4 LES PETE * Figura 1.114 Imbinare cap la cap M M Figura 1.116 Imbinare pe suprafee teste es STEER —_<—__— Figura 1.116 Imbinare cu ding) mutipi ‘Imbindirile de late, utiizate a lamelele innadite (figura105b), se realizeaza cant la cant (margine la margin) (figura1.117)1.6.8. Extrase de repere In alcatuirea sectiunii longitudinale se tine cont de urmatoarele aspecte: + lungimea minima a unui reper; + lungimea maxima a unui reper; + lungimea grinzii; + ltimea grin: ‘+ tipul imbinairilor adoptat pentru zona intins&; ‘+ tipul imbindirlor adoptat pentru zona comprimata; + proiectia Iungimii imbindrilor de alungire li: + numarul de imbinari de alungire existente in aceeasi sectiune transversala - marimea portiunii din inaltimea —sectiunil transversale in care lamelale au imbinairi de alungire: + zona, din punct de vedere a solicitari, in care se afla Imbinarile de alungire; + distantele minime permise intre imbinarile vecine, imbinari de alungire, apartinand celor doué lamele consecutive din aceeasi zona de solicitare; + distantele minime permise intre imbinarile vecine, imbinari de alungire, apartinand celor doud lamele consecutive din zone diferite de solicitare; + zonele in care tensiunile ce apar pe sectiunea transversala au valori maxime gi valori situate Tn vecinatatea maximelor; + clasa de serviciu in care sunt utiizate elementele; + incleierea sau neincleierea imbinarilor de lati + utiizarea c&t mai rationala a categorilor de calitate ale lemnului, + utiizarea unei game diverse de lungimi de repere: + simplificarea executiei prin existenta unui numar cat mai mic de repere. Lungimea minima a unui reper Lungimea minima a unui reper influenteazé alcatuirea seotiunii longitudinale prin limitarea posibiltatior de realizare din repere a lungimii finale | Cu cat Inmin are valoare mai micé cu atét numarul posibiltatilor de realizare din repere a lungimii finale | este mai mare (alcéituirea este mai flexibila). In Roménia conform (69, 70, 72] Inmin este 250 cm. 36Lungimea maxima a unui reper Lungimea maxima influenteaza alcatuirea sectiunii longitudinale prin limitarea numérului de imbinari de alungire si prin posibilitatea ce o da proiectantului de a evita realizarea de imbinari de alungire in zonele cu tensiuni normale maxime gi apropiate de valorile maxime. Lungimea grinzii Lungimea grinzii este elementul esential in alcatuirea sectiunii longitudinale, realizarea lungimii | find de fapt scopul alcdtuirii sectiunii longitudinale, Latimea grinzii Latimea grinzii influenteazé alcétuirea sectiunii longitudinale numai in cazul innddirii pe létime concomitent cu neincleierea imbinarilor de latire. Tipul imbinarilor adoptat pentru zona intins& In zona intinsd se adopta una din imbinarile prezentate la punctul 1.6.3 (pe suprafete tesite, cu din{i multipl. Adoptarea tmbinairii pe suprafele tesite presupune proieciii mari ale imbinarilor de alungire, Ii, $i influente majore in alcétuire sectiunii longitudinale. Adoptarea Imbinarii cu dinti muttipli presupune proiectii mici ale imbinarilor de alungire, lp, si permite ugurarea efortului de proiectare si simplificarea executiel prin adoptarea unui numa redus de repere. Tipul imbinarilor adoptat pentru zona comprimata De obicei, in zona comprimata, se adopta imbinarile cap la cap, lip este nul, cu consecinte benefice la nivelul de proiectare $i realizare, in cazul adoptarii imbinarilor cu dinti multipli, din dezideratul simplificdrii realizrii pe ansamblu — existenta unui singur tip de Imbinare, lip nu este nula $1 evident intluenta asupra alcatuint sectuni longitudinale este diferit Proiectia lungimii imbinarilor de alun; Analiza facuta la alegerea tipurilor de imbinari evidentiazé influenta proiectiei lungimii imbinarilor de alungire in alcatuirea sectiunii longitudinale.