Вы находитесь на странице: 1из 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul Agroindustrial Rîșcani

RAPORT

privind practica tehnica II

al eleveiului Medvetchi Eduard

specialitatea 41630 Merceologie

anul de studii 2018-2019, grupa E-31

în cadrul întreprinderii “Bizcebmol”

S.R.L

Conducătorul practicii:

Cernicenco Ina

Rîșcani, 2019
CUPRINS

Capitolul I. Caracteristica unitatii comerciale.

1.1 Caracteristicile si rolul unitatii economice in economia de piata……….................................4

1.2 Identificarea tipologiilor unitatii economice dupa urmatoarele forme:


1.2.1 Forma de proprietate...........................................................................................................4
1.2.2 Forma juridica.....................................................................................................................4
1.2.3 Modul de asociere...............................................................................................................4
1.2.4 Obiectul de activitate..........................................................................................................4
1.2.5 Structura operativa..............................................................................................................4

1.3 Particularitatile constituirii si functionarii unei unitati economice din domeniul distributiei cu
amanuntul:
1.3.1 Motivatia si etapele infiintarii unei unitati economice.......................................................4
1.3.2 Documentele necesare infiintarii unei unitati economice...................................................5
1.3.3 Documentele necesare functionarii unitatii comerciale......................................................6

1.4 Recunoasterea pozitiei proprii in structura organizatorica: departamente,compartiment,


birou,serviciu,raion,sectie,atelier.....................................................................................................7

1.5 Baza material tehnica a unitatilor comerciale,nivelul mecanizarii moderne.............................8

1.6 Organizarea instruirii personalului in domeniul protectiei si securitatii muncii....................10

Capitolul II. Fluxurile tehnologice in unitatile comerciale.

2.1 Fluxurile de circulatie intr-o unitate economica:informatiilor,marfurilor,personalului,


clientilor.........................................................................................................................................11

2.2 Tipuri de depozite,amplasarea,proiectarea spatiilor de depozitare la unitatile comercial.......11

2.3 Spatiile la nivel de depozit,spatiul privind receptia marfurilor,a materiilor prime..................13

2.4 Spatiul privind depozitarea,pastrarea,conditionarea ambalajelor si a stocului de marfa.........14

2.5 Evidenta si modul de restituire a ambalajului la intreprinderi,furnizori,depozite...................15

2.6 Spatiul de contact cu clientii: raioane,culoare de circulatie,spatii de prezentare,spatii de


asteptare.........................................................................................................................................15

Capitolul III. Caracteristica merceologică a mărfurilor din unitatea comercială.


2
3.1 Prezentarea grupelor de mărfuri alimentare / nealimentare din unitatea comercială.........
3.2 Caracteristica merceologică a sortimentului de mărfuri:
3.2.1 Mărfuri alimentare..........................................................................................................
3.2.2 Mărfuri nealimentare......................................................................................................

Capitolul IV. Procesele de vinzare a marfurilor in unitati comerciale.

4.1 Organizarea procesului de vinzare in unitatile comerciale......................................................28


4.1.1 Familizarea cu actele legislative in vigoare (Hotarirea Guvernului Republicii Moldova
Nr.1068 din 20.10.2000 cu privire la ‚’’Receptia marfurilor dupa cantitate si calitate”...............28

4.2 Descrierea sortimentului comercial a marfurilor din unitatile comerciale:


4.2.1 Marfuri alimentare............................................................................................................32
4.2.2 Marfuri nealimentare........................................................................................................32

4.3 Cerintele catre organizarea spatiului de prezentare a marfurilor pe raft,igienizarea


rafturilor.........................................................................................................................................33

4.4 Regulile specifice privind inlocuirea si restituirea marfurilor.................................................35

4.5 Caracterizarea incaperilor auxiliare pentru portionarea,sortarea,ambalarea marfurilor.........37

3
Capitolul I. Caracteristica unitatii comerciale.

1.1 Caracteristicile si rolul unitatii economice in economia de piata.

,,Slava" SRL este un magazine cu autodeservire care se afla in or. Riscani. ,,Slava" se
caracterizează prin designul tradițional al magazinelor și pune accentul atît pe calitatea
produselor cît și a deservirii, personalul este calificat.

,,Slava" pune accentual pe produsele autohtone, prin încheierea contractelor de lungă


durată cu producătorii autohtoni, ceea ce presupune livrări zilnice în scopul asigurării prospețimii
și calității produselor. Gama de produse este pe cât se poate de variată și diversificată, pentru un
magazine ce se poziționează ca convenience store și are scopul de a acoperi necesitățile cotidiene
ale unui spectru larg de consumatori, cu: produse alimentare si nealimentare.

Elementul de produs în magazinele ,,Slava" este unul complex, pentru că aceasta nu se


bazează numai pe produse în sine, ci și pe serviciile aferente vînzării acestuia. Pe de altă parte,
produsul oferit trebuie analizat atît din perspectiva ofertei de bunuri necesare satisfaceriinevoii
de consum sau cumpărare, cît si din perspectiva imaginii, ambianței.

1.2 Identificarea tipologiilor unitatii economice dupa urmatoarele forme:

Forma organizatorico juridică a companiei Slava este o societate cu răspundere limitată, iar
tipul proprietăii fiind proprietate private.

Structura organizatorică a întreprinderii este una de tip funcțională, departamentele fiind


organizate după funcțiile întreprinderii şi obiectul de activitate.

1.3 Particularitatile constituirii si functionarii unei unitati economice din domeniul


distributiei cu amanuntul:

1.3.1 Motivatia si etapele infiintarii unei unitati economice.

1. Obţinerea unor profituri ca urmare a declarării unor afaceri pe cont propriu.

2. Dorinţa de a veni pe piaţa cu idei noi de afaceri in domeniul producţiei de bunuri si prestărilor
de servicii in scopul satisfacerii celor mai exigente cerinte ale consumatorului.

3. Crearea ce noi locuri de muncă.


4
4. Dorinţa de protejare a mediului inconjurător.

5. Dorinţa de protejare a anumitor categorii de oameni.

6. Lucrul in echipă.

1.3.2 Documentele necesare infiintarii unei unitati economice.

1. Constituirea dosarului de înfiinţare


Dosarul de înfiinţare cuprinde o serie de acte necesare pentru înfiinţare firmă. Acesta va ajunge
în şedinţa de judecată, prin urmare trebuie îndeplinite anumite condiţii stricte de conţinut şi
formă ale documentelor, pentru a evita respingerea sau amânarea dosarului. Este recomandat ca
o parte dintre aceste acte să fie redactate de către specialişti.
Acte necesare înfiinţare SRL:

- Copie după B.I./ C.I./ Paşaport al asociatului/ asociaţilor;

- Copie după B.I./ C.I./ Paşaport al administratorului/ administratorilor;

- Copia după contractul de spaţiu al viitorului sediu social (cu datele de identificare ale
proprietarilor) şi, dacă este cazul, al spaţiului unde va fi punctul de lucru;

- Rezervarea de denumire a firmei;

- Contractul de comodat care acordă dreptul de folosinţă al spaţiului sediului social;

- Acordul asociaţiei de proprietari/ locatari şi acordul vecinilor ai căror pereţi se


învecinează cu sediul social, în cazul în care acesta se află într-un imobil de locuinţe colective;

- Actul Constitutiv al firmei;

- Declaraţia de asociat sau de asociat unic, autentificată la notarul public;

- Specimenul de semnătură al asociatului/ asociaţilor;

- Dovada depunerii capitalului social, pentru care banca va întocmi un dosar separat;

- Cererea de înfiinţare a firmei;

- Anexa privind înregistrarea fiscală a firmei;

- Declaraţia pentru obţinerea autorizaţiilor;

5
2. Depunerea actelor la Registrul Comerţului
Dosarul alcătuit în prima etapă se va depune la Registrul Comerţului, în vederea remedierii
eventualelor nereguli înainte de a ajunge în faţa instanţei şi pentru a primi un bon de înregistrare.
În această etapă se vor plăti taxele de registru, eliberându-se foaia de calcul şi chitanţa aferentă
taxei. Acestea din urmă se depun la Registratură.

3. Şedinţa de judecată
Şedinţa de judecată se desfăşoară tot la Registrul Comerţului în raza căruia se află sediul social
al firmei. Aceasta va fi programată după depunerea dosarului, iar solicitantul se va prezenta
conform bonului de înregistrare primit.
Există posibilitatea, în cazul în care există anumite complicaţii în dosar, ca solicitantul să fie
nevoit să îşi susţină cauza în faţa judecătorului. O eventuală amânare poate dura între două şi
cinci săptămâni.

4. Ridicarea dosarului
Dosarul final va fi ridicat tot de la Registrul Comerţului, de la Biroul Eliberări. În baza
legii 31/1990, termenul de desfăşurare a procedurilor de la Registrul Comerţului este de 3-5 zile
lucrătoare de la aprobarea dosarului în şedinţa de judecată.

1.3.3 Documentele necesare functionarii unitatii comerciale

- Cerere, formular tipizat;

- I./C.I. a administratorului sau persoanei împuternicite, inclusiv delegaţia/ împuternicirea


acesteia;

- Certificatul de înregistrare la O.R.C.(C.U.I.);

- Certificatul constatator (REV.2) eliberat de către O.R.C., pentru punctul de lucru;

- Documentul de înregistrare sanitară – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, dacă este


cazul;

- Procesul verbal de constatare a condiţiilor igienico – sanitare/Notificarea certificării


conformităţii, după caz (de ex. pt.saloanele de înfrumuseţare şi coafură/manichiură);

- Autorizaţia de Mediu, atunci când suprafaţa de vânzare este mai mare de 400 mp;

- Autorizaţia de Securitate la incendiu, după caz;

- Declaraţie de clasificare, dacă este cazul;


6
- Alte avize, autorizaţii, acorduri, declaraţii şi certificate speciale, după caz;

- Contractul de deţinere a spaţiului;

- Acord de subînchiriere, dacă este cazul;

- Actul iniţial care atestă forma juridică de deţinere a spaţiului;

- Acordul Comitetului Executiv al Asociaţiei de Proprietari şi tabelul nominal cu acordul


proprietarilor, vecini ai spaţiului, pe orizontală şi verticală, conform Legii nr. 230/2007 – numai
în cazul în care se schimbă obiectul de activitate;

- Planul de situaţie privind încadrarea în zonă a spaţiului comercial, la scările 1:500 şi


1:2000 (schiţa de identificare a spaţiului, anexă la contract) / Planul complexului comercial în
care se află spaţiul comercial, cu poziţionarea acestuia, prin haşurare cu pixul a zonei ocupate,
dacă este cazul;

- Releveul spaţiului închiriat, întocmit de către o persoană autorizată;

- Autorizaţia de construire însoţită de procesul verbal de recepţionare a lucrării, inclusiv


pentru amenajări sau alte situaţii, unde este cazul;

- Actul (autorizație de construire/alt document) prin care s-a autorizat schimbarea de


destinație în spaţiu comercial, dacă este cazul ;

- Contractul încheiat cu o societate de salubrizare, însoţit de ultima factură şi chitanţa prin


care s-a efectuat plata acesteia;

- Adresa emisă de către Administraţia Pieţelor Sectorul 6 pentru titularul de contract, prin
care se atestă faptul că agentul economic nu figurează cu datorii;

- Fotografii exterioară, după caz;

- Acordul de funcţionare eliberat anterior, în original.

1.4 Recunoasterea pozitiei proprii in structura organizatorica: departamente,compartiment,


birou,serviciu,raion,sectie,atelier.

1. Departamente: Departamentul economic – Departamentul financiar, contabil, tehnic

7
Compartimente financiare – se caracterizeaza prin dreptul conducatorilor acestora de a
formula prescriptii si formulari în domeniul specialitatii lor.
Exemplu: Departamentul de marketing – Departamentul de cercetare-dezvoltare
Departamentul juridic si celelalte departamente.

2. Compartimentul reprezinta un grup închegat de persoane reunite sub aceeasi autoritate


ierarhica carora le revin atributii, sarcini cu caracter permanent, bine precizate.

Caracteristicile de baza care definesc compartimentul sunt:

- existenta relatiei între membrii grupului determinata de omogenitatea, complementaritatea


activitatii exercitate

- existenta relatiilor de dependenta a tuturor membrilor grupului fata de un manager

- caracterul stabil al atributiilor si sarcinilor pe care le are de îndeplinit.

Compartimentele sunt grupate dupa doua criterii:

1) În functie de individualitatea atributiilor, sarcinilor, de volumul lor si de nivelul de


delegare a autoritatiipot fi:

Compartimente elementare - cele în care se realizeaza, de regula, o activitate omogena,


managerul acestor compartimente aflându-se pe ultima treapta de delegare a autoritatii, toti
ceilalti fiind executanti.

Compartimente complexe – grupeaza sub o autoritate unica fie mai multe compartimente
elementare, fie compartimente elementare si executanti nemijlociti.

Compartimente ierarhice – se caracterizeaza prin dreptul de dispozitie si control pe care-l


au sefii acestora asupra sefilor compartimentelor direct subordonate.

3. Birou – format din min. 5 persoane care desfăşoară activităţi omogene, conduse de un
şef de birou;

4. Serviciu – format din min. 8 persoane care desfăşoară activităţi omogene şi/sau
complementare, conduse de un şef de serviciu; dacă în componenţa serviciului intră peste 10
persoane acesta poate fi constituit din mai multe birouri;

8
1.5 Baza material tehnica a unitatilor comerciale,nivelul mecanizarii moderne.

1. Primirea mărfurilor:

- aducerea mijlocului de transport la rampă;

- verificarea documentelor ce însoţesc mijloacele de transport;

- descărcarea mijlocului de transport;

- formarea unităţilor de încărcătură paletizate;

- transportul lotului de mărfuri de la rampa de descărcare în secţia de recepţie sau deposit.


2. Recepţia mărfurilor:

- sortarea mărfurilor;

- numărarea, măsurarea, cântărirea mărfurilor;

- confruntarea cu specificaţia (factura) ce însoţeşte lotul de marfă şi cu contractul de


livrare;

- controlul calităţii mărfurilor;

- întocmirea documentelor de intrare a mărfurilor şi a proceselor-verbale privind


neconcordanţa cu documentele de livrare;

- păstrarea în custodie a mărfurilor necorespunzătoare calitativ până la rezolvarea litigiilor


cu furnizorii-producătorii;

- transportul mărfurilor în spaţiile de depozitare-păstrare;

3. Depozitare – păstrare – vânzare:

- aşezarea mărfurilor paletizate în celulele de stelaj;

- aşezarea mărfurilor vrac în rafturi;

- conservare (păstrarea) mărfurilor,

- formarea comenzilor;

- preluarea mărfurilor din stelaje-rafturi;

9
- formarea lotului de marfă pe magazine în cadrul secţiei gestionare;

- întocmirea avizului de expediţie;

- verificarea concordanţei dintre documentele de livrare şi lotul de marfă;

1.6 Organizarea instruirii personalului in domeniul protectiei si securitatii muncii.

Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi


formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii


şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.

Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de muncă.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

- instruirea introductiv-generală;

- instruirea la locul de muncă;

- instruirea periodică.

La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi


folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de
caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.

Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri
adecvate.

Angajatorul trebuie să dispună de programe de instruire – testare la nivelul întreprinderii


şi/sau unităţii pentru:

- conducătorii locurilor de muncă;

- lucrători, pe meserii şi activităţi.

10
Capitolul II. Fluxurile tehnologice in unitatile comerciale.

2.1 Fluxurile de circulatie intr-o unitate economica:informatiilor,marfurilor,personalului,


clientilor

1. Fluxul marfurilor

Acest flux reprezinta miscarea marfurilor pe intregul circuit al magazinului din


momentulprimirii lor de la furnizori pana in momentul vanzarii lor si eliberarii catre cumparator,
acestafiind punctul de plecare in actiunea de proiectare a magazinului.Cerintele privind
organizarea moderna si eficienta a fluxului marfurilor:

- separarea fluxului marfurilor de fluxul cumparatorilor, se recomanda ca


intrareamarfurilor in magazin sa se faca prin curtea interioara sau in cazul in care magazinul
estede tip vechi (cu o singura intrare) in afara orelor de program sau in zilele cu flux redus
decumparatori.

- reducerea distantei parcurse de marfuri intre punctele de intrare si desfacere a acestora


inunitate.

2.Fluxul personalului

Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumparatorilor, in cazul magazinelor


marisau moderne, dar se suprapune cu fluxul marfurilor, accesul personalului se realizeaza
printr-unpunct controlat iar circulatia personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit
secundar.

3.Fluxul cumparatorilor

Reprezinta caile de circulatie a acestora, de la intrarea in magazin catre toate grupurile de


marfurietalate in sala de vanzare si pana la iesirea din magazin.Circulatia lesnicioasa a clientilor
printr-un magazin este conditionata de marimea si localizareaspatiala a cailor de comunicatie in
cadrul salii de vanzare. In functie de destinatia lor se impartin: cai de circulatie principale,
culoare pentru efectuarea cumparaturilor, spatii de stationare.

11
2.2 Tipuri de depozite,amplasarea,proiectarea spatiilor de depozitare la unitatile
comerciale.

Tipuri de depozite comerciale

Depozitele comerciale, în funcţie de diverse criterii, pot fi grupate în mai multe categorii :

1. După caracterul activităţii principale pe care o îndeplinesc :

- depozitele de colectare, care concentrează partizi relativ mici de mărfuri primite de la


diverşi furnizori, în vederea formării unor partizi mai mari, pentru diferiţi beneficiari;

- depozite de repartizare, destinate acumulării mărfurilor în partizi mari, pentru a le livra


beneficiarilor în partizi mari;

- depozite de tranzit şi transbordare, amplasate de regulă în gări şi porturi, servind pentru


păstrarea temporară şi, uneori, pentru pregătirea m ărfurilor în vederea transportării ulterioare la
depozitele principale sau la diverşi beneficiari;

- depozite pentru păstrarea sezonieră sau de lungă durată, destinate acumulării de mărfuri
într-o perioadă scurtă pentru păstrarea sezonieră (de exemplu: legume, fructe) sau pentru
păstrarea mai îndelungată (de exemplu: cartofi).

2. După gradul de specializare:

- depozite strict specializate, în care se păstrează un singur fel de marfă a cărei


caracteristică este prezenţa celui mai simplu sortiment;

- depozite specializate, având ca obiect stocarea unei singure grupe de mărfuri (confecţii,
încălţăminte, cosmetice);

- depozite combinate, care asigură păstrarea a două sau trei grupe de mărfuri apropiate prin
cererea de consum a populaţiei (textile -încălţăminte, galanterie - cosmetice) ;

- depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar ;

- depozite mixte, în care se păstrează mărfuri din ambele sectoare.

3. Amplasarea depozitelor

Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei


marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.

12
Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor:

- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea


si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.

- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit


grad de concentrare teritoriala, consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural

- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura, mijloace de


transport (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibilitatea de acces din mai
multe directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;

- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si


de modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul
de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul dedistributie a
marfurilor.

- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse, daca este posibil în cooperare cu alti
beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a terenului în
vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru
calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului
într-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor.

2.3 Spatiile la nivel de depozit,spatiul privind receptia marfurilor,a materiilor prime.

1.Recepția
- are drept obectiv verificarea mai multor aspecte privind calitatea, cantitatea îndeplinirea a
contractului care reglementează relațiile dintre furnizor si beneficiar și între aceștia și
întreprinderea de transprt.

Spațiul privind recepția mărfurilor și a materiilor prime.

2. Locul recepției

- poate fi sediul furnizorului sau la sediul beneficiarului și se concretizează într-o clauză


contractală.Alegerea locului se fe în funcție de: mărimea loturilor cu care urmează să se facă
aprovizionarea, folosirea eicientă a mijloclui de transport și a resurselor de muncă.

13
3.Autorecepția
- Este un procedeu economic prin care se elimină cheltuielile de recepție.Se folosește de reglă la
verificarea profuselor perisabile sau acelor care au o periodicitate foarte ridictă a livrărilor.
Spațiul privnd depozitarea, păstrarea condiționarea ambalajelor si a stocului de marfă.
În timpul transportuli transportului și în momentul schimbării mjlocul de transport (depozite de
tranzit și transportare)

Înaintea de prelucrare (la producător)

În activitatea comercială, înainte de a fi revândute consumatorului final. În cazul în care


beneficiarul dorește o cantitate mai mare din marfa respectivă (depozite de colectare) .

2.4 Spatiul privind depozitarea,pastrarea,conditionarea ambalajelor si a stocului de marfa.

Procesul de depozitare

Suprafata utila

- destinata efectiv depozitarii si care se planifica tinind cont de norma de stoc maxim de
depozitare si de calitatea ce poate fi depozitata pe 1mp de suprafata.
Suprafata de pregatire

- necesara pentru sortare, taiere, dezambalare si se determina tinind cont de cantitatea


totala ce trebuie pregatita intr-un interval de timp si de cantitatea maxima ce poate fi pregatita pe
1mp de suprafata.

Depozitarea

- consta in cumpararea, stocarea, prelucrarea si vinderea (revinderea) marfurilor catre cei


care au nevoie de ele (beneficiarilor). Pentru ca aceasta functie sa fie indeplinita, este necesar sa
existe un depozit de marfuri. Depozitarea marfurilor se face in foarte multe puncte pe parcursul
circulatiei marfurilor:

-in timpul transportului

- inainte de prelucrare (la producator)

- in activitatea comerciala, inainte de a fi revindute consumatorului


final

14
- in cazul in care beneficiarul doreste o cantitate mai mare din marfa respectiva (depozite
de colectare)

Procesul de depozitare cuprinde o serie de operatii incepind cu pregatirea depozitelor in


scopul receptiei materialelor si continuind cu receptia propriuzisa, depozitarea pentru o anumita
perioada, pregatirea pentru eliberarea materialelor din depozit si apoi alimentarea locurilor de
munca.

O problema importanta ce se ridica in activitatea de depozitare este programarea


corespunzatoare a folosirii suprafetei totale a unui depozit.

Pentru aceasta suprafata totala trebuie sa cuprinda urmatoarele:

Suprafata auxiliara - necesara pentru receptie, care se stabileste avindu-se in vedere


cantitatea totala ceurmeaza a fi receptionata intr-o anumita perioada,precum si cantitatea maxima
ce poatefi receptionata sau expediata pe 1mp de suprafata.

2.5 Evidenta si modul de restituire a ambalajului la intreprinderi,furnizori,depozite.

Ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelasi scop, a carui returnare de catre
consumator ori comerciant este asigurata de plata unei sume-sistem depozit, prin reachizitionare
sau altfel.

Ambalajul reutilizabil se considera introdus pe piata atunci cand este facut disponibil
pentru prima oara, impreuna cu produsul pe care este destinat sa il contina, sa il protejeze, sa il
manipuleze, sa il distribuie sau sa il prezinte.

Ambalajul reutilizabil se considera deseu de ambalaj cand se inlatura, la sfarsitul duratei


utile de viata. Ambalajul reutilizabil nu se considera deseu de ambalaj atunci cand este returnat
pentru a fi refolosit.

Ambalajul reutilizabil nu se considera ambalaj introdus pe piata atunci cand este refolosit
pentru ambalarea unui produs si facut disponibil din nou.

Ambalajele pot circula intre furnizorii de marfa si clienti:- prin schimb, fara facturare sau
prin facturare.

15
2.6 Spatiul de contact cu clientii: raioane,culoare de circulatie,spatii de prezentare,spatii de
asteptare.

Dimensiunile culoarelor de circulatie - suprafetele de circulatie a clientilor, in functie de


destinatia lor, se clasifica in:

- prima importanta, determinand directia fluxului de cumparatori in functie de


particularitatile constructive ale cladirii (intrarile principale, legaturile spre mijloacele si caile
verticale de circulatie);

- cai de importanta secundara, care stabilesc legaturile transversale spre diferite raioane de
vanzare.

16
Capitolul III. Atributiile si responsabilitatile personalului in cadrul unitatii
economice.

3.1 Prezentarea grupelor de mărfuri alimentare si nealimentare din unitatea comercială.


Mărfuri alimentare

Produse cerealiere. Crupele, Făina,Pâinea,Pastele făinoase,produsele lactate,brînzeturile,ânghețat


a,ouăle și produsele din ouă,fructele și legumele proaspete,mierea,produse zaharoase,zahar,cioco
lată,băuturi răcoritoare,băuturi slab alcoolice, băuturi alcoolice,condimente, cafea, cărnuri,mizelu
ri, iaurturi,cașcaval,etc.

Produse nealimentare:

Încălțăminte,îmbrăcăminte, jucării,piese ,obiecte pentru gospodărie,etc.

3.2 Caracteristica merceologică a sortimentului de mărfuri:


Merceologia produselor alimentare

Noţiuni introductive. Obiectul de studiu al merceologiei. Nțiţuni generale de merceologie,


marfă, preţ. Proprietăţile şi clasificarea mărfurilor. Calitatea şi factorii ce influenţează calitatea m
ărfurilor. Standardizarea şi tipurile de standarde. Compoziţia chimică a produselor alimentare. Pr
oduse cerealiere. Crupele. Importana crupelor în alimentaia omului. Clasificarea crupelor.
caracterizarea sortimentului comercial de crupe. Criteriile de apreciere a calităii crupelor.

Făina. Noţiuni generale. Valoarea alimentară a făinei. Clasificarea făinei. Sortimentrul de


făină comercializat la etapa actuală. Indicii de apreciere a calităţii făinei. Ambalarea, marcarea,
transportarea şi păstrarea făinei.

Pîinea. Importanţa pîinii în alimentaţia omului. Clasificarea şi caracteristica sortimentului c


omercial de pîine. Indicii de apreciere a calităţii pîinii. Defectele şi bolile pîinii. Ambalarea, mar
carea, transportarea şi păstrarea pîinii.

Pastele făinoase. Importanţa pastelor făinoase în alimentaţia omului. Procesul tehnologic d


e obţinere a pastelor făinoase. Clasificarea pastelor făinoase. Sortimentul comercial de
paste făinoase. Indicii de apreciere a calităţii pastelor făinoase. Ambalarea, marcarea, transportar
ea şi păstrarea pastelor făinoase.

17
Produsele lactate. Laptele. Importanţa laptelui în alimentaţia omului. Compoziţia chimică a
laptelui. Clasificarea laptelui. Sortimentul comercial al laptelui. Indicii de apreciere a calităţii la
ptelui. Produsele lactate acide. Importanţa produselor lactate acide în alimentaţia omului.

Clasificarea produselor lactate acide. Sortimentul comercial al produselor lactate acide. Ind
icii de apreciere a calităţii produselor lactate acide.

Brînzeturile. Importanţa alimentară a brînzeturilor în alimentaţia omului. Clasificarea şi car


acteristica sortimentului comercial de brînzeturi. Indicii de apreciere a calităţii brînzetiurilor.
Modul de ambalare, marcare, transportare şi păstrare a brînzeturilor.

Îngheețata Importanţa îngheţatei în alimentaţia omului. Compoziţia chimică a îngheţatei. C


lasificarea îngheţatei. Sortimentul comercial al îngheţatei. Indicii de apreciere a calităţii îngheţa.

Ouăle şi produsele din ouă. Ouăle şi produsele din ouă. Importanţa ouălor în alimentaţia o
mului. Compoziia chimică a ouălor. Clasificarea. Sortimentul comercial al ouălor. Defectele posi
bile ale ouălor. Indicii de apreciere a calităţii ouălor.

Fructele şi legumele proaspete. Produsele industrializate din prelucrarea fructelor şi legum


elor. Legumele proaspete. Importanţa legumelor în alimentaţia omului. Clasificarea legumelor. C
aracterizarea sortimentului de legume. Indicii de apreciere a calităţii legumelor.

Fructele proaspete. Importanţa fructelor în alimentaţia omului. Clasificarea şi caracterizare


a sortimentului de fructe. Indicii de apreciere a calităţii fructelor. Produsele industrializate din pr
elucrarea fructelor şi legumelor. Importanţa produselor industrializate din prelucrarea fructelor şi
legumelor în alimentaţia omului. Clasificarea produselor industrializate din prelucrarea fructelor
şi legumelor. Caracterizarea sortimentului de produse industrializate din prelucrarea fructelor şi
legumelor. Indicii de apreciere a calităţii produselor industrializate din prelucrarea fructelor şi le
gumelor.

Produsele zaharoase Zahărul. Importanţa zahărului în alimentaţia omului. Clasificarea zahă


rului. Caracterizarea sortimentului de zahăr. Indicii de apreciere a calităţii zahărului.

Mierea. Importanţa mierei în alimentaţia omului. Clasificarea mierei. Caracterizarea sorti


mentului de miere. Indicii de apreciere a calităţii mierei.

Produse de caramelaj, drajeuri. Fondanterie şi caramele. Importanţa în alimentaţia omului.


Clasificarea produselor fondante şi a caramelelor. Caracterizarea sortimentului produselor fonda
nte şi a caramelelor. Indicii de apreciere a calităţii a produselor fondante şi a caramelelor.

18
Ciocolata. Importanţa ciocolatei în alimentaţia omului. Clasificarea ciocolatei. Caracteriza
rea sortimentului comercial de ciocolată. Indicii de apreciere a calităţii ciocolatei.

Băuturile alcoolice Băuturile alcoolice tari. Clasificarea băuturilor alcoolice tari. Caracteriz
area sortimentului de băuturi alcoolice tari. Indicii de apreciere a calităţii băuturilor alcoolice tari

Băuturile slab alcoolice. Clasificarea băuturilor slab alcoolice. Caracterizarea sortimentului


de băuturi slab alcoolice. Indicii de apreciere a calităţii băuturilor slab alcoolice

Băuturile nealcoolice. Clasificarea băuturilor nealcoolice. Caracterizarea sortimentului de b


ăuturi nealcoolice. Indicii de apreciere a calităţii băuturilor nealcoolice.

Stimulentele Ceaiul. Importanţa ceaiului în ţ. Obţinerea ceaiului. Clasificarea ceaiului. Car


acterizarea sortimentului de ceai. Indicii de apreciere a calităţii ceaiului

Cafeaua. Importanţa cafelei în alimentaţie. Obţinerea cafelei. Clasificarea cafelei. Caracteri


zarea sortimentului de cafea. Indicii de apreciere a calităţii cafelei.

Condimentele Condimentele. Importanţa condimentelor în alimentaţia omului. Clasificarea


condimentelor. Caracterizarea sortimentului comercial de condimente ce se comercializează la e
tapa actuală. Indicii de apreciere a calităţii condimentelor.

Carnea şi produsele din carne:

Carnea proaspătă. Importanţa cărnii în alimentaţia omului. Clasificarea cărnii. Indicii de ap


reciere a calităţii cărnii proaspete.

Carnea păsărilor domestice. Importanţa cărnii de pasăre în alimentaţia omului. Clasificarea


cărnii păsărilor domestice. Indicii de apreciere a calităţii cărnii de pasăre.

Salamurile fierte. Importanţa salamurilor fierte în alimentaţia omului.


Materia primă şi auxiliară de obţinere a salamurilor fierte. Clasificarea salamurilor fierte. Caracte
rizarea sort
8 calităţii peştelui afumat şi marinat. Ambalarea, marcarea, transportarea şi păstrarea peştelui afu
mat şi marinat.

Grăsimile Grăsimile animale. Clasificarea grăsimilor animale. Caracteristica sortimentului


comercial de grăsimi animale. Indicii de apreciere a calităţii grăsimilor animale. Ambalarea, mar
carea, transportarea şi păstrarea grăsimilor animale.

19
Grăsimele vegetale. Clasificarea grăsimilor vegetale. Caracteristica sortimentului comercia
l de grăsimi vegetale. Indicii de apreciere a calităţii grăsimilor vegetale. Ambalarea, marcarea, tr
ansportarea şi păstrarea grăsimilor vegetale Grăsimele mixte.

Clasificarea grăsimilor mixte. Caracteristica sortimentului comercial de grăsimi mixte. Indi


cii de apreciere a calităţii grăsimilor mixte. Ambalarea, marcarea, transportarea şi păstrarea grăsi
milor mixte.

Merceologia produselor nealimentare.

Noţiuni introductive. Obiectul de studiu al merceologiei. Noţiuni generale de merceologie,


marfă, preţ. Proprietăţile şi clasificarea mărfurilor. Calitatea şi factorii ce influenţează calitatea m
ărfurilor. Standardizarea şi tipurile de standarde.

Articole de menaj. Articole din sticlă. Materii prime utilizate la fabricarea sticlei. Clasificar
ea sticlei.. Procesul tehnologic de obţinere a articolelor de menaj din sticlă. Proprietăţile sticlei. S
ortimentul articolelor de menaj din sticlă. Condiţii de calitate, defectele articolelor de menaj din s
ticlă şi cauza apariţiei defectelor. Ambalarea, marcarea, depozitarea şi transportarea articolelor d
e menaj din sticlă.

Articole din ceramică. Materii prime ceramice. Procesul tehnologic de obţinere a articolelo
r de menaj din ceramică. Sortimentul articolelor de menaj din ceramică. Condiţii de calitate, defe
ctele articolelor de menaj din ceramică, şi cauza apariţiei lor. Ambalarea, marcarea, depozitarea ş
i transportarea articolelor de menaj din ceramică.

Articole de galanterie din metal. Noţiuni generale despre articolele de galanterie din metal.
Materii prime utilizate la fabricarea articolelor de galanterie din metal. Clasificarea şi
caracteristica sortimentului articolelor de galanterie din metal.Indicii de calitate, marcarea,
ambalarea, depozitarea.

Articole de galanterie din materii plastice. Materii prime utilizate la fabricarea articolelor
din materii plastice. Proprietăţile generale ale materialelor plastice şi procesul tehnologic de fabri
care a articolelor din materii plastice. Clasificarea şi caracteristica sortimentului comercial de arti
cole din material plastic. Indicii de calitate.

Articole de galanterie din ţesături. Clasificarea sortimentului comercial de articole de


galanterie din ţesături. Indicii de calitate. Modul de marcare, ambalare, condiţii de păstrare şi
depozitare.

20
Articole de galanterie din tricoturi. Articole de pasmaterie. Clasificarea şi caracteristica sor
timentului comercial de articole de galanterie din tricoturi. Indicii de calitate. Marcarea, etichetar
ea, ambalarea, condiţii de transporate şi depozitare. Clasificarea şi caracteristica sortimentului co
mercial de articole de pasmaterie.

Articole de marochinărie. Noţiuni generale privind articolele de marochinărie. Materii pri


me utilizate la confecţionarea articolelor de marochinărie. Procesul tehnologic de confecţionare a
articolelor de marochinărie. Clasificarea si caracteristica sortimentului comercial. Indicii de calit
ate. Marcarea, ambalarea, etichetarea şi depozitarea.

Jucării. Noţiuni generale despre jucării. Condiţii generale impuse jucăriilor. Clasificarea şi
caracteristica sortimentului comercial de jucării. Indicii de calitate a jucăriilor. Marcarea, ambala
rea şi depozitarea jucăriilor.

Articole de papetărie. Noţiuni despre articolele de papetărie. Materii prime utilizate la


producerea hîrtiei, cartonului, mucava. Clasificarea şi caracteristica sortimentului comercial de
articole de papetărie: hîrtie, carton, mucava, rechizite şcolare, articole pentru scris, desen,
pictură. Indicii de calitate. Marcarea, ambalarea şi depozitarea.

Produse cosmetice Noţiuni generale despre produsele cosmetice. Clasificarea sortimentului


comercial de produse cosmetice. Caracteristica sortimentului produselor de igienă, pentru îngriji
rea corpului, părului, mîinilor, unghiilor, pentru îngrijirea feţei. Caracteristici de calitate a produs
elor cosmetice. Ambalarea şi depozitarea.

Produse de parfumerie. Noţiuni generale de ”produse de parfumerie”. Clasificarea şi


caracteristica sortimentului comercial de produse de parfumerie. Caracteristici de calitate,
marcare, ambalare şi depozitare.

Articole de confecţii din ţesături Cerinţe de calitate ale confecţiilor şi factorii ce influenţea
ză calitatea confecţiilor. Materii prime folosite la confecţionarea articolelor din ţesături. Mărimil
e confecţiilor. Clasificarea sortimentului comercial al confecţiilor din ţesături. Caracteristica sorti
mentului comercial al confecţiilor pentru copii, adolescenţi, bărbaţi şi femei. Defectele confecţiil
or. Ambalarea, marcarea, depozitarea şi transportarea.

Tricoturi şi confecţii din tricoturi. Noţiuni de tricoturi şi confecţii din tricoturi. Avantajele t
ricoturilor faţă de ţesături. Factorii care influenţează calitatea tricoturilor. Clasificarea şi caracteri
stica sortimentului comercial de articole tricotate pentru: nou-

21
născuţi, copii, adolescenţi, bărbaţi, femei. Indicii de calitate a confecţiilor din tricoturi. Ambalare
a, marcarea, depozitarea şi transportarea.

Articole de încălţăminte Rolul încălţămintei şi cerinţele consumatorilor privind articolele


de încălţăminte. Materia primă utilizată la producerea încălţămintei. Conservarea şi tăbăcirea
pieilor brute. Asamblarea părţii de sus cu partea de jos a încălţămintei. Clasificarea şi
caracteristica sortimentului încălţămintei din piele. Verificarea calităţii articolelor de
încalţăminte. Marcarea, ambalarea, depozitarea, transportarea.

22
Capitolul IV. Procesele de vinzare a marfurilor in unitati comerciale.

4.1 Organizarea procesului de vinzare in unitatile comerciale:

Formele de vînzare reprezintă elementul de profil al activităţii comerciale, orientîndu-i


întreg procesul managerial. Dată fiind importanţa lor, ele se cer a fi studiate ca un element
distinct al comerţului cu amănuntul, urmărindu-se atît locul pe care îl ocupă în ansamblul
procesului de vînzare, tehnologiile utilizate şi eforturile investiţionale din partea întreprinderilor,
cît şi rolul lor în cadrul procesului de dezvoltare a comerţului ce se desfăşoară în fiecare ţară.

4.1.1 Familizarea cu actele legislative in vigoare (Hotarirea Guvernului Republicii


Moldova Nr.1068 din 20.10.2000 cu privire la ‚’’Receptia marfurilor dupa cantitate si calitate”

Condiţiile generale de recepţionare a mărfii conform cantităţii şi calităţii.

Cumpărătorul efectuează recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii de sine


stătător, exceptînd cazurile menţionate în prezentul Regulament.

La recepţionarea mărfii se verifică conformitatea ei cu prevederile


documentelor normative de standardizare şi a prescripţiilor tehnice.

Recepţionarea mărfii se efectuează, de asemenea, în conformitate cu datele indicate în


marcaj şi în documentele de însoţire, de transport, care confirmă cantitatea şi calitatea mărfii
livrate (facturi sau facturi de expediţie cu transportul feroviar -specificări, liste, etichete de
ambalare, paşapoarte tehnice, certificate de conformitate, certificate de calitate a producătorului
etc.), precum şi în conformitatecu condiţiile contractului. În cazul în care documentele
menţionate sau unele din ele lipsesc, recepţionarea mărfii nu se efectuează, dacă contractul nu
prevede altceva, iar la întocmirea actului se indică documentele care lipsesc şi care
influenţează recepţionarea mărfii după cantitate şi calitate.

Cînd se depistează manco sau marfa este de calitate inadecvată, în cazul necesităţii
întocmirii actului bilateral, chemarea reprezentantului furnizorului este obligatorie, cu excepţia
cazurilor menţionate în prezentul Regulament.

În avizul de chemare a reprezentantului furnizorului se indică:

- denumirea mărfii , data expedierii , numerele documentelor de trăsură sau de primire-


predare;

23
- cantitatea mărfii care lipseşte şi valoarea ei, caracterul lipsei (numărul de locuri separate,
lipsa în ambalajul deteriorat şi alte date care confirmă lipsa sau calitatea inadecvată a mărfii);

starea sigiliilor;

- defecţiunile principale depistate în marfă, cantitatea mărfii de calitate inferioară;

- timpul fixat pentru recepţionarea bilaterală comună a mărfii care corespunde cantităţii şi
calităţii (în termenele stabilite de legislaţia în vigoare şi de contract).

Cînd reprezentantul furnizorului nu se prezintă la chemarea cumpărătorului în termenele


stabilite şi în cazurile în care chemarea reprezentantului furnizorului nu este obligatorie,
verificarea cantităţii mărfii se efectuează cu participarea unui reprezentant competent al unei alte
persoane juridice (expert al unor organizaţii specializate în acest domeniu), organ al controlului
de stat, desemnat la înţelegerea cu conducătorul (locţiitorul conducătorului) acestei persoane sau
organ juridic, iar verificarea calităţii mărfii - cu participarea reprezentantului organelor care
efectuează controlul de stat al calităţii mărfii (centrele de igienă şi epidemiologie ale Ministerului
Sănătăţii şi organele Departamentului Supraveghere Tehnică, Standardizare şi Metrologie). În
cazul lipsei persoanelor date la locul aflării cumpărătorului controlul se efectuează cu
participarea unui reprezentant competent al organului administraţiei publice locale, desemnat cu
acordul acestui organ.

Recepţionarea mărfii poate fi efectuată de către cumpărător unilateral şi în cazul în care


furnizorul a consimţit recepţionarea unilaterală de către cumpărător a mărfii, fără participarea
reprezentanţilor.

Reprezentanţii desemnaţi pentru a participa la recepţionare sînt obligaţi să aibă un certificat


unic cu ştampila persoanei juridice, inclusiv a organului de stat, semnat de conducătorul
persoanei (organului) juridice sau de locţiitorul lui.

Cumpărătorul poate efectua, în conformitate cu legislaţia, documentele normative de


standardizare sau contractul, controlul selectiv al cantităţii şi calităţii mărfii sau unei părţi a ei cu
extinderea rezultatelor controlului asupra întregului lot de mărfuri.

Drept lot de marfă este considerată marfa care în cazul expedierii sau transmiterii (livrării)
în adresa cumpărătorului este legalizată printr-un document de transport sau de însoţire unic,
indiferent de numărul locurilor de ambalaj şi numărul de locuri de transport, necesare pentru
transportarea ei.

24
Modul de întocmire a actului de recepţionare a mărfii conform cantităţii şi calităţii.

Dacă la recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii se va depista lipsă de marfă sau
calitatea ei inadecvată, rezultatele recepţionării vor fi legalizate printr-un act întocmit în ziua
depistării lor.

În act trebuie să fie stipulate, dacă acestea există:

a) denumirea cumpărătorului care a întocmit actul în conformitate cu documentele lui de


constituire, adresa juridică şi adresa conform căreia se recepţionează marfa;

b) data întocmirii şi numărul actului, timpul începerii şi încheierii recepţionării mărfii;

c) numele şi prenumele funcţionarilor care au participat la recepţionarea mărfii şi la


întocmirea actului, locul lor de lucru, funcţiile deţinute de ei;

d) denumirea şi adresa furnizorului;

e) data eliberării şi numărul documentului de chemare a reprezentantului furnizorului sau


altui organ, menţionat la punctul 14 al prezentului Regulament;

f) numărul şi data încheierii contractului;

g) numărul şi data eliberării facturii sau facturii de expediţie cu transportul feroviar;

h) numărul şi data întocmirii documentului care confirmă calitatea mărfii;

i) data expedierii mărfii din punctul de plecare sau de la depozitul furnizorului;

î) data sosirii mărfii la depozitul cumpărătorului, timpul deschiderii mijloacelor de


transport şi locurilor de ambalaj sigilate;

j) data întocmirii şi numărul actului eliberat de organizaţia de transport, dacă un astfel de


act s-a întocmit la recepţionarea mărfii de la transportator;

k) condiţiile de păstrare a mărfii la depozitul cumpărătorului pînă la recepţionarea ei,


datele care confirmă că determinarea cantităţii mărfii s-a efectuat cu ajutorul aparatelor de
măsurat, verificate în modul stabilit;

l) starea, defectele ambalajului la momentul examinării mărfii, precum şi data deschiderii


ambalajului, cantitatea mărfii aflate în acest ambalaj;

25
m) în cazul controlului selectiv al mărfii - modul de luare a probelor de marfă pentru
controlul selectiv, cu indicarea temeiului pentru un astfel de control;

n) cine a efectuat sigilarea şi cîntărirea (furnizorul sau transportatorul) mărfii expediate,


starea sigiliilor şi conţinutul amprentelor;

o) greutatea în stare de funcţionare a mărfii ( de facto şi potrivit documentelor ), greutatea


fiecărui loc de ambalaj în care s-a depistat lipsă de marfă (de facto şi conform etichetei de
ambalaj);

p) marcarea de transportare şi de expediere a locurilor (conform documentelor şi de


facto), prezenţa sau lipsa etichetelor, sigiliilor pe unele locuri de ambalaj;
q) modul de stabilire a cantităţii mărfii care lipseşte (cîntărire, numărarea locurilor de
ambalaj, măsurare etc.), posibilităţii de a introduce marfa care lipseşte în locul de ambalaj;

r) cantitatea (greutatea), denumirea deplină şi enumerarea mărfii prezentate la control şi


verificate de facto cu separarea mărfii rebutate ce urmează să fie reparată de către producător
(furnizor) sau pe loc, inclusiv: prin înlocuirea unor părţi (detalii), precum şi a mărfii a cărei
categorie de calitate nu corespunde celei indicate în documentul care confirmă calitatea ei;

s) motivele din care marfa este trecută într-o categorie de calitate mai inferioară, cu referire
la documentele normative de standardizare;

ş) cantitatea mărfii incomplete şi lista părţilor, ansamblurilor şi detaliilor care lipsesc,


valoarea lor;

t) documentele normative de standardizare, mostrele (etaloane), conform cărora s-a


efectuat controlul calităţii mărfii;

ţ) datele despre luarea probelor şi unde au fost expediate;

u) cantitatea exactă a mărfii care lipseşte şi valoarea ei;

v) raportul despre motivele apariţiei lipsei de mărfuri, caracterul defecţiunilor depistate în


ambalaj şi motivele apariţiei lor.

Actul se semnează de către toţi funcţionarii care au participat la recepţionarea mărfii şi se


aprobă de către conducătorul persoanei juridice care cumpără marfa, cel tîrziu în ziua ce urmează
după întocmirea actului.

La actul întocmit în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament se anexează:


26
a) copiile documentelor de însoţire sau listei de confruntare a mărfii existente de facto cu
datele indicate în documentele vînzătorului;

b) etichetele pe ambalaj şi alte documente plasate pe fiecare unitate de ambalaj;

c) chitanţele locului de destinaţie privind controlul greutăţii mărfii, dacă un astfel de


control s-a efectuat;

d) sigiliile de pe unităţile de ambalaj în care s-a depistat lipsă de marfă;

e) documentul de transport în original, precum şi copia reclamaţiei faţă de transportator,


dacă o astfel de reclamaţie a fost înaintată;

f) documentul care certifică împuternicirile reprezentantului trimis să participe la


recepţionare;

g) actul de suspendare a recepţionării mărfii;

h) documentul care conţine date despre lipsă la cîntar, măsurare falsă, dacă cantitatea
mărfii a fost stabilită prin cîntărire sau măsurare;

i) listele de avansare şi îndepărtare a vagoanelor;

î) actul de luare a probelor şi raportul privind rezultatele analizei (încercării) probelor


luate;

j) alte date ce confirmă motivele apariţiei lipsei sau înrăutăţirii calităţii mărfii.

4.2 Descrierea sortimentului comercial a marfurilor din unitatile comerciale.

Mărfuri alimentare și nealimentare

Comertul alimentar se realizeaza prin intermediul unitatilor comerciale cu amanuntul care


desfacmarfuri alimentare, marfuri care de regula sunt de cerere curenta si care se cumpara de
catre consumatori cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. Avand in vedere
caracteristicile marfurilor alimentare din punct de vedere a proprietatilor fizico-chimice,
respectiv faptul ca sunt usor alterabile, ceea ce face ca sa fie comercializate in decursul unei
perioade de garantie, se pot desprinde cateva aspecte ce caracterizeaza comertul alimentar:

- comercializarea intregii game de marfuri alimentare prin intermediul unei retele de mari
unitati generale, cu consecinte asupra timpului de cumparare consumat de catre cumparatori;
27
- o combinare rationala intre tipuri de mari suprafete comerciale si mici unitati specializate,
acestea din urma apropiate cat mai mult de consumatori si oferindu-le produse proaspete (lapte,
paine, carne, peste etc.);

- desfacerea unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial pe langa
sortimentul general de marfuri.

Comertul nealimentar este considerat cel mai important sector al comertului cu amanuntul
din punct de vedere a dimensiunilor sale. Acest loc deriva din gama extrem de larga de marfuri
care fac obiectul acestui sector al comertului cu amanuntul, extrem de diverse in ceea ce priveste
cererea de consum, aceasta fiind deosebit de mobila iar marfurile se pot substitui in consum.

Din aceste considerente comertul nealimentare in vedere domenii foarte variate care
presupun sisteme de aprovizionare, formare a sortimentelor si tehnologii comerciale specifice, un
personal comercial cu o pregatire complexa precum si o vasta si diversa retea de desfacere.
Marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe
subramuri, cum sunt: textile-incaltaminte, metalo-chimice, electronice, mobila.

Comercializarea se face prin magazine universale si generale, care ofera cumparatorilor


conditii superioare de achizitie a marfurilor. Alaturi de acestea exista si magazine mici care
comercializeaza diverse grupe de marfuri care implica o prezentare deosebita, consultatii de
specialitate, ambianta in procesul de cumparare.

4.3 Cerințele către organizarea spațiului de prezentare a mărfurilor pe raft,igienizarea


rafturilor.

1. Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul reglementează activităţile


în comerţul cu amănuntul practicat pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi
juridice (în continuare – comercianţi), indiferent de forma lor juridică de organizare şi tipul de
proprietate, stabilesc cerinţe faţă de aceşti comercianţi şi definesc tipologia unităţilor de comerţ.

2. Identificarea tipului, clasificarea unităţilor comerciale cu amănuntul şi revendicările faţă


de acestea se efectuează conform anexelor nr. 2 şi 3 la prezenta hotărîre.

3. Programul de lucru al unităţilor se stabileşte de către comerciant de comun acord cu


autoritatea administraţiei publice locale, se indică în autorizaţia de funcţionare şi se afişează la
intrarea în unitate, la un loc vizibil din exterior.

28
4. Unităţile comerciale sînt amenajate în conformitate cu prevederile legilor şi actelor
normative privind protecţia muncii, ocrotirea sănătăţii şi a mediului ambiant, securitatea
antiincendiară, păstrarea, prelucrarea şi comercializarea produselor.

5. La intrarea în unitatea comercială se amplasează în mod obligatoriu panoul de


identificare a unităţii, pe care se indică în limba de stat denumirea completă şi tipul, conform
autorizaţiei de funcţionare, apartenenţa (agentul economic), adresa unităţii. Nu se admite
utilizarea altor denumiri ce nu sînt caracteristice tipurilor de unităţi comerciale specificate în
prezentele Reguli.

6. Pe un panou informativ, amplasat într-un loc vizibil, în sala de comerţ, se expun extrasul
din prezentele Reguli, precum şi Registrul de reclamaţii. Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor
se înscriu în Registrul de reclamaţii, care este eliberat de către organele de statistică teritoriale,
şnuruit şi autentificat prin aplicarea ştampilei şi semnăturii reprezentantului autorităţii
administraţiei publice locale.

7. Cumpărătorii sînt serviţi de către unităţile comerciale în orele de program. Suspendarea


accesului cumpărătorilor în sala comercială în legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a
orei de închidere a unităţii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii unităţii
comerciale previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi servirea clienţilor se suspendă.
Unitatea comercială se închide în strictă corespundere cu orele de program, însă toţi
cumpărătorii, prezenţi în sala comercială, se deservesc în modul stabilit.

8. Închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) se face cu informarea


prealabilă, printr-o scrisoare, a autorităţii administraţiei publice locale responsabilă de eliberarea
autorizaţiei de funcţionare. În cazul în care unităţile comerciale îşi desfăşoară activitatea de
comerţ la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, închiderea lor se coordonează şi cu
administraţia acestor întreprinderi şi instituţii.

Despre închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) sau despre funcţionarea
acesteia după un program special în zilele de sărbători legale sau în zilele următoare după
sărbătorile legale, cumpărătorii sînt înştiinţaţi printr-un aviz, afişat la un loc vizibil cu cel puţin 5
zile înainte de data preconizată.

Unităţile comerciale cu amănuntul din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de
două zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare.

29
9. În vitrinele unităţilor comerciale se expun numai mostre de mărfuri care sînt în vînzare.
La solicitarea cumpărătorilor, mostrele de mărfuri din vitrine se vînd în condiţia epuizării
stocurilor, cu excepţia articolelor decorative, articolelor asupra cărora este prevăzut expres
menţiunea „Nu se comercializează”.

4.4 Reguli specifice privind înlocuirea și restituirea mărfurilor.

Prezentele reguli sînt elaborate în conformitate cu Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003
privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131,
art. 507) şi stabilesc modul şi condiţiile de înlocuire a produselor nealimentare (în continuare -
produse), fiind executorii pentru toţi agenţii economici care desfăşoară activitate comercială în
relaţiile cu consumatorii, indiferent de forma de proprietate.

Dispoziţii generale

1. Agentul economic care comercializează produse consumatorilor (în continuare -


vînzător) este obligat:

- să ofere consumatorilor numai produse care corespund cerinţelor prescrise şi/sau


declarate;

- să prezinte informaţia despre produs sau serviciu, în conformitate cu prevederile art.20


din legea sus-numită;

- să informeze consumatorii despre întreprinderile care efectuează deservirea tehnică şi


reparaţia produselor de folosinţă îndelungată comercializate în perioada de garanţie şi
postgaranţie;

- să îndeplinească prevederile tuturor actelor legislative şi normative ce reglementează


activitatea de comerţ.

Transportarea produselor de mare gabarit de peste


10 kg către vînzător/producător pentru reparaţie, reducerea preţului, înlocuirea şi returnarea
acestor mărfuri către consumatori se efectuează cu forţele şi mijloacele
vînzătorului/producătorului, căruia i s-a adresat consumatorul.

În cazul în care vînzătorul/producătorul nu îndeplineşte această prevedere, precum şi în


cazul în care sediul vînzătorului/producătorului nu se află în localitatea de reşedinţă a

30
consumatorului, transportarea şi returnarea mărfurilor le poate efectua consumatorul pe contul
vînzătorului/producătorului.

2. În cazul în care sînt depistate deficienţe ale produselor comercializate consumatorilor,


despre care consumatorul nu a fost informat şi acestea nu-i sînt imputabile, consumatorul, în
cadrul termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, iar pentru vicii ascunse - pe durata
de funcţionare, prin depunerea reclamaţiei către vînzător poate pretinde, la opţiunea sa:

- înlăturarea gratuită a deficienţelor produsului;

- înlocuirea gratuită a produsului necorespunzător cu un produs similar de calitate


adecvată;

- înlocuirea cu un produs similar de alt model;

- reducerea corespunzătoare a preţului produsului necorespunzător;

- restituirea contravalorii produsului necorespunzător;

- recuperarea prejudiciului, inclusiv prejudiciului moral.

În cazul achiziţionării produselor ce au fost în folosinţă, pretenţiile consumatorului,


specificate la acest punct, se satisfac cu acordul ambelor părţi.

3. Vînzătorul este în drept să refuze satisfacerea pretenţiilor consumatorului în cazul în


care va prezenta dovezi (în baza expertizei), în termen de 14 zile calendaristice de la data
depunerii reclamaţiei, că deficienţele produselor au apărut ca urmare a nerespectării de către
consumator a instrucţiunilor de manipulare, instalare, utilizare sau a nerespectării regulilor de
transportare şi păstrare prevăzute în documentaţia de însoţire a produselor.

4. În cazul în care este necesară expertiza produsului reclamat, vînzătorul o va efectua din
contul său. Consumatorul este în drept să participe la expertiză personal sau prin reprezentanţii
săi.

5. Vînzătorul prezintă consumatorului refuzul de a satisface pretenţiile acestuia în formă


scrisă, anexînd copia rezultatelor expertizei.

6. Expertiza se efectuează la solicitarea vînzătorului, de către:

- Camera de Comerţ şi Industrie şi subdiviziunile ei teritoriale;

- Centrul Naţional de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiţiei;


31
- Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării de pe lîngă Ministerul Finanţelor - pentru
articole din metale preţioase şi pietre preţioase;

- Instituţiile (organizaţiile) ce dispun de licenţă pentru activitatea de efectuare a expertizei


mărfurilor; comisia de expertiză formată din reprezentanţii vînzătorului şi organului ce
efectuează expertiza, cu participarea consumatorului ( în caz de necesitate, se invită
reprezentanţii producătorului).

4.5 Caracterizarea incaperilor auxiliare pentru portionarea sortarea ambalarea marfurilor.

Functia de conservare si protectia marfurilor consta in protejarea continutului de


influentele mediului extern. Intre ambalaj, produs si metoda de conservare trebuie sa existe o
corelare perfecta, astfel incat produsul sa ajunga la client intr-o stare care sa permita consumul
sau utilizarea la parametrii specificati in documentatia tehnica.

Tipurile de protectie pe care trebuie sa le asigure ambalajul sunt:

- la actiunea factorilor fizici (temperatura, umiditatea relativa a aerului, mecanice etc.);

- la actiunea factorilor chimici (aer, apa, vapori, oxigen, dioxid de carbon si dioxid de sulf ;

- la actiunea factorilor biologici (microorganisme, insecte etc.).

Pe circuitul tehnic al marfurilor producator-mijloace de transport-client apar o serie de


probleme legate de mentinerea calitatii marfurilor.

Cerintele fata de ambalajul de transport sunt:

- adaptarea ambalajului la normele de transport;

- optimizarea raportului volum/greutate (ambalajul cu un volum standard beneficiaza de un


tarif avantajos si de conditii mai bune de transport), greutate mai mica a ambalajului corespunde
unei taxe mai mici.

- posibilitatea de adaptare a ambalajului in unitatile de incarcare utilizate uzual in


transportul principal si secundar de marfuri.

Ambalajul secundar trebui sa faciliteze manevrarea produsului prin forma, greutatea si


volumul sau.

32
La depozitare, ambalajul preia presiunea rezultata in urma operatiei de stivuire. De aceea,
ambalajul trebuie sa fie usor de aranjat in stiva, iar pe eticheta sa se prevada conditiile de
manipulare, rezistenta la temperaturi variate.

33