FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI

INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ

MECANISME ŞI ECHIPAMENTE DE FABRICAȚIE

PROIECT

STUDENT:Pop-Szováti Fatime Izabella

An III Ing. Economică Industrială

Satu Mare
 1.TEMĂ DE PROIECT

Disciplina: „Maşini si echipamente de fabricaţie”

Să se proiecteze un dispozitiv pentru reperul element balama care sa asiste una din operaţiile
prevăzute in itinerarul sau de fabricaţie.
• Dispozitivul va fi proiectat în ipoteza unei producţii de serie mijlocie pe o maşină-
unealtă universala, din dotarea laboratorului
• Fixarea semifabricatului se va face pe cale manuală.
• Se impune utilizarea unor mecanisme cu strangere mecanică
• Semifabricatul va fi orientat pe reazeme tratate termic şi schimbările (cepuri sau
plăcuţe standardizate sau speciale).
• Corpul dispozitivului va fi realizat prin sudare sau prin asamblare cu elemente de
asamblare.
• Dispozitivul va fi orientat şi fixat pe masa maşinii-unelte cu elemente specifice pană
de ghidare, şuruburi T).
• PARTEA SCRISĂ va conţine:
1. Temă de proiect semnată de student
2. Desenul de execuţie al reperului ( execuţie mijloce conform SR EN 222678 mK),
Ra = 6,3
3. Itinerar tehnologic; Alegerea operaţiei pentru care se proiectează dispozitivul;
Scurtă justificare.
4. Caracteristici tehnologico-mecanice ale materialului semifabricatului
5. Caracteristicile constructive ale maşinii- unelte
6. Caracteristicile constructive ale sculei (schiţa-standard)
7. Alegerea regimului de aşchiere
8. Calculul forţelor de aşchiere
9. Calculul forţelor de strângere
10. Calculul mecanismului de strângere
11. Alte calcule de dimensionare, verificare, precizie
12. Instrucţiuni de exploatare, întreţinere si protecţia muncii
• DESENUL DE ANSAMBLU va cuprinde numărul necesar de proiecţii (vederi, secţiuni
principale, secţiuni parţiale, detalii) pentru evidenţierea formei, mărimii şi poziţiei fiecărui
element component
• Pentru asigurarea unei reprezentări clare a ansamblului, nu se recomanda trasee de
secţionare în trepte
• Pe desenul de ansamblu (minim A3) in coltul dreapta sus va fi inclusă şi o schiţa a piesei
prelucrate în dispozitiv (nu la scară), împreună cu cotele care determină suprafaţa prelucrată,
iar suprafaţa prelucrată se va marca prin colorare.

2. DESENUL PIESEI
 3.INTINERAR TEHNOLOGIC

Nr.
crt Operatia Schita Masina SDV
 Mașină de S:Element de
Debitarea debitat sau tăiere bandă
1. semifabricatului fierastrau circulară sau
Op.1 mecanic lamă

D:Menghină

V:Metru

S:Freza
cilindrico-
Mașină de frontală
Frezare frezat
2. longitudinală FUS 27 D: mengină
Op.2
V:Şubler

S:Freză
cilindrico-
Frezare frontală
longitudinală Mașină de
3. Op.2 frezat D: mengină
FUS 27
V:Subler

S:Freză
Mașină de cilindrico-
frezat frontală
4. Frezare FUS 27
longitudinală D: mengină
Op.2
V:Şubler
 S:Freza
cilindrico-
Frezare frontală
longitudinală Mașină de
5. Op.2 frezat D: mengină
FUS 27
V:Şubler

S:Freza Disc
profilată
Mașină de D: mengină
6. Frezare frezat
longitudinală FUS 27 V:Şubler
semicerc
Op.2

Mașină de
frezat S:Freza disc
Frezare FUS 27
7. transversală D: mengină
Op.3
V:Şubler

9 Găurire
OP.4
Maşş ina de
gaă urit
4GcoD
 Maşină de S:Freza
Frezare frezat cilindrico-
10 longitudinală frontala

FUS 27 D: mengină
OP.5

V:Şubler

C.T.C Maşină de V: şş ubler

măsurat în
11 coordonate

4.DESENUL 3D AL DIPOZITIVULUI

Folsirea dispozitivului pentru operații de frezare

Folosirea dispozitivului pentru operații burghiere

Părţile componeate a dispozitivului cu piesele prelucrate prin burgiere

1- corpul dispozitivului; 2-reazem; 3-ştift; 4-piesă; 5-piulită; 6-şurub; 7,8,9-
reazeme
 5.CARACTERISTICI TEHNICO-MECANICE ALE MATERIALULUI
SEMIFABRICATULUI

Materialul OLC 45 este un oţel carbon de calitate prelucrat prin deformare

prin deformare plactica, folosit în stare tratată termic sau termochimic în
construcţia de maşini. Se foloseste in general la piesele tratate termic, cu
rezistenţă ridicată şi tenacitate medie, cum ar fi : discuri de turbină, biele, corane
dinţate, roţi de clichet, melci, pene, flanşe.

Caracteristici mecanice:

 Limita la curgere =500

 Rezistenţa la rupere
 Alungirea la rupere = 14%
 6.CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE SCULEI
BURGHIUL ELICOIDAL

Burghiele sunt scule aschietoare utilizate la prelucrarea găurilor in plin

sau la lărgire. Se construiesc cu două tăisuri principale (cu doi dinți aschietori),
dar pot fi realizate si in alte soluții constructive.

Figura prezintă un burghiu elicoidal cu părtile componente:

- partea utilă care cuprinde dinții burghiului, canalele dintre dinții, partea
activă compusă la randul ei din: conul de atac si partea laterală de calibrare.
Unghiul conului de atac este diferit in funcție de duritatea materialului ce se
prelucrează astfel: 80-90° pentru materiale moi; 116-118° pentru oțel; 130-140°
pentru materiale dure.
- coada burghiului care servește la fixarea acestuia in arborele principal al
mașinii pe care se executa burghierea si poate avea forma conică sau cilindrică;
- antrenorul care impiedica rotirea burghiului in dispozitivul de prindere si ajuta
la scoaterea acestuia.
Sculele se fixeaza in arborele principal al mașinii de găurit astfel:
- prin intermediul mandrinelor cele cu coadă conica;
- direct in locașul arborelui principal sau folosind reducțiile cu coadă conica
(burghie, alezoare, tarozi).
Piesele se fixează pe masa mașinii in menghine sau in dispozitive speciale.
 7.MASINA DE GAURIT VERTICAL 4GCOD

Mașinile de găurit sunt mașini-unelte pe care se execută operațiile

tehnologice de găurire (burghiere), lărgire, alezare, filetare.

Pot fi clasificate din mai multe puncte de

vedere şi anume:

• după poziţia arborilor principali avem:

- maşini de găurit verticale;

- maşini de găurit orizontale;

• după construcţie şi domeniul de

utilizare:

- maşini de găurit radiale;

- maşini de găurit multiaxe;

- maşini de găurit în coordonate;

- maşini de găurit şi alezat orizontale.

Diametrul maxim al burghiului [mm] 40

A max [mm] 180
B[mm] 0 -> 180
C[mm] 650 -> 1180
E[mm] 300
F[mm] 340
a[mm] 325
b[mm] 450
Nr-ul treptelor de turație 8
Nr-ul treptelor de avans 3
Puterea motorului 2,2/2,8 KW
Cote de gabarit Lxlxh [mm] 950x690x2260

8.ALEGEREA REGIMULUI DE ASCHIERE

Materialul piesiei: OLC 45

=>alegem din CM n=560 rot/min

Stabilire avans : s= 0,1 rot/min

9.CALCULELUL FORȚELOR DE AȘCHIERE

 Viteza de așchiere

 Viteza de avans

 Adăncimea de așchiere

 Avansul pe dinte

 Grosimea așchiei

 Lațimea așchiei

 Aria secțiunii așchiei

 Forța rezultantă

(din tabel)
 Momentul de așchiere
 Forța specifică
P=0,14 mm

 Viteza unghiulară

 Puterea de așchiere

=0,85 (randamentul)

10. INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE,ÎNTREŢINERE ŞI

PROTECŢIA MUNCII

1. Dispozitivele de prindere trebuie să asigure o fixare rigidă a pieselor.

În cazul folosirii dispozitelor de fixare pneumatice, hidraulice,
electromagnetice şi combinate, acestea se vor prevedea cu mecanisme
care să împiedice desfacerea accidentală a dispozitivului şi blocaje care să
prevină aruncarea piesei când se produce desfacerea sau când se întrerupe
alimentarea cu aer, lichid sau curent electric. În cazul întreruperii
alimentării dispozituvulu, se va opri automat maşina
2. Maşinile unelte cu comandă numerică şi cu schimbarea automată a
sculei, care sunt dotate cu magazie de scule, trebuie prevăzute cu
dispozitive corespunzătoare care să asigure respectarea următoarelor
condiţii:
a. - schimbarea automată a sculei numai când arborele principal se
află în poziţie corectă şi nu se roteşte.
b. - în timpul schimbării automate a sculei, zona în care se desfăşoară
această operaţie trebuie să fie prevăzută cu elemente de protecţie
care să nu admită accesul muncitorului în zona respectivă.
3. La maşinile care nu sunt prevăzute cu dispozitive de mutare a curelei în
mers, această operaţie se va face numai după oprirea completră a maşinii.
4. Maşinile unelte trebuie să fie prevăzute cu dispopzitive de siguranţă
care să prevină pornirea accidentală a arborilor principali, a consolelor,
capetelor, păpuşilor, traverselor şi a altor subansamble mobile.
5. Subansamblele maşinilor unelte care se deplasează mecanizat trebuie
să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să nu permită depăşirea
cursei acestora dincolo de limitele stabilite prin documentaţia tehnică.
6. Mânerele, pârghiile sistemelor de prindere a dispozitivelor trebuie
amplasate astfel încât manevrarea acestora să nu fie periclitată de
mişcarea sculei, aşchiile proiectate şi lichidul de răcire-ungere.
7. Pe conductele hidraulice sau pneumatice trebuie să fie montate
manometre pentru a se putea urmări presiunea. Pe manometru se va
indica, cu semn distinctiv, presiunea maximă admisă.

11. PROTECŢIA MEDIULUI.

Poluarea şi protecţia mediului sunt considerate la ora actuală probleme de

mare importanţă, cu care se confruntă umanitatea în general. Transformările
care au loc la nivel global în ceea ce priveşte mediul înconjurător impun
găsirea unor soluţii fundamentate teoretic şi conceptual, pentru menţinerea
echilibrului ecologic al planetei.
Revoluţia tehnico-ştiinţifică desfăşurată concomitent cu explozia
demografică, a dus inevitabil la creşterea necesităţilor de materii prime,
energie, alimente, apă etc. Acest fapt a accentuat conflictul dintre om şi
natură, a dus în foarte multe cazuri la apariţia unor dezechilibre în natură ca
urmări deosebit de grave asupra mediului în care trăim.
Se poate afirma cu certitudine că, dezvoltarea industrială neraţională,
urbanizarea excesivă, explozia demografică, distrugerea masivă a pădurilor,
constituie permanent un potenţial de presiune cu efecte negative asupra
mediului.
Sub aspectul evoluţiei istorice, managmentul mediului înconjurător la
nivelul întreprinderii s-a impus rapid în ultimii 10-15 ani, condiţionat de
legislaţia de mediu din ce în ce mai restrictivă, de faptul că performanţele
ecologice au devenit criteriu de concurenţă pe piaţă, dar şi de faptul că
potenţialul poluant al platformelor industriale a stat în centrul atenţiei
organizaţiilor ecologiste şi mai ales a mass-mediei.
Normele de protecţie a mediului, din ce în ce mai pretenţioase, sunt
stabilite de către instituţii guvernamentale. Tot aceste instituţii asigură şi
cadrul colectiv de aplicare. Cele două poziţii, ale unităţii poluatoare şi ale
instituţiilor şi organizaţiilor guvernamentale penalizatoare se pare la prima
vedere că sunt ireconciliabile. În realitate însă s-au dezvoltat forme de
colaborare în interesul calităţii mediului, dar şi în interesul industriei
naţionale. Asemenea forme de colaborare se pot întălni în cazul sistemelor de
monitoring comune, obţinerii de subvenţii pentru realizarea de investiţii cu
finalitate ecologică.
Fiecare întreprindere, în funcţie de profilul, mărimea segmentului de piaţă
pe care îl ocupă, specificul proceselor tehnologice şi de calitatea
managementului propriu trebuie să-şi dezvolte structuri manageriale cu
profil de protecţie a mediului.
Managementul minimal de protecţie a mediului se adresează
intreprinderilor ce se găsesc în stadiul iniţial de organizare a activităţii de
protecţie a mediului. Etapele principale pentru reducerea cantităţii de deşeuri
sunt:
- inventarierea deşeurilor proprii;
- organizarea gestiunii deşeurilor: depozitate, reciclare,
tratare, neutralizare, comercializare;
- reducerea cantităţilor de deşeuri prin perfecţionarea
ethnologiei, managementului total al calităţii produselor,
reciclare produselor şi a deşeurilor etc;
- analiza ciclului de viaţă economică a produselor şi
identificarea etapelor generatoare de deşeuri.
Pentru început, în fiecare întreprindere trebuie să se facă o inventariere a
tuturor poluanţilor şi să se studieze efectele poluanţilor emişi asupra
mediului înconjurător. Este necesar să se pună la punct ansamblul de norme
şi standarde de calitate a factorilor de mediu, a regurilor de gestionare a
 substanţelor poluante, să se ia la cunoştinţă reglementările internaţionale
privind protecţia mediului.

BIBLIOGRAFIE:
Nedezki C. Julean D. Maşini şi echipamente de fabricaţie 2012
Tache,V.ş.a. PROIECTAREA DISPOZITIVELOR PENTRU MAŞINI-
UNELTE. Bucureşti, Editura
Tehnică, 1995.
Vasii-Roşculeţ Sanda,ş.a. PROIECTAREA DISPOZITIVELOR. Bucureşti,
Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982.
Stanescu I. Tache V. Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectare, constructie
Bucureşti, Editura
Tehnică, 1979.
Tache Voicu , Ungureanu Ion Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
masini-unelte
Bucuresti, Editura Tehnica,1984
Olteanu R s. a Indrumator pentru proiectarea dispozitivelor 1993