UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

MATERIALE PENTRU ECHIPAMENTE

DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

- Proiect -

Cadru didactic:
Şef-lucrări dr. ing.Silviu-Gabriel STROE

Student:Ostrovanu Cosmin-Mihai
Program de studii: IPA
Anul: III

SUCEAVA, 2018
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Tema:

Materiale pentru echipamente din industria carnii.Masina de tocat carne.

1
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Generalităţi ................................................................................................................................3

Clasificarea materialelor cu destinaţie industria alimentară.......................................................4

Descrierea maşinii de tocat carne...............................................................................................5

Construcţia şi funcţionarea utilajului..........................................................................................6

Identificarea componentelor ce intră în contact cu mediul alimentar.........................................6

Materiale utilizate in constructia utilajului.................................................................................7

Concluzie....................................................................................................................................8

CAPITOLUL 2

Identifica şi prezenta parametrii tehnologici...............................................................................9

Concluzie..................................................................................................................................10

CAPITOLUL 3

Identificarea fenomenelor de la interfața material-mediu alimentar.............................................11

Bibliografie...............................................................................................................................13

2
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

CAPITOLUL 1

GENERALITĂŢI

Prelucrarea cărnii, ca şi celelalte ramuri ale industriei alimentare, necesită o serie de

maşini, utilaje şi instalaţii pentru realizarea semifabricatelor şi a produselor finite. Acestea
execută operaţii diverse în cadrul proceselor de producţie, asigurând în felul acesta: mărirea
productivităţii muncii, realizarea produselor de bună calitate în termeni optimi, reducerea
efortului fizic al personalului prin introducerea mecanizării şi automatizării.

Utilajele folosite în industria cărnii trebuie să aibă o productivitate adecvată, să fie uşor
de întreţinut şi exploatat, să permită prelucrarea cărnii şi a subproduselor fără riscul de a
contamina carnea cu metale grele, vopsele, lubrifianţi, să fie rezistente la condiţiile
microclimatice din secţiile productive, să fie uşor de igienizat, să fie rezistente la coroziune în
cazul folosirii substanţelor detergente, dezinfectante şi sterilizante, lubrifierea acestora să se
realizeze în aşa fel încât substanţele folosite să nu vină în contact cu produsul [Ba, 85].

În industria cărnii, majoritatea maşinilor de mărunţire lucrează prin tăiere, dar există şi
maşini care lucrează prin presare – tăiere (concasorul de oase), tăiere – frecare (moara
colidală), impact – frecare (moara cu bile) şi prin presare – rupere (maşina de mărunţitgheaţă,
maşina de tenderizat carne).

În alegerea unei maşini sau alteia, se au în vedere, în primul rând, consideraţiile

tehnologice (ceea ce trebuie să execute maşina) dar nu trebuie minimalizată nici
economicitatea procesului de mărunţire – tăiere, respectiv costurile de exploatare şi
întreţinere. În această direcţie se are în vedere şi consumul de energie pentru mărunţire[Ba,
90]

În lucrarea de faţăse va studia mai îndeaproape maşinile de mărunţire, şi în special

maşina de mărunţire prin tăiere (maşina de tocat).

Maşinile de tocat carne sunt utilaje destinate mărunţirii grosiere a cărnii, organelor şi slăninii,
în stare proaspătă, refrigerată sau decongelată. Elementul principal al maşinii de tocat carne
este mecanismul de tăiere, format din site şi cuţite. Se folosesc cuţite în formă de cruce, cu
suprafaţa de tăiere pe o singură parte sau pe ambele. Sitele au diametrul cuprins între 100 şi
285 mm, în funcţie de tipul utilajului, iar sitele au orificii cu diametrul de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13,
18 şi 20 mm [Ba, 85].

3
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Clasificarea materialelor cu destinaţie industria alimentară

Astfel, materialele utilizate in industria alimentare se impart in :

1. Materiale metalice:
 feroase
 Fonta reprezinta un aliaj fier-carbon cecontine intre 1,7-6,67 % C.
 Otelul reprezinta un aliaj fier-carbon ce contine intre 0,04 - 1,7 % C.
 neferoase.
Cuprul (Cu) Aluminiul (Al)
Staniul (Sn) Plumbul
Zincul (Zn Bronzul
Bronzul Alama
2.Materiale nemetalice
Lemnul Fibrele textile
Sticla Masele plastice
Pielea tehnica Hartia si cartonul
Cauciucul Materialele ceramice
Proprietati chimice :
-oxidarea - reactia prin care o substanta se combina cu oxigenul.
proprietati mecanice :
-duritatea - caracterizeaza rezistenta opusa de materialul metalic la patrunderea in el a unui
corp cu o duritate mai mare ;
-maleabilitatea - proprietatea unor materiale de a se deforma permanent, fara fisurare
(ex. laminarea in foi subtiri) ;
-elasticitatea - proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni la forma si
dimensiunile initiale ;
-rezistenta - proprietatea materialelor solide de a se opune actiunilor mecanice care tind sa
le deformeze sau sa le rupa (rezistenta la forfecare, compresiune, intindere, rasucire, etc) ;
-rezistenta la coroziune - proprietatea unui material de a se opune actiunilor distructive ale
agentilorfizico-chimici din exterior ;
-rezistenta la uzura - proprietatea materialelor de a se opune distrugerii prin frecare ;
Proprietati tehnologice :
-forjabilitatea - proprietatea unui material metalic de a se deforma fara fisurare sub influenta
unor actiuni de ciocanire sau presare (la cald sau la rece) ;
-sudabilitatea - proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat.

4
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

DESCRIEREA MAŞINII DE TOCAT CARNE

In acest proiect am ales o masina de tocat carne de tip industrial.

Figura 1. Maşina de tocat carne TMTC: 1 – postament; 2 – orificiu pentru şuruburile de

fundaţie; 3 – carcasa maşinii; 4 – motor electric; 5 – dispozitiv cu două şine pentru reglarea
curelei trapezoidale; 6 – curea trapezoidală; 7 – capac lateral; 8 – pâlnie de alimentare; 9 –
spirală (şnec) de alimentare; 10 – manetă mobilă pentru cuplarea roţilordinţate; 11 – carcasa
mecanismului de tăiere; 12 – şaibă de strângere; 13 – automat de pornire; 14, 15 – puncte de
ungere a maşinii; 16 – orificiu de evacuare a uleiului; 17 – vizor-indicator pentru nivelul de
ulei; 18 – manetă pentru slăbirea cuplajului şnecului de lucru cu axul superior [Ba, 85].
Cu urmatoarele caracteristici tehnice:

 diametrul sitelor 160 mm

 turaţia transportorului melcat de alimentare 120 rot/min
 turaţia transportorului melcat de antrenare 150 -300 rot/min
 turaţia spiralelor de alimentare 15 rot/min
 puterea rnotorului electric 10 kW
 turaţia motorului electric 1500 rot/min
 dimensiunile utilajului (L x 1 x h) 1250mm x 649mm x 1400mm
 masa netă 800 kg
 productivitatea maşinii (pentru sita cu ochiuri de 4 mm) 1000-1600 kg/h
 capacitatea de alimentare 200 l

5
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Construcţia şi funcţionarea utilajului

Maşina de tocat carne aleasa este formată din postamentul 1, prevăzut, la cele patru
colţuri, cu orificii pentru şuruburile de fundaţie 2, cu care maşina se va fixa la pardoseală.
Carcasa 3 cuprinde în interiorul său motorul electric 4 montat pe dispozitivul cu două şine 5
care se pot ridica sau coborî cu ajutorul a patru buloane, pentru reglarea curelelor trapezoidale
6.Accesul la motorul electric se face prin două capace laterale 7.Alimentarea cu material se
face prin pâlnia 8,împingerea cărnii spre şnecul de lucru făcându-se cu ajutorul a două spirale
9.
Mecanismul de antrenare se compune dintr-un ax inferior a şi unul superior b, orizontali
şi paraleli şi un ax verical c. Axul inferior primeştemişcarea de rotaţie de la motorul electric
prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale d. Pe acest ax se găsesc două roţi cu
dinţiînclinaţi e şi f, care se angrenează cu roţile cu dinţiînclinaţi g şi h situate pe arborele
superior, roţi care se mişcă liber. Cuplarea roţilordinţate de pe axul inferior şi superior se face
cu ajutorul manetei mobile 10, astfel că se pot realiza două turaţii diferite amintite la punctul
3.1., în funcţie de tipul de carne folosită.

Axul superior este cuplat cu şnecul de lucru care antrenează carnea la mecanismul de
tăiere. Axul vertical c este antrenat de la axul superior printr-un sistem i, melc (aflat pe axul
superior) – roată melcată (aflată pe axul vertical). Printr-un angrenaj conic j, mişcarea se
transmite la două roţidinţate cilindrice k, montate pe două axe l, care antrenează spiralele de
alimentare 9. Mecanismul de tăiere este format din cuţite, site şi inele de strângere care se
montează în carcasa 11, fiind strâns cu şaiba de strângere 12. Punerea în funcţiune şi oprirea
maşinii se realizează de la automatul de pornire 13 [Ba, 85], [Ba, 97].

Identificarea componentelor ce intră în contact cu mediul

alimentar

In procesul de procesare a carnii cu masina de tocat carne TMTC, aceasta intra in

contact cu diferite componente ale acesteia.

Prima data materia prima intra in contact cu pâlnia de alimentare, apoi intra in
contact cu spirala (şnecul) de alimentaresi carcasa mecanismului de tăiere. Apoi spiralade
alimentareimpinge materia prima spre cuţite, site şi inele de strângere.

6
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

MATERIALE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA UTILAJULUI

Materialele utilizate în construcţiamaşinilor se aleg în mod special pentru funcţia

tehnică pe care o au de îndeplinit şi ţinând seama de consumurile de material şi energie,
calitate, fiabilitate, economicitate, durabilitate, cerinţe privind siguranţa alimentară şi de
protecţie a mediului ambiant [Mi, 10].
Materialele pentru construcţia organelor de maşini din industria alimentară se clasifică
în: metalice şi nemetalice. Materialele metalice pot fi feroase sau neferoase. Cele nemetalice
pot fi materiale plastice, de tip elastomer, sticloase şi ceramice şi materiale fibroase. Din
categoria materialelor metalice feroase fac parte fontele şi oţelurile.
Carcasa maşinii este realizată din fontă cenuşie cu grafit lamelar, pentru că acest tip de
fontă, după cum am amintit la punctul precedent, are capacitate foarte mare de amortizare a
vibraţiilor. În plus, carcasa este solicitată mai mult static.
Şuruburile şi piuliţele folosite pentru asamblarea maşinii sunt confecţionate din bare
laminate din oţel, metale şi aliaje neferoase, iar dacă sunt mai puţin solicitate se foloseşteoţel
carbon obişnuit
Pentru şuruburile de fundaţie care necesită o rezistenţă la uzură se vor utiliza oţeluri
aliate tratate termic. Dacă este necesară o rezistenţă la coroziune se folosesc nichelul şi
aliajele sale.
În cazul asamblării filetate, principalele solicitări care apar sunt: tija şurubului de
strângere este solicitată la tracţiune, spira filetului este supusă la încovoiere şi strivire,
suprafaţa de contact a spirelor filetului este solicitată la presiune de contact, iar capul
şurubului este supus solicitării de încovoiere [Mi, 10].
Arborii sunt organe de maşini care au rolul de a susţine alte elemente aflate în mişcare
de rotaţie, în oscilaţie sau în reapus şi care contribuie la transmiterea mişcării de rotaţie.
Aceştia se sprijină pe lagăre cu alunecare sau cu rostogolire (rulmenţi), iar porţiunile de
sprijin ale arborilor pe lagăre se numesc fusuri când axa de rotaţie este orizontală sau înclinată
şi pivoţi când axa de rotaţie este verticală [Mi, 10].
Pentru transmiterea mişcării, roţile cilindrice sau cele de curea se sprijină pe arbori în
zonele de calare.
Arborii pot fi supuşi unor solicitări simple ca: torsiune, încovoiere, întindere sau
compresiune, dar şi unor solicitări compuse (torsiune şi încovoiere, torsiune, încovoiere şi alte
solicitări). Toate aceste solicitări conduc, în timp, la deformaţii ale arborilor.
Arborii se execută din bare laminate, din semifabricate forjate, matriţate prin operaţia de
strunjire, iar materialele care intră în alcătuirea lor sunt oţeluri de îmbunătăţire, oţeluri de
cementare, pentru că operaţia de cementare permite obţinerea unor suprafeţe dure, rezistente
la uzură şi chiar la oboseală [Do, 81]
Arboriimaşinii de tocat carne TMTC se sprijină pe lagăre cu rulmenţi. În componenţa
unui rulment radial intră următoarele componente: inelul interior, inelul exterior, corpurile de
rostogolire şi colivia, ultima având rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rulare la o
distanţă egală între ele [Mi, 10].
Rulmenţii mai pot fi confecţionaţi şi din oţeluri slab aliate cu Cr (1,30 – 1,65%) sau
oţeluri de îmbunătăţire în stare călită urmată de revenire joasă pentru că în piesă apar atât
solicitări de suprafaţă cât şi în volum [Do, 81]. Mai pot fi confecţionaţi şi din bronz.

7
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Coliviilerulmenţilor se execută din oţelobişnuit – tablă de oţel ambutisată, din bronz la

rulmenţiioscilanţi, duraluminiu sau materiale plastice.
Angrenajele (transmisiile prin roţidinţate) fac parte din categoria transmisiilor directe
care transferă mişcarea de rotaţie, respectiv puterea de la un arbore conducător la un arbore
condus. Angrenajul este format dintr-o pereche de roţidinţate montate pe arbori, una pe
arborele conducător, denumită pinion sau roată dinţată conducătoare, iar cealaltă pe arborele
condus (roată dinţată condusă).
În cazul maşinii de tocat carne TMTC există două angrenaje cilindrice exterioare cu
dinţiînclinaţi formate din roţile conducătoare e şi f aflate pe arborele inferior a, care se
angrenează cu roţile conduse g, respectiv h, situate pe arborele b. Aceste angrenaje cilindrice
cu dinţiînclinaţi produc zgomot mai mic deoarece contactul dinţilor nu se face deodată pe
toată lungimea lor, ci în mod treptat, dar neajunsul principal îl constituie apariţia unor sarcini
suplimentare axiale în lagărele arborilo [Mi, 10]. Angrenajul melcat i are pinionul (roata
conducătoare) cu un diametru foarte mic, dintele este de forma unei elice înfăşurate pe roată,
asemănător şurubului. Axele celor două elemente sunt reciproc perpendiculare şi încrucişate
în spaţiu. Angrenajul conic j este folosit pentru schimbarea direcţiei de mişcare de la arborele
verical c la arborii înclinaţi l.
Roţiledinţate ale angrenajelor pot fi confecţionate dintr-o gamă foarte largă de
materiale metalice şi nemetalice: fonte cenuşii cu grafit lamelar sau cu grafit nodular (pentru
că au rezistenţă mare la oboseală), oţeluri carbon şi oţeluri aliate. În funcţie de categoria de
tratamente termice aplicate, oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate pot fi: oţeluri de
îmbunătăţire şi oţeluri de cementare. Tratamentul termic poate fi aplicat asupra întregii roţi
sau numai asupra coroanei dinţate. Oţelurile de cementare se utilizează la realizarea
roţilordinţate care trebuie să prezinte rezistenţă la uzură[Mi, 10].
Roţile utilizate la transmisia prin curele trapezoidale trebuie să fie uşoare şi bine
echilibrate încă din construcţie şi trebuie să prezinte o bună aderenţă pentru curea pentru a nu-
i produce uzura. Acestea se execută din fontă, oţel, aliaje de aluminiu sau mase plastice.
La confecţionarea curelelor se folosesc fie bumbac, piele de bovine, benzi metalice sau
din oţel arc, fie cauciuc, mase plastice.
La curelele trapezoidale, în partea centrală este stratul de rezistenţăconfecţionat dintr-o
ţesătură de bumbac, iar materialul de umplutură este format dintr-un strat rezistent la
compresiune şi unul rezistent la tracţiune, urmat de unul rezistent la uzură format dintr-o
ţesătură cauciucată.
Şnecurile de alimentare şi cel de antrenare, întrucât vin în contact cu produsul
alimentar, vor fi confecţionate exclusiv din oţel inoxidabil.
Carcasa electromotorului este realizată din fontă.
Vizorul – indicator este confecţionat din sticlă refractară.

Concluzie
Deoarece la contactul mediului alimentar cu diverse medii si suprafete, acesta poate suferi
transformari si modificari chimice, si s-ar putea realiza un transfer intre mediul alimentar si
corpul cu care intra in contact, ceea ce ar putea modifica proprietetile alimentului trebuie luate
niste masuri de prevenire.
Pentru a impiedicamodificarile nedorite ce ar putea apara in procesul de procesare a materiei
alimentare, ar fi de preferat ca aceasta sa intre in contact cu cat mai putinesuprafete, iar acele
suprafete cu care intra in contact sa fie de uz alimentar, de tip inox alimentar, si sa fie curatate
inainte, cu produse de igienizare (degresanti si dezinfectanti).

8
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

CAPITOLUL 2
Identificarea condiţiilor în care se produce contactul în
sistemul material-mediu alimentar

Identifica şi prezenta parametrii tehnologici de lucru.

Principali parametri care intervin in procesele de transfer de masă din echipament în mediul
alimentar sunt temperatura, timpul de contactîntre cele două medii (material-mediu
alimentar), concentraţii, pH, grad
de agitare, solicitări

Tabel 1- parametrii tehnologici de lucru

Temperatura 15 °C
Timpul de contact 1 min
pH 6,4
Solicitări taiere
Gradde agitare 2,2

Temperaturaeste un factor important in ceea ce privesteinfluentarea transferului de masa in

mediul alimentar, cu cat temperatura este mai ridicata cu atat transferul de masa este mai
pronuntat.
In procesul de tocare a carnii nu se intalneste o temperatura ridicata, in general avand
temperatura in jur de 15°C la carne neprocesata, ce nu accentueaza transferul de masa foarte
mult.

Timpul de contact intre intre materia prima si materialul din care este confecţionat
echipamentul este si el un factor important, aceste fiind direct proportional cu transferul de
masa, cu cat acesta este mai scurt cu atatriscul de transfer si contaminare este mai mic.
Materia prima strabatemasina de tocat TMTC intr-un timp scurt, aproximativ de un minut,
desi pare foarte scurt, este destul ca materia prima sa intre in contact cu un material nepermis
in industria alimentara doar cateva secunde ca aceasta sa fie necomestibila. In cazul de fata
toate suprafetele ce intra in contact sunt confectionate din inox alimentar si nu este un risc
mare de transfer de masa.

pH-ulcarnii este in jur de 6,4. pH-ulinfluenteaza si el transferul de masa, in special cand este
o componenta acida. Unele condimente ar putea influenta pH-ulcarnii.

Solicitarilece intervin in procesul de prelucrare pot influenta transferul de masa, cu cat

acestea sunt mai accentuate cu atatmaresc transferul de masa.

Gradulde agitarea materiei prima este proportional cu transferul de masa, acesta este mai ridicat la
fluide, carnea avand un grad de agitare scazut.

9
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Concluzie

Pentru a avea un transfer de masa redus trebuie sa tinem cont de parametrii tehnologici de
lucru, temperatura sa fie redusa, timpul si numarulsuprafetelor de contact scazut, pH-ul
neutru, numarul si intensitatea solicitarilorscazute si gradul de agitare mic, cu atat vom avea
un transfer de masa mai redus.

10
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

CAPITOLUL 3

Identificarea fenomenelor de la interfața material-mediu alimentar

Datorită forţelor intermoleculare diferite există fenomene ce se manifestă la suprafaţa

de separare dintre două faze de numesc fenomene de interfaţă. Fenomenele interfaciale
devin importante cu cât suprafaţa de separare este mai mare. Suprafaţa de separare dintre faze
e uriaşă în sistemele coloidale. Un corp de volum dat sporeşte în suprafaţă atunci când e
divizat în mai multe părţi.
Raportul suprafaţă/volum(S/V)creşte cu cât forma unui corp e mai îndepărtată de cea
sferică.
Există următoarele interfeţe, în funcţie de fazele în contact:
 solid – gaz
 lichid – solid
 lichid – lichid
 lichid – gaz

Principalele fenomene ce au loc în sistemul studiat sunt difuzia și migrarea

Fenomenul de difuzie este caracteristic solventului dar afectează intreg ansamblu
soluţiei.
Difuzia este dată de gradientul de concentraţie şi de către agitaţia termică. Intervine
energia cinetică medie a moleculelor deci temperatura absoluă T.
Transportul de substanţă dintre zonele de concentraţie şi potenţial diferite datorită
agitaţiei termica se numeşte difuziune.
Termodinamic procesul se explică astfel: solvitul în funcţie de concentraţia la care se
afla posedă o anumită energie dependentă de această concentraţie mai este numită şi potenţial
chimic. Potenţialul chimic în fucţie de volum şi presiune are expresia:

   0  R  T  log a
a = activitatea componentei rtespective a sistemului de dispersie;
R = constanta universală a gazelor
T = temperatura absolută
µ0 = potenţialul chimic
Gradientul de concentraţie este :
dC
gradC 
dx

Legile lui Fick

Legile lui Fick abordează empiric acest fenomen de difuzie.

Prima lege a lui Fick – gradientul de concentraţie este proporţional cu cantitatea de
substanţă difuzată normal prin unitatea de suprafaţă în unitatea de timp.

11
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Jd – fluxul de substanţă (cantitatea de substanţă) difuzată ( numărul de moli υ tranportaţi în

unitate d timp)GRESIT
D – factor de proporţionalitate – coeficient de difuzie
gradC – gradient de concentraţie
J d   D  gradC

Semnul minus indică faptul că fluxul are loc în sensul concentraţiei descrescătoare.

A doua lege a lui Fick – viteza de variaţie a concentraţiei în oric punct al sistmului este
proporţională cu variaţia în spaţiu a gradientului de concentraţie
( derivat a doua a concntraţiei pe direcţia x)
dC d  dC  d 2C
 D    D 2
dx dx  dx  dx
Legile lui Fick indică aspectul cantitativ a fenomenului de difuzie.

Migrarea- este diferența de potențial între două puncte ale soluției care poate provoca
deplasarea ionilor în sensul câmpului electric.

La introducerea unui metal într-o soluţie de electrolit, zona de contact (interfaţa) se

încarcă electric, generând apariţia unui strat dublu electric (SDE) şi, implicit, o cădere de
potenţial.
Se defineşte ca interfaţă suprafaţa de contact a celor două faze (metalelectrolit),
având grosimea unui strat monoatomic
Se defineşte ca Interfază regiunea cu proprietăţi modificate faţă de cele ale fazelor în
contact.
Apariţia stratului dublu electric la contactul metal-electrolit este datorată manifestării
unor forţe anizotrope, care conduc la rearanjarea particulelor electrice (ioni, electroni) din cele
două faze în contact.
La generarea unui strat dublu electric, se genereaza implicit un potenţial de electrod,
acest tip de potenţial este caracteristic sistemelor de coroziune pentru care transferul anodic
este determinat de metal, iar cel catodic de o specie oxidantă din soluţie, potenţialul care se
stabileşte fiind numit potenţial de coroziune

Concluzie
Pentru evitarea fenomenelor de interfata trebuie evitat contactul metalelor cu electroliti sau
cel putin reucerea contactului acestora prin reducerea suprafetei de contact. Iar deoarece
temperaturile ridicate mareste viteza reactiilor de interfata, aceasta trebuie mentinuta scazuta
cu cat este de putinta.
Distrugerea prin coroziune în numeroase cazuri provoacă nu atât variația de masă ametalului,
cum este cazul otelurilor inoxidabile, cât mai cu seama modificarea proprietatilor acestora,
care duce la micșorarea brusca a rezistentei mecanice.

12
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

CAPITOLUL 4

Metode de testare la coroziune a aliajului identificat în mediul alimentar studiat

In acest capitol se vor testa rezistenta la coroziune a unor aliaje utilizate.

Introducere

Problema coroziunii, cu toate ca este una obisnuita, este foarte importanta. Metodele de
control a coroziunii sau de atenuare a pagubelor produse de coroziune reprezinta cele mai
importante motive pentru care se face intretinerea instalatiilor.
Cunostintele legate de mecanismele coroziunii, de metodele de control a coroziunii, de
problemele de coroziune in general, sunt foarte importante atunci cand ne referim la controlul
coroziunii.
Majoritatea metalolor se gasesc in natura sub forma de combinatii dintre care de cele
mai multe ori sub forma de oxizi. Acest fapt dovedeste ca pentru aceste metale, starea
metalica este instabila din punct de vedere termodinamic, in prezenta agentilor chimici si
electrochimici, ele avand tendinta de a se coroda, refacand conditiile din care au provenit. In
seria tensiunilor chimice, aceste metale sunt situate inaintea hidrogenului si au potentiale
normale normale de electrod negativ.
Coroziunea reprezinta distrugerea suprafetelor metalice prin interactiunea acestora cu
mediul. Notiunea de coroziune include toate procesele chimice si electrochimice care au
drept rezultat degradarea spontana si continua a suprafetelor metalelor si aliajelor.

Importanta controlului coroziunii

Controlul coroziunii este foarte important pentru ca, atunci cand scapa de sub control
poate deveni foarte costisitoare, iar in industria alimentara aceasta poate contamina
alimentele.
Controlul coroziunii este foarte important pentru ca, atunci cand scapa de sub control
poate deveni foarte costisitoare. In cazul in care nu se da importanta coroziunii, aceasta poate
duce la oprirea instalatiilor iar costurile de intretinere si reparatii vor creste. Cu toate acestea,
este posibil sa se cheltuiasca prea multi bani in incercarea de a elimina total coroziunea. De
aceea, in urma unei analize atat economice cat si a sarcinilor ce trebuiesc efectuate, se poate
realiza un echilibru intre impactul coroziunii si cheltuielile prevenirii acesteia.

Factorii importanti care influenteaza coroziunea: prezenta gazelor, in special a CO2,

O2 si H2S, este un factor important. Aceste gaze transforma apa intr-un electrolit „agresiv”.
Alti factori care pot influenta coroziunea sunt: viteza curentilor, compozitia metalica,
temperatura, apa (pH-ul, prezenta microbilor, a bicarbonatilor, clorurilor si a acizilor organici)
si presiunea.

13
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Formele coroziunii:
1. Coroziunea uniforma. Daca metalul nu este imun si coroziunea nu poate sa fie
eliminata complet, atunci coroziunea uniforma este cea care este acceptata. Este relativ usor
sa se controleze acest tip de coroziune la nivele acceptabile prin selectia atenta a materialelor
si prin aplicarea metodelor de protectie anticoroziva.

Definitie. Coroziunea uniforma apare atunci cand metalul este expus pe toata
suprafata sa. In nici un punct, penetrarea metalului nu va fi mai mare decat dublul mediei de
penetrare.

Exemplu. Acest tip de coroziune este intalnit la otelul ruginit in atmosfera si la

coroziunea aliajelor cu baza de cupru in apa de mare. Otelurile subacvatice se pot coroda
uniform dar si neuniform in anumite situatii.

Masuratori. La coroziunea uniforma, cea mai utilizata metoda de masurare a ratei

de coroziune este cea a masurarii pierderilor in greutate a materialului. La aceasta metoda,
epruveta este curatata, cantarita, iar suprafata este masurata. Dupa aceea, este expusa mediului
coroziv pentru o anumita perioada de timp, este recuratata si recantarita. Pierederea in
greutate de material este folosita pentru a calcula pierderea in grosime a metalului,
presupunand ca aceasta a actionat uniform. In unele cazuri se foloseste si masurarea in
grosime a epruvetelor, iar rezultatele sunt exprimate in μm/an. Trebuie retinut faptul ca rata
coroziunii se calculeaza de obicei prin pierderea in greutate nu prin pierderea in grosime,
aceste rezultate fiind valabile doar daca coroziunea a actionat uniform.

2. Coroziune galvanica este cea cauzata sau accelerata de trecerea curentului electric
prin doua sau mai multe metale diferite aflate intr-un electrolit.

Mecanism. Coroziunea galvanica este cauzata de activitatea electrochimica. Metalul

mai activ are rol de anod, iar metalul mai putin activ are rol de catod. Rata coroziunii anodului
este controlata fie de activitatea catodului, fie de rezistenta circuitului exterm.

Exemple. Cand doua sau mai multe metale diferite sunt conectate electric si
introduse in electrolit, apare coroziunea galvanica. Avand in vedere faptul ca fiecare structura
sau echipament este construit din mai multe metale, este posibil sa apara coroziunea
galvanica. Aliajele de aluminiu sunt susceptibile la coroziunea galvanica datorita faptului ca
sunt foarte active, dar atunci cand sunt izolate, ele se comporta satisfacator.

Masuratori. Coroziunea galvanica trebuie masurata folosind o metoda potrivita

pentru masurarea distributiei coroziunii la anod. Daca acesta este uniforma, se poate folosi
metoda pierderilor in greutate, iar daca este neuniforma, atunci trebuie folosite alte metode.
De asemenea, se pot folosi si masuratori electrice ale potentialelor galvanice pentru a descrie
respectiv prezice (estima) coroziunea galvanica. Potentialele galvanice relative se pot masura
usor prin folosirea unui specimen de metal izolat. Atunci cand este introdus in electrolit,
metalul mai activ va avea mai mult potential negativ. Masurarile pentru potentialele absolute
necesita prezenta unui electrod de referinta al carui potential stabil va fi comparat cu
potentialele celorlalte metale. Masurarea intensitatii curentului electric se face izoland metalul
si lasand curentul electric sa treaca printr-un circuit de masurare. Ratele coroziunii galvanice
pot fi apoi calculate.

14
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

3.Coroziunea in puncte. Atunci cand metalul este susceptibil la coroziune, iar

marimea zonei anodice si catodice de la suprafata acestuia nu se modifica ca si la
coroziunea uniforma, atunci coroziunea se va localiza in anumite zone.

Definitie. Coroziunea in puncte este prezenta atunci cand in anumite zone, ratele de
coroziune sunt mult mai mari decat celelalte. Atunci cand penetrarea metalului datorita
coroziunii este sub dublul ratei medii de coroziune, avem coroziune uniforma, iar atunci cand
este mai mica avem coroziune in puncte.

Masuratori. La acest tip de coroziune se masoara adancimea gaurilor. In unele cazuri

se considera cea mai mare adancime, iar in altele se face o medie a celor mai adanci 10 gauri.
In rezervoare sau recipiente de presiune, efectul acestui tip de coroziune poate fi mult mai
grav decat indica pierderea de material.

4.Dezalierea. Majoritatea materialelor metalice folosite sunt aliaje din doua sau mai
multe metale. Metalele pure sunt de obicei moi si au rezistenta scazute. La dezaliere,
coroziunea se realizeaza preferential pe unul sau mai multi constituenti ai aliajului.

Definitie. Dezalierea reprezinta coroziunea preferentiala a unuia sau mai multor

constituenti ai aliajului metalic.

Exemple. La acest tip de coroziune, cele mai semnificative exemple sunt grafitizarea
fontei si separarea zincului in alama.

Masuratori. Pierderea in greutate nu este relevanta in cadrul dezalierii. Analiza

adancimii se face prin examinarea microscopica a epruvetei sectionate. Influenta dezalierii
asupra rezistentei materialului se poate face prin teste mecanice. In multe cazuri, adancimea
nu depaseste anumite limite si uneori poate ajunge la 6 mm.

5.Coroziunea intergranulara. Datorita faptului ca materialele metalice sunt de fapt

aliaje, ele contin un numar mare de cristale metalice numite graunti, interconectate la
suprafata, respectiv la marginea grauntilor. Datorita diferentelor de compozitie la marginea
grauntilor poate avea loc coroziunea intergranulara.

Definitie.Coroziunea intergranulara este coroziunea preferentiala la marginea

grauntilor.

Exemple. Aliajele de aluminiu sunt susceptibile la coroziunea intergranulara cauzata de

segregatia impuritatilor la marginea grauntilor. In afara de otelurile inoxidabile, si unele aliaje
de nichel sunt susceptibile la sensibilizare, deci, la acest tip de coroziune.

Masuratori.Pentru masurarea acestui tip de coroziune este necesara observarea la

microscop a epruvetelor sectionate.

6.Coroziunea data de tensiuni. Metalele sunt folosite in inginerie datorita rezistentei,

ductilitatii si durabilitatii lor. In unele cazuri, interactiunile chimice cu mediul pot reduce
ductilitatea metalelor, acestea devenind casante in prezenta tensiunilor externe .

15
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

Definitie. Coroziunea datorita tensiunilor reprezinta ruperea inter sau transgranulara a

materialului datorita tensiunilor de intindere in combinatie cu un anumit mediu.
Masuratori. In general, trebuie evitate aliajele susceptibile la acest tip de coroziune.
In multe cazuri se pot folosi tratamente termice speciale pentru marirea rezistentei la acest tip
de coroziune. De-a lungul timpului s-au cercetat diverse metode referitoare la verificarea
susceptibilitatii metalelor in prezenta unei fisuri initiale si expunerea la mediu de exploatare.

7.Coroziunea la oboseala. Multe metale au o rezistenta la oboseala redusa atunci

cand sunt expuse la un mediu coroziv.

Definitie. Coroziunea la oboseala reprezinta reducerea rezistentei metalului la tensiuni

repetate intr-un mediu coroziv in comparatie cu efectele tensiunilor intr-un mediu necoroziv.

Masuratori. In anumite teste epruvetele plate sunt tensionate ca si consolele grinzilor

si se induc numai tensiuni de intindere la suprafata epruvetei expusa mediului coroziv.

8.Coroziunea prin eroziune. Atunci cand apa circula cu o viteza mare pe suprafata
metalica, ea provoaca o coroziune mult mai mare decat in cazul unei viteze mici.

Definitie. Coroziunea accelerata de viteza mare a unui fluid sau de impuritatile dintr-
un fluid, este cunoscuta sub numele de coroziune prin eroziune.

Masuratori. In majoritatea cazurilor trebuie folosite doar materiale ce au fost testate,

mai ales daca se estimeaza o viteza mare a fluidului.

9.Coroziunea prin abraziune. Abraziunea se datoreaza miscarii relative ce intervine

intre doua suprafete.

Definitie. Coroziunea prin abraziune este coroziunea accelerata de miscarea relativa a

suprafetelor aflate in contact.

Masuratori. Nu exista teste standard pentru determinarea acestui tip de coroziune, ea

este inlaturata mai degraba prin proiectarea partii metalice decat prin selectia materialelor.

Metodelor de testare a comportării aliajului în mediile alimentare

Simulanţii alimentari sunt substante care au proprietati chimiece asemanatoare cu
mediul alimentar si se folosesc la testarea/simularea alimentelor in anumite conditii.
Ca simulanţii alimentari pentruu alimenter cu caracter hidrofil şi capabile de extragere
a substanţelor hidrofile se foloseste Etanol 10% (Notie A) sau uleiuru vegetale(Notie D2).
Pentru a se demonstra conformitatea cu limita de migrare globală pentru toate tipurile
de alimente cu excepţia alimentelor acide se efectuează teste în apă distilată sau apă de
calitate echivalentă sau simulant alimentar A şi simulant alimentar D2

Descrierea alimenteloR Simulanţii alimentari

Carnea tuturor speciilor zoologice(Proaspătă,  Etanol 10%(A)

refrigerată, sărată, afumată)  Ulei vegetal(D2)

16
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

In cazut de fata, pentru materialul alimentar utilizat la masina de tocat se va folosi

simulantul alimentar A, Etanol 10%.
Aliajul alimentar majoritar utilizat la fabricarea masini de tocat este otelul inoxidabil
316 austenitic datorita rezistentei sale sporite la substantele corozive.

Metode de expunere la mediu. Determinarea rezistenţei la degradare chimică

Din punct de vedere al mediului care provoacă degradarea chimică acest fenomen poate
fi împărţit în două categorii:

 Degradare chimică în medii chimice propriu zise, care se referă la produse ce lucrează
nemijlocit în contact cu substanţe chimice agresive, reactoare, ambalaje pentru
produse chimice, conducte de transport produse chimice etc.
 Degradare chimică în atmosferă cu grade diferite de contaminare chimică (poluare).

Rezistenţa produselor compozite la prima categorie de degradări se determină prin

metode relative simple, standardizate, care în principiu constau în imersia unor epruvete
prelevate din produsele de testat în soluţii chimice identice cu cele în care va funcţiona
produsul.
Determinarea în laborator a rezistenţei la coroziune atmosferică a ridicat întotdeauna
problema simulării acesteia, cunoscut fiind faptul că din punct de vedere al compoziţiei
chimice, al umidităţii, temperaturii, condiţiile concrete de lucru în interior sau exterior, sunt
infinite
Dintre testele utilizate curent pentru determinarea rezistenţei la atmosfere cu grade
diferite de agresivitate, literatura de specialitate acordă o atenţie deosebită în ultimii doi ani
celor accelerate.

Metoda testul de ceaţă salină (“salt spray fog test”) constă într-o împroşcare continuă a
probei cu soluţie 5% NaCl în apă distilată la 35°C, în echipamente speciale prevăzute cu duze
sau duşuri, sistem de încălzire şi posibilitatea programării ciclurilor alternante de umezire şi
uscare, în conformitate cu standardele ASTM B 117 [1], ISO 7253, ISO 92227, DIN 53167,
BS 3900. Metoda a fost standardizată sub forma ASTM B117 în anul 1939 pentru
caracterizarea

Concluzie
In concluzie testele accelerate de coroziune din laboratoare pot furniza informatii practice
referitoare la urmatoarele probleme:

* materialele candidate pentru un mediu dat;

* pot prevedea durata in serviciu a unui produs sau component;
* pot evalua noi aliaje si procese;
* pot evalua efectele variatiilor mediului sau ale unor conditii diferite in care au loc
procesele de coroziune asupra coroziunii si metodelor de control a coroziunii;
* pot furniza un mijloc de control al calitatii materialelor si
* pot contribui la studiul mecanismelor diverselor tipuri de coroziune.

Testele de coroziune pot reduce costul, imbunatati siguranta in functionare si conserva

resursele in aplicatiile industriale, comerciale si personale, in care sunt implicate diverse
componente metalice.

17
 Materiale pentru echipamente din industria alimentara - Masina de tocat carne

BIBLIOGRAFIE

1. [Ba, 90] -Banu, C. (coord), Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor din industria
cărnii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1990;
2. [Ba, 85] - Banu, C., Oprea, A., Dănicel, Gh., Îndrumător în tehnologia produselor din
carne, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985;
3. [Ba, 97] -Banu, C., Alexe, P., Vizireanu, C., Procesarea industrială a cărnii, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1997;
4. [Do, 81] -Domşa, A., Domşa, Ş., Materiale metalice în construcţia de maşini şi instalaţii,
vol. I şi II, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1981;
5. [Io, 86] -Ioancea, L., Dinache, P., Popescu, Gh., Rotar, I., Maşini, utilaje şi instalaţii în
industria alimentară, Editura Ceres, Bucureşti, 1986;
6. [Mi, 10] -Mironeasa, S., Mironeasa, C., Elemente de inginerie mecanică, Editura MATRIX
ROM, Bucureşti, 2010;
7.[Ne, 97] -Nedeff, V., Maşini şi instalaţii pentru industria alimentară, curs, vol. 1,
Universitatea din Bacău, Bacău, 1997;
8. [Ră, 78] -Răşănescu, I., Operaţii şi utilaje în industria alimentară, Universitatea din Galaţi,
Galaţi, 1978;
9. http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/COROZIUNEA-MATERIALELOR81.php

18