Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE

________________________________________________________________________

10. LUMINA, CULOAREA, AMBIANŢA

Culorile pot juca şi joacă, în relaţie cu lumina, un rol deosebit în rea-

lizarea unei anumite ambianţe.
Pentru obţinerea unor efecte fizice şi psihologice, cu ajutorul luminii
şi culorilor, este necesară o teorie generală de folosire a lor.
De aceea, în realizarea unei armonii cromatice a unei locaţii, paleta
de culori cunoaşte o imensă varietate coloristică în funcţie de nenumăraţi
factori care variază pornind de la destinaţia încăperii respective, mărimea şi
forma ei şi a mobilierului ş.a.m.d.
Ţinând cont de toate acestea în ansamblu, problemele celui care este
pus să mânuiască culoarea şi lumina în aranjarea unui spaţiu, în general, şi a
unuia expoziţional, în particular, reprezintă sarcina interdisciplinară reunită
a fizicianului, chimistului, psihologului, inginerului, arhitectului, decorato-
rului, restauratorului etc.
Departe de a avea mai multe instrumente de apreciere, omul nu
posedă decât scala psihofiziologică de măsurare a fenomenelor coloristice,
iar judecata sa estetică nu poate fi despărţită de cea utilitară, nevoia de echi-
libru cromatic şi lumină nu poate fi despărţită de întreaga sa gamă de nece-
sităţi fiziologice şi trăiri psihologice.
Existând o mare diversitate de probleme pe care le cuprinde studiul
culorilor, putem considera culoarea şi lumina ca factori deosebit de impor-
tanţi în relaţia om-natura, o forţă ce poate dinamiza sau, dimpotrivă, frâna,
activitatea fizică şi psihică a oamenilor.
Culoarea în relaţie directă cu lumina constituie un factor important în
sporirea confortului şi crearea unei ambianţe arhitecturale corespunzătoare
a clădirilor de orice fel. De aceea, dimensionarea, organizarea şi orientarea
spaţiilor trebuie să fie în strânsă legătură cu tratarea lor coloristică şi mări-
mea deschiderilor prin care pătrunde lumina, în vederea realizării unei ambi-
anţe potrivite destinaţiei respectivului spaţiu.
Armonia cromatică a unei incinte oarecare se realizează, în primul
rând, în interiorul fiecărei subdiviziuni a respectivei incinte, între pereţi, pla-
fon, pardoseală şi obiectele care "mobilează" spaţiul considerat. În al doilea
rând, tratarea coloristică este indicat să se efectueze diferenţiat, pe funcţiuni,
ţinând cont atât de destinaţia spaţiului respectiv, cât şi de dimensiunile sale,

116
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

de asemenea de orientare şi lumină.

În aceste condiţii, culoarea, ca de altfel şi lumina, alături de arhitec-
tură şi design, are o importanţă majoră, influenţa ei putând fi pozitivă sau
negativă. Expresii precum "culoare funcţională" sau "condiţionare coloris-
tică" descriu prezenţa ei pentru sporirea atractivităţii şi eficienţei. Tavanele
pot părea mai înalte sau mai joase datorită culorii sau luminii. Intensitatea
excesivă a luminii poate fi redusă prin culori reci, închise sau o intensitate
mai slabă a luminii poate fi modificată prin utilizarea de culori deschise,
calde. De asemenea, piesele unei expoziţii sau elementele de mobilier pot fi
puse în evidenţă, subliniate sau legate mai strâns de decor prin culoare şi
lumină.

10.1. EFECTUL LUMINII ASUPRA AMBIANŢEI

În general, culoarea suprafeţelor şi obiectelor este rezultatul interac-
ţiunii a doi factori: felul în care este absorbită şi reflectată lumina şi natura
luminii care face vizibil obiectul sau suprafaţa. Culoarea luminii depinde de
sursa şi de felul obstacolelor ori al materialelor prin care trece lumina spre
ochiul nostru.
Aşa-zisa lumină albă − lumina naturală a zilei, aparent incoloră şi
emisă de Soare la prânz, reflectă, în general, în proporţie egală toate culorile
şi ea cuprinde toate culorile spectrului.
Cu toate acestea, lumina naturală, datorită încărcării atmosferice cu
vapori, gaze, praf etc. este mai mult sau mai puţin colorată, variind de la
100000 lx, în plin Soare arzător, până la câţiva lx, în amurg sau pe vreme
înnorată.
Lumina naturală prezintă nuanţe de albastru, înspre prânz sau vara
după o ploaie torenţială abundentă, iar dimineaţa, seara şi, în general, iarna
este într-o anumită măsură roşiatică. Condiţiile atmosferice influenţează în
mare măsură structura spectrală a luminii (tabel 4).

Tabel. 4. Raportul, în procente, între lumina directă şi lumina difuză care

cade la amiază, pentru diferite condiţii atmosferice

Lumina difuză a Lumină solară

Starea atmosferică bolţii cereşti directă
în afara atmosferei 0 100
zi foarte senină 10 90

117
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

zi senină 20 80
zi uşor înnorată 30 70
zi înnorată 50 50
zi foarte înnorată 100 0

Lumina lunii este de un albastru sidefiu.

Cu privire la sursele artificiale, lumina surselor incandescente (foc,
lumânare, bec incandescent) este galbenă, în timp ce iluminatul fluorescent
emite o lumină cu diverse nuanţe de culoare, oferindu-ne posibilitatea s-o
alegem pe cea mai eficientă.
Lumina artificială, de orice natură ar fi ea, spre deosebire de lumina
naturală provenită de la Soare, nu cuprinde în componenţa ei toate culorile
spectrului în aceleaşi proporţii. În această situaţie, culorile nu sunt redate
sub incidenţa acestei lumini ca ziua la lumina naturală.
În general, lumina emisă prin incandescenţă, datorită existenţei unei
cantităţi mai mici de violet şi mai mult de roşu şi galben, apare colorată în
raport cu lumina zilei, având o nuanţă galben-roşiatică. De aceea, sub inci-
denţa luminii incandescente, obiectele de culoare violet vor căpăta o nuanţă
maronie, iar cele de culoare albastră vor apărea gri-albăstrui.
Pentru o orientare mai bună în acest sens prezentăm în tabelul de mai
jos transformările pe care le suferă culorile când sunt luminate cu diferite
intensităţi şi culori. În acest caz, culorile de bază sunt considerate în lumina
de Soare (lumină indirectă, din luna iunie).

lumina zi lumină albă lumină becuri

neon, tub neon, tub caldă neon 100 W
puţin mai
ocru galben, tonul puţin mai ceva mai
palid şi mai mai slab
soarelui galben profund
cenuşiu
puţin mai
portocaliu mai mult
deschis şi uşor roşcat mai galben
deschis-caisă mat
rece
portocaliu
trandafiriu mai rece mai cald mai viu
deschis

118
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

mai
galben lămâie neschimbat mai viu albicios
profund

mai puţin
roşu carmin neschimbat mai viu mai deschis
cald

puţin
albastru-violet intens viu grizat
schimbat
verde-albastru
puţin mai
pastel şi albastru neschimbat mai surd verde-grizat
surd
deschis
mai abia mai surd şi mai palid şi
verde-galben pastel
proaspăt schimbat mai galben mai ocru
În cazul iluminatului fluorescent, în funcţie de gazul sau vaporii în
care se face descărcarea electrică, se produc reacţii luminoase ce emit o
nuanţă care influenţează, mai mult sau mai puţin, adevărata culoare.
De exemplu, lămpile cu vapori de sodiu au un spectru galben şi redau
numai această culoare, în timp ce tot restul gamei cromatice apare negru-gri
-alb. Lumina fluorescentă, deşi în aparenţă rece şi puţin albăstruie, conţine
aproape toată gama completă a spectrului. Pentru acest motiv ea redă culo-
rile într-un mod mai fidel şi poate fi folosită concomitent cu lumina naturală
a zilei. Acest tip de lumina modifică într-o foarte mică măsură redarea culo-
rilor, oscilând puţin în galben sau portocaliu. Lămpile cu vapori de mercur
au o nuanţă bleu-verde sau violet; roşul nu este redat aproape deloc, iar
portocaliul apare gălbui-maro.
Ţinând cont de aceste câteva consideraţii asupra surselor de lumină
şi a luminii proiectată într-un spaţiu, la care se adaugă calculul necesarului
de intensitate luminoasă şi a modului de realizare şi repartiţie a ei, adaptată
funcţiei locaţiei şi destinaţiei (treapta de uniformitate dorită, suprimarea
umbrei şi reflexiei deranjante, echilibrul luminăţiei, estetica etc.), ajungem
la concluzia ca stabilirea soluţiei cromatice este pe cât de variată, pe atât de
complexă.
Când lumina incidentă cade pe un obstacol, aceasta poate fi reflec-
tată, absorbită sau i se permite să treacă dincolo, în funcţie de gradul de
transparenţă sau opacitate a materialului şi de calitatea suprafeţelor aces-
tuia.

119
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

Totodată, lumina reflectată de o suprafaţă poate fi puternică şi clară,

în cazul suprafeţelor netede, sau difuză în cazul suprafeţelor poroase, mate.
Se consideră că, în general, culoarea albă are un coeficient de reflexie
a luminii de 100%. Pâsla neagră absoarbe lumina în procent de 100%, deci
cantitatea de lumină reflectată de ea este zero. Alte materiale au capacităţi
diferite de reflexie a luminii.
Putem trage concluzia că relaţia generală dintre lumină şi suprafaţa
luminată poate influenţa direct ambianţa şi confortul luminos, prin mărirea
sau micşorarea cantităţii de lumină primită prin reflexie, absorbţie sau trans-
misie (refracţie). Dar puterea de reflexie sau de absorbţie a unei suprafeţe
este dată atât de faptul că materialul este transparent sau translucid, cât şi de
culoare şi relief.
Mărirea luminozităţii unei încăperi se poate face deci şi fără a mări
suprafaţa geamului sau numărul de becuri.
Factorul de reflexie al unei suprafeţe este dat de raportul dintre fluxul
luminos incident şi cel reflectat. Ţinând cont că teoretic obiectele de culoare
albă reflectă total lumina, dar o difuzează, în ceea ce priveşte obiectele colo-
rate, acestea nu reflectă decât radiaţiile culorilor proprii, restul radiaţiilor
absorbindu-le.
În continuare, prezentăm selectiv, sub formă de tabel (tabel 5), valo-
rile factorilor de reflexie, transmisie (refracţie) şi absorbţie pentru câteva
materiale uzuale.

Tabel. 5. Factorii de reflexie, transmisie şi absorbţie ai câtorva materiale

Factorul de
Materialul reflexie transmisie absorbţie
(%) (%) (%)
Geam clar de 2,4 mm 6-8 90-92 2- 4
Geam clar sablat 7-20 63-87 4-17
Geam clar sablat interior 6-16 77-89 3-11
Geam obişnuit 10 76-82 8-14
Geam obişnuit dublu 10 68-72 13-22
Geam cristal, 6-8 mm 7-24 57-90 3-21
Geam armat, 6-8 mm 9-10 55-74 17-35
Geam văruit în exterior 65 10 25
Geam opalin 40-66 12-38 20-31
Geam colorat 57-69 1-20 20-34

120
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

Porţelan, 3 mm 72-77 2-8 20-21

Marmură lustruită, 7-10 mm 30-71 3-8 24-65
Alabastru, 11-14 mm 49-67 17-30 14-21
Carton puţin impregnat 69 8 23
Mătase albă 28-38 61-71 1
Mătase colorată 5-24 13-54 27-80
Perdele de tul - 60 40
Zugrăveli tapete hârtie albă 85-86 - 14-15
Văruială 40 - 60
Tencuială de var 60 - 40
Tablă zincată 80 - 20
Tablă vopsită cu miniu 10 - 90
Carton asfaltat 10 - 90
Nisip şi pietriş 70 - 30
Asfalt 15 - 85
Argint lustruit 90-92 - 8-10
Oglindă 70-85 - 15-30
Nichel lustruit 53-55 - 45-47
Nichel mat 48-52 - 48-52
Aluminiu lustruit 67-70 - 30-33
Aluminiu mat 55-60 - 40-45
Alamă lustruită, cromată 61-62 - 38-39
Alamă mată 52-55 - 45-48
Tablă albă 69 - 31
Zăpadă proaspătă 80-85 - 15-20
Pământ arat sau acoperit cu vegetaţie 15-30 - 70-85
Plajă şi dune 10-25 - 75-90
Pădure 5-18 - 82-95
Suprafaţa mării 8-10 - nedeterminat

Dacă ţinem seama că lumina naturală − lumina solară, este însoţită şi

de o emisie de căldură, reflexia, transmisia sau absorbţia acesteia este un
atribut indispensabil culorii materialelor.
Aprecierea calităţii suprafeţelor reflectante pentru diverse materiale,
opace, transparente sau translucide, se face în funcţie de factorii de reflexie,
transmisie şi absorbţie a luminii.

121
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

Odată cu factorii de reflexie ai diferitelor tipuri de materiale, obiecte

sau medii este foarte importantă cunoaşterea, respectarea şi valorificarea
factorilor de reflexie şi ai culorilor. Aceştia se întind pe o gamă de valori ce
variază de la 4% pentru negru, până la 85% pentru alb. Câteva exemple de
valori ale factorilor de reflexie ai diferitelor culori sunt prezentate în tabelul
de mai jos.

Tabel. 6. Factorii de reflexie ai principalelor culori

Factorul de reflexie
Culoarea
(%)
Alb 85
Galben deschis 50−75
Verde deschis 50−75
Crem 55
Verde 30
Gri 30
Ocru 25
Roşu închis 15−30
Albastru deschis 45
Galben închis 45
Maron închis 30−45
Verde închis 15
Albastru închis 10
Negru 4

Puterea de transmisie sau de absorbţie reprezintă un factor deosebit

de important. Pentru a obţine atât un efect estetic, cât şi randamentul maxim
la materiale cu calităţi izolante, se accentuează tendinţa de utilizare a gea-
murilor reflectante, care fac parte dintre elementele de faţadă des folosite în
prezent la unele clădiri noi. Acoperite prin depunere, printr-o metodă elec-
trolitică, cu un strat metalic subţire (argint, aramă ş.a.) acestea au, pe de o
parte, calităţi reflectorizante în raport cu energia solară, micşorând trecerea

122
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

căldurii spre interiorul încăperii în timpul verii, iar, pe altă parte, se obţin
efecte coloristice deosebite pentru suprafeţe vitrate mari.
Geamurile colorate pot atât lăsa să treacă o cantitate de lumină cu
efectul coloristic căutat, cât şi să absoarbă o bună parte a energiei solare,
încălzind astfel spaţiul pe care acestea îl delimitează.
În realizarea armoniei cromatice a spaţiilor în general trebuie să se
ţină seama atât de lumina naturală, cât şi de lumina artificială.
În funcţie de intensitatea şi mărimea sursei de lumină, obiectele pot
fi percepute diferit.
a.) Obiectele luminate de surse mici, concentrate scot la iveală con-
traste puternice de volum şi suprafaţă, ca şi de umbră şi lumină. În cazul
unor spaţii, volume sau suprafeţe mari, contrastul este mai mic şi mai difuz,
în schimb, în cazul unor spaţii, volume sau suprafeţe mai mici, contrastul
este mai mare şi mai precis. Aceste efecte sunt folosite, în special, în expo-
ziţii.
b.) Obiectele iluminate de fluxuri mari de lumină au umbre puternice
şi întunecate sau slabe şi difuze când sursa este mai slabă.
Părţile proeminente ale lucrurilor, pe care lumina le întâlneşte mai
întâi, sunt mai bine luminate, pe când părţile adâncite sunt mai slab lumi-
nate şi, ca atare, umbrite.
Lumina oblică produce cele mai reuşite umbre, reliefând expresiv
formele şi accentuându-le a treia dimensiune. Ea este cel mai des folosită de
către pictori.
Lumina din faţă aplatizează formele, le face să pară bidimensionale,
alungind umbrele spre marginea contururilor. Dimpotrivă, lumina din spate,
adică lumina care se proiectează din spatele nostru sau al obiectelor,
generează umbre adânci şi compacte, transformă formele în siluete aproape
monocrome, în special în spaţiile închise, cu luminozitate naturală scăzută.
Când lumina vine de sus, perpendicular pe obiecte, persoane etc.,
umbrele se alungesc mult în jos, generând forme misterioase. În sfârşit,
lumina proiectată de jos în sus, cazuri rare, luminează obiectele într-un mod
în care de obicei nu le vedem.
Între zonele luminate şi cele umbrite ale obiectelor, distingem o zonă
intermediară de semiumbră, care se reduce odată cu creşterea intensităţii
contrastului dintre partea luminată şi cea umbrită a corpurilor.
Când lumina vine egal din toate direcţiile, forma obiectelor poate fi
accentuată sau subordonată direcţiei din care vine lumina.
Contrastele de lumină şi întuneric pot fi dramatice. În general, lumina
puternică stimulează, iar sursele luminoase de intensităţi joase creează o

123
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

atmosferă de calm. Culorile calde sunt sociabile, iar cele reci sunt odihni-
toare.
În cazul geamurilor transparente, aplicarea culorilor pe tavane, par-
doseli şi pereţi se face ţinând cont de poziţia acestora faţă de fereastră şi de
unghiul de incidenţă a luminii spre acestea.
Pereţii aşezaţi frontal faţă de fereastră primesc cea mai mare parte a
luminii, de aceea ei vor primi şi reflexia, în funcţie de culoarea pe care o au,
fiind recomandat să fie realizaţi în nuanţe cromatice deschise, vii.
Pereţii laterali faţă de fereastră reflectă cea mai mare parte a luminii,
fără a pune în valoare culorile acestora. În acest caz, culorile aplicate pe
aceştia vor fi sensibil mai puternice, pentru a se realiza o ambianţă şi armo-
nia cromatică dorită.
În consecinţă, lumina va asigura reliefarea sau strălucirea prin con-
trastele asigurate de culorile cele mai adecvate la locul lor, în plan şi în
spaţiu.
O problema foarte importantă ce influenţează în mod direct ambianţa
cromatică a unui spaţiu este şi modul în care se face însorirea atât în timpul
verii, cât şi în timpul anului.
Ţinând cont de poziţia relativă a Soarelui pe bolta cerească, atât în
timpul zilei, cât şi în timpul anului, se pot întocmi aşa-numitele diagrame de
însorire sau diagrame solare, pentru o anumită regiune sau loc. Diagramele
solare nu sunt altceva decât proiecţiile poziţiilor Soarelui într-o anumită zi,
la ore prestabilite, pe planul orizontului.
Diagramele solare sunt folosite şi în determinarea umbrei sau a dura-
tei de umbrire a unei suprafeţe sau zone.
Determinarea duratei şi mărimii însoririi ajută la dispunerea şi orien-
tarea optimă a fiecărei încăperi în parte, pentru a se putea realiza atât un
microclimat care să respecte condiţiile minimale de confort şi igienă, cât şi
ambianţa cromatică dorită. Fiecare orientare poate oferi avantaje şi dezavan-
taje pentru fiecare funcţie în parte.
Astfel, către Sud (S) este asigurată o însorire maximă pe tot parcursul
unui an (în medie, aproape 9 ore zilnic) atât în timpul dimineţii, cât şi după-
amiaza. Însorirea cea mai mare pentru această orientare se obţine nu, aşa
cum ar părea, la solstiţiul de vară, ci la echinoxuri. În general, orientările
Sud-Est (SE) şi Sud-Vest (SV) oferă cea mai bună însorire dimineaţa, res-
pectiv după-amiaza. Spre această direcţie se orientează, de obicei, marea
majoritate a încăperilor care necesită căldură şi o însorire îndelungată, în
care se efectuează activităţile principale.
Orientarea spre Est (E) poate fi considerată ca bună, cu o însorire

124
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

mai mult dimineaţa, odată cu răsăritul Soarelui, moment în care razele

Soarelui au înclinaţii mici. Acest neajuns poate fi corectat cu dispozitive de
protecţie verticale, draperii, perdele etc., ca şi în cazul orientării spre Vest
(V), care oferă însorirea încăperilor numai după-amiaza.
Orientarea cu cea mai mică durată de însorire este Nordul (NNE şi
NNV), ajungându-se pe timpul iernii la o însorire de 1/5 din însorirea posi-
bilă, iar vara la 1/2 din însorirea teoretică. Către această direcţie este reco-
mandată orientarea încăperilor în care trebuie evitată însorirea. Având în
vedere aceste câteva consideraţii, se pot aplica sau corecta efecte şi neajun-
suri datorate orientării.
Cantitatea de lumină necesară şi, de asemenea, dimensionarea deschi-
derilor unei încăperi, prin care să pătrundă lumina, se pot face folosind
raportul dintre suprafaţa ferestrei şi suprafaţa pardoselii, ea putând varia de
la 1/3, pentru ateliere, săli de joacă pentru copii etc., până la 1/10 − 1/12,
pentru spaţii ce necesită mai puţină lumină (coridoarele, spaţii de depozitare
etc.). Un caz aparte îl reprezintă spaţiile expoziţionale, muzeele etc.
Aceşti coeficienţi sunt orientativi, ei putând fi influenţaţi de orien-
tarea, reflexia pereţilor, poziţia ferestrei, calitatea transparenţei şi culoarea
geamului etc. Totodată trebuie ţinut cont de faptul că, în general, calitatea şi
cantitatea de lumină naturală poate fi controlată cu ajutorul unor dispozitive
şi instalaţii de protecţie din sticlă, lemn, beton etc. Unul din aceste dispozi-
tive sunt şi jaluzelele.
În ceea ce priveşte cantitatea de lumină artificială necesară iluminării
unui spaţiu şi pentru anumite activităţi, aceasta se poate stabili prin calcul,
iar o atenţie deosebită trebuie acordată poziţiei sursei de lumină şi a distri-
buţiei luminii în încăpere.
Dacă, în majoritatea cazurilor comune, se foloseşte iluminatul central
şi uniform, este bine de ştiut că există pericolul monotoniei şi al unei lipse
totale de interes vizual. În general, sursele de lumină sunt amplasate pe pla-
fonul încăperilor, însă se pot amplasa, tot atât de bine, şi pe pereţii laterali ai
încăperii, în planul sau sub planul plafonului. Repartiţia luminii într-o încă-
pere, în funcţie de poziţia sursei de lumină, este redată în fig. 15.

a.)

125
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

b.)

c.)

Fig. 15. Repartiţia luminii într-o încăpere, în funcţie de poziţia sursei de

lumină, în cazul a.) unui plafon luminos; b.) unui perete luminos;
c.) amplasării direct pe perete a corpurilor

Există numeroase surse, moduri şi posibilităţi de iluminare a unui

obiect, suprafaţă sau încăpere, dar gradaţia luminii trebuie să urmărească
gradaţia firească a spaţiilor.
În sfârşit, un factor deosebit de important în realizarea unei armonii a
combinaţiilor de culori utilizate este cel referitor la modul în care obsta-
colele şi suprafeţele colorate îşi schimbă culoarea în funcţie de culoarea
luminii incidente. Tabelul prezentat în continuare ne arată acest lucru, indi-
cându-ne, totodată, şi ce culoare a luminii incidentale să folosim pentru a
obţine efectele dorite.

Tabel. 7. Schimbarea culorii obiectelor în funcţie de culoarea luminii

incidente

Culoare luminii incidente

Culoarea
proprie a Roşie Portocalie Galbenă Verde Albastră Violetă
obiectului
CULOAREA OBIECTULUI ILUMINAT

Alb Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet

126
Curs de FIZICĂ PENTRU RESTAURARE
________________________________________________________________________

Verde-cafeniu Albastru
Negru Negru-purpuriu Castaniu Măsliniu
închis înnegrit
Negru violaceu

Roşu Roşu intens Stacojiu Portocaliu Cafeniu închis Violet Purpuriu

Portocaliu Roşu intens Portocaliu Galben intens Galben Cafeniu închis Roşu

Cafeniu închis
Galben Portocaliu Portocaliu Galben aprins Verde-gălbui Verde
roşiatic
Cenuşiu sau
Verde negru
Galben-verzui Verde-gălbui Verde aprins Albastru-verzui Purpuriu

Albastru
Albastru Violet Cenuşiu Ardezie Albastru-verzui Albastru aprins
violaceu
Cafeniu închis-
Violet Purpuriu Roşu-castaniu Galben-castaniu
verzui
Albastru-violet Violet

127