Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Schite si notite
La izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial (1939), România s-a declarat neutra.
La 22 iunie 1941 România a intrat alaturi de Germania în razboiul antisovietic, urmarind
eliberarea teritoriilor rapite de URSS în iunie 1940. Armata româna va participa la marile
batalii de pe teritoriul sovietic. Dupa înfrângerea de la Stalingrad, când devenea evident ca
Germania va pierde razboiul, se cauta solutii pentru iesirea României din razboi.
La 23 august 1944, maresalul Ion Antonescu era arestat. România întorcea armele împotriva
Germaniei. În acelasi timp acest eveniment a creat premisele instaurarii regimului comunist.
În noul guvern se regasea si un reprezentant al PCR (Lucretiu Patrascanu).
Ascensiunea comunistilor la putere a fost rapida si s-a datorat:
– prezentei Armatei Rosii
– aranjamentelor între puterile occidentale si URSS (exemplu: în octombrie 1944, între Stalin
si Churchill s-a convenit acordul de procentaj, care prevedea intrarea României în sfera de
influenta sovietica 90%).
Ca urmare a interventiei directe a URSS, la 6 martie 1945 s-a constituit guvernul Petru Groza,
instrument al comunizarii tarii în care reprezentantii PCR obtineau pozitii importante.
Au existat încercari ale opozitiei de a salva democratia:
– solicitari pentru îndepartarea guvernului Petru Groza;
– “greva regala” (august 1945-ianuarie 1946);
– demonstratii.
Eforturile opozitiei nu au dat rezultatele asteptate.
În noiembrie 1946 au loc alegeri. Fortele procomuniste, grupate în Blocul Partidelor
Democratice, au obtinut victoria prin fals. Astfel, pe lânga puterea executiva (guvernul),
comunistii controlau si legislativul (parlamentul). Singura institutie care mai reprezenta
vechiul regim era monarhia. La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost silit sa abdice, iar
România a fost proclamata republica.
Evolutia României spre Stalinism
Comunistii trec la masuri pentru consolidarea regimului.
Modelul Stalinist în plan economic era axat pe: lichidarea proprietatii private, industrializare,
colectivizarea agriculturii.
Nationalizarea, Industrializarea
– La 11 iunie 1948, a fost adoptata legea pentru nationalizarea (trecerea în proprietatea
statului a unor bunuri aflate în proprietate particulara), întreprinderilor industriale, miniere,
bancare.
– Nationalizarea a continuat în anii urmatori cuprinzând inclusiv proprietatile imobiliare.
– S-a creat Comitetul de Stat al Planificarii prin care dirija politica economica.
– Au fost elaborate, dupa modelul sovietic, planurile cincinale, primul pentru perioada 1951-
1955; plan cincinal=instrumentul principal de realizare a conducerii planificate, a economiei
si societatii.
– S-a desfasurat procesul de industrializare. Directiile obligatorii erau: electrificarea,
mecanizarea, automatizarea productiei, chimizarea, dezvoltarea industriei constructoare de
masini.
– O larga publicitate s-a facut activitatii brigadierilor, care prin munca voluntara au construit
mari obiective economice. S-au remarcat pe santierele de la Salva-viseu, Bumbesti-Livezeni.
– În 1951, s-a instituit distinctia “Erou al muncii Socialiste”.
Colectivizarea (1949-1962)
1
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
2
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
Patrascanu-1968)
– este adoptata o noua Constitutie (1965)
În acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceausescu.
– În 1967, devine presedinte al Consiliului de Stat
– controleaza Consiliul Apararii
– în 1974 devine presedinte al României
Pe plan extern:
– a urmarit sa câstige simpatia occidentului
– România a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu Republica
Federala Germania (1967)
– apogeul popularitatii a fost atins în august 1968, când a condamnat energic interventia
militara a URSS si a altor state membre ale Pactului de la Varsovia în Cehoslovacia, actiune
la care România nu a participat
– popularitatea creste, România este vizitata de lideri occidentali, încheie acorduri cu Banca
Mondiala, Fondul Monetar International (FMI)
A doua etapa a regimului Ceausescu (1971-1980) a avut punctul de pornire în China si în
Coreea de nord. Inspirat de realitatile din aceste state, lanseaza documentul “Tezele din Iulie”
prin care inaugureaza revolutia culturala. Promoveaza cultul personalitatii, reîntoarcerea la un
regim autoritar de tip neostalinist.
Congresul XI al PCR (noiembrie 1974) a adoptat “Programul Partidului” ce viza “faurirea
societatii socialiste multilateral dezvoltate si înaintarea României spre communism”.
Pe plan economic:
– se revine la control total asupra întreprinderilor
– s-au realizat mari investitii (Casa Poporului, Transfagarasanul)
– creste datoria externa (peste 10 miliarde USD
– se hotaraste achitarea datoriei prin restrângerea importurilor si a consumului intern; scade
nivelul de trai
– nemultumirile populatiei sporesc; au loc actiuni precum:
Greva minerilor din Valea Jiului (1977)
Revolta de la Brasov (1987)
Disidenta anticomunista
Disident=persoana care a avut opinii contra regimului
Rezistenta fata de regim a îmbracat diverse forme:
– între 1949-1956, mai multe grupuri înarmate au actionat împotriva regimului în
diversizare. Membrii acestora erau animate de ideea ca “vin americanii” si îi vor ajuta sa
rastoarne regimul communist. Formatiuni cu supravietuire mai mare au fost: “Haiducii
Muscelului” (organizata de Toma Arnautoiu si Gheorghe Arsenescu)
– cea condusa de Ion Gavrila Ogoreanu din muntii Fagarasi
– o dârza rezistenta a opus taranimea fata de colectivizarea fortata;
Eliberarea detinutilor politici în 1964 si relativa relaxare nu a însemnat încetarea actiunilor de
protest. O parte a intelectualitatii românesti a format o disidenta contra politicii lui Ceausescu:
– printre primii intelectuali disidenti se numara Paul Goma care a adus în atentia regimului
problema respectarii drepturilor omului; în 1977 scriitorul se alatura miscarii reformatoare din
Cehoslovacia, numita “Carta 77”
– unii intelectuali au protestat la posturile de radio precum “Europa Libera”. În 1982 Doina
Cornea, profesoara la universitatea din cluj, a trimis la “Europa Libera” “Scrisoarea celor care
3
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
Instaurat în anii 1945-1946 cu sprijin sovietic, regimul a copiat modelul sovietic şi a fost condus
deGheorghe Gheorghiu Dej(1945-1965) şi Nicolae Ceauşescu(1965-1989). După etapă
copierii modelului sovietic şi a subordonării necondiţionate faţă de Moscova 1945-1958, a
urmat etapa relativei liberalizări şi modelului „naţional-comunist 1958-1971, după care
începând cu 1974, Ceauşescu a impus un regim neostalinist bazat pe voluntarism, autoritarism,
autarhie economică, cult al personalităţii, comunism dinastic, privaţiuni extreme impuse
populaţiei. Etapele preluării puterii au fost realizate cu sprijinul ocupantului sovietic astfel:
– 23 august 1944- 6 martie 1945, subminarea din interior a guvernelor C-tin Sănătescu şi
Nicolae Rădescu
4
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de
război către URSS în valoare de 300 000 000 $, urmând a fi achitate în decurs de 6 ani, în
produse petrolifere, lemnoase. Acordul de ia Moscova (9 octombrie 1944) a constituit pasul
final al sovieticilor în obţinerea recunoaşterii de către Occident a dominaţiei lor în România.
Convorbirile Churchill-Staiin privind delimitarea zonelor de interes în Europa de SE s-au
concluzionat prin „acordul de procentaj”, în România influenţa sovietică fiind stabilită la 90%.
Semnarea, la 10 februarie 1947, a Tratatului de ia Paris, în situaţia în care României nu i se
recunoştea beligeranta, iar aceasta nu accepta să participe la lansarea Planului Marshall, a
marcat intrarea statului român sub „umbrela” Moscovei şi a accelerat schimbarea vechiului
regim.
B.2. PREZENŢA ARMATEI ROŞII. Armata Roşie „eliberase” ţările est-europene printr-un
accident al istoriei care nu fusese previzibil înainte de război. Odată prezentă însă în aceste ţări,
ea a jucat rolul principal în instaurarea regimurilor comuniste. Fără aceste trupe, comuniştii
locali ar fi rămas nişte forţe politice periferice. La 28 februarie 1945, Andrei
Vîşinski, adjunctul ministrului de externe, a fost trimis de Moscova pentru a conduce ofensiva
comuniştilor pentru preluarea puterii, a cerut regelui înlocuirea guvernului Rădescu cu un
guvern condus de Petru Groza. Reprezentantul Moscovei venise cu scopul de a folosi toate
mijloacele pentru a instaura un guvern prosovietic. Legea nr.461 din septembrie
1944elaborată de ministrului justiţiei (comunist), Lucreţiu Pătrăşcanu, în mare parte de
inspiraţie sovietică, a epurat din viaţa publică pe toţi cei care se opuneau acaparării puterii de
către PCR.
5
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
Se copia modelul sovietic al unui pivot de industrie grea, dublat de urbanizare forţată şi
acumularea plus valorii în investiţii gigantice, ignorând nevoile populaţiei. Etapele
industrializării au fost:
– 1948-1958, creacrea unei industrii grele, miniere şi siderurgice de tip sovietic, concomitent
cu achitarea despăgubirilor de război către URSS şi jefuirea resurselor naţionale în favoare
URSS prin intermediulSOVROMURILOR
– 1958- 1980, continuarea modelului economic sovietic, dar cu tentă românească şi anume a
principiului„ repartizării unitare şi echilibrate a industriei în plan naţional
„, respingerea planului Valev,constituirea de firme mixte, import de tehnologie şi capital
prin împumuturi exterme şi o relativă prosperitate a populaţiei în perioada 1960-1977
6
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
– 1948-1953, iniţierea unor măsuri dure ce au dus la o opoziţie marcată prin revolte şi răscoale
locale, sprijinirea miscărilor de rezistenţă anticomunistă
– 1954-1958, eşecul colectivizării, redusă la circa 10-12% din proprietăţi, rezistenţa ţăranilor,
moartea lui Stalin şi evenimentele din 1956 din Ungaria, au determinat regimul să dea înapoi,
trecând la mijloace de convingere propagandistică, reducând cotele obligatorii şi susţinând
modelul alternativ al„întovărăşirilor”
7
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA
„vechea gardă” şi din deceniul opt trece la un comunism didastic de tip neostalinist, cu influente
chineze şi nord coreene.
8
III C. Romania postbelica STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA