Universitatea ,,Vasile Alecsandri’’ Bacău

Facultatea de Inginerie

Ingineria și Protecția Mediului în Industrie

Proiect Reconstrucție Ecologică

Reconstrucția ecologică forestieră a terenurilor
degradate din regiunea Țibana

Îndrumător : Ș.l. dr. ing. Chițimuș Dana Studenți : Ungurașu Cătălin

Pricope Bogdan

Mistrean Vlăduț

Pintilie Ovidiu Ionuț

Adam Daniel

Bagrin Dumitru
 CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................. 3
1. Analiza situației existente ................................................................................................... 5
2. Oportunitățile reconstrucției ecologice ............................................................................... 8
3. Identificarea soluției tehnice aplicate în cadrul reconstrucției ......................................... 11
4. Estimarea costurilor .......................................................................................................... 13
5. Evaluarea lucrărilor propuse ............................................................................................. 15
6. Evaluarea de risc ............................................................................................................... 16
7. Concluzii........................................................................................................................... 17
Bibliografie .............................................................................................................................. 18
 Introducere

Extinderea suprafeţei împădurite a României trebuie să fie o prioritate pentru

toate autorităţile competente. În ultimii 20 de ani, zeci de mii de hectare de
pădure au căzut pradă hoţilor de lemne, fără ca adevăraţii profitori să fie
pedepsiţi. Reîmpăduririle costă, iar banii pentru aceste acţiuni vin din fonduri ce
ţin de banul public, al nostru al tuturor. Administraţia Fondului pentru Mediu
este instituţia care investeşte masiv în reîmpădurirea României.
Procesul de împădurire nu este doar un proiect de plantare, ci unul prin care se
nasc păduri şi are ca scop educarea şi conştientizarea pe scară largă a populaţiei
cu privire la importanţa pădurilor şi nevoia de acţiune în această direcţie.

Luând în considerare faptul că România are 20% din terenurile agricole în

diferite stadii de degradare, este nevoie de cât mai multe iniţiative responsabile
de împădurire.
De asemenea, prin împădurire se urmăreşte combaterea schimbărilor climatice
prin diminuarea efectelor secetei, limitarea deşertificării, precum şi asigurarea
standardelor de sănătate a populaţiei şi protecţia colectivităţilor umane
împotriva factorilor dăunători, naturali şi antropici. Procesul de împădurire este
unul complex, de lungă durată, un copac are nevoie de mulţi ani pentru a ajunge
la maturitate.
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în
influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul
global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi
eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la
un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă
să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri
agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de
incendiile produse de oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate,
carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie,
ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă. Defrişările
pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale
de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la
dispariţia speciilor care trăiesc în aceste păduri.
Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permite
creşterea lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile
şi stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei
pot duce la creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste
opţiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra
biodiversităţii şi asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi
menţinerea fluxurilor hidrologice.
Scopul Programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin extinderea
suprafeţei împădurite la nivel naţional, ameliorarea progresivă a capacităţii de
producţie a terenurilor degradate, menţinerea biodiversităţii şi dezvoltarea
continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor prin finanţarea din Fondul
pentru Mediu.
 1. Analiza situației existente

Analiza SWOT

Poziție geografică.Relief.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 -Intersecția dintre orașele - Iaşi,  -zonă cu slabe resurse ale subsolului;
Roman, Vaslui localizarea strategică în -existenţa pe teritoriul comunei a unor
apropierea municipiului Iaşi şi a zone afectate de alunecări de teren,
graniţei de est a U.E. cu Republica eroziune, exces de umiditate şi
Moldova; inundaţii.
 -zonă cu mare diversitate a cadrului
natural (păduri, lacuri) şi potenţial de
valorificare ridicat.

OPORTUNITĂȚI
 -apropierea de cele trei orașe oferă un
cadru propice de dezvoltare a relaţiilor
de parteneriat;
 -existenţa cadrului instituţional şi
legislativ şi a programelor destinate
dezvoltării relaţiilor şi a cooperării
transfrontaliere;  -schimbările climatice care pot genera
 -posibilitatea accesării finanţărilor
pentru proiecte de lucrări ameliorative,
hidrotehnice şi de îmbunătăţire a
calităţii factorilor de mediu.
AMENINȚĂRI
-existenţa unor factori de risc naturali
care pot determina declanşarea unor
fenomene nedorite (alunecări de teren,
inundaţii, seisme) şi care pot afecta
dezvoltarea socio-economică a
comunei;
trecerea spre un alt tip de climă cu
influenţă asupra aerului, solului, apei.

Calitatea factorilor de mediu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 -calitatea factorilor de mediu: apă aer,
 -grad scăzut de echipare şi acoperire a
sol, este în general bună, principalii infrastructurii tehnico-edilitare şi lipsa
indicatori situându-se sub limitele serviciilor publice cu impact
maxime prevăzute de legislaţia de semnificativ în protejarea factorilor de
mediu; mediu (canalizare şi epurare,
 -în general poluarea fonică nu salubrizare);
depăşeşte valorile admise, excepţie  -absenţa unui sistem de colectare
 făcând zonele cele de lângă selectivă şi valorificare economică a
principalele drumuri ce traversează deşeurilor ;
comuna pe care în anumite perioade  -nu exista autovehicule special
aceste valori sunt uşor depăşite; amenajate pentru colectarea şi
 -în structura economică a comunei nu transportul deşeurilor;
există ramuri economice cu impact  -depozitele de deşeuri nu sunt
major asupra factorilor de mediu, amplasate şi amenajate corespunzător;
activităţile economice desfăşurate în
 -grad redus de informare şi educare a
comună având şi o mare adaptabilitate cetăţenilor privind selectarea,
la cerinţele de mediu; depozitarea şi valorificarea deşeurilor;
 -derularea unor programe privind -valorificarea scăzută a potenţialului
reconstrucţia ecologică a terenurilor deşeurilor biodegradabile din cauza
degradate şi ameliorarea stării de slabei implementări a metodelor şi
calitate a acestora. tehnologiilor de compostare;
 -lipsa unui cadrul organizat de
colectare a deşeurilor provenite din
activităţi de construcţii şi a celor
electrice şi electronice;
 -inexistenţa unui sistem de canalizare
care să preia apele uzate fapt ce
conduce la deversarea direct în mediu
a apelor uzate ;
 -lipsa unui sistem de colectare a apelor
pluviale provenite din precipitaţii fapt
ce determina eroziunea versanţilor şi
poluarea apei şi solului;
 -utilizarea grupurilor sociale din
gospodăriile individuale construite
impropriu în apropierea fantânilor sau
a surselor de apă neprotejate ;
 -deficit de spaţii verzi amenajate
corespunzător raportat la numărul de
locuitori ai comunei;
 -suprafeţe de teren afectate de
alunecări de teren, eroziune eoliană şi
exces de umiditate.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 -existenţa cadrului legal privind  -fonduri insuficiente pentru susţinerea
concesionarea serviciilor către un un din bugetul local a costurilor
operator regional care dispune de investiţiilor în domeniul protecţiei
capacitate logistică şi dispune de mediului şi dezvoltării infrastructurii
 experienţa necesară atragerii de surse de servicii publice;
de finanţare derularea proiectelor;  -extinderea zonelor construite în
 -participarea la proiectul de colectare defavoarea zonelor verzi;
selectiva și implementarea unui sistem  -creşterea economică poate avea ca
performant de gestionare a deşeurilor; efect apariţia ramurilor economice cu
 -disponibilitate de fonduri naţionale şi risc poluare;
ale Uniunii Europene alocate pentru  -extinderea suprafeţelor de teren
sectorul de Mediu; supuse riscurilor alunecărilor cu
 existenţa unei legislaţii naţionale impact asupra formelor de relief, a
privind protecţia mediului florei a faunei din zonă;
cuprinzătoare şi în acord cu directivele
 -ritmul de dezvoltare şi extindere al
şi normele europene; mediului construit al comunei
 -existenţa unui cadru strategic necorelat cu cel de extindere şi
judeţean, regional şi naţional privind modernizare al infrastructurii de
protejarea mediului şi gestionarea utilităţi publice ;
deşeurilor  -schimbările climatice care pot genera
trecerea spre un alt tip de climă cu
influenţă asupra aerului, solului, apei.
 2. Oportunitățile reconstrucției ecologice

2.1 . Factorii de mediu

• Existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului

• Nu sunt surse de poluare majoră

• Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu

• Diversitatea sistemelor ecologice şi biologice

• Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor

de acţiune pentru protecţia mediului

• Resurse suficiente de apă

Agricultura este susţinută de creşterea animalelor şi culturi mai restrânse de

porumb şi cartofi.

Pentru unele localităţi, cum ar fi Lupşa, de exemplu, populaţia activă agricolă

este preponderentă în proporţii ridicate, la peste 85%. Pe lângă aceasta,
disfuncţionalităţile legate de agricultură constau şi în insuficienta valorificare a
terenurilor agricole, scăderea fertilităţii terenurilor, din cauza degradărilor,
valorificarea insuficientă şi deficitară a producţiei agricole din lipsa acută de
puncte de colectare şi condiţii de transport adecvate ş.a.

Silvicultura se confruntă cu probleme legate de administrarea fondului forestier

şi degradările de mediu, cum ar fi: defrişări şi despăduriri; productivitatea slabă
a pădurilor în zonele poluate; extinderea pajiştilor în defavoarea suprafeţei
împădurite legată de acelaşi fenomen; lipsa accesibilităţii pe întreaga suprafaţă a
fondului forestier, etc.
 2.2. Factorii economici

 posibilitatea extinderii activităţilor economice dinspre municipiile Iaşi, Roman,

Vaslui;
 posibilităţi de colaborare economică şi schimb de tehnologie cu centrele de
cercetare din Iaşi;
 apropierea de frontiera de est a Uniunii Europene oferă un cadru propice de
dezvoltare a schimburilor economice transfrontaliere cu Republica Moldova;
 orientarea băncilor spre sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării sectorului IMM;
 posibilitatea accesării fondurilor destinate României pentru agricultură şi
dezvoltare rurală - FEADR;
 creşterea investiţiilor străne în sectorul agro-zootehnic;
 ritmul de dezvoltare al comunei va conduce la creşterea cererii şi la dinamizarea
sectorului de servicii;
 păstrarea constantă a interesului investitorilor de a investi în zonă;

a. Oportunitățile terenului

Oportunitatea investiţiei rezultă din efectele benefice imediate şi de perspectiva

ale lucrărilor de împădurire asupra terenului în cauza, a celor limitrofe şi a
mediului înconjurător în ansamblu.

Dintre acestea se enumeră :

- introducerea în circuitul productiv silvic a unor terenuri inapte altor folosinţe;

-diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura,

evapotranspiratie, viteză vântului), îmbunătăţirea gradului de umiditate a aerului
şi solului şi implicit a condiţiilor staţionale pentru menţinerea şi dezvoltarea
vegetaţiei forestiere şi erbacee;

-diminuarea intensităţii proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorarea

progresivă a capacităţii de producţie a acestora sub efectul direct al culturilor
forestiere ;

- protecţia aşezărilor omeneşti şi a altor obiective din zona împotriva vânturilor

şi secetei;

- obţinerea de masă lemnoasă în această zona deficitară în lemn;

- ameliorarea condiţiilor de mediu prin reducerea amplitudinii temperaturii,
creşterea umidităţii solului şi a aerului, reducerea vitezei vânturilor;

- îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei limitrofe localităţii.

 3. Identificarea soluției tehnice aplicate în cadrul reconstrucției

Soluţia tehnicã se referă la compoziţia de regenerare, schemă de

plantare, numărul de puieţi la hectar, tehnologia de plantare, de pregãtire a
terenului şi solului, precum şi lucrãrile necesare panã la realizarea stării de
masiv.

Numerotarea parcelelor şi a bornelor amenajistice s-a făcut în

conformitate cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor. S-a
constituit o singură parcelă şi s-au amplasat 11 borne amenajistice.

Pe toată suprafaţă s-a prevăzut pregătirea terenului prin arăt şi discuit în

două sensuri. Exemplarele izolate de par se vor păstra în cadrul perimetrului.

La alegerea speciilor pentru împădurirea terenurilor degradate cuprinse

în perimetrul de ameliorare s-au avut în vedere criteriile: ecologic, auxologic şi
ecoprotectiv,criteriul de baza fiind cel ecologic.

Criteriul ecologic

Potrivit acestui criteriu pentru realizarea unui arboret, într-o staţiune

nespecifică biocenozelor forestiere, alegerea speciilor trebuie să se facă ţinând
seama de capacitatea speciei de a se adapta şi dezvoltă în condiţiile de mediu ale
staţiuni respective. Prin urmare, trebuie realizată o minimă compatibilitate între
exigenţele ecologice ale speciei şi potenţialul productiv al factorilor de mediu
dat.

Criteriul auxologic

Performanţele auxologice ale unei specii sunt reflectate de creşterea medie a

producţiei totale la vârstă exploatabilităţii absolute. Creşterea medie este
exprimată cel mai bine în unităţi de biomasă lemnoasă – tone de substanţă
uscată. Această reflectă aptitudinea speciei de a capta energia chimică
potenţială. Puterea calorică mare a lemnului unei specii confirmă capacitatea
energetică a acesteia.

Criteriul ecoprotectiv.

Terenurile degradate se prezintă că un peisaj anost, cu o flora şi fauna

restrânsă şi sărăcită, cu ecosisteme aflate întrun echilibru fragil. Prin împădurire
se doreşte crearea unor păduri autentice, stabile, menite să protejeze aerul, apă,
solul, climă şi să înfrumuseţeze peisajul, contribuind în acest fel la creşterea
calităţii vieţii locuitorilor din zonă.

În acest sens s-a optat pentru propunerea în compoziţiile de împădurire a

speciilor locale, în concordanţă cu exigenţele lor ecologice şi condiţiile
microstationale ale fiecărei suprafeţe de teren degradat.

Referitor la proporţia de participare a fiecărei specii în compoziţia de

regenerare, s-a avut în vedere, în primul rând bonitatea staţiunii, ţinându-se
seama de criteriul ecoprotectiv în armonie cu rolul silvoproductiv al arboretului.

Pentru fiecare tip de staţiune s-a propus o compoziţie de împădurire optimă,

precum şi o compoziţie de împădurire alternativă, ambele răspunzând
obiectivelor proiectului.

Executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere se va face cu plugul montat

pemtractor U445, în procent de 60% din suprafaţă.

Prin instalarea vegetaţiei forestiere în perimetrul studiat se va obţine:

• folosirea mai eficientă a unor terenuri improprii culturilor agricole şi

crearea de zone verzi cu funcţii ecoprotective multiple.

• diminuarea vitezei vântului şi prin această reducerea sau împiedicarea

spulberării zăpezii, solului, îngrăşămintelor şi seminţelor, evitarea furtunilor de
praf, dezrădăcinarea culturilor tinere, evitarea culcării, răvăşirii şi scuturării
premature a seminţelor.

• reducerea evapotranspiraţiei prin reducerea amplitudinii diurne a

temperaturii din interiorul şi din aproprierea perimetrelor plantate, această
ducând la o creştere mai bună a culturilor agricole limitrofe, recoltele devenind
mai stabile şi crescând an de an.

• stăvilirea împrăştierii seminţelor de buruieni şi a insectelor dăunătoare.

• prin ameliorarea microclimatului din zona se purifică şi primeneşte aerul.

• mărirea suprafeţei de zona verde a localităţii şi modificarea peisajului local.

 4. Estimarea costurilor

Costul lucrărilor a rezultat în baza antemăsurătorilor prin care s-au

determinat cantităţile de lucrări necesare a se execută şi cu care au fost
multiplicate preţurile unitare pe articole de lucrări şi pe elemente de cheltuieli
(materiale, manoperă, utilaje, transport).

Pentru puieţii forestieri s-au utilizat preţuri de livrare practicate pe piaţă.

Se menționeazã urmãtoarele :

- Cheltuielile legate de transportul muncitorilor nelocalnici se suportã din

cheltuielile de organizare de şantier.

Toate lucrările se vor execută în antepriză.

 Valoarea totală a lucrărilor de reconstrucţie ecologică este de 492.771 lei, din
care:

Cheltuieli privind investiţia de baza 347.154 lei

- alte cheltuieli 50.242 lei

- TVA- 95.375 lei

Total general – 492.771 lei din care C+M – 430.471 lei

 5. Evaluarea lucrărilor propuse

Aportul vegetaţiei forestiere constã în ameliorarea proprietãţilor fizice şi

chimice ale solului prin afânarea ce se produce ca urmare a dezvoltãrii
rãdãcinilor şi a activitãţii microorganismelor din sol, prin acumularea materiilor
organice provenite din degradarea litierei.

Refacerea capacitãţii de producţie a solurilor în zona studiatã are efecte

asupra creşterii producţiei vegetale, a menţinerii unui covor vegetal permanent,
permiţând o valorificare superioarã a acestora în viitor.

Pentru stabilirea valorii lucrãrilor propuse au fost calculate costurile lucrãrilor

de împãdurire.

Evaluarea lucrărilor s-a efectuat pe bază de investiţii specifice pentru un

hectar de plantaţie in funcţie de operaţiunile de executat si de compoziţia de
impădurire
 6. Evaluarea de risc

Antemăsurătoarea lucrărilor prezintă o eşalonare a volumului de muncă

pe ani, categorii de lucrări şi u.c.f.-uri. Pentru întocmirea acesteia se va folosi
lucrarea „Norme de timp si productie unificate pentru silvicultură” .

Fiecare normă oferă informaţii privitoare la tipul lucrării, condiţiile de

aplicare, norma de timp necesară efectuării unităţii de măsură şi norma de
producţie (cantitatea/volumul de muncă ce trebuie realizat la unitatea de timp –
considerată de 8 ore).

Antemăsurătoarea trebuie să cuprindă succesiunea completă de operaţii

efectuate la nivelul fiecărui u.c.f.: pregătirea terenului, lucrarea solului, metoda
şi procedeul de instalare a vegetaţiei şi lucrările de îngrijire până la atingerea
stării de masiv

În tabel se va nota pentru fiecare indicativ de normă ucf-ul în care se

intervine (la numărător) şi volumul lucrării (la numitor), pentru fiecare an,
conform datelor din eşalonarea cu lucrări de instalare, respectiv eşalonarea cu
lucrări de îngrijire.

La finalul antemăsurătorii se face şi o recapitulaţie pe lucrări, unde

volumele din acelaşi an, corespunzătoare aceluiaşi indicativ de normă, vor fi
cumulate, fără a se mai menţiona în acest caz şi ucf-urile în care sunt realizate
aceste lucrări.Recapitulaţia pe categorii de lucrări va servi la întocmirea
devizului lucrărilor.
 7. Concluzii

Nu există o „reţetă” pentru tipurile de reconstrucţie ecologică posibile.

Soluţiile tehnice pot fi asimilate, dar adaptate de la un proiect la altul în funcţie
de particularităţile fiecăruia.

Putem spune însă, că cel mai important pas este dreptul de intervenţie
asupra terenului ce se obţine prin metode variate în funcţie de
proprietarul/administratorul terenului - folosinţă gratuită, concesiune, chirie,
achiziţie.

Întotdeauna soluţiile tehnice trebuie propuse de specialişti cu luarea în

considerare a exemplelor reuşite şi monitorizarea întregului proces.

În general, un proiect de reconstrucţie ecologică este un proces dinamic la

care trebuie să ne asigurăm că ne putem adapta, luând în considerare riscurile
acceptabile şi căutând metode alternative atunci când cele planificate nu
funcţionează.

Nu uitaţi! Tot natură este cea care ne arată soluţiile pe termen lung, noi
trebuie doar să găsim mijloacele pentru a o ajută să se repare mai repede.
 Bibliografie

1. https://www.viitorplus.ro/files/uploaded/Adopta/Diverse%20docu
mente/Proiectul%20tehnic%20Bragadiru.pdf

2. http://silvic.usv.ro/cursuri/reed.pdf

3. http://www.rubinian.com/cor_6_ocupatia_detalii.php?id=314308

4. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/oprea.pdf