerie

activ total

-pt. anul 1999: = 0,53

24063188
44997975

-pt. anul 2000: = 0,25

12532313
49872000

Interpretare: reflecta ponderea disponibilităţilor băneşti si a valorilor

mobiliare de plasament in patrimoniul întreprinderii.

7. Rata autonomiei financiare globale este data de formula:

46
 capitaluri proprii
pasiv total

-pt. anul 1999: = 0,45

20296425
44997975

-pt. anul 2000: = 0,44

22143375
49872000
Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia financiară a
întreprinderii apreciata în ansamblul ei.

8. Rata de îndatorare globala se calculează astfel:

datorii totale
pasiv total

-pt. anul 1999: = 0,52

23635950
44997975

47
 -pt. anul 2000: = 0,52
26053950
49872000
Interpretare: măsoară ponderea datoriilor globale indiferent de durata si
originea lor in patrimoniul întreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica
decât 1şi pe măsura ce valoarea raportului se diminuează autonomia.

48