UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Biometeorologie
Specializarea: Meteorologie - Hidrologie

Indrumator stiintific : Ionac Nicoleta

Grigore Elena

Student: Liță Roxana

Muși Maria Luminița
Răducanu Andreea
Grupa 216

Bucuresti 2018
 REFERAT ȘTIINȚIFIC

SPECIALIZAREA: METEOROLOGIE-HIDROLOGIE

PROGRAMUL DE STUDII: BIOMETEOROLOGIE

INDRUMATOR STIINTIFIC: IONAC NICOLETA

GRIGORE ELENA

STUDENT: LIȚĂ ROXANA

MUȘI MARIA LUMINIȚA
RĂDUCANU ANDREEA
GRUPA – 216

Bucuresti 2018
 Studiul indicilor bioclimatici din regiunea
Muntenia
Centrul Meteorologic Regional Muntenia are în administrare o parte din rețeaua
meteorologică de suprafață, rețeaua meteorologică reprezentând structura de bază în care sunt
efectuate măsurătorile și observațiile meteorologice și principala sursă de date meteorologice
pentru activitatea de prognoză, studii și cercetări climatice, diagnoze și schimbul internațional de
date meteorologice. Centru Meteorologic Regional Muntenia are în structura sa două Servicii
Meteorologice de Asigurarea Calității datelor meteorologice la Pitești și Buzău. Din structura
administrativă a C.M.R. Muntenia fac parte următoarele stații meteorologice: Pitești, Târgoviște,
Ploiești, Buzău, Alexandria, Giurgiu, București-Băneasa, Roșiori de Vede, Sinaia 1500, Predeal,
Penteleu, București-Filaret, București-Afumați, Urziceni, Titu, Zimnicea, Stolnici, Câmpina,
Bisoca, Vârfu Omu, Fundata, Curtea de Argeș, Oltenița, Câmpulung Muscel, Turnu Măgurele,
Morărești, Videle, Râmnicu Sărat, Pătârlagele, Întorsura Buzăului. Stațiile meteorologice
administrate de C.M.R. Muntenia sunt încadrate în județele: Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Argeş,
Dâmboviţa, Prahova, Călăraşi, Covasna, Ialomiţa, Buzău, Braşov și Municipiul București.

Fig. 1 - Stațiile Buzău și Urziceni din zona administrativă C.M.R. Muntenia

(Sursa: file:///C:/Users/Maria/Documents/Geografie%20M-H/Licenta%20anul%20al%20II-
lea/Semestrul%20al%20II-lea/Biometeorologie/descriereCMR.pdf )
 Din punct de vedere al dotării cu echipamente meteorologice, la toate stațiile măsurătorile
meteorologice sunt efectuate cu aparatură automată, cel puțin pentru următorii parametri:
temperatura aerului, umezeala relativă a aerului, direcția și viteza vântului, cantitățile
precipitațiilor atmosferice, presiune atmosferică. În funcție de tipul stației meteorologice, acestea
sunt dotate și cu alte echipamente automate specializate, cum ar fi: traductori pentru temperatura
solului la suprafață și în adâncime, traductori pentru determinarea umezelii solului, traductori
pentru măsurarea radiației solare globale, nete și difuze, traductori pentru măsurarea duratei de
strălucire a Soarelui, traductori pentru determinarea timpului prezent și a vizibilității orizontale,
traductori pentru măsurarea grosimii stratului de zăpadă etc.

Lucrarea de față are ca scop evidențierea potențialului bioclimatic prin analiza cantitativă și
calitativă a datelor meteorologice și a indicilor rezultați prin prelucrarea datelor meteorologice.
Acești indici au fost calculați pentru a sublinia existența unor riscuri bioclimatice la care sunt
supuși oamenii în aceste regiuni. Pentru realizarea acestei lucrări au fost alese ca stații
meteorologice stațiile Buzău (83 m), Urziceni (46 m), Ploiești (91 m), Călărași (321 m), Brăila
(105 m) și Râmnicu Sărat (107 m) în aceeași unitate de relief.

Datele meteorologice utilizate pentru acest studiu au fost alese pentru perioada 2006-2015,
datele utilizate fiind cele ale temperaturii aerului, umezelii relative, presiunii atmosferice și vitezei
vântului. Cu ajutorul acestora s-au putut calcula indicii bioclimatici, pentru a se putea observa
dacă populația care trăiește în aceste zone este supusă unui stres caloric sau viețuiește în condiții
de confort bioclimatic.
 Tabel nr. 1

Valorile medii lunare și anuale ale temperaturii aerului (°C) la stațiile meteorologice
Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-2015

Buzău
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 -3.5 -0.3 4.9 12 16.7 20.7 23.1 22.5 18.5 13.4 7.5 2 11.5
2007 5.1 3.4 8 12.3 19.5 23.5 26.3 23.8 16.9 12.3 3.6 -0.4 12.9
2008 -1.5 3.8 8.8 12.7 16.8 21.9 23.3 25.4 17.3 12.9 6.1 2.5 12.5
2009 0.2 2.5 5.9 12.3 17.3 21.5 24.6 23.6 19.3 12.4 7.5 0.7 12.3
2010 -3.5 0.3 5.5 12.2 17.4 21.1 24.1 25.8 18 9.1 10.2 -0.9 11.6
2011 -2.3 -1.7 5.5 11.2 17 21.2 23.6 23.2 21.2 10.8 3.6 3.1 11.4
2012 -0.9 -6.5 6.3 14 18.1 23.1 27.1 24.7 20.1 14.1 6.8 -2 12.1
2013 -1.9 2 4.3 13.6 19.2 21.9 23 23.6 16.6 11.7 8.3 0.2 11.9
2014 -0.6 0.3 9.4 11.4 16.6 19.8 23 23.7 18.8 11.6 4.8 1.4 11.7
2015 0 2.2 6.5 11.4 18.4 21.5 24.5 24.5 19.9 11 8.3 3.9 12.7
Media -0.99 0.42 6.51 12.41 17.62 21.63 24.23 24.03 18.52 12.03 6.49 0.73
lunară
11.99
Urziceni
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 -3.2 -0.3 5.3 12.2 16.5 20.8 22.7 22.5 18.0 13.2 7.3 1.8 11.4
2007 4.7 3.6 7.5 11.7 19.0 23.2 25.2 23.9 17.2 12.1 3.7 -0.8 12.6
2008 -2.8 3.2 8.6 13.1 16.7 21.5 22.5 24.6 16.8 13.2 6.2 2.3 12.1
2009 -0.1 2.4 6.2 11.8 17.3 21.2 23.4 22.8 18.8 12.4 7.8 1.0 12.1
2010 -3.6 0.0 5.6 12.0 17.2 21.4 23.5 24.9 18.3 9.3 10.7 -0.1 11.6
2011 -2.2 -1.9 5.5 10.4 16.5 21.0 23.2 22.8 20.9 10.9 3.3 2.9 11.1
2012 -1.5 -6.7 5.4 14.2 18.1 22.7 26.7 24.3 20.1 14.3 7.6 -1.4 12.0
2013 -1.3 2.6 5.1 13.5 18.9 21.5 22.9 24.0 16.9 12.0 8.2 -0.1 12.0
2014 -0.5 1.9 9.0 11.9 16.4 19.7 23.0 23.6 18.5 11.8 5.5 2.2 11.9
2015 -0.9 2 6.3 11.6 18.5 21.2 24.8 24.1 20.1 10.9 7.9 3.6 12.5
Media -1.3 1.2 6.6 12.4 17.4 21.5 23.8 23.8 18.6 11.8 6.7 1.0 12.0
lunară
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, 2018
Râmnicu
Sărat

Brăila

Călărași Lunile Media

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 -3,4 0,4 6,3 12,5 17,4 21,3 22,8 23,9 18,4 13,5 8 2,8 11,99
2007 5,9 4,2 6,8 11,9 19,5 24,2 26,8 24,5 17,9 12,5 4,6 0,4 13,27
2008 -2,3 3,3 9,5 13,4 17,2 22,1 23,6 25 17,2 13,2 7,1 3,9 12,77
2009 0,1 3,2 6,8 12,1 17,9 22,9 24,7 23,2 18,9 13,4 8,5 1,2 12,74
2010 -2,6 0,6 6 12,2 18,2 21,6 23,8 25,6 19 9,8 12,1 0,7 12,25
2011 -2,1 -1,1 5,8 9,9 16,5 21,3 24 23 20,8 10,4 3,6 3,5 11,3
2012 -0,4 -6 6,7 14,8 18,3 23,8 27,1 25 20,1 14,9 7,7 -0,7 12,61
2013 -0,1 4,3 6,1 14 19,7 22,5 23,6 24,3 17,9 12,2 9,4 0,5 12,87
2014 0,1 1,8 9,2 12,2 16,8 20,2 23,2 24,3 18,7 11,5 5,8 2,4 12,18
2015 0,9 2,7 6,6 11,8 18,7 21,2 25,2 24,3 20,4 11,3 9 4 13,01
Ploiești Lunile Media
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 70,7 71,8 63,7 61,3 56,9 55 61,1 72,5 74,9 69,4 67,8 75,5 55
2007 61,7 64,3 58 42,5 52,4 49,7 36,5 58,5 59,7 65,3 71,2 82 60
2008 75 59,7 48 62,4 60,2 60,4 54 46,5 59,8 74,1 83,6 87,2 65
2009 83,8 77,7 68,7 55,5 58,2 56,8 50,3 44,7 49,2 73,2 80,6 84 64
2010 86,4 88,9 66,1 64 69,2 69,3 66,5 56,2 65,3 73,9 81,7 90 70
2011 93 78 64,6 58 65,4 65,2 63,9 54,9 51,3 64,7 75,9 85,2 68
2012 74,8 82,6 61,3 70,1 83,6 61,5 46,8 46,7 54,3 69 85,6 88,2 69
2013 87,8 86,4 72 61,3 61,1 65,9 60,1 56,5 64,7 76,7 83,9 84,9 72
2014 86,6 91,1 63,1 75,8 72,3 71,1 68 61,1 61,8 79,5 93,4 91,9 76
2015 88,7 82,3 70 55,9 65,3 63,5 58,5 51 62,7 77,7 76,3 80,9 69
2016 82,9 81 75,9 69,3 73,6 69,5 57,4 58,5 62,5 81,6 83,9 75,5 81
 Tabel nr. 2

Valorile medii lunare și anuale ale umezelii relative a aerului (%) la stațiile
meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada
2006-2015

Buzău
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 70.7 71.8 63.7 61.3 56.9 55.0 61.1 72.5 74.9 69.4 67.8 75.5 66.7
2007 61.7 64.3 58.0 42.5 52.4 49.7 36.5 58.5 59.7 65.3 71.2 82.0 58.5
2008 75.0 59.7 48.0 62.4 60.2 60.4 54.0 46.5 59.8 74.1 83.6 87.2 64.2
2009 83.8 77.7 68.7 55.5 58.2 56.8 50.3 44.7 49.2 73.2 80.6 84.0 65.2
2010 86.4 88.9 66.1 64.0 69.2 69.3 66.5 56.2 65.3 73.9 81.7 90.0 73.1
2011 93.0 78.0 64.6 58.0 65.4 65.2 63.9 54.9 51.3 64.7 75.9 85.2 68.3
2012 74.8 82.6 61.3 59.7 65.6 61.5 46.8 46.7 54.3 69.0 85.6 88.2 66.3
2013 87.8 86.4 72.0 61.3 61.1 65.9 60.1 56.5 64.7 76.7 83.9 84.3 71.7
2014 86.6 91.1 63.1 75.8 72.3 71.1 65.9 56.1 56.3 76.2 91.4 90.3 74.4
2015 88.7 78.4 71.8 54.6 60.2 56.7 58.8 51.5 64.9 76.3 73.0 81.2 68.0
Media 80.8 78.3 64.6 60.3 63.0 61.6 56.1 54.5 59.8 72.7 80.0 83.2 67.9
lunară
Urziceni
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 81.3 83.5 72.5 71.9 68.1 65.3 60.6 65.2 69.8 74.6 81.5 90.0 73.7
2007 78.5 78.0 75.4 60.9 66.4 62.6 53.5 69.0 71.9 78.9 83.4 92.9 72.6
2008 87.1 76.3 64.7 75.5 69.6 63.4 58.7 55.7 67.9 79.7 86.3 91.5 73.0
2009 89.7 82.3 73.4 68.9 70.6 68.7 68.7 63.1 68.8 84.0 88.8 90.5 76.4
2010 91.1 93.2 78.0 70.7 73.8 70.8 74.2 65.7 69.9 80.3 83.6 87.6 78.2
2011 96.0 85.2 72.4 69.9 75.6 73.4 71.0 65.5 62.0 72.2 79.5 87.3 75.8
2012 82.5 84.4 71.3 63.9 71.5 65.5 54.8 56.0 64.7 75.5 88.8 88.8 72.3
2013 88.0 88.0 74.0 64.0 63.0 70.0 69.0 59.0 68.0 81.0 87.0 86.0 74.7
2014 91.0 90.0 69.0 78.0 74.0 76.0 72.0 62.0 62.0 81.0 91.0 92.0 78.2
2015 88.4 81.8 74.2 53.9 61.8 60.6 59.7 55.2 65.5 79.8 79.6 86.2 70.6
Media
87.3 84.1 72.8 67.9 69.8 67.7 63.5 61.5 66.6 78.9 84.8 87.7 74.4
lunară
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, 2018
Râmnicu
Sărat

Brăila

Călărași Lunile Media

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 78,7 76,5 64,7 62,1 59,3 61,3 58,5 57,1 64,2 67,4 72,7 81,4 67
2007 68,3 69,4 70,3 48,7 53,2 47,7 34,9 55 58,9 69,4 75,6 81,6 61
2008 81,4 68,5 54,2 65,4 62 63,3 54,6 49,8 64,3 73,9 82,3 85,4 67
2009 87,2 79,8 68,9 59,3 62 55,6 61,5 57,8 62,3 79,7 85,9 89,8 71
2010 88,4 89,1 76,5 69,2 66,7 69,4 72,9 64,3 65,3 81,4 78,3 89,3 76
2011 96,9 83 70,6 70,7 72,2 66,2 62,2 58,2 56,4 73,4 80,3 85,4 73
2012 83 84,9 63,1 60,6 69,7 60,7 49,8 48,2 59,5 72,2 88,7 87,4 69
2013 88 83,8 72,6 63,1 60,4 63,2 60 53,9 62,4 81,8 84,3 86,7 72
2014 91,6 90,7 67 76,2 73,9 73,6 67,4 59,1 62 79,6 89 90,8 77
2015 85,8 83,3 77,3 57,8 63,1 61,9 56 56,4 68,1 84,3 78,6 83,8 71
Ploiești Lunile Media
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 70,7 71,8 63,7 61,3 56,9 55 61,1 72,5 74,9 69,4 67,8 75,5 55
2007 61,7 64,3 58 42,5 52,4 49,7 36,5 58,5 59,7 65,3 71,2 82 60
2008 75 59,7 48 62,4 60,2 60,4 54 46,5 59,8 74,1 83,6 87,2 65
2009 83,8 77,7 68,7 55,5 58,2 56,8 50,3 44,7 49,2 73,2 80,6 84 64
2010 86,4 88,9 66,1 64 69,2 69,3 66,5 56,2 65,3 73,9 81,7 90 70
2011 93 78 64,6 58 65,4 65,2 63,9 54,9 51,3 64,7 75,9 85,2 68
2012 74,8 82,6 61,3 70,1 83,6 61,5 46,8 46,7 54,3 69 85,6 88,2 69
2013 87,8 86,4 72 61,3 61,1 65,9 60,1 56,5 64,7 76,7 83,9 84,9 72
2014 86,6 91,1 63,1 75,8 72,3 71,1 68 61,1 61,8 79,5 93,4 91,9 76
2015 88,7 82,3 70 55,9 65,3 63,5 58,5 51 62,7 77,7 76,3 80,9 69
 Tabel nr. 3

Valorile medii lunare și anuale ale vitezei vântului (m/s) la stațiile meteorologice Buzău,
Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-2015

Buzău
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 3.9 3.7 4.6 3.4 3.6 3.4 3.2 2.3 3.0 2.7 2.9 3.2 3.3
2007 4.0 4.2 3.9 3.6 3.6 3.2 3.1 3.2 3.3 3.2 4.0 2.9 3.5
2008 3.3 3.9 4.3 3.7 3.2 3.0 2.6 2.3 2.9 2.3 2.6 2.7 3.1
2009 3.1 3.1 3.1 3.0 2.5 2.5 2.6 2.7 3.1 2.8 2.6 3.1 2.9
2010 2.8 3.3 3.6 2.9 3.0 2.9 2.9 2.9 3.1 3.0 2.9 3.1 3.0
2011 2.4 3.9 3.8 3.6 3.2 2.7 2.6 2.6 2.8 2.7 2.6 2.9 3.0
2012 3.6 3.5 3.7 3.6 3.7 2.8 3.7 3.0 2.7 2.8 2.7 2.9 3.2
2013 3.1 3.3 3.7 4.1 3.2 2.8 2.8 2.4 2.6 2.4 3.0 2.9 3.0
2014 3.9 2.9 4.7 3.7 3.0 2.9 3.3 3.1 3.3 3.3 2.9 3.7 3.4
2015 3.5 4.0 4.2 3.7 2.7 3.1 2.6 2.9 2.9 3.2 3.5 2.9 3.3
Media 3.4 3.6 4.0 3.5 3.2 2.9 2.9 2.8 3.0 2.8 3.0 3.1 3.2
lunară
Urziceni
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 2.4 3.9 3.8 3.6 3.2 2.7 2.6 2.6 2.8 2.7 2.6 2.9 3.0
2007 3.1 3.1 3.1 3.0 2.5 2.5 2.6 2.7 3.1 2.8 2.6 3.1 2.9
2008 3.9 3.7 4.6 3.4 3.6 3.4 3.2 2.3 3.0 2.7 2.9 3.2 3.3
2009 4.0 4.2 3.9 3.6 3.6 3.2 3.1 3.2 3.3 3.2 4.0 2.9 3.5
2010 3.9 2.9 4.7 3.7 3.0 2.9 3.3 3.1 3.3 3.3 2.9 3.7 3.4
2011 3.4 3.3 4.0 3.2 3.1 2.9 2.9 3.3 2.9 2.8 3.0 3.8 3.2
2012 3.5 4.0 4.2 3.7 2.7 3.1 2.6 2.9 2.9 3.2 3.5 2.9 3.3
2013 2.4 2.9 2.4 3 2.4 2.0 1.8 1.9 2.1 2.3 2.3 2.3 2.3
2014 1.4 2.3 3.6 3.1 2.1 2.1 2.2 2.1 2.5 2.7 2.3 3.3 2.5
2015 2.6 3.0 3.1 2.9 2.2 2.2 1.9 2.4 2.4 2.5 2.6 2.3 2.5
Media
3.0 3.3 3.7 3.3 2.7 2.6 2.6 2.6 2.8 2.8 2.8 3.0 2.9
lunară
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, 2018
Râmnicu
Sărat

Brăila

Călărași Lunile Media

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 11,1 9,5 12,8 10,4 9 8,3 7,9 9,3 7,6 6 7,9 8,4 9,02
2007 11,1 10,7 10 8,9 9,4 8,3 8,7 8,5 9,4 7,6 11,6 9,7 9,49
2008 9,5 9,9 12,2 9,4 7,7 7,7 7,9 7,2 8,5 6,2 8,1 10,7 8,75
2009 8,6 11 9,8 8,9 7,7 8,1 6,9 6,9 7,8 8,7 7,8 9,4 8,47
2010 9,7 10,3 11,3 9,4 9,5 8 7,2 6,8 8,7 8,4 8,8 8,2 8,86
2011 6,1 11,9 10,9 9,8 8 7,1 7,8 6,9 6,5 8 6,5 7,7 8,10
2012 12,4 12,3 9,6 9,9 8,5 6,7 8,6 7,4 7,3 6,9 6,3 10,1 8,83
2013 8,7 11,1 10,4 10,5 8,7 8 7,1 7,6 8,7 7,6 8,4 8,2 8,75
2014 10 7,3 11,2 9,4 7,2 7,1 7,5 6,7 8,8 8,7 7,9 10,5 8,53
2015 9,7 10,8 10,4 11,2 8,1 8,2 7 8,5 8,4 8,2 8,6 7,3 8,87
Ploiești Lunile Media
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 14,2 13,4 16,5 12,1 12,8 12,1 11,7 8,2 10,9 9,7 10,6 11,4 12,0
2007 14,3 15,1 14 13 13 11,4 11,2 11,7 12 11,4 14,5 10,4 12,7
2008 12 13,9 15,6 13,3 11,4 10,9 9,5 8,3 10,4 8,3 9,4 9,7 11,1
2009 11,2 11,2 11,3 10,7 8,9 8,9 9,5 9,7 11,2 10,2 9,5 11,3 10,3
2010 10 11,9 12,8 10,4 10,8 10,6 10,3 10,5 11 10,8 10,4 11,1 10,9
2011 8,5 14,2 13,7 13,1 11,5 9,8 9,5 9,5 10 9,6 9,4 10,6 10,8
2012 12,8 12,7 13,2 13 13,3 10,1 13,3 10,7 9,9 10,1 9,6 10,6 11,6
2013 11,1 12 13,5 14,6 11,7 10,2 10 8,6 9,5 8,8 10,7 10,4 10,9
2014 14,1 14,5 15 13,4 9,6 11 9,3 10,5 10,6 11,4 12,7 10,6 11,9
2015 12,7 14,5 15 13,4 9,6 11 9,3 10,5 10,6 11,4 12,7 10,6 11,8
2016 12,4 11,8 14,4 11,7 11 10,3 10,3 11,8 10,5 10,2 10,9 13,7 11,6
 Tabel nr. 4

Valorile medii lunare și anuale ale presiunii atmosferice (hPa) la stațiile meteorologice
Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-2015

Buzău
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 1027.9 1016.2 1011.1 1014.1 1015.7 1016.6 1017.5 1010.3 1018.2 1019.2 1019.6 1027.7 1017.8
2007 1016.7 1015.9 1017.6 1018.3 1011.6 1012.0 1012.2 1012.4 1016.1 1021.2 1017.6 1023.9 1016.3
2008 1026.2 1026.9 1007.8 1010.4 1014.9 1014.2 1012.0 1013.6 1016 1020.4 1020.2 1022.6 1017.1
2009 1017.9 1012.6 1012.5 1018.5 1016.9 1012.9 1013.1 1017.1 1018.7 1016.9 1017.4 1013.6 1015.7
2010 1018.3 1011.2 1018.6 1018.5 1010.5 1010.6 1012.6 1012.7 1015.7 1019.9 1012.7 1014.7 1014.7
2011 1022.4 1020.9 1024.0 1015.8 1017.2 1013.0 1010.7 1015.4 1017.6 1022.5 1028.6 1019.2 1018.9
2012 1019.0 1023.5 1021.8 1008.5 1013.1 1014.5 1013.4 1015.0 1017.1 1016.2 1021.2 1018.0 1016.8
2013 1014.8 1016.7 1011.6 1016.6 1012.0 1013 1015.6 1016.3 1014.4 1022.2 1018.0 1026.7 1016.5
2014 1019.8 1020.8 1016.4 1014 1013.1 1014.2 1012.7 1013.6 1016.9 1021.7 1023.6 1020.5 1017.3
2015 1018.4 1018.6 1021.4 1016.2 1014.5 1015.7 1014.8 1017.2 1017.3 1022.6 1019 1030.4 1018.8
Media 1020.0 1018.3 1016.1 1014.8 1013.8 1013.7 1013.6 1014.6 1016.9 1020.5 1019.9 1022.2 1017.0
lunară
Urziceni
Luni Media
Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală
2006 1020.4 1009.0 1004.5 1007.1 1008.6 1009.3 1010.1 1003.1 1011.0 1012.0 1012.6 1020.5 1010.7
2007 1010.0 1008.7 1010.5 1011.3 1004.3 1005.0 1005.5 1005.4 1009.2 1013.9 1010.4 1016.1 1009.2
2008 1018.7 1019.7 1001.1 1003.4 1007.7 1007.2 1005.1 1006.6 1008.9 1013.2 1012.9 1014.9 1010.0
2009 1010.7 1005.5 1005.5 1011.0 1009.5 1005.8 1006.2 1009.9 1011.5 1009.8 1010.1 1005.9 1008.4
2010 1010.2 1003.3 1011.3 1011.0 1003.4 1003.6 1005.7 1005.5 1008.2 1012.0 1005.3 1006.9 1007.2
2011 1014.4 1012.9 1016.4 1008.4 1009.6 1006.0 1003.7 1008.0 1010.2 1014.9 1020.7 1011.6 1011.4
2012 1011.0 1015.3 1014.6 1001.0 1005.4 1007.2 1005.9 1007.5 1009.4 1008.5 1013.2 1009.6 1009.0
2013 1006.8 1008.3 1003.9 1008.8 1004.5 1005.5 1008.0 1008.6 1006.9 1014.2 1010.2 1018.7 1008.7
2014 1010.2 1003.3 1011.3 1011.0 1003.4 1003.6 1005.7 1005.5 1008.2 1012.0 1005.3 1006.9 1007.2
2015 1018.2 1018.1 1020.9 1015.8 1014.0 1015.4 1014.3 1016.6 1016.4 1022.0 1018.8 1030.2 1018.4
Media
1013.5 1011.0 1010.3 1009.2 1007.5 1007.4 1007.7 1008.5 1010.7 1014.0 1012.8 1015.3 1010.7
lunară
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie, 2018
Râmnicu
Sărat

Brăila

Călărași Lunile Media

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 1028 1017 1012 1014 1015,8 1016 1017 1010,1 1018 1019 1020 1028 1017,9
2007 1018 1016 1012 1019 1011,4 1012 1013 1012,1 1016 1021 1018 1024 1016,0
2008 1026 1027 1008 1011 1015 1014 1012 1014 1016 1021 1021 1023 1017,2
2009 1018 1013 1013 1018 1017 1013 1013 1016,7 1018 1017 1017 1013 1015,5
2010 1018 1011 1019 1008 1010,7 1011 1012 1012,3 1015 1019 1013 1015 1013,6
2011 1022 1020 1024 1015 1016,4 1013 1010 1014,7 1017 1022 1028 1019 1018,5
2012 1019 1023 1022 1008 1012,3 1014 1013 1014,3 1016 1016 1021 1017 1016,2
2013 1015 1016 1011 1016 1011,5 1012 1015 1015,3 1014 1022 1018 1027 1015,9
2014 1019 1020 1016 1013 1012,5 1014 1012 1012,8 1016 1021 1023 1020 1017
2015 1018 1018 1021 1016 1014 1015 1014 1016,2 1017 1022 1019 1031 1018,3

Ploiești Lunile Media

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
2006 1028 1016 1011 1014 1016 1017 1018 1010 1018 1019 1020 1028 1017
2007 1017 1016 1018 1018 1012 1012 1012 1012 1016 1021 1018 1024 1016,292
2008 1026 1027 1008 1010 1015 1014 1012 1014 1016 1020 1020 1023 1017,1
2009 1018 1013 1013 1019 1017 1013 1013 1017 1019 1017 1017 1014 1016
2010 1018 1011 1019 1019 1011 1011 1013 1013 1016 1020 1013 1015 1015
2011 1022 1021 1024 1016 1017 1013 1011 1015 1018 1023 1029 1019 1019
2012 1019 1024 1022 1003 1013 1015 1013 1015 1017 1016 1021 1018 1016
2013 1015 1017 1012 1017 1012 1013 1016 1016 1014 1022 1018 1027 1017
2014 1020 1021 1016 1014 1013 1014 1012 1013 1016 1021 1023 1020 1017,008
2015 1018 1018 1021 1016 1014 1015 1014 1017 1016 1022 1019 1030 1018,242
2016 1018 1017 1014 1012 1012 1013 1014 1017 1018 1022 1020 1027 1016,925
 Indicii bioclimatici au fost calculați pe baza formulelor lor specifice și cu ajutorul datelor
climatice prezentate mai sus.

Tabel nr. 5

Mediile lunare și anuale ale indicelui temperaturii efectiv-echivalente (TEE) la stațiile

meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada
2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești
 Indicele temperaturii efectiv-echivalente – TEE (°C) a fost calculat pentru media zilnică a
temperaturii aerului pentru intervalul mai-august, cât și pentru media anuală, pentru stațiile Buzău
și Urziceni.
Stația de la Buzău înregistrează valori ale presiunii atmosferice de pana la 1024 hPa, Iar
temperatura aerului depășește valoarea de +27°C. Luna mai este singura în care se instalează
confortul în toți anii, excepție facând anul 2013, când acest indice a prezentat un disconfort
bioclimatic prin încălzire, acesta încadrându-se în categoria Cald. În această categorie se mai
încadrează și luna iunie a anului 2006, în rest disconfortul începe să se instaleze în toți anii
ajungând la pragul de Sufocant. Lunile iulie și august sunt caracterizate de disconfort bioclimatic
accentuat spre sufocant, valorile indicelui depășind și valori de +63 °C. Media anuală se încadrează
la pragul de Răcoros, doar in ultimii doi ani simțindu-se confortul termic.
Fiind la o altitudine puțin mai ridicată, și deși nu este o diferență mai mare de 40 m, la stația
meteorologică Urziceni disconfortul climatic iși face mai ușor simțită prezența, confortul
instalându-se doar în luna mai în anii 2006, 2008, 2009, 2011, 2014 și 2015, în ceilalți ani din
aceeași lună temperaturile ajungând la pragul de Cald. În rest, în toate lunile verii indicele intră în
categoria de Sufocant, ultimele două luni prezentând un disconfort climatic accentuat, valorile
depășind +66°C. Spre deosebire de stația Buzau, media anuală a indicelui inregistrată la stația
Urziceni se încadrează in pragul de Confort termic facând excepție doar anii 2006 și 2011 care
prezintă un disconfort bioclimatic prin răcire.
Temperaturile aerului ce au depățit valoarea de +20°C au influențat existența valorilor ridicate
ale indicelui TEE, acesta ajungând până la valori ce depășesc +60°C. Așa cum se poate observa,
lunile cele mai calde și cu un disconfort accentuat sunt lunile iulie și august, perioadă care este
resimțită de mulți oameni ca fiind sufocantă.
Analiza repartiţiei spaţiale a valorilor indicelui TEE evidenţiază că lunile iulie şi august(luni
cu temperaturi medii mai mari de 20°C) sunt caracterizate de un bioclimat sufocant ,aşa cum
reiese şi din tabelul de mai jos. Avem temperature mai >51 intervalul de 3 luni ,respectiv iunie
,iulie şi august . Statiile se înscriu în acelaşi tip de bioclimat,sufocant,situaţie care este foarte bine
evidenţiată în tabelul de mai jos.
Valorile mari ale indicelui temperaturii efectiv-echivalente se datorează intensificării
proceselor de evaporare din timpul verii,fapt ce determină creşterea umezelii aerului şi în
consecinţă accentuarea senzaţiei de căldură, a transpiraţiei şi a ritmului respirator .
A fost calculat pentru intervalul cuprins între lunile iulie – august în cazul staţiei Calarasi.
Analiza repartiţiei spaţiale a valorilor indicelui TEE evidenţiază că lunile iulie şi august(luni cu
temperaturi medii mai mari de 20°C) sunt caracterizate de un bioclimat sufocant ,aşa cum reiese şi
din tabelul de mai jos. Spre deosebire de staţia de la Ploiesti ,temperaturi medii lunare, la fel, mai
mari de 20°C ,se înregistrează într-un interval de 3 luni ,respectiv iunie ,iulie şi august . Prin
urmare şi valorile indicelui vor fi mai mari la Calarasi ,însă se înscriu în acelaşi tip de
bioclimat,sufocant,situaţie care este foarte bine evidenţiată în tabelul de mai jos.
 Tabel nr. 6

Mediile lunare și anuale ale indicelui termo-higrometric (THI) la stațiile meteorologice

Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Brăila

Călarași

Ploiești
 Indicele termo-higrometric – THI (°C) a fost calculat pentru întreaga perioadă a anului,
chiar și asupra mediei anuale și lunare de temperatură și umezeală de la cele două stații.
Stația de la Buzău atinge pragul de Foarte frig doar în luna ianuare a anului 2010 și luna
februarie a anului 2012 reprezentând un disconfort bioclimatic prin răcire. În restul lunilor de
iarnă, martie, noiembrie, luna aprilie a anilor 2006, 2009-2011, 2014 și 2015 și luna octombrie a
anilor 2007, 2009-2011 și 2013-2015 sunt caracterizate de discomfort prin răcire, fiind
caracteristice pentru treapta Rece. Pragul Răcoros este atins în schimb de doar cateva valori
rătăcite în luna aprilie a anilor 2007, 2008, 2012 și 2013 și luna octombrie a anilor 2006, 2008 și
2012. Confortul bioclimatic își face prezența în toți anii în lunile mai și septembrie și în luna iunie
a anilor 2006, 2009-2011, 2014 și 2015, în restul lunilor resimțindu-se disconfortul prin încalzire,
pe scara valorilor indicilor bioclimatici ajungând la treapta de Cald. Media anuală prezintă un
disconfort bioclimatic prin răcire în toți anii mai puțin 2007 și 2015 unde valorile sunt
caracteristice treptei de Răcoros în timp ce media lunară ajunge la acest prag în lunile de iarnă, în
martie, aprilie, octombrie și noiembrie. În lunile de vară se resimte în schimb un disconfort
bioclimatic prin încălzire, celelalte luni rămase având valori specifice canfortului pentru oameni.
În cadrul stației de la Urziceni, indicele termo-higrometric prezintă valori de disconfort
bioclimatic prin răcire (Rece) în special în lunile de iarnă, dar și în martie, aprilie, octombrie și
noiembrie în aproximativ toți anii excepție facând luna ianuarie a anilor 2010 și 2011 și luna
februarie din anul 2012 care ajung la pragul de Foarte rece, tipul bioclimatului fiind unul de
Foarte frig. Se regăsesc și câteva valori izolate în luna aprielie a anilor 2008, 2012 și 2013 și luna
octombrie a anilor 2006, 2008 și 2012 disconfortul bioclimatic prin racire încadrându-se în
categoria Răcoros. Singurele luni în care este resimțit Confortul în toți anii sunt mai și septembrie
acesta prezentându-se și în luna iunie a anilor 2006, 2014 și 2015. În celelalte luni valorile
indicelui se situează în categoria disconfort bioclimatic prin încălzire, fapt ce poate fi explicat prin
valori de peste +20°C ale temperaturii aerului și valori scăzute ale umezelii relative, în lunile
iulie și octombrie resimțindu-se în toți anii, iar în luna aprilie între anii 2007 – 2013. Media
anuală prezintă un disconfort bioclimatic prin răcire în toți anii în timp ce media lunară ajunge la
acest prag în lunile de iarnă, în martie, aprilie, octombrie și noiembrie. În lunile de vară se resimte
în schimb un disconfort bioclimatic prin încălzire, iar singura lună care nu prezintă un disconfort
este septembrie fiind caracterizată de condiții de confort pentru oameni.
Ramnicu Sarat se încadrează în bioclimatului de tip rece sapte luni (ianuarie, februarie,
martie, aprilie, octombrie, noiembrie, decembrie), trei luni în bioclimatul de tip
confort(mai,iunie,septembrie) şi doua luni în bioclimatul de tip cald(iulie,august).Valorile
indicelui termohigrometric variază de la -3,07 în luna ianuarie până la 20.93 în luna iulie.Se
constantă că variaţia indicelui THI este direct proportională cu creşterea sau scăderea
temperaturii.Astfel lunile ianuarie,februarie ,martie ,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie se
încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin racire ,iar lunile mai,iunie,iulie ,august şi
septembrie se încadrează în aria de confort bioclimatic.
În comparaţie cu Ramnicu Sarat, staţia meteorologică Braila se încadează în bioclimatul
de tip frig şapte luni(ianuarie,februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie,decembrie) ,trei luni în
bioclimatul de tip confort(mai,iunie şi septembrie) şi două luni în bioclimatul de tip
cald(iulie,august).Valorile indicelui termohigrometric variază în această situaţie între -1.84 în luna
ianuarie şi 20.55 în luna iulie.La fel ca şi în cazul staţiei meteorologice de la Ramnicu Sarat şi în
Braila lunile ianuarie , februarie,marte ,aprilie şi octombrie,noiembrie ,decembrie se încadrează
în aria de disconfort bioclimatic prin răcire însă diferenţa constă în lunile mai ,iunie şi septembrie
care se încadrează în aria de confort bioclimatic ,iar lunile iulie şi august în aria bioclimatului
cald.
Conform pragurilor de analiză a indicelui THI se poate observa că staţia meteorologică
Calarasi se încadrează în bioclimatului de tip foarte frig doar cateva zile din lunile ianuarie si
februarie, in rest şase luni în bioclimatul de tip frig (ianuarie,
februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie) şi doua luni în bioclimatul de tip
confort(mai si septembrie), iar apoi se remarca in lunile de vara un bioclimat de tip cald . Valorile
indicelui termohigrometric variază de la -1.82 în luna ianuarie până la 23,62 în luna iulie. Se
constantă că variaţia indicelui THI este direct proportională cu creşterea sau scăderea
temperaturii.Astfel lunile ianuarie,februarie ,martie ,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie se
încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin racire ,iar lunile mai,iunie,iulie ,august şi
septembrie se încadrează în aria de confort bioclimatic.
În comparaţie cu Ploiesti, care se încadează în bioclimatul de tip frig şapte
luni(ianuarie,februarie,martie,aprilie, octombrie,noiembrie,decembrie) ,patru luni în bioclimatul
de tip confort(mai,iunie şi septembrie), doua luni in bioclimatul de tip confort (mai,iunie, iulie si
septembrie), si doua luni în bioclimatul de tip cald( iulie, august). Valorile indicelui
termohigrometric variază în această situaţie între -2,15 în luna ianuarie şi 23,41 în luna iulie. La
fel ca şi în cazul staţiei meteorologice de la Calarasi şi în Ploiesti lunile ianuarie , februarie,
martie , şi octombrie,noiembrie ,decembrie se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin
răcire însă diferenţa constă în lunile aprilie-septembrie care se încadrează în aria de confort
bioclimatic si bioclimatului cald.

Tabel nr. 7

Mediile lunare și anuale ale indicelui de discomfort THOM (DI THOM) (°C)la
stațiile meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în
perioada 2006-2015
Ramnicu Sarat

Braila

Călărași
Ploiești

Legendă Ușor disconfort Confort

Indicele de disconfort THOM - DI THOM (°C) este un indice ce oferă posibilitatea

aprecierii temperaturii aparente a aerului în condițiile unei umezeli a aerului în parametrii
normali. Acest indice se aplică valorilor de temperatură ce trec de +21 °C.
La stația meteorologică de la Buzău s-a putut calcula indicele de discondort THOM în
aproape toți anii cu excepția lunii iunie din anii 2006 și 2014 din cauza temperaturii mai mici de
+21°C. Acesta ajunge la pragul de Ușor disconfort doar în anii 2010 în lunile iulie și august și
2012 și 2015 în luna iulie, mai puțin de 50% din persoane resimțind un disconfort lejer. În restul
anilor starea termică este de confort bioclimatic.
În ceea ce privește stația meteorologică Urziceni, indicele nu s-a putut calcula în luna iunie
în anii 2006, 2011 și 2016, în majoritatea timpului instalându-se Comfortul termic. Disconfortul
bioclimatic prin încălzire se resimte doar în lunile iulie și august, anul 2010 fiind printre cei mai
călduroși în perioada respectivă la ambele stații, indicele ajungând la pragul de Ușor disconfort.
Valorile indicelui DI THOM la staţia meteorologică Ramnicu Sarat variază între 20.55°C în
luna iunie şi 23.30°C în luna iulie şi 21.54°C în luna august ceea ce denotă faptul că staţia se află
într-o arie de usor disconfort bioclimatic.Disconfortul bioclimatic apare foarte putin doar in iulie
si august pe întreg intervalul de analiză în condiţiile în care temperatura aerului nu depaşeşte
23°C.Aceeşi situaţie se regaseşte în mare parte şi în cazul staţiei meteorologice Braila cu unele
diferenţe, aici valorile indicelui DI THOM variază între 20.48 în luna iunie respectiv 22.33 în
luna iulie şi 21.54 în luna august prin urmare şi valorile temperaturilor au fost ceva mai ridicate
depăşind 23°C,ceea ce conduce la o uşoară stare de disconfort bioclimatic ,în special în lunile
iulie şi august. În ansamblu însă, ambele staţii se încadrează în aria de usor disconfort bioclimatic
pe întreg intervalul perioadei analizate,situatie care se poate observa în tabelul de mai jos.
 Valorile indicelui DI THOM la staţia meteorologică Calarasi (pe perioada verii) variază
între 18,74°C în luna iunie şi 22,46 în luna iulie şi ceea ce denotă faptul că staţia se află într-o arie
de confort bioclimatic.Confortul bioclimatic se menţine pe întreg intervalul de analiză în
condiţiile în care temperatura aerului depaseste usor 22°C. Aceeaşi situaţie se regaseşte în mare
parte şi în cazul staţiei meteorologice Ploiesti cu unele diferenţe, aici valorile indicelui DI THOM
variază între 17,76 în luna iunie respectiv 21,94 în luna iulie si august şi, prin urmare şi valorile
temperaturilor au fost ceva mai ridicate depăşind 22°C,ceea ce conduce la o uşoară stare de
disconfort bioclimatic ,în special în lunile iulie şi august. În ansamblu însă, ambele staţii se
încadrează în aria de confort bioclimatic pe întreg intervalul perioadei analizate,situatie care se
poate observa în tabelul de mai sus.

Tabel nr. 8

Mediile lunare și anuale ale indicelui de discomfort de tensiune relativă (Relative

Strain Index) (RSI) (unități) la stațiile meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu
Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-2015
Ramnicu Sarat

Braila

Călărași
Ploiești

Disconfort pentru
Legendă Confort
persoane sensibile

Indicele de tensiune relativă (Relative Strain Index) – RSI (unități) reprezintă un indice
ce permite caracterizarea perioadelor de stres caloric și se aplică pentru intervalul iunie-august,
pentru temperaturi ce nu depășesc valori de +26 °C.
Pentru ambele stații meteorologice acest indice se caracterizează prin Confort deoarece
temperaturile nu depășesc valori de +26°C excepție facând luna iulie din anul 2012 la ambele
stații, indicele ajungând la pragul de Disconfort pentru persoane sensibile.
Corelând valorile corespunzătoare diferitelor clase de disconfort din tabelul de mai sus cu
cele rezultate în urma prelucrării matematice ,se poate spune că atât staţia Ramnicu Sarat cât şi
cea de la Braila,se încradrează într-un areal bioclimatic de confort,aşa cum reiese şi din tabelul de
mai jos.
Corelând valorile corespunzătoare diferitelor clase de disconfort din tabelul de mai sus cu
cele rezultate în urma prelucrării matematice ,se poate spune că atât staţia meteorologică Calarasi,
cât şi cea de la Ploiesti ,se încradrează într-un areal bioclimatic de confort cu valori ale indicelui
RSI între lunile iunie-august ,care variază între -0,02 unităţi şi 0,12 unităţi-la Calarasi, la staţia
Ploiesti respectiv -0.02 unităţi şi 0.12 unităţi , aşa cum reiese şi din tabelul de mai sus.
 Tabel nr. 9

Mediile lunare și anuale ale indicelui de căldură (Heat Index) – HI (°F)la

stațiile meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și
Ploiești în perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești

Legendă Confort
 Indicele de căldură (Heat Index) – HI (°F) este un indice ce permite evidențierea
disconfortului bioclimatic datorat temperaturii aerului și a umezelii relative a aerului. Acest indice
se calculează pentru valori ale temperaturii ce depășesc +27 °C și/sau umezeala relativă are valori
mai mari de 40%.
În ambele stații meteorologice acest indice este situat în pragul de Confort bioclimatic, ceea
ce rezultă că oamenii nu resimt niciun stres biclimatologic. Acest lucru se datorează faptului că
temperaturile stației nu depășesc +27°C.
Atât la staţia meteo Ramnicu Sarat cât şi la statia meteo Braila temperatura medie a aerului
nu depaşeşte pragul de +27⁰C ceea ce denotă faptul că nu se pot calcula valori ale acestui indice
bioclimatic. De asemenea ,din această constatare se poate deduce şi faptul că aceste două staţii
nu se încadrează în clasa de risc bioclimatic.
Atât la staţia meteo Calarasi cât şi la statia meteo Ploiesti temperatura medie a aerului nu
depaşeşte pragul de +14⁰C ceea ce denotă faptul că se incadreaza intr-un bioclimat de confort. De
asemenea ,din această constatare se poate deduce şi faptul că aceste două staţii nu se încadrează
în clasa de risc bioclimatic.
 Tabel nr. 10

Mediile lunare și anuale ale indicelui Humidex (°C) la stațiile meteorologice

Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în perioada 2006-
2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești

Ușor
Legendă Disconfort Confort
disconfort
 Indicele HUMIDEX (°C) este un indice ce indică stresul caloric suferit de om sub
acțiunea elementelor meteorologice. Acest indice se calculează pentru temperaturi ce depășesc
valori de +20 °C, fiind calculat pentru semestrul cald (iunie-august).
La stația meteorologică Buzău în luna iunie se instalează confortul termic în majoritatea
anilor în luna iunie cu excepția anului 2012 care ajunge la pragul de Ușor disconfort, riscul
bioclimatic fiind unul de precauție, persoanele simțind o senzație de slăbiciune în condiții de
expunere prelungită și/sau activitate fizică. Acest prag acaparează aproape toată luna iulie și
august exceptând 2008, 2009, 2011 și 2013 când se resimte confortul, urmând ca în luna iulie a
anului 2012 și luna august a anului 2010 riscul să crească ajungând la precauție maxima,
Disconfort, posibil risc de șoc caloric, posibilă stare de leșin și crampe calorice în condiții de
expunere prelungită și/sau activitate fizică.
Stația meteorologică Urziceni înregistrează valori mai mici de +27°C în anul 2006 și în
majoritatea anilor din luna iunie exceptând anii 2007 și 2012 în care se resimte un Ușor
disconfort. Starea de Confort se regăsește și în luna iulie a anului 2008 și luna august a anului
2009. Pragul de Disconfort bioclimatic prin încălzire este resimțit în anul 2012, luna iulie și 2012,
luna august, riscul fiind unul de precauție maximă. În restul semestrului temperaturile se
încadrează în intervalul de +27-30°C limita fiind de precauție.
Din analiza indicelui HUMIDEX în perioada 2006-2015 rezultă că staţia meteorologică
Ramnicu Sarat este amplasată într-un areal cu un confort bioclimatic,cu precizarea ca valorile
indicelui depasesc in luna iulie 30 °C.Aceeşi situaţie este valabilă şi în cazul staţiei Braila ,cu
mentiunea că aici valorile indicelui ajung chiar la 31 °C în luna iulie si august.Prin urmare
prezinta si efecte fiziologice de usor discomfort ,dar predomina o stare de confort pentru toata
lumea.
Din analiza indicelui HUMIDEX în perioada 2006-2015 rezultă că staţia meteorologică Calarasi,
cat si Ploiesti sunt amplasate într-un areal cu un confort bioclimatic,valorile indicelui nedepăşind
25,67°C,în luna august. Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul staţiei Ploiesti ,cu mentiunea că si
aici valorile indicelui ajung chiar la 25 °C în luna iulie, august. Prin urmare lipsesc efectele
fiziologice predominând o stare de confort pentru toata lumea.
 Tabel nr. 11

Mediile lunare și anuale ale indicelui SIMMER de vară (Summer SIMMER Index) –
SSI (°C) la stațiile meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și
Ploiești în perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești
 Indicele SIMMER de vară (Summer SIMMER Index) – SSI (°C) este tot un indice de
stres caloric și se calculează pentru lunile de vară (iunie-august), pentru temperaturi ale aerului ce
depășesc valori de +22 °C.
La stația meteorologică Buzău nu a fost calculat în luna iunie în majoritatea anilor făcând
excepție anii 2007 și 2012 deoarece valorile sunt mai mici de +22°C starea bioclimatică fiind una
de Confort datorită temperaturilor scăzute ce nu ridică niciun fel de risc asupra sănătății
oamenilor.. În restul semestrului indicele este caracterizat de disconfort prin răcire.
Stația meteorlogică Urziceni prezintă aproximativ aceleași valori ca cele ale stației
precedente aceleați luni resimțindu-se acelați disconfort bioclimatic prin răcire ajungând la pragul
de Rece.
Pe baza claselor de disconfort din tabelul de mai sus ,se constată faptul că staţia
meteorologică Ramnicu Sarat se încadradrează în bioclimatul de disconfort maxim prin incalzire
,aparţinând clasei “sufocant”.In orasul Braila valorile sunt chiar mai ridicate decat cele
înregistrate la staţia meteorologică Ramnicu Sarat.(tabelul nr.12)
Pe baza claselor de disconfort din tabelul de mai sus ,se constată faptul că staţia
meteorologică Calarasi se încadrează în bioclimatul de disconfort maxim prin racire, aparţinând
clasei inferioare de frig prezentând un risc de disconfort în special în cazul persoanelor vârstnice
şi a copiilor. În mare parte aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul oraşului Ploiesti cu menţiunea
ca în acest caz valorile sunt la fel ca cele înregistrate la staţia meteorologică Calarasi.
 Tabel nr. 12

Mediile lunare și anuale ale indicelui SCHARLAU estival/de vară (ISE)la stațiile
meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în
perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești

Disconfort Ușor
Legendă Confort
moderat disconfort
 Indicele SCHARLAU estival/vară – ISE (unități) este un indice bioclimatic cu ajutorul
căruia se pot stabili pragurile de temperatură pentru care organismal uman resimte un disconfort
prin creșterea temperaturii. Acest indice a fost calculate pentru lunile iunie-septembrie, interval în
care temperatura crește constant, iar organismal poate fi supus unui stres caloric pentru a se putea
adapta acestei creșteri. Condițiile meteorologice de calculare a acestui indice este ca temperatura
aerului să aibă temperaturi mai mari de +17 °C și/sau umezeala relativă să depășească valoarea de
30%.
Având în vedere că temperaturile de la ambele stații sunt mai mari de +17°C acesta se poate
calcula pentru toate lunile. Pentru stația meteorologică Buzău se instalează confortul în
majoritatea lunilor din toți anii facând excepție luna iulie a anului 2010 și luna august a anului
2006, aceste valori atingând pragul de Ușor disconfort.
La stația meteorologică Urziceni se vede o ușoară creștere a disconfortului bioclimatic prin
încălzire față de stația precedentă acesta ajungând pană la treapta de Disconfort moderat în luna
iulie a anilor 2010, 2011 și 2014 și luna august a anilor 2007 și 2010. Acest lucru se datorează
umezelii relative crescute și a unor temperaturi mai ridicate în perioada respectivă. Disconfortul
descrește pană la pragul de Ușor disconfort în luna iulie a anilor 2009, 2012 și 2013, în restul
lunilor făcându-și prezența Confortul bioclimatic.
În urma calcularii acestui indice bioclimatic pentru staţiile meteorologice Ramnicu Sarat şi
Braila se poate constata faptul ca pe întregul parcurs al perioadei analizate cele două s-au încadrat
în aria de bioclimat caracterizată prin confort,valorile depăşind pe întreg parcursul perioadei
analizate pragul de ,,0”unităţi .Analizând tabelul de mai jos ,se poate observa cu uşurinţă că
valorile indicelui Scharlau estival ,sunt aproximativ egale la cele doua staţii .
În urma calcularii acestui indice bioclimatic pentru staţiile meteorologice Calarasi si Ploiesti
,se poate constata faptul ca pe întregul parcurs al perioadei analizate cele două s-au încadrat în
aria de bioclimat caracterizată prin confort,valorile depăşind pe întreg parcursul perioadei
analizate pragul de ,,0”unităţi .Analizând tabelul de mai sus, se poate observa cu uşurinţă că
valorile indicelui Scharlau estival ,sunt aproximativ egale la cele doua staţii .
 Tabel nr. 13

Mediile lunare și anuale ale indicelui SCHARLAU hibernal/de iarnă (ISH) la stațiile
meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și Ploiești în
perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești

Ușor Disconfort Disconfort

Ledendă Confort
disconfort moderat accentuat
 Indicele SCHARLAU hibernal/de iarnă – ISH (unități) este un indice ce se calculează
pentru lunile situate în afara sezonului cald, adică pentru lunile de iarnă, martie și noiembrie. Acest
indice se calculează pentru valori ale umezelii relative ce depășesc 40% și/sau valori ale
temperaturii aerului cuprinse între -5 și +6 °C.
La stația meteorologică Buzău acest indice indică un disconfort prin răcire accentuat
predominant pentru luna ianuarie exceptând exceptând și valori ce indică Disconfortul moderat
(2009 și 2012, însă care predomină luna decembrie în anii 2007, 2009, 2013 și 2014) dar și Confort
(2007). Disconfortul accentuat se mai regăsește și în luna februarie a anilor 2010, 2011 și 2014 și în
luna decemtrie a anilor 2010 și 2012. În lunile martie și noiembrie este resimțit doar Confortul
bioclimatic fapt datorat temperaturilor mai mari de +0°C și a umezelii relative scăzute. Pragul de
Ușor disconfort își face ușor simțită prezența în luna februarie a anului 2013 și în luna decembrie a
anului 2008.
Pentru stația meteorologică Urziceni Disconfortul bioclimatic prin răcire accentuat este
predominant în luna ianuarie, mai puțin în anul 2007, valoarea acestui an determinând Confort în
scara valorilor indicilor bioclimatici. Disconfortul accentuat se mai resimte și în luna februarie a
anilor 2006, 2010 și 2011 și în luna decembrie a anilor 2007, 2010, 2012 și 2013 datorate
temperaturilor scazute și a unui procentaj mare al umezelii relative. Lunile martie și noiembrie din
cauza valorilor mai mari de 0 (unități) este resimtit Confortul precum și în luna februarie a anilor
2007 și 2008 și în luna decembrie a anului 2015. Indicele ajunge la pragul de Disconfort moderat în
luna decembrie în anii 2007, 2008, 2009 și 2014, făcându-și prezența și în luna februarie a anului
2014 explicația fiind temperaturile mai ridicate înregistrate în acești ani urmând ca în restul
perioadei oamenii să resimtă un Ușor disconfort datorat creșterii temperaturii.
În urma calculării indicelui Scharlau atât pentru staţia meteorologică Ramnicu Sarat cât şi
pentru cea de la Braila ,se poate observa că ambele se încadrează într-o arie de confort bioclimatic
în lunile martie si decembrie când valorile indicelui cresc peste pragul de ,,0”unităţi . În toate
lunile ambele staţii se încadrează în aria de confort climatic ,valorile indicelui Scharlau depăşind
pragul de ,,0”unităţi .Disconfortul bioclimatic isi face simtita prezenta in lunile Ianuarie,februarie
si noiembrie ,atat pentru statia de la Ramnicu Sarat cat si pentru cea de la Braila ,asadar valorile
indicelui ajung si la -6.35 unitati pentru ianuarie-Ramnicu Sarat si -12.39 ianuarie-Braila.(tabelul
nr.15)
În urma calculării indicelui Scharlau atât pentru staţia meteorologică Calarasi, cât şi pentru
cea de la Galaţi , se poate observa că ambele se încadrează într-o arie de disconfort bioclimatic
accentuat în lunile de iarna (ianuarie şi februarie) când valorile indicelui scad mult sub pragul de
,,-3”unităţi . Diferenţa intervine în luna decembrie ,atunci când la Calarasi se încadrează în aria de
confort bioclimatic (peste 0 unităţi) pe când Ploiesti în aria de disconfort moderat (-5,16) . În
restul lunilor ambele staţii se încadrează în aria de confort climatic ,valorile indicelui Scharlau
depăşind pragul de ,,0”unităţi.
 Tabel nr. 14

Mediile lunare și anuale ale indicelui puterii de răcire a vântului (Wind-chill)

Pr – (W/m2)la stațiile meteorologice Buzău, Urziceni, Râmnicu Sărat, Brăila, Călărași și
Ploiești în perioada 2006-2015

Ramnicu Sarat
Braila

Călărași

Ploiești

Ledendă Frig Foarte frig

 Indicele puterii de răcire a vântului (Wind-chill) – Pr (W/m2) este un indice ce corelează
temperatura cu viteza vântului și modul în care acesta schimbă percepția omului asupra
temperaturii. Acest indice se calculează atât pentru mediile zilnce, cât și pentru cele anuale sau
lunare.
La stația meteorologică Buzău majoritatea indicilor nu se pot pe toată perioada anilor
deoarece viteza vantului trebuie să fie cuprinsă între 2m/s și 24m/s, iar temperatura aerului să fie
mai mică de +11°C, astfel încât aceștia au fost calculați în periada iernii, în lunile martie si
noiembrie în toți anii, iar în aprilie și octombrie se regăsesc doar cateva valori din cauza
temperaturii mai scăzute.
Disconfortul bioclimatic prin răcire predominant este cel de Frig, acesta făcându-și prezența
în totalinate în ultimele trei luni ale anului exceptând luna noiembrie a anului 2007. În lunile
ianuarie, februarie și martie unde s-a mai putut calcula, din cauza fluctuației de temperatură și
vineza vântului, disconfortul crește ajungând la pragul de Foarte frig valorile puterii de răcire a
vântului fiind cuprinse între 1000-1200 W/m2 în anii 2006-2008, 2014 și 2015. Media anuală nu
poate fi calculată în niciun an din cauza temperaturii mai mari de +11°C. Media lunară este
calculată în lunile ianuarie, februarie, martie, noiembrie și decembrie, disconfortul bioclimatic
prin răcire situându-se la treapta de Frig, cu exceptția lunii martie care se încadrează la treapta de
Foarte frig.
Fiind la o altitudine apropiată, stația meteorlogică Urziceni prezintă aproximativ aceeași
situație cu cea a stației de la Buzău indicele fiind calculat doar în perioada iernii și în lunile martie
și noiembrie în totalitate, iar în lunile aprilie și octombrie în cațiva ani. Valoarea puterii de răcire
a vântului exprima intensitatea pierderilor calorice (W) suferite de unitatea de suprafață corporală
(m2) în unitatea de timp, prin combinarea, în proporții diferite, a mai multor procese fizice
(radiație, conducție, convecție, evaporare). În esență, vântul creeaza o stare de disconfort prin
răcire în principal ca urmare a intensificării proceselor de convecție și evaporare de la suprafața
pielii expuse, ceea ce face ca indicele Wind-chill să exprime cantitativ capacitatea de toleranță
calorică a organismului uman expus la frig. Disconfortul bioclimatic prin răcire predominant se
încadrează la treapta de Frig, în lunile aprilie, octombrie, noiembrie și decembrie remarcându-se
această treaptă în totalitate cu excepția lunii noiembrie a anului 2009 și a lunii decembrie a anului
2011. Din pricina fluctuației de temperatură și a intensității vântului mai puternică, disconfortul
bioclimatic crește ajungând la pragul de Foarte frig, anul 2009 fiind cel mai aprig însă
resimțindu-se destul de puternic și în ceilalți ani.
Spre deosebire de staţia meteorologică Ramnicu Sarat ,la staţia meteorologică din Braila
,situaţia este mai usoara in lunile mai,iunie,iulie,august,septembrie,octombrie si noiembrie
,valorile indicelui puterii de răcire a vântului variind între 1000 şi 1200 W/m2 pe aproape întreg
intervalul de analiză,excepţie făcând doar anumite luni când valorile indicelui variază între 1200
şi 1400 W/m2 ,organismul uman fiind supus unui stress hipocaloric.
În ansamblu se poate spune ca ambele staţii se încadrează în aria de stress hipocaloric si risc
la degeraturi ,situţie care este evidenţiată prin tabelul de mai jos.
 Pe baza tabelului de mai sus şi a calculelor efectuate se constată faptul că indicele puterii de
răcire a vântului are valori situate peste 1000W/m2 ,pe parcursul întregii perioade analizate, la
staţia meteorologică de la Calarasi ceea ce înseamnă ca efectele fiziologice resimţite constau în
senzaţii accentuate de frig .Cele mai mari valori ale indicelui se înregistrează ,aşa cum este
normal ,în sezonul rece ,atunci când pe fondul unor temperaturi scăzute ce variază între -
4.5°C(ianuarie) şi 6°C (octombrie) se înregistrează şi viteze mai mari ale vântului ce variază între
2.5 şi 3.5 m/s,astfel temperatura corpului devine mai apropiată de cea a aerului înconjurator, iar
senzaţia de frig va fi mai puternică.
Aici situaţia este mult mai dificilă,valorile indicelui puterii de răcire a vântului variind între
1200 şi 1400 W/m2 pe aproape întreg intervalul de analiză, organismul uman fiind supus unui
stress hipocaloric. Cele mai mari valori se înregistrează in tot anul ,din care se remarcă în special
luna ianuarie cu o valoare de 1352 W/m2 înregistrată pe fondul unei temperaturi medii negative
de 0,5 °C şi o viteză a vântului de 8,2 m/s ,ceea ce a condus la amplificarea senzaţiei de frig la
nivelul organismul uman.
În ansamblu se poate spune ca ambele staţii se încadrează în aria de disconfort bioclimatic
prin răcire ,situţie care este evidenţiată prin tabelul de mai jos.